NERV CRAN. I+II Anatomie

Examenul clinic neurologic
inclusiv cu particularizri pentru NeuroReabilitare
Nervii cranieni
Evaluarea clinic a pacientului neurologic

Tehnica examenului neurologic
Atitudini
particulare: n timpul inspeciei,

examinatorul va observa poziiile particulare ale
corpului pacientului, n pat sau n ortostatiune, iar
aceste atitudini sunt particulare unor afeciuni
neurologice, dupa cum urmeaz:
n boala Parkinson, dac pacientul se afl in ortostatism, corpul are aspectul unui
semn de intrebare cu corpul anteflectat iar faciesul este inexpresiv
n hemiplegia spastic bolnavul tine membrul superior cu bratul usor addus, cu
antebratul flectat pe brat si in usoara pronatie, degetele flectate peste police.
Membrul inferior este in extensie, cu piciorul in flexie plantara si rotatie interna,
degetele flectate, iar halucele poate fi in extensie spontana.
Examenul extremitii cefalice

Semnele de iritaie meningean
Se obin prin manevra de elongaie a rdcinilor nervilor

spinali, care din cauza durerii provocate, duce la limitarea
miscarii de flexie in regiunea cervicala sau de extensie la
nivelul membrelor inferioare.*
Cel mai important semn meningeal este redoarea de ceafa.
Aceasta defineste rigiditatea insotita de durere la incercarile
de mobilizare voluntara sau pasiva la nivelul cefei (la
incercarea de a atinge toracele cu barbia). *
* Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura
Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 15-18, 2007
Semnele de iritaie meningean
Bolnavul este examinat in decubit dorsal cu membrele inferioare in

extensie. Examinatorul imprima miscari de flexie a capului pe torace, iar
barbia pacientului nu poate atinge toracele din cauza unei rezistente
intampinate la flexia pasiva.
Redoarea de ceafa apare in diverse afectiuni, cum ar fi: meningite,

hemoragii subarahnoidiene, invazia neoplazica a meningelor sau a a
radacinilor nervoase, tumora cerebrala angajata, rigiditate de decerebrare.
Se mai pot executa si manevrele:

Semnul Kerning (decubit dorsal, la incercarea de flexie a coapsei pe sold, cu membrul
inferior in extensie, se va produce flexia involuntara a genunchiului)
Semnul Brudzinsky (la flexia capului pe torace apare o durere care duce la flexia
gambelor pe coapse si a acestora pe abdomen)*
Ulterior urmeaz evaluarea nervilor cranieni.

*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol
Davila, Bucuresti, pg: 15-18, 2007
Evaluarea clinic a pacientului neurologic

Examenul trunchiului si membrelor
Statica si dinamica
Ortostaiunea
Mersul posibil cu sau fara sprijin, caractere particulare
Tonus muscular (hipotonie, probe de pasivitate, hipertonie elastic,
plastic, proba lui Noica)
Coordonare a micrilor (probe de dismetrie: indice-nas, clci
-genunchi)
Micri active segmentare (semne de parez: Mingazzini, Barr,
Vasilescu)
Micri involuntare (tremurturi, fasciculaii, mioclonii, micri coreice,
atetozice, distonice, convulsii)
Reflectivitate:
Reflexe osteotendinoase (stilo-radial, cubito-pronator, bicipital, tricipital, patelar,

achilean, medio-plantar).....
Reflexe cutanate (abdominale, plantare)
Reflexe de postur (r. gambierului anterior)
Reflexe patologice (Babinski/ Bing/ Chaddock/ Gordon/ Oppenheim/ Rossolimo/
Shaeffer, Hoffman, Marinescu-Radovici, clonus de: mn, rotul, picior)
Evaluarea clinica complexa a pacientului neurologic

Sensibilitate *
1.
Subiectiv: parestezii, hiperpatie
2.
Obiectiv elementar: superficial (tactil, termic,
dureroas) i profund (mioartrokinetic i vibratorie)
3.
Obiectiv sintetic: stereognozie, topognozie, dermolexie)
Sfinctere
Funcie sexual
Limbaj
Praxii
Simbolic (gesturi inductive i automate)
De utilizare (evocarea utilizrii formulei kinetice)
Psihic (contien, orientare, afectivitate, voin, ideaie, intelect)
*Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii
Transilvania din Brasov 2000. pg 8
Noiuni generale introductive
Nervii cranieni sunt nervi pereche si simetrici, cu origine la nivelul

encefalului, care ies din cavitatea craniana si se distribuie la nivelul
extremitatii cefalice i gtului*,**. Ei sunt analogi ai nervilor spinali,
alcatuind, n marea lor majoritate, componenta situat deasupra
coloanaei vertebrale a sistemului nervos periferic.
Exista 12 perechi de nervi cranieni, notate cu cifre romane de la I XII, dintre care 2 isi au originea n creier (prozencefal) i 10 in trunchiul cerebral (unde sunt localizati nucleii lor; controlul neuroninilor
corticali asupra nucleilor motori ai nn. cranieni se exercit indirect
multisinaptic pentru oculomotori i respectiv, direct pentru ceilal i:
prin fibrele/ fasciculele cortico-nucleare)*** dupa cum urmeaza:
Nervul olfactiv (I); nervul optic (II); (primele doua perechi sunt aferente emisferelor
cerebrale* - poruni de creier exteriorizate) nervul oculomotor (III); nervul trohlear sau
patetic (IV); nervul trigemen (V); nervul abducens (VI); nervul facial (VII); nervul
acustico-vestibular sau vestibulo-cohlear (VIII); nervul gloso-faringian (lX); nervul
7
vag sau pneumo-gastric (X); nervul accesor sau spinal (XI); nervul hipoglos(Xll).
*Lodhi T Cranial Nerve Anatomy http://www.fastbleep.com/medical-notes/neuro-and-psych/2/95/610; **http://biologie10.wordpress.com/2013/08/01/nervii-cranieni/
***https://www.inkling.com/read/fundamental-neuroscience-for-basic-and-clinical-applications-haines-4th/chapter-25/corticonuclear-system
Fig.1 (http://www.netterimages.com/image/4655.htm)
Fig. 2 Nervii cranieni origine aparenta
(http://www.aboutcancer.com/cranial_nerves_081909.jpg)
Fuller GN,. Burger PC Nervus Terminalis (Cranial Nerve Zero) In The Adult Human n Clinical Neuropathology,
Vol. 9, No. 6; Nov. 1990 (citat de Fields RD, TOLPA T)
Nervii cranieni au fost descrii de:

SCURT ISTORIC
**
Erazistrat i Herophilos (.e.n.), C. Galen (130-200 e.n.) , A. Vesalius*** (1543),
R. Vieussens (1461-1715), H. Wrisberg****(1739-1808), F. Arnold (1803-1890) etc.
Pentru prima dat nervii cranieni au fost notai
cu cifre romane (I-XII) de ctre Smmering*****,
n anul 1787, aceast descriere i clasificare
fiind valabil i n prezent.
De precizat c n literatur se descrie i o a 13-a
pereche:Nervus terminalis (nerv cranian zero; XIII).
Aceste structuri apar ca plexuri microscopice de fascicule amielinice
de nervi periferici; sunt situate n spaiul subarahnoidian acoperind
gyrus rectus de pe suprfaa orbital a lobilor frontali, n regiunea lamei
cribriforme a etmoidului i apar posterior n vicintatea trigonului
olfactiv, a girusului olfactiv medial i a laminei terminalis******: cu
terminaiile n cavitatea nazal, trimite fibre n regiunile hot-button sex
(nucleii cerebrali septali medial i lateral i aria preoptic, unde se afl
centri nervoi responsabili pentru elemente de baz ale reproducerii; ei
controleaz eliberarea de hormoni sexuali precum i aspecte
compotramentale Imperative precum setea i furia *******.
*Gross, Charles G. (1998). "Galen and the Squealing Pig". Neuroscientist
(SAGE publications) 4 (3): 216221. doi:10.1177/107385849800400317.
Retrieved 8 April 2008
**JAMA.;188(6):604-606, 1964. doi:10.1001/jama.1964.03060320124029.
***Vesalius, Andreas. On the Fabric of the Human Body, translated by
W. F. Richardson and J. B. Carman. 5 vols. San Francisco and Novato: Norman Publishing, 1998-2009
****Alfieri A, Strauss C, Prell J, Peschke E. History of the nervus intermedius of Wrisberg,
10
Ann Anat. 2010 May 20;192(3):139-44. doi: 10.1016/j.aanat.2010.02.004. Epub 2010 Mar 30
Fig. 3 Baza craniului (*****)
*****Milestones in Neuroscience Research http://faculty.washington.edu/chudler/hist.html
******Fuller GN, Burger PC Nervus terminalis (cranial nerve zero) in the adult human. Clin Neuropathol; 9(6):279-83,1990
*******Fields RD Sex and the secret nerve (Could a little-known cranial nerve be the route
by which human pheromones turn us on?) Scientific Amarican Mind: 20-27, 2007
CLASIFICARE
In raport cu functiile lor, nervii cranieni se impart in trei categorii :
senzitivi, motori si micsti*
Nervii cranieni senzitivi:
Olfactiv (I),
Optic (II) si
Acustico-Vestibular (VIII)
Sunt formati exclusiv din fibre
senzitive (aferente) si au rolul de a
conduce excitatiile exteroceptive de
la telereceptori/ organe de sim (ochi,
mucoasa olfactiva, ureche) la centrii
nervosi din encefal.
*http://physioanatomy.com/tag/clasificarea-nervilor-cranieni /
Fig. 4 Formula memotehnica a nervilor cranieni

11
(https://www.google.ro/search?q=cranial+nerves&tbm=isch&imgil=iaP8OWvy6JH3-M%253A%253BW10mX32wgleD5M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fantranik.org%25252Fperipheral-nervous-system-cranialnerves%25252F&source=iu&usg=__Y3G9dmVdLZM7MS2yInkdFAQ0rQc%3D&sa=X&ei=K-b0U-TnD6iI7Abjv4AI&ved=0CDgQ9QEwAw&biw=1366&bih=673#facrc=_&imgdii=_&imgrc=ei0yVesHTJnu5M
%253A%3BV9bcYTwv0fhnYM%3Bhttp%253A%252F%252Fmedia-cache-ec0.pinimg.com%252F236x%252F8e%252F97%252F3e%252F8e973eb17b18bb792ab6e9784afb5829.jpg%3Bhttp%253A%252F
%252Fwww.pinterest.com%252Fexplore%252Fcranial-nerves%252F%3B236%3B249)
Nervii cranieni motori* :
Oculomotor(III),
Trohlear(IV),
Abducens (VI),
Accesor (XI) si
Hipoglos (Xll)
- formati exclusiv din fibre motorii (eferente)

- acesti nervi sunt alcatuiti din axonii neuronilor motori situati in
nucleii corespunztori din trunchiul cerebral.
- ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar/ reflex la muschii
extremitatii cefalice, asa cum fibrele motorii ale nervilor spinali conduc influxul
nervos motor voluntar si involuntar/ reflex la muschii somatici din restul
organismului;
- nucleii motori ai nervilor cranieni situati in trunchiul cerebral sunt echivalenti cu
12
nucleii motori din coarnele anterioare ale maduvei spinrii.
*http://physioanatomy.com/tag/clasificarea-nervilor-cranieni /
Nervii micsti*:
Trigemen (V),
Facial (Vll),
Glosofaringian (IX) si
Vag(X).
Sunt formati atat din fibre senzitive (somato- si viscero-senzitive) cat si
motorii (somato- si viscero- motorii).
Fibrele senzitive sau aferente conduc influxul nervos senzitiv
exteroceptiv, proprioceptiv si interoceptiv de la extremitatea cefalica
la nucleii senzitivi din zona trunchiului cerebral.
De aici, influxul nervos este transmis mai departe la talamus si la
scoarta cerebrala.
Nucleii senzitivi din zona trunchiului cerebral, la care vin fibrele
senzitive ale nervilor cranieni micsti sunt echivalenti coarnelor
posterioare ale maduvei spinarii, formate si ele tot din neuroni 13
senzitivi.
...
*http://physioanatomy.com/tag/clasificarea-nervilor-cranieni/
...
De retinut faptul ca partea senzitiva a nervilor micsti isi are neuronii
in ganglioni situati in afara trunchiului cerebral, dupa cum nervii
spinali isi au corpii neuronilor senzitivi in ganglionii spinali situati in
afara mduvei spinale.
In cazul nervilor cranieni micsti ganglionii senzitivi din afara
trunchiului cerebral au capatat denumiri diferite (nu numere
metamerice, ca n cazul celor spinali).
Fibrele motorii sau eferente sunt alcatuite din axonii neuronilor
motori situati in nucleii corespunztori din trunchiul cerebral.
Ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar/ reflex la
musculatura extremitatii cefalice (m. masticatori, m. mimicii, m.
limbii, m. faringelui, laringelui etc.).
14
NERVII OLFACTIVI (I)

ORIGINE
DISTRIBUTIE
PERIFERICA
CONEXIUNI
CENTRALE
FUNCTIE
SEMNE SI
SIMPTOME
ALE
LEZARII
Celule
bipolare din
epiteliul
olfactiv
Cilii de la
suprafata
epiteliului
olfactiv din
conca nazala
superioara a
septului nazal
Bulbii olfactivi
Trigonul
olfactiv
Ariile corticale
olfactive/
Rinencefal
Olfactia/
Reaciile
vegetativeafective
conexe
Anosmie
Hipo-/ HiperOsmie
Parosmie

Prima pereche de nervi cranieni nervii olfactivi are rol eminamente senzorial, deservind analizatorul olfactiv, avnd ca functie: mirosul.
Acest analizator, ca si cel vizual, este alcatuit de trei mari segmente:
- segmentul periferic - reprezentat de mucoasa nazala, cu rol de receptie, mai exact de epiteliul olfactiv unde se gasesc celulele senzoriale
bipolare ale caror dendrite sunt chemoreceptori olfactivi; axonii lor
reprezinta nervii olfactivi
- - caile de transmitere a informatiei nervii olfactivi
- - segmentul central: ariile corticale olfactive (rinencefal dup unii
autori aceast denmire s-ar referi la centrii primari: bulbii olfactivi;
secundari: tractul olfactiv, substana perforat anterioar, girusul olfactiv lateral, medial i sulcus; teriari: cornul Amon, uncusul i eventual chiar i girus cinguli)*,** unde are loc prelucrarea, analiza si in
final, transformarea informatiei olfactive in senzatii de acest tip.
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila,
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
**Ionel C Compendium de Neurologie, Ed. Med. Bucure ti, 1982
23

Receptorii olfactivi se afla asezati pe fata interna a cornetului
superior si respectiv, in portiunea superioara a septului, nazale,
alcatuind pata galbena, in a carei structura se gasesc celulele
senzoriale specifice
Protoneuronul (celulele olfactive ce joac rolul I-lui neuron
periferic*) este reprezentat de celulele bipolare senzoriale din
epiteliul olfactiv.
Dendritele acestor neuroni prezinta cili chemosenzitivi care sunt
acoperiti de mucus si care reprezinta practic chemoreceptorii
olfactivi.
Axonii acestor neuroni reprezinta nervii olfactivi: patrund in craniu,
strabatnd lama ciuruita (cribriform) a etmoidului, realizeaza sinapse
la nivelul bulbului olfactiv** (care se afla deasupra acestei lame)
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti,
24
pg: 110-165, 2007
**Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania
din Brasov 2000. pg 18
25
Fig. 6 Epiteliul olfactiv
(Ionel C Compendium de Neurologie, Ed. Med. Bucure ti, 1982)

In bulbii olfactivi fac sinapsa cu dendritele
deutoneuronilor caii olfactive, - asa numitele celule

mitrale - care reprezinta cel de-al doilea neuron al caii
olfactive*
Legatura sinaptica intre axonii celulelor bipolare si
dendritele celulelor mitrale (proto- i deuro-neuronul
cii olfactive n.n.) se face prin intermediul unei dense
arborizatii ce formeaza glomerulii olfactivi*
Axonii celulelor mitrale constituie tracturile olfactive,
care se aflla in santul olfactiv si care merg posterior,
terminandu-se in zona trigonului olfactiv*
27
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
O trasatura unica a neuronilor olfactivi primari (protoneuroni) este

aceea ca sunt inlocuiti in mod constant de-a lungul vietii, durata lor de
viata este de aproximativ 4-6 saptamani iar dupa degenerare se
formeaza noi neuroni din celulele bazale nediferentiate din partea
profunda a epiteliului olfactiv*
In trigonul olfactiv exista neuronul tertiar al caii olfactive, axonii
neuronului tertiar generand doua fasciculele numite strii olfactive:
mediala si laterala, pentru fiecare parte; fibrele acestora ajung in
ariile corticale olfactive care sunt: aria primara, intermediara
si secundara *
Centrul primar al olfaciei tuber olfactorium este cone-xionat cu
centrul cortical din cornul Ammon i girusul hipocampic**
( Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti,
pg: 110-165, 2007
**Ionel C Compendium de Neurologie, Ed. Med. Bucureti, 1982 )
...
28
...
Aria primara cea principala pentru realizarea senzatiei

olfactive propriu-zise este aria 34 Brodmann, si aceasta zona
corticala este constituita din 2 structuri specializate pentru
realizarea senzatiei olfactive: uncusul situat in partea mediala a
nucleului amigdalian si respectiv aria entorinala aflata in partea
anterioara a girusului hipocamp*
Aria intermediara - este situata deasupra trigonului olfactiv are
un rol nesemnificativ la om exceptnd cacosmia ?!).*
Aria secundara se gaseste in regiunea septala a suprafetei mediale
a lobului frontal, are legaturi cu sistemul limbic participand la
declansarea reactiilor emotionale produse de perceptia unui
miros.*
...
Functiile executive planificarea executiei si verificarea comportamentului; sunt reprezentate de inhibitia

pulsionala (autocontrolul eficace, cu respectarea convenientelor sociale, autocenzura continutului verbal,
controlul asupra emotiilor), motivitia, praxia planificarii gestuale si monitori-zarea actelor motori,
29
perceptia timpului, memoria de lucru (analogie cu manevrele de operare pe calculator, cu comanda ctrl
+A = copy to clipboard. Sediul anatomic corespunde polilor frontali.
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007
Olfacia permite perceperea i diferenierea substanele

odorante; contribuie la orientarea n mediul ambiant,
nsoete actul de alimentare, influeneaz capacitatea de
munc, presiunea sangvin, schimbul de gaze, ritmul
respirator, pragurile de determinare a culorilor, pragul
auditiv, excitabilitatea aparatului vestibular;
Olfactia are proprietatea de acomodare, motiv pentru
care este necesara stimularea repetata pentru ca senzatia
olfactiva sa fie perceputa mai mult timp*.
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila,30
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
Explorarea functiei olfactive se face tinand seama de anumite

conditii:
se vor folosi substante cunoscute (odorizante netoxice) spre ex:

ceapa, lamaie, tutun, eventual un detergent care miroase frumos
(nu se vor folosi in testarea clinica a simtului olfactiv amoniacul,
camforul, piperul, deoarece fiind foarte intense, pot genera
fenomene iritative la care participa inclusiv unii receptori
trigeminali nediferentiati din r. Oftalmica a n. Trigemen aflati la
nivelul mucoasei nazale care sunt stimulati de aceste subtante)*
bolnavul nu trebuie sa fumeze cu 2-3 ore inainte**
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
31
**Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania
din Brasov 2000. pg 18

bolnavul va fi examinat cu ochii inchisi; se examineaza fiecare
narina in parte (examinatorul aplica diversi excitanti olfactivi)
se va incepe cu testarea narinei de pe partea afectata urmand apoi

testarea narinei sanatoase (ocluzionand cealalta nara) folosita ca
termen de comparatie. Se urmareste capacitatea bolnavului de a
percepe diferite mirosuri (integritatea nervilor si a cailor) si de a le
identifica (functie corticala integra)
- hiposmie: diminuarea mirosului
- anosmie: pierderea mirosului
-hiperosmie: cresterea (patologic, peste o anumit limit) a

capacitatii olfactive
- parosmia: reprezinta confundarea mirosurilor (exp.: pr ars)
32
- cacosmia (in zona ariei intermediare): perceperea mirosurilor
obisnuite ca si senzatii neplacute, dezagreabile

Cauzele ce pot determina tulburari ale olfaciei sunt multiple: atat
la nivelul foselor nazale cat si al cailor sau/si centrilor olfactivi
In leziunile nervilor olfactivi incepand de la protoneuroni si
portiunea exterioara, factorii patogeni sunt:
mecanici predominant de tip compresiv (deviatii de sept nazal,

vegetatii adenoide, tumori nazale)
infectiosi (corize, sinuzite, etmoidite, ozena)
toxici (cocaina, eter, tabagism, alcoolism) *
33
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
In interiorul creierului, pot apare leziuni ale cailor si centrilor olfactivi

provocate de: procese expansive, traumatisme, infectii si care pot genera
compresii mai mari sau mai mici sau chiar intreruperi ale tracturilor olfactive,
cu alterarea/ diminuarea mirosului.
In tumorile din zona hipocampului se intalnesc crizele uncinate

caracterizate prin tulburari sub forma de halucinatii olfactive (de obicei
mirosuri neplacute pot apare si in psihoza alcoolica, schizofrenie) asociate
cu halucinatii vizuale, gustative, senzatii de deja vu sau jamais vu *,**.
Exista inclusiv o scadere fiziologica a perceptiei olfactive odata cu

inaintarea in varsta sau temporara (in cazul unor infectii de cai respiratorii
superioare).
**Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii 34
NERVII OPTICI (II)

ORIGINE
DISTRIBUTIE
PERIFERICA
CONEXIUNI
CENTRALE
FUNCTIE
SEMNE SI
SIMPTOME
ALE
LEZARII (cu
excepia
patologiei
oftalmologice)
Celule
ganglionare
ale retinei
Celulele
bipolare i
respectiv,
multipolare ale
retinei
Nucleii/
ganglionii
geniculati laterali
Coliculii
cvadrigemeni
superiori si
Nucleii pretectali
mezencefalici
Ariile corticale
vizuale
Vzul
Reflexele
Fotomotorii/
pupilare i de
Acomodare
Ambliopie/
Amauroz/
Cecitate
Perturbarea/
Absenta
reflexelor de
Acomodare
sau/i
Fotomotorii/
pupilare
NERVII OPTICI (II)

Nervul optic este un nerv exclusiv senzorial
ce face parte din analizatorul vizual*,**.
(functia deservita: vazul i mecanisme funcionale inclusiv
reflexe asociate)
Are
3 segmente:
I. Periferic (de recepie/ transducie de semnal) retina
II. Intern cai de conducere
III. Central integrare/ prelucrare senzaii vizuale
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
37
** Pendefunda G., Nemteanu E., Stefanache F., - Semiologie neurologica, Editura Medicala, Bucuresti, 108-150,
1978
NERVII OPTICI (II)
I. Sistemul periferic receptorul senzorial al ochiului este reprezentat de retina alcatuita din 10 straturi*, dintre care cele mai importante pentru vaz sunt 2, 6 si 8**
Stratul 2 este stratul celulelor fotoreceptoare, cu conuri si bastonase,
care sunt celule senzoriale si totodata elemente functionale***:
Transforma/ transduc informatia/ energia luminii electromagnetice in
energie electrica (sub influenta luminii, modificarile biochimice de la
acest nivel determina o diferenta de potential aparand un influx
nervos)
Acesta se transmite prin prelungirile conurilor si bastonaselor catre
dendritele celulelor din stratul 6.
*Lupu. G. Anatomia omului Sistemul Nervos Central Lucrari practice. Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2007,
p. 168
38
**Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti,
pg: 110-165, 2007
***Pendefunda G., Nemteanu E., Stefanache F., - Semiologie neurologica, Editura Medicala, Bucuresti, 108-150, 1978
NERVII OPTICI (II)
Celulele cu conuri, mai putine la numar ca cele cu

bastonase (aprox. 7 milioane), sunt concentrate la nivelul
foveei centrale (maculei) si recepteaza toate culorile
spectrului, fiind specializate pentru vederea diurna si
cea colorata*. Aceste celule au o sensitivitate scazuta**
Celulele cu bastonase receptioneaza diferentierea albnegru si sunt dispuse mai ales la periferia retinei fiind
specializate pentru vederea nocturna/monocromatica
si fiind mult mai numeroase (aprox. 130 milioane)* si
avand o senzitivitate/sensibilitate crescuta**
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara
Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007
**http://www.yale.edu/cnerves/cn1/cn1_2.html
39
NERVII OPTICI (II)

Stratul
6 (granular intern)* are celule nervoase bipolare,

dendritele lor facand sinapsa cu celulele din stratul 2 iar
axonii lor fac sinapsa cu dendritele neuronilor din stratul
al 8-lea
Stratul 8 este alcatuit din celule nervoase multipolare
(mari, numite i ganglionare). Dendritele acestor celule
fac sinapsa cu axonii celulelor din stratul 6. Axonii lor
converg spre papila intrand in constiutia nervului optic.*?
*Lupu. G. Anatomia omului Sistemul Nervos Central Lucrari practice. Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2007,
p. 168
40
NERVII OPTICI (II)

Deci: receptorii specifici pentru stimulul luminos
sunt conurile si bastonasele celule-lor
fotoreceptoare din stratul 2;
PROTO-NEURONUL caii vizuale este reprezentat
de neuronii bipolari din stratul 6; astfel, nervul optic
(dendritele acestor neuroni) se gaseste, de fapt, in
grosimea retinei nervul optic pro-priu-zis.*
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara
Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007
...
NERVII OPTICI (II)

... II. Caile de conducere
Nervii optici, constituiti din axonii celulelor multipolare
(din stratul 8 DEUTONEURONUL caii vizuale) parasesc
ochiul prin polul ocular posterior, la nivelul papilei (in partea
centrala) impreuna cu artera si vena, retiniene.
In alctuirea nervului optic, fibrele nervoase sunt grupate
astfel incat axonii celulelor multipolare din hemiretina
nazala sunt dispusi in partea mediala a nervului iar cei
din hemiretina temporala sunt dispusi in partea laterala
nervului.
Aceasta distributie complexa este responsabila de vederea
BINOCULARA. *
...
... *Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica42
Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)
...
Nervul optic strabate aripa mica a sfenoidului in fosa
cerebrala medie, fuzioneaza cu nervul optic
controlateral la nivelul chiasmei optice (incrucisarea
fibrelor nervoase de la nivelul ochilor genereaza
tracturile optice, axonii acestora ajungand la
ganglionul geniculat lateral, unde fac sinapsa cu al
treilea neuron al caii vizuale o mica parte din fibrele
tracturilor optice se opresc in regiunea pretectala a
mezencefalului; a se vedea mai departe).
Axonii neuronului 3 al caii vizuale se proiecteaza pe
cortexul vizual din lobul occipital via tracturile
43
geniculo-calcarine (radiatiile optice Gratiolet)*
...
* Minea
D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 19
NERVII OPTICI (II)

...
Inainte de a patrunde in corpul geniculat lateral, din
fibrele neuronilor multipolari se desprind colaterale, ce
ajung la nucleul pretectal si de aici in NUCLEUL
EDINGER- WESTPHALL (nucleu vegetativ) din
calota mezencefalica cat si in coliculii cvadrigemeni
superiori (homolaterali) dar si cateva filete
contralateral, pentru reflexul fotomotor consensual.
Aceste colaterale, impreuna cu fibrele caii optice,
reprezinta suportul eferentei reflexului fotomotor*.
...
44
NERVII OPTICI (II)

...
Prin radiatiile optice Gratiolet*, neuronii tertiari din
ganglionul geniculat (fasciculele geniculo-calcarine) se
proiecteaza catre cortexul vizual primar la nivelul
lobului occipital (spre Pulvinar 20%, spre Scizura
Calcarina restul de 80% unde se distribuie astfel:
Fibrele
neuronilor multipolari din cadranele superioare

ale retinei se proiecteaza pe buza superioara a scizurii
calcarine, iar cele din cadranele inferioare, pe buza
inferioara a acestei scizuri.*
... 45
* Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura
Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 19
...
NERVII OPTICI (II)
III. Portiunea centrala capatul central al analizatorului

vizual este reprezentat de neuronii celor 2 buze ale
scizurii calcarine. Aici au loc procesele de analiza si sinteza
gratie carora excitatiile sosite pe caile descrise se
transforma in senzatii vizuale.
Aceasta zon se mai numeste si ARIA STRIATA (aria 17
Brodman arie vizuo-senzoriala); exist si 2 arii de
asociatie, ce au conexiuni cu alte arii corticale:
Aria Brodman 18, PARASTRIATA secundara,
responsabila pentru intelegerea vazului vizuognozie.
Aria 19 Brodman PERISTRIATA aria de integrare vizuopsihica (reactiile emotionale conexe senzaiilor
46
vizuale).*?
...
NERVII OPTICI (II)
... Reflexul fotomotor componenta parasimpatica:
Aferenta pentru reflexul foto motor este nervul optic.

Eferenta, sub control parasimpatic, provine din nucleul
EDINGER-WESTPHALL, prin fibrele preganglionare.
Axonii acestor neuroni ce emerg la granita dintre
mezencefal si punte, fuzioneaza cu fibrele ce au originea
in coliculii cvadrigemeni superiori si constituie nervul
oculomotor comun.
Acesta ajunge in sinusul cavernos, intra in fosa orbitara
superioara unde se desparte in fibre vegetative si motorii.
Fibrele vegetative ajung la ganglionul ciliar, de unde
emerg fibrele postganglionare via nervii ciliari scurti, ce
inerveaza muschii constrictori ai irisului deter-minand
MIOZA si mm. ciliari pentru cristalin.
...
47
NERVII OPTICI (II)
...
Eferenta sub control simpatic din nucleii

hipotalamusului posterior, fibre preganglionare ce
strabat sistemul reticulat activator ascendent
(SRAA) din intreg trunchiul cerebral, ies din craniu si
intra pe la nivelul centrului ciliospinal in maduva
spinarii C8-T1 (chiar T2 dupa unii autori), iese din
maduva pe calea radacinii T1 si se intoarce pe
ramura comunicanta de la nivelul simpaticului
paravertebral cervical ajungand in ganglionul cervical
superior (simpatic) unde face sinapsa cu fibrele
postganglionare formeaza un plex pericarotidian,
reintra in craniu constituind nervii ciliari lungi si
nazociliari ce inerveaza muschii dilatatori ai pupilei48
MIDRIAZA.*?
NERVII OPTICI (II)

Examenul obiectiv/ Examinare clinico-functionala a
analizatorului vizual si principalele elemente
semiologice
1. examinarea pupilelor
2. examinarea acuitii vizuale
3. examinarea campului vizual
4. examinarea fundului de ochi de ochi
49
NERVII OPTICI (II)

1. Examinarea pupilelor dimensiunile pupilelor
pot da informatii despre afectarea neurologica iar
reactivitatea pupilar la stimul luminos ne
orienteaza in stabilirea unui diagnostic*.
Se analizeaza daca cele 2 pupile sunt egale
excluzand cauze chirurgicale ce ar fi putut modifica
aspectul lor*.
Anizocorie = inegalitatea pupilara stanga
dreapta dar cu reactivitate normala. Daca se
coreleaza cu reflexe oculomotorii normale nu are
semnificatie patologica.*?
...
Diametrul pupilar <2mm mioza
Diametrul pupilar >5mm midriaza
50
NERVII OPTICI (II)

...
Reflexele fotomotorii: direct si consensual

(RFM de partea opusa) are doua componente:
Se analizeaza pentru fiecare ochi in parte.
Miotic prin eferenta = componenta parasimpatica
aflata in n. oculomotor comun bilateral: reflex
pupilo-constrictor la lumina.
...
NERVII OPTICI (II)

... Midriatic componenta simpatica reflex pupilodilatator greu de evidentiat in clinica (expunere la
intuneric). Apare cand tonusul parasimpatic este scazut
sau cand cel simpatic este crescut ca urmare a unei reactii
emotionale sau a durerii.
Impulsurile de la centrii simpatici din hipotalamusul posterior merg

prin SRAA (substanta reticulata activatorie ascendenta) din trunchiul
cerebral pana la centrul ciliospinal localizat la nivelul segmentelor
medulare C8-T1, de unde emerg axoni care se termina la nivelul
ganglionului cervical superior. Fibrele postganglionare ajung in plexul
pericarotidian, de unde merg impreuna cu artera carotida inapoi in
cutia craniana si, ulterior via nervii ciliari lungi si nazociliari, ajung la
muschiul dilatator al irisului.*
In
general sunt bine echilibrate.
...
NERVII OPTICI (II)

... Reflexul de acomodare (prin care imaginea este mentinuta
clara, pe masura ce privirea se schimba de la distanta la un punct
apropiat)
Evaluare: punem pacientul sa urmareasca un obiect, pe care il miscam
de la 20-30 cm, prin apropiere pana la varful nasului si observam
aparitia convergentei ochilor (strabism fiziologic), concomitent cu
mioza constrictia pupilara (din ganglionul oculomotorul comun).
Totodat, in cursul acestei acomodari are loc modificarea (ingrosare)
formei cristalinului care isi creste diametrul antero-posterior prin
contractia muschilor ciliari pentru cristalin si relaxarea ligamentelor
suspensorii ale cristalinului determinand bombarea lui vedere de
aproape.*
...
53
pg: 110-165, 2007
...
NERVII OPTICI (II)
Reflexele de acomodare sunt initiate in aria occipitala,

aferentele fiind reprezentate de proiectii cortico-tectale care merg
la centrul acomodarii din regiunea coliculului cvadrigeminal
sperior si al ariei pretectale* (mezencefal).
De aici, impulsurile ajung la nivelul urmatorilor nuclei: EdingerWestphal parasimpatic (pentru modificarea cristalinului si al
pupilei) si somatici (pentru convergenta globilor oculari).
Eferenta este asigurata de nervul oculomotor comun, cu sinapsa
in ganglionul ciliar pentru impulsurile parasimpatice
responsabile de acomodare constrictia pupilara iar impulsurile
somatice pentru convergenta merg de la neuronii motori ai
oculomotorului comun la muschii drepti interni.*
...
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura
Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)

Sindroame clinice:
Anizocorie = pupile inegale, dar cu reactivitate normala = normal
Mioza senila = modificari (para)fiziologice legate de varsta
Pupile Holmes-Adie = degenerarea ganglionului ciliar, cu aparitia
midriazei si reflex fotomotor abolit
Defect pupilar aferent = leziuni de chiasma optica (nevrita optica
sau mai rar compresia n. optic, degenerare retiniana)
Pupile (tip) Argyll-Robertson = leziuni la nivel mezencefalic
superior diminuare a tonusului parasimpaticului cu
modificarea reflexului fotomotor mioza ? cu RFM deficitar/
abolit), inconstanta (descrisa in sifilis, neuropatia optica diabetica si
nevrita optica data de scleroza multipla).*?
... 55
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)

...
Sindromul Claude-Bernard-Horner = enfotalmie,
mioza, ptoza palpebrala superioara, hiposudoratie la
nivelul unei hemifete.
Apare atat in leziuni periferice afectarea ganglioului
cervical superior prin tumori pulmonare apicale (ale
domului pleural sd. Pancoast Tobias), traumatisme cu
leziuni de plex brahial, sindrom de coasta cervicala sindrom de apertura toracica, disectia de artera carotida cat
si determinat de cauze centrale la nivel hipotalamic
(simpatic), bulbar, maduva spinarii cervicale (centrul cilio
spinal C8-T1), prin demielinizari si mai rar in cazul
traumatismelor sau siringomieliei.*?
Fig. Sindrom Horner*

*G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical
Neurology. Third edition. Pg 393
NERVII OPTICI (II)

2. Acuitatea vizuala (AV) se examineaz cu ajutorul unui optotip,
daca exista, pentru fiecare ochi in parte (monocular).
Neurologic urmarim daca pacientul are o modificare de acuitate
vizuala instalata recent. De aceea, daca pacientul poarta ochelari
il vom ruga sa-i foloseasca in timpul examinarii*.
Evident ca pentru acest examen pacientul trebuie sa fie constient,
cooperant si sa inteleaga comenzile verbale ale examinatorului *.
Scaderea AV se numeste ambliopie iar pierderea vederii:
amauroza sau cecitate.**
...
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
**Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura
Universitatii Transilvania din Brasov 2000. pg 20
58
NERVII OPTICI (II)
...
In
absenta unui optotip, se poate aprecia grosier o

modificare de acuitate vizuala prin examinarea vederii de
aproape (citirea unui text cu fiecare ochi separat
plasat la o distanta de 30 de cm de ochiul examinat)*?
Daca este incapabil sa citeasca vom examina vederea la
distanta, rugand pacientul sa ne dea detalii din mediul
inconjurator sau il vom ruga sa numere degetele pe care i
le aratam (in cazul unui vederi normale, un individ poate
numara degetele de la o distanta de 50 cm sau >) si
daca nici acest lucru nu este posibil, sa ne spuna daca
percepe miscarea mainii examinatorului (plasata la 50
de cm de ochiul pacientului) sau a luminii*
...
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)
...
La pacientii care nu colaboreaza se efectueaza reflexul de clipire
la amenintare prin executarea unei miscari bruste cu mana
examinatorului in fata ochilor pacientului*
Trebuie apreciata si capacitatea de diferentiere cromatica
rugand pacientul sa identifice culorile* n leziuni retiniene
(degenerescenta maculara retiniana) sau de la nivel central
determina tulburari de perceptie.
Afectarea reflexul de clipire si a capacitatii de diferentiere
cromatica apare in leziuni in zona periferica a nervului optic
(nevrite optice virale), compresie la nivelul chiasmei (tumori de
hipofiza sau afectarea lobului occipital). *?
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)

Daca reducerea acuitatii vizuale nu este corectabila optic
(prin dioptrii) putem avea, drept cauze determinante,
urmatoarele:
Leziuni corneene*
Cataracta*
Degenerare maculara*
Neuropatie optica: inflamatorie (SM), ischemica,
compresiva*
Leziuni retrochiasmatice*
Leziuni occipitale bilaterale *
61
NERVII OPTICI (II)

3. Campul vizual (CV) se examineaza monocular, prin
metoda confruntarii celor doua campuri vizuale prin
miscarea unui obiect (pix, creion) la jumatatea distantei
(care trebuie sa fie de aprox. 50 cm) dintre cei doi, care
trebuie sa se afle la aceeasi inaltime*.
Se examineaza toate cele 4 cadrane, cerand pacientului
care se uita in fata, fix, fara a misca globii oculari, sa ne
spuna cand vede obiectul aparand in campul sau vizual:
temporal (miscam obiectul din interior spre exterior), nazal
(miscam obiectul din lateral spre medial), superior
(miscam obiectul de sus in jos), inferior (miscam obiectul
de jos in sus).*
...62
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)

...
Afectarea campului vizual traduce mai ales leziuni retiniene. In
cazul depistarii unor anomalii (defecte de camp vizual) se efectuaza
campimetria intr-un cabinet de oftalmologie.*
Se poate constata si inatentia vizuala: pacientul este rugat sa
priveasca drept in fata iar examinatorul plaseaza mainile in
campurile laterale ale acestuia si executa miscari pe rand si
simultan ale membrelor. Pacientul este solicitat sa indice care
mana se misca: stanga, dreapta sau ambele.*
Daca indica corect miscarea atunci cand mainile se misca pe
rand dar nu poate observa decat una dintre maini cand acestea se
misca simultan, vom avea de a face cu inatentie vizuala de partea
unde pacientul a ignorat miscarea.*
...
NERVII
OPTICI (II)
64
Fig. Detalieri bazate pe exemplificri grafice privind cmpul vizual

(Gray's Anatomy, Elsevier Ltd., 2005)
NERVII OPTICI (II)

Modificari ale campului vizual. HEMIANOPSIILE
O suferinta a cailor optice intracranian sau a capatului
cortical al analizatorului optic produce o hemianopsie, cu
pierderea vederii pe o jumate de camp vizual, la fiecare ochi.
Hemianopsiile pot fi bitemporale sau binazale cu pierderea
vederii la ambele jumatati ale campurilor vizuale, temporale
sau nazale*.
In nervul optic, fibrele merg fara a fuziona, ele separanduse in chiasma: fasciculul din jumatatea temporala a retinei
stangi merge la bandeleta optica de aceeasi parte formand
fasciculul direct iar fasciculul din jumatatea nazala se
incruciseaza cu fasciculul analog de la celalalt nerv optic,
joncionnd cu bandeleta de partea opusa si formand
fasciculul incrucisat.*
..
NERVII OPTICI (II)

...
Chiasma este formata din incrucisarea fibrelor din jumatatea nazala a
celor doua retine si din jumatatea temporal a fibrelor de la ochiul
omolog si jumatatea fibrelor nazale ale celuilalt ochi*: fiecare bandeleta
optica insumeaza toate fibrele vizuale
Fibrele caii optice retrochiasmatice contin toate fibrele venite din
jumatatile drepte ale celor doua retine, cu care vedem in jumatatile
stangi*
Jumatatea stanga a unei retine percepe jumatatea dreapta a campului
vizual corespunzator si invers.*
Jumatatea superioara a spatiului, aceea care formeaza imaginea sa pe
jumatatea inferioara a retinei, corespunde anatomic partii inferioare a
radiatiilor optice, buzei inferioare calcarine si invers.*
*Ionel C Compendium de Neurologie, Anatomofiziologie, patologie clinic, tratament, ediia a 2-a revzut. Ed. 100+1, Bucureti, 1997
...
...
NERVII OPTICI (II)

Leziuni anterior de chiasma optica
Afectarea
retinei conduce la aparitia unui defect

monocular de camp vizual
Leziunile centrale ale retinei, in apropierea discului
optic, determina o afectare mai grava decat in cazul
leziunilor periferice
Afectarea nervului optic conduce la aparitia
cecitatii monoculare de tip periferic, cu abolirea
RFM de partea afectata* (ipsilateral)
In nevrite optice virale, scleroza multipla, diabet zaharat
(leziuni in ganglionul geniculat lateral, la inchiderea
reflexului fotomotor - afectare).*?
...
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)
...
Leziuni la nivelul chiasmei optice
Compresia
la nivelul median al chiasmei (cum ar fi in

patologia hipofizara) determina afectarea fibrelor nazale
care se incruciseaza la acest nivel, cu aparitia
hemianopsiei bitemporale
In
leziunile partilor laterale ale chiasmei (de exemplu intrun anevrism de artera carotida, la bifurcatia acesteia) va
rezulta un defect de camp vizual la nivelul partii nazale a
acestuia, ipsilateral leziunii (hemianopsie nazala
ipsilaterala)*.
...
68
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)

... Leziunile situate posterior de chiasma optica
Leziunile
tracturilor optice determina aparitia

hemianopsiei homonime laterale stangi sau drepte
(functie de campul temporal afectat), RFM fiind abolit,
deoarece leziunea se afla inaintea ganglionului geniculat
lateral unde se inchide acest reflex
Afectarea
radiatiilor optice duce la o hemianopsie

homonima laterala stanga sau dreapta (functie de
campul temporal afectat) (nazala homolaterala si
temporala heterolaterala).*
...
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)

Leziunile incomplete superioare sau inferioare de la
nivelul fascicolelor geniculo calcarine duc la limitari de
camp vizual mai mici, cvadranopsii superioare sau
inferioare
Daca avem o leziune pe portiunea superioara a radiatiilor
optice respective apar cvadranopsii inferioare si invers,
in leziuni inferioare avem cvadranopsii superioare.*
In acest caz RFM este pastrat, leziunea fiind posterior de
ganglionul geniculat lateral
Cauzele care pot produce acest tip de hemianopsie sunt:
AVC, tumori, traumatisme craniene.**
70
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
**Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C. Bazele semiologice ale practicii neurologice. Editura Universitatii
NERVII OPTICI (II)

...Leziunile situate la nivelul cortexului vizual
primar conduc la aparitia unei hemianopsii
homonime controlaterale, cu pastrarea
viziunii maculare daca partea posterioara a
cortexului vizual nu este afectata.*
Leziunile bilaterale la nivelul cortexului occipital primar, aria 17 Brodman determina aparitia cecitatii corticale, cu pastrarea RFM.*
Leziuni ale ariilor de asociatie 18 si 19
determina agnozie vizuala.*
NERVII OPTICI (II)

4. Fundul de ochi se examineaza cu oftalmoscopul,
intr-o camera intunecata.
Pacientul trebuie sa tina privirea fixa, drept inainte,
privind in departare.
Tinem oftalmoscopul in mana dreapta in dreptul ochiului
drept pentru a examina ochiul drept al pacientului si il
tinem cu mana stanga in dreptul ochiului stang pentru a
examina ochiul stang al pacientului.
In timpul examinarii este foarte important ca examinatorul
sa tina ambii ochi deschisi.*
72
pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)
...
Pentru o examinare mai riguroasa este necesara
dilatarea pupilelor cu midrium (parasimpatolitic
administrat pentru a determina midriaza
TROPICAMIDUM - sol 0,5% fl de 10 ml), cate o
picatura in fiecare ochi, cu 15-20 de minute
inaintea examinarii.*
Este foarte important sa intrebam pacientul despre
o eventuala patologie oculara asociata, deoarece
administrarea de midrium este contraindicata in
glaucom.*
NERVII OPTICI (II)
...
Examinarea se incepe de la o distanta de 10-15 cm de ochiul
pacientului apropiindu-se usor spre acesta*.
La fundul de ochi ne intereseaza leziunile recente.
Se urmaresc:
vasele retiniene - daca sunt bine evidentiate, sinuoase, pulsatile, pe
care le urmarim pana la nivelul convergentei lor unde vom gasi
papila optica; stralucirea lor arata o hipertonie pe artere angiopatie hipertensiva, DZ, boli inflamatorii*
papila nervului optic (discul optic) - daca este clara sau bine
conturata, pe alocuri burjonata; culoarea discului optic*.
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
NERVII OPTICI (II)
Leziuni* inclusiv asociate:

Congenitale - malformatii anomalii de dezvoltare:
- microftalmie (ochii mici)
- anoftalmie (absenta globilor oculari)
- ciclopie (fuziunea globilor oculari pe linia mediana)
- cataracta congenitala (tulburari de dezvoltare a sistemului anterior de transmitere
a luminii)
Dobandite
- boli demielinizante cu afectarea nervilor optici
- procese expansive
- traumatismele craniene pot determina traumatisme oculare directe precum si
leziuni ale sistemului vizual
- HTA, DZ determina afectari ale vaselor aferente cu aparitia tulburarilor vizuale
consecutive.
...75
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
...
...
Fig Meningiom de nerv optic drept cu protruzia globului ocular
(G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical Neurology. Third edition. Pg 386)
Fig. Meningiom de nerv optic

(G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical Neurology. Third edition. Pg 387)
Fig. Paralizia sfincterului pupilar al irisului rezultat, cel mai adesea, al unui
traumatism, inflamatiii sau utilizarii instilatiilor oculare cu medicamente pupilodilatatoare*
*G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical Neurology.
Third edition. Pg 394
Fig. Semnul Argyll Robertson: pupile mici, neregulate, care nu reactioneaza la lumina
(reflexul fotomotor e absent) dar reactioneaza la acomodare. Sunt un semn (relativ)
specific de neurosifilis*
*G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical Neurology.
Third edition. Pg 394

NERV CRAN. I+II Anatomie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NERV CRAN. I+II Anatomie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examenul clinic neurologic

inclusiv cu particularizri pentru NeuroReabilitare

Evaluarea clinic a pacientului neurologic

particulare: n timpul inspeciei,

Examenul extremitii cefalice

Se obin prin manevra de elongaie a rdcinilor nervilor

Semnele de iritaie meningean

Bolnavul este examinat in decubit dorsal cu membrele inferioare in

Redoarea de ceafa apare in diverse afectiuni, cum ar fi: meningite,

Se mai pot executa si manevrele:

Ulterior urmeaz evaluarea nervilor cranieni.

Evaluarea clinic a pacientului neurologic

Reflexe osteotendinoase (stilo-radial, cubito-pronator, bicipital, tricipital, patelar,

Evaluarea clinica complexa a pacientului neurologic

Psihic (contien, orientare, afectivitate, voin, ideaie, intelect)

Noiuni generale introductive

Nervii cranieni sunt nervi pereche si simetrici, cu origine la nivelul

Nervii cranieni au fost descrii de:

Fig. 4 Formula memotehnica a nervilor cranieni

Nervii cranieni motori* :

- formati exclusiv din fibre motorii (eferente)

NERVII OLFACTIVI (I)

NERVII OLFACTIVI (I)

**Ionel C Compendium de Neurologie, Ed. Med. Bucure ti, 1982

NERVII OLFACTIVI (I)

NERVII OLFACTIVI (I)

Fig. 6 Epiteliul olfactiv

NERVII OLFACTIVI (I)

(Ionel C Compendium de Neurologie, Ed. Med. Bucure ti, 1982)

NERVII OLFACTIVI (I)

deutoneuronilor caii olfactive, - asa numitele celule

NERVII OLFACTIVI (I)

O trasatura unica a neuronilor olfactivi primari (protoneuroni) este

**Ionel C Compendium de Neurologie, Ed. Med. Bucureti, 1982 )

NERVII OLFACTIVI (I)

Aria primara cea principala pentru realizarea senzatiei

Functiile executive planificarea executiei si verificarea comportamentului; sunt reprezentate de inhibitia

NERVII OLFACTIVI (I)

Olfacia permite perceperea i diferenierea substanele

NERVII OLFACTIVI (I)

Explorarea functiei olfactive se face tinand seama de anumite

se vor folosi substante cunoscute (odorizante netoxice) spre ex:

bolnavul nu trebuie sa fumeze cu 2-3 ore inainte**

NERVII OLFACTIVI (I)

se va incepe cu testarea narinei de pe partea afectata urmand apoi

- hiposmie: diminuarea mirosului

- anosmie: pierderea mirosului

-hiperosmie: cresterea (patologic, peste o anumit limit) a

- parosmia: reprezinta confundarea mirosurilor (exp.: pr ars)

NERVII OLFACTIVI (I)

mecanici predominant de tip compresiv (deviatii de sept nazal,

infectiosi (corize, sinuzite, etmoidite, ozena)

toxici (cocaina, eter, tabagism, alcoolism) *

NERVII OLFACTIVI (I)

In interiorul creierului, pot apare leziuni ale cailor si centrilor olfactivi

In tumorile din zona hipocampului se intalnesc crizele uncinate

Exista inclusiv o scadere fiziologica a perceptiei olfactive odata cu

NERVII OPTICI (II)

NERVII OPTICI (II)

NERVII OPTICI (II)

NERVII OPTICI (II)

Celulele cu conuri, mai putine la numar ca cele cu

NERVII OPTICI (II)