INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT

MIOCARDIC

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului,el se desparte de mediul sau
obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare.

Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim contact este hotarator pentru castigarea
increderii bolnavului,factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul
de ingrijire,in vederea recastigarii sanatatii celui internat.

Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca colectivul in mijlocul caruia a ajuns
vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru a-l vindeca.
Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de trimitere.Vor fi luati in evidenta la serviciul de primire
,vor fi trecuti in registrul de internari,li se intocmeste foaia de observatie clinica cu datele de identitate.La serviciul
de primire se pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de bon.
Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna ,terapie intensiva sau cardiologie.
2.2Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este vindecarea.Pentru a realiza acest lucru trebuie
create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub
eventualeleinfluente nocive ale mediului inconjurator.
Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de liniste,salon bine incalzit,ingrijit si
aerisit.
Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat,este bine ca paturile sa fie prevazute cu
somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.Se vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali si olfactivi cu efecte
negative asupra sistemului nervos.
Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.Se va
respecta somnul bolnavului care prin inhibitia scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic important.Conditiile
create in spital trebuie sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit.
Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent,indiferen de solicitari,fara insa sa deranjeze
odihna acestuia.
Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate ca sa se apropie cat mai mult
de anturajul obisnuit al bolnavului.Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in saloane.
Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu,precum si vizitatorii care vin la bolnavi vor fi
instruiti de asistenta pentru a pastra o comportare modesta,linistita pe sectie.
2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare.

A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a avea o tinuta decenta si
pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata indeplini functiile.
Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.Acesta se curata de doua ori pe zi si de cate
ori s-a murdarit cu sange,alimente,secretii din timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata
si bine intinsa pentru a evita escarele.Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori este
nevoie.
Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu un prosop uscat regiunile transpirate.Baia
generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul,in primele zile fara sa fie ridicat.
Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos,descuamat si impregnat cu
secretiile glandelor sebacee si sudoripare,microbi care adera la piele.
Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte urmatoarele:sa asigure o temperatura
adecvata in salon pentru a feri bolnavul de raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se
desfasoare in timp util,sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti bolnavul de alte
suferinte si oboseala,sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un paravan fata de cei din jur.Toaleta zilnica permite
controlul regiunilor expuse escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora.
Observarea pozitiei pacientului in pat
Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat in prima saptamana este
obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca
bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale
degetelor de la maini si picioare.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3 saptamani.
Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului
Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat,sub
controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.
Captarea eliminarilor
Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara sa fie ridicat din pozitia sezanda.Asistenta
va urmari tulburarile de mictiune,volumul de urina in 24 ore si caracterele calitative ale urinii.Constipatia trebuie
combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative usoare.

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a
electrocardiogramei,a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.
In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de monitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiunii
arteriale,frecventei pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in functie de starea bolnavului,inregistrarea
electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori este indicat de medic.
Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau maxime variaza intre 120140mmHg,iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.Masurarea tensiunii arteriale se face cu
ajutorul tensiometrului.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare rosie,pentru fiecare linie orizontala
a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.
In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore,precedata de o usoara
crestere a tensiunii arteriale.Cand tensiunea arteriala scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent.

Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se obtine prin comprimarea arterei radiale
pe un plan osos si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion rosu,o linie orizontala corespunzand la 4
pulsatii.
Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100 pulsatii/min.
Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18 respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de
sex si varsta.
Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare linie orizontala considerandu-se o
respiratie/min.
Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa.
Temperatura-are valori normale intre 36-37C,se masoara cu termometrul in axila,cel mai frecvent.Se
noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru,pentru fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad.
Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5C,datorita substantelor piretogene produse in
focarul de necroza.
2.5.Alimentarea bolnavului

Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor fractionate.Se va face alimentatia
pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea
medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in sala de mese.Regimul alimentar
va fi hiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu
lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de fructe,oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc
gaze sau intarzie tranzitul intestinal.Se interzice total fumatul.
2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece intarzierile pot provoca bolnavului
emotii inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi medicamentale se dau strict la indicatia
medicului,in unele cazuri de urgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este Nitroglicerina
si oxigen.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la pat,combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.
Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular,eventual intravenos,diluat in 10 ml ser
fiziologic sau glucoza10%.
Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau intramuscular eventual intravenos,incet diluat
in ser fiziologic,sub controlul respiratiei.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei
pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular,eventual 0,5mg intravenos poate preveni
aceste fenomene.
Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.
Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati trombolitice si se
administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.
Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6
ore.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.
In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi
si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.

Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu perfuziide Glucoza

5%,Dextran.
Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic,200mg intramuscular sau intravenos.
La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:
-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.
-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fara sare,glucide,hidrocarbonate si fractionat 5-6 mese pe zi.
-Se va reduce consumul de cafea.
-Se va evita fumatul si alcoolul.
-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a medicamentelor.
-Sa practice sporturi usoare.
-Sa aiba un program rational de munca si viata.
-Sa se prezinte la controale periodice.
2.10.Externarea bolnavului.
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.
Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la dispozitia medicului de salon,in
vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment.
Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.Pe baza acestui bilet se elibereaza
hainele si efectele bolnavului.
Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la medic cuprinse in biletul de
iesire.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi condus pana la
poarta spitalului de catre asistenta.

INGRIJIREA PACEINTULUI CU EDEM

PULMONAR

Principalele masuri terapeutice sunt:

- Anamneza rapida, examen obiectiv si teste de laborator trebuie efectuate pentru a stabili cauza
declansatoare a edemului pulmonar, in vederea unui tratament etiologic.
- Pacientul trebuie asezat in pozitie sezanda, cu picioarele atarnate la marginea patului, pentru a scadea
intoarcerea venoasa si deci presarcina.
- Oxigenoterapie pe masca.

- Se administreaza morfina pentru a reduce anxietatea, a scadea tonusul simpatic si a produce

venodilatatie, care scade presarcina. Morfina nu trebuie administrata pacientilor cu alterari senzoriale sau cu
deprimare respiratorie, deoarece poate produce stop respirator. In cazul producerii acestuia, trebuie sa se
administreze naloxona (0.8 pana la 2 mg IV in bolus, doza care poate fi repetata pana la un maximum de 15
mg)
- Furosemidul (40-60 mg IV bolus) se administreaza deoarece produce venodilatatie instanta si apoi
diureza, mobilizand fluidul din plamani in circulatie, fiind apoi excretat prin urina si scazand intoarcerea
venoasa.

- Nitroglicerina se poate administra ca tablete sublinguale sau in perfuzie IV (0,4 mg) deoarece reduce
edemul pulmonar prin venodilatatie. Dilata de asemenea coronarele epicardice, ameliorand ischemia, care
poate fi cauza subjacenta a edemului pulmonar. Nitroglicerina poate fi repetata de 2 ori la interval de 5
minute, daca nu se produce scaderea severa a TA si oricum nu se administreaza daca TA sistolica este mai
mica
de
120
mm
Hg.
- Digoxinul (0.25 mg lent IV) poate fi administrat in caz de fibrilatie atriala cu raspuns ventricular rapid,
deoarece scade alura ventriculara. Doza totala poate fi de 1-1,5 mg IV in primele 24 ore.
- Beta-agonistii inhalatori sau aminofilina IV pot fi administrati pentru a trata bronhospasmul ce poate apare
ca raspuns la edemul pulmonar. Aminofilina creste fluxul plasmatic renal, excretia de sodiu, contractilitatea
cardiaca si provoaca venodilatatie, scazand astfel rezistenta vasculara periferica. Totusi, ambele pot induce
tahicardie
si
aritmii
supraventriculare.
- Alt mijloc de a reduce presarcina ventriculara este flebotomia, scotand aprox. 500 ml sange.