DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR

IOANA MONICA MAS

CA

Prezent
am mai multe procedee de calcul al puterilor matricelor ilustrate
prin probleme cu solutii comentate. Putem realiza selectii de metode si/sau
exemple din acest material pentru lectiile de la clasa a XI-a, pentru lectiile
recapitulative de la clasa a XII-a, precum si pentru cercurile de matematica
ale elevilor.
Lucrarea de fat
a prezinta diverse tehnici de determinare a puterilor matricelor. Metodele expuse sunt descrise, pe scurt, la nivel teoretic si sunt completate cu exemple reprezentative, utile n pregatirea elevilor.
Dac
a A Mm,n (C), atunci pentru a putea vorbi de A A trebuie sa aiba
sens operatia de nmultire. Aceasta este definita daca m = n, adica pentru
A Mn (C). T
in
and seama de asociativitatea nmultirii matricelor se pot
defini puterile unei matrice patratice astfel: A0 = In , A1 = A si Ak = Ak1 A,
pentru k 2, k N.
1. Metoda inductiei matematice: In contextul temei noastre, ea
se aplic
a explicit1 n dou
a situatii: atunci cand este data forma matricei An
si aceasta doar trebuie verificata prin inductie matematica, sau cand aceasta
form
a nu este dat
a si ea trebuie mai ntai determinata. Prezentam n continuare
exemple pentru fiecare dintre aceste situatii:


2 3
Exemplul 1. Se considera matricea A =
Mn (C). Aratati
0 2
 n

2 3 2n1 n
c
a An =
pentru orice n N .
0
2n
Solutie: Afirmatia este adevarata pentru n= 0; presupun
adeva
rata
  nand-o n1
2
3
2
3

2
n
pentru n 0, obtinem An+1 = A An =

=
0 2
0
2n
 n+1

2
3 2n (n + 1)
, ceea ce ncheie pasul de inductie si demonstratia. 2
0
2n+1

Exemplul 2. Fie A M2 (C). Sa se arate ca exista un sir (xn )nN de

numere complexe astfel nc
at An = xn1 A xn2 det(A) I2 pentru orice n 2
si, n plus, x0 = 1, x1 =Tr(A) si xn = xn1 Tr(A) xn2 det(A) pentru orice
n 2.
1 Ea intervine de fapt indiferent de tehnica pe care o aplic
am, dar este uneori ,,ascuns
a

n demonstratiile rezultatelor pe care le invoc

am
1

Modele de lect
ii

Solutie: Interpretarea A2 = x1 A x0 det(A) I2 a relatiei lui Cayley A2 =

Tr(A)Adet(A)I2 arat
a ca afirmatia din enunt este adevarata pentru n = 2.
Fie acum k > 2. Presupunem afirmatia adevarata pentru orice j {2, 3, . . . , k
1}.
Pentru k = 3, din relatia lui Cayley obtinem A3 = Tr(A)A2 det(A) A =
= Tr(A)(x1 A x0 I2 ) (det(A)) A = (x1 Tr(A) x0 det(A)) A Tr(A) I2 =
x2 A x1 I2 .
Pentru k > 3, relatia lui Cayley conduce la Ak = Tr(A) Ak1 det(A) Ak2 .
Folosind ipoteza de inductie, obtinem Ak = (xk2 Tr(A) xk3 det(A)) A+
+(xk3 Tr(A) xk4 det(A)) det(A) I2 = xk1 A + xk2 I2 . 2

a 0 0
Exemplul 3. Se considera matricea A = 0 b 0 Mn (C), a 6= d.
c 0 d
Determinati An , n N.

a2
0 0
a3
0 0
0
b2 0 , iar A3 =
0
b3 0 .
Solutie: A2 =
2
2
2
c(a + d) 0 d
c(a + ad + d ) 0 d3

n
a
0 0
0
bn 0 pentru orice n N.
Acestea ne sugereaz
a c
a An =
dn an
0 dn
c da
Demonstr
am prin inductie aceasta afirmatie: pentru n = 0, ea este evidenta;
presupun
and-o adev
arat
a pentru n N,obtinem An+1 = A An =

n+1
an+1
0
0
a
0
0
n+1
0
bn+1
0 , deci a0
b
0 =
=
n an
n+1 an+1
can + dc d da
0
dn+1
c d da
0
dn+1
firmatia este adev
arat
a pentru n + 1, ceea ce ncheie demonstratia.
2
C
ateodat
a, ntre matrice se urmareste determinarea unei relatii de tipul
M (a) M (b) = M (R(a, b)), unde R(a, b) desemneaza o expresie n a si b:
Exemplul 4. Consideram multimea matricelor de forma

1 a
0
1
a 1
, a (1, 1).
M (a) =
0
1 a2
2
0
0
1a
Ar
atati c
a pentru orice n N exista un unic element an (1, 1) cu proprietatea M (an ) = (M (a))n .
a+b
Ar
at
am c
a M (a) M (b) = M ( 1+ab
). Inlocuind b cu a, obtinem


2
2
(1+a) (1a)
2a
am apoi prin inductie matem(M (a))2 = M ( 1+a
2 ) = M (1+a)2 +(1a)2 . Prob


k (1a)k
(1+a)
(1+a)k (1a)k
atic
a relatiile (M (a))k = M (1+a)k +(1a)k si 1 < (1+a)
2
k +(1a)k < 1.

Solutie:

I. M. Masca, Determinarea puterilor unei matrice

Exemplul 5. S
a searate ca exista polinoame
, , de grade 2, 3, 4 ncat

1 t (t) (t)
0 1 4t (t)
sa aiba loc A(t) A(u) = A(t + u)
pentru matricea A(t) =
0 0
1
6t
0 0
0
1
si s
a se determine A(t)n pentru orice n N, n > 1.
Solutie:Conditia A(t + u) = A(t) A(u) este echivalenta cu (t + u) = (t) +
(u)+4tu, (t+u) = (t)+(u)+t(u)+6u(t) si (t+u) = (t)+(u)+24tu,
2
relatii ce se verific
a pentru (x) = 2x2 + 2x, (x) = 4x3 + 17
si
2 x + 3x
4
3
(x) = 3x + 12x + 5x. Pe baza relatiei A(t + u) = A(t) A(u) obtinem
inductiv A(t)n = A(nt).
2
2. Utilizarea propriet
atilor functiilor trigonometrice:
Un rezultat


cos sin
ce se dovedeste util n aplicatii este urmatorul: Daca A =
,
sin cos
n
R, atunci A = An pentru orice n N.


1 3

. Determinati An , n N.
Exemplul 6. Fie A =
3
1

Solutie: Scriem matricea sub forma A = 2

1
2
3
2

n

cos
2A 3 . Deci, An = 2A 3
= 2n An = 2n
sin
3

3
2

1
2
n
3
n
3

cos 3 sin 3
=
cos 3
sin 3

sin n
3
. 2
cos n
3



=

3. Binomul lui Newton: Utilizam aceasta metoda atunci cand putem

scrie matricea A ca sum
a sau diferenta a doua matrice ce comuta si ale caror
puteri pot fi calculate usor. Un caz particular important este cel n care una
dintre matrice este In , iar cealalta matrice devine nula dupa un numar finit
de ridic
ari la putere2. Acest lucru se ntampla de pilda n cazul n care cea
de-a doua matrice este sub- sau supradiagonala. O astfel de matrice ridicata
la orice putere de exponent cel putin egal cu tipul sau se va anula.

1 0 0
Exemplul 7. Fie A = 2 1 0. Determinati An , n N.
0 3 1

2 O matrice cu aceast
a proprietate se numeste nilpotent
a

Modele de lect
ii

0 0 0
Solutie: Scriem A = I3 + B, unde B = 2 0 0. Cum I3 B = BI3 , putem
0 3 0

0 0 0
aplica formula binomului lui Newton. Avem B 2 = 0 0 0, iar B k este ma6 0 0

1
0 0
2n
1 0.
tricea nul
a pentru orice k 3. Obtinem asadar An =
3n(n 1) 3n 0

1 1 0
Exemplul 8. Fie A = 1 0 1. Determinati An , n N.
0 1 1

1 1 1
0 0 1
Solutie: Scriem A = C B, unde C = 1 1 1 iar B = 0 1 0. Avem
1 1 1
1 0 0
C B = B C = C si C 2 = 3C. Se demonstreaza prin inductie ca pentru orice
k N avem: C B k = B k C = C, C n = 3n1 C, B 2k = I3 si B 2k+1 = B. Prin
urmare, An = (C B)n = 13 (2n (1)n )C + (1)n B n .

k
2k
1
k . Sa se arate ca exista
Exemplul 9. Fie A = 2 k (k 1)2
1
k
2k
dou
a matrice B, C M3 (R) astfel ncat An = B n + C n .

k1 1
0
0
1
Solutie: Alegem urm
atoarele matrice: B = 1
0
1 1k

1
1k
1
si C = 1 k (k 1)2 k 1. Evident, A = B + C, iar BC este matricea
1
k1
1

nul
a. Consider
and n N si aplicand formula binomului lui Newton relatiei
A = B + C rezult
a An = B n + C n , toti ceilalti termeni fiind nuli. 2
4. Metoda sirurilor recurente poate fi aplicata fie direct, fie mpreuna
cu relatia 
Hamilton-Cayley. Aplicarea ei directa consta n a nota3 An =

an bn
si a utiliza relatia An+1 = A An pentru a stabili formule de
cn dn
recurent
a (cu interdependente!) pentru sirurile (an )n , (bn )n , (cn )n si (dn )n .
Din acestea obtinem formule de recurenta pentru fiecare din siruri ; pe baza
acestora si a valorilor initiale date de A0 = I2 , A1 , A2 , . . . se determina formulele
generale ale respectivelor siruri si, consecutiv, An .
3 Metoda functioneaz
a si pentru matricele din Mn (C) cu n 3, consider
and un num
ar

corespunz
ator de siruri.

I. M. Masca, Determinarea puterilor unei matrice


Exemplul 10. Se considera matricea A =
minati

An ,

1 3
4 3


M2 (C). Deter-

n N.


An

an bn
cn dn

Solutie: Not
am
=
, n N. Din An+1 = A An deducem:

a
= an + 3cn

n+1
cn+1 = 4an 3cn
Din primele doua relatii obtinem cn = an + 5an1 si
bn+1 = bn + 3dn

dn+1 = 4bn 3dn

apoi an = 2an1 + 15an2 , n 2. Ecuatia caracteristica a sirului (an )n este
deci r2 + 2r 15 = 0; ea are radacinile 3 si 5. Prin urmare, exista , C
astfel nc
at an = 3n + (5)n . De aici si din a0 = a1 = 1 obtinem un
n+1
n
; cum
sistem de ecuatii cu solutia = 43 , = 14 . Prin urmare, an = 3 +(5)
4
3n (5)n
cn = an + 5an1 , obtinem cn =
.
2
n+1 3(5)n

Proced
and analog, obtinem bn = 3!
n+1
n
n+1
n
3

An =

+(5)
4
n
3 (5)n
2

3(5)
8
n
3 +3(5)n
4

si dn =

3n +3(5)n
.
4

Prin urmare,


 2
cos x sin2 x
. Determinati An , n N.
Exemplul 11. Fie A =
sin2 x cos2 x
Solutie: Pun
and

An


=

an bn
bn an

si aplicand procedeul descris mai sus

n+1
n+1
(a+b)n+1 +(ab)n+1
si !
bn+1 = (a+b) (ab)
.
2
2
(a+b)n (ab)n
(a+b)n +(ab)n
2
2
si a
(a+b)n (ab)n
(a+b)n +(ab)n . Dar a + b = 1
2
2


1 + cosn 2x 1 cosn 2x

obtinem an+1 =

Asadar,

An =

b = cos 2x, deci

An =

1
2

1 cosn 2x 1 + cosn 2x

De obicei, aplic
am metoda sirurilor recurente daca dupa calculul catorva
puteri ale lui A nu putem observa regularitati care sa ne permita scrierea
direct
a a formei generale a lui An . Mentionam ca exista situatii ,,mixte, n
care pentru unele pozitii ale matricei se observa regularitati, iar pentru altele
nu. In aceast
a situatie, vom utiliza siruri recurente numai pentru pozitiile care
mai prezint
a semne de ntrebare. Prezentam n acest sens:

1 2 0
Exemplul 12. Se considera matricea A = 0 3 4 M3 (C). De0 0 5
terminati An , n N.

Modele de lect
ii

1 8 8
1 26 72
1 80 464
Solutie: A2 = 0 9 32 , A3 = 0 27 196 , A4 = 0 81 1088 .
0 0 25
0 0 125
0 0 625
Pozitiile ncare regularit
atile nu sunt
evidente sunt (1, 3) si (2, 3); banuim nsa
1 3n 1
an
n
3n
an + 5n 1 . Din An+1 = A An deducem an =
c
a A = 0
0
0
5n
n1
n
n
3an1 + 2(5
1). Aceasta relatie ne conduce
la an n= 5 2n 3 + 1. nMai tre
1 3 1 5 23 +1
3n
2(5n 3n ) .
buie doar s
a verific
am prin inductie ca An = 0
0
0
5n
2
Prezent
am acum un exemplu n care aplicam metoda sirurilor recurente
utiliz
and si relatia Hamilton-Cayley:


3 2
Exemplul 13. Se considera matricea A =
M2 (C). Deter1 4
minati An , n N.
Solutie: Avem Tr(A) = 7 si det(A) = 10. Relatia Hamilton-Cayley pentru
matricea A este deci A2 7A + 10I2 = 0; ea ne permite sa scriem si An =
7An1 10 An2 pentru orice n 2. De aici obtinem imediat prin inductie
existenta a dou
a siruri (an )n si (bn )n astfel ncat An = an A + bn I2 pentru orice
n N. In plus, sirurile (an ) si (bn )n au aceeasi ecuatie caracteristica, si anume
r2 7r + 10 = 0. T
in
and cont de relatiile a0 = b1 = 0si a1 = b0 = 1, obtinem

an =
2

5n 2n
3 ,

bn =

22n 25n
,
3

iar

An

= an A + bn I2 =

5n +2n+1
3
5n 2n
3

2(5n 2n )
3
25n +2n
3

4. Folosind polinomul caracteristic ([GG], [II])

Fie A = (aij )i,j=1,n Mn (C). Polinomul caracteristic al matricei A este
prin definitie fA = det(XIn A) = X n (a11 + a22 + ... + ann )X n1 + ... +
(1)n det(A) C(X). R
adacinile ecuatiei caracteristice fA = 0 se numesc
valorile proprii ale matricei A.
Pentru matricele p
atratice de ordinul doi si trei, polinoamele caracteristice sunt
fA = X 2 Tr(A)X + det(A)I2 , respectiv fA = X 3 Tr(A)X 2 + Tr(A )X
det(A)I3 unde Tr(A ) este egal cu suma minorilor diagonali de ordinul doi ai
matricei A.
Teorema Cayley - Hamilton Orice matrice patratica verifica propria sa
ecuatie caracteristic
a, respectiv fA (A) = 0.
Teorem
a Dac
a A Mn (C), m N, si r este restul mpartirii lui X m la fA
atunci Am = r(A).
Observatie: Calculul unei puteri Am , A Mn (C), m n, revine la a determina un polinom matriceal de grad mai mic sau egal cu n+1 ai carui coeficienti

I. M. Masca, Determinarea puterilor unei matrice

se g
asesc usor dac
a se cunosc radacinile ecuatiei caracteristice.
Pentru cazul matricelor de ordinul doi si trei, se obtine Am = am A + bm I2 ,
pentru A M2 (C), respectiv Am = am A2 + bm A + cm I3 , A M3 (C).
Demonstratia existentei sirurilor din cele doua relatii se realizeaza prin inductie.

Exemplul 14. S
a se calculeze

An


pentru matricea A =


1 1
, n N.
1 3

Solutie: Ecuatia caracteristica asociata matricei A este x2 4x + 4 = 0 cu

solutia dubl
a x1 = x2 = 2. Aplicand teorema mpartirii cu rest pentru polinoame, rezult
a c
a X n = (X 2)2 g(X) + an X + bn .
Pentru x = 2 deducem c
a 2an + bn = 2n . Derivand relatia de mai sus, obtinem
nX n1 = (X 2)(...) + an .
n1
Pentru x = 2, rezult
a an = n2
2n (1 n). Obtinem
 n1si de aici bn =n1
2
(2 n)
n2
An = n 2n1 A + 2n (1 n)I2 =
.
2
n 2n1 2n1 (2 + n)

1 0 0
Exemplul 15. S
a se calculeze An pentru matricea A = 0 2 3,
0 1 1
n N.
Solutie: Ecuatia caracteristica asociata matricei
A este x3 2x2 + 2x 1 = 0

1i 3
cu valorile proprii x1 = 1 si x2 = x3 = 2 . Aplicand teorema mpartirii cu
rest obtinem X n = (X 1)(X 2 X 1)g(X) + an X 2 + bn X + cn I3 , de unde
se obtine An = an X 2 + bn X + cn I3 .
Pentru x = 1 se obtine an + bn + cn = 1 si din faptul ca este o radacina a
ecuatiei x2 x + 1 = 0 avem relatia an 2 + bn + cn = n , care este echivalenta
cu (an + bn ) + cn an = n , unde 3 = 1.
Avem situatiile:
(
an + bn + cn= 1
1. Dac
a n = 6k, k N se obtine sistemul
(an + bn ) 1i2 3 + cn an = 1,
n
din care avem: an = bn = 0 si cn = 1, prin urmare
A = I3 .

an + bn + cn = 1
2. Dac
a n = 6k + 1, k N se obtine sistemul cn an = 0

an + bn = 1,
n
cu solutia an = cn = 0 si bn = 1 si atunci A = A.
Proced
and analog, constat
am ca:
3. Pentru n = 6k + 2, k N se obtine An = A2 .
4. Pentru n = 6k + 3, k N avem An = 2A2 2A + I3 .
5. Dac
a n = 6k + 4, k N avem An = 2A2 3A + 2I3 .
6. Pentru n = 6k + 5, k N avem An = A2 2A + 2I3 .
2

Modele de lect
ii

5. Folosind izomorfisme ([BA])

Se mai poate calcula An , n N folosind izomorfisme ntre inele de matrice si
inele n care calculele sunt mai putin laborioase4.
Exemplul
16. Fie d un ntreg liber de patrate, a, b Z si matricea


a db
M2 (Z). Determinati An , n N .
b a
(
)

a db
Solutie: Consider
am multimea M =
|a, b Z si functia f :
b a



a db
. Se constata ca:
Z[ d] M, f (a + b d) =
b a
1. f este bijectiv
a;
2. z1 , z2 Z[d] f (z1 + z2 ) = f (z1 ) + f (z2 );
3. z1 , z2 Z[ d] f (z1 z2 ) = f (z1 ) f (z2 ).
Din relatia de la punctul 3 obtinem f (z n ) = f (z)n pentru orice n N ; aceasta
relatie conduce la:

 n
a + Cn2 an2 d + Cn4 an4 d2 + ...
Cn1 an1 + Cn3 an3 d + ...
.
An =
an + Cn2 an2 d + Cn4 an4 d2 + ...
Cn1 an1 + Cn3 an3 d + ...
2
Mention
am c
a si n spatele tehnicii de la exemplul 6 se afla un izomorfism
de corpuri, si anume





a b
x y
f :C
|a, b R , f (x + iy) =
.
b a
y x

Bibliografie
[ACE] Gh. Andrei, C-tin. Caragea, V. Ene, Algebr
a. Culegere de probleme pentru examene
de admitere si olimpiade scolare, Editura Scorpion 7,
Bucuresti, (1996).
[BAAA] D. Br
anzei, R. Br
anzei, S. Anita, A. Anita, S
iruri recurente n liceu, Editura GIL,
Zal
au, (1996).
[BR] Birant Ramazan, Asupra ecuatiei matriciale aA + bB = AB,
Gazeta Matematic
a Anul CI, nr.2/1996.
[IB] I. B
aetu, Puterile unei matrice,
Gazeta Matematic
a Anul XCVIII, nr.5-6/1993.
[ICD] I.C. Dr
aghicescu, O clas
a particular
a de matrice si o proprietate remarcabil
a a acestora,
Gazeta Matematic
a Anul CXI, nr.4/2006.
[II] Ion D. Ion, Algebr
a, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresi, 1981.
[GG] Gh. Ghita
, O metod
a de ridicare la putere a matricelor,
Gazeta Matematic
a Anul CIX, nr.5-6/2004.
4 Ideea de izomorfism, de aceast
a dat
a de grupuri, este prezent
a, dar nu mentionat
a

explicit, si n situatiile din exemplele 4 si 5.

I. M. Masca, Determinarea puterilor unei matrice

[MG1] M. Ganga, Matematic

a. Manual pentru clasa a XI-a,
Editura MATHPRESS, Ploiesti, (2006)
[MG2] M. Ganga, Matematic
a. Manual pentru clasa a XII-a Algebr
a,
Editura MATHPRESS, Ploiesti, (2002)
[PPL] L. Panaitopol, M.E. Panaitopol, M. Lascu, Inductia matematic
a,
Editura GIL, Zal
au, (1997).
[RG] Gh.N. Rizescu, Sum
a si produs. Probleme si teme pentru clasele a XI-a si a XII-a,
Editura SIGMA PRIMEX, Bucuresti, (1999).

Ioana Monica Masca