N.

CARTO JAN

I STO RIA
LI T E RATU RII
ROMANE VECHI
VOL. III

www.digibuc.ro

N. CARTOJAN
Profesor la Facultatea de Litere din Bucureti
Membru al Academiei Romne

ISTORIA LITERATURII
ROMANE VECHI
III

CRONICARII MOLDOVENI
EPOCA LUI SERBAN CANTACUZINO

SI A LUI CONST. BRANCOVEANU

FUNDATIA REGELE MIHAI

39, B-dul Lascar Catargi, 39

BUCURESTI, 1945

www.digibuc.ro

PARTEA I

CRONICARII MOLDOVENI:
CONTINUATORII LUI MIRON COSTIN: VASILE DAMIAN,

TUDOSE DUBAU, NICOLAE COSTIN, ION NECULCE

www.digibuc.ro

CONTINUATORII LUI MIRON COSTIN

Problema, pe care o ridic felul cum s'a transmis cronica lui
Grigore Ureche In compilatia lui Simion Dasclul si a celorlalti
interpolatori, nu este singura enigm a istoriografiei moldovene.

In tomul al II-lea din colectia sa de cronici, Mihail Koglniceanu public o compilatie cu titlul: Letopisetul terei Moldovei dela -Stefan sin Vasile Vod5 de unde este prsit de Miron
Costin Logofitul, de pre isvoadele lui Vasile Damian, ce au
fost treti Logoat, a lui Tudosie Dubu Logoftul si altora ,
.pe care-I atribuia lui Nicolae Costin carele au fost Logoft mare
In Moldova .

Acest letopiset duce povestirea evenimentelor petrecute In

Moldova, dela urcarea in domnie a lui Eustratie Dabija Vod, in
anul 1662, adic5, de unde se incheia cronica lui Miron Costin,
pn la urcarea in donmie a lui Ioan Mavrocordat, adid. pn

Vasile Damian avea deci In familia sa crturari, care triser

in intimitatea curtilor domnesti, si era dar In msur s cunoasa
evenimentele desfsurate in Moldova.
El s'a nscut probabil pe la jumtatea secolului al XVII-Iea,
aci la 1680 11 gsim cstorit de curnd cu Ilinca, fata lui Nacul
Murgulet, dintr'o familie veche i bogat. Din aceeasi familie
fcea parte i mama lui Tudosie Dubu, car ne este indicat
In titlul compilatiei ca un al doilea cronicar. Cei doi isvoditori

de letopisete dupa. Miron Costin erau deci inruditi Intre ei.

Pin sofia sa, Ilinca Murgulet, Vasile Damian intra In legturi
de rudenie i cu familia domnitoare a Ghiculestilor, deoarece
soacra sa, mama Ilinci, tinuse In prima cstorie pe fiul lui
Gheorghe Ghica, Ionasco Postelnicul.

La data cnd lua In astorie pe Ilinca Murgulet, Vasile

la anul 1711. Regretatul C. Giurescu, supunnd unei critici

atente acest letopiset, a dovedit, intr'un memoriu prezentat

Damian era numai vtav ; curnd dup aceasta, 11 g5sim senmnd

Academiei Romne, c. el este o compilatie alctuit din dou

letopisete deosebite. Din aceste dou letopisete, numai ultimul,
care cuprinde doar trei ani din istoria Moldovei i anume:
donmiile lui Nicolae Mavrocordat i Dimitrie Cantemir dela

bruarie 1685, unchiul su despre ma/11A, uricarul Pascal Corlat,

1709 1711, este Inteadevr opera lui Nicolae Costin. Prima

parte i cea mai intins, cuprinznd evenimentele petrecute in

1688, cnd este inlocuit prin Nicolae Costin. De aci inainte nu

i se poate urmiri firul vietii. Ultima -tire pe care o avem despre
el este din 28 August 1689, cnd obtine dela Constantin Can-

47 de ani, In rstimpul dela Dabija Vocl pn. la Nicolae Mavro-

cordat, este un alt letopiset, de o facturl cu totul deosebit.

Autorul acestei compilatii nu se poate identifica. Este deci o
cronicA anonim.

In titlul ei se spune ins c a fost alctuit din isvodul lui

Vasile Dmian, ce-au fost treti logofdt i de pre isvodul lui
Tudosie Dablu logoatul i altora . Din aceste indicatii, ar
rezulta c primii cronicari dup5. Miron. Costin, primii boieri cari
au reluat firul povestirii, rupt prin moartea tragic& a lui Miron
Costin,

i innodndu-I l-au tors mai departe, au fost Vasile

Damian treti logofaul i Tudosie Dubeiu, logoatul.

Cine au fost acestia si care este partea lor de munc In istoriografia moldoveneasc6 ?

VASILE DAMIAN

Biografia lui Vasile Damian a fost reconstituit In linii

mari, de regretatul C. Giurescu. Dup datele pe care ni le d.
Giurescu, Vasile Damian era fiul lui Damian, vornic de Doro-

inteun act din Decemvrie 1681 ca logoft al treilea. La 8 Fe-

neavnd copii, Ii druieste prtile lui din jumtatea de sus a

ocinei strmosesti: Turbtestii. Vasile Damian i pstreaz.
dregAtoria de treti logoft pn sub Constantin Cantemir, In

temir o carte, prin care i se d imputernicirea de a-0 cAuta

vecinii fugiti din mosia de zestre a sotiei sale, Lmsenii.
La 1702, el era decedat de mult, dup cum reese aceasta
dintr'un proces ale fiicei sale Safta i sotului ei, comisul Gheorghe Fratita.
Biografia lui Vasile Damian, astfel schitat, are multe puncte
obscure i ea nu ne d nicio lmurire despre ideile lui politice
despre legAturile cu Domnii sub care si-a Indeplinit dregtoria de treti logoft. Ea nu ne ajut deci s descurc5m partea
care-i apartine din compilatie. Delimitarea isvodului lui Damian, care se afl la baza prelucrrii atribuit de Koglniceanu
lui Nicolae Costin, este cu att mai greu de fcut, cu ct izvodul
lui Damian este amintit numai In titlul compilatiei: Letopisetul terei Moldovei, dela Stefan sin Vasile Voevod ... de pre
isvoadele lui Vasile Damian ce au fost treti logoft, a lui Tudosie Dubu logoatul i altora Niceri, in cuprinsul compilatiei, isvodul lui Damian nu se mai gseste citat ; el a fost
deci absorbit in compilatie, far s lase nicio prm.

hoiu, si al Anghelinei, fata lui Dnil5., care avea prti de movie

in satul Turbtesti, din tinutul Crligturii, uncle. Ii avea cea

mai mare parte din mosiile sale si cronicarul Grigore Ureche.
0 ma-use a mamei sale Anghelina, Anisia, era cstorit cu
Vasile Corlat, uricarul lui Vasile Lupu si a avut un fiu, pe Pascal

Corlat, care a Indeplinit si el sarcina de uricar pe lng5. curta

Domnilor moldoveni.

TUDOSIE DUBMJ

Vieata lui ne este mai bine cunoscut. Schita biografic5

intocmit acum 15 ani de regretatul C. Giurescu, trebue completat prin materialul documentar publicat in anii din
urm.

www.digibuc.ro

178

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

Tudosie Dubu a fost unul din marii boieri latifundiari, care

a avut in vieata politid, a Moldovei un rol proeminent, ajungnd pn, la 1nalta sarcin de caimacam adic loctiitor de
Donm. Era fiul lui Vasile Dubu si al Nastasiei, fata lui Ieremia
Murgulet, dinteo veche i bogat. familie. Tatl, cAtre amurgul

parte la expeditia moldoveneasd Impotriva Ttarilor din Bugeac si de aceea nu-1 urm, pe Petriceicu In noul s,u exil. El
rmase In Moldova si Domnul adus de Turci, Dumitrascu Cantacuzino, 11 fcu mare logoft In locul lui Miron Costin, care
plecase cu Duca Vocl. Aceast, Insemnat dreg5torie o Indepli-

vietii, renuntase la bunurile sclipitoare ale lumii pmntesti neste Dubu i pe Mug& Constantin Cantemir, chiar dup5, IntoarImbrAcase rasa de cAlugr, pare-se in mngstirea Dobrovtul,
cAreia, In 1673, copiii li 1nchinau ca danie partea cuvenit lor
din mosia Rduestii, in judetul Vaslui. Tudosie se nscuse probabil pe la 1630. Pentru IntAia dat 11 Intlnim In acte la 24
Septemvrie 1638, cnd nasul Toader Soldan, druia finilor sAi,
cuconilor lui Vasile Dubu *, partea lui de movie din satul

Vartici. Uncle si cum si-a fAcut instructia, nu stim, dar din

cerea lui Miron Costin In Moldova.

Dup moartea lui Constantin Cantemir, Dubu joad un rol
important sub Constantin Duca, destinuindu-i intentiile unui
capigi-basa trimis s spioneze misdrire Domnului si care pre-

tindea d are la sine si un firman de mazilire. Turcul, cernd

informatii dela Dubu, acesta 11 dAdu de gol Domnului. Msurile stngace luate de Doran si de cumnatul su Nicolae Costin,

se pare c5, era un boier crturar. A intrat In vieata public sub

Stefnit Lupu, fiul lui Vasile Lupu i prietenul intim al lui

aduc Inlocuirea lui Duca Vodl prin Antioh Cantemir.

PAn5. la venirea In Iasi a lui Antioh, Dubu este 1nsrcinat
cu caimdmia, alturi de Manolache Ruset. Sub Antioh Can-

Nicolae Milescu, cnd Il gsim Indeplinind dregAtoria de prealab

temir, nu mai ocup5, nicio dreg5torie. Poate cA s'a retras singur.

In tinutul CArligturii. La 1670 semneaz ca biv sptar pe un

act, alturi de Stefan Petriceicu viitorul Domn pe atunci
vel pitar. In 1671, sub Duca Vod, el ajunge logoft al doilea ;
iar in 1673, sub Petriceicu Vod, este inltat importanta dregtorie de mare vistiernic am zice azi: ministru de finante.
Nu stim Ins sigur dad, In lupta deschis atunci intre Poloni
Turci In jurul Hotinului, Dubu, marele vistiernic, a fost
alturi de boieri i de Domnul care-1 ridicase dinteodat, la o
treapt asa de Inalt pe scara dregtoriilor si care trecuse pe

Intre 1698 si 1700 a murit.

Neculce, care 1-a cunoscut de aproape, fiind coleg de divan
cu el, ne spune c. fiind orn de treabA, era dvoreal dup vel
logoft ceea ce indid o minte asezat5, i cu tact.

numeroasele acte i zapise scrise ordonat i frumos de mna lui,

fatA de partea Polonilor. Fapt este cI, dad nu Insoteste pe

Petriceicu Vod5, In exilul polon, in care plecase i Mitropolitul
Dosofteiu, totusi, sub Dornnii urmtori, Dumitrascu Cantacuzino i Antonie Ruset, el este tinut fr, nicio dreggtorie, ceea

ce Inseamn c era mcar bnuit, dad, nu compromis In trdarea lui Petriceicu fat de Turci. Probabil c aceast Inlturare
dela curte 1-a indemnat s, se asocieze cu Buhus Hatmanul
cu Miron Costin si, dup5, intoarcerea Moldavenilor din campania
In Polonia, s se prA.ng5. Vizirului 1mpotriva Domnului Antonie
Ruset. In urma acestor plngeri, Antonie Ruset a fost mazilit
la Chisinu dus In lanturi la Constantinopol. Complotul pus

la cale cu stirea lui Duca Vod, Domnul Trii Romnesti, se

Incheie cu strAmutarea acestuia In Moldova.
Sub Duca VodA, Dubu este mare sptar i pstreazA dreg-

toria doi ani. In primvara anului 1679, atitudinea lui Duca

Vod se schimb5, fat5. de Dubu si de ceilalti boieri. In aceste
timpuri, Domnul isbutise s obtie hatmania Ucrainei, cucerit
de curnd de Turci
In dorinta de a o pstra, se apucase s-si
intemeieze acolo ferme cu gospodrii Infloritoare, stupi de albine,
velnite de horilca (rachiu), de bere si de mieduri. Nzuind s-si
refac averea inchis In asemenea Intreprinderi, a pus biruri

grele pc tar. t Strnsoare mare pentru bani fcea tuturor

boierilor i neguttorilor si a toat tara, muncindu-i i czu nindu-i pre toti In toate chipurile, pre unii cu Inchisori pedep-

sindu-i, pre altii cu mund, i bti cu buzduganul pn la

Care este partea de contributie a lui Dubu In cronicele

m oldovene ?

In compilatia atribuit de Koglniceanu lui Nicolae Costin,

isvodul lui Tudosie logoatul mai este citat, dup cum observ
regretatul Giurescu, In afar de titlu, i In cursul povestirii, la
domnia lui Constantin Cantemir:
Scrie la izvodul lui Tudosie Dubu, ce-au fost vel logoft
la Canternir Vocl, cum pra la al patrulea an . al domniei
cu mult nevoint au silit Serban Vod
lui Cantemir
de i-au scos donmia *.
Izvodul lui Tudosie Dubu mai este citat i In alte letopisete
anume: Inteo copie a compilatiei lui Simion Dasc4lul, fAcut

de un copist interpolator. Amplificnd compilatia lui Simion

Dasdlul, copistul adog5., 1ntr'un
Fr cat numai ce insernneaz la un letopiset ce este izvodit
;
de Dubu
Intealtul:
Ins, la un letopiset al lui Dubu logoftul Insemnead
Din locurile unde este mentionat (domnia lui Iuga Vod si a
lui Alexandru cel Bun) se vede d letopisetul lui Dubu cuprindea istoria Moldovei dela desdlecat pAn la sfArsitul veacului al XVII-lea. Acest izvod al lui Dubu ni s'a pstrat
el a fost descoperit prin cercetrile minutioase ale regretatului
Giurescu, mn dou manuscrise din Biblioteca Academiei Romne : unul (nr. 169), scris In Moldova la 1nceputul sec. al
XVIII-lea de un necunoscut ; altul (nr. 2506), copiat In. Tara
Romneasd de Radu Popescu, logoftul de divan sub Nicolae
Mavrocordat. Ambele manuscrise, dup o predoslovie, parte rimat, parte In prod, cuprind compilatia lui Simion Dasdlul
intr'o versiune interpolat; letopisetul lui Miron Costin (1595

moarte ucigAndu-i. Nu en-4a nici boier, nici srac, nici fran,

1661) si o cronid sumar, a Domnilor dela Istratie Dabija

nici femei

pn la Constantin Cantemir.
In predoslovia dtre toti cititorii cei romni *, In care autorul,

Boierii din divanul donmesc dceau In temnit luni de zile,

legati In lanturi i btuti cu toiegile la flpi; altii erau legati de
stlp in pielea goa15, i unsi cu miere de-i mncau mustele
albinele. Aceast, urgie deslntuit asupra boierilor, ca i asupra
tAranilor, 1-a atins i pe Tudose Dubu, care a fost Inchis de sei-

dup cteva randuri de slav, Inceard s fad apologia Moldovei, tar mult desfAtat i primitoare de strini, se gsesc
si urmtoarele rnduri revelatoare:

meni si pus In fiare; Ins, inteo noapte, el isbuteste s fug

din Iasi, Impreun cu ctiva tovargsi i, desi urmriti de gonasi

lipcani, reusesc s tread, In Polonia. In pribegie, Dubu st

pAn. la 1683, cnd victoria lui loan Sobieski In lupta cu Turcii,

sub zidurile Vienei, ddu curaj lui Petriceicu s, se reintoard

cu oaste polon In Moldova. Intre boierii refugiati, care venirA
411b steagurile 1ii Petriceicu, a fost i DulAu. Par 1:lubn nu 1u6,

www.digibuc.ro

CA al -Om snt, Doamne, cu totui

Theodosie Dubu logoftul,
Din pmantul din Moldova,
Precum arat5. slova ;
Tara cea mult desftat
Cumu-i de toti ludat,
Peia trilor se_zicv,

NICOLAE COSTIN

Aceste versuri nu se potrivesc ns. cum a artat regretatul

C. Giurescu cu un pasagiu din predoslovie, in care, pe lng

unele lucruri comune, spuse intr'o forma, confuz5 se gasete

urnatoarea informatie pretioas:
t Intr' acest chip 0 noi cu vrerea lui Dumnezeu i cu indemnarea
dunzisale cinstit 0 al nostru de mult bine fIcatoriu, dumnealui
<4 Theodosie Dubdu, ce-au lost logofat mare, 0 aducnd aminte
de toate cte mai sus scrisem, ne-am apucat s scriem letopiseful
tarii moldoveneti, lutru carele sant scrise vietile Domnilor
a tar-a Moldovei. Si izvodul am luat de pre un letopiset a lui
Simion Dascalul, carele i Simion 1-au izvodit de pre un izvod
al lui Ureche Vornicul, ce iUreche 1-au scos de pre cronicariul
leesc i unguresc, potrivind alturea i cu acest scurt moldo-

i asea den toate au scos 'au ales, artnd in carele

t cat scrie, au pre larg, au mai pre scurt .
Rezult5. dar, din aceste rnduri, ca Dubai' nu este autorul, ci
numai cel care a indemnat sa se fad. letopisetul. De altfel
forma cu totul schematic i searbada pe care o are cronica,
nu cadreaza nici cu trstura personalitatii sale, pe care ne-o
desvluie Neculce i nici cu strlucita lui carier politica. Este
d venesc,

o inirare seaca a Domnilor, lath vieat, fara coloare ; unii abia

sunt amintiti cu anii de donude i o scurt apreciere. Ceva mai
mult, se oprete asupra lui Duca, uncle se povestete asediul
Vienei i prinderea Domnului la Domne0i, precum i asupra
lui Constantin Cantemir, asupra vrajbei lui cu Serban Voda, din
cauza Cuparetilor i asupra ocuprii cettilor moldoveneti
de garnizoane polone.

179

Textul acesta, pstrat in cele doul manuscrise din Biblioteca

Academiei Romne, prezint, inteadevar, unele pasagii identice
cu partile corespunzatoare din compilatia atribuita de Kogalniceanu lui Nicolae Costin. In genere insa, compilatia infatiseaza o redactie mai desvoltat. Cine este ins prelucratorul,

nu putem ti, In actualul stadiu al cercetrilor.

Cronica acea.sta anonima a fost absorbit in cronica lui Neculce,

dar cata deosebire intre izvodul searbad i intre cronica, plin

de vieata 0 de coloare a timpului, a lui Neculcel
BIBLIOGRAFIE. C. Giuresc u, Confribufiuni la studiul cronicelor moldovene
(Nicolae Costin, Tudosie Dubdu, Vasile Damian), In An. Acad. Rom., XXX, Mem.
Sect. Ist., S. 2, Bucuresti, 1907. Dovedeste cA, compilatia atribuitl de KoglIniceanu lui

Nicolae Costin, este alcAtuitl la realitate din doul parti si c numai partea ultima,
cuprinzAnd povestirea evenimentelor dintre 1709-1711 (donmia lui N. Mavrocordat
si D. Cantemir), este opera lui Nicolae Costin. Partea dela inceput, cuprinzAnd istoria
Moldovei dela 1661 (Dabija-Vodl) pinA la 1709 (Nicolae Mavrocordat), este o cro-

nicl anoniml, aleltuitl In 1712, dupl izvoade deosebite, pe care le citeazA sub numele de: i izvodul lui Vasile Damian; izvodul lui Tudosie Dublu logolAtul; izvodul
lui Miron logofltul r. C. Giuresc u, Izvoadele lui Tudosie Dubdu, Miron logoldtul
Vosile Demian. Extras din Buletinul Comisiunei Istorice a Romdniei, I, Bucuresti, 1914 (cu biografia lui Tudosie Dubdu i Vasile Demian). Un izvod al lul
Miron Costin, povestind evenimentele petrecute dela Dabija-VodA Mainte, n'a existat ;

este o confuzie a compilatorului. Pentru biografia lui Tudosie Dublu a se vedea

datele noui pe care le aduce hrisovul lui Gr. A. Ghica-Vodl pentru Zahariesti ot

Suceava, publicat de Ghiblnescu ia Revista Arhivelor, I, nr. 2, Sucuresti,

1925, p. 275-284, tn care se lAmureste neamul lui Tudose Dubln, care se trage din
Marica, fata lui Ion liAra Vornicul i unde se pomeneste l ginerele lul Tudosle
Dublu: logolltul Gavril Miclescu.
Despre acesti continuatori ai lui Miron Costin, a se vedea si N. I org a, Iskoia
literaturii roniffnesti, ed. II (1925), vol. I, p. 341-346.

NICOLAE COSTIN
Dintre cei trei fit ai lui Miron Costin, lonita, Nicolae i PAtrascu, Nicolae a fost cel mai invatat si cel mai insemnat prin
rolul pe care 1-a jucat in vieata publica a Moldovei. Patracu,
fiul mai mic, menit a se c5stori cu fiica lui Constantin Cantemir, a emigrat, la moartea tatalui sau, in Muntenia 0 a murit,
se pare, in pribegie ; iar cel mai mare, Ionita Costin, nu s'a putut
ridica niciodat In rangul marilor boieri.
Nicolae, mijlociul, s'a nascut probabil pe la 166o i, dup ce

aduca, logodnica in
In drum spre Tarigrad, unde pornise
tara, cnd veni, pe negandite, tragedia familiei sale: mama
muria la Barboi, iar capul tatalui cdea sub toporul

inceput studiile la Iai, sub supravegherea tatalui, cu iezuitul

Renzi care a fost i profesorul vittorului Domn C. Duca le-a

Dup ce s'a potolit Ina zarva In Moldova, Canternir a liberat

pe feciorii lui Miron Costin, pe chezsia unor boieri de frunte.
Dar dad. au scpat din temnita. cu vieata, n'au scapat de n-

continuat impreung cu fratii si in Polonia, dupa cum ne lucredinteaza Dimitrie Cantemir. Astfel a dobndit o instructie aleas
o cuno#int5. asa de solida a limbii latine, inct de copil tinea

discursuri in limba latina, precurn 0 la curtea domneasca In

zilele de sarbtori 1. Vorbea In acela0 timp i limba polon
probabil c5. 0ia i ceva grecete, did a fost trimes in diferite
rnduri in solii, la Constantinopol i purta corespondent. cu
Alexandru Mavrocordat Exaporitul 2.
Nicolae Costin trecuse de 20 de ani, chnd, in 1684, a insotit
pe tatal sau in exilul polon, dobndind gzduire In castelul regal
de vnatoare din Daszow. Din pribegie s'au intors la Inceputul
domniei lui Constantin Cantemir. Neculce ne spune ca. Miron
logoratul venise din tara leeasca foarte scapatat ic 1-au

avut Cantemir Vod a. in mill 0 in cinste , boierindn-i copiii

logodind pe fiica sa, Domnita. Safta, cu Patrascu. Nicolae
Costin, ajuns In aceste imprejuran logcat al treilea, unna s
se logodeasc5. in curnd cu fiica lui Constantin Duca, a carui
familie traia atunci la Constantinopol.
Dar zilele bune nu durar mult, caci in curnd se deslntui
asupra Costinetilor urgia domneasc. Nicolae se afla la Ballad,
A se vedea discursurile reproduse la V. A. Urec hi 5, Miron Colin, vol. II, p.
157-159.

Despre o scrisoare a lui Mavrocordat catre el, V. In Mc); `E'.7pooptigtov,

Ili, 1906, p. 452.

Din porunca lui Constantin Cantemir, Nicolae Costin, care nu

bnuia nimic din toate acestea, este arestat pe drum, adus la

Iai litchis in beciul din curtea domneasc, impreura cu fratii
sal i cu alti boieri banuiti a fi implicati in presupusul complot
al lui Miron i Velico Costin.

pasti. Vrajmaul Inverunat al tatlui Mr, Iordache Ruset,

vistiernicul lui Cantemir, arunca necontenit asupra Mr, sub
felurite pretexte, biruri peste biruri, Incat, spune Neculce:
nu mai puteau prididi V52nd c n'au alt scapare, c se
tot invatase vistiernicul de le cumpara odoarele i satele, fara
pret, c5.-i tot ingreuna cu dajdiile , se hotarasc sa, fug5, pe ascuns.

Cantemir, care prinsese de veste, repede steaguri de slujitori ca

s-i prind. Dar era prea tarziu ; feciorii lui Miron Costin izbutisera s ajung 5. la cetatea Neamtului, unde se aflau In signranta, aprati de garnizoana polon, care strjuia cetatea. De
acolo plrtuiau s5. se furieze in Polonia, cnd, in acele zile de
restrite pentru ei, se intmpl moartea lui Constantin Cantemir.
Dup domnia scurt, de o lun de zile, a lui Dimitrie Canternir, fugarii se intorc la vetrele Mr, fiindc apucase scaunul
Moldovei Constantin Daca, pe a carui so r. a ceruse in csatorie
Nicolae Costin. Duca era tank, ca de easesprezece, aptesprezece ani *, ne spune Neculce, dar adaoga cronica anonim,

macar c era orn tnr, iar foarte intelept

prea invatat la

carte elineasc, negrabnic la manic, nerastitor .

Constantin Duca primise domnia In primvara anului 1692,
(Marfie I7) i, prin.s in preparativele logodnei sale cu Domnita
Maria, fiica lui Bramoveanu, zabovete la Constantinopol mai
inceputul lui Irni in,tra in Moldova 0
bine de dung,

www.digibuc.ro

18o

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

ti alatuieste un divan numai din boieri tineri. In acest divan,

la Constantinopol, i Brncoveanu cerea struitor ginerelui sn

Nico lae Costin, care inainte de uciderea tatAlui su pornise spre

Constantinopol, ca s. ia in cstorie pe sora lui Constantin

achite datoriile. Dajdii noui, impuse rii, il fac impopular

Duca Vod, minat de datorii, de uneltirile Cantemirestilor,
ale boierilor fugari si ale lui Brncoveanu, este, pentru a doua
oar5., rsturnat din domnie, in 17o3, si inlocuit cu Mihail Racovit, vrul lui Iordache Ruset, cel ce pusese la cale omorul

Duca, capt. dregtoria insemnat de hatman al Moklovei.

Curnd dupa aceasta, se aduce la indeplinire i proectul, zbovit
prin urgia lui Constantin Cantemir: astoria lui Nicolae Costin

cu Domnita Elena, sora Domnului. Neculce, care pe atunci

era si el tndr postelnic si a luat parte la cstorie, ne spune c.
41 a fost nunt frumoas domneasc5.
it a luat parte
Doamna Anastasia, a rposatului Duci Vod5, celui btrin ,
mama Domnului, s cu alte fete mai mici . In toamn, se celebreaza i cstoria tnrului Domn cu fiica lui Brncoveanu
la Iasi, unde boierimea a dou tri nuntir trei sgptmni cu
mari pohvli i podoabe i cu feluri de feluri de muzice i u
pehlivnii de mirare in trg, in Iasi . La aceast nunt, a luat
parte, din partea miresei, alaturi de mama ei, Doamna Marica,
unchiul, invtatul stolnic Constantin Cantacuzino.
Din pricina risipei necugetate, domnia lui Constantin Duca
merge ins greu si el este nevoit s5. arunce biruri noui peste tar.
Nemultumirile rsun5, pra la Poart, unde se adaog i pra
boierilor pribegi. Deci Turcii trimiser un capegi-basa, ca s
strng birurile, dar i ca s culeag informatii. Trimisul, scp
vorba in Iasi, c5, are asupra lui i ofirman de mazilirea Domnului.

Atunci, in ceas de cumpn, Domnul, cuprins de spairn.,

cheml in grab pe cumnatu-su Nicolae Costin hatmanul
intelegndu-se amndoi, aleser5. ne spune Neculce o sfat
ru . i inteadevr, proverbul unde nu este un bAtran la sfat,
s5.-1 cumperi n, se adeveri si de data aceasta. Cei doi tineri
Domnul
hatmanul trimiser in tain5. stafet la cetatea
Neamtului, unde se afla o garnizoan polon, condus de un
moldovan, Moise Serdarul. Acesta, dup5. indemnul Domnului
si al hatmanului sn, se repede inteo noapte la Iai, cu 400 de
joimiri, ca din propriul su imbold; loveste in faptul zilei pe
neasteptate pe capegi-ba.sa ; Ii taie capul i prad carvasdria
turceasc. Dar taina n'a putut fi pstrat, mai ales c5, in cetatea
Neamtului se aflau, ca pribegi, doi dusmani inversunati ai Domnului: Iordache Ruset vistiernicul i Bogdan hatmanul, cumnatul
lui Antioh Cantemir. Acestia umplu lumea cu svonuri, povestind isprava lui Duca Vod, i vestea ajunge pang la Poart.
Duca Vod, dndu-si atunci seama de greseala fcut, se
mnie pe cumnatul su, Nicolae Costin,
scoase din hatmanie.
In zadar Incearc apoi s5. dreag lucrurile, prinznd un rei-

mentar din oastea polon de granit, pe moldoveanul Turculet, care tinea drumul Camenitei i pe care Turcii Il urnalreau de multi, vreme, cci tocmai cnd, de bucurie, poruncise
s o zic surlele, s bat. tobele i s se sloboad5. pustile ,sosi un

alt capegibasa, care puse s se inchid5. portile i inftis firmanul de mazilire.

Noul Domn, hotrit de Poart, era Antioh Cantemir. Duca
Vod fu dus la Constantinopol, iar Nicolae Costin, care la vechea
ur a Cantemirestilor mai adoga acum i faptul c5. era cumnatul

Domnului mazil, nu mai putu rmne in Moldova. El apuc

drumul exilului si se oplosi la curtea lui Constantin Brncoveanu, socrul cumnatului s.u. Acolo a stat patru ani, (Dec.
1694Sept. 1699) imeltind la Poart, impreun cu Brncoveanu
cu ceilalti pribegi moldoveni, rsturnarea lui Antioh Cantemir
si readucerea in domnie a lui Constantin Duca. IntrigiM, tesute
cu dibcie i cu pungi de bani, izbutesc s aducA din nou la
domnie, in toamna anului 1701, pe Constantin Duca. Nicolae
Costin se intoarce atunci in Moldova si i reia scaunul de hatman
in divanul domnesc.
A doua domnie a lui Duca Vod este mns i mai putin norocoas dect intia. Sotia sa, Doamna Maria, murise de cium
Biroul yams] turcesc, uncle se adaposteau negustorii turd ou mrfuri.

Costinestilor.

Sub acest Domn, Nicolae Costin care, in afai 5. de animozitatea lui Iordache Ruset, mai era bnuit si din pricin.a legturii
lui de rudenie cu Domnul mazil, este scos din divanul domnesc
inlocuit prin Lupu Costache.
Domnia lui Mihail Racovit dureaz5. numai doi ani i, in urma
impacArii lui Brncoveanu cu Cantemirestii, obtine domnia
Moldovei, in 1705, Antioh. Aflnd de aceast. numire, Nicolae
Costin

care avea motiv s se teamt de uri ce veneau dela

printi i de rAfuiala unor vechi socoteli de pe timpul cnd,

fugar la curtea lui Brncoveanu, a uneltit pentru asturnarea

lui Antioh Cantemir din prima domnie fuge din Iasi la
Hangu, impreura cu solul muntenesc, afltor atunci in Moldova,

Toma Cantacuzino, si cu vrul acestuia, paharnicul Ilie Cantacuzino.

Dar, pn la sosirea sa in lasi, Antioh Cantemir institue ca

loctiitor de Domn caimacam, cum se zicea atunci pe cumnatul sn, Bogdan vornicul. Acesta, care pare s5. fi fost, dup.

cum reese din paginile cronicei, un orn cu mintea asezat,

repede arti la Hangu, indemnnd pe Toma Cantacuzino s se
duc linitit in tara lui, iar pe Nicolae Costin i pe ceila1i boieri
fugari O. se intoard. fr nici o grije la casele Mr, c.-i ia el pe
searna lui. Acultnd de acest indemn, Nicolae Costin se intoarce
in Iai i e inaltat de Antioh Vod5. la rangul de vel vornic al
de sus. Astfel, prin mijlocirea caimacamului Bogdan vornicul, se face impcarea definitivA Intre fiii lui Constantin Canternir i ai lui Miron Costin.
Nicolae Costin pastreaz dregtoria in divanul Moldovei pe
tot timpul dornniei lui Antioh Cantemir ; o pierde in 1707, la urcarea in domnie a lui Mihail Racovit. Dar in 1710, dup ce luase
Nicolae Mavrocordat locul lui Mihail Racovit, Nicolae Costin

este chemat din nou In slujba trii. Nicolae Mavrocrodat abia

imbrgcase caftanul de domnie, cnd se intmpl. s5. moar,
tatl su, Alexandru Exaporitul marele tergiman, cum ii
ziceau ai nostri care incheiase pacea dela Carlovitz intre
Turci i Crestini. Nevoit sa mai zboveasc. la Constantinopol
ctva timp, pn la inmormntarea tatAlui sm, Nicolae Mavrocordat insrcineaz cu cAirncmia Moldovei pe Nicolae Costin,

alturi de Antohie Jora si de loan Buhus logoftul. Astfel,

Nicolae Costin ajunge acum pe treapta cea mai Shalt& a vietii
sale publice.
La 25 Ianuarie, Nicolae Mavrocordat soseste in Moldova si
in prima DuminicA, esind dela biserica domneasc5., dela utrenie,
boierit, dup obiceiu, boierii cei mari, fcndu-1 pe Nicolae
Costin vornic mare de tara de jos. Contimporanul sn, Axinte
Uricarul, ne spune despre cronicar: acel vestit carele era si
din printi blagorodnic i dintru sine cu adevrat impodobit
cu invatatur , c II avea Nicolae Vocl intru deosebit dragoste i socotint .

Pentru cultura lui deosebit i pentru cunostintele de limbi,

pe care nu le aveau ceilalti boieri de divan, Nicolae Costin este
insrcinat totdeauna cu primirea solilor.
Astfel, in primvara anului 171o, trecnd spre Poart ambasadorul Frantei, marchizul Dsalleurs, Nicolae Costin o pentru
mai sus de
limba latineasc5. ne spune cronica

Copou inainte, cu slujitori, l-au petrecut pan aice in oras la

gazd . Solul e prirnit apoi cu mare cinste in divan i petrecut
de Doran si de oamenii si png la Tighina. In acelasi an,
losif Pototki, voevodul Haliciului, intorcndu-se din Ardeal,

www.digibuc.ro

LETOPISETUL TARII MOLDOVEI DELA ZIDIREA LUMII PANA LA 1601

unde fusese in slujba lui Rkeczy, dupa ce-si lasase oastea la

Cernauti, vine spre Iai. Aci Mavrocordat, care avea s-i fac
lui o primire frumoasa, trimite inainte-i pe Nicolae Costin
vornicul, ca s se inteleaga cu el in limba polona. and voevodul
din Kiev lsa 3.000 de ostasi s ierneze in capitala tarii, Mavrocordat insrcineaz tot pe Nicolae Costin s ia contact cu judecatorul ostirilor polone, pentru descurcarea plnserilor ce le
aduceau necontenit trgovetii
Domnia lui Nicolae Mavrocordat dtireaz ins5. numai un an.
Aversiunea dintre Rusi i Turci avea s se deslantuie in curnd
intr'un rzboiu, i Turcii aveau nevoie in Moldova de un om
devotat, care s cunoasca in acelasi timp rostul i obiceiurile
tarii, cu legAturi vechi i trainice in boierirnea pamntean,

481

LETOPISETUL TARII MOLDOVEI DELA ZIDIREA LUMII

PANA LA 16or

Miron Costin, intorcandu-se in Moldova dupa vreo 20 de ani

de exil, cu sufletul plin de iluzii, urzise planul de a scrie o vast
istorie a tarn Moldovei dela descalecat pana in timpurile sale;
dar vitregia timpului prin care a trecut aceste cumplite
vremi de acmu , nu i-a Ingduit s-si indeplineasca in intregime planul, i atunci, in asfintitul vietii, vazand el timpul Ii
scapa., a trebuit
concentreze sfort5,ri1e catre doul. obiective : cartea De neamul Moldovenilor din ce lard au oit
lor i continuarea letopisetului, de unde-1 lasase Ureche,

pang in timpurile sale. Moartea 1-a surprins

am putea zice: cu
muncind la inchegarea definitiva a lucrrilor

care sa fie in stare sa supravegheze 11-L46-rile lui Brncoveanu.

Acest orn era Dimitrie Cantemir, vechiul adversar al lui Brancoveanu.

pana In mn

Intrnd in Moldova si alcatuindu-si divanul, Dimitrie Canternir incredinteaza lui Nicolae Costin inalta dregatorie de vel

povestirea vremurilor sbuciumate si a evenimentelor dramatice

la care el insusi luase parte activ ; ultima pagina scrisa cuprinde
domnia lui tefanit Vod, fiul lui Vasile Lupu, mort de lingoare
(febra tifoida) la Tighina. Cartea a De Nearnul Moldovenilor
a ramas si ea neincheiata. Capitolul al V-lea, penultimul: e De
numele neamului acestor ri si de port si de legea crestineasca
de unde au luat * a limas neterminat, iar al VII-lea: Cat au
trait aceste locuri cu oameni dupa descalecarea lui Traian cu

logofait.

Domnia lui Dirnitrie Cantemir a fost insa prea scurt pentru

ca cei doi Carturari ai timpului, desprtiti prin ura parintilor
lor, sa se poata. apropia sufleteste, Nicolae Costin a trait i ei
fiorul zilelor tragice pe care le-a indurat Moldova intreaga, cu
prilejul primului rzboiu al Rusilor cu Turcii. Dimitrie Canterair,
care fusese martor la dezastrul Turcilor, incheiat cu pacea dela
Carlovitz si care era convins c Turcii se af15. pe panta deed-

derii, punea mari nadejdi in Petru cel Mare. Acoperindu-si

toate rniscarile, ca sa nu fie siratit, i straiduindu-se s pastreze
mai departe increderea Turcilor, el se sfatuieste numai cu boierii
mai tineri din divanul su intre altii i cu Neculce, pe care

il facuse atunci hatman

Mare.

intra in trative cu Petru cel

sale.

Cronica a ramas neterminat tocmai cand venea la rand

Romanii dela Italia , n'a fost scris nici el.

Opera lui Miron Costin trebuia deci reluat si ea avea nevoie,
in orice caz, de o continuare io incheiere. Aceasta sarcin
luat-o cel mai invtat dintre fiii sai, Nicolae.
Apucndu-se de lucru, Nicolae Costin a reluat ideea care mun-

cise pe tatal sau in tinerete, de a imbratisa istoria neamului

dela origine pana in timpurile sale, dar in acelasi timp s'a gndit
sa largeasca planul, incadrnd inceputurile neamului in istoria
universal, incepnd de unde ne-am fi asteptat mai putin
dela creatiunea lumii. Evident ca astazi, dupa attea veacuri
de evolutie a istoriografiei, aceasta uriasa sfortare a lui Nicolae
Costin ne apare stranie. Dar nu trebue s pierdem din vedere ca
cele mai bune modele pe care el si contimporanii sai le avusesera dinainte in colile umaniste ale Poloniei cronicile lui
Dlugosz, Cromer, Bielski att de admirate atunci, incepeau
istoria Poloniei, dupa ce detenninau mai intai spita poporului
intre semintiile lumii dela creatiune. De altfel, toat istoriografia medieval, scris de oamenii Bisericii in limba latina,

Desi In cronica sa, Nicolae Costin 11 face pe Dirnitrie Canternir singur raspunzator de napasta adus cu socoteala lui
cea grabnica asupra Moldovei, napasta care, credea el, a nu
se va indrepta mai in veci , totusi, din felul cum se ap5x5. Neculce, invinuit de contimporanii si ca el a sfatuit pe Canternir
s treaca de partea Rusilor, rezulta ca toat boierimea nutrea
gndul de a mntui tara tie Turci, prin ajutorul crestinilor.
Nicolae Costin va fi luat si el parte la primirea lui Petru cel
Mare ; a venit i el cu ceilalti boieri ai tarii la osptril dat de
Cantemir in cinstea Tarului a de s'a impreunat cu Tanil si le-au
dires imparatul cu mama lui tuturor cte un pahar de vin * de unnnd modelele date de cronografele bizantine, se simtea datoare
Cotnar cu pelin, care a placut ma de mult Muscalilor ; a vazut s lege istoria national de istoria sacra.
si el pe Petru cel Mare, cercetnd pe jos manastirile
Nenorocul lui Nicolae Costin a fost ca, la doua veacuri dupa
in sfarsit, a luat, si el parte la lupta dela Stnilesti. Razboiul cc Renasterea intemeindu-se pe cele mai bune modele antice
s'a incheiat, dup curn se stie, cu infrngerea Rusilor i aceasta ale genului imprstiase eruditia teologica bizantina i pe cea
a silit pe cel mai mare carturar al trecutului nostru s apuce, a scolasticei medievale, el mai credea Inca in trainicia unui
pentru totdeauna, drurnul exilului. Numai ctiva dintre boierii sistem care, incorpornd istoria national in istoria universala,
si tineretul, care fusese dela inceput initiat in planurile sale dela zidirea lumii, cauta sa fixeze locul pe care 41 ocupa poporul
1-a urmat in acest exil. Ceilalti boieri, intre care si Nicolae respectiv in arborele genealogic al neamurilor dela creatiune.
Costin unii inainte, altii dup dezastrul dela Stanilesti au
SA-1 urmarim deci pe Nicolae Costin in expunerea acestui
plecat in risipa, spre munte ori spre codri, pe unde-si trimiseser arbore genealogic luat, i in bun parte tradus, dupa Stryjfamiliile. Pe urma lor, cete de Tatari i Turci se revarsa peste kowski....
Moldova, jefuind, robind, rnistuind In flcri sate si conace
Incepe prin a infatisa, in primul capitol, care priveste zidirea
boieresti. Aceast dureroasa pagin din istoria Moldovei se in- lurnii, ideile filosofilor i poetilor pagni: Ovidiu, Thales din
cheie cu venirea in a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat, Milet, Eraclid, Aristotel, Corneliu Agripa din care citeaza
cel ce, dup cum stirn, Il pretuia mult pe Nicolae Costin.
intrebarea: oare ouale sau pasarile s'au facut intAiu, de vreme
In noul divan al Moldovei, Nicolae Costin i pastreaz locul ce nici oule frl pasri, nici p5sArile Big oua, nu s'au putut
dat de Dimitrie Canternir, de mare logofat, dar n'a avut parte naste ?
pentru ca, trecnd prin filosofii theisti, in frunte
s se bucure mult vreme de prietenia lui Mavrocordat, cad, cu Plato sa ajunga la Biblie i s expun creatiunea lumii
dup un an, mai precis, in Septemvrie 1712, iesind In tara dup Sfnta Scriptura. Povesteste potopul dup Biblie, dar
sa-si cerceteze moiile i bucatele, s'a bolnavit si in cteva zile cunoaste i admite si alte potopuri, caci pune la contributie
si-a pltit i el, cum zice cronicarul in graiul lui batrnesc:
mitologia antica si se opreste mai Indelung povestind, dupa
datoria cea obsteasca *.

Metamorlozele lui Ovidiu, mitul lui Deucalion si Pira.

www.digibuc.ro

182

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

Dupg. ce, intr'un al doilea capitol, se ocupg de tumid Vavisi de a Impartirea limbelor , trece la semintiile celor

a pus de a zidit cetatea Severinului, care era risipitg, precum

lonului

o alta pe Prut, pe care n'o poate identifica.

trei feciori ai lui Noe: Sim (cap, III), Ham (cap. IV) si Iafet

In cartea lui Nicolae Costin, capitolul respectiv despre cetti,

din scrierea tatalui, este in asa fel rezumat i prescurtat, incat
apare ca ceva strain, care nu s'ar imbina organic in structura
operei. Inteadevar, el vorbeste aci de Chilia i Cafa, care au
lost zidite de Genovezi; de Turnul Neoptolemul, inlgturnd
identificarea facutg de tatl sau cu Tatar-Bunarul de pe Cogalnic si care ar fi fost ridicat de Neoptolem, fiul lui Mitridate;
aminteste, in sfrsit, de rezidirea Severinului prin Ludovic al
Ungariei, dar inlnTra cel putin judecnd dupg singura
editie pe care o avem dinainte, a lui Kogalniceanu tocmai
partea cea mai important: inscriptiile i monetele romane,
gasite in vechile cetati si care toate constituesc o dovada palpabil despre vechimea cetatilor, ca ramasite ale asezrii
culturii romane In faille noastre i deci despre latinitatea nea-

(cap. V). Din Iafet, prin diferiti scoboritori, se trage Iavan din

care sunt iesiti tot neamul Grecilor, iarg Iavan pe jidovie se

intelege amagitor sau viclean, ; pentru aceea Grecii sunt de
neamul lor vicleni si amagei pe de alt parte, dintr'un alt
fecior al lui Iafet, din Gomor, se trag Sarmatii, Getii i Dacii,
4 de uncle suntem noi Moldovenii
Dupg aceast lunga si complicat genealogie etnicg, in care
cele mai multe stiri stint luate din cronicarul polon Stryjkowski
de care autorul ei se simte multumit, cu toata truda ce i-a rapit,

caci spune el: a ni se pare ca am scris deplin, care nici la un

letopiset a trii noastre nime n'au amelitat macar eat de putin
din aceste ce am scris noi, cu mult ostenealg, din oarecte
carti straine , trece, In capitolul al VI-lea, la Daci, strgnepotii
indepartati ai lui Iafet.
La acest capitol despre Daci, Nicolae Costin imprumut textul

respectiv din opera tatalui sau, pe care-1 amplificg ins cu o

multime de date marunte, scoase In bung parte din Bonfiniu.
Vorbeste despre Geti; observg c numirile de cetati dace se
terminau In (lava descrie invaziile Dacilor In sudul Dunarii;
luptele lor cu Domitian; pomeneste de Aurelius Fuscus
I Avrilie Fuscu
terming cu conditiile umilitoare impuse
de Daci lui Domitian pentru incheierea pacii.
Capitolul VII: a Pentru imprtia Ramului i pentru hotarete

ei , reproduce cuvnt de cuvant capitolul II din opera lui

Miron Costin. Capitolul VIII: 4 Pentru Italia, de unde au iesit
neamul Moldovenilor, dupg, risipa Dacilor din locurile acestea ,

este in intregul sau jumatate din capitolul prim al operei lui

Miron Costin, pe cand cealalt jumtate alcatueste capitolul
TX (a Pentru numele Moldovenilor si a Muntenilor, dupg ce au
descalecat Traian ).
Tot astfel i capitolul X (n Pentru Traian Imparatul Ramului

pentru ostile lui ce au venit asupra lui Decebal, craiul Dai la ce vreme *), este o reproducere a capitolului IV din
Miron Costin, Insa cu rectificari i cu adaose. El aseazg astfel
inceputul fazboiului dacic dupg Bonfiniu la 102 ; stie c
cilor ;

au fost doug rgzboaie cu Decebal; pomeneste de Longin, care a

unnarit sfaramturile Dacilor In retragere ; cunoaste versiunea

dupg care Decebal s'a otrvit ca sg nu cadg de viu in mana

Romanilor, dar, adaoga mai departe
eu am cetit cartea lui
Marcu Aurelie, impgratul Ramului, pe unna lui Traian al patrulea imparat, In anii dela Hristos 161, i scrie cum sg-1 fi dus
la Ram pe Decebal craiul impreung cu un fecior al lui, aratndu-se Traian imparat biruitor asupra lui 1. Primeste mai
departe dela tatl sau, amplificand-o frisk legenda despre
originea romang a Litvanilor, aducnd mai mult precizie in
citate: 4 scrie Stricovskie la cartile II a istoriei sale, cap. V, De
Litva, aducnd martur istoriei sale pe Dlugasz si Cromer, la
cartea III, fila 6i . Pomeneste apoi, dupg. Bonfiniu, de columna

ridicat de Traian In Roma 4 intru pomenirea acei biruinte

&supra Dacilor ; li d dimensiunile i stie cg pe ea este sgpati
toat istoria Dacilor. Incheie, pomenind de a o piatr de mar-

mului.

Capitolul al V-lea din Miron Costin: Despre numele neamului acestor tri si de port *, pang la pasajul unde se vorbeste

despre limba, a intrat si el cuvnt de cuvant In prelucrarea

fiului su, dar Nicolae Costin a gasit cu cale ca, dupg. dovezile
despre romanitate, scoase de tatal sat din numirile poporului
si din port, sg adaoge o scurt istorie a Impgratilor romani dela
Traian,
luata. dupa A nalele eclesiastice ale cardinalului Baronius, un scriitor de mare valoare, care traise cu un veac mai

inainte (1538-1607). Aceasta parte istoricg merge pang la

Gallian, cnd Dacia este bantuit cu furie de invazii. Ea nu este
insa bine prinsa in osatura operei si face impresia unor lucruri
strgine de conceptia fundamentalg.
In capitolul urmator (al XIII-lea) : Pentru risipa Daciei ce
era de Traian descglecat , cronicarul trece la invaziile barbarilor in Dacia. Vorbeste mai intaiu de Goti, 4 care au venit din
pastile de Miazg-Noapte In campii dintre Nipru si Volga, gonind
pe Rusi i pe Poleati primeste din cronica ungureasc o bizarg

naiv legeddg despre descendenta Hunilor din Faunii

Satini padurilor; povesteste invazia Hunilor ; aminteste pe
Atila, biciul lui Dumnezeu, spaima lumii , i incheie cu invazia

Bulgarilor, cu trecerea i asezarea lor in sudul Dungrii i cu

ridicarea zidului de piatr prin porunca Impgratului bizantin
Anastasie... a i pan astzi se cunosc une senme de ale acelui
zid . In incheierea capitolului, revine asupra lui Atila, povestind navglirea Hunior asupra Romei.
In antepenultimul capitol (XIV), revine la textul tatalui sau
dupa ce arata retragerea populatiei romane peste Dunare,

din ordinul lui Aurelian, socote.ste timpul cat a trecut dela

retragerea populatiei, pang la descalecatul lui Dragos, rgstimp

in case *He noastre ar fi rmas pustii. Capitolul urmator

(XV) prezint, dupg cronicele lesesti, intemeierea Poloniei, iar
ultimul (XVI) povesteste decalecatul al doilea al tarii Moldovei.
Din expunerea sumarg pe care am fcut-o acestei parti din
opera lui Nicalae Costin, se poate vedea i metoda lui de lucru
scopul pe care el 11 urmarea. La problema inceputurilor neamului, el ia pedeantregul textul tatalui sgu, cuvnt de cuvnt,
intervertind Ins& ordinea capitolelor astfel:

murg, in zilele lui Constantin Duca, cu slove sgpate latineste ,

pe care pretinde c, a descrifrat-o astfel: a Impgratului, Cesarului, bunului, fiului a Nervii, lui Traian fericitului...
Trecand, Intr'un alt capitol al XI-lea la cetgti, Nicolae
Costin rezumg. i prescurteazg capitolul al V-lea din cartea ta-

Miron Costin:

T. Italia ....
II. Rmul
III. Dacia
IV. Traian
V. Cetatile...
VI. Numele, portul, legea

tglui sau, adaognd doar dupg Bonfin, istoricul ungur, In

cartea X, capitolul II, De lucru Ungurilor ,
Ludovic,
craiul unguresc, ca s5. poat stapni farg de grijg pgmantenii *.
Citatul e luat dia Ch%OftliGUl DOTRuilot a lut Qtleyard, pe cire N. sti I.
ro16,44te,

trasimi l

Nicolae Costin:

VIII
IX
VII
VI

X
XI
XII

La cele 6 capitole ale lui Miron Costin, Nicolae a mai adgogat

tr4c4 9, clintre care primele 5 surit menite s'a lege originea popn,

www.digibuc.ro

LETOPISETUL TARII MOLDOVEI DELA ZIDIREA LUMII PANA LA 1601

rului roman de creatiunea lumii i s. stabileasca locul pe care,

prin stramosii sai Daci si Romani, 11 ocupa tn arborele genealogic al semintiilor dela Adam si Eva. Cele 4 capitole finale se
referl la tmparatii Romani pana la parasirea Daciei ; la invazia
barbarilor in Dacia ; la desclecarea Poloniei 0 la inceputurile

statului moldovenesc prin descalecatul lui Dragos, &lic a

vrut sa lege cucerirea Daciei de descalecarea Moldovei.

Dar aceast prezentare a materialului mostenit dela tatal

su inteo nou5, oranduire si mai ales adausele facute la inceput
si la sfarsit, ne lumineaz mai bine nazuinta lui Nicolae Costin,
cu totul deosebit de a tatlui sau. Miron- Costin, apucndu-se
s prelucreze inceputul letopisetului On dela Traian, pe care-1

I 83

In Polonia textul a fost tradus i adaptat de ilustrul episcop

ni secolului al XV-lea Zbigniew Olegniski. Nicolae Costin 1-a
incorporat in cronica sa dupa versiunea polona a cronicei lui

Alexandru Gwagnin, eliminand ins unele molitve lungi

plicticoase.

Dela domnia lui Despot Voda inainte, adaosele lui Nicolae

Costin sporesc in mod considerabil i imbogtesc
dup cum
recunosc 11100 istoricii
cu elemente de informatie nou
interesanta, istoria Moldovei.
In acelai chip amplific el 0 partea din cronica tatalui san,
pang la anul 16oi, unde se opreste compilatia lui Nicolae Costin.

Pentru adaosele sale, Nicolae Costin s'a folosit de izvoare

urzise in tinerete, voia s5, dea, in amurgul vietii, o opera de polone neutilizate de predecesorii si in primul rand de Miecaracter polemic, s rstoarne basna lui Simion Dasclul si sa, chowski pentru secolul al XV-lea 0 de doi compilatori unguri,
ilustreze contimporanilor din Moldova obarsia stralucita a cari acum erau utilizai intala data, pentru istoria moldoveneasca
neamului lor. Nicolae Costin urmarea altceva. El avea ambitia Wolfgang Bethlen i Istvnffy.
s scrie, dup modelul pe care i-1 ofereau cronicele Ungariei
Adaosele facute de Nicolae Costin in opera predecesorilor sal
O ale Poloniei, o vasta opera istoric, sortit s fixeze rostul nu sunt totdeauna fericite, fiindca uneori ele nu se imbin arneamului in istoria lumii dela origine, &lic dela creatiune.
monic In restul materialului. Cu deosebire excursiile in istoria
Dac acesta este punctul sail de vedere, atunci deosebirile universala, prea lungi, deviaz subiectul i vadesc eruditia scriidintre el si tatal sau mn tratarea aceleiasi probleme sunt fireti torului, dar nu dau pe fata talentul lui literar. Ceea ce scade cu
explicabile: la Miron Costin materialul este strns inchegat mult valoarea acestei opere istorice a lui Nicolae Costin, este
in jurul ideii centrale: spulberarea legendei jicnitoare pus in faptul ea, el incorporeaz in lucrarea sa cronicele lui Ureche, in
circulatie de Simion Dascalul; reconstituirea adevrului istoric
dovedirea originei romane. De aceea, din pana lui Miron
Costin, svcnete indignarea impotriva brfitorilor neamului,
uneori sub forma unei caustice ironii. La Nicolae Costin, caracterul polemic dispare, iar argumentarea originei romane devine

in chip firesc mai deslanati, prin ingramdirea materialului

menit s lege istoria nationala de istoria universal, cad el
urmreste o oper de eruditie. Acest caracter de eruditie al
operei lui, se vdete i in multimea i varietatea surselor utilizate. El citeaza in opera sa o multime de izvoare antice, medievale 0 moderne, latine, ungare i polone: Herodot, Ovidiu,
Cicero, Berosius (Flavius Iosephus), Iulius Capitolinus, Baronius, Bonfinius, Laurentius Toppeltinus, Joan Magnus, Arhiepiscop de Upsala, Dlugosz, Bielski, Paszkowski, Stryjkowski,
Kromer, Miechowski i multi altii, pe care de multe ori li
traduce verbal. Citatele sunt la el mai totdeauna indicate precis.
In conceptia lui Nicolae Costin, Cartea pentru intiul descalecat o este deci inceputul unei mari istorii a neamului ceva
asemntor cu modelele polone, care i-au stat la indemn. Ea
este continuata,, in manuscrise, prin istoria Moldovei ; dar cum
materialul privitor la rstimpul dela al doilea descalecat incoace
fusese adunat i prelucrat de Grigore Ureche 0 de Miron Costin,
Nicolae Costin se mrgineste si aci sa, copieze numai cronicele
predecesorilor si, amplificndu-le ins mult cu tiri si capitole

noui, luate din izvoare pe care aceia nu le avuseser la !lademama.

Pentru istoria Moldovei dela intemeiere pang la Aron Voda,

Nicolae Costin a luat cronica lui Grigore Ureche In compilatia
lui Simion Dascalul, la care ins a fcut adaose, omisiuni sau
completari. Astfel, suprima capitolul despre descendenta Roma-

nilor din tlharii dela Roma, atacat cu atta vehement de

Miron Costin ; adaog, la domnia lui Alexandru cel Bun, unde

se povestea ca. Domnul moldovean a trimis ajutor regelui

polon contra ordinului Teutonilor, un intreg capitol despre
Crijaci o, menit s explice ce era ordinul Teutonilor. Povestind

compilatia lui Simion Dascalul 0 a lui Miron Costin cuvnt de

cuvnt. El nu prelucreaza materialul predecesorior si, ci 11
copiaza, amplificnd numai acolo unde poate. Cu alte cuvinte,
el nu este aci un istoric original, ci un compilator. Este drept,
c5, pe vremea sa notiunea de proprietate literar nu avea sensul
pe care-1 are astzi; (amintim aci procesul lui Stryjkowski

cu Guagnini, vezi vol. II, p. 142). Dar pentru a da judecata

definitiva asupra operei lui trebue s tinem seam de faptul c
Nicolae Costin n'a avut norocul i timpul s dea forma definitiva
compilatiei sale, fiindc vieata lui a fost destul de sbuciumata,
iar moartea 1-a surprins inainte de vreme, la varsta de 50 de ani.

Pentru a caracteriza mai precis personalitatea sa

trebue s examinam mai pe larg, partea originala, din opera
ramas dela el: Cronica domniei lui Nicolae Mavrocordat
Dimitrie Cantemir.

CRONICA DOMNIEI LUI NICOLAE MAVROCORDAT

A LUI DIMITRIE CANTEMIR. Nicolae Mavrocordat era fiul

marelui dragoman, Alexandru Exaporitul, care inainte de a

infra in slujba Portii, ii fcuse studiile la Padova, unde invatase medicina 0 care a lasat mai multe scrieri tiintifice
una despre circulatia sngelui. In casa parinteasc, unde domnea
astfel ra.vna pentru cultur Nicolae Mavrocordat a primit, impreun cu fratii sai, o instructie, aleas ; o sora, a lui a studiat

si ea medicina. A fost un Domn iubitor de cultur. Sulzer ne

spune c avea o biblioteca in valoare de 600.000 lei ; intre
volumele de pret, se aflau i multe raritti, precum o Biblie
copfl din veacul al III-lea. Ii plcea sa se simt inconjurat
de carturari, pe care-i cauta i-i aducea la cm-tea sa i, urmnd
pilda tatlui sn, a fost el insui un scriitor erudit de opere cu
caracter filosofic-moral.
Era deci firesc ca invtatul Domn i crturarul Nicolae Costin, .

care se impastaise 0 el din eruditia timpului su in colile

umaniste ale Poloniei, s se apropie sufletesi:e.
Domnii sub care a slujit Nicolae Costin,
Si de fapt, dintre

apoi alegerea succesorului lui loan Albert la tronul Poloniei,

Costin introduce un alt capitol nou despre ceremoniile ce se

Mavrocordat a fost acela care 1-a pretuit mai mult. Faima

obinuiau in Polonia la alegerea si incoronarea regilor: Obiceiuri la craiu nou . Tipicul acestui original isi are originea in-

Inca inainte de a nu pleca din Constantinopol. Inainte de a se

teo colectie de texte medievale Vrdo Romanus, alcatuit sub

auspiciile Bisericii papale, i raspandit In toate *de catolice,

jurrile triste ale mortii i -inmormantarii tatalui su, Vicolaa

Mavrocordat trimite carti in Moldova pentru a insarcina pe
Nicqlae Qsth 0,ipAckpia. Pup5, sgsiTea in Ia0, Maya).

adaptn,d11-Se firete 1

raclitiile i conditide nationa1e1

despre cultura lui Nicolae Costin ajunsese pang, la Mavrocordat,

urca in scaunul Moldovei, silit sa zaboveasca. in Tarigrad cu impre-

www.digibuc.ro

184

ISTOR1A LITERATURII ROMANE VECH1

cordat, constituinduli divanul domnesc, incredinteazI lui

Costin dregatoria cea mai Insernnat, de mare vornic al tarii

de jos, i, in tot cursul primei sale domnii, Nicolae Costin este
Insarcinat,

nu numai pentru cunovtintele lui de limbi straine,

cu primirea solilor straini.
ci i pentru Increderea pe care Domnul o avea in el,

Lund asupra-vi sarcina de a scrie letopisetul domniei lui

Nicolae Mavrocordat, Nicolae Costin a facut-o nu fr iubirea

stima pe care o avea pentru Domnul care-i aratase atta

pretuire: 4 Era cinstev orn i In filosofii i in istorii spune el
despre Mavrocordatvi intealtele ce se cade a vti un Domn, era
deplin invtat ; vtia i cteva limbi... i orn dumnezeesc,
pazea tare Biserica ; la mncare vi la butura foarte putin ;
spre sfintele biserici i mnstiri scapatate, milostenie fcea ;
spre saraci i spre vacluve cu mill era. Dar era grabnic la
mnie, i mai ales asupra acelor ce-i cunovtea c mncau banii
Vistieriei i spre cei ce faceau strmbatati i suparri sracilor

spre cari erau neascultatori la poronci. Era fr preget

a cu priveghere la trebile ce erau a tarii ; gata i cu nevoint5. a
plini poroncile irnpratevti....
$i incheie acest portret: 4 Nu odatl se seaman vi se secera
vi nu odat se altoievte pomul vi se culege dinteinsul rodul ;
a ava i noi, toata averea noastr o am cheltuit in trebile tarii
avern rabdare. Trebue i dumneavoastr s rugati 'pe
Dumnezeu s traim i noi In dornnie i pe urma yeti cunoavte i dumneavoastr i placul ostenelelor voastre i In-

travi cu dregatoriile curtii . i urmeaz apoi povestirea unei

scene inteadevar patetice, cnd Donmul, ridicnd putin ilicul
in mn, se adreseaza pe rand boierilor astfel: Martur pui pe
Dumnezeu, cum dumitale acest fel de hul iti da ; dumitale a.sijdereao fel de fel de hul (invirnd pre cati erau boieri chemati
la acea voroava) de sta cu voroavele lui, Iordachi, s v departez
pre dumneavoastra. de langa mine . Apoi Domnul scoate crtile

gsite la casa lui in ziva arestarii vi in care fratele su Scarlatache din Constantinopol ii scria c5. e el nu doarme, ci umbra
tare pentru ca s. mazileasc pre Nicolai Vod . Aceasta d
curaj celor asupriti de lordache vornicul sa se plng5. i, in curand, In divanul cel mic, fiind i tars, cta se tarnplase, se citevte

cartea iscalit de boieri prin care se plng cum Iordache

fratii si, straini de tar, fiind el vreme indelungata puternic
aice in tara, invrjbitor de Domni, de nu se mai satur cu vremea, au supus toate casele boierevti vi au stins i cateva . Ci-

tindu-se acestea toate in divan, a intrebat Nicolae Voda pe

Mitropolitul, care era de fata In divan, ce fel de pedeaps pre-

vede pravila pentru vinovatia lui Iordache Ruset. $i dup

ridicarea divanului, ducandu-se Mitropolitul acasa i cercetnd
pravila, a scris cu slova lui , din dosul crtii de pra contra
lui Iordache, pe care i-o daduse Domnul, cum pravila scrie:
dovedindu-se aceste asupra lui Iordachi Vornicul: moartea I .
Mavrocordat trimite cartea de pall. cu sentinta scris de Mi-

tropolit lui Iordache Ruset, in temnit, sa o citeasca i sa-1

cronicarul nu are de inregistrat dect doar ateva primiri de

intrebe ce are de raspuns. Dar trufavul boier, in loc s. se cuminteasel, vi s raspunza cu blndete cci, adaog5. cronicarul:
cu blndete, ca bumbacul se moloveaza vi se Imblnzesc inimele Domnilor rspunde semet, c toate sunt minciuni.

soli vi hrtuieli cu boierii, pe care Domnul strain de tara Ii b5.nuia

Afland acest raspuns, Donmul se mnie foc i, chemand de

41 temeierea caselor dumilor voastre....

Devi domnia lui Nicolae Mavrocordat a fost o domnie pavnica

de necredinta vi care, in acelavi timp, asupreau tara cu autoritatea dregatoriei Mr, totuvi Nicolae Costin a movtenit ceva din
darul de povestitor al tatalui sau i vtie s prezinte cu interes
fapte care pun in lumina tactul lui Nicolae Mavrocordat.
Cu deosebire este dramatic povestita intemnitarea trufasului
boier Iordache Ruset vornicul, care Maltase vi rsturnase mai
multi Domni In Moldova, intrigase impotriva boierilor, stinsese
mai multe case, numai pentru ambitia de a-vi mentine influenta.
Cronicarul incepe prin a arta curn, la inceput, boierii, vazand
pe Iordache vornicul, nelipsind din voroave cu Nicolai Vod ,
intraser la grije, zicnd: Saracii de noi, iar au incaput Iordache vornicul vi la acest Domn . Pornenevte apoi cum Iordache Ruset urzea intrigi vi cum Indenmase pe Turcii din carvasaraua din Iavi A. se planga la Poart impotriva lui Mavrocordat
vi cum inteo zi, venind un aga din Constantinopol, Iordache a
crezut ca aduce firmanul de mazilire a Domnului vi a trimis
ca s vain, ce se lucreaza la curte, oamenii sai, intre care vi
pe nepotul sau Iordache Aga, care era tarigradean i tia turcevte. Feciorii vornicului au avut cutezanta de a intra chiar in
casa cea mare )4 In care turcul avea A, se intalneasca cu Nicolae Vod. Aflnd aceasta Indrzneal i mai avnd i alte
motive, Domnul a poruncit vatafului de aprozi s inchid5. pe
Iordache Ruset i pe nepotul su Iordache Aga. In acelavi
timp, a trimis i pe postelnicul su in spatarie, ca s ia toiagul
lui Antiohie Jora, socrul lui Iordache Aga, vi e sa-1 pun i pe el
la popreala * in Vistierie. Boierii aflati atunci la curte, vaznd
aceste neavteptate arestri, ramn incremeniti i, satuindu-se
indesine, purced fara zabava la Dommi vi se roaga pentru hatmanul Antiohie. Domnul Il iarta vi 11 sloboade; patru zile mai
trziu, libereaz i pe ginerele aceluia, Iordache ; numai Ruset
ramne intemnitat. Pentru a potoli nedumirirea boierilor, cteva
zile dupl aceasta, Ii cheama la curte In casa cea mare #
se destinuie astfel: Intre voroavele ce avearn cu Iordache
vornicul,
incepe Domnul niciodata de bine de dumneavoastrl nu mi-a grait, vazandu-va pre dumneavoastr de noi

sarg pe buluc-bava, poruncevte sa-i taie lirnba. Dar intervenirea

boierilor de divan, care se aflau la curte, li scapa pe urgisit de
aceast pacoste.
Cronicarul dornnesc povestevte apoi In jurul acestei drame,
un alt episod senzational, care de data aceasta pune in lumina

clementa Domnului strain de tara. Pe qnd Iordache zacea

inchis In odaia buluc-bavei, un capitan de seimeni, Horopceanu,
trecand prin dreptul odaii poate s5. fi fost vi beat , lamurevte cronicarul striga: S5. ni-1 dea Vod sa-1 ucidem cu
petre pe Iordachi; sau vom strica ratezile
vom ucide acolo
in odaie, c5 ne-au mncat i ne-au saracit el cu fratii lui, vi nu

se mai satura de Domni . Aceste cuvinte, ajungnd pang la

urechile Domnului, indata au poroncit de-1 puse la inchisoare
pre Horopceanu vi pre altii ce fusese cu dnsul . Si, devi atunci
boierii staruiau sa nu ias cu zile Iordache Vornicul, totuvi
Neculai Voda, cc nevoind s-vi implante mainile In spurcat sngele lui i socotind dintr'acele cuvinte a Horopceanului

nu se fac vreo navala asupra lui Iordachi sa-1 omoare tam,

au poruncit de 1-au mutat inluntru In curte, la odaie, sub scari
despre casele Doamnei . Acolo a zacut inchis ticaitul boier pana
la mazilirea lui Mavrocordat, care este iari povestita cu am5.-

nunte interesante, ca dela un martor ocular:

Era lute() joi la divan, Nicolai Vodl. Si acolo, judecnd
doug randuri de oameni, vazur boierii, care se tmplase la
4 divan, cum au venit un copil din cas de au spus Postelnicului

celui mare, cum au intrat di Turci drept la odaie, unde este

inchis Iordachi Vornicul, de au sframat rtezile vi au intrat
Inluntru, la Iordachi. Aceste, spuindu-le acel copil de casa
Postelnicului In tainl, i Postelnicul cel mare au voptit lui
Nicolai Voda. $i indat s'au sculat dela divan, insl nernic
4 schimbat din fata ; iara boierii, care se tmplase la divan, indat
4 au priceput mazilirea domniei, i o searna au ievit pe poarta
despre Sfntul Nicolai, el celelalte porti acrau erau Inchise .
A doua zi, strngndu-se boierii la curte, au aflat caimacamii

puvi de noul Dornn, Dimitrie Cantemir, i anume; Iordacbe

www.digibuc.ro

CEASORNICUL DOMNILOR

Vornicul, cel care sttuse pang atunci In teinait5., Antiohi Jora

Hatmanul, cuscrul lui Iordache, si. Dabija Paharnicul. Lui
Mavrocordat i-a fost Ins . crutatl umilinta de a i se citi firmanul
de maziire la divan, In iveala tuturor .
Cronicarul nu uit s inregistreze apoi toate acele fapte mrunte, care proiecteaz. o lumin5. simpaticA peste acest Donan
tari grOdean, strAin de tara si de neam. El ne spune bungoar
cum, luandu-si ziva bung dela boierii care 1-au petre'cut, au
a zis, jurandu-se, cum n'au avut gnd ru, nice spre boieri, nice
a spre tar, iar5, cine i-au gresit s fie toti iertati . Dup ce a
a iesit cu mazilia din Iasi spre Tarigrad, in apropiere de Galati,
la Piscu, i-au iesit Inainte oamenii, care triau In pribegie prin
a tri vecine si pe cari Nicolae Vod5. ti adusese in tar, cu e arti
o de tocmeal . Ei se duc inaintea lui Iusuf Aga, turcul care ducea

pe Domn la Poart, plangandu-se de strmbtatea ce s'a facut:

e
Era un Domn de se tinea de cuvnt ; ne-au adus cu cArtile
sale ; ne-a asezat in tar; acmu ne vor risipi altii . La Galati
ii sosesc scrisori dela prietenii dela Poart. (4 precum s. nu-si
faca inim5. rea de mazilie, cad asa aceasta dat au impins wemile ; iar. frg zAbav va fi iar Donm .
Si dup ce zugrveste portretul sufletesc al Domnului, pe care
1-am expus mai sus, incheie, aratand cum ?Ilea dela intoarcerea
lui in Moldova, a luat aprarea celor obijduiti cu strmlitti,
cum dupa cei cari nu voiau s. vie de fat la divan, trimitea
a oameni domnesti cu ciubote , de-i aducea far voia lor; cum,
v.zand divanurile strasnice, cei vinovati, cand ii apucau cei
asupriti cu o haide la divan! , fie c5.. erau o mai de frunte din
boieri , fie c erau a mai de gios, scoteau banii din buzunar de
se impacau . a Numai mncOtorii adaogl cronicarul
aveau

voe rea, c nu puteau mInca, ca In zilele denainte altor

Domni .

Cu totul in alt5. lumin este inftisat domnia lui Dimitrie

Cantemir. Nicolae Costin recunoa..ste cl noul Domn era a om
istet si stia carte turceasc5. bine , dar atat. Este inteadevr
curios c acesti doi eruditi ai Moldovei nu s'au putut apropia
sufleteste si nu s'au inteles. Am putea zice, parafraznd o vorb
a lui Miron Costin: a Mai curand pot incOpea pe un covor zece
dervisi, cleat doi crturari romni din veacul al XVIII-lea a.

Erau Ina

trecnd peste eruditia lor de surs cu totul

multe lucruri care-i desprteau.

Mai intaiu, Dimitrie Cantemir era inc tar& pentru domnie,
abia avea 36 de ani, pe cnd Nicolae Costin trecuse de

diferit.

5o de ani. Apoi, Dimitrie Cantemir, care fusese de fat la dezastrul

turcesc incheiat cu pacea dela Carlovitz si. care, In debandada

fugii, isi pierduse agarlcul , simtise decderea Turcilor si,
in mediul cosmopolit dela Constantinopol, avusese prilejul s

se informeze despre puterea crescnd a Rusilor. Apucnd

domnia in preajma primului rzboiu dintre Rusi si Turci, el
intrase in tar urmarind planuri mari si indrznete, pentru care
se cerea puterea convingerii si avntul cald al tineretii. El nu
se putea increde, pentru planurile sale care alAteau dinteodat.
cursul istoriei moldovenesti Inteo directie cu totul nou, in
btrnii boieri, prea cuminti pentru inovatii indrznete, si Inc&
in cei ce fuseser5. sfetnicii de credinta ai rivalului su din Constantinopol, Nicolae Mavrocordat. El pOstreaz o bung parte
din divanul lui Mavrocordat ; II ridic pe Nicolae Costin la rangul

de mare logofdt al Moldovei, ii d toat. cinstea cuvenit5. unui

mare boier, dar se pbizeste de a-i incredinta gndurile. Pentru
confidente, el isi alege pe boierii cei mai tineri din divan si, In
primul rand, pe agerul Ioan Neculce. Dup ce dibuieste terenul

si hotrOste s treac de partea Rusilor, Dimitrie Cantemir

incredinteaz dregatoria de mare hatman. lui Ioan Neculce si
trimite pe cumnatul acestuia pe stefan Luca Vistiernicul, la
Petru cel Mare, ca sa intreasc5. alianta prin jurmnt. Numai
dup cc Rusii au trecut Prutul la Zagarancea, Cantemir a de-

185

stAinuit planul su boierflor mai sprinteni din divan, care rm..seser pe lng el, in Iasi.
Era firesc deci ca Nicolae Costin s nu vad cu inim war&

cum Domnul trece peste el, marele logoM, 0 peste ceilalti

boieri mai in Vaasa: 4 Dumitrascu Vod taine numai cu sfetnicii si cei tineri, ca si dnsul, facea , noteaz cu acrime Nicolae Costin.

AmOrIciunea fata de Domn se vede si din chipul cum tine

A. vorbeasc. despre colegul lui de divan, hatmanul Ioan Neculce : 4 Dumitrascu Vod indat au luat cu sine pre hatmanul
su, pre Ioan Neculce , sau: Si au purces Dumitrasco Vodl
decuseara cu loan Neculce hatmanul, sfetnicul sn *. Iar and
povesteste ruina intins5. peste Moldova, dup infrangerea dela
Stanilesti, isbucneste in imprecatia: 4 SA plteasc5. Dumnezeu
sfetnicilor care au carmuit pe Dumitrasco Vod .
Privind domnia lui Dimitrie Cantemir sub acest unghiu de
vedere si tinut departe de gndurile intime ale Domnului, cronica lui Nicolae Costin nu Inatiseaz5. acelasi interes pe care il
prezint cronica lui Ioan Neculce, care a fost sfetnicul de lucredere al lui Dimitrie Cantemir. Dar, desi priveste lucrurile de

departe si cu sentimente turburi, totusi el prinde si fixeaz

amanunte interesante, care intregesc cunoasterea personalitatii
lui Dimitrie Cantemir, sau contribuiesc la reconstituirea domniei
sale. Asa de exemplu, ne spune c5. Dimitrie Cantemir, dupa ce a
intrat in Iasi si au venit boierii dup obiceiu s-i srute
maim i poala In divanul cel mare, a le-a flcut voroav singur
la toti * calci, adaog cronicarul, a era slovednic la aceste, zicnd

s fie unii atre altii intru dragoste, poftind pre cei btrni ca
pre niste plrinti, pre cei de vssta sa ca pre niste frati, pre cei mai
tineri ca pre niste fii, aratand ce or fi folosul unirei boieresti .

Interesant povestit este scena intilnirii lui Dimitrie Canterair cu Petru cel Mare In Iasi:
4 Si in curte la scri s'au adunat cu impratul, de i-au grutat
a mna si impratul I-au srutat pe cap, luandu-1 in brate si
4 ridicandu-1 sus cu o mn, fiind Dumitrasco Vod orn scund
4 i imparatul orn de fire intru toate sifaesi *.
Nicolae Costin a luat si el parte la masa pe care tarul a dat-o,
la conacul su, in. cinstea lui Dimitrie Cantemir si a boierilor sai
si unde boierii s'au legat si au isclit universalul , prin care
primeau ca Domn vesnic pe Dumitrasco Voda si pe semintia
lui , dar adaog5. cu rutate: a Iar macar c au fost postul
lui Sfeti Apostol Petru, cu totii au mncat carne si mare benchet
au fcut toat ziva aceiasi, si acolo au mas ; iar peste noapte
aceea n'au sapat fr pagub mai niciun boier si nefurat de Moscali: cui pistoale, cui rafturi, cui epingele, nice boier, nice slug5. 0.

Dupg ce povesteste sfrsitul nenorocit al luptei dela Stanilesti, Nicolae Costin insist:I cu deosebire asupra prjolului care
s'a abltut atunci asupra Moldovei: invazia neasteptata a Ttarilor, cari au surprins oamenii pe cmpuri, iesiti la secere ; i-au
tarit in robie cu duiumul; au prefcut In scrum si cenuse casele ;
au prdat si jefuit 011 si mnstirile: o n'au ramas la sfintele
mn5stiri nice clopote, nice usi, nice un her si pang in jilturi si
sfintele icoane le-au frmat si le-au ars de istov, cu foc. Iar5.
targul Barladului si mai ru au ptit, c au rmas numa pajiste...

tara de gios au czut toat la robie, care povestesc btranii,.

c mai au covarsit prada care au fost In zilele lui Vasile Vod.*
Si incheie, dup acest tablou al prbusirii,
curn era de asteptat: Acest bine au agonisit trii. Dumitrasco Vod cu socoteala lui cea grabnic, de nu se va indrepta mai in veci .
CEA SO RN ICUL DOMN ILOR

Nicolae Costin a imbogatit literatura romneascA, si cu

prelucrarea unui roman spaniol, cel dintai roman occidental
care apare in literatura noastrii. Romanul este opera marelui

www.digibuc.ro

186

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

scriitor al veacului al XVI-Iea, Antonio de Guevara, episcop

de Cadix si predicatorul lui Carol Quintul, i poarta titlul
In originalul spaniol: I libro aureo del grand Emperador
Marco Aurelio con el Re lox de Principes (Cartea aurith a lui
Marcu Aureliu cu Ceasornicul Domnilor). Autorul pretinde
In prefath ca ar fi descoperit manuscriptul operei sale, dupa
Indelungate cercethri, In biblioteca din Florenta, printre
cartile grecesti lhsate de Cosma de Medicis.
Povestea unui manuscris grecesc descoperit In Florenta,
era o mistificare literara asemanatoare cu aceea de care au

Aceasta parte a romanului, cu tot caracierul sau didactic,

este uneori interesanta i cuprinde colturi de moravuri contimporane, ca bunaoara atunci child Guevara vorbeste despre
i educatia copiilor si se ridica Impotriva obiceiului ce-I luasera femeile spaniole din societatea
care tineau sh aiba pasari In colivie, maimute la fereastra
si sA poarte chini In brate, dar f$i trimeteau copiii la tara,
ca sa-i creased% slugile. De asemeni sunt interesante $i au
Inca un caracter de actualitate, In vremurile turburi de azi,
paginele In care se ridica Impotriva razboaielor ofensive,

cre$terea

facut atAta uz, in vremurile apropiate de noi, romanticii.

Pretinzhnd ca opera sa are la baza un manuscris grecesc
si revendichnd numai paternitatea stilului, Guevara a voit
treaca toate fictiunile imaginatiei sale ca fapte reale si
sh atraga atentia asupra operei, care ar fi infati$at vieata
istorica $i actele autentice ale Imparatului roman. Opera
cuprinde vieata romantata a marelui Imparat, in care Ina,

purtate numai pentru cuceriri $i acelea In care Guevara

face apologia pacii ca drum pentru propasirea civilizatiei

stint Incadrate sfaturi privitoare la educatia tinerilor principi

si la normele de calauzire In conducerea familiei si a statului.
Vieata lui Marcu Aureliu, In liniile ei mari, este expusa
Inteun prim capitol, duph care urmeaza o aerie de scrisori
ale Imparatului catre diferite persoane, de pilda: una catre
prietenul eau Pollion, privitoare la cresterea pe care a primit-o In anii copilariei dela profesorii sai ; o alta catre tovarasul sau de studii, regele Siciliei, $i multe altele.

este El villano del Danubio (taranul la Dunare). Episodul are

de scop sA. scoata In relief caracterul plin de clementa, de

Sunt si chteva scrisori galante, presupuse ca ar fi fost

adresate de Inteleptul Imparat In ceasurile de libertinaj,
curtezanelor romane Bohemia si altele in societatea
cArora ei-ar fi petrecut anii tineretii. Aceste rhnduri de dragoste, In afarh de camin, care n'au niciun temei In realitatea
istorica si diformeaza personalitatea stoicului impb.rat, au
placut asa de mult societAtii spaniole din vremea lui Carol
Quintul, incht, chiat dupa ce Guevara le-a scos din opera
ele au lost copiate
sa regrethnd chiar eh le-a plasmuit
cu mane, dupa editii mai vechi i adaogate la textele autorului.
Scrisorile lui Marcu Aureliu sunt despArtite Intre ele prin
istorioare F,4i anecdote referitoare la vieata imparatului, menite

sa scoata mai bine In relief caracterul i virtutile lui. Asa,

de pilda, e discutia dintre Marcu Aureliu i sotda sa, Faustina,
care dorea sh puna mhna pe cheia dela cabinetul de lucru, pe
care Imparatul 11 tinea Inchis, pentru ca nimeni sa nu patrunda
Inauntru $i sA rhvarasca scumpele lui carti. Aceasta discutie
contradictorie Intro soti unul subliniind defectele femeii,

cealalta defectele barbatilor

sofic asupra casatoriei.

este ca un mic tratat filo-

In aceasta vieata rornantata a lui Marcu Aureliu, Guevara a

introdus capitole de sfaturi privitoare la educatde i chrmuire.
Intituleze opera 4 Ceasornicul PrinAceasta l-a determinat
cipilor 4, care, explica el, nu e nici de nisip, nici cadran solar,
niCi indicator de ceasuri ; caci toate celelalte ceasuri servesc
BA. indice ziva $i noaptea, pe chnd acesta ne invata ce trebue
sa facem In fiecare ceas al zilei $i cum trebue sa ne orhnduim

evochnd legendarul e veac de aur and toti in pace

vietuiau, chnd fiecare la locurile sale ara, ale sale masline
umane

altoia, ale sale tarini secera, $i ai shi feciori hrania e.

Dintre numeroasele povestiri intretesute in cuprinsul roma-

nului, una, prelucrata si de Lafontaine, a devenit celebra;

bunatate $i de dreptate al marelui imparat. Scena se deschide prin povestirea Imprejurhrilor In care Marcu Aureliu,
din pricina unei groaznice epidemii de dumb., se striimu-

tase cu toata curtea lui de sfetnici, oameni Invatati

si

filosofi, In Campania. Acolo, se isca Inteo zi discutia asupra

cauzelor care au adus invazia coruptiei in stat i rasturnarea
din temelie a societatii romane eu stravechile ei virtuti $i cu
obiceiurile ei simple si patriarhale. $i atunci, Marcu Aureliu,

fachnd semn tuturor sa tack le povesti cum, la Inceputul

domniei lui, s'a pomenit odata cu un taran salbatec, depe
tArmurile Dunrii, cu ochii afundati In cap, cu barbh groasa,
cu picioarele In opinci, cu haine de par de capra, cu ciomag in
mana, cu pieptul gros $1 paros un adevarat urs scapat din
barlog. $i fiindch Imparatul primia Inthi osta$i shraci i apoi
asculta poftele celor bogati s, aranul fu introdus mai inthi,
In senat. $i intrat fnauntru, taranul acela depe tarmurile sal-

batice ale Dunarii aruncb. In senatul Romei strigatul de

durere, de desnadejde si de revolt& al neamului sau oprimat,
Impotriva cupiditatii $i rapacitatii judecatorilor romani.
Citez, in traducerea lui Nicolae Costin:

0 parinti adunati

incepe el

o neam ferice! Eu,

tAranul Milan, lacuitorul orarlor $i rhpelor Dunarii, voua

sfetnicilor rhmleni care sunteti adunati Inteaceasta curte
ma inchin $i ma rog Dumnezeilor celor nemuritori ca
limba mea astazi sa o Inderepteze i sA o chiverniseasch
cum spre a mo$iei mele, cele ce se cuvine, a le grai... 4.
$i dupa ce se roaga zeilor ca sa-1 inspire pentru a da glas soliei
de suferinta si de sbucium a neamului situ, evoca, Inteo admirabila antiteza, In contra strigatelor biruitoare ale Invingatorilor Romani, tiphtul de sfh.$ietoare obida al Germanilor Invin$i:

... Pe vremea In care strigatorii vostri, Inaintea carelor

celor de veselie strighnd : Vietuiasca! vietuiasca! Roma cea
nebiruith I Iarb. cei pedepsiti, prin$i Intealt chip ! Din adancul
pieptului meu suspirand, la Dumnezeu voi zice: Dreptate !

vieata 4.

Dreptate!...

$i fiindc acest ceasornic al vietdi are in vedere in primul

rhnd pe Principe, el l-a numit El relox de principes sau
cu titlul tradus do Nicolae Costin: Ceasornicul Domnilor.

simbol, aveti aceste cuvinte: e (a) Romanilor datorie este

(de) a ierta pre cei supusi $i a supune pre cei mhndri s, iar

I Voi, Romanilor, pe steagurile $i semnele voastre, In loc de

Opera fui Guevara este sectionata In trei chrti: Prima

parte cuprinde normele de care trebuie sa se calauzeasca
in vieata Principele, pentru ca vieata i faptele lui sa fie in
conformitate cu idealul unui bun cre$tin. Cartea a doua

mai drept ati zice a$a: a Romanilor datorie este pre cei

cuprinde sfaturi cum trebuie sa se poarte un Print in interiorul

voi, cei ce sunteti nascuti la apa Tibrului, de ati venit Impo-

caminului su fata de sotie si fata de copii. Cartea III-a

area cum sa se poarte pentru ca sa dea supusilor sai, prin

triva noastra, carii In pace locuiam la rhpile Dunarii. Au

prietenii vrajma$ilor vostri am fost ; au ghndul nostru de

vieata lui proprie, un model de demnitate $i virtute.

vrajmAsie a arata spre voi 1-ati vazut? Au auzit-atd In Ram,

nevinovati a jecui, ca nimica alta voi Romanilor nu sunteti,

fara numai a noroadelor odihnitoare turburatori $i apuclitori.

Intreb pe voi, Romanilor, ce lucru v'au Indemnat pre

www.digibuc.ro

CEASORNICUL DOMNILOR

vestindu-se, precum am lasa laca$urile noastre ?... Sau venit-a

cineva la Ram din mo$ia noastra aratandu-va voult, ca unor

du$mani, gatire de rasboi? Au vreun crai, In tarile noastre

murind, ne-ar fi lsat pre noi cu testament vouil, mostenitori,

ca cu voia aceea s ne supuneti stapanirii voastre?...

Si dupa ce in$ia rautatea i acomia nesatioasa a judecatorilor romani, trimi$i In patria lui, judecatori cari traiesc
numai In desfranri, cari impileaza pe cei saraci, cari i orice
pot pre ascuns, apuca, strang $i fura ; dupa ce le arata ca
zadarnice au fost plangerile Germanilor cutropiti, In senatul
Romei $i dupa ce le spune ca de 15 zile, de cand a intrat In
Roma, a vazut numai vitiul i desfraul, se reculege
fncheie solia astfel:

e Dupa ce am plinit eu pofta mea i otrava inimii mele,

dupa obiceiu ce am isprIwit de v'am vatamat pre voi cu
limba mea, iata-ma's a$ternut la parnant; Wept bataie, ca
mai mult voi, dandu-ma morii, sa agonisesc lauda, decal
voi, rapindu-mi viata, s o dobandesc pre dansa
Dupa ce si-a incheiat astfel cuvantarea sa plina de miez,
taranul s'a aruncat la parnant $i a zacut acolo un ceas, a$teptand sa fie ucis In bat/ti, In timp ce senatul se uita Inmarmurit la el. Atunci, Imparatul Marcu Aureliu, recunoscand
c prin tranul acela noduros graise necazurile unui neam
Intreg obidit, $i, surprins de frumusetea plinit de demnitate
a cuvantarii lui ca un trandafir intre spini porunci s
fie ridicat de jos $1, iertandu-1, II primi In randul celor batrani,
adica al senatorilor ; Ii dete uric *, ca sa, fie hranit din Vis-

tieria Imparatiei i puse 0, se aerie voroava lui In carti a.

Opera aceasta a lui Guevara, scrisa Intr'un stil patetic,

plin de verva oratorica, cu fraze simetrice i adesea ritmate,
cu imagini 1ndraznete i numeroase antiteze, a fost, cum
spune cel mai competent istoric al novelisticei spaniole,
Menndez y Pelayo, a la biblia y el ordculo de los cortesanos.
(Biblia i oracolul curtenilor).
Primul majordom al palatului a imprumutat manuscrisul

dela Imparat $i 1-a transmis Imparatesei; dela aceasta a

trecut la alti curteni, cari $i-au scos copie dui:A ea $i In felul

acesta autorul s'a pomenit c1 apare o editie la Sevilla, In

1528, $i altele curand, fara numele situ. Atunci Guevara se
grabi sa-i dea forma definitiva $i o tipari in 1529. Cartea
s'a raspandit repede $i a avut un succes enorm ; numai In
Spania a cunoscut 33 de editii. Ea a trecut de timpuriu peste
hotarele Spaniei, cad la doi ani dupa editia definitiva data
de Guevara, In 1531, ea a fost tradusa In limba franceza,
tiparit In numeroase editii, care au avut o Intins circulatie
$i au exercitat o influent apreciabila.

0 soarta nu mai putin norocoasa a avut romanul $i in

literatura englezit unde a fost Impamantenit cam In acela$
timp cu prima traducere franceza.
Romanul a calatorit de timpuriu i In celelalte literaturi
ale Occidentului ; In 1540 apare la Venetia prima traducere
italiana ; la 1544, la Munchen prima traducere germana $i
In 1606 romanul este tradus $i tiparit In limba latina, de
un mare umanist al timpului M. Wanckelius, sub titlul:
Principum sive de vita M. Aurelii imperatoris,
libri 3 de lingua castelana in latinam linguam traducti
Traducerea latina a operei lui Guevara s'a raspandit In
toate tarile catolice, care aveau ca limn de cancelarie $i
de biserich, latina. Astfel rornanul a patruns In Polonia,
unde a ajuns la cuno$tinta lui Nicolae Costin, pe timpul
cand i facea studiile acolo. El strabatuse pan atunci un
drum victorios $i era celebru In literatura europeana a timpului prin caracterul sAu istoric $i didactic, a placut a$a de
mult tanarului moldovean, Inca mai tarziu s'a apucat
sa-1 prelucreze In limba romana, pentru a-1

contim-

187

poranilor stti. Pornind din nazuinta de a da o forma mai

unitar materialului intins al povestirii, Nicolae Costin a
schimbat ordinea capitolelor $i a cartilor, a inlaturat unele
parti fastidioase, discutii dogmatice, concentrand esconomia
operei inteo expunere mai inchegata. Din 153 de capitole ale
lui Guevara, N. Costin a pastrat numai 81, iar aceste 81 de
capitole le-a distribuit in patru carti In loc de 3. Ultima carte
a lui N. Costin, Incheie cadrul istoric al romanului povestind
moartea Imparatului filosof triteo aureola de bunatate patriar-

halA. Traducerea lui N. Costin este clara, vioaie

$i

pas-

dupa cum s'a putut vedea din citatele pe care le-am

feut chiar In ritmul frazei, ceva din armonia $i cadenta
originalului, lucru care a Indemnat pe un cercetator BA creada
treazft

eA Nicolae CosIin a tradus unele parti ale romanului In versuri.

Nicolae Costin a lost tot atat de nedreptatit in istoria

literara, pe cat, a fost de sbuciumat in viatrt.

Mid tatal $i mama sa erau Inmormantati In aceimi

groapa, el zacea Inchis in temnita. A dus apoi o viata de
pribegie $i cand ajuns pe treapta cea mai Inalt a ieraihiel
$1 se deschideau i pentru el zari mai senine,
1-a prins moartea din urma. In istoria literara, el a fost
categorisit ca erudit sec, e inima de pergament t. Erudit
MIA Indoiala at a fost, un precursor al lui Dimitrie Canternir. Cuno$tea adanc limba latina, cum n'o cuno$tea nimeni altul pe atunci In Moldova $i o vorbea cu u$urinta
cu care chiar azi, nu Bunt multi carturari s'o vorbeasca.
Stia bine limba polotit $i probabil $i greaca.
Dar ponosul de erudit sec, inima de pergament*, vine
dela faptul ca el a incercat s daruiasca culturii moldovene$ti o opera similara acelora cu care se glorifica istoriografia polona si care Incadrau istoria natiunii polone In
istoria universala, de la creatiunea lumii. Desigur, ca In
secolul care se anunta a fi al luminilor*, aceasta conceptie
istorica

rama.$411 a cronografelor bizantine era vetusta.

Dar Nicolae Costin nu scria pentru cititorii Occidentului,
ci scria pentru Moldovenii sai din vremea lui Cantemir,
despre care Neculce scrie s carte nu stia, ci numai iscalitura Invatase de o facea . Este apoi in incercarea lui de
sinteza foarte mult material Inadit din imprumuturi luate
dela altii. Dar Nicolae Costin, care 1$i prelucra opera, cad
ne-a lsat-o In clout/. redactiuni, a murit de timpuriu, Inainte de a-i fivutut da forma definitiva. ln partea cronicei
Ina, In care poveste$te evenimente contimporane, In memoriile sale asupra domniei lui D. Cantemir $i inceputul
domniei lui N. Mavrocordat, se vede ca el mo$tenise dela
tatal situ darul de a captiva interesul cititorului prin episoade interesante pe care le Infatiseaza dramatic. El are
apoi meritul de a fi deschis drumul literaturii moderne a
Occidentului In cultura noastra. Celebrul roman spaniol al
lui Guevara, Marco Aurelio con el Rclox de Princtpes, pe
care el 1-a Impamantenit in literatura noastr printr'o pre-

lucrare abil, este cel dintai roman modern la noi. In sfar$it,

traducerea lui vioaie, plastica, intr'un ritm cu cadente armonioase, vade$te stradania de a modela structura limbii
dui:4 tiparele sintaxei latine, pentru efecte estetice.
BIBLIOGRAFIE. Cartea perttru IntAlul descAlecat, a lui Nicolae Costin, a fost

publicatA de M. K ogAlniceau u, ln LetoPisetele fdrii Moldovii, vol. I, Iasi,

1845 si republicatA, cu caractere latine, tn editia a II-a: Cronicele Romdniei eau Le1872. In volumul I al colectiel de

toPisefele Moldovei i Valahiei, I, Bucuresti,

cronici a lui RogAlniceanu, au fost publicate, la anexe i capitolele adAogate de Nicolae

Costin la cronicele luI UrecheSimion Dascalul l Miron Costin.
Cronica privitoare la domnla lui Nicolae Mavrocordat i Dimitrie Cantemir, se

gAseste in volumul II din colectia lui KogAlniceanu, Incorporata In i Letopisetul tdrii

Moldovei dela stefan sin Vasile-Voda, de uncle este pArAsit de Miron Costin Logo-

fAtul, de pre isvoadele lui Vasile Damian ce au fost treti logoflt, a lui Tudosie

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

188

Dub Au LogofAtul 1 altora *, pe care KogAlniceanu 11 a tribuia In intregime lui NI-

colae Costin. DupA analiza critica fAcutA de rAposatul Giurescu, numai ultima parte:
domnia lul Mavrocordat i Dimitrie Cantemir, este opera lui Nicolae Costin (a se vedea

KogAlnicean u,

Cronicele Romilniei,

ed. II, vol. II, p. 70-117, sari ed.

LetoPiselele Tdrii Moldovii, vol. II, p.78-130). Un fragment (din compila(ia dela
zidirea lumii pAni la Aron-VodA) a publicat, dupl o redactie diferitl, tipograful Ioanid
In Istoria Moldo-Romdniei, Bucuresti 1858, vol. I, p. 1-286. 0 editie completA In ambele
versiuni cunoscute (una pentru cetitori, alta InchinatA Donumlui Nicolae Mavrocordat)

a dat loan

t. Pe tr e, Nicolae Costin, Letofriselul Tdrii Moldovei, dela sidirea

pdnd la 1601. Fundatia Regall pentru literaturA si artA, Bucuroti, 1942.
Pentru studil asupra cronicelor lui Nicolae Costin: C. Gluresc u, Contribuliunl

la studtul cronicelor moldovette (Nicolae Costin, Tudosie DubAti, Vasile Demian), extras

din Analele Academiei Romdtte, s. II, t. XXX, Mem. sect. ist., Bucuresti, 1907.

Concluziunile din acest studiu trebue completate cu C. Giurese u, Isvoadele

Tudosie Dubdu, Miron Logoldtul i Vasile Demian, extras din Bul. Cons. Isl. a Rom., I,

Bucuresti, 1914. G. P asc u, A xinte Uricarul 0 N. Costin, In Arhiva, 1922, p. 489.

tirile risipite In diferite publicatii documentare au fost culese de loan 5 t.

Pe tr e, Nicolae Costin Vieata 0 opera, (TezA de doctorat la Facultatea de li
tere din Bucureoi), Bucuresti, 1939.
Pentru capitolul despre Incoronarea regilor poloni la Nicolae Costin, a se vedea
studiul lui I 011 Cons t. C hi ti rn i a, In Cercetdri literare, publicate de N.

Cartojan, Bucuroti, vol. IV, 1940, p. 139-163. Textul a fost publicat de Kogllniceanu In anexe la Letopisejele, I, p. 143 si Apendicse, 26-29 si In ed. II Cronicele

Romilnies, I, p. 177 si 400-403.

Din Ceasornicul Donmilor au publicat citeva fragmente: Dr. M. Gast e r,

Literatura populard somata, Bucuresti, 1883, In Apendice,

p. 559-570;

si

anume cap. I, partea IV-a; Voroava a prea Inteleptului Garamantilor (Brahmanilor) cAtre rnarele Alexandru, In care dovedeste cA mai mult pot cei
cart cu mAsurl socotesc de sine si mostenesc putine, decAt Alexandru, care
mosteneste multe i cu mAndrie socoteste de sine ; i cA pre mare nebunie easte
a-s vrea a stApani lung si lat, care are scurtA cArutA a vietii sale i ; Em. C. G r
g or a s, cu greseli de transcriere i lectura: Tdranul dela Dundre, In Convorbiri
Literare, Iulie-August 1930, p. 753 767. Problema a fost reluatA In ultimul
limp de N. Cartojan, Ceasornicul Domtsilor de N. Costin i originalul spaniol
al lui Guevara. Bucuresti, 1940. (Extras din Rev. id. rom. 1933 si din Cerceldri
Laerare, IV, 1940 p. 121). Pentru studii asupra vietii i operei intregi a lui Nicolae
Costin a se vedea O N. Iorg a, Istoria literaturii romnesti, vol. II, ed. II, Bucuresti, 1926, p. 89 124.

INFLUENTA LATINA IN STILUL CRONICARILOR

MOLDOVENI

Mara cronicari moldoveni Ureche 5i mai ales Costineetii

au nu numai meritul de a fi creat In literatura ropianeasc
genul istoric cu nuante apropiate de genul memoriilor, ci i pe

acela de a fi introdus inovatii In limba literarA a timpului.

Cultura lor largA, eruditia br, preocupArile dupA forme literare mai alese, dupA un ritm armonios, dup versificatie
chiar toate acestea ti indemnau sA nu se multumeascA cu
vocabularul 5i tiparele sintactice pe care li le punea dinainte
limba scripturilor sfinte 5i a vechilor cazanii.
Ureche 5i Costineetii introduc In scrisul lor notiuni noui,
pentru care spre a le circumscrie precis aveau nevoie
de cuvinte noui. Si acestea le-au imprumutat uneori din limba

polonk pe care ei-o Insueir. In mediul el In ecolile polone

In care ei-au facut instructda. Alteori termenii de origine turcease& au fost luati din vorbirea contimporanilor, cari se van-

turau continuu pe tOrmul Bosforului, Inteo vreme In care

influenta orientala incepea sti. se reverse asupra vietii din
Principatele noastre, ca : ceau$, ceambur, celebiu, dervi$, divan,
olac, etc.

Influenta latinA mai ales in opera Costineetilor se vede

!ilea mai ales In structura limbii. Miron i Nicolae Costin se
straduesc s croiascA pentru limba timpului lor, dup5, mo-

delul latin, tipare sintactice noui. Ei modeleazA structura

frazei, pe de o parte pentru a-i da rezonante noui, capabile
s. exprime nuante felurite de cugetare i sirritire, pe de alta
pentru a-i imprima un ritm mai armonios. Cand de pildA
Nicolae Costin In Ceasornicul Domnilor, fortand putin uzantele limbii vorbite, urma sinuozitatile intermediarului latin,
aeezand la Inceput subiectul cu incidentalele sale, apoi
obiectul cu determinArile sale ei lAsand abia la sfareit verbul,

ca de ex.:
0 pArintilor adunati, o niarn fericit, eu taranul Milan,
lacuitorul oraeelor rapilor Durittrii, voao sliatnicilor Ramliani carii sunteti adunati Inteacasta curte, m inchin a,

o face aceasta, nu pentrucA el, care vorbea cu ueurint

limba latink era Inteatata stApanit de topica frazei latine,
!neat nu se putea desbara de ea nici cand scria romaneete,
ci o face pentrucA el urmArea In scrisul sAu efecte artistice.
UrmArea pe de o parte sa redea In limba sa ceva din muzicalitatea originalului latin, iar pe de altA parte sa sublinieze
efectul constrastului dintre cele cloua membre adverse ale

frazei: eu, tAranul... yowl sfetnicilor Romei... Aceloraei

nevoi de ritmicA ei de subliniere a sensurilor sunt subordonate
celelalte inversiuni topice, ca de ex. aeezarea negatiunii la
Inceput i despArtirea ei de verb: nu dintr'acei ce ar fi mai

harnici a face dreptatia, ce dintr'acei ce au In Ram mai

multi priitori trimiteli. Pentru acelaei cuvant aeeazA complimentele inaintea verbului pe care-I lamuresc: Dumnezeii
grija lucrurilor omenesti au lepAdat ; determinArile adjectivale fnaintea substantivului: pentru nepdrdsite a noastre
rAutAti; utilizeazA constructii brachiologice syllepse: cA fara
vrearia socoteala Dumnezeilor nici binele a agonisi, nici
de rAu a ne feri nu putem ; hipperbate (separarea de cuvinte

care din punct de vedere gramatical sunt unite): tu ale

noastre ai strAmutat obiceiuri.

Costineetii, cari vorbiau cu ueurintA limba latink s'au

deprins cu asernenea inversiuni ale pArtilor de propozitie,
!neat, In cAutarea unui efect de armonie ritrnica sau in necesitatea de a sublinia un Bens, le-au utilizat i In opera lor
originalk GAsim, bunhoark In cronica lui Miron Costin,
expresii in care verbul este aruncat la sfareitul pro pozitiei:
sa fie spre InvAtAturile scripturei mai plecatA a locuitorilor
tarn noastre voie s; sau altele In care atributul este despArtit
de substantiv ei verbul de compliment prin intercalarea
altor pArti de propozitie: multe obiceiuri Intru acest neam
trAiesc a Italianilor para astAzi # ; e au fost a resipei casei
lui Vasile Vodb, pricina ; ori cu complementul direct sau cel
indirect a5ezate lnaintea verbului de care depind: 4 pustilor
apucase Cazacii de le stricase roatele a . a. e. a.
Cronicarii moldoveni sunt dar premergAtorii 5coalei latiniste i In ceea ce priveete punerea In circulatie a ideei de

latinitate a nearnului ei In ceea ce priveete nAzuinta de a

Dar alaturi de aceeti termeni turceeti, care dau scrisului ImpAmanteni In limbA constructii sintactice latine.
lor un ueor colorit oriental, ei introduc ei ad este partea
Ei au deschis astfel drumul In limba literarA inversiunilor
de contributie proprie a lor multi termeni de cultura de topice, pe care aveau sA le rnanuiascA cu atata arta marii
origine latink precum: istoric, poetic, orator, ritor, comedie, lirici ai veacului al X IX-lea.
filosofie, cozmografie, gramaticd, silave, rdpublicd, consilium,
pretorian, printipe, primani, secundanz, tertiani, senat, lensor,
monarhic, tiran, imperator, colonie, obsides, testament, tractat,

vaerani, fantastic *. a.
Aceste cuvinte latine pe care Ureche ei Costineetii le introduc In limba literara neologisme pentru vremea aceea
marcheazA Inceputul unei directii foul: revenirea la matca
latinA a limbh.

BIBLIOGRAFIE. N. Car t oja n, Ceasornieul Domnilor de Nicolae Cosa's si

originalul spaniol al lui Guevara (extras din Revista istoricd romnd, 1933, p. 159-171

si din Cercetdri Literare, IV, 1940, p. 1 21). I. Cazac u, Influenia latind asupra
imbu p stilului lui Miron Costin (lucrare In Seminarul nostru de literatura
veche romAneascA) In Cercetdri Literare, V, p. 41-64. Influenta latinA asupra
cronlcarilor a mai fost semnalatA de : A. V. GAdei, Studiu asupra cronicarior mol,
doveni din secolul al XVII dM punct de vedere al limbii, tnetodei i cugetdrii.
Bucuresti, 1898, p. 194 si urm.

www.digibuc.ro

ION NECULCE

189

ION NECULCE
Colegul de divan al lui Nicolae Costin, Ion Neculce, ocupa,
prin resursele nesecate ale darului su de povestitor, locul cel
mai de frunte pe linia ascendent a cronicarilor moldoveni.
Tatl su, Ienachi Neculce, care se gseste amintit In docu-

in Moldova cu Antioh Cantemir, Neculce este ridicat la rangul

de mare sptar i, in aceast. calitate, este trimis ca sol el,
care petrecuse o parte din copilrie in Muntenia la curtea
domneasc din Bucuresti, cu prilejul nuntii fiului mai mare al
lui Brancoveanu, Dinu, cu fata vornicului Ion Bals din Moldova. A fost o nunt. bogat i plin. de fast care s zicem
spune Neculce nu era nunt domneasck ce putem zice cr-

mente pe la 1679-1685 ca grmtic, era un om cult pentru

vrernea lui, cci un act al fiicei sale Sanda, ne destinuie c.
avea crti grecesti i c5. era orn spudeos (touto = serios,
gray, important) , precum II stie toti . Aceste i alte calitti su- iasc5.
fletesti, 1-au ajutat s5. ia in csatorie pe fiica marelui boier
In anul urmtor, cnd Antioh Cantemir, din porunca Turdela curtea lui Vasile Lupu, Iordache Cantacuzino, despre cilor, pleaca, impreun cu toat. boierimea i err salahori, s5.
care vorbeste cu atata adrniratie Miron Costin ( cap ca acela
abea de au avut tara cndva sau de va mai avea ). Catrina
Cantacuzino aducea ca zestre sotului su 25 de sate.
Cronicarul este singurul biat nscut din aceast cAstorie ; a
mai avut dou surori, dintre care una s'a rnritat cu stefan Luca,
vistiernicul lui Dimitrie Cantemir i tovarsul de exil al cronicarului, alta mritat in Tara Romneasc5. cu Done Vistierul.
Ion Neculce era numai in varst de 14 ani, cnd familia sa
a fost sguduit de o groasnic nenorocire. In 1686, cnd Joan
Sobieski se intorcea dela despresurarea Vienei i cnd podghiazuri polone cutreerau Moldova, jefuind i dnd foc, a
fost prdat i ars conacul familiei cronicarului din Prigoreni,
iar tatl, Ienachi Neculce, care era pe atunci vistier cmras
de ocn, a fost tiat de Poloni in Targul Ocnei. Atunci familia,

ingrozitk pleac. impreura cu bunica, vaduva lui Iordache

Cantacuzino i cu fiul acesteia, Iordache Stolnicul, la rudele
lor din Muntenia, familia Stolnicului Const. Cantacuzino. In
acest exil, bunica moare. Dup 4 ani de pribegie, cnd In
domnia lui Constantin Cantemir lucrurile se mai linistesc in

intreasc5. cetatea Tighinei, Neculce, imprema cu Die Cantacuzino i Ilie Catargiu, este lsat de Domn in Jai, caimacarn,
ca s poarte grij de trebile trii. Dar increderea pe care i-o
arat unchiul sotiei sale i este fatalk c5.ci Antioh, flind Inlocuit,
incl de pe cnd se afla la Tighina, cu M4iai Racovit acesta 11
trece i pe el inteun izvod de boierii care trebuiau prinsi
inairtte de sosirea lui in Iasi. Neculce ins pan. a nu sosi seimeni

la gazda lui, simtindu-se in cumpAna morii, incalec repede

fuge in Polonia. Acolo a stat ctva vreme el nu precizeaz
cat pan cnd
fcut pace cu domnia i s'a intors la
casa lui, avnd cinste i cutare din partea Domnului.

Sub cellalt unchiu al sotiei sale, sub Dimitrie Cantemir,

Neculce este din nou ridicat In fruntea treburilor publice ale
Moldovii: Iar mai de credint i mai ales toate trebile domniei
erau dupl mine, Joan Neculce, vel spatar , mrturiseste el insusi. De aceea, cnd Dirnitrie Cantemir incheie alianta cu Petru

cel Mare si se hotreste s se arunce In vltoarea rzboiului,

trebuind s-si acopere primele miseri, ca s nu fie simtit de
Turci si de boieri, el incredinteaz postul important atunci,

am zice azi: ministru de rzboiu lui

Neculce. Cronicarul, invinuit mai trziu de colegii si de divan,
de mare hatman

Moldova, pribegii se intorc la cminurile lor.

In anul urmtor, 1691, Neculce apare intre micii slujbasi

dela curtea domneasck In toamna anului, cand fiica lui Constantin Brncoveanu, Maria, logodit la Constantinopol cu Constantin Duca, veni la Iasi, insotitg de mama sa si de Stolnicul
Constantin Cantacuzino, pentru celebrarea cstoriei, Neculce

acea si el parte din alaiul tnrului mire. a Atunce, pre ac

vreme i eu, loan Neculce, vel vornic, eram tank- postelnic

mergeam cu alti postelnici impreun, cu toiage a man, pre

gios, inaintea Domnului , care-i urma calare, cu surguciul pe
cap.

In vara anului 1700, sub Antioh Cantemir, cnd Moldovenii

primir finnanul imbucurtor pentru ei ( se invoies toat.
tara pentru acea veste ) de a se retrage garnizoana turceasc5. din Camenita si a se preda cetatea Polonilor, Neculce,
care inaintase vtaf de aprozi, se afla cu Domnul su la Nistru.
In acest timp, el se cdstoreste cu nepoata de sorb'. a Dom-

nului, cu Maria, fiica lui Lupu Bogdan biv-hatman, care ii

aducea ca dotk 5 sate in Hotin i Dorohoiu, cateva salase de
tigani i o sumedenie de vite: o herghelie de cai, 40 de vaci,
20 de boi, roo de oi, 200 de stupi. Tri anul urmator, invoindu-se
frateste cu cumnatul su stefan Luca si cu sora sa mai mic,
Sanda, inaintea Mitropolitului si a verilor lor, el primeste din
partea de comnd a mamei sale: 7 sate si 4 flci de vie la
Cotnari si la Nicoresti.
Astfel, fr. s ajung5, in mosii pe Grigore Ureche, Neculce
era si el ca i Miron i Nicolae Costin unul dintre mani
proprietari de pmnturi ai Moldovei.

Neculce nu s'a putut bucura mult vreme de rudenia cu

Domnul, cAci in toamna anului 1701, Antioh Canter-11k este inlocuit cu Constantin_Dno.
In 1705, el este 'MA in suita lui Antioh Cantemir la Constantinopol i este fat. la rira pe care boierii Moldovei, din indemnul

noului Donm, o aduc impotriva lui Mihail Racovit. Intrnd

c5. el, prin sfaturile lui, a adus dezastrul Moldovei, se apr

sustinand c el n'a stiut desi irtcheierea aliantei se fdcuse
prin cumnatul sari de legturile lui Cantemir cu Petru cel
Mare, dect atunci cnd Rush au sosit la Prut. Atunce am
stiut i eu CA au fost scris Dumitrasco Vod s. vie Moscalii, c
eu tot gndeam c vom purcede in gios spre Husi, precum sfltuisem ; iar dac am inteles el au sosit Moscalii la Prut, mult
m'arn mirat si am zis lui Vod. sS. scrie O. se intoarc Moscalii
inapoi... i sa se lase de Moscali, eS. poate s5.-i bat. Turcii,
Ttarii or robi tara. Pui pre Dumnezeu martur c asa i-am zis
si tare am sttut, ca doar 1-oi intoarce, i n'am putut Dimpotriv5., Cantemir mniat i-ar fi rspuns: c. voi toti v chivernisiti cu totii ca s r.maneti la crestini, i numai eu singur s
rmai pentru voi la pgni, c v'am vzut eu credinta voastr.,

c ati fugit toti . Inteadevr, boierii temndu-se c Turcii

vor intra In Iai, dup. un svon, rIspandit intr'adins de Dimitrie
Cantemir, fugiser. Dar unii dintre ei intraser mai dernult In
tratative cu Ruii, peste capul Domnului. and Cantemir cheam5.
boierii, cari mai rmaser cu el in Iai, i le comunic5, alianta
cu Ruii, acestia, bucurosi, se gr.besc s r.spund: Bine ai
fcut Mria Ta, de te-ai inchinat . Dup aceasta, Dimitrie Canternir, incglecand, a plecat in tabra ruseasc. dela Prut, ca s
ornduiasc. cele necesare, iar pe Neculce 1-a lsat de paza

Doamnei In Cettuie, temndu-se s, nu loveascl Turcii pe

Doamn5., in unna lui.

Neculce a fost astfel i prtas la drama care a urmat si a

trit, cu toti contimporanii s5.i, fiorul acelor zile de inviorare
sufleteasck in care miscarile i freamtul ostirilor i zngnitul
armelor rusesti pe p5mantul Moldovei, trezise ndejdea mantuirii de sub vitrega stpanire pagank
El a fost martor la intrarea lui Petru cel Mare In Iai ; la primirea lui in palatul domnesc; la masa pe care a dat-o Domnul
2

www.digibuc.ro

190

ISTORIA LITERATURII ROMIN VEGlI

In cinstea Impgratului ; a Inchinat i el cu Petru cel Mare un

pahar de vin frantuzesc la ospatul pe care impgratul l-a dat In
tabra sa, Domnului si boierilor moldoveni, si In sfarsit, ceea
ce este mai important, el a condus pe cmpul de lupt operatiile

corpului de armat moldovenesc. Astfel a avut prilejul s

cunoascg. de-aproape pe tarul care a deschis o erg nou in
zugraveascO aa de
istoria Rusiei si al cgrui portret avea
sugestiv in opera lui. Descrierea luptei pe care a dat-o in
cronica sa este un izvor istoric de care s'au folosit si istoricii
rui pentru epoca lui Petra cel Mare. De altfel, fragmental a
fost pus la indemana istoricilor strgini Inca din 1845, de M.
Kogllni ceanu, inteo foarte bung traducere francez.
La un moment dat, Impratul, rsletit cu un mic plc de armat de trupul cel mare al ostirii rusesti si incoltit de Turci i
cheam pe hatmanul Neculce i-1 Intreab dacO cuteazg,
scoatg pe el i pe
C11 200 de dragoni i roo de moldoveni,
Imprteasa, cOlgri, In Tara Ungureascg. Neculce, cumpAnind
ImprejurArile, Ii aratg c este un lucru prea cu grij mare a
ispiti s nu cadg la vreo primejdie , dar cu banal lui simt practic
izbutete s-1 scape pe impgrat din incuratur. Pornesc cglgri
in toiul noptii, pe Intunerec, <4de nu se vedea nici mna , pe
malul Prutului, pe cand coastele dealului i cmpul tot pang
la Hui erau laminate de focurile Turcilor si ale" Tharilor i,
mergand toat noaptea, ajung In zorii zilei &A se impreune cu
tabgra ruseascA dela Stnileti. Lupta, inceputO cu Insufletire,
este ins nenorocitg pentru crestini, care, copleiti de numgrul
mare al Turcilor, sunt In cele din urna Incoltiti i inconjurati.
Cu toate struintele generalilor nemti, care cereau continuarea
rgzboiului i cu toate ruggmintile lui Dimitrie Cantemir i a
boierilor moldoveni, Petru cel Mare, sftuit de ImpArgteasA i
de generalii rusi, se vede nevoit sg cear pacea.

Turcii cereau pe Dumitraco Vodg, dar izvoare rusesti ne

informeazg. c Petru cel Mare ar fi spus, cu un desvArsit simt
de loialitate, CA. 4 mai bine voiu ceda Turcilor tara mea pang la
Cursc, decal pe Principele care, din iubire fat de mine, i-a
pierdut tara Turcii struind, Rusii le rgspund c din rgzboiul
dintaiu nu se tie ce s'a fgeut, pefit-a sau a fugit, cg ei bnuiau
cg. a trecut la Turci.

PRIBEGIA. Cu Dimitrie Cantemir, care nu mai avea s se

intoarcg niciodat intre ai sgi, pleac In pribegie i boierii care-i
fuseser devotati, urmati de popor, Intre care si hatmanul Neculce. Erau 448 de boieri i slujbai, urrnati de 4.000 de oameni
din popor, barbati i femei.
In Rusia, Petru cel Mare druieste Moldovenilor pui sub auto-.
ritatea lui Dimitrie Cantemir, sate i moii In regiunea Harcovului. Dar acolo, pe pmnt strain, departe de cdminurile lor,
Incep frictiuni Intre Doran i boieri. Desamgit i amrit de prg..buirea planurilor sale, Dimitrie Cantemir Ii schimbase firea:
Dumitraco Vodg. ne spune Neculce nu vrea s ting pe
Moldoveni cu dragoste, ca pe nite strgini ce i-au lOsat casele
i s'au instrginat pentru clausal; el vrea sg-i tie mai aspru deca
In Moldova, CA i se schimbase firea Intealt chip, nu precum era

DespOrtirea de Dimitrie Cantemir i de boierii moldoveni

este Induiosetoare. Domnul, Doanma, boierii, cu totii il sfatuesc
s mai rAmaie, ea. a nu i-o putea face pace i va pieri de Turci .

Domnul se Indatora s intervin pe lngg Impgrat pentru el;

generalul eremetiev Insusi, cel care condusese armatele rusesti

la Stnilesti, fg.ggduia s-i obting dela Tar sate si moii, dar

Neculce, cuprins de nostalgia trii i de grija copiilor sgi pe
care-i avea cu sine (a_ . vieata mea imi era cum era, dar mai
st
mult imi era pentru copiii mei la ce vor rmnea
neclintit In hofrirea sa. El Ii ia astfel inima In dinti i, plecnd
din Harcov, infra in Polonia i ajunge la hotarele Moldovei.
Dar aci il ateptau alte surprize.
Dupg infrangerea dela Stnileti, tara fusese datg. pe maim
hoardelor de Ttari, care jefuiau, robiau i dgdeau foc satelor,
Incat

zice un act contimporan: nmai <CA> era sfarsitul acestui

pamant de istov . In acele Imprejufgri grgete mai departe

actul: a fratele nostril Lupu Vornicul, vgzand pieirea noastr
a tuturor u, Infruntand primejdia, s'a dus cu capul a mng. ,
in tabgra turceasc si a cAzut la picioarele Vizirului i ale Hanului

ttresc, cerand iertare pentru targ. Din cronica lui Neculce,

tim cg, In timpul luptei dela Stnilesti, Lupu, presimtind dezastrul, se despgrtise de Cantemir, isi fcuse o tabOrg. aparte i
intrase in leggturi cu Turcii. Vizirul i Hanul, mustrnd pe Lupu
pentru hainlacul tgrii, se induplecg, potolesc prada, Intorc robii
si-1 insArcineazg. pe Lupu cu caimacarnia trii. Lupul insg, apucndu-se s impileze pe slujitorii i cgpitanii ce fuseserg in tabgra Ruilor, este pant la Vizir, care nu eise Inca: din Moldova
i care, mniat, poruncete ca Lupul sg fie pus In lanturi i dus
la Varna, unde sta. Inchis doi ani. ScIpand din Inchisoare i intorcandu-se in Moldova sub Nicolae Mavrocordat, el se plnge
In divanul domnesc Ca. a fost in a mare primejdie de cap i ca.
toatg npasta lui si a tgrii a venit din pricina sfetnicilor lui Dimitrie Cantemir, loan Neculce hatmanul i stefan Luca Vistier-

nicul, a care au fost umblat de au adus pre tarul moschicesc

cu osti i au luat i bani de au fcut oaste . Divanul a considerat

faptele celor doi pribegi ca viclenie trdare, cum ara zice

azi
i, potrivit vechiului drept romnesc, moii1e lor au fost
confiscate i trecute pe seama domniei, pentru ca apoi s fie
dgruite, In parte, lui Lupu, pentru serviciile pe care pretindea
cg le-a adus tgrii.
Dela marginea trii unde ajunsese, Neculce roag pe Mavrocordat s intervie pentru el la Poartg, ca sg. obting. firmanul
prin care sg. i se inggduie tutoarcerea in patrie. Domnul intervine, dar Vornicul Lupu, care pusese maim pe moiile pribeagului, a sta de zi si de noapte de-i fAcea Impiediegturi i turburAri despre Turci i despre altii, ca sg. nu vie In pgmntul sgu ,
ci sl piarg intre strAini. Pang la obtinerea firmanului Neculce,

dupg. sfatul Domnului, trimite In targ pe a giupneasa sa a;

dar din pricina lui Lupu, femeia trebue sA e stea tAinuitg In
targ, mai malt prin pgduri a.
Tocmai se obtinuse dela Turci firmanul de iertarea liii Neculce, cnd Mavrocordat este strOmutat In Muntenia, i atunci,
prin struintele Vornicului Lupu, firmanul se rtceste. Curnd

Domn in Moldova, ce precum era mai Inainte, pre and era

apoi, zgrile se turbur din nou In Moldova: ctane unguresti

beizadea tangr, In zilele frtine-su Antioh VodA, Inca i mai

i ciambururi tOtAreti pgtrund In tar& i o pradg, iar pe unna

lor se Intinde foametea i ciuma.
Abia peste 7 ani se ivesc Imprejurri mai prielnice pentru
intoarcerea lui Neculce, i este inteadevr miscgtor sA vezi

ralu, i iute la betie, i se scarbia de fiece, i usa Ii era Inchis. . 7.

Neculce nu se putea apoi impca nici cu vieata din Rusia

e uncle nu sunt oamenii slobozi s meargg uncle le este voia,
nici la ImpArtie, farg ucaz ; i ucaz nu vor s facA, ca pentru s

cum, in contrast cu rutatea si lgcomia hapsanului sgu coleg

de divan, Neculce gsete un ocrotitor statornic In Domnul

nu facA cheltuialg. impartiei

strain de pgmntul tArii, Nicolae Mavrocordat. Iatg cu ce band-

Doi ani de zile Neculce a trait cu amrciune la Harcov, pe

langg. Dimitrie Cantemir, struind necontenit s i se Ingaiduie
intoarcerea In tara. In cele din urmg, i se invoeste Inapoierea
la cgminul sgu.

tate sufleteasc rgspunde el la un rva al pribeagului, In 9

Ernie 1719:
Cinstitului si al nostru priiaten, dg. bine voitoriu, dumnealui
Hatmanul, dela Dumnezeu sangtate pohtim dumitale. Priete-

www.digibuc.ro

ION NECULCE

191

neasca scrisoarea dumitale, uiic. fiind pe cale, o am luat...

5- 1

iar acum nu lipsim a incredinta

a scrisele toate le-am Inteles
pre dumneata ca s tii c5 te avem pre dumneata in dragostea
noastr, i, cu ce s'ar putea spre folosul dumitale nu vom lipsi,
fiinclu-ne mil d5 streintatea dumitale. C. i in domnia noastr
dintiu, n'ai fost uitat dumneata de noi, ci fuel i ferman atuncea
am fost scos dela stpAni, ca s vii dunmeata in patria dumi-

11

ef

tale. Si. acel ferman au fost la Iamandi i ne mirnt cum n'au

venit la mna dumitale
[ motivele le cunoastem acum].
Despre prtile acele once s'ar Inca, pohtina pe dumneata s nu
lipsesti a ne

bt

Ai ,474
c

rradcte2>irr,ev

40
"b.

INTOARCEREA IN MOLDOVA. Cu sprijinul lui Nicolae

Mavrocordat, care domnea atunci in Muntenia i cu ajutorul lui
Mihail Racovit, noul Dorian al Moldovei, Ioan Neculce, dupl o
ani de zile, se poate intoarce in sarsit la cminul
printesc, in 1720, si are atunci in divanul donmesc un lung
proces cu vcluva Vornicului Lupu i cu fiul acestora, Iordache
Vel Cpitan de Codru, pentru redobndirea mosiilor rpite. Din
fericire, au rsbtut p5n5. la noi actele procesului, care lumineazA in chip neasteptat nu numai im colt din vechea vieat.
juridia a Moldovei, ci i o latur din personalitatea cronicarului,
intruct actele reproduc pe larg aprarea lui In divanul domnesc.
Neculce incepe prin a spulbera invinuirea ce i se adusese lu
lips si care clinuia inc la sosirea lui, c el ar l adus pe Rusi
in Moldova. Nu putea fi el harnic i nici Dumitrasco Vod
s ridice imprtia Moscului asupra Portii, ci rzboiul intre
Rusi i Turci izbucnise cu dou-trei sptmni mai inainte de
intrarea lui Dumitrasco Vod in scaun, din pricina lui Carol al
XII-lea, fugit atunci la Tighina. In ce priveste invinuirea c el
cumnatul su au sftuit pe Cantemir s se inchine lui Petru
cel Mare, dumnealor spune actul deter sam cu frica
lui Dumnezeu, cum ei nu 1-au satuit, nici 1-au indenmat s se
inchine, nunlai slugi au lost; n'au putut taina lui, dup ce au
vzut-o, s o vdeascI . Eu taina stpnului spune el si
in cronia cruia i-am mncat pit, n'am putut-o descoperi,
uitndu-mA. la Sfnta Scriptur . Dar adaog el mai de-

paste, in aprarea sa

al-vvtf 941

I-4/v
74 4

rt &"*"^(0.4.
44/7 9.4

sr

6"4477 404 reersta v

1,1

144". Al

-17 irr
ff.:

7,v.

optir .1? rv&

4re, 14r

rt

fry I-VLSI

-d7k7( X: 04-v w:Zt-i

.41; 4...%L.:.C.1 1,

et? eu

itosie-A"%r
Un act scris i semnat de s Ion <Neculce> biv vornic s.

toat boierimea au fost bucurosi

Muscalilor gresiti Portii . Cncl Luca Vistiernicul s'a dus cu

arti dela Dimitrie Cantemir la Petru cel Mare, a gsit acolo

soli trimisi mai dinainte de boieri, fr stirea lui Dumitrasco
i, zicnd acestea, Neculce scoate un vrav de crti ale

Sfintia Sa Printele Mitropolitul i toti boierii sfatului indat

s'au mrturisit inaintea noastr cum tap au fost vinovati

amestecati si bucurosi Moscalilor i gresiti prea lumin.atei Porti,

Sfintiei Sale Printelui Mitropolitului, chir Ghedeon, ale lui

niciunul nu s'au cutezat s1-1 ia cu sufletele sale . Domnul

desi Iordachi Lupu Costachi li era rud elci, se spune

Antohi Hatanan 0 ale lui Savin Banul si ale altor multi, toti chemnd pe Rusi cu inbunturi deserte n. Insusi Vornicul Lupu,

in acelasi act cl tinea in cstorie o nepoat de frate

rinte, au facut o adnc impresie si au trezit in sufletele colegilor

si de odinioar, infundati cu propriile lor cArti. , amintirile
trecutului i constiinta drepttii. Si atunci incheie actul

pe urm, convingndu-se de nevinovotia lui, 1-a pus in libertate.

A murit intre 25 Februarie 1745 si 12 Ianuarie 1746, in vxst

.Vocla

totusi,

mrturiseste in hotrirea sa,

el, care a fost de trei ori
care pretin.dea el a Aram singur credincios Portii, ckid au Doran din vrer lui Dunmezeu , n'a pomenit s ia Domnul
inceput a trece Vizirul Dunrea in aceast parte, indat au moiile altor boieri s le dea altora, fr de vin . Astfel se
repezit la impratul Moscului de i-au dat de Ore, cum CA Vizirul recunoaste in divanul donmesc nevinovtia lui Neculce i este
trece Dunrea... Dac au fost dumnealui drept Po4ii, pentru repus in drepturile sale.
cci ce> au dat stire Moscalilor c. tree Turcii Dunrea ? Nu-i
Cronicarul avea atunci 48 de ani. Cariera lui politica nu era
adevrat apoi c Lupul s'a dus cu capul a mn la Vizir pentru inc incheiat. In 1727, Neculce fcea parte din divanul lui
tar, ci a fost adus cu sila, iar dac pe unn a fost dus in lan- Grigore Ghica Vod, ca vel vornic al trii de jos dregtorie
turi la Varna, aceasta s'a intmplat din pricina lcomiei lui. pe care o avusese mai inainte i Grigore Ureche. Legturile dintre
rspunznd acestea spune conceptul procesului dum- el si Domn erau as a de prietenesti incat, in 1733, el primeste pe
nealui Ion Hatmanul cu glas mare mai exact ar fi fost: miscat Domn, ca oaspe, la mosia sa, Prigorenii din tinutul Dorohoiului.
inaintea noastr si a tot sfatul nostru, cu blstim au grait, In a doua domnie a lui G.gore Ghica, Neculce, inaintat in Varst
de-1 va lua Sfintie Sa Printele Mitropolitul i cu toti boierii
avea peste 6o de ani este numit judector in Iasi dimsfatului nostru asupra sufletelor lor, precura este nurnai el singur preun cu boierii cei man 41a toate trebile i judeatile s fie
vinovat... i altii nici au fost bucurosi, nici au fost amestecati, nelipsiti . Totusi suferintele nu i-au fost crutate nici la btrnici snt vinovati; atunce nu numai de Boian (satul lui Ne- nete. In 1740, pe timpul intrrii Rusilor in tar, rmnnd in
culce) s fie el pgubas, ci si de vieat s fie pierdut .
Iai impreun cu copiii si, a fost prit de ciocoi i alti neprieAceste cuvinte ale pribeagului, care trecuse prin attea sufe- teni , Domnului Grigore Ghica, care 1-a inchis cteva zile, dar

de 73 de ani.
2*

www.digibuc.ro

192

ISTORIA LITERATURII ROMINE VECHI

CRONICA LUI ION NECULCE

Vieata lui Ion Neculce e plina de elemente dramatice in Intor-

sturile ei neasteptate: aci caimacam de Domn, conducnd

in Iai treburile rii, In vreme ce Domnul se afla cu boierii la
in cumpna mortii s incalece repede
Nistru ; aci silit
s. fuga in Polonia ; aci mare hatman al Moldovei, inchinnd cu
Petru cel Mare la mas i conducnd apoi pe cmpul de lupt
armata moldoveneasc.; aci pribeag in suita lui Dimitrie Canternir prin Sudul Rusiei ; aci la granitele rui, gata s tread.
Nistrul i sa-si revada plaiurile printesti ; aci din nou amarit,
vaznd cl i se inchid 9 ani, drumurile intoarcerii In tara i ca
sunt rapite. Rareori o vieat omeneasc a cunoscut
drumuri a-tat de intortochiate cu suisuri i coborisuri neasteptate, cu bucurii i satisfactii scurte i cu suferinte indelungate.
Dar toate aceste reversuri ale soartei, dac i-au macinat iluziile

tineretii, in schimb i-au tntarit i largit personalitatea, caci

nimic nu desfunda mai bine puterile care zac latent in adncul
sufletului, cleat ciocnirile continui cu realitatile vietii. Reintrnd In Moldova la vrsta de 50 de ani, dup o vieat svnturat, Ion Neculce era un orn format, cu o bogata experient a
lumii i cu o largl intelegere a celor omenesti.
Trziu, dupa pragul a 6o de ani de vieat., cnd patimile s'au
domolit i s'au asezat la adanc, ca mlul pe prundisul unei ape
limpezi, fostul hatman al lui Dimitrie Canterair s'a apucat s

Asezndu-se s scrie, ca un mosneag intelept i sfatos ce era,

toate cele trecute, pentru ca a fratii si cetitori s. stie a se
ferire de primejdii , Neculce are, In ciuda varstei, un suflet
cald, In care amintirile pastreaza toata prospetimea Mr. Timpul
stersese maruntisurile vietii, lipsite de interes, dar icoanele
pataniile care-1 impresionaser mai puternic, se desprind din
amintire, vii, ca In clipa in care le-a vazut de aproape sau le-a
trait intens.
Cronica lui Neculce, In continuarea cronicei lui Miron Costin,
infatiseaza una din fazele cele mai dramatice ale istoriei moldovenesti: epoca de prbusire a domniilor moldovenesti i inceputurile domniilor fanariote. In deslantuirea razboaielor crncene
dintre crestini
Germani, Poloni i Rusi de o parte i Turci
de alta parte, domniile moldovenesti cad ca frunzele vanturate
in furtuni. Sunt pagini incordate de intrigi, de decdere nationala, de umilinta deprimanta, pe care le sirntirn din tablourlle
sumbre pe care ni le Infatiseaza cronicarul. Iat5. buncoara Intr'un loc pe Domnul Moldovei i pe cel al Tara Romnesti chemati la sfat In cortul pasei la Hotin, pentru ca Pasa s racneasca
la ei i s scoat hangerul ca sa-i loveasca . Iat. Intealt loc,
pe Antonie Vod, care a fcut mult bine tarn, inchis i chinuit

de Turci in temnita i 1-au batut si 1-au caznit in fel de fel

de cazne ; pan i tulpanuri subtiri II facea de inghitea i apoi
le trgea Inapoi, de-i scotea matele pe gura. Si 1-au fcut de au
dat o mie de pungi ca s. scape. Si dupa ce 1-au slobozit Turcii

n'avea nevoie de istoric strain, cci erau scrise -in inima lui.
In precuvantarea cronicei, Neculce ne spune a este biv vel

s'au apropiat de cas i numai ce au vazut ca-i arde i casa .

Uneori tragicul se impleteste cu comicul ca In dramele shakespeariene. Boierii munteni, plangandu-se vizirului impotriva lui

adic fost mare vornic al tarii de sus. Neculce a

Grigore Ghica, in timp ce acesta dup perdeaua vizirului

scr:e

vomic

cele ate s'au tmplat in vieata sa i pentru care

ajuns vomic mare la 1731-1733, In dornnia lui Grigore Ghica. asculta toate. i vizirul zisu-le-a: Alegeti-v un. donm dintre
Dae el semneaza fost mare vomic , urmeaz ca a scris voi, pe cine v va placea i veniti maine dimineat s5. vi-1 fac .
Cand a doua zi boierii se duc cu Drghici Cantacuzino, fratele
cronica dupa 1733, adic dup5. varsta de 61 de ani.
N. Iorga a adunat, in Istoria literaturii roma'nefti, volumul II, lui Serban, in frunte, la vizir sa-1 Imbrace cu caftan si au intrat
toate datele din cronica lui Neculce, in care batranul boier face In casa., la vizirul , raman Incremeniti. Vizirul le scoate inainte
aluzie la vieata sa si care pot servi ca puncte de sprijin pentru pe Grigore Ghica caftanit.
Rareori inteun tablou surnbru din aceste vremuri patrunde o
datarea operei. Din toate reese c5. Neculce si-a Kris cronica
dupa 1733 si c pna in ultirnii ani ai vietii, mna tremurndl raz de soare, ca atunci cand ne infatiseaza pe Ilia, feciorul lui
care murise sarac si la mare lips i cu
asternea pe hartie, pentru urrnasi, letopisetul rii. Povestind, Alexandru Vod.
la varsta de 66 de ani, purcederea Domnului Grigore Ghica la datorii multe mergnd pe ulitele Constantinopolului, e dupl
oasele tatne-sau, la Ingropare, cu mult grija i fric de datorNistru, ca s ridice pustele pe care le Ingropase Muscalii
le duca la Tighina, el adaog.: Aceste toate s'au lucrat Inteacest nicii tatane-sau, A. nu-1 prinza, sa-1 inchiz . Este deodat
an, dela Noemvrie la veleat 7246 (1738) pan la istovul lui Noem- ridicat i dus, fara s stie de ce i unde (foarte rau s spariesa),
vrie la veleat 7247 (1739), i ce s'a mai lucra, s'a scrie la nindul a la saraiu, de 1-au Imbrcat impratul cu caftan de domnie,
situ . Relund, dupa un scurt ragaz, pana, el continua imediat: de 1-au pus domn in locul Duci-Voda . Iata-1 mai departe
pe Duca, in a doua domnie, dup ce gtise podul peste Nistru
Iar . acum am inceput a scrie c in anul 7247, durd ce au mers
astepta pentru slujba adus ostirilor turcesti O. fie rasplatit
Grigore Vod. In Iai, ciuma s'au mai potolit . Il surprindem
deci pe batrnul cronicar, asezat la masa lui de Kris, In linistea cu caftan domnesc, c este ridicat pe sus, la un semn al imppatriarhal a mosiei sale, inmuind pana in cerneal ca s insemne ratului, si 4 1-au dus de 1-au inchis la bas-ceaus . Atunci s'au
cronica zilei. Astfel a scris pana la capat ; ultimele rnduri sunt vazut Duca Vod e este mazil... i I-au btut Imparatia
din 20 Iulie 1743: urcarea In domnie a lui loan Mavrocordat. au cheltuit multi bani si era s piar . Drarnele de domnie se imDoi ani mai tarziu, Neculce inchidea oclni pentru totdeauna. pletesc cu suferintele i durerile tarn in scene de un realism
Cronica lui Neculce cuprinde istoria Moldovei dela Dabija crud. Scena in care ne infatiseaza pe Duca Voda, cand dup ce
Vod, (1661), de unde o prsise Miron Costin, pana la 1743; a stors tara pentru a plati biruri turcesti, este ridicat de Poloni
pe drumul exilului, impresioneaza
dus pentru totdeauna
un rstimp de 82 de ani.
Asupra izvoarelor, cronicarul Insusi ne d urmatoarele in- cu atat mai puternic, cu cat este mai concis povestita; dus
inteo sanie cu doi cai unul alb 0 unul murg i cu hamuri de
dicatii :
i
eu
Ioan
teiu,
ca vai de dnsul I Ocari i sudalmi, de auzea cu urechile.
Iar. dela Dabija Vod, inainte indemnatu-m'am
agiungand spre Suceava la un sat, au poftit putintel lapte sa
Neculcea biv vel vomic de tara de sus a scriere intru pomenirea
Domnilor : !ma pana la Duca Voda cel Batran, 1-am scris de mannce iar femeia, gazda, i-au rspuns: N'avem lapte sa-ti
pe niste izvoade ce am aflat la unii i aItii si din auzitele celor dm, c au mancat Duca Vod vacile din tarl. De 1-ar mnca
btrni boieri, [Izvoadele sunt, dupa cum s'a vazut, p. 177-179, viermii iadului cei neadormiti I C nu stia femeia aceea ca este
letopisetul lui Damian-Dubu] iar. dela Duca Voda. cel Batran
inainte, continua Neculce, pang la dornnia lui Ioan MavroPentru a simfi puterea acestei imagini a desperecherii cailor, trebue s ne

e cordat, nici de pre un izvod a nimarui, ce am scris singur

e dintru a mea stiint, cte s'au tmplat de au fost in vieata mea.

transpunem In epocA i n sufletul cronicarului latifundiar, care primise,

o herghelie de cai.

www.digibuc.ro

n dotA,

CRONICA LUI ION NECULCE

193

el singur Duca Vodg ! Iar Duca Vod, dacg au auzit asa, au

inceput a suspinare si a plnge cu amar .

Miscgtoarea dramg pe scena cgreia apar cele mai mari personalitAti ale veacului al XVII-lea din rgsgritul european :

Scenele povestite de cronicar sunt pline de miscare, ca de

aceea a rgsvrgtirii poporului impotriva Grecilor, in care

Petru cel Mare, Carol al XII-lea si Dimitrie Cantemir dram

care a pus capgt domniilor pmntene In Moldova este infgtisafg. de Neculce pe larg si cu toate acele detalii, care alcgtuiesc coloritul specific al vremii.

cronicarul vgdeste i un deosebit simt pentru psihologia maselor

si un rar dar de a evoca.

`-`17ra norodului revoltat Impotriva Grecilor cu prilejul mazilirii
lui Dumitrasco Cantacuzino, cnd trgul intreg se strnsese la
curtea domneascg i, cgtgrat pe ziduri, huia, aruncnd cu pietre
cu bete, este admirabil conturat intr'un episod final. Gloata

umpluse ulitele Iasului si fremgta de indignare. In acest vlmgsag, Fliondor Armasul surprinde la gazdg pe un grec, Mavrodin Paharnicul, pe care prinsese ciudg poporul si povesteste Neculce:
L-au bgtut si 1-au desbrgcat, de 1-au lgsat
numai cu cgmesa, si 1-au pus pe un cal, Indrgt, cu fata spre
coada calului, si-i dedese coada in mini de o tinea in loc de
ducea prin mijlocul trgului la Copou, la primblare,
fru,
si-1 privea tot norodul ziva amiazg zi mare, si-i ziceau feciorii
ce-1 duceau : Zii, Grece, cal murg la fntna Bordii . Iarg el
nu putea zice cal murg la fntna Bordii, ce zicea: Alogo
murgo sto 2 funtina Bordii . Iarg slugile lui Fliondor li dau
palme si-i ziceau: Zii, Grece, bine, nu zice asal . Acest fel de
zeefet frumos i-au fgcut .
Miezul istorisirii lui Neculce IL formeazg ins domnia lui Dimitrie Canternir. Desi din 83 de ani cat Imbrtiseazg cronica,
domnia lui D. Cantemir n'a durat cleat 9 luni, totusi In economia
operei ea ocupg a sasea parte din Intreg.
Dupg vremurile # de cumpng mare * pentru pgmntul rom-

nesc, pe care le-a inftisat in toat dramatica Mr incordare

Miron Costin, scurta domnie a lui Dimitrie Canternir pgru, un
moment, cg, deschide o epocg noug. Pan la el, Turcii, care
puseserg un picior In Buda si un altul in cettile polone dela
granita de Sud, pgreau cg sunt de neinfrnt prin strasnica Mr
organizare militarg. Dar victoriile cstigate sub zidurile Vienei,
dgdurg avnt nou crestinilor si Turcii pgreau cg apucg pe panta
decgderii si a prgbusirii finale. Aceste evenimente aduc o laseninare si in vieata romneascg.
Romnii png atunci tariti cu sila pe cmpurile de lupt
dup steagurile turcesti, apsati de biruri grele i istovitoare,
ingroziti la fiecare clip& de sovgia1 de ciambururile ttgresti,
care a.steaptau la Nistru porunca din Stambul pentru a Incgleca
si a se resfira in targ dupg pradg, robi i prjol Romnii, zic,

rgsuflau acum mai linistiti. Triumful crestingttii pgrea c

aduce si desrobirea lor din vechile capitulatii.
La aceastg rgscruce de drum In istoria romneascg, apare
personalitatea lui Dimitrie Cantemir, care trgise o tinerete intreagg in mediul Constantinopolului. El vgzuse cu ochii dezastrul Turcior, aflase de strglucitele campanii ale lui Petru cel
Mare i, inainte de a se Inscuna in Moldova, intrase in leggturi
cu Tarul, prin contele Tolstoi, ambasadorul rus la Constantinopol.

Cu Dimitrie Cantemir era ins aproape toatg. boierimea Moldovei, dupg cum am spus. Rgspunsul boierilor, cnd D. Cantemir le comunicg pactul cu Muscalii: a Bine ai fgcut Mgria
Ta.... dovedeste cg Domnul era in acord cu instinctul poporului

su si cu ngzuintele spre liberarea de sub capitulatiile pggnilor. Scurta domnie a lui Dimitrie Cantemir a fost astfel ca
un fulger in furtuna vremurilor. Un strigt de desngdejde al
unui popor oprimat care tnjia dupg, libertate. Dar nenorocita
luptg. dela Stnilesti a spulberat toate iluziile si a nimicit, pentru
mult vreme, aspiratiile spre libertate.
daoyo; (t5), In greaca modern

aT In greacl la.

cal.

mai Intiu, portretul lui Dimitrie Cantemir, care, in

tinerete se argtase nerebdgtor, mnios, zlobiv la betie inct
Ii iesise numele de orn rgu , dar, care, cgpgtnd domnia a till
sg-si piarzg nurnele cel rgu cgci spune Neculce doarg
mai la vrst venise, au doar chivernisise vieata lui unde nu
era pace, c asa se argta de bun si de blnd, cg tuturor le era
uile deschise, i nerngret, de vorovea cu toti copiii, 11161 incepuserg toti a se lipi de el si a-1 luda .
Tot astfel, in clteva linii concise, dar adrnirabil prinse, este
schitat si portretul lui Petru cel Mare:

Impgratul era un orn mare, mai Walt deal toti oamenii,

# iarg nu gros, rotund la fat si cam smad, oache L cam arunca
a cte o dat din cap fluturnd si nu cu mrire multg si cu poh-

val. mare ca alti monarhi si umbla de multe ori ca un om

# de rand pe jos, M.I. alai, nurnai cu doug trei slugi .

Intlnirea lui Petru cel Mare cu Dimitrie Cantemir

si

infrgtirea Rusilor cu Moldovenii, care vedeau in vecinii ortodocsi dela nord, mntuirea patriei Mr, este inftisat viu, cu

toate notele ei pitoresti care fcuserg senzatie pe timpul

acela:

Iarg atta dragoste argta impgratul eltre Dumitrasco Vod5

a unde vIzuse cg s'au inchinat de bun voie lui, cg s tindea
cu amndoug minile si cuprindea pre Dumitrasco Vodg de
e grumaz si-1 sgruta pe fat, pe cap si pe ochi, ca un pgrinte
a pre un fiu al su .
La masa pe care Cantemir a dat-o In cinstea impgratului In
a casa cea mare a din curtea domneascg, Impgratul n'a vrut
sg seadg cu niciun chip In capul mesei, a ce au sezut In scaun,
Ing masg, iar In capul mesei au pus pre Dumitrasco
si se veseleau prea frurnos cu vin de Cotnari i lgudau vinul
foarte, si mnc mai bine le plgcea vinul cel cu pelin, si mult se
mirau CUM spre partea Mr nu se face vin cu pelin asa bun .
Povestind astfel intimitatea mesenilor, Neculce nu uitg s
adaoge cg a dupg ce s'au sculat dela masg., au venit si boierii
trii de s'au Impreunat cu impgratul, si le-au dires impgratul
cu maina lui tuturor cte un pahar de vin .
Neculce povesteste apoi pe larg, cu amgnunte interesante,
cinstea cu care Petru cel Mare a primit pe Dimitrie Canternir si
boierii moldoveni in tabgra dela Prut, in ajunul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Oastea era insiratg de jur imprejur si, dup
ce Mitropolitul Ghedeon a slujit liturghie, Rusii au Inceput s
sloboadg tunurile 52 la numgr unul cte unul, toate pe
rand; dupg aceea a venit rndul dragonilor, cari erau insirati
pe 5 rnduri si cari au Inceput a slobozire flintele, ins& nu totdeodat, ce incepuse a slobozi deoparte, mergnd focul, slobozind din orn in orn impregiur, ca si curn ar merge fulgerul a. De
acolo au trecut la conacul Irnpgratului, unde se aflau intinse
vreo 5-6 corturi, iar sub corturi se afla mntins, pe iarb. verde,
masa, dar ne spune Neculce se sgpase si a ant pentru
slobozitul picioarelor in jos a. i s'au asezat acolo la mas impgratul si cu Dirnitrie Cantemir si cu toti generalii, brigadirii,
polcovnicii, apitanii si boierii moschicesti a, intre care erau
incadrati si cei 15 boieri ai Moldovei, a toti de-a-rndul, cines
dupg cinstea i boieria sa :
... i era inteo Miercuri continug Neculce si au
mncat tot carne pentru libovul imparatului crestinesc si i-au
cinstit impgratul prea bine si frumos si mai pre ming ne-au

inchinat singur irnparatul cu niste vin a lui dela Frantuji,

# care indatg cum au but, cum au mgrmurit toti de beti, band

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

194

41 de acel vin i n'au mai stiut cum au dormit Inteacea noapte

Domnul i boierii *.

Dar, dup5, vinul acesta al Rusilor, care le-a vrjit mintile.

Domnul i boierii aveau A. se trezeascA in curnd inaintea
teribilei realitAti.

Neculce are un extraordinar dar de a prinde psihologia maselor n miscare. Se strvede In scrisul lui ochiul ager al hatmanului de ostire moldoveneascA, atent la toate miscrile si la toate

situatiile, prinznd din invlmseala multimilor tot ceea ce

poate da povestirii sale contur i coloare. E neIntrecut in descrierea btliilor. Lupta dela Stgnilesti este ca un adevrat
ziar plin de detalii senzationale. Dela deschiderea ostilittilor

cu rgscoala mahalalelor si a slujitorilor din casele boieresti

impotriva Turcilor din Iasi (tierea negutAtorilor i spargerea
prvAliilor: u b5.cAliile sta vrsate pe ulite de era sAtui i copiii;
strafide, smochine, alune era destule pre la toate babele 33) pn
la tragicul act final cnd Moldovenii, vznd din obuzul rusesc
Ttarii incArcati de pradg, se e slobozea asupra lor, ca s-si
scoat robii* i cnd i ghingrarul $eremet ti impiedica s se
bat cu Ttarii, c ei au fcut paces cu ei, spre desndejdeaMoldovenflor (e Deci Moldovenii au Inceput a strigare i a-1 blgstemare si a zicere cum n'or merge ei s, se batg, c. ei
pgrintii i femeile i feciorii lor robi la Tgtari, de-i auzea cu
urechile, cum Il blestema 13) dela inceput pra la cpat, Neculce evocg, scene de un clramatism Incordat. Toate miscgrile

toat zarva luptei defileaz ca intr'un film colorat subt

ochii cititorului: dispozitivul de btae al armatelor crestine,
tactica de lupt. a Rusilor si a Turcilor, erorile de strategie
comise i viclenia lui Lupu Costachi care se Intelesese pe as-

cuns cu Turcii; desfsurarea atacului, bravura s gheneralului neamt Vitman, care a czut rpus de o epuscg, turceascg*,

pe cnd i imbgrbta grenadirii la atac; Impresurarea armatei

crestine ; inflmnzirea Rusilor; tatongrile pcii; struintele
depuse de ghenerarii nemti, de Dumitrasco Vodg, si de boierii
moldoveni pe rang& tar ca s continue lupta; conditiile pAcii,
acceptarea lor
i, n sfrsit, exilul Moldovenilor.
Lui Neculce nu-i scap niciunul din acele amnunte care
insufletesc naratiunea i cAstig5, interesul cititorului. Ast
povestind acele zile de frmntAri, cnd Dimitrie Cantemir, prin
legamntul incheiat in scris cu Tarul
i boierii si erau
convinsi cg, au croit un drum nou Moldovei si au asigurat viitorul
dinastic al familiei, privirea iscoditoare a bAtrAnului cronicar
reinprospteaz. un mic incident, nebgat In seamg. la inceput,
dar care a fost ca o prevestire fatal . a celor ce aveau s se In.-

tAmple. Era dupg sosirea ostirilor rusesti la Prut. Cantemir

indemna pe feldmaresalul $eremetev s scrie o carte in limba
turceasc, Sultanului, CA, se inchin, Portii si el si tot Bugeacul.
$i atunci $eremetev, gandind c nu e rea ideea lui Cantemir, a
pus pe un copil al lui, care stia bine turceste, s scrie. Cantemir
Ins, neavnd incredere In cunostintele de limba turceascg ale
copilului, a zis s scrie IntAiu e pre o tidul micg, vreo dou

rnduri, s, vad cum scrie...

e
acel copil povesteste Neculce fiind telpiz bun,
e au scris pre o tidula asa cg: e Nu este mai mare blestemat In
e lume cleat omul cela ce are o fgrmg, de pne In mng. i o
leapd, pre aceea i cearc5, s afle alta mai mare *, si a dat-o
lui Dumitrasco Vod; iar Dumitra.sco Vod cetind, au zis

copilului: e Hia gidi cahpolu i n'au mai spus lui Seremet ce au

scris copilul, fiindu-i rusine; numai ce au zis c au putut scrie* .

PrIbusirea lui Dimitrie Cantemir care, dupg ce se sbtuse

s facg a se recunoaste pentru familia lui dreptul la tron, Ii
vede, dupl lupta dela Stnilesti, sotia i copiii In primejdia
de a cgdea in mna Turcilor, este InfAtisat, si ea cu Incordare.
Neculce i alti boieri 11 sftuiserg, sg nu-si lase Doamna In
ci sg o trimit la Hotin sau la Camenita, dar Dimitrie Cantemir, sigur In isbAnda Rusilor, le-a rgspuns mniat c : s-si
ia el muierea, de se teme, i s o trimitA unde voia, dar el pre
Doamna din Iasi n'a clti-o nicgeri Dupg ce a vzut InfrAngerea dela Stnilesti si a vzut c Turcii au Inconjurat obuzul,
gndind la ai Ai, care rmseser in Iai, s'a speriat i plngea

intreba in toat oastea cine s'ar afla un voinic s ias, pre

...L-----

0.-

...a..,,....m..7,1) i

---- - -

--=
.

-..--..

- ==-----

_-=--- , -- - Z.-.

--

.7-`-,..,
-----,

-..

Turnul Coltel, zidit dupi traditie, de soldatil lui Caiol al XII. Azi dAramat.

furis s se sloboad la Iasi A. dee stire Doamnei s.

nime nu cuteza s se apuce s5. meargg. Apoi Dumitrasco Vod5.,
vgznd 6.- nu se ggseste nime, se ispitea el singur s mearg,
cu Brah Cpitan de darabani, i i ggsise i cealmale i haine
turcesti, s se Imbrace i s ias noaptea din obuz, s, intre in
oastea turceasc, c. doar ar putea strbate la Iasi, la Doarring-

www.digibuc.ro

ORONICA LIJI ION NECULCE

sa, s. o iee i sa, fug&

Norocul lui a fost insa c5. Muscalii nu

lasau pe nimeni s ias din tabara fled ucaz, i ca Petru cel

Mare n'a voit s-i dea ucazul, terandu-se, cu drept cuvnt,
s. nu cad& in mama Turcilor i s fie omorit.

Figura romantica: a regelui Carol al XII-lea apare 0 ea

fugar, prins Ins In trasturile ei caracteristice: curajul
cavalerismul. Lupta dela Tighina e ca un mic fragment de
chanson de geste. Paya dela Tighina, care primise porunca.
dela Tarigrad ca sa-1 scoat. din Basarabia, de nu cu voie,
atunci cu sill, neavnd Incotro, inconjurase cu ieniceri casele
dela Varnita unde se afla regele. Carol al
refuza s.
paraseasca conacul, mobilizeaza garnizoana suedez i deschide
focul. Nici chiar dupa ce Turcii au dat foc conacului, regele, ca un
adevarat paladin medieval, nu se pred. Abia dupa ce a omorit
ieniceri i dup ce a fost el insui ranit, a cazut prins.

Neculce are un mare talent de povestitor; tie sa gaseascl

totdeauna cuvntul potrivit pentru fiece situatie i s concentreze tot interesul povestirii In jurul unui eveniment, al unei
sari sociale sau al unei personalitati pe care o evoca cu toata
limpezimea.
Predilectia hatmanului cronicar pentru aspectul dinamic al

vietii, de care am vorbit mai sus, se vadete 0 In portretele

sale.1 Notele prin care individualizeaz: portretele nu sunt atat
calitati sufleteti sau trsaturi fizice, cat micarea. Portretul
lui Petru-cel- Mare, pe care 1-am reprodus mai sus, capat vieata
proprie tocmai prin prinderea ticului cam arunca cte odat.
din cap fluturand , i prin actiune: i umbla de multe ori ca

195

ai plat. Iar cu domnul niciodata s5. nu pribegeti, macar cum

ar hi. Si nu numai in ta.ra: straina, ce nici in Tarigrad cu ansul
sa nu mergi, fiind tu Moldovan, ce
slujeti in tara ta, caci
strainii cauta numai pre donm sa-1 miluiasca i s5.-1 cinsteasca
iara pre boierii ce snt pribegi cu domnul intr'o nimica sant

apoi domnul se viseazl c este tot puternic ca la tara lui,

cnd este domn... 0 nu socotete slujba ce i-au fcut, c s'au
instreinat, ce nimica Invoiall nu-i face. Ndejdea domnului
este ca sninul cerului i ca incetul mar; acum este sanin
O se face nour, acum este marea Hu& 0 se face furtun ; sau
povestind grija dup familiile lasate In Iai, cnd au simtit c
frontul rusesc dela Prat se clatina:
Rugam pre durnneavoastr, iubitilor cetitori tineri, s luati
sama acestei scrisori, c de s'ar tampla vreodat s mai vie
nite lucruri ca aceste In tara noastra a Moldovii s v titi
chivernisi, sa nu patiti i voi ca noi * etc.
Alteori, sufletul sau, sub povara amintirilor, indurerat de
decaderea Moldovei sale, se revars. Intr'un lirism micator, care

ne prevestete ceva din arta lui Sadoveanu. Zugravind, In trasturi ainamice, dar expresive, figura btranului Durnitraco
Cantacuzino, de un realism impresionant prin contrastul dintre
meremeturile disgratioase ale senilitatii, care de batrn ce era,
dinti in gurl nu avea, dimineata ti Incleea de-i punea In gurl,
iar seara Ii descleea cu uncrop i pasiunea vicioas a tineretii,
caci Lyi lsase sotia la Tarigrad i traia In Iai cu Anita, fiica
unei rachierite de pe Podul Vechiu, 4 0 o purta cu salbi de
galbeni i cu haine de ahmarand i cu lic de sobol...
o trimitea cu careta domneasca, cu seimeni i cu vornici i cu

un om de rand, pe jos fail alai, numai cu doua, tiei slugi...

ca se tin- comii, ziva arnia.za mare, pe uli, la feredeu i pe la mnstiri
ataa dragoste
care Dumitraco
trimiteau giupnesele cu dnsa #,
facea i pre boieri
dea cu amndou5. minile i cuprindea pre Dumitrasco Vora
de grumaz i-1 snrta pe fat, pe cap 0 pe ochi, ca un p5.- sufletul Indurerat al cronicarului isbucnete Intr'un oftat adnc,
In care se revars. din plin toatl indignarea lui 0 a ba.trnilor
,_datepenn Au al sau . I
Dela inceput ne capteaza interesul prin trasaturile simple, de seama sa, Impotriva deelderii vietii sociale a vrernurilor
dar precise, In care prinde icoana Domnului Dabija Voa., ri- noui:
a Oh I Oh 1 Oh 1 Saracl tear& a Moldovei, ce nenorocire de
dicat din boierimea putneana 0 care tinea cu indrtnicie la
stapani ca acesta ai avut ? Ce sorti de vieat ti-au cazut I Cum
obiceiurile patriarhale apucate din batrani. Doug apucaturi
ale lui sunt suficiente ca sa-1 individualizeze in ceea ce firea 4 au mai ramas om traitor In tine, de mare mirare este, cu atatea
spurcaciuni de obiceiuri ce se trag panI astazi in tine, Mollui avea mai caracteristic. Bea vinul
ne spune Neculce
dov I Si din vreme In vreme tot s'au mai adaos spurcatele
mai mult din oal roie decal din pahar de cristal, zicnd
obiceiuri
mai dulce vinul din oal decat din pahar . Apoi mai avea
obiceiul, cand edea la masa i vedea niscaiva oameni saraci,
dvorind prin ograda , trimitea cte doua trei blide de
bucate din masa lui i paine i vin i le trimitea acelor oameni,
de mncau In ograd . i spunea boierilor care priveau aceasta
nedumiriti: de mult or fi dvorind ei 0 or fi flamnzit, neavnd de cheltuiall #.
Caracterul orgolios al Domnitei Maria, fiica lui Brncoveanu
sotia lui Constantin Duca Voda
un adolescent de abia
20 de ani este bine fixat cu un suras de ironie inteo atitudine
din timpul mazilirii. Plecand cu 5 slujitori i cu mult calabalc
spre Tarigrad, prin fata norodului care li blestema sotul pentru
birurile puse, a fata Brancoveanului Voda, fiind tanr 1 desmerdat de tata-sa.u, se bocea in gura mare muntenete, de zicea:
Aolio, aolio, c5. va pune taica pung. d punga din Bucureti
pan. in Tarigrad i zeu nu ne va 15sa aa, i iar ne vom
Intoarce cu domnia Indrapt #.
--In aceastl Infatiare vie, dar senina, a faptelor, nedeforrnate
de aburii patimei, sufletul btrnului, sub povara amintirilor,
svacnete adesea In sfaturi intelepte pe care le ofer. cu duioie
comunicativ, din prisosul unei vieti bogate In experiente, ori de
cte ori se ivete prilejul, iubitilor sl cititori tineri sau
fratilor sai Moldovenjj a Ce fratilor Moldoveni, rogu-va s

luatiamiirte- 10 incheie el povestea amarului zilelor de exil

55. va invata.ti i sa v pziti. Orict ti fi In cinste la vreun
Domn, bine este s-i slujeti cu dreptate, ca. i dela Dumnezeu

Asemenea accente lirice, care dau pe fat patriotismul sincer

al lui Neculce, se regsesc adesea in cursul naratiunii sale.

0 SEAMA. DE CIJVINTE. La Inceputul letopisetului sau,

Neculce a adogat: a 0 second* de cuvinte ce sunt auzite din orn
in orn, de oameni vechi i ircitreini i in letopise(e nu sunt scrise
E o serie de 42 legende istorice: despre altarul manastirii Putna,

despre mama lui Stefan cel Mare 0 Daniil Sihastru, despre

Petru Rare ca pescar, despre Alexandru Lapuneanu, Despot
Voda 0 multi altii, legende pe care Neculce nu le-a prins in
urzeala cronicei, ci le-a strns laolalta, pentruca, zice el: a Cine
va vrea s le creada bine va fi, iar cine nu le va crede, iar50
bine va fi; cine cum li va fi voia, a.a va face n.

Cateva din aceste legende sunt simple transcrieri de note

istorice ca de pila. nr. 21: genealogia, fratilor Nicolae 0 Constantin Mavrocordat, sau nr. 27: caderea lui Vasile Lupu, povestit pe larg de Miron Costin. Altele au un smbure de adevr,
prelucrat poate de imaginatia populark ca de ex. legenda nr. 5
cu originea neamului Movileytilor i cu aprodul Purice, care In

lupta dela Scheia, vazand ca a czut calul cu Stefan Vocla a

oferit Domnului calul sau. a Si nu putea in grab. Incaleca Stefan
Vod, fiind om mic. Si au zis Purice Aprodul: Doamne, eu

ml voiu face o movilita 0 vino de te sue pe mine 0 Incaleck.

s'au suit pe ansul Stefan Vocla 0 au incalecat pre cal. Si au
zis atuncea Stefan Vocla: a Sarace Purice, de oiu scapa eu

www.digibuc.ro

196

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

tu, atuncea ti-ei schimba numele din Purice, Movil . Purice

din aceast anecdot istoric nu este legendar, ci este o figur
istorick amintit i in cronica scris la curtea lui Stefan cel
Mare, in versiunea german a lui Hartmann Schedel, din 1502.
Altele sunt imprumutate din cronicarii strini, ca de ex. nr.
16, cu legenda inceputurilor umile ale lui Despot Vod, care au
fost slug5. la Despot cel Mare in Venetia si care, la moartea stpnului sau, ar fi luat scrisorile i hrisovul cel de la Carol impratul nemtesc i cu acele scrisori au fcut mestersug, de au
agiuns de au fost domn n. Sursa acestei legende, relatat si de
Grigore Ureche, este cronica polon a lui Alexandru Guagnin
Dar sunt i legende care par s, fie teme folklorice. Legenda
sa, Dumbrava Ro0e, are, precum a aratk Bogrea, o paralel
in folklorul rus, unde este pus pe seama cneazului Smolenskului, Roman, care prinznd multi robi Lituani, i-au injugat
in plug ci ca cu n41e boi au arat in jurul Chievului 2. Intr'un
interesant articol publicat in Cercetdri Literare V, (rg43, p.
65 i urm.) d-na Laetitia Cartojan-Turdeanu a precizat c tema
Mama lui Stefan cel Mare, cntat5, in secolul al XIX-lea de
Asachi, Hrisoverghi, Bolintineanu, Costache Negri si altii, se regseste inteo legend medieval privitoare la Teodoric Gotul, inteo

poem franceza din veacul al XII-lea Alicamps, inteo legenda

cela in care eroul este regele boem Otokar i, in sfarsit, se resfrnge in poema provensal5, a lui Mistral Calendal 3. Din punct
de vedere istoric, ne pare putin probabil ca marele erou, atletul
lui Hristos , cum 1-a numit Papa... cel mai vrednic, s i se
incredinteze conducerea i stpnirea lumii si Mai ales cinstea
de comandant impotriva Turcilor , cum scria cronicarul polon
Dlugosz, s fi avut un moment de slbiciune i, descurajat, s
fi autat adpost in cetatea unde se afla sotia si mama sa.
Autoarea are deci dreptate cand pune intrebarea: dad, nu trebue
s vedem in legenda romneasck relatat pentru intalasi data:
de Cantemir, un ecou al poemelor medievale occidentale ,
cAci, observ dnsa, D. Cantemir era in strnse legkuri la Constantinopol cu ambasada francez5, i, inteun rand, cnd uneltirile
lui Brncoveanu erau gata s5.-1 piardk a stat ascuns la ambasadorul francez Frriole, mai mult vreme. Nu ar fi dar exclus
ca in mediul francez de-acolo, Cantemir s5. fi aflat legenda pe
care a localizat-o si a prelucrat-o In stil antic. Dela Cantemir,
dac legenda nu circula mai inainte in Moldova, venit pe alta
cale, a aflat-o, poate, Neculce, hatmanul si tovarsul de exil al
lui Cantemir.
Aceste scene ale trecutului romnesc, dintre care unele vin
din traditia bkrnilor, altele din fondul legendar al poporului
poate si din cntecele btrnesti au format un izvor nepretuit de inspiratie, pe care l-a desfundat epica i drama istoric romneasc din secolul al XIX-lea si al XX-lea.

dup.& tipare latine. Neculce, insk care n'a avut parte

petreac

copilkia i tineretea in colile iesuite ale Poloniei, fiindc, pe

vremea cnd putea s'a o fac, ingrozit de decapitarea tatlui su,
se afla pribeag in Tara Romneasck scrie in limba bkrneasc5,

a timpului su, usor influentat de limba inaintasilor cronicari, dar cu radkini adnci in limba populark Stilul lui
nu are acea simetrie a prtilor, acel ritm armonios, acele inversiuni calcate dup5, topica latin pe care le intalnim la Costinesti i mai ales la Dimitrie Cantemir. La el nu gsim acea
abundent de determinki adjectivale asezate inaintea substantivului, acele constructii brachilogice, acele syllepse, acele
constructii hyperbate (cu "separarea cuvintelor, unitare ins,
din punct de vedere gramatical) . In cronica lui Neculce limba
curge limpede ca izvorul de munte, pe albia vorbirii populare,
ca la Ispirescu si la Creang, obtinnd prin simetria prtilor

un ritm armonios.ltugetkile lui aci se insirun., peacela#

plan orizontal, legate intre ele prin coordonare cu conjuctia :
l-au scos la cmpu / i l-au culcat la pmnt invlit inteun
harasisc / ci l-au skit de trei ori cu calul sau:
Era un boier anume Nicolai Milescu sptar, de la Vaslui de
mosia
/
era mndru i bogat / ci imbla cu povodnici

inainte domnesti, cu buzdugane si cu paluse, cu soltare tot

sirm la cai. / i lui Stefnit. Vod5, li era prea drag /
tinea
prea bine / fi se giuca in carti cu dnsul;
aci se frng tumultuos, ideile secundare irumpnd deodat,
impreun cu determinkile i precizrile lor, in miezul cugetrii
principale:
Iar mai pre urm, ridicndu-se Petru imprat, fiul lui Alecsii
Mihailovici, / carele au venit aice in tark in Moldova, I de s'au
btut cu Turcii la Prut, la Stnilqti, din gios de Hiqi, in tinutul
Feilciului, I agiuns-au Crnul din Sibir cu crti la dnsul, la

Impratul Petru Alecsievici, / de i-au fcut stire de toate ce

au fkut si cum este surgun.
Dar limba lui Neculce, atat de apropiat prin structura sintactick de limba popular& in care incepuse s5. invadeze
turcismele 1), capt o savoare deosebit i prin multimea
imaginelor sugestive imprumutate din cadrul vietii rustice
si a proverbelor in care se gseste concentrat intelepciunea
popular: Taarii au intrat in tara ca lupii inteo turmd ;
s'au strns toat boierimea i oastea la Dumitrasco Cantacuzino, care luase caftanul ca puii de poteirniche ;
Dumnezeu: paseirea vicleand dei singurd in lat ;
pasiirea in
cuibul seiu piere ; mielul bland suge la cloud nzaice ; cnd
trgeau Rusii cu pustile cAdeau Turcii e ca cum ar cddea nite
pere coapte dinteun peir and fi scuturei oamenii ; Constantin
Cantemir i-au dat cheia (eirii n nand lui Iordache Vistiernicul ;
Constantin Duca, i cumnatul su N. Costin, punnd la cale

o actiune care va aduce mazilirea Domnului: au stins bine

LIMBA. Cronica lui Neculce infkiseaz ins un interes deo-

focul cu paie ; Mihai Racovit, se fcea a nu-i place s primeasc

sebit si din punctul de vedere linguistic. In evolutia limbii

domnia ca i fata ceea ce rise unui voinic : Fd-te tu a nui trage

noastre literare ea croeste un drum nou. Grigore Ureche, Miron

Costin, Nicolae Costin i dup5, ei Dimitrie Cantemir, au cutat

eu oi merge plingind ; Muscalii credeau s sdrobeascl pe

creeze un stil savant cu o structur sintactic modelat,

') Cele mai multe privitoare la sfera militara

administrativa In legatura cu
Poarta, precum: caimacam
reprezentantul Domnilor nostri la Constantinopol;
caplan
un fel de ostas; caplan pap; bulucbga
comandantul unui buluc, grup
de armata; capegiu portar al saraiului imperial; capegibl4a
capetenie capegiilor; silihtar
judecator militar;
demnitar militar turc; cazascher, cadiascher
ulama savant teolog i jurisconsult; geabhane
explosiv de razboiu; subaf sef
de politie; tubuMana muzica militara;
hasna tezaur de bani (pentru Intretinerea
unei garnizoane) ; carvasara
localul vamei turcesti, unde se adaposteau negustorii
turci cu mrfuri; oturac
popas; olac pasta; mecet
geamie; ars sau ham
rugaciune la Turci, rorbaldc,
plangere; agarldc-calabaldc ferman sau firman ; dova.
rorbd, surbd
rascoall etc., etc.
Interesante stint, de asemenea, la Neculce, polonismele din sfera milliard :rohntistru
din germ. Rottmester comandantul unei roate de soldati, subofiter, hattnan-polnii
ajutor de hatman; podgheaz
incursiune militari.; recipospolita
reprezentantli
statului; podan
supus, rob; precum i unii tenneni rusestl ca stupai lnainte,
(strigatul cle navala pe carnpul de lupt).

Vezi traclucerea pasajului din Guagnin,

paralel cu textul lui 1Jreche, la P.
P. Panaitescu, Inlluettla poloml in opera 0 personalitatea cronicarilor Grigore

Miron Costin, p. 191 si urmdtoarele.

I V. *B ogre a, In A nuarul Inst. de Istorie Nalionald publicat de Al. Lapedatu
0 Joan LuPaf, III, 1924-25, Cluj, 1926, p. 505-506. Pentru o forma mai wche
a legendei In literatura polont, la Stryjkowski, v. P. P. Pan ai tescu In Revista
storied romdnd, X, 1940, p. 108.
* Paralelismul Intre balada lui Bolintineanu mai ales In versiunea franceza,
publicata In Les Brises d'Orient
intre episodul respectiv din Mistral, este asa
de surprinzator, In cat am fi Inclinati sa credem ca Bolintineanu ar fi fost influentat de Mistral, daca n'am sti ca Les Brises d'Orient au aparut In 1866 la Paris,
Ureche

prefatate elogios de PhilarSte Chasles, profesor la Collge de France si critic de seams

al timpului, iar poema lui Mistral, Calendal, cu un an mai trziu, 1867 (cfr. articolul d-nei Laetitia Cartojan-Turdeanu, p. 89-91),

www.digibuc.ro

CRONICA LUI ION NECULCE

Turci ca cum ar lua oarecine ccirpa unei femei din cap, asa
tineau ei ca ar lua si or bate puterea impgrtiei turcesti
si
asa au tinut de bine aceasta pace, cum tin cdinii Vinerile i.
Hatmanul cu oastea... fiind Grec cu tide de iepure la spate,
au fugit boatel noaptea ; Ilie Cantacuzino i Grecul Morona
se potriveau amindoi intr'o fire dupa cum se zice : calul rclios gdsefte
copaciul scorps. Duca Vodg... s'au imbrcicat cu cclmafa de ghiatii.

Semnificativ in psihologia limbii din vremea lui Neculce

caracteristice pentru acea epoca de mari furtuni, este
multimea expresiilor plastice pentru a reda ideea de primejdia
vietii, in cumpana pierii cum zice el
toate In legatur
cu cuvantul cap : Lui Duca Voda boierii stau scl-i mcindince capul.

Boierii se temeau sa strice tara cg pe urm a cadea greu in ca&lot capul pentru voia banilor ; a pldti cu
petele kr ;

capul ; fi-a pus capul ; Lupul Vornicul s'a dus cu capul a

adus capul la poala
nand in cortul vizirului; un altul
inpdrtiei ; o blan de Mosc neagr i-a scos capul lui Duca
Voda, caci imparatul l-a ertat de cap ; boierii pribegi se duc
sa-si prinzci capetele printr' alte Idri . Sunt expresiuni din
enuntul vietii in care tresare fiorul mortii. Este tragedia Moldovei de la inceputul veacului al XV1II-lea transcrisg in limba.

Ureche si mai ales Costinestii prin factura sintactia a stilului lor cutasefa' sa apropie limba literar de matca lating.
Marele hatman Neculce a isbutit s o apropie de limba vorbitg
a timpului au, de limba vie a lumii din satele pe care el le-a

condus pe campul de lupt. Pe aceast linie s'a desvoltat

proza noastra mai ales in secolul al XIX-lea, la cei mai de seamg
scriitori. De aceea cronica lui Neculce cu frmantarile i tragediile pe care le evocg, asa de plastic, cu lirismul duios

197

cronicar dela inceputul veacului al XVIII-lea i intre cel mai

de seama povestitor al vremurilor noastre. Sadoveanu
care avea 55, &easel in paginele lui Neculce viziunea multor
romane ale sale, in discursul de xeceptie la Academia Romana,
mgrturisea aceasta afinitate, punand alaturi de Neculce pe
Ion Creangg, printre precursorii sai. Cu intuitia lui artistica,
Sadoveanu a avut dreptate algturanej, pe cei doi mari povestitori cari, prin factura lor stilisticg i prin caracterul limbii
lor, stau mai aproape de popor. Incheindu-si cuvantarea de
receptie, Sadoveanu facea urmtoarea destainuire:
Simtindu-mg al acestui popor si al trecutului i ucenic al
acestor doi mari inaintasi, lor le inchin clipa solemna de acum,
in care o adunare a.sa de aleas5. pe ei i cinsteste in umila mea
opera
BIBLIOGRAFIE. OPERA. Lelopiseftd Moldovei dda Dabija Vodd pdtul la loan
Vodd Mavrocordat Impreun cu 0 seams de cuvinte ce ant make din an fn cm, de
oameni vechi
biltrdni a in letopisele nu sdnt scrim au fost publicate de M. K og Al ni ce a nu In Letopisefele Mai Moldovii, vol. II, Iaxi 1845, p. 193-464 xi republicate cu caractere latine, tn editia II-a Cronicele Romdniei sau Letopisefele
Moldovei i Valahia, II, Bueure,ti. 1872, p. 175 --421. Textul publicat de Kogalniceanu, cu introducere, note, indice de cuvinte l nume proprii i cu delta harti, a
fost republicat de A 1. Pr oc o povi ci In colectia Clasicii romdni comentali, Serisul Romnese, Craiova, editie noua Intregia, 1942, 2 volume. 0 veche editie popular& ! loan Necukea, Letopiseful fdrii Moldovei In Autorii romdni vechi fi contimporani, Bucurexti, Socec, 1894.

BIGGRAFIA. Multe date privitoare la viata sa, se gasese In eronica. Alte data
interesante Inteo scrisoare a cronicarului atre Domnitorul Mibai Racovitl publicate

I. Tanoviceanu, Cilteva notile biografice asupra cronkarului Ion Necuke

la Arhiva, Iai H (1890-1891), p. 330-332, precum 0 la I uli an Mari nesc u,
Documente relative la loan Neculce, ln Buletinul comkiei istoria. a Romdniei, vol.
Bucurelti 1925, p. 1-104 (interesante date privitoare la procesul avut In
de

divanul domnesc cu vaclusa i fiul vornicului Lupu pentru reclobandirea moxiilor

pentru Moldova cronicarului, cu caracterul altos cu umorul

ei sngtos i, pe alocurea, cu ironia caustica, are o puternicg
rezonantg In sufletul cititorilor de azi.

cronkarii moldoveni, In Anakle Academia Romdne, XXVII, mem. sect. 1st. s. II, 1905,

Am apropiat mai sus pe Neculce de marele romancier istoric

Sadoveanu. Inteadevar este o afinitate sufleteasca intre boierul

moxia Prigoreni, vezi articolul lui Ioan S t u pea

nr. 118: Uncle e mortntintul cronkarului Ion Neculce F.

rpite). Alte date la I. Tan ovice an u, Contribufiuni la biograliik unora din

p. 240-246. G. Ungureanu, Transcriere de documente In Anuarul Liceului fi al

fccadei comerciale M. Kogdlnkeanu, Iaxi 1933. Despre mormintul lui Neculce la

www.digibuc.ro

nul In

Universul,

1935,
41.

PA RTEA II

EPOCA LUI SERBAN CANTACUZINO

SI A LUI CONSTANTIN BRNCOVEANU

www.digibuc.ro

EPOCA LUI SERBAN CANTACUZINO SI A LUI CONSTANTIN

BRANCOVEANU
I. EPOCA LUI SERBAN CANTACUZINO

Slbit de boal si de btrnete, inteo dimineat de Aprilie

1654, Matei Basarab isi ddea sufletul intins pe un jilt, In cerdacul palatului su din Thrgoviste. Btrnul Domn, care luptase
victorios pe attea cmpuri de lupt, care zidise In tara attea
mnstiri, care, ajutat de cumnatul su Udriste N5sturel, dduse

strduinta Mitropolitului Antim Ivireanu de a o reinvia dispare. In locul ei i croeste drumul influenta greceasc. Procesul
de nationalizare al serviciului divin, inceput pe timpul lui Matei
Basarab si Vasile Lupu cu cetirea Cazaniei in limba romn

la stran, face un pas inainte sub Serban Cantacuzino si se

continua'. cu intensitate sub Constantin Brncoveanu. In sfrsit,
rolul de protectori ai crestinttii ortodoxe din Rsrit, pe care

un puternic impuls culturii nationale, inchidea pentru tot-

luaser Domnii romni dupl prbusirea Bizantului si a

deauna ochii, amrit. Sotia lui, Doamna Elina, pare-1 ajutase

cu dragoste, credint si energie, murise cu un an mai inainte.
Rana dobandit la Finta se Inveninase. Dorobantii si seimenii

statelor slave sud-dunrene, dobandeste la Inceputul veacului

al XVIII-lea o strlucire deosebit. Cultura romneasc radiaz

pe care el li dusese la attea biruinte si pe care-i tinuse in

mare cinste, lacomi dup lefuri mari, se rsvrtiser impo-

Ivirii din muntii Caucazului.

Epoca aceasta are dou faze: una de zece ani: domnia lui
Serban Cantacuzino ; alta de 26 de ani: domnia lui Brncoveanu.
Serban Cantacuzino a fost un domn a de o statur uriase, cu
ochii mari i vocea de tigru , care introduse in tar ordinea si li-

triva lui.
Dup moartea lui Matei Basarab, On& la inscaunarea lui
Serban Cantacuzino, adic timp de 24 de ani, se schimb pe
tronul Trii Romnesti sase domni niciunul cu o domnie
mai lungi de patru ani. Invazia Ungurilor In tar5.; rscoala
sngeroas a armatei de mercenari, alctuit din seimeni srbi si
din dorobanti, in care isi vAzur moartea ctiva boeri de frunte,
intre altii Drghici fiul Papei Vistierul, nepot prin mam al
lui Mihai Viteazul si Papa Brncoveanu, tatl viitorului Domn
precum i lupte sngeroase intre partidele de boeri (a Blenilor i Cantacuzenilor, despre care vom vorbi indat),

ai turburat adnc tam.

Dac la acestea mai adogm: participarea Tdrii la campaniile turcesti, birul care Poart din ce in ce mai apstor
atunci intelegem de ce imprejurrile n'au fost prielnice pentru
munca de cultur.
In vltoarea vremurilor neprielnice, tipografiile instalate cu
atta grij. de Matei Basarab se irosisera. Dela Matei Basarab

nu se mai cunoaste nicio carte tiparit In Muntenia, dect

tocmai in epoca lui Serban Cantacuzino, pe cnd in Moldova,
tipografia, adus prin grija Mitropolitului Dosoftei, i incepuse
activitatea In 1673 si se Incheie cu captivitatea lui Dosofteiu
in Polonia, la 1688, dat care coincide in Muntenia cu moartea
lui Serban Cantacuzino.
In primul an al domniei lui Serban Cantacuzino, 1678, apare,
in Muntenia, dup.& un lung popas, prima carte tiprit. dup
epoca lui Matei Basarab : Cheia Intelesului.
Domnia lui Serban Cantacuzino deschide astfel in Tara-Romneasc inceputul unei epoci noui de cultur, care culmineaz in
domnia luiConstantinBrncoveanu. Este o epoc5. In care elemente
de cultur veche, intrate in descompunere Inc& din epoca lui
Matei Basarab, dispar, iar altele, care abia mijeau, ajung acum la
deplin inflorire. Cultura slav din Biserica noastr cu toat

departe peste hotarele ei pn la Arabii din Siria si pn la

ne incredinteaz5. Del Chiaro

Ms-tea, urnarind cu strsnicie
imprtirea drepttii, indrsnet In hotriri, nemilos in executarea
poruncilor trecnd in aceast privint chiar peste struintele
mamei sale. A pus repede capt intrigilor si desbinrilor interne

prin strsnicia dur cu care a urmrit partida Blenilor. Dar

la captul unor Inversunate prigoniri, urmeaz un act final de
generozitate, de impcare general: cstoria fiicei sale Smaranda
cu Grigore Bleanu, fiul celui care condusese partida vrsinas.

A domnit zece ani de frmntri, fiindcl tam era cuprins

intre dou mari focuri: luptele dintre Turci i crestini.
A fost un doinn cu ambitii mari, nzuind, ca si Mihai Viteazul,

scuture jugul turcesc, s. cucereasc raialele Dunrii, s

indemne la revolt. popoarele crestine din Balcani i s reinfiinteze vechiul imperiu bizantin. Pstra prin capuchehaiele
sale din Constantinopol bune relatii cu Poarta, dar, dup infrngerea Turcilor la Mohacs, intrase In legturi cu impratul Austriei, Leopold, care-i dduse lui si Intregei sale familii, titlul
de baron al imperiului.

Nutrind ambitii si plnuiri imperialiste mari, dar vslind

cu precautie intre Turci si crestini, Serban Cantacuzino a tinut

crma Statului zece ani. In istoria culturii romnesti, epoca

lui este caracterizat pe trm religios, prin triumfuLgre.CiSmului avzraslayoni,smului4i-prin-tui pas mai departe in procesul de intrpducere al limbii romne in biseric. Cultura slav,
care incrdin epoca lui Matei Basarab intrase in agonie, este
acum stins. In 168o, Mitropolitul lui Serban Cantacuzino,
Teodosie, constat: c5.' multi preoti si alalt cM bisericesc
adic e alugrii , nu sunt putinciosi de a cunoaste ornduelile i teremoniile, nici cum a s sluji trebue o, din pricina
neinvtturii si neintelegerii limbii slavone . Este deci clar

www.digibuc.ro

202

ISTORIA LITERATURII ROMNE VECHI

met5. s. facs mai mult cleat s intoaral, cum zice el, adicI s5.
traduc5. indicatiile tipicului, e de pre isvod grecesc a, in limba
romneasc. Atit. Textul ins& rug5.ciunile pe care preotul
sau diaconul trebuia s le rosteasc5., acelea le-a lsat mai
departe in acea limb& slavos pe care clerul o citea, dar n'o
intelegea. e Iar liturghia toat 5. a o prepune pre limba noastr

si a o muta, nice am vrut, nice am cutezat

Muntenia rm&sese astfel pe vremea aceea in urma Moldovei.
Pe cAnd Moldova cu Mitropolitul Dosoftei fAcea un pas inainte

In munca de introducere a limbii romne in altar, Muntenia

rmlnea mai departe statomic 5.
traditia pastr5iii limbii
slave in biseria. Abia catre sfarsitul domniei lui $erban Cantacuzino, din initiativa Domnului, se face un pas inainte in procesul de introducere a limbii romne in Biseric5..
INTRE SLAVISM I GRECISM. DRUMURI SPRE MOSCOVA. Focarele de cultur& slay& din sudul Dunrii, erau de
multi vreme stinse. De acolo nu putea veni nimic pentru intrirea i pentru inviorarea cultului In limba slav.
Singurele centre slave ortodoxe, de unde se puteau aduce
texte i cArturari, erau atunci In Rusia, care in urma cuceririi
Ucrainei dela Poloni, se apropiase de granitele romnesti.
Cele dintli legAturi dateaz& de pe vremea lui Matei Basarab
i Vasile Lupu, cnd pe scaunul Mitropoliei din Kiev se urcase
un fiu de domn romn moldovean si muntean Petru
Movil. In anul 1665, staretml msstirii Glavaciocul din Vlasca,

Varlaam, pornea pe drumul pe care altii 11 b&tuser inaintea

lui. Din aceast5. cltorie, el a adus cu sine opera arhimandritului
ucrainian Ioanichie Galeatowski, care Ii Meuse, studiile in Academia lui Petru Movil si care era, din 1665, rector in coala in
care el isi des&varsise studiile.
In chiar anul in care staretul vlAcean sosea la Kiev, Galeatowski publicase la Lww, cu ajutorul material al Anei Movil,

fiica lui Ieremia Movil& i deci yam. Mitropolitului Petru, o

carte s His HMI adia Ger nou, sau ca s dau titlul complet
in romneste: Cer nou flieut etc stele noi, adic prea blagoslovita Fecioara Maria N5sctoare de Dumnezeu cu minunile ei,

. Vet trAITAI

$erban Cantacuzino, Domnul Tacit Rom&ne,ti.

(Arhiva fotograficl a Fundattei Regele Mihai I).

c5. in Tara Romneasc, ca si in Moldova si in Ardeal, clerul

nostru nu mai cunostea limba slay& In care era chemat s.

oficieze ritualul.
Un singur cap luminat in aceast epocl vedea limpede drumul
pe care trebuia s mearg cultura noastr5. religioas&. Era Mitropolitul Dosoftei. Acesta, sprijinindu-se pe textele Sfintelor
Scripturi si ale Sfintilor Printi, fucra cu osardie in Moldova la

tAlrnacirea artilor de ritual in limba romn. Dar, fie c5. in

acele vremuri turburi opera Mitropolitului moldovean nu trecea
Milcovul, fie c.' Muntenii, dintr'o mndrie fAr5. rost, nu tineau
s apuce pe drumul Mitropolitului moldovean fapt este c5.

opera lui Dosoftei nu a avut rsunet in Tara RomIneascl. A

trebuit s vie, pe vremea lui Brncoveanu, un strin de neam
Mitropolitul Antim Ivireanul pentru ca si Muntenii s
inceap& temeinic munca pentru nationalizarea serviciului divin.
Mitropolitul muntean Teodosie scria, cu gndul la obarsia roman,
Muntenii i Moldovenii tot dintr'o fntn5. cur& . El ofteaz5.
mai departe c& u norodul nostru romnesc carele odat& si el
iarl acmu atAt de
numrat era intru putearnicile neamuri
ocarit iaste, nice invttur nice stiint nice arm& nice legi...

alctuit prin truda ieromonahului Ioanichie Galeatovski, rectorul

si egumenul Frtiei din Kiew s. Cartea are o prefat cu o dedicatie ctre Ana Movi15., maritat cu nobilul polon Potocki, si
poartl sterna Movilestior.
Aceast carte, continnd minunile Maicii Domnului, era desti-

nat de autor s& fie citia e de preoti In biseric5., la utrenie,

pentru invttura oamenior i spre lauda Prea Sfintei Bogorodite si la prasnicile Maicii Domnului. Pot s le citeascl si calu-

garii in biserici . Staretul Varlaam a adus cu sine la intoarcerea In tar, un exemplar chip& aceast& oper& si a ingrijit s
se fac5. traducerea in limba romn.
Cinci ani mai tArziu, la 1673, staretul Varlaam este ridicat
pe scaunul mitropolitan al Trii Romnesti si prima lui grij
este sl aduc5. din Rusia, tipar i mesteri tipografi. Astfel, cu
material nou si cu s dascAli de tipografie se reinfiinteaz5.
imprimeria In Bucuresti, pe vremea lui $erban Cantacuzino.

In acessa tipografie s'a tiprit In anul 1678, traducerea

Mitropolitului de pe prima parte din opera lui Galeatowski, s Cheia
intelesului *, care cuprinde o serie de 18 predici pentru Dumineci

si sarbtori mari (Botezul Domnului, Intmpinarea, Vinerea Patimilor) . La atAt se reduce aportul rusesc in aceast vreme. Mai
mult nu se putea astepta atunci din aceast parte a ortodoxiei.
Activitatea cultural& a lui Petru Movil dIduse de sigur roade.

intru tot rodul ce s pomeneste ast&z rumn nu iaste, ce...

Biserica rus era sguduit atunci de miscarea rascolnicilor

si de lupta dintre Tar si Patriarhul Nicon, care luase partea

infsurndu-s& dela streini si dela varvarie, dom.& si dela vr5.mash rodului nostru, cer si s5. irnprumuteaz&... 0 grea si dureroas5. intamplare . $i cu toate acestea, Mitropolitul nu se incu-

raskolnicilor, lupt care se incheie prin depunerea Patriarhului.

Abia cltre sfarsitul domniei lui Brilncoveanu, cnd Domnul
rom&n, atras de faima lui Petru cel Mare, este prins si el in

www.digibuc.ro

I. EPOCA LUI $ERBAN CANTACUZINO

planurile rusesti, incep ai nostri s. bat. din nou drumurile

spre Moscova. In aceste Imprejurzi a ajuns In Muntenia i o
copie a Sinopsisului dela Kiev, un fel de manual de scoald
tiprit intias dat. la 1674 in Kiev de Inochentie Ghizel, im
german rusificat, elev al lui Petra Movil. Textul care incepe
cu originea Slavilor si se continud cu istoria Kievului pn. la
anul 1679, a fost tradus In limba romnd in aceastd epoc.
Tot In vremea lui Brncoveanu s'a tradus i Patericul de la
Lavra Pacerska din Kiev, care cuprinde minunile Sfintilor din
Kiev, Pateric atribuit legendarului cronicar rus Nestor, si tiprit
de acelas Inochentie Ghizel. Textul romnesc cel mai vechiu
se pstreazd, In& un manuscris din 1705, copiat de ieromonahul
Silvestru de la mnistirea Sinaia.

Influenta ruseasca era Ins contrabalansat. la noi de influenta greceascd. Numerosi egumeni i patriarhi greci, care
veneau In trile noastre dup mild, i ajutoare multi dintre
ei cu studii acute In universittile italiene i cAldtoriti prin

203

Ktlit afv11160.1.404 Cd111,1101

PnIni -At vOrn_Abelifil

tii.

1117

.........
re:PeOli

.Ine

LIC/ r re.

Occident aduceau cu ei toat prestanta culturii teologice

grecesti i orizonturile largi pe care le ddea contactul cu cul-

tura Apusului. Urcarea pe tronurile trilor noastre a unor

Domni, cunoscaori de carte greceasc cum a fost in Muntenia erban Cantacuzino i Const. Brncoveanu
a fost
hotritoare in aceastd privintd. Intre slavism i grecism, cumpna s'a plecat in chip firesc, spre grecism.
CURENTUL INFLUENTEI GRECETI. Influenta greceascd
este veche i s'a infiltrat la noi treptat. Incercrile lui Basaraba

lith14,tienoCgAgfi

si ale lui Mircea cel Barn de a Inoda leglturi directe cu Bizanttil,

Citli'A

n'au durat mult i n'au putut da roadele asteptate, fiindcd, la

trei decenii dup ce a Inchis ochii Mircea cel Btrn, Constantinopolul a czut sub loviturile Turcilor i cu el se prbuseste
intreg imperiul bizantin.

Mai trziu, cnd cucerirea turceascl s'a oprit la Dunre

Principatele romne se consolideaz sub suzeranitatea turceasc5
o parte din pribegii greci, care Ii pdrseau cminurile i rosturile lor din pricina apsrii turcesti, incep sd se indrepte i cdtre
limanurile noastre. Cu deosebire, fruntasii clerului grec, multi
chemati chiar de Domnii romni, vin mn Principatele dunrene

ortodoxe, unde gsesc ospitalitate generoas, unde iau parte

activ la opera de organizare a Bisericii i participd, chiar la
vieata cultural a neamului. Doi dintre ei, Gavril, Protul
telui Athos, i Matei, Mitropolit al Mirelor, au avut dup cum
s'a vzut, un rol activ mn istoriografia

nptA444s1

AIAnlyt c4"7K EA M-11 iivr ,EA7

43ti Elpi,01. do: KZ
60(60
ACif ,N4W1Mi

KISPILIMMtrItM,
6f Za.A2A/q010.
na. Tnct p.M4VOZ

fl.t

ex( Alu
Konnon nveivIn
fet W6 UM( ear

al CA6 TVWIPH iFr144ityr De filkitt

ZraA7,.Axor,

newn3 4ottnna,
TM+ oiSCHAI,
Ne I kr414 ici

.p(Knpon1.4 rC
p.

onnt riVIE i(n

MITIIIMAPrf mt.
umbumn A

(Of qiarlAeteir

tfarar

AO

.411
i81111b,C11

Titlul cartii Chtia Inieksi4ui, tradus din rusote i tipArit la Bucuresti in 1678.

0 alt imprejurare, care a inlesnit In mare parte afluxul

clugdrilor greci In drile noastre, a fost obiceiul inchindrii mnstirilor. In nzuinta pioas de a da un nimb de sfintenie

mai mare fundatiunilor lor si de a pune la addpost de vicisitudinile vietii turbmi din Principate, daniile, ctitorii mndstirilor le-au inchinat Sfntului Munte sau Patriarhiflor din
Rsdrit. Obiceiul acesta este ins si el foarte vechiu la noi,
dup cum s'a vzut (vol. I, p. 16) mai sus. Ind. din 1391,
Il Intalnim In Maramures. Inchinarea mndstirilor s'a &cut Ins

pe o scar mai intins in Principate, unde zelului credincios

al boierilor se addugau ctitoriile numeroase i daniile bogate ale
Domnilor, pornite din nzuinta de a-si chivernisi, peste slava
lumeasc, fericirea vietii ylitoare. Att de mult se rspndise

acest obiceiu, inct pe la jurndtatea secolului al XIX-lea, aproape 1/5 din pdmntul Principatelor Romne se afla sub stpanirea Patriarhiflor din Orient 1.
Cu timpul manAstirile inchinate, conduse prin egumeni greci, deveniser un fel
de stet n stat, destul de puternic, fiindch in 1863, chnd Koglniceauu educe legea
secularizIrii averilor m6n5stiresti, Patriarhiile sustinute de alugArti greci din
tarS. izbutisera
cOtige de partea Mr guvernele Rusiei, Austriei. Prin secularizare, averile m5nAstiresti au intrat n proprietatea statului, care a luat In sarcina
sa Intretinerea scolilor si a spitalelor.

Pentru" administrarea mnstirilor inchinate vin. la noi, in

numr din ce In. ce mai mare, cdlugri trimisi de Patriarhiile
Orientului sau de Muntele Athos. Ei introduc In mnstirile

noastre, mai cu seamd in epoca fanarioa, o activitate literar In limba greac; aduc din centrele de cultur. ale Rsdritului ortodox manuscrise i cdrti grecesti iesite din teascurile
venetiene i, adognd daniile acute de Domni i boieri, intemeiazd biblioteci bogate, nu numai In crti necesare serviciului
divin, ci i In operele profane ale antichittii clasice. Ni s'au
pstrat cataloagele ctorva biblioteci din mnstirile noastre,
ca de exemplu catalogul, alcItuit in 1725, al bibliotecii instalat
de Nicolae Mavrocordat in mnstirea Vdcaresti, din care se
poate vedea ce bogItie de culturd greceasc se ascundea in -chihile acestor vechi locasuri de rugciune i cArturdrie.
0 altd cale, pe care a ptruns cultura greceascd la noi, Inainte
de epoca, fanariot, a fost contactul direct al Donmilor i boierilor nostri cu lumea greac din Fanar.
Potrivit vechilor capitulatiuni, voevozii Principatelor romne
trebuiau s, se duc cu suitele lor de boieri la Constantinopol,

ca s obtind investitura dela Poart. Dup ce erau maziliti

de pe tron, cei mai multi apucau tot drumul Stambulului,

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECEII

204

care putea s-i duc ori la moarte, ori din nou pe tronurile pierdute. Iii Constantinopol, veneau ins& in contact cu aristocratia
greac din Fanar, care prin vaza i trecerea de care se bucura

la Poart, putea s-i ajute in intentiile bor. Dar in rndurile

acestei aristocratii se aflau multi mai ales printre dreg5torii
care intraser in. serviciul otoman cu o cultur temeinic formatl, fie in scoala Patriarhiei, fie chiar in Universiatile Apusului. Astfel, Domni si boieri au prilejul, in Constantinopol, s
pretuiasc . superioritatea culturii grecesti i s. caute a o transplanta la noi, inteo vreme in. care cultura slavon intrase in
agonie. Asa se explic fiintarea invtmntului grecesc in

intemeiate la noi, inainte de epoca fanarioa. Vasile

Lupu nsui adusese pentru Academia sa teologic din Iasi, doi
mari cOrturari greci: Nicolae Kerameus i Pantelimon Liga-

ridis, originar din Hios, care-si fcuse studiile in Institubil

gregorian, De propaganda fide *, din Roma, obtinand acolo,
doctoratul in teologie i filosofie.
Domnii i boierii incep, cu timpul, s caute profesori greci

pentru copiii bor. Duca Vod a adus la Iai pentru educatia

fiului su Constantin, viitorul ginere al lui Brncoveanu, pe
Joan Comnen (mai trziu alugrit i ajuns Mitropolit al Dristrei),
pe Azarie Cigala din Santorini si pe Spandoni dicheofilax i, pe
urm5., retor al Patriarhiei si profesor in scoala din Fanar. Acestia
au fcut din el: i cel mai distins dintre invdtati, care posed

pe lng domnie, studii, eruditiune i rvn pentru elegant

in stil , cum scrie Alexandru Mavrocordat Exaporitul 1. B5.trnul Donm Constantin Cantemir, a adus si el la Iai pe Eremia
Cacavela, originar din insula Creta, care-si fOcuse studiile la
Leipzig si care ne spune un contimporan era stiuitor
de limb elin5., latin, ebraic i italian, instruit in stiintele profane si mai ales in Sfnta Scriptur i foarte apt in arta
elocventei i amvonului . Cacavela a fost profesor i la curtea
doinneasc si a indrumat primii pasi ai lui Dimitrie Cantemir
in studiul clasicittii elene si al teologiei ortodoxe, cu atata
succes, *Mat a inspirat cea dinti oper a tndrului Principe
roman, aprutO la Iasi in 1698.
Prin acesti profesori greci se desteapt in tinerele vlOstare ale
boierimii noastre, dragostea pentru studiul clasicismului elen
nostalgia dup colile superioare ale Constantinopolului, pe

care incep s le cerceteze cu rvn. Inc dela inceputul secolului al XVII-lea, Radu Mihnea, inainte de a se indrepta
desvarsit cultura in mnstirea
cAtre limanurile Venetiei,
Iviron din Muntele Athos. Nicolae Milescu a cercetat in tineretea sa, scolile din Constantinopol, unde a avut ca profesor
pe Gavril Vlasie sapiens vir ac pius , cum 11 numeste el mai
trziu. Stolnicul Constantin Cantacuzino, inainte de a-si fin-

bogAti cultura in Universitatea din Padova, a stat la Constantinopol, unde a avut ca profesor pe renumitul Gherasim
Vlahos din Creta. In sfarsit, dup cum se va vedea la locul su,
Dimitrie Cantemir, dup instructia greceasc primit. in casa
desvarsit cultura in mediul cosmopolit al
parinteascO,
Constantinopolului.
Astfel, in a doua jumaate a secolului al XVIII-lea, ajung ai

nostri s5 priveascl dincolo de zrile ortodoxiei slave, ctre

culmile inalte ale ortodoxiei bizantine i dincolo de ea, cOtre
cultura clasic5. greceasc.
Constiinta aceasta despre superioritatea culturii clasice grecesti era puternic inrdcinat la curtea domneasa din Bucuresti

in ultimele decenii ale veacului al XVIII-lea, cand scaunul

tOrii era ocupat de Serban Cantacuzino si de nepotul sOu
Constantin Brancoveanu, amndoi cunosctori de carte greD. Russ o, Studis istorice greco-romdne, II, p. 424. Tot acolo despre operele
teologico-filosofice ale lui Duca, pstrate fa ms. 1183,17 din Biblioteca MInstirii

Lavra dela Sf. Munte.

ceascl 1. Ea este clar exprimat prin glasul celui mai mare

carturar muntean al timpului care este in acelasi timp fratele
Domnului
Stolnicul Constantin Cantacuzino:
o...0arecand in vremile vechi, ei prea mari oameni au fost

i atta intru invtItura cartilor si a stiintelor au fost proi alei, i atata

copsiti i atta intru vitejii au fost ispititi

intru intelepciunea (filosofia) lumeasc de iscusiti, cat niciun

neam, nicio limbO pe lume, niciodatl ca ei n'au sttut, precum
singur Pavel Apostolul de inteleptia lor mrturiseste la Corin teni, poslania intai 2, Cap. I-iu, zicnd: Iudeii semn cer
Elinii intelepciune caut , i dela carii nu numai alte roduri

au luat invtauri

i obiceie, ci

i acei Romani... au trimes

la Atena de au luat legi i ornduial, ca s stie cum O. poat

ocrmui politica i domnia bor. De acolo dar, ntiu i dela
aceia vrednicie a lor esise acel cuvant i aceia ce se zice c tot
cine nu este Elin, este varvar . . .
Odat toti feciorii oamenilor celor mari si a domnilor romani

mergeau, trimitindu-i printii lor, in Elada, la Atena, de

invtau carte greceasc, i in stiinte acolo se procopseau des varsit, si multi oameni mari i domni, un Pompeiu l Mare si
Titeron i altii nenumarati, si imprati, cum August Cezar,

Traian, Adrian..., etc.....

Tramul era astfel pregtit in a doua jumtate a veacului
al XVIII-lea, pentru o adnc prefacere in vieata cultural a
neamului nostru.
Limba greac deschidea deci pentru poporul nostru, ale crui
zri de cultur fuseser pang atunci inchise in. pacla slavonismului, o larg perspectiva, ctre filosofia i literatura clasici-

tAtii cline, care in Apus alctuia, alturi de cultura latin,

temelia renasterii.

Elenismul aprea dar pentru Orientul ortodox, ceea ce

fusese latina pentru Occidentul catolic, i, precum in Apus
invOtmantul se preda in colegiile iezuite in limba labia a Bisericii, tot astfel urma ca i in Orient, invtmntul s se predea
in limba greac.
0 incercare de renastere pe temeliile elenismului aceasta
a fost probabil intentia pentru care fratele Stolnicului, Domnul
Serban Cantacuzino, care stia si el bine greceste, a creat la Bucuresti in 1679, o Academie cum o numesc documentele timpului, in care limba de predare era limba greac. Scoala functiona

in mnstirea Sfntul Sava, pe locul unde se gseste astazi

statuia lui Mihai Viteazul, in fata palatului Universittii. Avea

profesori vestiti in lumea Orientului grec, pltii cu salarii

din fondurile visteriei, precum: Ion Comnenul, care fcuse
studii de teologie i medicin in Italia, care a tradus din limba
Up poalritii, .1 care mai
trziu, clugrindu-se, a ajuns Mitropolit al Dristrei sub numele
latin in limba greac. 0 iipa. I.LETCCWACq

de Ierotei. El preda stiintele fizico-naturale. Un altul, poate

chiar directorul scoalei, a fost Gherman de Nissa, fost mai inainte

director al Academiei grecesti din Constantinopol, pe care a

pOrsit-o inteo atmosfer de intrigi, dar care a gsit la curtea
lui Serban Vod intelegerea i pretuirea cuvenit5., cci el este
prea inteleptul dintre dasali ales si arhiereu , care a ajutat
la traducerea Bibliei din 1688.
Pe aceast linie a elenismului se desvolt cultura romneascl

si subt Brancoveanu, care intreste, cu forte nci Acadena'a

greceasc.
$erban Cantacuzino, ca i ceilalti Butt ai sai, primise in casa plrinteascA o
aleas instruclie in limba greacl, pe care o mantlia elegant, dupl cum se vede din
scrisul all', in care se strecoarl uneori i o aleas duiosie, ca de ex. in scrisoarea
adresat unui prieten, la moartea mid vechi simpatii a tinere1ii sale, Doamna lui
Duca Vocla, care murise la Constantinopol, prlsit de to0: Care numai pentru
fericire Ode* prietenia 0 in nenorocire piere? (Hurtnuraki, XIV, partea I, p. 259).
I Scrisoarea Apostolului Pavel afire Corinteni.

www.digibuc.ro

II. EPOCA LUI BRANCOVEANU

205

EPOCA LUI BRANCOVEANU

Epoca lui Brncoveanu desi este, in multe privinte, continuarea epocii lui erban Cantacuzino aduce totusi elemente
noi de Improspatare i reprezinta culmea cea mai inalta a
culturii vechi romnesti in Muntenia.
Constantin Brncoveanu a fost ales Domn in anul 1688, dupa
moartea neasteptata a lui 5erban Cantacuzino. Un cronicar
contimporan ne-a zugrvit, cu detalii interesante i pitoresti,
Imprejurarile in care Brncoveanu s'a urcat pe tronul TarnRomnesti. Trupul lui 5erban Cantacuzino zacea Inca neingropat, cnd boierii cu mitropolitul rii, Teodosie, i cu Patriarhul Ierusalimului, Dionisie, se intrunira la sfat in sptria
cea mica, j care-i zic cu stele , ca s aleaga un nou Domn.
Teama ca nu cumva in luptele crncene dintre Nemti i Turci
s se iveasca. turburri In jurul scaunului domnesc i sa aduca
paguba i pustiire tarii, i-a unit pe toti inteun singur gaud
i-a facut sa se opreasca, In alegerea Mr, asupra lui Branco_
veanu, care se trgea din neamul lui Mateiu Basarab si era, dup
mama, nepotul Domnului decedat.
II chemara povesteste cronicarul pe Constantin Logofatul Brncoveanu dela curte, c ramasese acolo. i poruncira
sa aduc comisul al doilea, cal domnesc. 5i indata ce sosi acolo,
zisera cu totii: a Logofete, noi cu totii pohtim s. ne hii Domn .
El zise: Dar ce a vrea eu cu domnia ? De vreme ce ca un Domn
snt la casa mea, nu-mi trebueste sa. fiu . Iar ei ziser5.: Ne

rugam nu lasa tara s intre alti oameni sau rai, sau nebuni,
s o strice, ci fii . si-1 luar de maini, si-1 impingeau de spate, si
acolo fiind i un capegiu pentru trebi impartesti, Il dusera
pe el la Mitropolie. Acolo l-au imbracat cu caftan, si dupa ee s'a

indeplinit slujba cuvenita in asemenea imprejurari, intorcndu-se cu alaiul domnesc, cu scutari, cu trambitasi domnesti
turcesti, a descalecat la palat, dinaintea bisericii domnesti.
Intrnd apoi in biseric. i urcndu-se in scaun, a luat cuvntul,
zicnd: a Dumneavoastra, bine stiti toti c. eu am fost la casa
mea ca un Domn ; trait-am cum am vrut, nimica lipsindu-mi,
si domnia aceasta eu nu o pohtesc ca sa-mi inmultesc grijile
nevoile, ci Dumneavoastra m'ati pohtit i far voia mea m'ati
pus Domn, in vremi ca acestea turburate, inconjurate de osti
si de vrajmasi. Ci dar acum trebuieste s. fie cu voia tuturor .

Constantin BIAncoveanu, dupl un portret aflat In Mindstirea Muntelui Sinai.

(Dupa Marcu Beza)

Din punct de vedere cultural, epoca lui Brncoveanu care

reprezinta punctul culminant al unei evolutii de dou veacuri,
infatiseaza o interesanta incrucisare a doua influente diferite:
una venit direct din Occidentul catolic i romanic : influenta

iar alta venit din sud-raskitul ortodox: influenta

La acestea toti eei de fata au rspuns: Toti vroim, toti pohtim !

solemnitatea se incheie cu jurmnhil de credinta al boierilor fat de noul Domn.

Domnul, care Ii incepea astfel crmuirea, cu staruinta boierilor rii, si-a implinit nadejdile puse in el.
Vremurile erau inteadevar vitrege: Turcii stapneau, dup.&
cum spune Grigore Ureche, a doua parti de pamnt , adica
Asia, Africa si o buna parte din Europa ; la malurile Nistrului,
Tatarii abia asteptau porunca sa se reverse in tara dupa jaf,
prjol i robi ; iar la granitele tarii palpaiau flacarile razboiului
incins intre crestini si Turci, razboiu care s'a terminat in folosul
Casei de Austria, prin pacea dela Carlovitz (1699). Ca si contim-

poranul su cronicarul Miron Costin, care ofta pentru aceste :

e complite vremi de acum , Brncoveanu, prins de adnc ingri-

jorare pentru tara i poporul &Au, caracterizeaz si el inteo

scrisoare timpul sau : nu ne gndim sa hie mai fost vreodata
greu pmntului acestuia ca acum 1.

Constient de primejdiile care pndeau tara intre cele doua

tabere uriase, el a dus o politica inteleapta: pastrnd relatiile
traditionale cu Poarta, se strduia totusi, s intretina legaturi
de prietenie cu tarile crestine, de care-1 apropia comunitatea
credintei. In 26 de ani, cat a domnit, a isbutit, cu mici exceptii,
sa pastreze pacea i linistea in tara i sa-i asigure prosperitatea.

greceasc.

INFLUENTA ITALIANA. Legaturile noastre cu Italia sunt

fireste mai vechi. Lasnd la o parte umanistii, geografii i WAtorii italieni, care au colindat i prin meleagurile noastre si care
au adus in Italia ideea originei noastre romanice i, marginindu-ne numai la contactul nostru cu pamantul i cultura Italiei,
trebue s pomenim mai intiu, delegatia lui Alexandru cel Bun
la consiliul din Florenta, in frunte cu popa Grigore, ajuns mitropolit al Moldovei, protopopul Constantin si boierul Neagoe.
Se cunosc apoi relaii1e lui stefan cel Mare cu Senatul Venetiei ;
studiile lui Radu Mihnea in Venetia, sub supravegherea mtusei
sale Marioara Adorno Valarga; drumurile lui Petru Cercel, poet
si pretendent la tron, i, in sfrsit, pribegia lui Petru Schiopul
cu fiul i fiicele sale, castorite in cetatea lagunelor.
Dar relatiile politice i culturale ale tarilor noastre cu Venetia,
n'au fost niciodata asa de accentuate ca pe vremea lui Brancoveanu.

Solii lui bateau drumurile mereu pana la Viena, i pana in

Italia. In nor, Papa Clement al XI-lea asigura Inteo scrisoare
pe Domnul roman despre pretuirea lui deosebit i despre
buna lui vointa ; iar ambasadorii venetieni in Constantinopol,
Lorenzo Soranzo i Bailo Ascanio Giustiniani, comunicau doge-

Ifurnmaki, X, p. 1518. Scrisoarea din 1704.

lui, in 1703, excelentele lor legaturi cu Brncoveanu. In bogata

3

www.digibuc.ro

206

ISTORIA LITERATURII ROMINE VECHI

i puternica cetate a lagunelor, unde avea, de altfel 0 un agent

al su, 10 trimisese Brncoveanu, in ultimii ani grei ai domniei
sale, cnd se simtea pndit de l.cornia vizirilor 0 minat de
intrigile a lor si, o bun parte din avere: peste o jumtate de
milion de taleri, depui la Banca Public a Venetiei, cu o dobnd de 3% 0 4%. Corespondenta lui cu cretinii se facea

prin Venetieni. Depeile la curtea austriack le trimeteau ai

notri prin dragomanul venetian la Viena, Marcantonio Mamucca

della Tore, cu care se pare c5. Brncoveanu se 0 inrudia, iar

legaurile cu Principe le Eugeniu de Savoia se faeau tot printr'un
italian, Aloise Volde, tlmaciu de limba turd. 0 greac. la Viena.

In palatul din Bucureti al Domnului, pe lng boierimea

pmnteang imbrcat. in lungi straie orientale, se intAlneau 0

ctiva reprezentanti ai culturii italiene, imbraati dup moda

oriental . in caftane de atlaz ca s nu trezeasc privirile
bnuitoare ale Turcilor ce veneau aprope zilnic la curte dar
care plstrau totui, dupa moda occidental: peruca, pdria,
cravata 0 bastonul indian.
Aceti strAini se aflau in serviciul permanent al Domnului 0

erau mai toti oameni de cultur serioas pentru vremea lor.

Astfel doctorul Pylarino, recomandat lui Brncoveanu de care
bailul Venetiei, era cunoscut prin lucrrile sale tiintifice, publicate in limba latin 0 italian; cea mai insemnat este un tratat
publicat in limba latin la Venetia (1715), despre altoirea impotriva variolei. Se pare c este primul care a practicat aceast
metod. Pylarino se stabilise in Bucureti ; se insurase la noi

0 devenise protomedicul curtii lui Brncoveanu, punnd In

aceast calitate, subt influent venetiana, bazele primului spital

romnesc, Coltea. A insotit pe Brncoveanu in i7o3, in dltoria

la Adrianopol, unde fusese chemat de Sultan, 0 a stat in serviciul Domnului romn pn. in 1711, cnd a luat asupr5.-i
sarcina de consul venetian la Smirna. N 'a stat ins& mult in
aceast functiune, fiindc5. la 1715, il gsim la Venetia, tipaindu-i cartea despre altoirea impotriva variolei, iar 3 ani mai
trziu, moare la Padova. Succesorul sdu a fost doctorul Bartolomeo Ferrati, care purta 0 titlul de conte i a caui familie se
intlnete in documentele noastre, pn la saritul veacului
al XVIII-lea.
0 alta figur interesant dela curtea lui Brncoveanu era
George Maiota, un grcc cu studii 1-Acute in Roma 0 Venetia 0
care ajunsese profesorul de limba latin 0 greac al copiilor lui
Brncoveanu.

La acetia, se adoga fostul paroh al coloniei greceti din

Venetia, loan Abramios, scoboritor dintr'o familie de corfioti,
care tiprise acolo in limba greaca un ciclu de cati bisericeti
i, adus de Brncoveanu, indeplinea misiunea de predicator
al curtii 0 profesor la Academia greceasc din Bucureti. In
sf.rit, figura cea mai interesant . era: secretarul de limbi occidentale al Domnului, florentinul Anton Maria del Chian), pe care
ugubetii si contimporani il porecliser, pentru fata lui rocovan :

o curcanul . El a publicat mai taziu, dup uciderea

lui Brncoveanu, in 1718, la Venetia, in atelierele cunoscutului

tipograf Antonio Bortoli, interesantele lui memorii: a Istoria
delle moderne rivoluzioni della Valachia, con la descrizione del
paese ; natura, costumi, riti e religione degli abitanti ; annessavi
la tavola topogralica di quella provincia . . . i.

MAnstirea Hurez din judetul VAlcea, ctitoria lui Constantin Brncoveanu.

(Dupi o stamp din Biblioteca Academiei Romine)

www.digibuc.ro

II. EPOCA LUI BRANCOVEANU

Prin acestia, i mai ales prin unchii sai, Constantin si Mihail

Cantacuzino, Brncoveanu aflase despre frumoasa inflorire cultura15. si artistic& a Italiei, unde a trimes-pentru studii i ctiva
bursieri.
Documentele timpului ne-au pAstrat numele unora din acesti
bursieri, care se pare c erau fosti elevi ai Academiei grecesti

din Bucuresti: Raducanu Cantacuzino, nepotul su (fiul lui

Const. Cantacuzino), Palade Damian Romnul, care a devenit
apoi un latinist de seam al timpului su, inchinnd lui
Brncoveallu o poemi 1atin, i doi greci Anton Stratigos
Gheorghe Hypomenas din Trapezunt, care a fAcut studii str5.lucite de medicinA la Padova cu celebrul Prof. Dr. Vallisnieri.
dup cum aflAm dela Del Chiaro dup sguduiHypomenas

207

Ca o consecintA fireascA a acestor legAturi cu Italia, se vAdeste,

in epoca lui Brncoveanu, o usoarl und5. de influentA italian5.

in arta si in literatura noastrA.
ARTA. Se stie c5. Brncoveanu, care avea o avere imensA, a
palate ;
amintim doar pe cele mai insemnate: mAnIstirea Hurez, biserica
Sft. Gheorghe, palatul dela Potlogi, dela Mogosoaia, dela m5.ndstirea Brncoveni i cel dela Doicesti.

fost un mare iubitor de artA i ziditor de biserici

Cei ce au studiat arhitectura cldirilor din epoca lui Brncoveanu au gAsit, cu toatA varietatea acestor cldiri, un s armonios stil original *, pe care 1-au denumit stilul brncovenesc i in
care au surprins, pe vechiul fond bizantin, o influentA italianl,

toarea drama, care a pus capAt vietii lui Brncoveanu si a copiilor

sai, a ramas credincios, cu primejdia vietii, pe lng5. nenorocita
Doamn i indureratele principese si a luat drumul Apusului,

in special a stilului baroc, caracterizat prin multimea orna-

pentru a salva ceea ce se mai putea, din averea depus la bancile din Viena i Venetia.
NAzuinta de a trimite tineretul sl se lumineze in t".rile de
cultur5. ale Apusului, mai ales in Italia, prinsese rAdAcinA si in
sufletul boierimii noastre. Unul din colegii de studii la Constantinopol ai Stolnicului Constantin Cantacuzino, Mateiu Cretu-

adevArate fortArete cu ziduri greoaie i inalte, cu ferestre mici

strmte, ca sA fereascA pe cei din interior de gloantele dusmanilor, ci sunt clAdiri spatioase, cu ferestre largi care aduc luminA
aer proaspAt 0 care deschid ochilor perspectiva unui peisagiu
sau a unei grAdini de incntare si de liniste odihnitoare.

lescu, lsa cu limbA de moarte in diata lui catre urmasi ca

facA acest mare bine ce-1 doresc din tot sufletul mieu ca sA-mi
inveate
striineze pentru carte, de sA va putea...

piatr, cu o impozantA scar de marmora, cu sAli mari boltite,

asa mA rog, pentru mare numele Domnului Hristos, s mi-i

p-depseascA i mai vArtos la latineasa si la italieneaSa 2 .
A pedepsi, din grecescul nat,L8e6co, Insenma in liruba veche a instrui.
N. Iorga, Documents privitoare la lam. Cantacuzino, p. 206-207.

mentelor.

ClAdirile lui Brncoveanu nu mai sunt, ca cele vechi, niste

Del Chiaro, descriind palatul lui Brncoveanu, clAdit din

cu pridvor sustinut la mijloc de un rnd de coloane, ne vorbeste si de grAdinl, care e de toatA frumusetea si are form&
ptratl, in stil italian. In mijlocul ei, Brncoveanu clAdise a un
fAcea siesta dup.& mask inconjurat
foisor, unde lua prnzul
de straturi de flori a.
Cldirile lui, mAnAstiri si palate, se disting prin frumusetea
eleganta ornamentelor: sub strain le indri15., brane inflo-

Pridvorul MSn,tirii Hurez, ctitoria lui BrIncoveanu.

(Arinva fologratica a Pundaliei Regele Mihai I)
3*

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERAIURII RONIARE V ECHI

zo8

LITERATURA. La curtea lui Brancoveanu se mai afla

un astrolog, loan Romanul, sau Ioan Frncul care avea sarcina
de a se inchina Domnului, la fiecare inceput de an, cu ate
un calendar de preziceri privitoare la evenimentele politice ce
se vor desfdura,
alcAtuit dup5. acele Foglietti novelli , de
care era 'Ain& Italia secolului al XVII-lea 0 care se aduceau
in tar prin Stolnicul Const. Cantacuzino.
nu erau aceste calendare singurele crti de obarie italian
la curtea lui Brancoveanu! In 1700, apare in tipografia dela
Snagov, Floarea Darurilor, dup un text grecesc adus din muntele Athos, de un boier al lui Brancoveanu. Prototipul acestei

crti este, dupl cum s'a vlzut (v. I, p. 72) una din cele mai
rspandite opere medievale de sfaturi morale 0 poveti,
in sec. XIII-lea, In Bologna, de ctre un clugr franciscan
Tommaso Gozzadini ; Fiore di Virti .
In 1713, se tiprete tot la Snagov, vestitul roman fantastic

al lui Alexandru cel Mare A lexandria care de0 tradus.

inteo epoc anterioarl din srbete, cf. mai sus V. I. p., are
ins la baza ei o versiune italiart. i in sfarit, in acelai an,
o colectie de
apare la Snagov, o ash& carte, Pilde
maxime care fusese tradus in italian de Del Chiaro, dup un
text original francez ; din italian in grecete, de unul dintre
reprezentantii coloniei greceti din Venetia, adus la curtea lui
Brancoveanu, predicatorul loan Abramios 0 din grecete in romnete de Mitropolitul Antim Ivireanul, insui.
Dar aceste legAturi cu Occidentul nu puteau fi nici prea mul-

tiple, nici prea intense. Nu puteau fi, fiindc pe de o parte,

bnuit de Turci c st in legaturg cu cretinii, Brncoveanu se
simtea spionat in mic&rile sale, iar pe de alt parte, ortodoxismul

nostru fl lega mai mult de elenismul scaunelor patriarhale din

Orient.

INFLUENTA GRECEASCA. In a doua jumtate a veacului al XVIII-lea, se petrecu o adncl prefacere in vieata de
cultur a neamului nostru.
Slavonismul din principatele dunrene intrase in agonie, ne
mai fiind alimentat de focarele de cultur& din Sud, care se stinPalatul dela Mogoqoaia

seser. sub apsarea turceasc. Dar la acea rspntie din

vieata Bisericii noastre, nu toate crtile de ritual se gseau
transpuse in limba national& 0 nu fuseser transpuse

starea actual (renovat).

rite, ferestre incadrate in podoabe de frunze, flori i fructe

ceea ce denot tot o influent& occidental& in arbitectura
palatelor lui: loggiile in stil italian.
Chiar i in decorarea interioar a palatelor se resimte influenta
italian. Unchiul Domnului, Stolnicul Constantin Cantacuzino,
in anii tineretii sale de student la Padova, vzuse in palatul
Dogilor, zugrvite, pe peretii slilor, scenele importante din
ascensiunea republicei lui San Marco 0 admirase cu deosebire
cadrul in care Veronese imortalizase gloria Venetiei, copiind
In carnetul su de student inscriptia: Robur imperii . Brancoveanu, dup intainirea cu Sultanul din 1703, cnd i se plrea
c domnia lui este definitiv aezat. i c5. vor urma zile senine
de pace 0 glorie, puse s i se zugrveascA i lui pe zidurile palatului dela Mogopaia: scena plearii sale la Adrianopol, Intlnirea cu Sultanul i intoarcerea spre Bucureti.
Se pare c influenta picturii italiene era pe vremea aceea ceva
mai rspanditi in Muntenia. Del Chiaro pomenete de fratele
unui negustor muntean, cunoscut in Venetia, fiindc exporta
acolo mrfuri din Valahia, care copiase pe timpul ederii sale
in cetatea lagunelor aa de bine unele picturi bisericeti, c
intorcandu-se in tarl, a zugrvit diverse icoane, intre care pe
Sft. Francisc ingenunchiat, primind stigmatizarea. Aceast
adaog& Del Chiaro se poate vedea pe altarul biseicoan&
ricii catolice din Targovite a.

fiindc problema traducerii se complica, dup cum vom vedea

mai trziu, cu o problem de ordin liturgic 0 muzical. Ne gsim
dar, inteo epoc& de tranzitie, in care, limba roman, nefiind
deplin pregAtit s ia locul limbii slavone, se simtia nevoia de
a se introduce in biserici serviciul divin in forma greceasc,

ceea ce prea cu atat mai firesc, cu cat liturghia greac era

izvorul liturghiei slavone.

A rspandi cunoaterea limbii greceti In poporul nostru,

insemna deci, pentru acea vreme, In primul rand, a intri Biserica i vieata religioas5. a poporului.
De altfel, Brancoveanu putuse afla, prin Stolnicul Constantin
Cantacuzino, de ce mare cinste se bucura liunba i cultura greac
chiar in Italia catolicg. A pune bazele elenismului la noi insemna dar in al doilea rand, a ridica nivelul poporului, introducandu-1 in ritmul culturii clasice.
Sub inipulsiunea acestor doll& preocupari, Brncoveanu
reorganizeaza, in al doilea an al domniei sale, coala greceasc
din Bucureti, intemeiat de erban Cantacuzino in mnstirea
dela Sft. Sava, pe locul unde se afl astzi Universitatea noastr&
statuia lui Mibaiu Viteazul.
Pentru conducere, el aduse in Bucureti, pe insui directorul
coalei greceti din Constantinopol, pe Sevastos Kimenitul.
originar din Trapezunt, fost elev al lui Alexandru Mavrocordat
Tatal pringlor domni fanario(I.

www.digibuc.ro

II. EPOCA LUI BRANCOVEANU

209

in scoala Patriarhiei din Constantinopol, i desvarsise studiile tu Universitatile din Italia. Brncoveanu il pretnia asa
de mult pentru cultura lui, incat, ne spune un contimporan, 11

aseza la mas mai sus de toti boierii , cinste adaoga

Daponte pe care un alt Domn la un alt profesor n'a dat
nici nu d Sevastos Kimenitul, care supraveghea imprimarea
cartilor grecesti de slujbl, care a redat, in greaca vulgar5.,
vitii al lui Aristotel si a alcatuit
Tratatul despre
Invataturi dogmatice a Bisericii Rsaritului In limba gread.
(1703), a carmuit scoala pra la anul 1702, cnd a murit.
Dup hrisovul dat de Brncoveanu in Septemvrie 1702,
numarul profesorilor trebuia sa fie de 3, reputati prin religiozitate i moravuri bune . Hrisovul ne-a transmis si programul acestei scoli, din care se poate vedea caracterul instruc-

tiunii pe care o cpata in aceasta scoala superioar, tineretul

de acum mai bine de zoo ani. Inva.tamantul avea mai
inti un caracter filosofic. Primul profesor trebuia s predea:
logica, retorica, psihologia i metafizica. In al doilea rand,
scoala avea un caracter filologic i istoric, caci se cerea s se
citeasc i sa se interpreteze: tragediile lui Sofocle i Euripide,
discursurile lui Demosthenes ; Plutarh, Tucidide, Xenofon,
fabulele lui Esop. Scoala avea apoi i un caracter

fiindc se mai preda: astronomia, acustica fizic., fizica, metai matematica

lui Pythagora. Programul scoalei vadeste, in sfaxsit, preocuparea

fi zica : despre na.sterea lucrurilor i desfcerea lor

de a aseza in acelasi tinip cultura tineretului pe o serioas

baza de educatie religioas, caci impunea: Evanghelia, Faptele
Apostolilor, cuvntarile Sft. Grigore de Nazians, Apologia
religiunii crestine a lui Agapet, s. a.
Pentru Intrirea acestei coli, menita pe de o parte sa introduc clasicismul elin la noi, iar pe de alta, s intreasca orto-

doxia, Brancoveanu a adus dascali greci renumiti, cu studii

facute in Occident. In afar de Sevastos Kimenitul pe care
1-am amintit, erau : Maiota, predicatorul curtii i dascalul
copiilor lui Brncoveanu; loan Comnenul, profesorul d e stiinte
fizice i matematici, care tsi fcuse studiile in Padova si care
a publicat o serie de epigrame grecesti si de carti teologice, iar

dupa ce s'a calugarit la Muntele Athos si a aju4s Mitropolit

1"Pr
,

Constantin BiAncoveanu i cei 4 fit ni s5I: Constantin, stefan, Radu M Mateiu

decapitati la Constantinopol In 1715 (dupa o gravuri din opera lui Del Chiaro,
secretarul lui Brncoveanu, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, ap-

rutS In Venetia In 1718).

al Dristrei (Silistra), un Proschinatariu al Sfantului Munte

(la Snagov) in care sunt pomenite donatiunile fcute de

i, in sfarsit,
Voevozii nostri, manstirilor din muntele Athos

urmasul lui Ioan Comnenul, Panait Sinopeus, tot un eley al

universitatior italiene.

Icoana Sf. Constantin, gravurn din cartea greceascl Cuvdnt panegiric

la Sfantul Constantin, a lui Constantin Brncoveanu, fiul Domnitorului, ap5rut la Bucuresti, 1701.

COPIII LUI BRANCOVEANU SI CULTURA LOR CLASICA. Astfel, sub impulsiunea data de Domn, se raspandeste la
noi cultura greceasca. Chiar copiii lui Brncoveanu 1i Insusisera
asa de bine limba greaca, inct se incumetau, cu prilejul zilelor
onomastice ale printilor si al marilor sarbatori ale Bisericii,
rosteasca, in limba greaca., panegirice in cinstea sfintilor,
care au si fost tiprite de Antim Ivireanu. In 17or, a aprut
la Bucuresti, Cuthintul panegiric la Sldntul Constantin, scris in
limba greac de Stefan Brncoveanu i rostit in palatul domnesc, de fratele al treilea Radu. Cuvantul este afierosit prea
blndului sau parinte *, s ca un mic rod al mintii sale*. In
anul urmator, aprea tot in imprimeria Mitropoliei, un Cumint
panegiric la Martirul ,Ftef an, rostit probabil de autor, a treia
zi de Craciun, i inchinat Sfntului sau patron, a carui protectie o cerea e:pentru inaintarea mea in stiinta i invttm a.
In 1703, Stefan Brncoveanu alcatuia un alt Cuveint panegiric
la A dormirea Nciscdtoarei de Dumnezeu, rostit tot de fratele
su, Radu, i a.fierosit mamei lor cea prea blnd a, Doamna

www.digibuc.ro

210

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

Maria Brncoveanu. In 1704, Radu Brncoveanu se incumeta

si el cu o Cuviintare la Patima cea Mdntuitoare (tnvierea
Domnului), pe care o prezint. ca omagiu Prea fericitului
Prea inteleptului Stpan , Patriarhul Dosithei al IerusaIimului,

Academiei grecesti din Bucuresti, Inteo prefat5.1 InchinatA lui

Brncoveanu.

care, spune tanarul autor, e se lupt nu cu o hidrk ci cu

neasc. a lui Brancoveanu, intre 1690 si 1716, 31 de crti

grecesti, toate destinate nevoilor Bisericii si Intririi orto-

atatia cati sunt uritori de Dumnezeu, vrjmasi ai ortodoxiei s.

In 1704, fratele mai mare Constantin, despre care Antim Ivireanu ne spune in prefata carpi ca era si el
intre
prea invtati *, orator si adnc cugetator , stimulat de succesul fratilor si Cuvntul la Sf. Constantin si cel la Martirul

Sf. Stefan, avusesera repede o a doua editie, In 1702

animat de o nobil ambitie, public si el, dupl saruintele
Tvlitropolitului, in 1704,
paralele grecqti i romane ale lui
Plutarh Chersoneul, traduse in greaca modern.

Oricat de mare ar fi fost dorinta lui Antim Ivireanu de a

spune un lucru placut tatlui, totusi era un pic de adevr
In cuvintele pe care el le scrie Inteo predoslovie ctre Domn,
a fiii si sunt ravniti In lume i invidiati pentru marea lor
virtute prematur i. Acesti tineri elenisti, care aveau, se pare

o temeinica cultur latink ar fi fost o frumoas sperant

pentru pdrintii lor i pentru neamul nostru, dac n'ar fi cazut
sub iataganul gealatului pe trmul Bosforului.
PATRIARHI SI CARTURARI GRECI LA CTJRTEA LUI
BRANCOVEANU. Atrasi de sprijinul dat de Brancoveanu culturii grecesti, marii Patriarhi i Mitropoliti ai Rasgritului, vin
la curtea lui bogatk ca sa obtin . mil. i ajutor pentru bisericile
lor strivite sub stpnirea turceasc i ca s lupte in libertate,
pentru IntArirea ortodoxiei. In fruntea tuturor st, prin cultura
lui largO, prin munca neobosit i prin zelul cu care a aprat

ortodoxia, atacat de curentele de reform4 si de catolicism,

Patriarhul Dosofteiu al Ierusalimului, adus de Brancoveanu din

Iai, si mai tarziu nepotul acestuia, invtatul Hrisant Notara,

care studiase la Padova, cOlOtorise In Franta si Germania,
adusese, din Rusia, de la Nicolae Milescu, o copie a Descrieiii
caTtoriei in China si a fost si el unul din profesorii copiilor
lui Prncoveanu, Inainte de a succede unchiului sn in scaunul
Patriarhal al Ierusalimului. Brncoveanu d'aruise b5.trnului
Patriarh Dosofteiu hanul dela Sft. Gheorghe, cu apartamente
incOptoare i cu multe prkvlii Inchiriate negutktorilor, care
aduceau un venit anual de peste zo de pungi, larzite de Doran
Sfntului Mormnt.
Patriarhul Dosofteiu este, de fapt, In timpul lui Brncoveanu
conducOtorul ortodoxiei. Pentru a inltura atacurile indreptate
de calvini, lutherani i catolici, se public la noi sub auspiciile
lui, un ciclu de crti grecesti, menite t fac. cunoscute norrnele
dogmatice ale ortodoxiei. Astfel se tipdreste opera lui Meletie
Sirigul, indreptat. impotriva catehismului atribuit lui Chini
Lucaris ; Pravoslavnica Marturisire a lui Petru Movil.; Manual
Impotriva schismei papistasilor; Manual Impotriva rtAcirii calvine, s. a.

0 Incercare a lui Brncoveanu de a Intemeia o tipografie

greceasa pe lng scaunul patriarhal din Constantinopol nu
isbutise Atunci Domnul roman i ai sai s'au strduit s consolideze tiparul si Academia greceasc5. din Muntenia astfel
In cat s poat rivaliza cu tipograiiile si colile grecesti din
Venetia. Se flea mult spranceana occidental, mai nainte,
cu toat. Intelepciunea i cu tiparul, c editeaz cxti orientale.

Pentru amandou5. acestea au rskit acum harul crestinilor

aicea, i in invtturi si in tipografii prin osrdia i cheltuiala
mnei tale celei mrinimoase i inspirate de Dumnezeu, Domnitorule cel mai perfect intre credinciosi, Constantine prea
mare ... * scrie Sevastos Kimenitul, profesorul de stiinte al
') Documentele Hurmueahi, ;cry, partea III, p. 52-53.

Sub auspiciile Patriarhului Dosofteiu si a celorlalti prelati

profesori greci ai Academiei, s'au imprimat In tipografia domdoxiei.

Sprijinul dat de Brncoveanu ortodoxiei in forma greceasc

a avut intre fruntasii clerului grec contimporan, un puternic
rsunet, dup cum se vede chiar din prefetele care insotesc
publicatiile grecesti iesite din teascurile tipografiilor brncovenesti. Brncoveanu este comparat mereu cu Ptolomeu,
vrednic de cununile ceresti . 0 pref45. spune: Toate ale
Elenilor se cuvin Domnitorului filelin i toate cte fiii iubitorilor de rnuze ai Eladei scriu ori inventeaz cu mintea,
toate se datoresc Mariei Tale, care esti cel mai zelos sprijinitor
al in.vtturii grecesti i binefalatorul cel mai uman al Ele nilor.

Ce datorie nu avem care a ta darnic5, generozitate noi,

fiii Grecilor si Grecia mama noastr de obstie, ... In acesti
prea fericiti ani ai Domniei Tale infloreste iarsi acea glorie
strlucit ce, din vechimea ei dela Inceput, a cstigat neamul
nostru cu intelepciunea lui, pang la marginile lumii .
Nu sunt In aceste cuvinte numai laude rnieroase, ci i sentimente sincere, care traduc o realitate a timpului. Am venit
eu aci, Prea fericite Patriarh, la addpostul de obge al neamului
nostru nenorocit , scria din Bucuresti, la 17 Decemvrie, 1709,
catre Patr:arhul Hrisant Notaxa, fostul paroh al coloniei grecesti
din Venetia, Ioan Avramie, care fusese silit s prseasca cetatea
lagunelor si care ajunsese predicatorul curtii lui Brncoveanu 2
PAng si in Ianina, unde Brncoveanu sprijinea scolile grecesti,
elevii alctuiau versuri omagiale pentru Domnul roman.

BRANCOVEANU SI ORTODOXIA DIN ARDEAL. Adpostul acordat de Brncoveanu marilor patriarhi greci, precurn
sprijinul dat pentru imprimarea cOrtilor de dogrnatic5,
polemic religioask corespundeau de altfel, i unei necesitti
de ordin national: apdrarea unittii religioase a neamului romnesc. In 169o, Transilvania, smuls. dela Turci, czuse in
mnile Austriacilor. Guvernul austriac, trimetnd misionari
catolici, care sO fgadueasc5. preotilor romani din satele ardelene o situatie simiIar cu aceea pe care o avea cleruI celor-

lalte culte, isbutise s. castige aderenti printre preoti pentru

unirea cu Biserica Romei. Brncoveanu i sfetnicii sai au sprijinit pe toate cile rezistenta. Romnilor ortodocsi Impotriva
tentatiilor catolice i calvine. Mai Intai, fiindea dup5. Incetarea
tipAriturilor din Billgrad, initiate intre 1633 i 1689 de Protopopul Ioan Zoba din Vintul de jos, omul calvinilor si dusmanul Mitropolitului Sava Brancovici 3, s'a intmplat
lipseasca
atunci neamului nostru rumnesc, aici In Ardeal, mester pentru
lucrul tipografiei
Brancoveanu, ca un patronas adevOrat al
Mitropoliei din Ardeal*, trimete la Alba Julia, pe cel mai harnic
dintre ucenicii lui Antim Ivireanu, In arta tiparului, pe Mihail

Stefanovici sau Isvanovici, cum semneaz el de aci inainte.

Acesta incepe in Ardeal revizuirea In sens ortodox si tiprirea
crtilor de scoal si de slujb5. bisericeasck Munca se incepe
In 1699 cu o Bucociond pentru copii (care cuprindea i simbolul
credintei, cit cele io porunci i cu explicarea ortodox a celor
Bibl. rom. veche, I, p. 380.
2 Hurmuzaki, XIV, partea III, p. 60.
3 Diutre clrlile tipArite de Than Zoba, unele erau traduse din ungureste i contineau
norm calvine, ca de exemplu, Citrate pe scurt spre Mtge bune indreptdloare, tradusA
dupl Matk6 de Kzdivsrhely i apArutA In 1685. Celelalte cArti tipArite de Zoba
sunt : Sicui de aur, carte de propovedanie, Sas-Sebes, 1683; Ciaslovdt, BAlgrad,
1687; Moltvenic, BAlgrad, 1689.

www.digibuc.ro

II. EPOCA LUI BRANCOVEANU

211

Biserica din SimbAta de Sus (TransilvAnia), ctitoria lul Constantin BrAncoveanu.

(Arhiva fotograficA a Fundatlei Regele Mihat 1)

7 taine) si o carte de predici: Chiriacodromion 1. A trimes

oamenii Ai in Transilvania pentru propaganda ortodoxa, intre
acestia David Corbea, care apara cu zel politica lui Brancoveanu. A intervenit pe lng guvernul austriac si chiar pe

BRKNCOVEANU SPRI JINITOR AL CULTURII ORTODOXE IN RA.SARIT. Politica cresting a lui Brancoveanu
urrnnd liniile trase de Inaintasii sai Basarabi s'a extins
asupra intregului Rasarit ortodox, asupra clruia a revarsat da-

lng5. Petru cel Mare, cernd sprij in pentru Romnii ortodocsi

rurile lui, far& nicio intentie ascuma, cu o generozitate pe

care
trebue s o subliniem n'o mai intalnim la nici un
popor ortodox, cAci nici unul nu a trait ma de intens ideea

din Ardeal. and la inceputul anului 1698, noul Mitropolit al

Transilvaniei, Atanasie Anghel, a venit la Bucurestidupa. datini
ca sa fie hirotonisit de Mitropolitul Trii-Romnesti, acesta i-a
cenit O. declare ca. va pazi neschimbate a toate tocmelele ortodoxe pe care le are scaunul Ungrovlahiei. Cu acest prilej, Patriarhul Ierusalimului, Dosofteiu, a intocmit o lung5, si important

invtatura in care erau cuprinse normele de calanzire pentru

pastrarea dogmei ortodoxe, pe care Atanasie a semnat-o. Dar
guvernul austriac nu-1 recunoaste decal in Martie 1701, dupa
ce a fost chemat la Viena si o purificat , declarnd in scris c
primeste unirea. Sinodul intrunit la 25 Iunie 1701, in Balgrad,
in care marea majoritate a preotilor ardeleni a hotarit unirea cu
Roma, a aruncat marul discordiei confesionale intre Romani, ale
carei fructe amare mai dainuesc si azi, desi atenuate de lumina
comtiintei nationale. Trebue ins& s recunoastem c5, unirea a

dat putinta tineretului ardelean A. patrunda in scolile inalte

din Viena si Roma si ca viziunea Romei imperiale a trezit in el
instinctul rasei si a provocat miscarea de redesteptare national,
care a grbit cu o jumatate de veac mai de vreme intrarea poporului romnesc in comunitatea spirituala a rasei latine.
1) Unirea Bisericii ardelene cu Roma, IntAmplatA In 1701, 11 va Indemna BA se

Intoarcl Inapoi. Nu credem cl el este tipograful cArtii Painea Pruncilor, apArutA

la Belgrad In 1702, cad, precum a arltat I. M usle a, In Omagiul Prolesorului

loan zupu (0 extras), Bucuresti, 1941, p. 617-631, cartea a fost alcAtuitA de
Paul Baranyi, catolic.

cresting, precum au trit-o ai nostri.

Merit in deosebi s5. fie subliniate aci, pe Un darurile

in bani si in crti, mai ales manuscrisele iluminate, caci se

pare ca. Brancoveanu avea pentru aceasta art minor o
adevarati pasiune. Liturghierul grec, copiat de ieremonahul
Calinic, in fine trasaturi caligrafice si Impodobit cu minunate
miniaturi de evanghelisti si cu frontispicii, chenare si initiale
de flori si de pasri stilizate poate fi socotit ca unul din cele
mai frumoase exemplare ale genului.
Vestea despre bogatia si generozitatea lui Brancoveanu trecuse peste hotarele tarii si se faspandise in tot Orientul mu-

sulman, uncle Domnul roman era supranumit Altin Bei

Prinful Aurului.
Era dar firesc, ca in acele vremuri, crestinii, cari, sub stapanire
turceasca, se vedeau arneninta,ti sa-si piarda credinta, sa-si indrepte privirile catre curtea stralucitoare a lui Brncoveanu si sa.
cearl dela el ajutor, pentru nenorocirile bor. 5i Domnul roman,
intelegea sa li-1 dea in cea mai larga masura.

Darurile lui Brncoveanu s'au raspandit departe in Orient,

pan la crestinii din Asia Mica.
Pe la inceputul veacului al XVIII-lea, venise la curtea domneasc din Bucuresti Patriarhul Antiohiei, Athanasie 1 V Dabbas,

si Domnul roman, aflnd dela Patriarh ca preotii crestini din

www.digibuc.ro

212

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

RZZZSRV,Ziec.E.R.,fic
PA1

6X4

......
...........ii5

PAY

1... ..t..t L.,:...,(i. : 4.4),\P kW ,z-L. xi ii te

o d..,.....
.).:i)N1%.:40....o1.1 4.0..v. j.-.1
ps
OF4

OM

o tU.siszii, zl.L L yJi ;GiiJIL3

'''

LA,,ilit ,A1 ki)l.:Iv _JAM.

..4.C---

Ong, atunci, la tipografia de pe lgngg scaunul eparhial din

Pi

.4.,,I2,J1
IWPS

P-V

* L__ii,LL, 441,3

*,:,L11 t..iiii..,

Fairna despre munca spornicg a tipografiilor din Tara Romi despre generozitatea lui Brancoveanu a ajuns departe
In Rgsgrit, pgng la Ivirii din Muntii Caucazului.
Regele Wakhtang al IV-lea, cuprins vi el de rvna crevtineascg
de a inzestra bisericile sale cu textele necesare serviciului divin,
a trimis solie la curtea lui Brncoveanu vi a obtinut, impreunl
cu litere de tipar, turnate de Mitropolitul Antim, el Insuvi georgian de origine, o echipg de lucrtori sub conducerea tipografului
romn ardelean, ipodiaconul Mihail Stefanovici, care lucrase
neasc

\fi.x_t_11j

Rgannic. Cu acesre litere de tipar s'au scos la Tiflis, cele dintgi

carti georgiene: o Evanghelie i un Liturghier.
In epflogul Liturghierului, apgrut In 17r0, tipograful romgn,
cu g.ndul la plaiurile tgrii sale, 10 Incheia acolo munca sa Inchinat lui Durnnezeu, cu urmgtoarele vase versuri romnevti,
in caractere georgiene, o mgrturie discret a expansiunii culturale brncovenevti, pang la acele indepgrtate hotare ale Rgsgritului ortodox:

11 ,:j1v1111,,,N1

C9 ueCaZee up.
CLivaL.Caci oCOL9CP

;LA:

'BC(C%
4.f,ste-44

iJI

eveyq co e e

5?JtY

C,q3c(z : CL9cB CvE. elCv

Arabia nu-vi pot implini misiunea lor vi nu pot oficia, dupg cuvihrtg serviciul divin, din pricina sgrgciei vi a lipsei de cgrti, a
pus pe ieromonahul Antim Ivireanu, din mngstirea Snagovul,
s. sape litere arabe i sg tipgreascg pe cheltuiala domniei, cgrti
de ritual, cu ruggciunile In limba arab i eofosinele (chntgrile) In limba greacg, ava cum cereau necesitgtile cultului,

pentru credinciovii din Arabia. La r7or, au apgrut, de sub

teascurile tipografiei din Snagov, un Liturghier, iar In 1702,
un Ceaslov, ambele In limbile greacg i arabg, i ele s'au
trimis In dar, din porunca domneascg, bisericilor din Arabia.

Pentru a veni 0 mai mult in ajutorul acestor crevtini npstuiti. Brncoveanu a dat ajutor de s'a instalat tipografie arabg
prima tipografie In Alep, uncle In 1706, s'a tipgrit cea
diutiu Psaltire arabg, avnd pe dosul titlului sterna Tgrii Rornnevti, inconjuratg cu iniialele grece01 ale lui Constantin
Brncoveanu, 0 la Inceput, o precuvntare de Inchinare i multurnire, In care Domnul roman este comparat cu Constantin
cel Mare, cu Moise i cu Solomon, pentru Intelepciunea, spiritul
drnicia lui.
Tipografia brncoveneascg, transportatg de Mitropolitul Atanasie Dabbas la Alep, a trezit crevtinii din Arabia la o viatg
spornicg de culturg. Ea a functionat acolo png. la moartea

Mitropolitului, Intmplatg in 1724. Dupg aceastg dat este

mutatg, in parte la mngstirea Balarnand, In parte
mai
trziu la mngstirea Sf. Ioan din Saeg, lii Sudul Libanului,
unde, reinoitg i organizatg, publicg i azi ogrti bisericevti

c'Zcx..x..i

p
ue,

oCrP ye, : F

Dvco CQZeL9Q3uQ3uq.

PriCt.p.acD ugoCc....R9 .JO

UP

eaPNE.

Precum cei strgini doresc movia sg-vi vazg,

Cnd sunt intealte tgri, de nu pot sg vazg,
ca cei ce-s pre mare bgtuti de furtun
roagg pre Dunmezeu de linivte bung,
Ava i tipograful, de-a cgrtii sfarvire,
Laudg neincetat g. d i multumire.

Liturghierul greco-arab, tiprit la Snagov de Antim Ivireanu, dha porunca lui

Brncoveann, la 1701.

vcolare.

ca

: D% ce,D,RE.D3D

igampammo

u2)0(.92etar4 ue,
GiC%CseCZ C9E,

ar.x.11 41,1)

cQcQ9O9 cDc.Z

Astfel, sub Brncoveanu, Tara Romneascg ajunge focarul

din care radia lumina culturii In tot Orientul ortodox, aflat

sub apgsarea musulmang.

Prin rvna cu care el a sprijinit i intgrit credinta ortodox

pgng departe In Rgsgrit, prin bungtatea i generozitatea sa,
pe care nu contenesc de a i le recunoavte png i strinii pripgviti

la curtea lui, prin lupta pe care a dat-o pentru a mentine

nevtirbitg miitatea religioasg. a Romnilor ardeleni i prin
imboldul dat culturii, Brncoveanu a meritat deplin cele doug
trgsgturi caracteristice, pe care le-a subliniat In personalitatea
lui, anonirnul poet popular:
Brncoveanu Constantin,
Boer vechiu i Damn crevtin...
BIBLIOGRAFIE.Pentru cadrul istoric al epocei lui $erban Cantacuzino j Const.
Brncoveanu: N. I org a, Istoria Romdttilor, vol. VI, Bucuresti.1939; N. I org a,
Isoria bisericii romdnesti 0 a viefii religioase a Romnilor, ed. II, Bucuresti, 1929, vol.
I, p. 375-386 si II, p. 9-18; a cela s, Byzance apres Byzance, Bucarest, 1935 p.

181-200. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, voI. 111,1, Bucuresti, 1940, p. 157-206;

util luck A. D. Xeno p o I, Istoria Ronanilor, ed. III, ingrijit. de I. VlAdescu, vol.
VIII, Bucuresti, Cartea Roaaneasck 1929, p. 181-249; Mteresant prin detalii con-

temporane: Anton Maria Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della
Valachia, Venezia, 1718, precum i cronicile nationale contemporane, pentru care
vezi mai jos, p. 231-258. N. I org a, Viafa i Domnia lui Constantin-Vodd Brancoveanu, Bucuresti, 1914 (In Studil i documente cu i)rivire la Isl. Rom. XXIX). Pentru
literatura epocii in general: N. Iorg a, Istoria literaturii romnesti, vol. I, ed.

H, Bucnresti, Pavel Suru, 1925; S e ict i i Puscari u, Istoria literaturii ronane,

epoca veche, ed. II, Sibiiu, 1930 (utili. mai ales prin bibliografie) ; G. Pasc u,
Istoriea literaturii
rosnane, sec. XVII, Iasi, Viata Romaneasc5, 1922;
Ioan Bian-u i Nerva Hodos, Bibliografia romdneascd veche, 1508-1830,
tomul I, 1508-1716, Bncnresti, 1903, cf. si vol. IV (AdSogiri i indreptki de I.

www.digibuc.ro

LITERATURA RELIGIOASA
Bia nu 0 Dan Si monescu) Bucuresti, 1944. Pentru legAturile cu lumea ucraineanA i traducerile din Galeatovski, 5 t. Cioban u, Din legaturile cultural, romano-ucraineane. loanichie Galeatovschi i literatura romaneasa veche. Analele Acad.

Rom.Mem. Sect. lit., seria III, tom. VIII, mem. 8. Pentru Sinopsisul de la Kiev si
Patericul de la Lavra Pecerska: P. P. Panaitesc u, Istoria Stavikr in romaneste
Revista Istoricd Remand X, 1940, p. 100-129. Pentru influenta greceascA: D.
Russ o, Studii istorice greco-romane Opere postume, tom. I-II, Bucuresti,
1939, cu deosebire articolul Eleniemul In Romania, tom. II, p. 487-542 (publicat
pentru IntAia datA in 1912) vezi i indicile dela vol. II. N. Iorg a, Byzance Ores
Byzance, Bucuresti.

1935. Utill incA: C. Erbicean u, Barhafii

greci

Anal. Acad. Rom., ist., s. II, tom. XXVII (1904-1905). p.

141-182, Dumitru StAniloae, Viala i activitalea Patriarhului Dosolteiu al Ierusalimului i legaturile lui cuTarile romanesti, CernAuti, 1929. N. Iorg a,
Activitalea culturald a lui Const. Vodd Brancoveanu --_, An. Acad. Rom. Mem.
ist. S. II, tom XXXVII, Bucuresti. 1915. N. I org a, L'Acadmie de Bucarest In Revue Historique du Sud-Est Europ., Bucuresti, 1929, p. 1-11; Pentru
romani

213

tin Voila Brancoveanu, 1693 1704, Bucuresti, 1940. Calendarele au fost semnalate

pentru MOM* dati de A. Odobesc u In Revista Romani, 1,1861, p. 657-660

Pentru sprijinirea culturii ortodoxe tri Ardeal: N. Iorg a, Istoria bisericii r md:
toga # a vieii religioase a Romanilor, Bucuresti, 1929, vol. I, p.387-391; tef an
Me teq, Istoria Bisericii romanesti din Transilvania, vol. I, Sibiiu 1935, p. 300 333.

Silviu Dragomir, Istoria desrobirei religioase a Romantlor din Ardeal in secolul XVIII, 2 vol. Sibiu, 1920 si 1930. Pentru darurile fAcute de BrAncoveanu
popoarelor ortocloxe: Emil Turdean u, Din vechile schimburi culturale dintre
Romani i Jugoslavi In Cercetari Literare publicate de N. Cartoja n, III, 1939.
acelas, Legaturile romanesti cu mancistirsle Hilandar si Sl. Pavel dela Muntele
Athos In Cercetari Literare IV, 1940, p. 94-99 (si extras). M. B e z a, Urme ronuinestr
fn Rdselritul ortodox, ed. II mAritA, Bucuresti, 1937; Gheo rghe Cioram
Exkcng TWV Pouv.ocvm.73v xcop(7.w Ler& TOU "A0(.0 . . . Athos, 1935

(pentru BrAncoveanu vezi indicele) ; Preot Dr. Teodor Bodoga e, Ajutoare romanelti la mandstirile din Slantul Munte Athos, Sibiu, 1941 (cf. indicele).
Pentru chestiuni mai detahate a se vedea bibliografia de la capitolele respective.

influenla italianA In epoca lui BrAncoveanu: Ramiro Orti z, Per la storia

della cultura italiana in Rumania, Bucuresti, 1916; Mario Ruffini, L'influ-

nescu si Emil Muracade, Tipar romnesc pentru Arabi in secolul al

enza staliana in Valacchia nell'epoca di Constantin-Vodd Brancoveanu (1688-1714)

XVIII-lea, In Cercetari Literate, III, 1939, p. 1-32 (si extras).

Milano s. a. Pentru textele literare de origine italianA: N. Cartoja n, Cdrtile

Pentru arta epocii: G. Bals et N. Iorg a, Histoire de l'art roumain ancien,

Paris, Boccard, 1922, p. 188 258; N. Iorg a, Pictor strain la curtea lui Btancoveanu

populare in literatura romaneascd, vol. I, Bucuresti, 1929, p. 180 187 si 195-208;

despre Floarea Darurilor : N. Cartoj a n, Fiore di Virt in literatura romaneascii,
Analele Arad. Romane, Mem. sect. lit., seria III, tom. IV, mcm. 2, Bucuresti, 1928;
si e el a g, z Fiore di virttlt dans la littrature roumaine In Archivum Romanicum
vol. XII, 1928, p. 501-514. Pentru calendarele lui BrAncoveanu de origine ita,
lianA cf. si Ramiro Orti z, oP. cit., p. 198-206. Textele au fost publicate si
studiate mai In detaliu de E mil V f r to s u, Foletul Novel, Calendarul lui Constan-

I. Bianu Din carlile vechi, In Lui D. A. Sturdza, Bucuresti. Dan Sim o-

In Buletinul Comisiunei Monumentelor Istorice, 1929,

p. 44; N. Iorg a,

,Les

arts mineurs en Roumanie, 2 vol., I 1934 0 II 1936, Bucarest. V. BrAtulesc u,

Miniaturi
manuserise din Museul de Arta Religwascl, Bucuresti, 1939; V.
Drfig bi ceanu, Curjile domnesti brdncovenesti In Buletinul Comisiunei Monumentelor Istorice, 1909, p. 101 0 urna.; acela /n amintirea lui Constantin Blabscoveanu 171411914. Locasurile Voevodului i vieaja lui, Bucoresti, 1914.

LITERATURA RELIGIOASA
Literatura romneasc, Inviat dup un sfert de deceniu de
secet, se desvolt. in epoca lui erban Cantacuzino si a lui
Brncoveanu pe don trmuri: religios i istoric.
Pe trm religios, era aceasta inseamn piatra de hotar a
unei directii noi: Intoarcerea la sursele pure grecesti. Ca o
urmare fireasa a transplantrii elenismului la noi si a ivirii
cxturarilo romni, cunosctori buni de carte greceasck traducerile crtilor sfinte nu se mai fac de azi inainte dup intermediare slavone, care contineau pasagii neclare, confuzii i erori
de traducere, ci direct dup originalele grecesti.
Traductorii care se inharn la aceast urias munca sunt:
Iordache Cantacuzino, fratele Domnului, fratii Radu i *.erban

Pentru a intelege mai bine procesul de introducere a limbii

romne In Biseric, trebue s se stie c serviciul divin este alc-

romneasc. original.

mului asletite sub stpniri strine, ai nostri s'au artat in-

Vom urmri pe rnd toate aceste aspecte i vom lumina, in

msura importantii lor, personalittile care au adus partea lor
de contributie la zidirea culturii romnesti.
Incepem cu procesul de introducere a limbii nationale In
Se credea Inteo vreme la noi, sub influenta lui Xenopol, c.
Matei Basarab i Vasile Lupu au introdus limba roman& in
biseria. Aceast. conceptie se mai rsfrnge i azi in unele ma-

transigenti pe chestiunea limbii in biseric5.. 0 cedare pe acest

teren putea atrage dup sine pierderea Romnilor din Transilvania in masele Ungurilor calvini. De aceea Matei Basarab ia
initiativa de a se tipri toate crtile necesare serviciului divin
afar de Cazanii in limba slav, adresndu-se, cum ne spune
in prefete: drept credinciosului i evlaviosului neam al patriei
noastre i altor neamuri inrudite cu noi dup credint i avnd
acelasi vestit dialect slavonesc ca limbk Ungrovlahilor, Moldo-

nuale de liceu, desi In 1904 Ion Bianu, In remarcabiluI su

vlahilor

tuit din trei pgrti:

Liturghia pe care o oficiaz preotul In

altar ; 2. citiri din Evanghelii i Faptele Apostolilor si din Epistolele lor, citiri acute de preot sau de diacon i, In sfssit, o
a treia parte care este rezervat dasclului In stran: lectura
Cazaniei, care cuprinde explicarea textului din Evanghelie citit
In ziva respectiv, cu desvoltarea ideilor de edificare moral
un fel de predic. In epoca lui Matei Basarab i Vasile Lupu
s'au tiprit in romneste numai Cazanii (sau Carte de invttur. cum o numea Varlaam) . Acestea sunt deci singurele
crti care s'au introdus In biserici pe vremea lui Matei Basarab
Vasile Lupu. Sunt crtile care tineau locul de predici i care,
Greceanu, Stolnicul Constantin Cantacuzino, la care recurgeau
tAlmdcitorii cnd se Incurcau in redarea subtilitdtilor dogma- Intru ct se adresau poporului i tinteau la moralizarea maselor,
tice i, cel mai harnic dintre toti. Mitropolitul lui Brncovean.u, nu aveau nicio noim . s. fie citite inteo limb necunoscut credinciosilor. Erau texte citite la stran pentru intrirea virtutilor
Antim Ivireanu.
Prin strduintele tuturor s'a pregtit In aceast epoc drumul crestinesti. Restul serviciului divin: oficierea lithrghiei cu citirea
pentru introducerea limbii romne in biseric5., s'a ajuns la Evangheliei 5i a Faptelor Apostolilor, a rmas in limba slav.
incununarea strcluintelor de aproape trei veacuri ale neamului Era de sigur In primul rand in acestca puterea traditiei. Dar era,
nostru de a traduce Biblia integral si In sfrsit s'a creat, prin cred, i un alt gnd nemrturisit. Pentru a sustine ortodoxia,
Antim Ivireanu in chip strlucit pentru aceast vreme, predica singura legAtur puternic ce unea strns toate ramurile nea-

Biseric.

discurs de receptie in Academia Romn, a artat in chip indis-

Ideea solidarittii nationale prin Biseric In limba slav este

cutabil 6. nu s'a introdus limba romn In epoca lui Matei

clar. Epoca lui $erban Cantacuzino reprezint In aceast privint

Basarab i Vasile Lupu, deoarece In acea vreme nu numai c

nu s'a tiprit nicio carte de slujb bisericeasa in limba romn,
ci dimpotriv crtile de slujb bisericeasa tiprite (Liturghie,
Molitvelnic, Mineiu, Triod, Penticostar) sunt in limba slavon,

mi. pas inainte, cci In aceast epoc se introduce In serviciul

divin citirea Evangheliilor 5i a Faptelor apostolilor In limba
romn. Evangheliile i Faptele apostolilor tiprite pn in
epoca lui erban. Cantacuzino cuprindeau in intregime materia
celor patru evanghelisti asezat in ordinea traditional lacepnd cu Matei i sfrsind cu Ioan. Dar aceste Tetraevanghelii

iar In prefat se spune rspicat c. sunt tiprite pentru e evlaviosul neam al patriei noastre u.

www.digibuc.ro

214

ISTOR1A LITERATURII ROMANE VECHI

Acum apar dare si cuvintele Domnului erban Cantacuzino

din prefata adresata, cititorilor, tuturor celor ce se vor mntmpla

a ceti 8. Prefata ne desfainuie numele celui ce a purtat greul

oranduirii si traducerii. cgrtii: ne-am nevoit de am sgvarsit
acest lucru dumnezaesc, svnta aceasta evanghelie, care nefiind
mai denainte tocmitd la slovenie s sg citeasc dupg randuiala
zilelor si a srbgtorilor celor donmesti i ale svintilor, poruncit-am fratelui nostru Iordcwhie Cantacuzino, vel stolnic, de o au
Indereptat si o au asgzat precum umbki cea elineascd i intru

toate asemenea, dupa oranduiala Beserecii Rsaritului, alcatuindu-se i svintele cuvinte, spre mai aleasg Inteleagere a limbii
rumanesti . Aceeasi idee revine si In Faptele Apostolilor.
...Derept aceea poruncit-am a stiutilor i invtatilor cari s'au
Intamplat dascali, de au tlcuit Sfnta Scriptur cea noao spre
bung intelegirea limbii noastre si o au agzat dupg ornduiala
i urmarea grecescului tipic . C54i1e erau destinate serviciului
divin precum confirma prefetele : s'au dat dintru micg. osteneala noastrg dar Besericilor Tgrii noastre, Ungrovlahiei intru
folosul preotilor i tuturor credinciosilor, cari se roagg pentru a
noastra spasenie si a tot crestinulni norod i Intru pomenire
ivesnicg a noastrg si a printilor . Dar numai aceste doug carp
se citeau In aceast epoca in romnete. Liturghia ins se savarsea Inca in limba slav, fiindca tot pe vremea lui erban
Cantacuzino, In 168o, se tipgre4-te o Liturghie in care tipicul

este In limba romna, iar textul rugaciunilor este In limba

slav. Prefata semnatg de Mitropolitul Teodosie explic. astfel

pentru ce nu s'a dat i textul rugaciunilor In romanete:

Iar. Liturghia toata a o prepune pre limba noastrg, nice am
vrut, nice am cutezat .

Munca de a traduce In limba nationala crtile de ritual, cu

scopul de a Ie utiliza In oficierea cultului, se reia, si capata
un avant puternic In epoca lui Constantin Brncoveanu, prin
strduinta neobosit a lui Antim Ivireanu. Inainte de a o
urmari mai departe ne oprim aci la o mare opera, care incununa activitatea religioasa din epoca lui Serban Cantacuzino
inaugureaza. domnia lui Brncoveanu Biblia.
Sfantul Joan Evanghelistul, gravur din Evanghelia tiOrit la BucurWi, In 1682.

nu sunt potrivite pentru savarsirea cultului divin. Evanghelia

ca si Faptele Apostolilor sunt prea Intinse ca s, poat fi citite
In cursul unui servicM divin. De aceea ele sunt Imprtite In
pericope parti mai mici care sunt astfel alese i potrivite
ca s. se citeascg fiecare inteo zi i sa fie adaptate evenimentului

care se comemoreaz. Fiindcg anul bisericesc incepe In ziva

Invierii Domnului, In prima zi, Luni, se citeste din Evanghelia
lui Joan capitolul I, versetul 18-19, dar Marti se citeste din
Evanghelia lui Luca capitolul XXIV, versetul 12-35, pentru
ca Miercuri s se reving la Evanghelia lui Ioan.
Pentru lectura cursiva obisnuita a materiei evanghelice
textele coresiene i Noul Testament

Tetraevangheliul

erau

foarte bune, dar pentru nevoile Bisericei era mai necesarg o

Evanghelie cu materia asezat, pe pericope i distribuitg pe
zilele de serviciu bisericesc.
Evanghelia (1682) ca si Faptele Apostolilor (1683), tiparite

BIBLIA LUI SERBAN CANTACUZINO (1688). Primele

Incercri de traducere ale Bibliei In limba roman s'au facut
In a doua jumatate a secolului al XV-lea in Maramures. Atunci
s'au tradus pentru inthia data Evanghelia, Faptele Apostolilor
cu Epistolele lor i Psaltirea. Traducerile au ajuns pang la
noi in cophle %cute In a doua jumatate a secolului al XVI-lea:
Codicele Voronetean (care cuprinde numai Eaptele Apostolilor)

i. Psaltirea. Textele traduse In Maramures au fost puse sub

tipar in 1560, 1563 si 1570 la Brasov de diaconul trgovistean
Coresi, care a revizuit limba, inlocuind particularitatile dialectale
maramuresene cu graiul vorbit in Muntenia si in partile sudrasaritene ale Transilvaniei. Catre sfrsitul epocei coresiene,
la 1582 In Banat, la Orgstie se traduc si se tiparesc de Romnii
trecuti la calvinism, primele doug carti ale Bibliei: Creatiunea
Iesirea. Att s'a tradus i tiprit din Biblie In epoca coresiang.

In epoca lui Matei Basarab si Vasile Lupu, lu afarg de

Psaltire (dela Govora 1637), nu s'a tipgrit nimic din Biblie
In Principate. Numai In Ardeal Mitropolitul Simion stefan
tipgreste In 1648, la Balgrad, Noul Testament

in epoca lui Serban Cantacuzino, sunt din aceastg a doua

care are In cultura noastrg, o importanta deosebitg prin stradania Mitropo-

categoric ; sunt crti adaptate serviciului Liturghiei si care nu

pot servi la o lecturg de edificare a mirenilor. Dar tocmai de

litului de a alctui o limba literar comung pentru intreg neamul

romnesc si In 1652 o Psaltire, care pretinde in prefata, a fi fost

aceea au o important deosebitg in evolutia literaturii religioase

la noi: ele marcheazg a doua treaptg In procesul de
introducere a limbii romane In bisericg si constitue o dovada

tradus. din originalul ebraic, fiindc apa totu-i mai curata

si mai limpede In izvor deal in praie

indiscutabil cg pe vremea lui Serban Cantacuzino, in timpul

serviciului religios, pericopele din Evanghelii se citeau de preoti
si de dascli, In mijlocul bisericei In limba roman.

Dupg epoca lui Matei Basarab si Vasile Lupu pang, In epoca

lui Serban Cantacuzino, exceptnd Psaltirea lui Dosoftei, nu se
mai tipreste nimic din textele biblice In toate Tarile Romnesti.
La 1688 In primele luni de domnie ale lui Constantin Branco-

www.digibuc.ro

-rc,01.7 CUi.47/.1 49

-Au) crti;)

Y..c/2.0-W..1C5\(40,9 *town-100p

fr\zy

.9-7-1-1 -ro..ip.,-ti

ril-apc-rrucros -n-arra,

-14 ,1-CYJ-

o om,4, WM Cric_,.,

E;;;D. -1-1-0,,2;

i. cONdica

ysiiClx;r;oo -rriJsZVCL.41 4,1

t'.--,...901 croZ. a-cf_r o
_./

OGYZOC:4:4"-- 0

JJoPoL c

ckfminc

o -rp
"\27r0
co p

..a9

44-+

plot)

rdj:

Olipt usfil

N.,-rro

0C- AO

CNI..!`)
9

;\

'.1)0c, 939

71-1C lc -MO p

io
LITURGHIERUL GRECESC AL LUI BRANCOVEANU,
pentru pomenirea lui i familiei sale, lucrat de Calinic Ieromonahul. Inceputul liturghiei Sf. Vasile cel Mare.
DupA Victor BrMulescu, Minicauri i manuscrise din Museul de Arta Religioasd

1o

V.Cht %ZITO

111JV..1...tCpt

"

4
-434"
e ivy rNou

'7"rpOCV.,

jJfloyjrc1C

LITURGHIERUL GRECESC COMANDAT DE BRANCOVEANU,

pentru pomenirea lui $i a familiei sale, lucrat de Calinic leromonahul. In margin? monograma Domnului
Dui:4 Victor BrAtulescu, Miniaturi i tnanuscrise dtts Museut de Arid Religioasd.

www.digibuc.ro

LITERATURA RELIGIOASA.

215

veanu se termin de tiprit Biblia pug. la cale de Serban Cantacuzino. Intre Biblia lui Serban i tipriturile amintite mai sus
se interpune ins, o traducere integral& a Bibliei fcut de Nicolae Milescu. Din nenorocire manuscrisul lui Nicolae' Milescu,
care ne-ar ajuta s deslegm o problem interesant de istorie

literar, s'a pierdut. Avem ins dou, mrturii pretioase in

aceast, privint. Una este o notit a Mitropolitului Gheorghe
de Neamt, scris pe o carte referitoare la viata cuviosului Paisie,
publicat la Mnstirea Neamtu 0 care glsuete astfel:
4 In zilele lui Stefan Gheorghe Voevod s'au intmplat de au
mers la Mnstirea Neamtului i Nicolae Grmticul fratele
lui Postolache Milescu, cruia i-au tiat nasul Stefan Voevod,
carele au kilmeicit fi Biblia din limba elineascei pre limba rornei-

neascd, cnd au fost la Constantinopol capuchehaia lui Grigore Voevod Domnul Trii Romneti, pre care scrim o au
dat-o
in tipar Serban Voevod Cantacuzino, Domnul Trii
Romneti....
A doua mrturie este a lui Dimitrie Procopiu din Moscopole,
care, 'h&c) scriere publicat la Hamburg in 1730 (Succinta eruditionum superioris et praesentis saeculi Recensio conscripta mense

a Iunio anno Christi 1720, transmissa Bucaresto et nunc primum

edita cum latina versione), spune textual: Nicolaus ex Moldavia
ducis Moldaviae Protospatharius sive prim'armiger
sacras

scripturas ex graeca in vernaculum Dacorum et Hungarorum

linguam transtulit quam in ecclesiis ipsorum usque quaque legi
obtinuit usus.
Intemeindu-se pe aceste mrturii, Hacleu sustinea c Nicolae
Milescu a tradus Biblia pe timpul ct se afla la Constantinopol
ca agent diplomatic capuchehaie cum se zicea atunci al

Domnului Grigore Ghica, in prima sa domnie In Muntenia

(1660-1664) ; c manuscrisul a intrat apoi in mna prietenului su, Serban Cantacuzino, si c acesta, ajungnd Domn,
a pus mai multi bdrbati de au mvdzut-o 0 au tipdrit-o. Aceast
prere a lui Hadeu, precum i mrturiile pe care el se sprijin,

sunt contrazise de afirmatia Florentinului Anton Maria Del

Chiaro, fostul secretar de limbi occidentale la curtea lui Serban
Cantacuzino 0 a lui Constantin Brncoveanu. Del Chiaro
tutors in Italia dup5, tragedia lui Brncoveanu i. a lui Stefan
Cantacuzino, la inceputul erei fanariote, a publicat la Venetia,
In 1713, o carte: I storia delle moderne rivoluzioni della V alachia

in care, trecand in revist crtile tiprite pe timpul ederii sale

la curtea Domnilor romni, spune textual:
Intre alte lucfri tiprite pang azi in Valahia sunt i urm,
toarele: Vechiul i Noul Testament, dup5, versiunea celor
70, tradusd in romeinefte de doi frati boieri romeini din familia

Greceanu, unul din ei fu tatl Prinipesei Pauna, care

iete acum in Venetia (e Principesa Panna sotia lui Stefan
Cantacuzino, fiul Stolnicului, care a urmat pe tron lui Brnco-

veanu) . Tiprirea acestei opere s'a inceput sub domnia lui

Serban Cantacuzino, in jurul anului 1688 j s'a terminat dup
ctiva ani sub domnia lui Brncoveanu 1.

Stema Trii-Romdmesti din Noul Testament, tiplrit la Bucuresti In 1703.

Mrgsitare, despre virtutiile i vitiile oamenilor. Si inc' multe

alte opere a tradus .

Tinnd seam de mrturia lui Del Chiaro 0 de epilogul cu

care se incheie Biblia lui Serban i asupra cruia vom reveni
indat, N. Iorga in Istoria literaturii religioase a Romelnilor
in alte prti, a sustinut c5. traductorii Bibliei sunt fratii
Radu i erban Greceanu. Prerea lui Iorga, admis de toti,
I:Area c. inchide definitiv controversa In favoarea Grecenilor.
Dar in 1915, regretatul Bianu a achizitionnt pentru Biblioteca
Academiei Romne un mss. (pstrat la sectia manuscriselor sub
cota 4389), scris de un muntean, dup cum reese din particularittile de limbI i dintr'o notita de pe scoarta lsat, de
Ana Stirbeica, fiica domnului rposatului Golescului biv
sptar, am scris, Mai 31, 7-5 A , fund
ani 45 *. Acest
manuscris, care cuprinde o parte din Vechiul Testament, are
un Cuvnt inainte c5.tre cititori in care, intre altele, spune
aceasta:
Am nevoit a propune aceast sfnt 0. de Dumnezeu su flat carte, care se cheam. Biblia, adec toat cartea legii
vechi i cu toti prorocii, pre limba romneasc nu foarte
se-au aflat prepus, fr numai un isvod scris cu nalna, care
l-au lost prepus Nicolae Speitariul Moldovean, dawn 0 in veiat in limba elineascei, care l-au isvodit de pre isvodul
elinesc ce se-au fost tipeirit n Frangfort. Ce hag i isvodul
acesta, pentru mult prip acelui prepuitor, care se-au grbit

Iat in aceast privint i mrturia lui Ion Filstich, fost

rector al gimnaziului sas din Braov:
Autorul acestei istorii, Radul logofeitul din Greci, cu fratele

curnd a o talmci 0 a 0 scrie, aflatu-s'au multe greele

0. pre mare invluial, care era hicru foarte cu greu a

erban, au tradus Biblia din grecefte in limba romeinci. De asemenea acest Radu a transpus in limba romn, din grecete,
Catechismum Graecae Ecclesiae (Mrturisirea Ortodox.). De

Pagina este rupt tocmai aci, unde pasagiul este mai interesant, dar din datele care se pot citi clar, rezult c5. traducerea

seiu

asemeni o scriere a lui Ioan Hrisostomul, care a fost numit.

Intelege .

Bibliei lui Milescu era cunoscut in Muntenia. Descoperirea acestui

manuscris l-a silit pe Iorga s renunte la prerea sa i s revin,

intr'un memoriu academic : In legeiturei cu Biblia dela 1688 0

Tra le altre opere, che al giorno presente vedonsi stampate nella Valachia, vi sono

le seguenti; ciod: Vecchio e Nuovo Testamento, secondo la versione de'LXX tradotto nella valaca lingua, per opera di due fratelli nobili valachi della famiglia
Greciani (uno di questi fu Padre della Principessa Pagona che ritrovasi presentemente qui in Venezia) cominciossi la stampa di questa opera circa l'anno 1688, essendo Principe di Valachia Scerbano Cantacuzeno, e si termind dopo alquanti
anni sotto il Principato del Brancovani- (p. 43).

Der Autor dieser Historie, Radul Secretarius aus Graetschan, mit seinem Bruder
Scherban haben die Biebel aus dem Griechischen ins Walachische bersezt. Auch
hat dieser Radul den Catechismum Graecae Ecclesiae aus dem Griechischen ins
Walachische transferieret. Auch eine Schrift des Chrisostomi die da genennet wird
Margarit, von den Tugenden und Lastern des Henschen, wie auch andere mehrere
Tractat ferfertiget hat 11.

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMINE VECHI

zi 6

Bib lia dela 1667 a lui Nicolae Milescu (Analele Acad. Rom. Seria
II, tom. XXXVIII, Mem. sect. ist., 1915) la prerea lui Hacleu,
65, Milescu este traducaorul Bibliei dela Bucureti. Dup5. Iorga,

Milescu nu s'a putut gndi la traducerea Bibliei in timpul

domniei lui Gheorghe Ghica barnul i. nici sub tefnit. Lupu,
care tria atunci ca pribeag la Stettin. Trimes ca agent politic
la curtile din Stockholm 0 Paris, Nicolae Milescu a cunoscut
in aceste drumuri i editia greceascA a bibliei din Erankfurt.

Cine sunt aceti tlmcitori aa de laconic pomeniti in intro-

ducere, dar totui aa de discret cum cere de altfel umilinta

cretin, intr'o mare oper a scripturilor sfinte ? Arhiereul Ghermazionissis este Mitropolitul Ghermanos de Nissis, care fusese
mai inainte director al Academiei greceti din Constantinopol,
unde un. rival al su, care avea pretentia c este un mare crturar,

dar care, afirm Ghermanos, nu tia nici spiritele s le aeze

cum trebue la locul lor in cuvintele greceti, i-a ravrtit elevii

In 1935, Constantin Solomon, a dat publicittii o veche

pentru a-1 inlocui. Adus in Tara Romneasc, a luat conducerea

lucrare de seminar, pus la punct, in care a adunat toate dovezile

Academiei din Bucureti intemeiat de erban Cantacuzino.

Era se poate spune un crturar de seam.
Colaboratorii romni ai notri oameni ai locului nu numai

care militeaz pentru patemitatea lui Radu Greceanu, strap.de-aproape argumentarea. Pentru a lmuri aceast
problem aa de controversat, dar care privete monumentul
cel mai important al literaturii noastre religioase, este necesar
s plecm dela ceea ce ne spun In prefata i in epilogul
cei care au lucrat la tipairea Bibliei. Ori, iat, ce citim in prefata
cu care se deschide cartea scris in numele lui Joan .rban
Cantacuzino Basarab Voevod, den mila lui Dumnezai Domnu
biruitoru a toat Ungrovlahia care cei ce s afl locuitori
supt stpnirea noastrA, Prea Sfintitului Mitropolit chir Theodosie, iubitor de DumnezAu episcopi, prea cuvioilor egumeni,
smeritilor preoti, blagorodnicilor bojan i tuturor celorlalti
pravoslavnicior cretini :
gnd

TRADUCATORII BIBLIEI. i aciasta am fcut la t5.1mgcirea acestii sfinte scripturi, fcnd mult nevoint i destul

pedepsiti (in limba veche pedepsiti grec. Trcetaelfx.o = a instrui,

insemna instruiti) intru a noastr linib, ce si de Umbel-- elica sd o teilmdceascd sunt pomeniti in epilog:
Tipritu-s'au aceast sfn.t . carte in ora in Bucureti, ins cu
cheltuial Prea luminatului, Prea cretinului i Prea cuviosului
Domnului i StpAnului nostru Joan erban C. Basarab Voevoda, biruitorului i oblduitorului a toat. Ungrovlahia. Iar
in nevointa i indreptarea celor ce s'au intmplat dascli 0 mai
mult desluindu-se pre limba rumneasc de cei mici i plecati
dentru slugile Mali Sale ..cirban biv. 2 Logofet i brat ego <
fratele lui > Radul Logofdt .
Dup5, cum se vede dar din acest epilog, care consun cu spusele lui Del Chiaro secretarul de limbi occidentale al lui erban
Cantacuzino i Brncoveanu 0 ale lui Filstich traducAtorii
romni sunt fratii erban i Radu Greceanu, ambii logofeti
in. cancelaria domneasc i cunoscuti prin cunotintele lor de
neascd avdnd

u cheltuial. Despre o parte puind dascli thrti foarte den

limba elineasc., pe prea inteleptul cel dintru dascli ales 0
arhiereu Ghermanonissis, i, dup petrecerea lui, pe a4ii care limb greceasc, fiindc au mai tradus din grecete intr'o frua s'au intdmplat ; i despre alt parte ai nogri oameni ai locului

a nu numai pedepsiti intru a noastr limb5, ce 0 de limb. elineasc. avnd tiint ca s o t1mgceasc5, ; carii ludnd lumina
<1# dentr'alte izvoade vechi i alaurndu-le cu cel elinesc al celor
a 70 de dascli, cu vrerea lui Duranezn o au svrsit precum
s. vede

moas limb romnease: Pravoslavnica Mrturisire a lui Petru

Movil i Mrgritarele Sfntului loan Hrisostom . a. publicate
mai taziu In epoca lui Brncoveanu.

Predoslovia Bibliei ne mai d, o tire pretioas privitoare

la chipul cum au lucrat traductorii: lund lumin i dintr'alte
izvoare i alturndu-le cu cel elinesc al celor 70 de dascli,
cu vrerea lui Dumnez6u, o au svArit . Care sunt aceste izvoare

pe care traducatorii le-au avut la indemn, i pe care le-au

confruntat cu Septuaginta izvorul grecesc ?
Dup colationarile acute de colegul Ciobanu, i dup. dnsul,
0. de noi, rezult c. pentru Vechiul Testament un izvor sigur
a fost Palia dela Ortie fr s putem determina deocamdat

dad, Palia a fost folosit . direct sau indirect printr'un intermediar. Pasagii din textul Paliei corespund intocmai cuvnt
de cuvnt cu textul Bibliei lui erban.
Un al doilea izvor a fost probabil Biblia lui Nicolae Milescu,
dar in ce msur traducerea Spaarului moldovean a fost utilizat de traductorii Bibliei din 1688 nu putem preciza, deoarece ms. lui Milescu s'a perdut. Dar din comparatia fcut, in
anii trecuti de d-1 Ciobanu 1 intre ms. 4389 0 Biblia lui erban,
rezult c5. traducaorii Bibliei au avut la mndemn

i acest izvor.

Pentru Noul Testament traducaorii s'au folosit de textul

Evangheliarului 0 al Apostolilor, tipaite la inceputul donmiei
lui erban Cantacuzino, precum 0 de Noul Testament al lui
Simion stefan i chiar de tipaiturile lui Coresi.
Dar aceastA utilizare a izvoarelor anterioare nu scade cu nimic
valoarea i semnificatia Bibliei lui erban in cultura romneasc5,

Dimpotriv i-o ridic, fiinda, in felul ei, reprezint rezultanta

unei munci asemntoare cu aceea indeplinit in evul mediu de
generatii intregi de artiti care s'au trudit, in umbra anonimatului, s ridice, pentru gloria lui Dumnezeu pe pmnt, minu-

ele natcatedrale gotice. Biblia lui erban este sinteza tuturor

Sterna lui Serban Cantacuzino Voevod, din Biblia dela 1688.

Noi n'am putut-o face In 1936, and am facut un curs despre epoca lui BrAncoveanu, fiinda ms. intrat In Bibl. Acad. Rom. in 1915. fusese trimis In timpul
azboiului din 1916-1918 In Rusia i nu ne-a revenit deat prin interventia lui N.
Titulescu, in anii:din urinS.

www.digibuc.ro

TRADTJCATORII

sfortgrilor indeplinite de cgrturarii romni in cele mai vitrege

imprejurgri, timp de trei veacuri, in toate Tri le Romanesti,
pentru a invesmnta cuvntul Donmului in haina limbii nationale. Din. confruntarea tuturor textelor anterioare cu originalul
grecesc, ei au indreptat erorile de sens si au ales cuvintele care,
intelese lu. toate tinuturile rornnesti, aveau mai mult rezonanta: In suflete si care in aceIasi timp exprimau cu mai mult
exactitate notiunea originalului grecesc. Este o limbg vie romaneascg, cu finmoase cadente ritmice.
Iat de pild cum se deschide Biblia:
De'nceput a facut Dumnezgu ceriul i pmntul. Iarg pg. nautili era nevgzut i netocmit. $i intunearec zacea de-asu-

217

a pra preste cel farg de fund. $i duhul Domnului se purta

de-asupra apei. Si zise Dumnezeu s se facg lumin i se facu
luming
Sau inceputul Evangheliei lui Ioan
a La inceput era cuvntul i cuvntul era la Dumnezgu si Du-

mnezgu era cuvntul. Acesta la inceput era la Dumnezgu.

Toate printeinsul s'au fa:cut i falrg de dnsul nimic din ce-i
fcut nu s'a fcut. Inteinsul era vieat, i vieata era lumina
oamenilor si lumina lumineazg in intunerec, i intunerecul n'a
cuprins-o. Fost-au trimes dela Dumnezeu un orn, numele cgruia
a era Ioan .
Este, dupa: cum se vede, limba literarg de azi.

TRADUCATORII
FRATII GRECEANU SI ACTIVITATEA LOR RELIGIOASA

de cgrturar harnic, care si-a trait vieata in umbra crtilor

sale.

VIEATA. Biografia lui Radu Greceanu nu a fost pang. acum

reconstituitg. Datele pe care le avem sunt putine i nesigure.
Pang in anii din urmg, el era confundat cu un omonim al sgu,
logofgt mic sub Serban Cantacuzino i fiul lui Tudor Sgtrarul
din satul Greci al judetului Olt. Acum 4 ani, in Revista Istoricg
Romng (1934, p. 65), d-1 Ioan C. Filitti a argtat, intemeindu-se
pe documente contimporane, c Radu cronicarul ca i fratele
sari $erban, amndoi traducgtori ai Bibliei lui Serban, se trag
din satul Greci de MITI Ggesti, astgzi in judetul Dmbovita,
iar pe atunci in judetul Vlasca. Pe vremea aceia, Vlasca se intindea mai in spre nord dect astzi i cuprindea in hotarele
sale si Ggestii care erau capitala judetului. Numele tatlui celor
doi frati carturari la curtea lui Brncoveanu, este necunoscut.
D-1 Filitti crede Ca: era un a modest proprietar dela Grecii din
Dmbovita .

Radu Greceanu a rmas toatg vieata lui un crturar modest.

$tirea pe care ne-o d. Cronica Anonimg, c5, in 1695, Radu
Greceanu era stolnic i cg Imprtea cu Radu Popescu misiunea de a supraveghea repararea fortificatiilor Orsovei, de
a strange zahereaua adicg proviziile cerute de Turci si de
a curati drumurile de tlhari, nu pare s fie exacta:. Nu pare,
fiindca: in cronica sa Radu Greceanu mnsui ne spune c aceste
insrcingri date de Brncoveanu le-a indeplinit cu Radu Popescu nu el, ci Radu Isvoreanu, vel Stolnic.
Fratele sgu $erban, dimpotrivg, s'a cgsgtorit cu Ilinca fiica
Vistiernicului Papa Greceanu dela Grecii din Ilfov, care a avut
zestre mosia Dragomiresti si a intrat in boerimea rii, urcnd
repede treptele marilor dreggtorii: 1685 pang la 1694 vtori logofat ; 1695 vel vistier in divan ; 1704 mare logofgt. El a avut mai

multi copii, dintre care $erban a luat in cgsgtorie pe mnsi

fiica lui Brncoveanu, pe Ilinca, primind Intre altele ca zestre,
mosia Cornesti, de unde i numele urmasilor si Greceanu
Cornescu, sau Dragomirescu dupg mosia de zestre a mamei
sale.

E curios ins ca in cronica sa Radu Greceanu, care noteazg

amlnuntit toate evenimentele, mgrunte dela curtea lui Brncoveanu, trimiterea haraciului, preumblgrile Domnului, conacele
lui, nu gseste nieeri prilejul sg vorbeascg despre sine si ai sgi.

Pretutindeni lu cronicg, atunci cnd este vorba de fratele san,

numai in cuvntul care Domn
el 11 numeste $erban Greceanu
din Pravoslavnica Marturisire, tiprit in 1691, el vorbeste de
alte (cgrti) ce am prepus si am mai scos, impreung cu fratemeu $erban al doilea logoft . Pe nepotul sgu 11 numeste : giSerban Greceanu, vel logoat, sau $erban
nerele

Greceanu, vel stolnic . Niciodat nu-1 numeste ca nepot. Se

pare deci ca a fost cu toatg netggcluita lui cultur, o fire modest&

TRADUCERILE. Activitatea literar a lui Radu Grecea*nu

incepe inc din epoca lui Serban Cantacuzino, cnd in tovrsia
fratelui san, el traduce Biblia tipgrit la 1688. Ea se desfasurg
mns cu mai multa: intensitate in timpul domniei lui Brncoveanu, prin pretioase traduceri din limba greceasc.
In 1691, fratii Greceanu traduc i tipdresc sub titlu asa de
sugestiv: Mcireiritare, minunatele cuvntgri ale celui mai mare

predicator din Rsgritul ortodox: Sft. Ioan II risostomul.

Sft. loan, a fost fiu al unui general roman, crescut de
mama sa in. cele mai severe virtuti. Instruit in toata: cultura
timpului, de profesori vestiti, ajunsese in Constantinopol, la
vrsta de zo de ani, un avocat de trunte. Episcopul Antiohiei,
a fost initiat in dogmele religiunii crestine, care care s'a simtit
asa de mult atras Meat, renuntnd la vanittile lumii pmntesti, se retrase in linistea i singurdtatea muntilor, trgind in
comunitatea aluggrilor asceti. Hirotonisit apoi diacon, s'a
distins prin zelul win care propovalcluia crestinismul i prin
atacurile indreptate impotriva obiceiurilor corupte ale societatii contimporane. Faima lui de predicator era asa de mare,
incgt impgratul Adrian I-a inltat la demnitatea de Patriarh
al Constantinopolului.
Dupg indemnul lui Brncoveanu, Radu Greceanu, ajutat de

fratele su Serban, a thncit cuvntrile rostite de marele

predicator de pe amvonul bisericii in zilele de mari srbtori,
pentru ca cei insetosati de mntuirea sufletului A. se poata:
adgpa din ele, ca din apa isvorului vietii de veci .
Cartea a apgrut in 1691. Avnd mai intai 8 versuri la sterna
trii, in limba romng, inchinate Domnului de Radu Greceanu,
cartea se continua: cu doug prefete, una inchinatii Prea Lu-

minatului i Ingltatului i Slvitului Io Costantin Basarab...*

alta adresatg cgtrg de bine voitoriul cititoriu . Aci, ggsim
algturi de cgldura stilului, in care sunt prezentate ideile,
diverse informatiii privitoare la acele vremuri.
Contributia btranului i invtatului Stolnic Cantacuzino, in
cultura timpului, se vede limpede i aici:
La a cror nevointe avut-am indreptgtoriu pe cinstitul blagorodnicul i prea inteleptul dumnealui Constandin Cantacu Zino, biv vel stolnic ; insg la cele mai adnci filosofesti i bogo-

slovesti noimata ce s'au aflat, pre dumnealului ca pre un epi stimon i tiutoriu I-am avut Iumin i dezlegare intru toate
si a noastrg adevgr osteanala aciasta, iarg osrdia, porunca
i multa cheltuial, la altele toate ce trebuesc si ales la tipariu,

a Mgrii Sale milostiv mai sus pomenit stpanuIui nostru

a (Brncoveanu) iaste
In acelasi an 1691, apare de sub teascurile tipografiei din Buzgu, o noug, traducere a lui Radu Greceanu. Este Pravoslavnica

www.digibuc.ro

218

ISTORIA LITERATURII ROMNE VECHI

Mdrlurisire, pregatit de Pam Movil cu prilejul sinodului din

Iasi, la 1644, (opera de care ne-am ocupat pe larg In volumul
II, p.95-96).Opera fusese reva.zuta si tradus in limba greacl de
Meletie Sirigul un grec din insula Creta, care-si facuse studiile
superioare In universitatea din Padova si care fusese trimis de

Patriarhul Parthenie ca delegat al scaunului patriarhal din

Constantinopol, la sinodul din Iasi: Opera aceasta normativa
pentru biserica ortodoxa, devenise de actualitate in acele vr'emuri, cnd in Ardeal calvinii i. iezuitii se straduiau s rup
romnimea prigonit dela credinta strmoseasca.
La 1693, Radu i Serban Greceanu publica. Evanghelia grecoremand, pe 2 coloane cu text grecesc i romanesc, care incepe,
dupa obiceiul vremii, cu versuri la sterna tarii semnate de Serban
si cu o prefat plina de note interesante, unele din ele referitoare
la raspandirea Evangheliei, si la necesitatea ca ea s. patrund.

cat mai adnc in masele populare.

In sfarsit, in 1698, Radu Greceanu aduce la indeplinire o alt
opera cu caracter religios, cerut . imperios de necesitatile cultului :

Mineele, aparut in tipografia de la Buzau de subt obladuirea

Episcopului Mitrofan care in prefat insira greutatile tiparirii

in timpul noptii
unele vremi in loc de zi i.
adesea

ca.

i noaptea o am facut-o In

S'a spus mai sus (p. 213-214) C epoca lui Serban Cantacuzino

si a lui Brancoveanu reprezinta o faza important in evolutia

literaturii noastre religioase, fiindc din bogata literatura tradus, pn. atunci, Inteo framantare de mai bine de dou. veacuri, bleep s ptrunda timid in biserica, i in romneste, textele
care alcatuesc partea citit in serviciul divin. In aceste vremuri,

Radu Greceanu traduce in limba stramoseasca partea din

Minee, care era citita i care servea la edificarea morala a maselor. Mineele sunt texte liturgice, in care vietile de, sfinti
prescurtate
sunt intretesute cu imnuri de slav. in cinstea
sfntului (icoase, irmoase i condace), rnduite apoi pe luni si
adaptate astfel pentru serviciul divin al fiecarei zile in parte.

lucrare de adncire, m marginesc s pun dinainte dou pasagii, unul din Biblia dela 1688, altul din Mrgiiritare.
Iata, de exemplu, parabola sernanatorului, dupa. Biblia din
1688 (Evanghelia lui Matei, 13), pag. 759:

a In zioa aceia esindu Isus den cask sedea lng5. mare. Si

s adunar multime multa catra dnsul, catu-i fu lui a intra
In corabie sa az5. i toat gloata sta pe tArmure. Si. grai lor
multe In pilde, zicndu:
Iata. esi semlnatoriul s. sarnene. i samanandu elu, unele
eazura lng5, cale si venira. paserile i le mncara pre ele. lard

altele cazur. pre pietrisi, unde nu avia pamntu multu, i

numai cat rsarira, pentruca nu avia de pamntu adncare.
Deci rsrindu soarele, s plir i pentru caci nu avia de
pamntu adncare. Deci fasarindu soarele, s plir i pentru
caci nu avia rdacink s uscara. Altele cazura pre spini i creso cura spinii i le inecara pre iale. Iara altele cazura in pamantu

bun i da rodu, una o sufk alta sasezeci, iara alta treizeci.

e Cela ce are urechi de auzirea sa. auza .
Iata acum i un pasagiu din Meirgdritare :

Dulce lucru iaste la un orn plugariu sa traga plugul su ca

s curtiaze tarina sa, i s faca brazda i sa, desradacineze
maracinii i sa samene samnta, neavnd artura marcini

cari stria. smnta. Tara nu mult mai dulce iaste la cela

care iaste invttoriu cnd arunc pildele lui intru auzire,
care iaste neturburat. Pentru aceea dara, cu multa bucurie
inceapern invatatura, c vedem aratura aceasta, adeca. auzul
vostru, curatit. Caci macar c gandul vostru nu-1 vedem,
iar vaznd ochii vostri ca snt deschisi i auzul vostru ca-1
aveti radicat ca s ascultati ; aciasta imi da sernnu c i gndul
vostru iaste asazat i gata s auz, pentruc la inima voastr
nu pociu s intru s vz, ce vznd ochii vostri radicati in sus,
imi dau, Ca nu iaste la gndul vostru nicio turburare, ce-mi
zici cu poht samn samantele. Ca 1ngaduim i primim orice

vei semana pentru nadejdea rodului, pentruc toata grija

Mineele lui Radu Greceanu au fost traduse cu intentia de a

fi intrebuintate in biserici i Mitropolitul tarii, Teodosie, lamureste astfel aceasta destinatie:
Pentruc era invttirrile tipicului i ale ornduialelor la

lumeasca am gonit din gandul vostru. Drept aceia i vazan du-v asa, cu osardie incep tot Invataturi i pilde mai inainte
nadajduindu-m intru blagovodniia tarini, adec. a gndului
vostru

Mineiu scrise cu mana, pre limba sloveneasca, iar preotii nostri

a de pre la sate nici decum intelegand limba aceia, ornduialele

Bibliei din 1688 cu celelalte traduceri ale Grecenilor,

besearecei nu se facea deplin, nici vietile sfintilor s. citia,

ascultatorii neIntelegand... n.
In Mineiul tradus de Radu Greceanu s'au pdstrat ns imnurile
(icoasele, irmoasele i condacele
care In originalul grec sunt

In versuri, pentru a fi cantate) in limba slavond, deoarece

traducerea lor era legata de o problem de ordin muzical. Ritmul versificatiei, cerut de necesittile melodiei bisericesti
care trebuia sa. ramn. neschimbata nu era usor de iscodit
in limba romana. Abia peste trei sferturi de secol, Mitropolitul
Grigorie transpune in romaneste i cntarile, dar in Mineele
tiparite de el, intre 1776-1780, partea de sinaxar adica
textul privitor la vietele sfintilor reproduce cuvnt de cu-

\rant traducerea lui Radu Greceanu, care de altfel a ramas

pana in zilele noastre in uzul bisericii. Mineele actuale reproduc cu mici schimbri textul lui Radu Greceanu, pentru
partea biografica, a sfintilor, i versiunea Mitropolitului Grigorie, pentru imnuri.
Spuneam mai sus ca din compararea Bibliei lui Serban cu
celelalte traduceri ale Grecenilor se pot scoate lumini noui in
chestiunea att de discutat a rolului pe care l-au avut Grecen.ii
la traducerea Bibliei dela 1688. 0 asemenea cercetare trebue s.
porneasca dela originalele grecesti i, urmarind traducerile romnesti, s vad daca in felul in care sunt redate ideile din
textul grecesc, in cuvintele romnesti pe care le alege, In ritmul
frazei, nu se desvluie acelai traducator. Pana la o asemenea

Nu a vrea s5. anticipez asupra cercetarii de comparare a

compa-

rare care, facuta cu toat. competenta i grija necesara, ar fi

poate concludent,
dar din claritatea i armonia frazei, din
limba plin de miez a pasagiilor de mai sus, cdptam oarecum
impresia c avem dinainte aceiasi traducatori: fratii Greceanu.
BIBLIOGRAFIE. Ioan Bian u, Despre introducerea linsbii ronultieziti
Biserica Rottanilor, Discurs de receptiune In Academie, Bucuresti, 1904; A. L apedatu, Dascaul Damaschin; N. Cartojan, Introducerea limbii rotndne in
Bisericti, (comunicare citit la Academia Romand, IncA netipdritd). Pentru Pravos-

lavnica Mrturisire a se vedea vol. II al lucrdrii de fata, p 95-96 si bibliografia

dela pag. 96. Pentru Mine e, N. Car t oja n, Legenda lui Avgar In literature
veche romdneascd, extras din Convorbiri Literare, LVII (1925, p. 243-261) si
Iulian teflnescu, Legendele despre SI. Constantin in literature romdnii In
Revista istoricel romdtul, I, 1931, p. 251.

Despre Biblia din 1688, sustin paternitatea lui Nicolae Milescu: B. P. Hasdeu

In revista Traian, 1870 (Nr. 8), p. 32; Emile Pico t, Notice biographigue et
bibliographigue sur Nicolas spatar Mileseu, ambasadeur du Tzar Alerts Mihailovici
en Chine, Paris, 1883. Sbiera In Micdri culturale i literare la Romdnii din stinga
Dundrii in reistimpul dela 1504-1714, Cernsuli, 1897, p. 54, admite In parte ipoteza lui Hasdeu: i Opiniunea aceasta (B. P. Hazdeu) poate sd fie Intemeiatd deplin
sau numai In parte o. N. Iorga In Istoria literaturii religioase a Ronuinilor,
intemeindu-se pe indicatiile din epilog, aratd rolul fratilor Greceanu In traducerea
Bibliei; lush, dupd descoperirea unei copii muntene a Bibliei, anterioard tipriturii

din 1688 (a se vedea despre acest manuscris o comunicare de Ioan Blanu In

Anatole Acadensiei Romdne, seria II, tom. XXXVIII, p. 5, partea administrativ
desbaterile), N. lorga a atribuit traducerea Bibliei lui Nicolae Milescu, in studiul: /n
kgdturd Cie Biblia dela 1688 si Biblia dela 1687 a lui Nicolae Milescu; prelala Bibliei
elinesti din ventlia 1687 un manuscript necunoscut al lui Nicolae Milescu ; cdsteva

www.digibuc.ro

MITROPOLITUL ANTIM IVIREANU

Pre fete grecefti necercetate ;

publicat

lii Analele Academiei

Romtlne,

Memoriile

Despre raporturile Bibliei cu celelalte traduceri anterioare,

219
t. Ci oba nu Istoria

Sectiunii Istorice, seria II, tom. XXXVIII, Bucure6ti, 1915.

Tot lui Nicolae Milescu atribuie traducerea Bibliei, P. P. Pan ai tesc u, Nicolas
SPathar Milescu, (1636-1708), extras din Mlanges de l'cole Roumaine en France,

literaturii romdne vechi, II, curs litografiat tinut la Facultatea de litere din Bucu-

1925, 1, p. 50-52. Chestiunea este reluat de d-I Cons t. Solomo n, Biblia dela

N er v a Hodo

Bucureiti (1688). Contributiuni noui istorico-literare, Tecuci, 1932, aducand In sprijinul

fratilor Greceanu argumentele analizate mai sus; N. I org a, Biblia lui erbais
Vat! In Revista istoria, XXIV (1938), p. 193-196. Parerea lui N. lorga sus-

tinut 0 de G. Pa sc u, Note despre Milescu, In Revista Criticd, IV,

1930,

p. 90-97.

roti 1939-1940, p. 344-363.

Despre toate traducerile tut Radu Greceanu a se vedea: loan Bianu
Bibliogralia romitneascd veche, vol. I, Bucure6ti 1903, unde
textele tiparite sunt descrise, cu extrase din prefete l epiloguri i cu facsimile (la
anii respectivi). Vezi i adaosele din I. Bianu i D. Si mo nesc u, Bibliogralia rout. veche, vol. IV, Bucurelti 1944.
Pentru bibliografia fratilor Greceanu 0 opera istorica a lul Radu Greceanu, a
se vedea mai jos, p. 250-254.

MITROPOLITUL ANTIM IVIREANU

Antim Ivireanu este cel mai de seam dintre Mitropolitii
munteni, prin munca lui neobosita fn cultura religioasa a neamului, prin cuvntrile lui indrsnete, dar pline de suflu moral,
pentru societatea i timpul lui, i prin stralucirea pe care a stiut
s. o dea scaunului mitropolitan din Bucuresti.
Vieata lui are Inca pentru noi, cteva puncte obscure ; cu
deosebire sunt putin cunoscute imprejurarile copilariei si tineretii lui, pang la stabilirea in Tara-Romaneasca.
Se pare ca era vlstarul unei familii Instarite de georgieni
din partile Azovului, care pe vremea aceea se aflau sub stpa.nire turceasck Cazuse din tinerete In sclavie, farg. s. tim Insa
toi ce imprejurri i nici cum a isbutit sa-si recapete libertatea.
Del Chiaro, care 1-a cunoscut personal, ne spune ca era inzestrat

Antim. Obtinndu-se consinitmntul Patriarhiei din Constantinopol, ceremonia se indeplineste in ziva de 22 Februarie, In
Dumineca ortodoxiei, oficiind liturghia Patriarhul Alexandriei,
In prezenta Domnului lnsui. Radu Greceanu In cronica sa ne
povesteste consacrarea lui Antim, cu amanunte care nu sunt
lipsite de coloritul epocei. Dupa oficiarea liturghiei: ...au
trimes Maria Sa pe stefan Cantacuzino Marele Postelnic
e acesta era fiul Stolnicului i. Domnul de mai trziu
cu
caraa cea frumoasa donmeasca i cu alaiu frumos la Sfnta
Mitropolie de 1-au proscalisit s vie la curte, pe carele adu-

cndu-1 pre scara cea mare, pre Divan, s'au Impreunat cu

Maria Sa Vodk srutandu-i Maria i fcndu-i frumoas oratie

de 'Astoria ce i s'au dat, iproci.

cu talente rare , c cunostea sculptura, pictura i. broderia

si ca ridicase la perfectiune arta tipografiei Isbutise

Dup5. aceea, ezand putin la voroav, au poruncit Maria Sa

de au mers toti boiarii in casa-i i, band vutca i sinaharisindu-1,

asigure prin aceste calitti o situatie independenta, probabil

in Constantinopol, dad Brncoveanu 1-a adus in talk Eu aci
in tara, amintete el n'am venit de voia mea, nici de vreo

au mers toti boiarii de i-au sarutat mama, iar mai sus pomenitul Vel Postelnic au mers cu Sfintia Sa de 1-au dus iar la

srcie sau lips . Adus in tar. de Brncoveanu, fu Insrcinat

Ni s'a pastrat i cuvntarea pe care Antim Ivireanu a rostit-o

cu prilejul urcrii sale pe scaunul mitropolitan 0 'care este
un model de umilinta crestineasck Evocnd icoana Mntuitorului, noul Mitropolit amintete ascultatorilor si ca Dumnezeu
ori de cte ori a voit s intoarc lumea dela calea ruttilor, a
nelegiuirilor 0 a vitiilor, nu a trimis asupra ei fulgerele maniei,
nici n'a trimis ingerii si din cer In toat strlucirea lor, ci a
ales ca instrumente ale vointei sale divine, oameni simpli, din
cele mai de jos straturi ale poporului: din rndul pastorilor sau
al pescarilor. Din pescarii de pe *muffle lacului Genisaret i-a
ales Mntuitorul apostolii sai si i-a trimis in toate unghiurile
pamantului, ca s. arunce mrejile in adncul necredintei ,
care e inecase toat lumea cufundat In valurile dracesti

cu directia tipografiei domnesti dela Mitropolie. Fr nicio

legatur cu lumea, In atmosfera religioas. dela Mitropolia Bucu-

restilor, se calugari i. ii alese ca loc de umilint crestineasc

si de munca sihstria retras. in marginea Bucurestilor, ridicata
pe o insul linitit a lacului Snagov. Acolo, departe de svonul
lumii, retras in mijlocul apelor, calugarul Antim, ales ca egumen
al mnkstirii, a instalat o tipografie 0 a inceput o spornica activitate de imprimare, dnd la lumina, In acea epoc5. in care elenismul incepuse sa-si ia sborul la noi, o suma de crti grecesti,
unele cu caracter religios, necesare serviciului divin, altele
cuprinznd norme de Indreptare in credinta ortodox i, in sfarsit,

cteva cu caracter didactic si moral. Alturi de aceste texte

grecesti, Antim, care in rstimpul cat 11 petrecuse in tark invtase limba, pune sub tipar i cteva carti rornnesti, intre care
Floarea Darurilor Fiore di VirtA.
In primavara anului 1703, Antim Ivireanu este ales ca episcop

de Rmnic, In locul lui Ilarion, care fusese depus din scaun,

fiinda se abatuse dela canoanele bisericesti, de un sinod de
arhierei, prezidat de Patriarhul Dosofteiu al Ierusalimului.
Lund in primire episcopia Ramnicului, Antim introduce o
nou vieatk instalnd i acolo tipografie. Aceast tiparnit
intemeiata de Antim Ivireanu, cu mici Intreruperi, a functionat
pe Pinga scaunul eparhial din Rmnic 'Ana aproape de vremurile noastre i, cu ajutorul ei, Antim a continuat munca de
cultur inceputa la Snagov. La Rmnic, Antim a stat numai
3 ani.
In Ianuarie 1709, batranul mitropolit Kir Teodosie, dup ce
pstorise taxa go de ani, a Inchis ochii e de slbiciunea btr5.netelor, cat si de alt osebit. a trupului boal. spune Greceanu,
lsand pe patul de moarte diata , ca s fie ales in locul lui ca
vladic5, al t.rii, Antim episcopul de Ramnic. Dup5. inmormntarea Mitropolitului Teodosie, Brncoveanu, patriarhii, arhiereii
toat boierimea, adunndu-se in casa Mitropoliei, hotarasc,
urmand ultima_vointa a celui raposat, sa a1eag5. Mitropolit pe

Sfnta Mitropolie .

i sa culeag sufletele oamenilor pentru credinta in evanghelia

mantuitoare. i, Intorcandu-se apoi la evenimentul zilei ridi-

carea lui In scaunul mitropolitan cu acea umilinta a calugarilor din trecutul de minc cultural a manastirilor noastre,
el indreapta catre boierime aceste miscatoare cuvinte:
Pentru acea dar nu este minune, iubitii mei ascultatori
cinstiti 0 de bun neam boieri, de m'au rnduit si pre mine
Dumnezeu i m'au pus, om mic fiind i smerit, pastor mare...
N'au cautat Dumnezeu spune el mai departe la micsorarea i netrebnicia mea, nu s'au uitat la saracia i strainatatea
mea, n'au socotit prostia i nestiinta mea, ci au cutat la bo gtia i noianul buntat sale ; i au acoperit 4;le care oameni

toate spurcaciunile i far de legile mele, cari sunt rnai multe

cleat perii capului meu i cleat nisipul marii, i m'au Inltat,
nevrednic fiind, la aceasta stepn i mare vrednicie a arhiee riei, si m'au trimes la Dumneavoastr s. v fiu pastor, parinte
sufletesc, rugtor catre Dumnezeu pentru sanatatea i spasenia
oDumneavoastr 0 a cinstitelor caselor Dumneavoastr, purta toriu de grije la cele ce ar fi spre folosul mntuintei, i sa v.
fiu de mangaiere la sceirbele robi,ei cei vaviloneli a lumii acelia
stepda = treapta.

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

220

MAnastirea Snagov, ridicat de Vlad "rem pe o insulS, din lacul Snagovul, lingS Bucure5ti

In aceste ultime cuvinte era de sigur o discreta aluzie la starea

nenorocit in care se aflau atunci ri1e romnesti sub suzeranitatea turceasca, cci intealt loc, cautnd sa, ridice avantul
religios al norodului su, el laud dreapta credinta a poporului,
pe care acesta si-o pazeste curatd i nescurtatd, fiind inconjurafi
i ingrdditi intre hotarele celor strclini de feliu i mpresurati de
attilea nevoi ci sairbe, ce vin totdeauna neincetat dela cei ce stdpdnesc pnzeintul acesta . Asemenea aluzii transparente la suferintele i durerile pe care le indura tara din partea Turcilor,
care nu se mai sturau urcnd necontenit birurile i angaralele,

trebue sa. fi gsit, cu toate discretia lor, un adnc rasunet in

sufletul contimporanilor.
Incheindu-si cuvntarea de inscaunare arhiereasca., blagoslovenia asupra Dornnului i boierilor, Mitropolitul Ii indeamn,

asculttorii ca s infaptuiasca toate ate sunt adevrate, cte

sunt cinstite, cte sunt drepte, Cate sunt curate, cte sunt iubite,
toate ate sunt cu nume bun si ludate pentru ca, dup petre-

cania acestei vieti, sa se invredniceascI cu totii

pastorul
a auzi glasul Mntuitorului: # Sluga buna
credincioas, preste putin ai fost credincios, preste multe te
voiu pune ; intr intru bucuria Domnului tau n. Aceast simbolica evocare a cuvntului din parabola evanghelica, in ziva in
care urca treptele scaunului mitropolitan, au servit inteadevar
ca o deviza de munc5. pentru tot restul vietii sale. Nu si-a crutat
sufletesc i norodul

nici timpul, nici vissta, ci a continuat cu mai multa ravna

munca tipografica, incurajnd, stimulnd, lucrnd el insusi la
sporirea cartilor necesare pentru serviciul divin i pentru edificarea moral a poporului. Cinci tipografii lucrau neintrerupt in
tara i multe crti se imparteau in dar bisericilor i manastirilor.
Din cnd in cand, rodul muncii lui Antim mergea, prin drnicia

unde a tiprit clrti Antiin Ivireanu.

lui Brancoveanu si la crestinii ortodocsi de peste granite, pang

departe in rsarit, la Arabi si la Georgieni.
0 alt lature important din activitatea de edificare moral
a lui Antim Ivireanu, esturopovedania. In zilele de mari sax-batori crestinestiMitropolitul, dup5, ce svssea serviciul liturgic, se urca in amvonul Mitropoliei, de unde in cuvntari
pline de avant, dup ce slavia evenimentul religios, se indrepta
ctre poporul sam, pe care se strduia sa-1 nale sufleteste catre
puritatea moralei prestine.
Si nu se multumea numai s rascoleasc5, sufletele prin cuvinte
bine gndite i miscator spuse, ci cu acea ravn pe care o gsim
numai la acei ce tresc adnc in sufletul lor credinta pe care o

propovduiesc, cu acea deplina consecvent intre vorb

fapt, Antim Ivireanu a intrebuintat toata agonisita unei vieti
de munca fr ragaz, in opere de binefacere. # Antim facu in
Bucuresti

ne spune Del Chiaro

sase edificii din fundament,

o mat-eat:A manastireCird-prea frumoasa biseric in onoarea

tuturor sfintilor . E vorba de biserica Antim. In # asezamntul
cu care inzestreaza mnastirea, el infatiseaz cu smerenia obismunca i nazuintele vietii lui, In cuvinte care vibreaz5,
din adncul celor dou veacuri trecute:
# N'am lipsit spune el pang acum, dupa putinta noastra
a invata turma cea cuvntatoare, cele de folos si mantuitoare,
a i cu laptele cel dulce al cuvntului a o hrani. Asijderea
spre ridicarea, adausul i podoaba sfintelor lacasuri, mult
pohta i rvna dumnezeasca am avut... ca din oste# nelele mele cele multe, din tiparitul crtilor si din milosteniile
indurtorilor crestini, ne-am invrednicit de am inltat din
temelie
si se lamureste aci o senin satisfactie sufleteasca
biserica frurnoas aci in Bucuresti... zidit-am i imprejurul

www.digibuc.ro

MITROPOLITUL ANTIM IVIREANU

221

ei chilii destule i alte lacasuri pentru odihna egumenului

acelora ce vor vrea s aleag5, vieata sihastreasca. .
Pentru intretinerea manastirii, Antim a addogat danii numeroase de moii, mori, stupi i dobitoace de tot feliul .
Si pentru a se vedea ce frumoase i inalte ganduri crestinesti

se framntau in sufletul acestui strain, care se alipise prin imprejurarile vieii asa de strans de neamul i pamntul romanesc, citez acum dispozitiile pe care, cu limb de moarte, le-a
lasat in testamentul lui:
S se afle pururea la casa bisericii x oameni pentru slujba
bisericii...
Sa se faca milostenie la saraci in toate Duminicile.
S aiba oarecare mila in toate Sambete cei ce vor fi In
temnita.

S. se imbrace in ziva de Joi-mare trei sraci si trei fete

sarace.

S. se inzestreze pe an o fat grad., a doua zi de Sft.Dimitrie.

SA se odihneasca in. trei zile streinii nemernici cu mancare
i sa14luire peste toata vremea.
sa se ingroape cu cheltuiala casei saracii ce-i scot prin ulite
morti, cersind mil pentru ingroparea bor.
SA se hraneasca trei copii ce ar invifa carte i dascalul lor
sa-si ia plata ostenelei din mAnastire.
SA se tie (loud tipogralii: una greceasca i alta romaneasca,
pentru folosul obstei si pentru agoniseala casei .
Fata de atati episcopi i vbdici, iesiti din durerile neamului
nostru care, M.I.5, munca trudnic a lui Antim, au strans averi
ce s'au irosit I-Ara urma, icoana acestui vladica, strriin de origine, dar care s'a idcntificat cu neamul nostru, se desprinde din

cadrul patriarhal al trecutului, ca o mustrare si ca o pilda vie

de virtuti crestinesti, de energie, de munca si de iubirea aproapelui.

Cu toata stralucirea pe care Antim a dat-o domniei lui Brancoveanu, prin neobosita activitate desfdsurata de el pe taramul

Biscrica Antim, zidit de Antim Ivire, nu in Bucureti.

culturii religioase, cu tot devotamentul si dragcstea pentru

neamul pe care-1 ridicase la o treapta asa de inalta, totusi rapor-

turile dintre el si Domn se turburara in preajma anului 1713.

Era pe timpul ra,boiului dintre Rusi si Turci. Brancoveanu,
care, in scrisorile sale catre Brasoveni, se plange de lacomia turceasc5, ( Ne-au incarcat cu drile cat este peste putinta saracilor
si nu mai contenesc cu cerutul ) intrase si el in legaturi cu Petru
cel Mare, in care cea mai mare parte din boierimea noastra vedea
un mantuitor de sub jugul turcesc. Dar potrivit liniei politice,
pc care Domnul roman si-o trasese cu sfatul batranilor si boieri
el nu intelegea sa-si expun tara urgiei turcesti i tataresti,
trecand fatis de partea crestinilor, inainte ca acestia sa sfarame
puterea turceasca.

Mitropolitul Antim ca vlaclica ortodox, hrnit cu literatura

canoanelor si a poldmicelor dogmatice, avea de altfel in
conformitate i cu dispozipunile pravilelor bisericesti i cu sentimentul general al tarii o puternica aversiune impotriva
pagAnilor. De aceea, el nu putea s5. vada decat cu ochi buni
desfacerea tdrii de Turci si alaturarea ei de popoarele crestine,
sub scutul crucii. Brancoveanu insa se simtea stanjenit de acti-

vitatea Mitropolitului sau, care iesea din sfera stricta a atributiilor sale de pastor sufletesc i incalca domenii ce apartineau
numai Domnitorului. Fcandu se exponentul partidei care tinea

cu crestinii, Antim primise prin Vlasie Stegarul, universalul

Tarului adica tratatul de alianta precum i cererile de
zaherea (provizii), pe care le prezentase lui Brancoveanu. Curand dup aceasta, cand spatarul Toma Cantacuzino, cu vreo
cativa boieri mai indrsneti, nesocotind indicatiile Domnului,
trecura fatis de partea Rusilor i atacara Braila cu generalul
Reut, circula svonul ea Mitropolitul insusi intrase in aceasta
intelegere ascunsa. Radu Popescu pretinde ca insusi Antim ar
fi indemnat pe Toma Cantacuzino si pe
boieri sa treaca
fatis de partea Rusilor si sa atace Braila.
Brancoveanu nu se putea impaca in cugetul sari, cu aceasta
activitate a Mitropolitului. Ecoul nemultumirii lui se stravede
limpede in cronica pe care o scria la curte, sub ochii lui Brancoveanu, logofatul Radu Greceanu. Povestind primirea universalului de Care Mitropolitul Antim, cronicarul domnese tine
s sublinieze gresala acestuia astfcl:
0 ! cat iaste fara de cale si fara de cu< viinta partii cei bisericesti a se amesteca in
lucrurile cele politicesti, si

in politia si

cparhia ce se af15. a se arata zavistnic si tur( burator ; si turmei ce-i incredintase lui de

bine, carele in stepena si cinstea vladiciei

1-au adus si 1-au inaltat, vrajmas si impo trivnic
lucru foarte neplacut si lui Duro nezeu si oamenilor .
Semnatura Mitropoli tului : s Anthirn al Ungrovlahiei

Cu tactul lui deoscbit, Brancoveanu nu a

vroit sa dea proportii acestui conflict cu Mi4

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMINE VECHI

222

tropolitul, in acele vremuri nesigure, cnd Turcii II acuzau c,

Brncoveanu, care avea ca mai toti domnii din trecutul

nostru, o puternic5, constiint religioas, e de amintit aci

silor.
cuvintele cu care si-a imbrbtat copiii in clipa in care, pe
Dar nemultumirea Domnului, care mocnea ascuns in adancul trmul Bosforului, clul se indrepta spre ei cu sabia in mn:
Copiii mei, fiti curagiosi ; am pierdut tot ce am avut in aceast
sufletului, creste dospit i prin rutatea i zavistia care
spune Ivireanu in aprarea lui ctre Domn nici a lipsit, nici lume ; cel putin s mntuim sufletele noastre i s ne splm
va lipsi din lume, pentruc este pornit omul din tineretele lui pcatele in sufletele noastre Brncoveanu, care avea o
spre cele viclene si nu se parseste a nu zavistui bindle i cinstea asemenea constiint religioas, aducndu-si aminte de tot ceea
altuia . Antim pretinde c pre cei ce sunt pricina fa'uttii Ii ce tara datora lui Antim Ivireanu, a cumpnit lucrurile dr.eipt
stiu cine sunt, cum m stiu pre mine insumi . Unul dintre a inchis definitiv acest incident dureros.
Antim continu s conduc, biserica Trii Romnesti cu
acestia pare s, fi fost duhovnicul Domnului, clugrul din
Athos, ajuns Mitropolit de Nisis, Mitrofan Tasitul. Acesta, care aceeasi rvn, dar curnd chip& sguduitoarea moarte a lui Branse pare c5, rvnea locul lui Ivireanu, vine inteo Duminec din coveanu, veni i sfarsitul mareluLsu Mitropolit.
Su-bdomnia lui tefan Cantacuzino, Antim ii vzu linktit
Ianuarie 1713, pe vremea chindiei noteaz Ivireanu la
Mitropolie si-i cere, in numele Domnului, s demisioneze de de vlddicia lui, dar sub Nicolae Mavrocordat lucrurile se tur-

din indemnul lui, Toma Cantacuzino a trecut de partea Ru-

burarg.
Nicolae Mavrocordat, primul Domn fanariot trimis de Turci,

bunvoie, adic5, s facA, cum se zicea in limba timpului # parec, dac. in 15 zile nu renunt singur la scaunul mitrotesis ,
politan, Brncoveanu va cere Patriarhiei s5.-1 cateriseasc. Dup
dou, zile de sbucium, Mitropolitul Antim se inftiseaz inteo
zi de Marti, seara, la curtea domneasc i, discutnd in tain,
invinuirile ce i se aduceau, declar c, se va retrage de bunvoie
din vldicie, dar inmneaz in acelasi timp Domnului aprarea
sa. Din aceast aprare, aflm care erau capetele principale ale
acuzarii.

mic5, frntur de oaste german in tar. 0 companie dintr'un

regiment de ctane germane dup cum spune un contimporan trecu hotarul muntilor i, scIpand vama dinSaineni,
prinse slujitorii domnesti care strngeau djdiile. Vamesii

a trdat cum am

cpitanii dau de stire Domnului i, iii ingrijorarea care cuprinsese

zice azi pe Domn ; i apoi altele mai nou5, : c este strain de

tar, c5, a impovrat casa Mitropoliei cu datorii.
Antim spulbefl punct cu punct invinuirile aduse. De-a viclenit
pe Domn, o s fie sub legtura cea grea a afuriseniei . Dac5, a

curtea domneasa deodat se intinde panica in populatia Bucurestiului, care alerga nucit pe strzile orasului, strignd:
Nemtii! Nemtii ! Mavrocordat, surprins de acest svon, ii face
repede bagajele i cu boierii devotati porneste spre Giurgiu,
ca s astepte desfsurarea evenimentelor. In puterea noptii,
ajungnd la satul Odaia din jud. Vlasca spune Del Chiaro,

Era mai intai vechea pr c a viclenit

graft in biseric propovaduind cuvntul lui Dumnezeu, au

afar in tain, sau de fall inaintea Domnului , vreun cuvnt
care s nu fi fost pe placul lui, aceasta a grit-o zice el
e din datorie, ca un pstor sufletesc . In tara n'a venit e de bung
voia lui, nici de vreo srcie sau lips , nici mnstirea Snagovului nu a luat-o cu sila ; la Episcopia Rmnicului nici in

vis nu s'a gndit s ajung5, arhiereu , iar la Mitropolie n'a

ajuns nici cu sil, nici cu mite, nici cu rugciuni . In ce priveste acuzarea c ar fi indatorat prin conducerea lui casa Mitro-

poliei, el aminteste cu mult discretie operele de binefacere

indeplinite: e De vei zice Mria Ta pentru ce am indatorat casa,

de am fcut cele ce am facut, am multe de mi s'ar tinea in

seam, carele nu sunt Mr de cale . i amintind c5, a cheltuit
ca la o cas a lui, adaog:
o Pre aceste vremi cine nu este dator, din cti ne fierbem
inteaceast ticaloas de tar ? C6 intal si pre Mria Ta te auz
totdeauna zicnd c este datoare tara cu 2oo i mai bine de
e pungi. Oare acea datorie Mria Ta o faci, au intmplrile
vremii ? i
datofie .

acestea au adus si pre altii 0 pre mine la

Brancoveanu, citind aprarea Mitropolitului, nu d niciun

rspuns. Rgazul celor dou skytmni se scurge, far, ca Antim
s cunoasc5, intentia Domnului. In ziva de 3 Februarie, el prezint Domnului o a doua scrisoare, prin care el anunt, CA nu
va iesi din porunca lui. Roag5, ins pe Domn s fac chiverni-

seala pungilor de bani cu care e datoare Mitropolia, s ridice

zapisele dela datornici i s i le dea in man& lui, ca s se pun,
capt scandalului i s poat face paretesis . Incheindu-si
aprarea, el face un discret apel la contiinta Domnului, in
aceste misctoare cuvinte:
Iar Maria Ta f ca un Domn crestin i milostiv si nu m
lsa s ies obidit i cu lacr5mile pe obraz, c, va fi pcat;

nu era pe placul boierimii pamntene. Ctiva dintre fruntasii

ei, refugiati in Ardeal, intraser in legatur, cu imperialii peste
capul Donmului i isbutiser s5, aducA, in toamna anului 1716, o

care fcea parte din cortegiu poposesc in bordeiul unui tran,

ca s odihneasc, putin caii. Intre acestea, Mitropolitul Antim,
cere voie de a se intoarce in Bucuresti, sustinnd c datoria lui
de pstor sufletesc Ii impune s nu-si prseasc5, turma in imprejurzi asa de nenorocite ca acelea. In toiul discutiei, Mitropolitul este chemat afar, unde i se inmneaz, o scrisoare, trimis5, din Bucuresti, de Care preotul ortodox venit din colonia
greceasc, a Venetiei, Giovani Abrami, predicatorul curtii lui
Brancoveanu, prin care este instiintat c principele Gheorghe
Cantacuzino a intrat in tar, cu 12.000 de osta,si, ca s ocupe

scaunul. Aducand aceast veste Domnului, Antim, care nu

mai credea ca Mavrocordat se va intoarce pe tron, hotreste
s5, se intoarca in Bucuresti, iar Mavrocordat, cuprins de spaim,
porneste in grab5, spre Giurgiu, unde ajunge in revrsatul zorilor.
Turcii din Giurgiu, surprinsi de sosirea neasteptat a Domnului
si a boierilor i aflnd cele petrecute, sunt cuprinsi de panic ;
se strng cu totii in cetate si se imbulzesc s treac Dunrea spre

Rusciuc, in brci i corbii. Intre acestea, curierii, sositi din

Bucuresti, aduc vestea linistitoare cl niciun neamt nu se afl
acolo.

Mavrocordat, care fusese investit la urcarea sa pe tron i cu

titlul de serascher al tinuturilor sud-dunrene, ceru pasilor

pun la dispozitie cteva
din cetatile de pe malul Dunrii
sute de 'Mari i Turci, cu care intr in Bucuresti, in ziva de
Io Septemvrie.
Rsbunarea lui impotriva boierilor, care uneltiser
fu crunt. Brezoianu, care attase pe boieri impotriva lui Mavrocordat i vroise s, se proclame Donm in lipsa lui, fu tiat in

bucti, la fntna lui Radu Vod. Altii au fost Inchii, btuti

la tlpi i impusi la biruri grele. Blceanu, torturat spre a

precum nu te pripesti la cele politicesti a face rspltire, pentru

e cinstea domniei, asa nu te pripi nici la cele bisericesti, pentru.

plti mai curnd amenda impus, fiindc5, se rugase lui Dumnezeu

ca s, vie odat Nemtii s5, scape tara de jugul aspru, a fost deca-

cinstea lui Dumnezeu, c rul a se face este lesne, iar a se

pitat, i abia i s'a ingaduit de a fi spovedit inainte de moarte

de a i se face inmormantarea, dup5, datin, ca pentru moarte

desface este cu anevoie .

www.digibuc.ro

-71

_
1,

Qh0411

7.77-4

/-7.-

0.7"110.q441reePiPt-arriViorss.

7r s

Nr)..=711c

LITURGHIERUL GRECESC COMANDAT DE BRANCOVEANU,

LITURGHIERUL GRECESC COMANDAT DE BRANCOVEANU,

pentru pomenirea lui i a familiei sale, lucrat de Calinic leromonahul. Sf. loan
Gur de Aur.
Dui:id Victor Brtulescu, Minialuyi i manuscrise din Museul de Arid Religioasii.

www.digibuc.ro

pentru pomenirea lui i a familiei sale, lucrat de Calinic leromonahul. Sf. Vasile cel Mare.
Dup5, Victor BrItulescu, Minialuri i manuscrise din Museul de Arid Religioasd.

MITROPOLITUL ANTIM IVIREANU

223

natural. De aceast, urgie, nu scap nici Mitropolitul care

refuzase s-1 urmeze pe Domnul refugiat in fuga lui si se intorsese in Bucuresti in mijlocul norodului, unde pretinde Radu
Popescu ar fi uneltit cu boierii impotriva Donmitorului.
Din porunca lui Mavrocordat, Antim fu adus la curte, dar pe
cnd scobora din rAdvan ca s urce scrile palatului, fu npdit
de Turci, care erau ct p'aici s-1 ucid. Cu toat stsuinta lui
de a fi dus inaintea lui Mavrocordat, fu ridicat pe sus si inchis

in beciurile palatului, impreun. cu predicatorul curtii, Joan

Abrami, cel care-i comunicase, pe and se afla cu Mavrocordat
pe drumul Giurgiului, stirea fals c Gheorghe Cantacuzino este
gata s intre mn Bucuresti.
In beciurile inchisorii, Mitropolitul este tinut mai mult vreme.
In rstimp, Mavrocordat sileste pe Antim, prin amenintri, s-si
dea demisia din demnitatea de Mitropolit i alege in locul lui,
pe fostul duhovnic al lui Brncoveanu, Mitrofan. Dar lucrurile
nu se mrginesc aci. Mavrocordat obtinuse intre acestea dela
Patriarhul din Constantinopol, de care atrnau pe atunci mitropoliile noastre, caterisirea lui Antim. Astfel Antim este despopit,
sub acuzarea de vrjitorie ; i se puse un potcap row In locul
mitrei de Mitropolit; i se ridic numele monahal de Antim

i se red numele su laic de Andrei i, in sfArsit, i se citeste

sentinta prin care e condanmat la inchisoare pe vieat, In mnstirea din Muntele Sinai.

Pentru a preintmpina o eventual revolt a populatiei,

Antim fu ridicat i pornit in miez de noapte, * cu canil sub
paza unor Turci Acestia trecur, cu el, Dunkea i ajungnd
in a Galipoli, lng5. rul Dulcia, care trece prin Adrianopol
de fapt stirea o culeg din Del Chiaro Il uciser
anmcar5. in /Au.

Astfel, printr'o stranie coincident a destinului, marele Mitropolit, care prin rvna lui cultural a dat o strlucire deosebit, curtii lui Brncoveanu, si-a incheiat vieata ca i protectorul su, intre pgni, prin moarte silnic.
ACTIVITATEA LUI ANTIM. TRADUCEREA CARTILOR
DE RITUAL. Epoca lui Serban Cantacuzino impusese citirea
in biserici a Evangheliei si a Apostolului In limba romn pe
lng5. Cazania care se citea din vremea lui Matei Basarab. Serviciul liturgic se oficia ins mai departe in limba slavon. Desi
un vldic luminat ca Mitropolitul Dosofteiu afirmase, intemeindu-se pe textele Sfintei Scripturi, drepturile limbii nationale
incepuse opera de tlinkire a artilor de ritual, totusi limba
romn nu putea inc s ia locul limbii slavone in Biseria. Nu
putea s-1 ia, fiindc5. nu se gseau traduse in limba noastr
toate crtile de ritual necesare serviciului divin.

Opera de traducere a crtilor de ritual nu era o chestiune

usoar. Dimpotriv, ea era legat de o problem
Nu era destul s. se transpun cuvintele slave pe romneste,

fiindc5, unele prti trebuiau cntate in cursul serviciului

divin, pe o melodie care nu se putea schimba, iar cuvintele
romnesti trebuiau astfel alese i ornduite, Mat s aib ritmul cerut de necesittile melodice ale muzicei bisericesti.
Problema traducerii se complica astfel cu o problem de ordin
muzical. In sfassit, se adaog5. faptul el nu era usor a gsi in
limba romn de-atunci termeni corespunzAtori pentru subtilittile dogmatice.

Ne aflm dar in domn.ia lui Brncoveanu inteo epoc de

tranzitie. Limba slav nu mai era inteleas de der, iar limba
romn nu era Ina deplin pregatit s5.-1 ia locul.
De aceea, in epoca lui Brncoveanu, inovatia introdus mai
inainte de Mitropolitul Stefan, de a tipri crtile de slujb cu
tipicurile in romneste i cu rugkiunile in slavoneste, continu5.. Tipografia din Buzn, pus sub conducerea episcopului
Mitrofan, este prins intre anii 1697 i 1702, aproape exclusiv

Usa dela altar a hisericli Sf. Apostoli, ctitoria lui Antim Ivireanu.
(Din Arhiva btograficA a Funda(iei Regele Mihai I)

cu tiprirea acestui fel de crti de ritual bilingve 1. In predosloviile cdrtilor, Episcopul Mitrofan lmureste astfel nzuintele
muncii sale:
...Deoarece (cArtile) mai dinainte tiprite nu sunt cu tipicul
a romnesc, drept aceea m'am indemnat de am tiprit cu toate
Invtturile romneste, pentru intelegerea tuturor .
In procesul de introducere a limbii romne in biseric, textele
acestea de slujb5, reprezint, un stadiu intermediar intre epoca
slavon i epoca limbii nationale.

Pentru a ridica, mkar vremelnic, nivelul bisericii si al derului, Brncoveanu intemeiase, inteadevr, o scoal pentru
invtarea limbii slavonelti de atre copiii de vrst . fraged a.
IatA, pentru documentare. lista cArtilor bilihgve tipArite la Episcopia din Burflu,
unde pAstorea Mitrofm:
1697

Triod

1698 Mineiu
1699 Molitvenic

I. Bianu si

1700

Octoih si Triod

1701
1701

Molitvenic

1702
1702

Penticostar
Liturghier
Molitvele vecerniei. O altA editie, se pare, In 1703,

D. Si monesc u, Bibl. rom. wire, IV, (Adsogiri si IndreptAri),

p. 29, nr. 38.

4.

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMNE VECHI

224

Antim Ivireanu insusi tip1reste la Snagov, Iii, 1697, o Gramatial slavoneascd, pe care o gseste cu att mai necesar
cu ct:

in prefat

intemeietori ai Academiei grecesti i sprijinitori ai ortodoxiei in

Orientul oprimat sub stpnirea turceasca, vin cei mai de seam

prelati ai laskitului grecesc, in frunte cu marele ckturar

noi

lupttor pentru pstrarea normelor de credint pravoslavnic

ne-am obicinuit a ceti slavoneste ; dar necunoscnd aceast

limb, care ne este strink nu a noastrk putem de multe ori
s cdem in greseli....

Patriarhul Dosofteiu al Ierusalimului. Sub influenta acestor mari

ckturari ai ortodoxiei s'a introdus, la inceput in unele biserici,
slujba religioas in limba greceasck
Era o incercare de a intki biserica, indrumnd-o direct
c5.tre izvorul Evangheliei si al Liturghiei, cci se stia de mult la
noi, c sursa scripturilor sfinte este limba greceasc:

bisericile dumnezeesti

zice el

Dar toate incerckile de a reinvia un trecut mort au r5.mas infructoase. Limba slav nu mai putea dinui mult
vreme in bisericile noastre, nici chiar sub forma cktilor
bilingve.

In aceste vremuri de rscruce, cnd clerul nu mai putea

mnui slavona, iar limba matern nu era Inc pregait s
ptrund in altar, incepe s5. se introduc in unele biserici, de sigur

sub influenta marilor patriarhi i ckturari greci dela curtea

domneasck serviciul divin in limba greac5- La curtea lui Serban
Cantacuzino si a nepotului su de sor Constantin Brncoveanu,

Apa totu-i mai curat i mai limpede in izvor de ct in

pkaie, a de ce s depart apa de izvor, totu-i mai inmestecat
i izvoditul scripturei sfinte, totu-i mai
i mai turbure; asa-i
curat In limba ce-au grit Duhul Sfnt... in Testamentul
Nou, greceasc , spusese, inc5. din. 1651, Simeon Stefan, in
predoslovia Psaltirei sale.

Dar limba greac nu era nici ea inteleas nici de masele

poporului i nici de der. Academia intemeiat de Serban Cantacuzino si de Brncoveanu nu avusese vreme s-si dea roadele.

Limba romn trebuia s-si croiasc drumul ctre altar si s

devin limba bisericii. De fapt, pe timpul lui Brncoveanu

4iorisidke1

ca si mai inainte

%174-15WAV

se citeau, in unele biserici, in limba popo-

rului, cktile fundamentale ale credintei: Evanghelia, Faptele

Apostolilor i Cazania, pe cnd liturghia cu partea cntat se

"VII Pa 4WIWAN,

evro,

oficia in. slavoneste sau in greceste. Aceasta ne-o confirm5.

pastorul anglican, Edmund Chisthul, care a insotit pe amba-

t74:4-1.7.41

sadorul englez din Constantinopol in drumul spre patrie si care

a fost oaspetele lui Brncoveanu si al Stolnicului Constantin
Cantacuzino.

Munca inceput astfel in veacul al XV-lea, In tinuturile muntoase ale Maramuresului si continuat in toate provinciile rom-

nesti, dusese la introducerea partial a limbii linnne in biseric5_ Ea: trebuia cu vremea s triumfe definitiv. artile de
ritual trebuiau transpuse i in limba poporului si in aceast
strdanie, se desfAsoar dela o vreme activitatea lui Antim Ivireanu. El retipreste Evanghelia (17o5) Apostolul
(1704) adoptate serviciului divin din vremea lui $erban Cantacu zir. o .

Incepnd din 1706, An.tim Ivireanu, pe atunci episcop de

Rmn c, vznd c limba slav nu mai poate fi mentinut in
biseric i, pe de alt parte, nici limba greceasc nu putea fi
introdus, incepe patronarea muncii grele de traducere i tiprire a textelor de ritual.
Din aceast activitate, au ajuns, pn la noi, urmtoarele
crti:

_:?
stmemoi
M
pp-

--.

.14.,

p P_1!

:44

-..

07421Thie

'

111"1"1101'1,1141.

,.._4_._.__: .1.1.1.3.0.-11$

'

II

Gravurd din A poslolul dela Buzdu, 1704.

Rio

1706
1706
1712
1713
1713
1715
1715

Molitvenic.
Octoih.
Octoih.

Liturghie.
Molitvenic.
Ceaslov.

Liturghie.

Aceste &Asti erau destinate s fie intrebuintate in serviciul

bisericii. Prefetele sunt in. aceast privint, concludente;
Cum ca alte toate ce s'au scos romneste, acum spre tre buinta preotilor ci a norodului au fost de folos foarte, iar Inc
i aceasta
este vorba de Molitvenicul din 1706 mai tare
a fi cke nu e ca alte crti bisericesti a sluji in vremi rnduite,
ci putem zice in tot ceasul .
Molitvenicul din 1713 s contine o alt dovad hotkitoare:
Mrturie *cum c5, nu iaste opritii a .sluji liturghia fieftece pravoslavnic tn limba sa . Mrturia este textul din scrisoarea Apostolului Pavel ctre Romani, la capitolul III, stih 29 pe care
se intemeiase mai inainte Patriarhul Antiohiei Kyr Theodor
Valsamon ,

www.digibuc.ro

cnd la intrebarea Patriarhului de Alexandria

MITROPOLITUL ANTIM IVIREANU

dad este cu putint ca Armenii, Sirienii i alte neamuri s

slujeascg sfnta liturghie pre limba lor , rspunse: # de nu vor
sti limba elineascg, s slujeasd in limba lor .

Impulsiunea dad. de Antim Ivireanu pentru introducerea

limbii nationale in biserick desi ingbusit in timpul domniilor
fanariote, a sfrsit totusi prin a birui.
Dar meritul cel mare al lui Antim Ivireanu, in istoria literaturii noastre, Il formead Didahiile sale.
DIDAHIILE. Mitropolitul Antim este, dup ct stim png

acum, primul care, rupnd cu traditia, se urcg in amvonul

Mitropoliei, in zilele marilor arbgtori, ca s griascg poporului
su drept dela suflet la suflet. Pan la el, in Eiserica noastr,
locul predicei 1'1 tinea ca,ania ; dar cazaniile, alcgtuite cu multe
veacuri in urmg, cuprindeau explicarea textelor evanghelice in
linii general-omenesti, ca pentru toate vremurile i pentru toate
societatile, pe cnd societatea romneascg dela inceputul seco-

225

Ce impresie puternicg trebue

fi produs asupra Domnului
adunati in biserica Mitropoliei, clipa solemn5. cnd

Vldica, ridicnd spre cer privirea ruggtoare, cerea Sfintei

Fecioare, in ziva in care se comemora Adormirea Ei, sa dea
luminatului nostru Domn puterea cg s apere tara, <4 de lupii
cei
nevcLuti
A. pgzeasc5. aceastg boierime de toate
primejdiile si de toate viclesugurile vicleanului
s le dea
dragoste, uniciune, sporiu
ajutor intru toate .
Ca un adevrat vraciu 1 al sufletelor
cum se numeste
singur subliniazg calitatile
defectele societtii pe care o
cglguzea,
cu o dragoste crestineasd netarmurit uneori, cu
energie nebiruit alteori, cautg
infrneze rul sg promoveze bindle. Genul oratoriei religioase, tot att de 1, echiu ca
crestinisrnul, cultix at cu ardoare in toate 13isericile Rgsgritului
Occidentului, a ajuns fireste la teme, imagini formule con-

sacrate, care s'au impus si au trecut dela un predicator la

lului al XVIII avea nevoie de o invgtturg vie, adaptatg la

altul. De sigur d in cuvntgrile .Mitropolitului Antim se gsesc

imagini ca cnd iesim dela biserick s nu iesim deserti, ci

nevoile ei duhovnicesti, la suferintele ei, la durerile ei. Mitropolitul Antim a inteles acest mare adevr i, de pe inltimea
amvonului, el a stiut s gseascg cuvinte miscgtoare de mnggiere, care rsunau adnc in. suflete, alinnd necazurile unui
neam intreg, ca de pild acele discrete aluzii la lacomia nesg-

s facem cum face ariciul cg, dupg. ce merge la vie, inti s

satura el de struguri,
apoi scuturg vita de cad brot oanele
jos si s tvleste pre joi de se infig in ghimpii lui si duce si
fiilor , imagini ce pot veni dela Sf. Ioan Damasceanul 2. Vor

tioasg a Turcilor, care nu mai conteneau cu biruri si an-

c vraciu s Insemna in limba veche doctor*.

D. R usso, Studti rritice, p. 24, nr. 1.

garale.

C-

tji7 .11,//

k.s7-1,
1

Iv
tt(4.)7( 718ii

ri/o/tvit /iv

0(2-r?
'N

7;22 yl

-c2

'( 3 4

dirt4i5n
or( /(4

cti6

t(sam-i, A vfb
11

60

`1.

,___.Z.

et i4r;

431 ij 4 /7Ifr(I 24')/VS i

2+-7.?

In-WY /let 0 hirrt frikt 714,

77-ra uri a (Y56114

Un act dela Safta .Stolniceasa, soli. lui Constantin Cantacuzino Stolnicul.

www.digibuc.ro

'i /4 'Or' -93-4,4.)

226'

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

Mitropolia din BucurWi, unde a tinut predicik sale Antim Ivireanu

mai fi de sigur 0 altele, poate chiar dela contemporanul sail

Ilie Miniat , dar valoarea didahiilor lui Antim Ivireanu st in
+ claritatea planului, in precisia ideei 0 a formei, 0 in vioiciunea
stilului,
0 mai ales in legatura lor cu societatea timpului.
Este o prediel vie pentru contemporanii sgi.
Didahiile sale ne desvgluie, cu multg caldura., colturi interesante din patriarhala vieatg romneascg de altdat, care cu
toatg simplitatea ei, avea i trgsgturi etice, pline de duio0e:
a Am inteles grgiete el marilor boieri cum cl este obia ceiul de v adunati seara in divan 0 faceti puting oratie inaintea
a Domnului i dupg aceea cereti iertciune. Si mgcar c5, nu mi

a s'au intamplat pang acum sa vgz cu ochii, iar foarte mi-au

4 plgcut i am fericit obiceiu bun ca acesta, cg este lucru cuvios

a a cere iertAciune dela stpan 0 unul dela altul 0 nu numai

a mai marii no*ri, nu numai intru aceast zi, ce vom sg intram
a in zilele sfntului post, ci pociu zice c, s se cuvine s
a cerem iertciune in toate zilele *.
Atentia Mitropolitului se indreapt ins, cu deosebit, grije,
spre nravurile rele care duceau societatea romneaseg a tim-

pului sn la decadere 0 pe care se strduia din rgsputeri sg le

starpeascg. Privirea atentg a Mitropolitului nu scapg acel ngrav
urit al poporului nostru, care a impresionat neplgcut pe strini:
sudalma. Contimporanul sgu, Del Chiaro, ne inft*az5, In me1
=rifle lui, cu oarecare admiratie, indemnarea cu care a baieti
de 7-8 ani conduceau grupe de cai la adgpost a ; dar adaogg
imediat cg:
a ...dacg vreun cal se abgtea din grup, bgiatul II striga rechea mandu-1 cu injuraturi triviale, iar dad, nu izbutea,- incepea

sg plngg, continuand totu0 pomelnicul de injurturi obscene,

a fgra s, cunoascg intelesul lor. In popor, printii in00 deprind
a copiii cu injuraturi i se delecteazg cnd acWia descurca pria mele silabe din expresii triviale, mgulindu-se chiar cnd com-

a bing noui injurturi. In timpul celor 7 ani de edere in Vaa labia, n'am avut ocazia s, aud ca cineva s. fi fost pedepsit
a pentru injurturi, fie de catre instantele judiciare sau de cele
a bisericgti a.
Cu adncg indignare, Antim se ridicg in predicele sale, rostite
de pe inltimea amvonului Mitropoliei, impotriva acestui nrav

care ne scobora inaintea strinilor:

a Ce neam intreab el injurg ca noi de lege, de cruce,
a de cuminecgturg, de morti, de pomene, de lumnare, de mora mnt, de suflet, de coliva, de prescuri, de ispovedanie, de
a botez, de cununie i de toate tainele sfintei biserici ? Si ne
a ocrim i ne batjocorim in0ne legea; cine dintre pgni face
aceasta? .

LSe pare c5, autoritatea Bisericei incepuse s scadg, in parte

trebue s'o spunem ; reiese aceasta chiar din unele predici
ale Mitropolitului
i din pricina clerului, care nu era tot-

deauna la ingltimea misiunii sale. Lumea se ducea mai des

e pre la cgrciume, pre la hore 0 pre la jocuri a dect la bisericg,
iar cnd venea la a sfintele biserici a, in loc sg asculte slujba 0 s
se imprt4eascg cu a hrana cea duhovniceascg , vorbesc 0 rad
i fac cu ochiul unul altuia, mai rgu decat pe la cgrciunie a.
Combgtnd cu energie aceastg lipsg de respect fat5., de cele

sfinte, el atacg apoi ftarnicia 0 bigotismul acelor boieri, care

gsiserg mijlocul de a ocoli taina spovedaniei, avnd a cte doi

www.digibuc.ro

MITROPOLITUL ANTIM IVIREANU

227

duhovnici, unul la
i altul la ora: la cel dela targ, ca la
un orn prost, spune pkatele ce le socotete el cg sunt mai maxi,
iar la cel dela oras spune pgcatele ce le socotete c5, sunt mai
mici,
negutkorind i mesteugind taina ispovedaniei .
Nici pe frumoasele jupnese din vremea lui Brncoveanu.,
imbrkate dupg, moda greceasc i iubitoare de lux, nu le crutg.
Inteadevr, ngzuinta dupg, podoabe a jupneselor dela curtea
lui Brncoveanu uimise i pe strgini. Acela,i Del Chiaro ne
semnaleazg astfel luxul din timpul sgu:
e In zile de sgrbkoare spune el se gtesc cu haine boe gate 0 juvaeruri scumpe, cu salbe de monede de aur de diferite
e mrimi, pang la valoarea de ro galbeni una .
Mitropolitul Antim, inteo predicg, tide s, scoat In luming
aceastg usurint a cochetelor contimporane i lund ca pild
pe Sara, sotia lui Avraam, care nu se sfia
primeascg oaspetii
frmntnd pine, intreabg:

Oare &A fie acum vreuna asa? Ba, cgci ia scoate mna
Sarei ! 0 vgd plin de cocg. Scoate si mna unei mueri de acum !

Al 0 vgd pling de inele 0 de scule. Caut i. vgd fata Sarei, pling

de pielm 1 Tad i fata unei muieri de acum, pling de fleacuri

drketi .
Dar ceea ce este de admirat la acest Mitropolit strgin ca origine de neamul nostru, este energia cu care, ridicndu-se la ingl-

timea vremurilor sale, pune degetul pe rana de care sngera

poporul sgu. In epoca In care el a pstorit, luptele sngeroase
dintre partidele boiereti i patimile deslntuite de ele, dei
pgreau domolite prin crmuirea inteleaptg i blnd a lui Brncoveanu, totui mocneau in adnc i aveau s, tgrasc In curnd,
In volbura lor, nu nurnai persoana i copiii Domnitorului, ci
autonomia tkii. In acea atmosferg de patimi, de urg, de invidie
si de comploturi, Mitropolitul Antim, cu autoritatea moral, pe
care i-o dgdea nimbul de sfintenie al misiunii sale, adresa boie-

rilor in ziva in care Biserica comemora Schimbarea la Fatg,

cuvinte de Infruntare ca acestea:
Hristos zice: Pacea mea o dau voug , iar noi nu voim s
avem pace intre noi, ci ne turburgm pururea pentru fiestece,
ca valurile mrii and le sufl, vntul. Hristos zice: Nu jude careti ca s nu vg, judece , iar noi de ar fi cu putint s nu
e ne treac g. nici zi, nici ceas, cu judecarea i cu grirea de rgu,
e nu numai pre cei ce-i stim, ci 0 pre cei ce nu-i tim. Hristos
e zice: e Precum pohtiti voi s v fad, voug oamenii, faceti
voi lor ; noi pohtim sg, ne cinsteascg toti, s ne dea toti plo coane i daruri, s ne dea de sg ne fericeasc, s ne grgiaseg de
e bine, s ne facg toti dupg pohta noastr, s nu ne stea nimeni
irnpotrivg nici sg ne zic, nimica de am face verice rgu. Iar
e noi pohtirn s osndim pre toti, s nu dm nimlnui nimica,
s nu facem nimgnui niciun bine, nici s se foloseaseg nimenea

Mi se pare ca i cnd a vedea Inaintea ochilor mei chipul

e ei: de toate prtile s se afle vnturi mari, s se strng impre jurul vntului nori negri i desi, toatg, marea sg, spumege de

e de noi; pre toti li hulim, pre toti Ii grgim de rau, pre toti li
pgrim, pre toti Ii lugm In rs si In batjocurg; tutora le zicem
sunt nebuni i gig nicio socoteal ; numai pre noi Inine,

ceriu, de alt parte o pogoarg la iad. Mi se pare a vgz pe

fetele Apostolilor... moartea zugrgvit... i toti cu suspi nun i cu lacrmi cerea cu rugminte ajutor dela Hristos ce

voiu cuteza a zice, ne facem i mai Intelepti dect Dumnezeu .

Revenind asupra aceleia0 teme, inteo alt predica, el cautg

s, sgudue adnc constiiatele, subliniind, cu toat vigoarea,
ftrnicia contimporanilor:
Ce folos a fi galben i. ofilit de post, iar de pismg si de urg
a fi prins ? Ce folos este a nu bea vin si a fi beat de vinul mg niei? Ce folos este a nu mnca came si cu hule a rupe carnea
fratior nostri? .
Pentru a Intinde ramura de mgslin celor ce se Invrjbeau
se urau, el evoc inteo imagine, pling de plasticitate, prin
gradatie si contraste 0 de resonante melodice prin simetria
prtilor scena din Evanghelie, cnd corabia care purta pe
apostoli i pe Mntuitorul adormit, este surprins de furtung:
I Flinl albl ce se presar pe

Regele Wachtang al Ivirilor din Caucaz, care a introdus tiparul In Iviria,

cu material si mesteri trimesi de Brancoveanu.

mnie

i pretutindenea s se Waite valurile ca niste munti.

Mi se pare c5, v52 corabia Apostolilor cg se lupt cu multg sl-

o bgtecie In turburarea mrii: de o parte o bat valurile, de alt

parte o bat vnturile i o turburg ; de o parte o ridicg. spre

dormea: .Doamne ! mntuiete-ne cg pierim!

explicnd apoi minunea linitirii valurilor, numai prin cre-

dinta cu care apostolii uniti Intr'un. singur suflet i inteun

singur glas, s'au rugat Domnului: Doamne ! mntuieste-ne cg,

pierim , el face o discret aluzie, la suferintele 0 la durerile

tgrii: (...Toti ptimesc, toti sunt In sckbg 1, toti susping
sub jugul cel greu al nevoiei... Si cum dar se va mntui norodul, cum se va scufura aceastg, ticgloas de tar de sarcina
pentru ca inteo frumoasg
cea grea a relelor ce o supr ?
peroratie s indemne la unire i la dragoste.
Dar glasul Mitropolitului rgsuna In pustiu.
Cuvntgrile lui, menite s rscoleascg puternic sufletele, nu
au avut darul s potolease patimile i sg, sting un obiceiu
ScArba

www.digibuc.ro

hisellln41 hl limba veche, i mAhnire i.

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

228

inrh.dhcinat din parinti. Si atunci, Antim se vede nevoit s purceadh dela vorb la fapth:
o Si cine are acel obiceiu revine el inteo alth didahie de
pre,te pe fratele shu crestin, pentru ca sh-1 pgubeasch
s5.-1 srceasch, sh se lase de acel lucru, c toate phcatele cte
va face canonul ce-i va da
va face, duph ce se va ispovedi
duhovnicul, i se vor ierta, iar acel phcat al prei nu se va ierta
nici cu un mijloc, c este nzai nzare decdt uciderea. ,5i iath c
va poruncesc si voua preotilor : cine ar veni la voi sh se ispo vedeasch

i va avea acel pacat al phrei, de va da acel orn

inaintea voastr fagduial si se va chezhsui curn c nu va

dati iertciune, dar
mai pri pe nimeni in vieata lui, voi
sh-1 i canonisip, apoi sh se si curninice; jar de nu va vrea sit
se paraseascd, sd-1 lipsifi de sfdnta taind .

tot astfel, se vede nevoit sh ia msuri represive i impotriva negutatorilor, care lhcomindu-se la chstig, nesocoteau
shrbtorile i chlcau pravilele:

lath v zic, iubitilor mei, i v invt cu frica lui Durnnezeu,

ca un phrinte sufletesc i phstor ce v sunt, sh veniti in fire si

55. v caiti de lucrurile cele necuvioase ... Si v poruncesc

tuturor, Cap sunteti cu mestesug i cu neguthtorii, veri de ce
bres15., ca de acum inainte Durninicile i srbtorile cele mari,
vh inchideti prvaliile i nici
ce se numesc domnesti,

s vindep, nici s cumprati, nu numai dela crestini, ci nici

de alte limbi, ce nu sunt de legea noastr, nici sh lucrati. Si
precum zic sh faceti, c nefachnd, sh stiti bine ch v voiu pe depsi bisericeste ca pravila... i Inch si pre cei cari se vor
arta semep i tari de cap si nu se vor supune direpthtii
poruncii bisericesti, li voiu pedepsi si cu domnia .
Asernenea cuvnthri, care scormoneau constiintele i rneau
susceptibilit4ile prin msurile represive, au creiat nernultumiri. Astfel, aceste infruntri ale Mitropolitului in loc sh aduch
pe cei rfciti pe calea dreapth, au sthrnit dimpotrivh, animozitti, inteo societate care nu mai pretuia duph cuviinth ordinea
bisericeasch. Ecoul acestor animozitti 1-am vhzut, in conflictul
dintre Antim Ivireanu i Brncoveanu.
Duph detronarea lui Brncoveanu, in ultimul an al pstoririi

sale, Antim Ivireanu a publicat un volum de Slaturi crestine

pohtice in versuri grecesti, nfluentate si in bunh parte imprumutate, din literatura parenetia bizant
In evolutia literaturii vechi, Antim Ivireanu are meritul de a
fi stimulat introducerea limbii materne in bisericile din. Tara
Rornneasch si de a fi fost initiatorul predicei o predich vie
adaptath nevoilor societAtii i timpului, de o mare inltime

moral si o real frumusete stilistia. El a dat o strlucire

deosebith domniei lui Brncoveanu, fiindch 1-a ajutat ca, potrivit

unei traditii mai vechi a Domnilor Basarabi, sh ia sub oblhduirea lui crestinhtatea ortodoxh oprimath sub vitrega stp-

nire a Turcilor. Prin osrdia lui Antim Ivireanu, darurile

tipografiilor noastre domnesti mergeau Ora departe la Arabii
din Siria si la Ivirii din muntii Caucaz.

Unul dintre discipolii shi, care a invtat dela el mestesugul

tiparului si care a indeplinit pe plaiurile Caucazului munca,
pentru slava Domnului, de a da Ivirilor primele tiprituri ale
scripturilor sfinte, ardeleanul Mihail Stefanovici, a gsit pentru
el urmhtoarele cuvinte de dreapt. pretuire:
...ca pre un mrgritariu scumpu, legatu cu aur intru vin dere oarecnd fiMd pretuit, si din tara ta scos, i in partea
locurilor noastre adus i nemerit, ai strlucit ca o raz luminoas
BIBLIOGRAFIE. Vieala Mitropolitului Antim Ivireanu. Date contemporane se

glsesc la: Anton Maria del Chiaro, Istoria delle moderne rivolusioni della
Valaclna, Venezia, 1718; reeditat de N. Iorga in 1914, la Vleni, tradus In
romAneste de S. C. Cristian, dupd textul italian sub titlul: Revolultile Valachiei
de Anton Marta del Clnaro Fiorentino, Iai, Vieata Rornarreascd 6, 1929. Radu

Popesc u,

Cronica, publicata in Magazinul istoric pentru Dacia al lui N. 1351cescu

Treb. Laurian, tom. IV, p. 49

51. Un alt izvor contimporan este cronica gre-

ceased a Tarii Romdnesti scris5 de Mi t rof an Grigora s, publicatd in texto

original grecesc, cu traducere romneascd i cu un studiu introductiv de D. Russo
in RevIsta Istorscd Romeimi, IV, 1934, p. 1-43 si reprodusd in Studgi greco-romtine,

opere postume, tomul II, p. 409-461. C. Erbicean u, Un document dela Mitropolitul Ungro-Vlahici, Antim Ivireantd, in Biserica ortodoxd romdmi, anul XV (1891),

p. 60 si urm. si XVII (1893-94), p. 130 0 urns., 225 i urm. C. Er bicean u,

Invcildtura bisersceascd a Vlddicei Antim, in Biserica ortodoxd, XVI (1892-1893),
p. 769 si urm. $t. Dinulescu, Vieala activitatea Mttropolitului Terei Romdnesci Antsm Ivireanul (1708-1716), Cerndufi, 1886. Tipdrit separat din Candela
(vechea revistd bucovineand). Emile Pico t, Notice biographique et bibliographtque sur l'imprimeur Anthtme d'Imr Mstropolttain de Valachie, in Nouveaux
mlanges orientaux, Paris, Imprimerie nationale, 1886, p. 515 560. La sfdrsit, se
dd o descriere a cdrtilor publicate de marele Mitropolit. Informapuni pretioase se
gdsese si in studiul en caracter de popularizare al lui N. Do bresc u, fost profesor de Istoria Bisericii RomAne la Facultatea de Teologie din Bucuresti: itteala
faptele lug Anoint Ivireanul, Mitropolltul Ungrovlahiei, Bucuresti, 1900 (Biblioteca
Steaua, nr. 20).

B. Iorgulescu, Omorirea Mitropolitului Ivireanu in Literatura i Artd, IV

(1889), pag. 772 si urtn. C. Erbicean u, Ceva despre Antim Ivireanu, in Biserica
ortodoxii, XXX (1906 1907), p. 1346 i urm. N. Iorg a, Mitropolitul Antim
Ivireanu in luptd cu Ierusalimul in Acad. Rom., Anale tom. LV, 1934-1935,
p. 29 (menpune); a celas i, Intre Antim i Mttrolan Mitropolsfii Titrii Rotnnegt,

in Btserica ortodoxel romnd, 1935, p. 1-5, 113 117; acelas i, Despre uciderea
Mitropolitului Antim, ibidem, p. 225.
OPERA. Textele tipdrite de Antim Ivireanu se gdsesc descrise pe larg, cu extrase
din prefefe i epiloguri i uneori cu facsimile, in I. Bianu si Nerva Hodo
Bibliografia romneascii veche, vol. I, Bucuresti, 1903, p. 481, 584, 482, 485, 489,
492, 495, 497 s. a. (vezi indicele) cf. si completdri la I. Bianu si Dan S

monescu, Blbliografia romdneascd veche, vol. IV. Buc. 1944, C. Erbiceanu

Cel dintdiu Ocloth tmprimat in Valachia in romdneste, in Biserica ortodoni, anul
XVI (1892 1893), p. 800 si urm.

Didahiile lui Antim Ivirearm ni &au pdstrat in manuscrise.

Primul manuscris a fost descoperit de Episcopul Melhisedec, in anul 1871, in
biblioteca Episcopului de Buzdu atunci decedat Dionisie. Manuscrisul fusese
copiat la 27 Iulie 1781, de Arhimandritul Grigorie Deleanul. Acest manuscris a fost
ddruit Academiei RomAne, in sedinta dela 18 Martie 1886, unde a fost catalogat sub
numdrul 549 si publicat de Ioan Sian u, Predtce fcicute Pe la prasniee mari de
Anttm Ivireanul, Mt/rope/Intl Ungro-Vlahiei (1709-1716), publicate dupd manuscrisul

dela 1781_ cu n tite biografice___ de P. S. S. Episcopul Melchisedec, Bucuresti,

1886. In editarea predicelor, Bianu a grupat la un loc predicele referitoare la aceeasi
sdrbdtoare, de exemplu: cloud privitoare la Adormirea Maicii Domnului, cloud la
Sf. Dumitru, cloud la CrAciun, cinci la Florii etc.
Manuscrisul original al Didahiilor lui Anthn a fost descoperit in biblioteca MSnastirii Caldsrusani, in anul 1881, de C. Erbiceanu i ddruit Academiei Rombne,
unde se pdstreazd sub numdrul 549. El a fost publicat de C. Erbicean u, Dulahide finute in Mttropolia din Bucuresti de Antim Ivireanu, Maropolttul Ungro Vlahiei, 1709-1716,___ cu notife biografice de P. S. S. Episcopul Melhisedec, Bucuresti,
tipografia Cdrtile Bisericesti, 1888. C. Erbiceanu, intemeindu-se pe manuscrisul
original, a urmat ordinea cronologica a Duminecilor i sarbdtorilor. Dupd. P. Hanes,

Erbiceanu, desi are dinainte originalul lui Antirn, reproduce insd in multe pdrfi
textul edifiei din 1886 al lui Bianu (vezi P. V. Hane Antim Ivireanu, Predsci,
p. XXIX, nota). Textul original al lui Antim Ivireanu a fost publicat de Pe t re
V. Hane Antim Ivireanu, Predici, cu o prefa(d i indice de cuvinte, Bucuresti,
Minerva, 1915. Hanes grupeazd didahiile in cloud: a) Predici, asezate in ordinea
edi(iunii din 1888, care este si a originalului i b) Cuvdtildri funebre. Un manuscris
interesant a fcst senmalat de S t. Berec het in articolul : Incd un rnanuserts al
lui Antim Ivireanu (1709) in Neamul ronsdnesc literar, II (1910), pag. 216 si
urm., 232 si ums. articol reprodus in brosura : Documente slave de prin arhsvele
ruse, Bucuresti, 1920, p. 17 26. Mz-ul are titlul: Chipurile Vechiului i Noului
Testament i cuprinde o rodoslovie * (genealogic) a prorocilor, patriarhilor si regilor de la Adam liana la Hristos. Este inchirmt lui Brncoveanu si este scris
frumos, impodobit en chenare i ihntratii de manq Mitropolitului Antim Ivireanu
in Thrgoviste, la 1709. Se pdstreazd in Muzeul Acaderniei Imperiale din Kiev (nr.
529), unde a fost dus din consistoriul de la Chisinau, in 1884. Dupa cum ne incredinfeazd Berechet, este cea mai inseminta capodcperd de caligralie i zugraveald esitd din mdinile lui Antim *. Are 515 portrete si 3 schife care,

in combinarea

asa de artisticd a culorilor si In fineiea trdAturilor, aratd In Antim un artist

desdvdrsit i.

Episcopul Melhisedec a publicat in 1889, volumul II de predici,

dupd un manuscris pastrat apoi la Academia Romnd, sub nr. 525: Didachtile Mitropolitului Ungro-Vlahtei Antim Ivireanul, 1709 1716, fdcute pentru Mate Duminecile,incepdnd dela Dumineca Fariseului gi pentru kale nirbdtorile anuale, mari si mici;
dar argumentele aduse pentru paternitatea lui Antim, nu sunt convingStoare.
o editie populard a dat Dr. I. Corno i, A ntim Ivireanu, Din Didalsitle finute
in Mitropolia din Bucuresti, cu notite bibliografice, in coleclia i Autori romdni
vechi i contemporani s, Bucuresti, Socec, 1895.
Pentru Sfiltuiri crestine-politice, cf. descrierea la Ion Bianu si Nerva
Hodos, Bibliografia rontrineascci veche, I, p. 498-499. Cf. si Const. Erbice a nu in Biserica ortodoxd romdnii, XXX, p. 1201.

www.digibuc.ro

UN TRADUCATOR IN VERSURI

UN TRADUCATOR IN VERSURI AL PSALTIRII.

LA CURTEA LUI BRANCOVEANU: TEODOR CORBEA
Intre cArturarii oplo$iti la curtea liii BrAncoveanu se aflau
$i fiii Popei Ion Corbea, gocimanul (epitropul) bisericii $cheilor
din Brawv. Popa Ion Corbea, venit la bAtrAnete in Muntenia,
s'a cAlugArit, iar fiii sai au intrat 1h slujba lui BrAncoveanu.

AmAndoi $tiau bine latine$te $i au fost folositi de Domnitor

pentlu solii.
Cal mai mare, David, primul intrat In serviciu, a fost tri-

mes de BrAncoveanu In Ardeal, pentru a Inteti rezistenta

Bra$ovenilor Impotriva unirii ; In Moldova, pentru a duce
tratative cu Turculet, comandantul podgheazurilor polone,
$i In cele din urmb, in Rusia, la curtea lui Petru cel Mare.
Tarul a rAmas a$a de multumit de solid lui BrAncoveanu, Incat

In 1707 1-a cerut $i 1-a retinut la Petersburg, ca ajutor al

lui Nicolae Milescu, care ajunsese in asfintitul vietii. Abia
intrat In serviciu, David Corbea a fost trimes Inteo misiune
diplomatic pe lAngA Francisc II Rakotzi, cAruia Tarul
vroia sh,-i ofere coroana Poloniei. IntorcAndu-se din aceastA
misiune se imboinAve$te $i moare la Varsovia In vara anului
1707.

Fratele mai mic Teodor a mers $i el pe cAile Inainta$ului

sbu. A intrat In slujba Cantacuzenilor. A trecut apoi In serviciul liii BrAncoveanu $i a fost trimes, In locul fratelui sAu, cu
solii In Rusia. El a Incheiat tratativele dintre BrAncoveanu
$i Petru cel Mare, prin care Tarul garanta lui BrAncoveanu
$i urma$ilor sAi tronul Munteniei. DupA izbucnirea rAzboiului
dintre Ru$i 5i Turci, cand BrAncoveanu oscila, Teodor Corbea,
aprobAnd atitudinea lui Toina Cantacuzino, a trecut cu acesta
MO* de partea Ru$ilor. DupA InfrAngerea Ru$ilor a fost silit,
Impreunb, cu Toma Cantacuzino, sb, piece In Rusia. Aci s'a
a$ezat definitiv, a luat locul pe care-1 avusese mai Inainte
fralele sAu si a obtinut din partea Tarului, cAteva mo$ii luate
dela hatmanul Mazepa.
Teodor Corbea a fost un cArturar de searnA. Dela el ne-a
rAmas un vocabular latin-romAn Lexicon latino-roman tra&us de Todor Corbea sin Ierontonah Rasa! din 1-trapo sau
sub titlu latin: Dictiones latinae cunt valachica interpretatione, alcAtuit dupli modelul dictIonarului latin-ungar al lui
Albert Molnar (prima editie 1611). Este primul dictionar
latin-romAn In cultura noastrA $i la alcAtuirea lui a fost
Indemnat $i sprijinit materialmente de Episcopul Mitrofan
al BuzAului (1601 1703).

Mai important InsA pentru literatura romAneascb, este

Psaltirea versificatb, si dAruitA de el insu$i bisericii romAnesti

din Bra$ovul, uncle oficiase serviciul divin tatAl sat', dupA

cum aflAm din nota finalA: S'a dAruit sfintei biserici a Bra$ovului de clumnealui Pan Theodor Corbea vel pisariu i cantilar al prea puternicii imperatorii moschice$ti, In anu 1725,
luna Mai 10 dni (zile) .
Cartea are doub, probate in versuri, una In romne$te, alta
In ruse$te, Inchinate liii Petru cel Mare: prea maiestatului
celui impbrItesc, prea milostivul meu stApAn , In care cArtu-

rarul brasovean veclea mantuirea neamului sAu de jugul

turcesc $i de mrejile catolicismului.

229

Teodor Corbea Intrebuint,eazA, si el, ca i Dosoftei, In traducerea sa versuri de diferite lungimi, dela versul de 13 silabe
pAnti la versul popular de 5 silabe ; are si el uneori imagini
fericite, izbute$te sb. redea, In genera, in traducerea lui ideea
orginalului, in chip fericit, ea de pildA psalmul 49:
Al Dumnezdilora Domn Dumnezdu au strigat,
$i dela rdsdritul soarelui au chiernIt
Pins la apus, de grabd, lumea i pdmntu
Ca ad le descopere voia i i cuvAntu
A framsetei lui iaste bundcuviintd
Din Sion, In adevdr, cu buracredInt
Dumnezdu la aiave va veni arMat,
Cu seamne, ca un mare si strasnic impdrat.
Cu mdriri i cu slave Dumnezdul nostru
Va veni, i n'a tdcea, nici s'a inchide ro tu ').

dar Inclinarea spre diluare, care nu cfr$tigA nimic in adAncime

$i pe care o gsiin In versurile de mai sus (n'a tAcea, nici

s'a Inchide rostu), capAtb, uneoi i proportii a$a de mari hick
se pierde In prolixitbli supArAtoare:
Iubit-am foarte
In zi
noapte
De nddejde prinsfi
Cd Domnul de susii
Al rugei-mi glasit
Oti In care 6asil
Il va auzi
Strigandu-1 in zi.
Cs el a plecat
Dintr'al sat' Irian

Urchia-si mie

Cu miil'o mie
$i Intea mete
Eu zile grle
L'oi cherna pre dansit
Cu plnsit Inteadinsa
A mortii dureri
A mete puteri

De tot au cuprinsa
Ah i le-au supusii

pentru textul biblic atAt de precis <ps. 116 trad. Gala Gaiac-

tion>: 1-3 Iubesc pe Domnul, cAci el aude glasul meu $i

strigarea mea. c pleacb, urechea lui spre mine, In ziva In
care 11 chem cAnd mA cuprinseserA laturile mortii.

Psaltirea lui Corbea a rAmas insA in manuscris $i nu a

trezit In literatura oral a poporului ecourile pe care le-a
trezit
desigur prin mijlocirea dascAlilor de biserici
Psaltirea lui Dosoftei.
BIBLIOGRAFIE: Vieata lui Corbea a fost reconstituita in parte de Scarla t
trujean u, Doi umanisti ardeleni la curtea lut C. Btncoveanu, In revista
Ramuri, Craiova, 1941, p. 40 55.

Opera lui: Pentru Dictiones latinae cum valahica interpretatione, pdstrat Intr'un
manuscris din Biblioteca din Blaj, cf. G ri g o re Crej u, Cel mai yechtu dicjtonar
latino-rominesc, Bucuresti, 1905 i G 6 bl L l szl o, A magyar sztdrir dalom haldsa
az oldhra. (Influenta ungurea-cd asupra lexicografiei romnesti), Budapesta 1932,
extras din A Nyelvtudomdnyi Kii>lemenyek XLVIII. Kotetbol, p. 4-22. Originalul
dictionarului se pdstreazd In Biblioteca Centrall din Blaj, sub nr. 46 IV. $ t.
Manci ulea, Biblioleca Centrald dtn Blaj, Blaj, 1939, p. 51.
Origina'u I Psaltirei versificate se pstreazd in Biblioteca Centrald din Blaj (v.
Manci ule a, Biblioteca Centrald din Blaj, Blaj 1939, p. 52, nr. 79). 0 copie
de pe original In Biblioteca Academiei Roindne, sectia ms.s., sub nr. 200, fdcutd

de A. Pe t r u t,

in Bucuresti, la 1885, v. I on Bi an u, Elbludeca Academtei Romtte, Catalogul manuscriptelor romdneti, tom I, Bucuresti 1907, p. 442, nr.
200, unde se reproduc i prefe(ele roindnesti. Mews fragmente (psalmii : 49, 50,
114, 126), au foA reproduse de Prot. I. Bi an u, Psaltirea in versuri intocmild de
Dosofteiu, Mitropolitul Moldovei, Bucuresti, 1887, p. XLIXLV.

') latS textul biblic in traducerea lui Gala Galaction (psalmul 50): Dumnezeul eel
prea malt, printre dumnezei, grdeste si la sine cheamd pe locuitorii psmantlui, de
desdvarsita frumusete
la rdsdritul soarelui i pana la apusul lui. Din Sion
Dumne7eu se aratd prea luminos, Durnnezeul notru vine si nu tace s.

www.digibuc.ro

ISTORIOGRAFIA IN EPOCA LUI 5ERBAN CANTACUZINO

SI A LUI CONST. BRANCOVEANU
COMPILATII SI CRONKI DE PARTID PE VREMEA LUI 5ERBAN CANTACUZINO
Istoriografia muntean Infatiseaz& probleme tot asa de grele

clac nu mai grele

ca istoriografia moldoveneasc. In
vicisitudinile prin care a trecut vieata de cultur& a prii Romnesti, originalele vechilor cronici s'au pierdut i n'au rgsbtirt
pn la noi dect cpii tArzii, imperfecte, pline de lacune
fr nume de autori.
Dar ceea ce compile& i mai mult lucrurile i 1ngreuneaz5.
cercetrile, este faptul c aceste cronici nu ni s'au pstrat ca
individualitti de sine st&t&toare, independente, ci in compilatii
legate una de alta In corpuri de cronici, Mr.& A. se vad& totdeauna clar distinctia Intre ele.

1. VECHILE ANALE PAMANTENE. Am arAtat mai

sus (vol. I, p. 81), c, fnainte de a se Incepe In Tara-Romaneasc marile compilatii de cronici din a doua jumtate a
secolului al XVIII-lea, trebue sA fi existat letopisete pAmAntene, care ins& nu ni s'au pstrat sau cel putin nu s'au gsit
pAnA acum In forma lor primitivA. Compilatia lui Radu Popescu face, precum s'a vAzut, deseori aluzie la aceste anale
nationale In termeni care nu d& loc la Indoial, ca de pildA
vorbind de Vladislav Vocl, de carele nici o istorie nu se afl
scrisA de cinevas, fr cat zice c au petit de sabie in 'Mawr,

iar nu scrie, in rzboiu, de au avut cu cineva, sau de vreun

vrajmas al lui, sau de nescareva oameni de ai casei lui
ci
numai zice cA au perit de sabie in TArsor. DupA aceasta se
cunoaVe ce fel de oameni au fost Runidnii nostri care nici-un
lucru deplin n'au scris ! Zice aceasta cA au fAcut bisearica din
TArsor care se si veade a. La aceste anale pAmntene probabil, si nu la compilatiile contimporane
face aluzie si

Stolnicul Constantin Cantacuzino, in rAspunsurile sale la

Intrebrile generalului conte Fernando Marsigli i fn catalogul Domnilor Valahiei pe care i-1 trimete In anex: Natali
di questo Negro (Legendarul Negru VodA), negl'annali di
Valacchia non si fa mentione (Nasterea acestui Negru, in
analele Valahiei, nu se face mentiune) ; sau pomenind victoria
lui Mircea cel Mare Impotriva Turcilor come gl'annali
valachi narrano 1). In a doua jurnAtate a secolului al XVII-lea,
1) Nu putem accepta ultima pArere a regretatului N. Iorga, dui:4 care Stoica
Ludescu ar fi utilizat pentru primii Domni e vechile notife de pomelnice pe care
le avea la hidemAnA sau care i se Incredinfaserl de patroni i (Istoria lit. rom. I ed.
II revdsutd i larg itstregitd, Bucureti, 1925, p. 957), pentrucA pomelnicele nu
cuprindeau i anti de domnie ai voevozilor (Mihaiu VoclA au domnit ani 19; Dan
VodA au domnit ani 23) *i IncA mai pufin sfArOtul lor tragic (Dan VodA... I-au
ucis Suman VodA, Domnul SArbilor, cind era cursul anilor 6864) (1356), sau rAzboaele purtate de domni, ctitoriiie lor, etc.

aceste anale pAmntene au fost adunate, Innodate i prelucrate Intr'un corp complet de cronicA, cuprinzAnd istoria
completA e Principatului muntean, de doi compilatori, cari,
dupA toate probabilittile, sunt: Stoica Ludescu si Radu
Popescu. Acestia au adAugat evenimentele contemporane la
care ei au fost martori.
Pentru partea contemporanA InsA nici Stoica Ludescu, nici
Radu Popescu nu s'au ridicat la nivelul Inalt al istoriografiei,
la care se ridicaser5, cronicarii moldoveni. Acestia, pornind
dela conceptia pragmaticA a istoriei historia magistra
vitae pe care o cunoscuser In colegiile iezuite ale Poloniei,
din sursele clasicitAtii latine si din cele mai bune modele
ale istoriografiei regatului vecin, se strAduiser s confrunte tirile pentru a reconstitui adevArul istoric: a ca sA

nu mA aflu scriitoriu de cuvinte desArte, ce de dreptate r,

cum zicea Ureche.
Stoica Ludescu i Radu Popescu trAiese Inteuna din epocele cele mai turburi ale istoriei muntene, epocA de desbinAri

adnci In ptura conductoare, de patimi cari clocoteau In

adnc i cart mocnesc pAnA In epoca lui Brncoveanu. Este
o epocA nenorocitA care se Incheie cu prbusirea domniilor
pmntene i cu instaurarea epocei fanariote. Boierimea era
ImprtitA In douA partide vrAjmase care se Luau de moarte :
partida Cantacuzenilor i partida BAlenilor. Postelnicul Con-

stantin Cantacuzino boier de seam& la curtea lui Matei

Basarab, cAsAtorit cu fiica Domnului erban Basarab, domnita Elina, a avut 7 brtieti si 5 fete. BAietii primiserA In casa
pArinteascA o instructie aleasA ; Serban a ajuns Domn, Ior-

dache era un cArturar, care a ajutat la traducerea sfintelor

scripturi, Stolnicul Const. Cantacuzino s'a dus pAnA la
Padova ca sA-si desAvarseascA cultura, Matei care avea InclinAri artistice, era ctitor de mAnAstiri frumoase ca cea
dela Sinaia ceilalti DrAghici i Toma au luat parte activA
In vieata politicA. Fetele s'au cAsAtorit cu reprezentantii de
frunte ai boierimii pAmntene: Stanca, cAstorit cu Papa
Brncoveanu, este mama viitorului Domnitor. Era firesc ca
aceast InrAdAcinare a Cantacuzenilor In vieata publicA a
tArii i ascensiunea lor politic& sA nu fie pe placul celor ce
simteau cA infuenta lor este stnjenitA. Acestia s'au grupat
Intr'un partid, condus de marele logofAt Ivascu Bleanu, vornicul Stroe Leurdeanu i Vistierul Hrizea tatAl lui Radu
Popescu.

In toiul luptei de fntrigi tesute cu dibAcie, de asasinate

crude si de rzbunAri sangeroase

www.digibuc.ro

trageri In teapA, aruncAri

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

232

in ocna pArAsitA, spAnzurAri in poarta easel Bi-au scris

cronica Stoica Liudescu, care el a logofAtul familiei Cantacuzinc

i Radu Popescu, un exponent de frunte al partidei

adverse. Patimele trAiesc prea adAnc in sufletul cronicarilor

ca BA se poatA desface de ele. In povestirile lor eveni-

mentele sunt prea calde de pasiunea care altereazA adevArul.

Preludiul luptelor dintre cele douA, grupAri a fost strangularea Postelnicului Constantin Cantacuzin9 din porunca Dom-

nului GrigoraBco Ghica. Inainte de a intra In analiza

lui Stoica Ludescu i Radu Popescu, vom cAuta, sh,
descurcAm itele acestei drame dupA un izvor literar contemporan.

Domnitorului. Traducerea romneasch, s'a tipArit inainte

de 1699 data mortii Doamnei Stanca. PAnA" acum nu
s'a gAsit InsA niciun exemplar nici din originalul grecesc,
nici din traducerea romneascA tipAritA. Dar o copie manuscrisA de pe traducerea romaneascA a lui Radu Greceanu, McutA de Dumitru logofAtul, fiul lui Anastase Sufragiul, la 4 Fevruarie 1735, se pAstreazA, actualmente In Biblioteca CentralA din Blaj. Ea a fost semnalatA de St. Manciulea
In catalogul Bibliotecii i publicatA apoi de d. Emil Virtosu.
Aceastit versiune romAneasch,, alcAtuitA din stihuri rimate de
cte 15 silabe, poartA titlul: Poveste de jale 1. pre scurt

asupra nedreptei molt, a Prea cinstitului Costandin Canta-

POVESTEA DE JALE DESPRE MOARTEA POSTELNICULUI C. CANTACUZINO

cuzino, marelui Postelnic al Tarii-Romelnefti i Incepe, ca In

threnosurila greceSti, cu o Incercare de a capta compAtimirea

indignarea cititorilor pentru marea nedreptate sAvArBRA

Moartea tragicA a Postelnicului Constantin Cantacuzino

care a deschis o erit de lupte sngeroase intre partidele
boiereSti

jupnesei Stancai Cantacuzino *, fiica Postelnicului Bi mama

a fost povestitA pe larg mai IntAi Inteo poem& In

versuri greceati, tipAritA, la Venetia, e de un prea bun Bi

scamp prieten * al Postelnicului. Poema greceasch, s'a nspndit In tarA Bi a fost cunoscutA 0 de Stoica Ludescu care
o utilizeadt. Mai tArziu, fn domnia luf-Constantin Branco-

veanu logofAtul Radu Greceanu, cronicarul domnese, a

Pamfintule i ceriule, stealele,

u, kind.

Boiari striini i rudelor, s'ascultati dimpreuna

Imparatii i Prinipii i toatS politia
De la mare pan la mic, s vedeti

Pentru ca s v minunati de marea strambltatea.

toatS ticaloasa Tara aceasta Rumaneasca
Cu toate mlnAstirile Impreun SS jfileasci
Pre Costandin Postialnicul, pre Cantacozinescul,
Pre marele acela DMI1 ai prea Inteleptul!

tradus-o In versuri romAneSti, inchinAnd-o prea cinstitei

Firul dramei se Incepe dela Mihnea VodA, scArba pustietAtii f, care a Inchis 16 boeri mari, i tnteo noapte i-au omorit
casele li-au stins * Bi care I-a silit pe Postelnic sA pribegeascA, cu toath, casa liji, in Moldova, la fratil sAi. Acolo, * In
casa lor, Bapte luni Bezut-au, cu total slAviti o. In rAstimp,

Mihnea, grAmAdind asupra lui la Constantinopol, pAri de

viclenie, cAptuBite cu pungi de aur, Postelnicul este cerut
cu mari amenintAri de Sultan i Marele Vizir dela Domnul
Moldovei. NeavAnd Incotro, Postelnicul pleacA la drum,
lAsAndu-Bi familia In Moklova. A luat cu sine numai pe
nepotul sAu de frate, pe DumitraBco, care rAmas orfan. sArac,

lipsit, nenorocit*, din mahala de la Fener (Fanar), toema de

ltingA mare, se aciuiase In casa Postelnicului, unde fusese pri-

mit cu cinste.

Autorul se oprete aci pentru a face portretul nepo-

tului, care avea sA, joace un rol sinistru In uciderea unchiului.

Era desfrAnat i fArA de raBine cnd a intrat In casa Postelnicului, i totu0 acesta Il iubea 4 ca pe un fiu a, 0 a sA nevoia
cu InvAtAturi, ca sA-1 Invetc minte *. Siliridu-se e
scoatA
la cinste *, 1-a curtenit la Constantin VodA i I-a rnduit la
cAmara domneascA. Dar aci Bi-a dat n petic, cAci a Arapul,
cu spAlatul _nu poaa sA, sA albeascA E NecurAtii
curvArii
multe furtiBaguri I-au silit pe Domn sA-1 goneascit. Dar
Postelnicul a intervenit, a i-au scos capul dAn moarte *, e Bi

iar4, ca pre un fecior, de pururea /1 iubea

'Ca acest nepot, Cantacuzino pleacA la dram 0, ajungnd la
Tarigrad, au intrat, noaptea, In casa Dragomanului 4 Panaio
toe *, care ajutor creStinilor pururea sA, arAta *. a Ca la un
bun prieten, la el au nAzuit *. Aeesta /1 primeSte cu cuvinte
de ImbArbAtare,11 tine ascuns in casa sa pAnA, domoleSte mnia
Vizirului i apoi /1 prezintA Vizirului. Postelnicul izbuteSte BA

c4tige prietenia Turcului, care nu primeSte pungile luf

Mihnea, a iar de la el mai putintel, mai 0 de jumittate a.

40c Confiantinits
(Cantaciszemr
aldpr2171 eghl)m
8_01'1
" A4-4,tilayigandamStspreinus.0-vill
tirrigi
'spat

itula
4'1

Portretul Postelnieului Constantin Cantaeuzino, tatil Stolnieului

Mihnea VodA este mazilit, iar Const. Cantacuzino izbuteSte

sA aBeze In domnie pe Ghica VodA. Dar acesta nu poate

rAmnea multi vreme pe scaunul rii, fiindeA, neputAnd
plAti haraciul este mazilit. In acel timp, Constantin Postplnicul, aflndu-se la PoartA vi-a dat toat4 trucla ca sA aBeze

www.digibuc.ro

STOICA LUDESCU

In scaun, In locul Domnului mazilit, pe fiul acestuia, pe

Grigore, care Ins& avea sa-i fie fatal:
ci pre Grigorie au pohtit, de i s'au dat domnia,
Pre acesta ce 1-au omorit, pentru prietenia.
Asa fac i nApArcile munadnile-si omoarA.

CA atunci el de ar hi lipsit, n'ar hi luat domnie,

Nici tatl-sAu n'ar hi scApat atunci den puscArie.

Intrati In tark Postelnicul a povtuit cu intelepciune pe

Intemeiat bine domnia $i apoi s'a
noul Domn 'Ana

I3AtrAnul se spovede.5te atunci la pArintele duhovnic.

ToatA noaptea stA la rugA, cu multA osArdie ?i dimineata
s'au aflat la sfAnta liturghie e. Ii ia iert Aciune dela toti, se pricestue$te cu sfintele taine $i resemnat In fata mortii nu spune
decat
Fie numele Domnului de acum blagoslovit. E$ind
din biseric $i, intrand In cask egumenul porunceste s faca
osptu boiarului ca sit-I mai Imbuneze e. Dar Postelnicul se
aseaz la mask dupit ornduialk oNimic din obste n'au iesit
dar din mash, n'au luat nimic
Ce zice:
Eu am ospAtat pAinea cea IngereascA
$i pahlr eu am primit sa-mi dea viiatA cereascA,
MAncat-am trupul lui Hristos, nu voiu altA mAncare,
Si sAngele lui am bAut, si. nu aib insetare.
Vriadnici. iaste hrana ceasta dA satiu ca sA-mi tie,
si altA mAncare nu pohtescu, mAcar cum sA. fie.

retras la satele lui, unde cu lunile $6.clea , cAci i iubea pu-

stiul ca $i o turturea .
Eu, zice, am bAtrAnit, ce mai voi eu in lume?
CA pArticiaoa ce mi-au fost, eu mi-am luat din lume !
Nu-mi trebuiaste boerie, nici sl fiu la Curte,
Feciorii mei cA vor sluji Domnului, la Curte.
Eu sa-mi pAzesc bisearica i s mi. poclescu
sA-mi postescu sufletul, de moarte s gandescu!

233

Aci, tocmai cnd era momentul culminant al tragediei:

strangularea btranului de stlpul trapezriei, se Incheie

Intre acestea domnul pleac cu o$tile la Uivar (azi Ocna

Muresului). Nepotul Postelnicului, Dumitrasco Vistiernicul,
rmas ispravnic al scaunului, cuprins de lcomie, arunc
biruri i napsti pe bietii cre$tini, trimitnd bani nenumrati
la Tarigrad. Batrnul, cuprins de ingrijorare, se duce la el
$i-1 ia de scurt:

poema In singurul manuscris cunoscut Ora). acum. Ritmul

de 15 silabe, In care e scris, e greoiu In limba romaneasca ;
versurile sunt uneori schioape, dar rima e bogat, i variat,
iar actiunea bine Inodat, cu momentele dramatice scoase
ingenios In relief. In literatura noastr ea ii are insemnatate deosebit caci este Inceputul unui gen literar nou.

care va fi bogat reprezintat In epoca urmatoare, a Fanariotilor: cronica rimat.

Bre, Dumitrasco, ce lucrezi? Bre strAngeti mintea 'n cap,

$i socoteste cea de apoi ce-ti va veni la cap !
Ca tu stii tam aceasta, c multi ca tine-au pus,
Si Dumnezeu pre cei ce skit rAi la bine nu i-au dus !...

BIBLIOGRAFIE. Textul poemei se pAstreazA. in. 'Biblioteca CentralA din Blaj

subt nr. 216, f. 104 113 si a fost indicat de $ t. Manciule a in Catalogul

Dumitravo, turburat, dandu-si seama de calea cea rea

pe care a apucat i ternndu-se ca nu cumva slujitorii sit se
plangh, Postelnicului i acesta s vladeasca Domnului ce
a lucrat acest chine turbat $i s-1 lipseasc de prilejul
de a-$i strange avutie, se hotrste s se cotoroseasc de
btrn. El scrie atunci Domnului c Postelnicul Ii este vrkjma$, ca nu las sracii s, plteasca djdiile $i samn svonul: c 'n locul lui Grigorie, pre Srban au fcut Domn.
Inspimnta $i pe Doamnk sttuind-o s fug la Turci
dcindea (dincolo), cb, i btranul Costandin cu Rumnii s'au
unit si au fcut rscoala. Doamna, crezandu-1, scrie sotului.

Acesta se porne$te cu urgie Impotriva celor trei copii ai

Bibliotecei Centrale din Blaj, Blaj, 1939. Textul a lost tipArit de Emil VIrtos u,
0 povestire ineditd in versuri despre sfirs'tul Postel ucolut Constantin Cantaca sno,
Bucuregti, 1940. Titlul poelnei este: Po easte de late st pre scurt asupra nednplei
ntorti a prea cinstit. l.ti Costandte Ca tact ino t, arelut Postslitsc al Tdru Run ei
tufts, t sari dd prea bun s .5C1117 u r at; c al sat , bib it seninare a din os ts st a
;I. 5i acute re It nba
o ten alu, t pari slit se cu a sa c u.l ala, i sd gri.c asca

ft r sr, to
t'ascii scoasii de Radul logofitul Greco-111u,
rit
nevrednia ostenealci, ca in loc de plecatcl
Cu care mica
aseamene ca si r^a rec a
md inchin dumneaei prea cinstitei jupineascii Stanai Cantacu ino
li smeria
a acestuias rdposat C (ostantin) C (antacudino) istbitd lied fiind 1i maicd prea lunti-

natului gi Prea crestinului stdjanului nostru loan Constandin B (asarab) B (relncoveanu), Voevod... Leaf 7243, mesita Fevraarie 4. Ina' scoast dupd tipar i scrisd ce
mdna de Dumitrit Logoldt sin Anastase Suf(r)agiul, in cuele prea luminatului domn
Io Grigorie Ghica Voevod, treand doi an(i) din domnta Mdrii Sale, la Paste.

I. Bianu i Dan S imonescu, Bibliogralia romineaccii veche, vol. IV, p. 25

nr. 32, aseazd tiptritura rombneasr intre anii 1696 1699, Snagov.

Postelnicului ce erau la oaste. Ii Infrunta ; Ii sudue ; le vor-

beste impotrivk fl nicio pricin. Acurn apare In scen

STOICA LUDESCU
-un personagiu nou: Caragea, grec tarigrdean, care se Meuse
VIEATA. Stoica Ludescu, cum semneaza el pretutindeni
prieten si frtat cu Durnitrasco, ca s, mnnce pe batran .
Acesta vIr, intrigi In ostire. t Altele zice care Domn, altele In-acte, era logoratul familiei Cantacuzino, ornul loi de cas,
catr fiii Postelnicului. Aduce mrturii false din ostire. Il atta. btrana slug, cum Insu$i semneaz in unele acte $i se
pe Domn
aduce de porunce$te
scoata din L;oierie si s-i nume$te In cronick Era chrturarul farniliei, care scria actele
trimeat pre la sate. Ceea ce urmeaza $tim acum din cronici. $i care poate a indrumat in casa Postelnicului primii pasi
Batrnul iese inaintea Domnului i caut s-i potoleasc, ctre slovele chirilice ale copiilor. Testamentul din 1681
mania. Totul e zadarnic. Ajuns la scaun, sare Dumitra$cu care al Doamnei Elina, sotia Postelnicului, prin care, Inainte
att din nou pe Domn, sftuindu-1 s omoare pe btran.
Domnul trimete atunci, noaptea, un cpitan, care ridic far
veste pe C. Cantacuzino inteun car $i-1 duce la manstirea
Snagov. Dumitrasco intervine din nou cu intrigi, spunnd c,
feciorii Postelnicului vor s rscoale satele, ca sit scape
pe tatd lor. Atunci Domnul, hit:Arafat, d, ordin capitafac pieire. CApitanul
nului, la mnstire, ca de grab&
porunceste egumenului ca, foarte de grabb, , s, se toace,
deschide biserica $i trezeste din somn pe btrn. Acesta 1'0
cl seama ca nu este Inca vremea utreniei, dar vede cit bise.rica este deschis, vede Mclii i lumnri, cit toate erau
aprinse , se Inchina, se roag, vars, lacrmi neincetate e,
nand i se spune:
JupAne, mergi .mergi sA te pricestuesti
CA viita ceasta putredd vei sA o priimenesti.

calatoria la Sfantul Mormnt, dispunea de averea ei dupit

de moarte, este scris de el $i Catastiful de toate satele
$i mo$iile, rumnii, viile $i tiganii pe care le cumparase Inca mai dinainte pe vreame cnd au fost Mria Sa
< Serban Vod > in cinste boiariu, cu ale Mriei Sale
dirept castig este scris tot de el, batrana slugit a cinstitei sale case .

Ca orn al casei, Stoica Ludescu, a avut de implirtrisit,

cu stpfinii siti, suferintele prigonirilor $i bucuriile triumfului.
In vara anului 1672, cnd Grigore Gliica, hotarit s, surpe
casa Postelnicului Constantin Cantacuzino, a pus la opreala

mare in turnul clopotnitei pe fiii Postelnicului afar de

Serban, care se afla atunci in Turcia, impreunti cu soNii lui
Matei

erban, a trimes la ocn. mare $i pe Stoica Ludescu

care a fost slug, btran la casa raposatului Costandin

www.digibuc.ro

234

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

Postelnicul *. Ludescu a stat Inchis doi ani faro, dou& luni,

pant In Decemvrie 1674 cand venind in domnie, cu stAruinta
lui Mihai Cantacuzino, Duca VodA, a trimes de 1-a pus In

libertate. Serban Cantaeuzino, dupA ce a apucat scaunul

domniei, recunoscAtor pentru devotamentul bAtranului logofat al familiei, i-a incredintat sarcina de judecAtor al scau-

nului din Targovi$te. In aceasta situatie, Ludescu a ridicat

din temelie, cu ajutorul Domnului, biserica din Lude$ti, pe
valea Potopului, Mug& Targovi$te. In tinda biselicii, Virgil
DrAghiceanu a descoperit, acum cativa ani, mormantul In
care se aflau osemintele sotiei lui Ludescu, cu douA fiice
ale lor. Cronicarul a mai avut un fiu, pe Costandin Capitanul. Acesta se afla In 1674, cand Duca VodA a luat Domnia,
la Tarigrad, ImpreunA cu Cantacuzenii. Trimes de noul Domn
cu cArti ImpAr Ate$ti, ca sA tie dupA obiceiu scaunul dom-

nese *, a fost prins $i pus in butuci, Invinuit ca e umbla cu

minciuni *. Curand Ins boierii dumirindu-se cA InteadevAr
Duca a fost Investit cu domnia, fug spre munti, tarind cu
ei $i pe Stoica. Dar Radu NAsturel, despartindu-se la Curtea
de Arges de tovar4ii sAi, se Intoarce cu Stoica In Bucuresti, la noul Domn, care dA poruncit sA fie scos din ocnA
fiul lui -Stoica.

Acestea Bunt $tirile pe cari le avem, pan& acum, despre

Stoica Ludescu. Dup cum se vede, el a fost un cArturar
mArunt, dela care cu greu va fi putut porni ideea indrAz-

neatA de a da un corp complet al cronicelor TArii Romane$ti. Indemnul pentru aceasta, logofatul 1-a primit dela
familia Cantacuzenilor, cari tineau sA reabiliteze memoria
Postelnicului, dela Serban Cantacuzino care avea interesul
$i mai ales dela Stolnicul Const. Cantacuzino, care tocmai
aduna materiale pentru o istorie a neamului, dupti cum se
vede din corespondenta lui cu Generalul conte Marsigli. Acesta

se interesa de Radu Negru, de TAtari, de lista Domnilor din

Tara RomaneascA, de Serban Basarab, de Brancoveanu
mai ales de originea roman& a neamului. Stolnicul rAspunde:
Ceea ce dore$te Signoria VoastrA Prea IlustrA, cu trecerea

timpului $i cu mare trudA, a$a cum se poate, eu o fac in

a descAlecat pe Arge$, unde $i-a pus scaunul domniei, Wand

Curti de piatrA $i case domne$ti $i biserica. mare $i frumoasA *.

Noroadele lui s'au tins pe sub munti, In jos, panA la apele

DunArii $i ale Siretului. Atunce $i Basarabe$tii, cu toatA
boierimea ce era mai Inainte preste Olt, s'au sculat cu totii
de au venit la Radul VodA Negru, Inchinandu-se s& fie supt
porunca lui, $i numai el O. fie Domn preste toti 0. Regretatul
istoric D. Onciul a lAmurit cum s'a format aceastA legendA

$i a scos la lumin samburele istoric din acest amestec de

fictiune $i de vagi reminiscente istorice.
Dup& legenda lui Radu Negru, Ludescu, copiind de sigur
mai departe vechiul letopiset, ne dA, ca i vechile anale
moldovene$ti, o list& a Domnilor pan& la Radu eel Mare,
cu anii de domnie $i uneori cu ctitoriile $i rAzboaele bor.
Date ceva mai bogate se gAsesc la Mircea VodA BAtranul *

(Mircea cel Mare) $i la Vlad Tepes, unde se d& povestea

cetAtii Poenari, zidit& cu cetAtenii targovi$teni i care pe toti

cati au fost tineri cu nevestele lor i cu fete mari, a$a cum

au fost Impodobiti In ziva Pa$tilor, pre toti i-au dus... de
au lucrat in cetate, panA s'au spart toate hainele de pre ei s.
II. VIEATA PATRIARHULUI NIFON.
Dela Radu cel
Mare Inainte, compilatia lui Stoida Ludescu reproduce
dac&

nu cumva aceastA parte era deja cuprinsA In vechile anale

pAmantene
un fragment din Vieata Patriarhului Nifon (v.
despre ea mai sus, vol. I, p. 81-85), scrisa. de Gavril, Protul
Muntelui Athos, In care vieata sfntului se Implete$te cu istoria
TArii-Romane$ti sub domniile lui Radu cel Mare, Mihnea cel
Rau, Vlad Vod& cel TanAr $i Neagoe Basarab, a cArui domnie
este InfAti$at& Inteo aureol de apoteozA.
DupA Neagoe Basarab, compilatia trece In revistA domniile urmAtoare, concentrand expunerea asupra luptelor fratricide dintre factiunile boiere$ti, in jurul scaunului domnesc.
La moartea lui Neagoe, se ridicA In scaun fratele lui, Preda,
ca sA tie domnia pentru nepotul sAu, Teodosie, fiul lui Neagoe,
dar boierii buzoeni nu-1 primesc, ci aleg ca Domn pe Radu
VodA CAlugArul. Teodosie fuge, cu fratii i cu mama sa,
doamna Despina, la Constantinopol, unde mai tarziu a murit.
In lupta care se dA la Targovi$te intre Preda i Radu, Preda

limba valahA, mai mult pentru a elucida analele acestei provincii. E probabil chiar ca Stolnicul sa, fi dat o man& de
ajutor la intocmirea compilatiei, caci logof&tul Ludescu nu
avea de unde cunoa$te $i nici nu se vede a fi fost un adanc
cunoscAtor de limb& greceascA, In stare sa, utilizeze poemele

cade In luptA. Mehmet bei, venit prea tarziu In ajutorul lui

Preda, izbe$te pe Radu VodA
prinde viu. Intorcandu-se
peste DunAre, Mehmet bei, IngAdue, la Nicopole, lui BAdica

grece$ti, apArute cu alive ani mai inainte la Venetia.

comisul

I. COMP ILATIA LUI STO ICA LUDESCU. Primind sarcina de a aduna $i de a copia vechile anale p&mantene
poate

In vederea unei sinteze pe care avea de gand, dup cum se

vede, sA o pregAteascA Stolnicul Const. Cantacuzino

Stoica

Ludescu a Inceput prin a copia la rand, In ordine cronologicA, cronicele scrise Inaintea lui. In forma In care avem
compilatia, este greu de definit aceste izvoare. Dar de sigur
cel mai vechiu, Incepand dela descAlecat $i trecand repede

peste primii voevozi avea ca sambure Vieata Patriarhului

Nifon, ImpletitA cu domnia lui Radu cel Mare, a urmalilor
sAi i mai. ales a lui Neagoe Basarab.
Primul izvor intrat In compilatia lui Stoica Ludescu este
deci acest vechiu corp de anale pAmntene, astAzi pierdut In
forma lui primitivA.
Compilatia lui Ludescu Incepe cu o vagA aluzie la descen-

denta neamului din Romanii cari au trecut apa DunArii

$i au descAlecat pe la Turnu-Severin i pe apa Oltului. Trece
apoi dupA aceasta legenda lui Negru-VodA, mare herteg pre
Alma$iu $i FAgAra$iu Acesta coborIndu-se de preste munti
I pre apa Dambovitei *, cu twa casa lui i cu multime de

noroade: Romani, Papista4i, Sa$i $i tot feliul de oameni *,

vArul

lui Preda

sA

taie capul lui Radu

In aceste lupte sangeroase dintre partidele boiere$ti era

cat pe-aci ca tronul TArii-Romane$ti sA fie ocupat de un turc.
Mehmet bei, v&zand cA tronul tArii a rAmas vacant, a cerut

Sultanului $i a obtinut domnia. Dar Stoica logofAtul, care

era capuchehaie la Constantinopol, a trimes veste In tarA
e ca sA ridice Domn, cum mai curand, pre Radul VodA
din Afumati, pentrucA piere tara de Turci s. Atunci, In acel
ceas de primejdie, s'au adunat boierii toti $i mari $'1 mici
toatA curtea $i au ridicat Domn pre Radul VodA din Afumati, ginerele lui Basarab Vod& s (Neagoe). Dar Radu VodA

are de sustinut lupte grele cu Turcii, Intetiti de Mehmet,

panA cand In cele din urmA este Inlocuit cu Vladislav VodA. Dar

acesta n'a apucat sA se instaleze bine In domnie, $i este rAs-

turnat de Parvu Banul, pe care-1 umilise. Radu dela Afumati se Intoarce, de data aceasta cu Invoirea Turcilor, InsA
dup& '7 ani de domnie, este rasturnat de boierii rAsvrAtiti,
care-1 prind la Rmnic $i-i taie capul i lui $i fiului sAu VintilA.

Patimile se aprind din ce in ce mai mult. Chiar un egumen

ca Paisie, ridicat din manAstirea Argeplui pe tronul Tarii
Romne$ti, este adus
taie boierii. Luptele Intre partide
se inveguneazA. Capete de boieri mari din divanul domnesc

www.digibuc.ro

STOICA LUDESCU

cad rend pe rAnd sub toporul caleului ; multe case boieregti

apuce drumul pribegiei peste munti sau peste Dunere, urzind
intrigi la Constantinopol. Birurile pe tare cresc necontenit:
e oaie seace *, nepaste *, s geleata de Nine e gogtina de
oierit *, dijma din cinci stupi unul. Astfel, din fremAnteri, din
sAnge gi din suferinte se tese istoria Terii-Romenegti pane
la Mihai Viteazul. Pe acest fundal fntunecat al istoriei nationale apare ca un fulger luminos epopeea rezboinice a eroului
dela CelugAreni.

235

Domnia lui
V. 0 CRONICA A LUI MATEI BASARAB.
Matei Basarab, din compilatia lui Ludescu, se reazime pe o

cronicil ce are gi ea timbrul contemporaneitetii. Invelmegala gi

fremAnterile dela sfergitul domniei lui Leon Vode gi agezarea

domniei lui Matei Basarab sunt notate precis: gl fuga lui

Matei Basarab gi a boierilor care tineau cu el fn Ardeal,
deputetiile numeroase trimese de Leon Von. ea se-i aduce
Inapoi, gl fncercarea pribegilor de a se Intoarce cu ogti In tare,
trimesul lui Abaza Paga, popa Ignatie Serbul din Nicopole,
ca se vie se fie Domn, Wei cu voia
gl luptele care

Pentru epoca

s'au dat, gl lista boierilor gi cepitanilor care au comandat

domniei lui Mihai Viteazul, Stoica Ludescu reproduce o

versiune a cronicei lui Tudosie audeanu, scrise, la curtea

ogtile lui Matei Basarab gi a boierilor care au cezut In lupte.

Aceeagi precizie i In ziarul de celetorie al Domnului la Constantinopol plecarea din Bucuregti: Decemvrie 16 zile ; intrarea doamnei Elina In scaunul din Bucuregti: *Marti, Decemvrie 18 zile *; sosirea la Tarigrad : s Ghenarie In 5 *; sbuciumul

III. CRONICA LUI MIHAI VITEAZUL.

marelui Domn i copiatA in familia Buzegtilor. Nu ne oprim

asupra ei, pentruce am analizat-o pe larg, la locul cuvenit

(vol.

I, p. 85-88).

Dupa

dela Constantinopol pentru a Imprgtia atmosfera perilor

aduse de Radu Leon ; audienta la Sultan: 9 Februarie ; pur-

moartea lui Mihai Viteazu, Ludescu Incorporeaze In cornpilatia sa o cronice In versuri grecegti, alcatuite de Matei
Mitropolitul Mirelor. Matei, nescut In Pogoniana din Epir,
dupe, ce fusese protosinghel gi arhimandrit al Patriarhiei

cederea din Constantinopol: 18 Februarie ; intrarea In scaunul

din Bucuregti: * Duminice, Martie 10 zile *
OricAt de bune
memorie ar avea cineva, la distante de 2-3 decenii nu ar putea
reconstitui aga de precis datele. Ele au fost notate de cineva

din Constantinopol, dupe ce colindase vreo 7 ani prin Moscova

care le-a vezut desfegurendu-se subt ochii lui. Cine dintre

contimporanii lui Matei Basarab, care a recut parte din suita

IV. CRONICA LUI MATEI AL MIRELOR.

gi Lemberg, a venit In Tara RomAneasce, unde a fost bine

primit de urmagul lui Mihai Viteazul, Radu Serban Basarab,
care i-a fncredintat egumenia menestirii Dealu, din marginea
Tergovigtei. In 1605, a fost hirotonisit ca Mitropolit al Mirelor, o provincie In Asia Mice, ai cerei cregtini trecusere In
parte la islamism. A preferat fuse sA pestreze numai titlul
de Mitropolit i se remen e. mai departe egumen al manestirii Dealul, unde fl gesim mud], la 1620, cend copia, cu
mena tremurende, necejit de betrenete , o Evanghelie. Pe
timpul cet, a fost egumen la Dealu, el a sells In versuri grecegti o cronice: Istoria celor intmplate in Tara-Roindneascd,
dela $erban Vodlt pdrul. la Gavril-Vodet, care dornneVe acum,

intocmit de prea sfinfitul Mitropolit al Mirelor chir Matei

din Pogoniana $i inchinata prea slavitului boier chir Ioan
Catargi. Acest loan Catargi era pe atunci Ban al Craiovei
unul din certurarii timpului, * om cu Inveteture i cunogtinte fntinse i frurnoase *, cum ne Incredinteaze vldica.
Cronica a fost date, de autor unui prieten grec, afletor atunci
fn Tara-RomAneasce, Pane Pepanos, care dupe aceea s'a
stabilit fn Venetia, unde, mai terziu, a IntAmpinat pe
Stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru a-1 ageza la studii
In Padova. Pane. Pepanos a publicat cronica lui Matei al
Mirelor, la un loc cu poema lui Stavrinos despre Mihai Viteazul, Inteo tipografie greceasce din Venetia, la 1638. Prin
Stolnicul Constantin Cantacuzino probabil Stoica Ludescu a avut la Indemene opera Mitropolitului grec din care,

Inleturend dojanele, sfaturile, Inveteturile, toate efusiunile,

morale care aburesc povestirea evenimentelor o utilizeaze,
uneori traducend verbal, de cele mai multe ori rezumend-o.
Cu ajutorul lui Matei al Mirelor, Stoica Ludescu Inoade, evenimentele petrecute In Tara-Romaneasce dela moartea lui
Mihai Viteazul pene la Matei Basarab. Se Infetigeaze astfel,
Intr'o lumine simpatick domnia lui Radu Serban Basarab,
socrul Postelnicului Constantin Cantacuzino, fn slujba cAruia
se afla cronicarul, Dorrin Intelept, bun gi milostiv, gi viteaz.
$i pre toti streinii iubia, i tara lui bine o rAnduise*. Se pomenesc resboaele lui victorioase cu Szekely Moise gi cu Gabor
Bathory ; se trece apoi la Alexandru Iliag, la Gavrile Movile;
la Radu Mihnea, domnul certurar, iubitor de ordine gi ceremonial, cu educatia Incheiate. In menestirea Iviron din
muntele Athos gi In Venetia ; apoi la Alexandru Cuconul, gi la
Leon Vode.I

lui la Constantinopol, a muiat pana In celimare ca se le

pestreze posteritetii? Regretatul N. Iorga fnclina a atribui
cronica lui Udrigte Nesturel, Invetatul cumnat al Domnului:

A-i atribui acest scurt letopiset ... nu ar fi, credem, prea

riscant *. Dar dupe, Ingirarea ctitoriilor lui Matei Basarab,
compilatorul Ludescu trecAnd la luptele cu Vasile Lupu. Feeutu-s'au i rezboaie In zilele lui * , nu mai pestreaze In
cronica sa accentul contimporan. Rezboaele sunt povestite
fere amenunte precise, aga de sumar gi de gters, Incet nu mai
avem impresia ce au fost notate de cineva care ar fi luat
parte la ele, sau mecar ar fi transcris tirile proaspete, aduse
de cei ce se Intorceau In triumf de pe cAmpul de lupte. Nici
mecar pacea care a stins pentru mai bine de 10 ani vrajba
dintre cei doi domni,cend Vasile Lupu, In amintirea tatelui
seu, a zidit biserica Stela din Tergovigte, gi cAnd Mitropolitul

Varlaam, care a agezat pacea, s'a Intelnit In cetatea de

scaun cu Udrigte Nesturel
nici aceste date nu Bunt amintite.
$i nici seborul de vledici gi de preot,i 4 a clout* teri surori *,
egit din IntAlnirea acestor doi mari certurari ai timpului i In

care s'a anatemizat Catechismul calvin, tiperit de Unguri

pentru Romenii din Transilvania. Nu mai vorbim de aducerea
imprimeriilor In tare. Este greu de crezut cA un certurar ca

Udrigte Nesturel, dace ar fi el autorul, ar fi trecut cu inima

ware peste aceste evenimente. Afare numai dace autorul
compilatiei nu ar fi folosit isvorul decAt partial, ceea ce nu este

exclus. In schimb la ultima ciocnire a lui Vasile Lupu cu

Matei Basarab, dupe intrarea In scene a lui Gheorghe $tefan,
cronica dobendegte iarAi timbrul contemporaneitetii. Datele
stint precise: 4 Domnul Incelece, cu toate curtea lui dela
Tergovigte, Duminece, Maiu 15 zile, iar cAnd au fost Marti
Maiu 17 zile, teberItu-s'au la sat, la Finta, pe apa Ialomitei *.
Tabloul ceinpului de lupte are migcare i vieate. Se reproduc
cuvintele de Imberbetare ale lui Matei Basarab cetre ostagi.
In toiul luptei Domnul este renit 4 cu un glont, la piciorul
stang, din josul genunchiului *. Dar Dumnezeu d cetre Beare
un nor ploios, care se nApusti asupra taberei moldovenegti,
4 cum ar cura un rem prea iute *, cu piceturi groase i virtoase ca o piatre, unde-i lovia, tieloii, fridate cedea de pre
cai jos gi se fecu In tabera lor ape mull* ca o balte tinoase.
$i aga fiind, Muntenii se npustesc asupra lor gi-i sfarAme.
Vasile VodA, cu ginerele sAu Timu

www.digibuc.ro

i cu putini cAlAn, de-abia

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECIII

23 6

au scapat cil fuya, trecand la Moldova pe la Galati, insh

noroc au avut, chei au inoptat .
Tot astfel contimporane sunt 5i notele caie urrneaza
despre rascoala sehnenilor, care a turburat ultirnele zile ale
Inteleptului Domn. Scena e povestith dramatic: Mateiu
Voda, fiind ranit de razboiul cazacesc, zacea in patul lui
nu putea sh se repause i sa-5i caute leacul ranei sale de
necazul slujitorilor lui . Ace5tia se indracira de se nebunira...
batea joe de dansul 5i In toate zilele sbiera in
curtea lui i lua tunurile de le scotea afarh la camp i intra
In cash unde zacea, de-1 pedep,sia (chinuia), 5i se lauda c ei

au batut rzboiul Cazacilor, cer5indu-i sa le dea cate trei

lefi, iar de nu, vor sparge camara 5i singuri i5i vor lua... Si
zicea sh-5i lase de-acurn scaunul $i sa se laca chlugar, c au
imbatranit Inteo zi, se stranserh cu totii in curtea domneasca sa prinda pe doi boieri pe care-i banuiau ch sfatuese
pe Domn sa nu le dea lefi. Si, continua cronica cu isbucniri
de urh, care nu-5i are locul decal la cineva care nareaz pentru fapte contimporanc: Si a5a, Hind ei turboli ca )l4le poi ci
feir' de ici o iiipme, se suira sus in casele donme5ti 5i dedera
navala, uncle vacea Donmul lor, chutand pre ace5ti boiari,
supt capiltaiul lui, supt paturi, prin poduri, prin chmari,

.1

.tailf mauzira._
6111 Mimi?

prin lade, pana-i gasira i asia dinaintea lui, i-au luat, cat se
cutreinura locul de groazo, lor, dezbracandu-i de haine, batandu-i nemilostiv panh, i-au scos afar la camp 5i acolo i-au
omorit .

In rastimp Doamna Elina moare, ingropata cu mare cinste

in biserica domneasca'. din Targovi5te. Frarnanthrile provocate de rhsvratirea scimenilor Irish nu se potolese. Intr'o zi,
pc cand Domnul vindecat la picior e5ise la preurnblare chtre
Arges, invartejindu-se cle-acolo, dorobantii .5i seimenii i-au
inchis portile $i i-au e5it inainte la 5antul cel mare, cu toate
tunurile, oprind pre Domnul lor, ca sh nu mai intre in cetate,

zicand, ca cle-acum inainte nu le mai trebue sh le mai fie

lor Domn, ci sau sa iasa din tara, sau sa se chlugareasch.
Deci a5a au 5ezut cu toti boiarii lui, obidit, din josul ora5ului, trei zile; 5i nici paine nu lsa sa-i aduca sa mannce din
averea lui 5i din Loath cinstea domniei lui Numai dupa ce
le-a lagaduit sh le dea bani din destul, I-au lasat sa intre In
cetate.
V J I. Dupa moartea lui Matei Basarab compilatia lui
Stoica Ludescu continua cat 5tiri care au un caracter contemporan 5i care p(t fi, de data aceasta, chiar amintirile

Ett Jtiftiq
laitmAtkyrt7T

kiTi Hui

Neagoe Bas tr tb

AlMitri.DE LAC,'

tEIl
Ih

I.

iikiri.k11)1111111

..k.f

mul

r,MYfil I I Ei

opOlgi

Matei Basarab, fresc-, din M An5stirea Bute?, ctitoria lui Brancoveanu.

Din Arinv t fotografiia a Fundatici Regele Mihat I).

www.digibuc.ro

ST OICA LUDESCU

237

personale ale compilatorului. Zarva seimenilor, care a arna-

Drama incepe sA se desgoare pe cAmpurile de luptA, dincolo

rit ultimele zile ale lui Matei Basarab isbucneste cu furie,Indommnia urmatoare a lui Constantin Serban Basarab cumnatul
Postelnicului Cantacuzino
a carui figura este prezintata in
lumina frumoasa: aom bun si Intelept si bland... judecati drepte

de hotarele tArii. Grigore Vod. se afla in tabara turceascA,

impreun cu Ttarii i Moldovenii. In lagarul muntean, se afla
si Constantin Stolnicul pe atunci un copil de vreo 15 ani
care indeplinea pe langl Domn sarcina de postelnic, alaturi
de cei doi frati ai sAi mai mari, Drghici i Serban LogofAtul.
Dup5. incheierea campaniei, se rspAndete In tabara muntean svonul ca. Serban Logofatul cu fratii sai i alti boieri
prieteni, ar fi incercat s. indemne pe Capitani i slujitori ca sA
prascA vizirului pe Grigore Voda de trAdare fat de Poarta,

facea... pre niminea nu obidia, ci cu blandete I cu cuvinte

dulci pre toti li mangaia $i gandi s faca mult bine tarii
$i se bucura toti si mosnenii si streinii s. Dar aceste intentii
nu putura fi aduse la indeplinire. Domnul, sfatuindu-se cu
boerii, facu gresala de comunica capeteniilor ostirii sale
intentia de a scoate pe seimenii sarbi din ostire. Capeteniile
Incuscrite cu seimenii, le desvaluira acestora planul Domnului,
cu totii, Infuriati, se rasvratira, asasinand boierii de frunte

Intre altii pe vistierul George Carida, bunicul cronicarului

Radu Popescu, i pe Papa, fiul Predei Brancoveanu, tatal
viitorului Domn. Apol se napustira asupra bisericilor: Cal-

pentru ca, In cele din urmA, sA cearA Domn pe Serban LogofAtul.

Svonul, trecnd din gura In gull, intr in urechile Domnului,

care la inceput nu sufl un cuvnt, dar dupace-0 ia ziva bunA
dela vizir 0 se desparte de Wirea turceasc, conacind inteun
loc, la amiazA, poruncete vtafului de aprozi sA aresteze pe

lmplinind un vechiu gand al lui Mateiu Basarab, a chemat

fratii Cantacuzino i pe ceilalti boieri, care umblasera cu viclepg.

In acela0 timp, i din tar sosise Domnului tiri dela Doamna
dela caimacamii lAsati de el in Bucureti, dela Stroe Vornicul
Leordeanu i dela Dumitraco Cantacuzino, cA tatAl Cantacuzinilor se lama. ca. el a popit pe Grigore Voda 0 el il va despopi *, c5. trimite oamenii lui pre marginea turceasca, hulind
numele Domnului de ram i hain , ca. zaticneste oamenii Ora
nu-i las sA dea dajdiile Imparatqti.
FAA. s banuiasca nimic din aceste intrigi, batranul Postelnic,
afland tirea cA fiii sai au cAzut in npaste, iese intru intAmpi-

In ajutor pe Gheorghe Stefan, Domnul Moldovei, si pe Gheor-

narea Domnului la Craiova, dar Grigore Ghica ti arat, dela

ghe Racoti al Ardealului, si impreunit cu acestia, cu oastea

ce-i ramasese credincioasa, s'a Invartejit asupra rebelilor si
i-a nimicit, spanzurand la roata pe Hrizea Spatarul, pe care
rasculatii Il alesesera Domn. Dar aceste turburari interne
aduc mazilirea lui Constantin Basarab si inlocuirea lui prin

inceput o fata foarte posomortt ; Ii vorbete cu aluzii inteptoare li vorbia cam allturea cu calea , zice cronicarul
In cele din urm, se plAnge de copiii Postelnicului cA sunt rAi
i vicleni.
Venind la scaunul de domnie, Ghica, punnd in libertate pe
ceilalti boieri arestati, taie la nas de-o parte pe Serban Vod *,
pentruca zice cronica se numea a fi Donn. *. In acela0

cars. si svintele biserici ale lui Durnnezeu, Inca slujind preotii

svanta liturghie, iar ei intra in biserici de-i scotea de par

afara, si-i desbraca de vesminte, i jefuia svintele biserici si
prestoalele, si lua potirele de au varsat jos svantul sange si trup

al Domnului nostru Isus Hristos... Svintele vestminte Wutu-le-au muerilor si fetelor contese ; din procovete, facut-au
caite si altite. Si vindea cartile bisericii la targ . De aceasta

napaste n'a putut scapa tara cleat atunci and Domnul,

Mihnea.

VIII. Dela Mihnea Voda mnainte, Stoica Ludescu, povestind

evenimentele la care a fost martor si partas cad el era omul
de cash. al familiei Cantacuzino, Impartasind cu ea vicisitudinile soartei concentreazA interesul asupra Imprejurarilor

care au pregatit asasinarea Postelnicului Constantin Cantacuzino

eveniment care, prin turburrile adnci pe care le-a
avut In vieata tarii i prin conseeintele lui Indepartate, a intrat
pe primul plan In istoria timpului.
Domnul Mihnea-Vod, care usurpase din domnie pe cumnatul
Postelnicului, Constantin Basarab, scoase pe Cantacuzino din
functia de mare logofat al curtii
sili s se retraga la mo0a
sa Filipeti, din Prahova. Cteva luni mai tArziu, dupa ce boierii
destainuiser in Ardeal Paei intentiile de tradare ale lui Mihnea,
Donmul, Infuriat, trimise din TArgovite, pe capitanul Odor cu

plieii Ialomitei, sA prinza pe Postelnicul Cantacuzino i pe

ginerele sau, Pana Filipescu Spatarul, pe care-i credea vicleni,
s-i omoare. Acetia, prinzand de veste, fugira prin muntii
Prahovei, fugriti din urm de trimi0i Domnului. Dela Brawv,
unde scapasera, ei trecura In Moldova, la fratii Postelnicului,
0 de acolo Postelnicul pleca la Constantinopol, unde fusese chemat

de Poarta, spre a se desvinovti de Invinuirile aduse de Mihnea

VocIA. Acolo, C. Cantacuzino se apr. aa de bine, incat prigoni-

torul, Mihnea Vod, se vede silit sA fug In Ardeal, In timp ce

el
Postelnicul se intoarce in Ora la numirea noului Domn,
Gheorghe Ghica.
Dup domnia de un an a lui Gheorghe Ghica, urmeaz1 fiul
acestuia, Grigore Gheorghe Ghica, sub care Postelnicul se
credea asigurat, deoarece, ca recunotint din partea tnrului
Domn, pentru sprijinul dat la obtinerea tronului, primise dela
acesta legamnt scris, prin care i se garanta linitea vietii. Dar

aceasta prietenie fu de scurta durata. In curnd, avea sa se

abata asupra bAtrAnului sfetnic, npasta.

timp, trimite, In toiul noptii, dorobanti s. ridice pe btrnul

Postelnic din Wernut i s-1 ducA In manastirea Snagovului,
de lnga Bucureti.
Era In pragul sarbatorilor de Craciun ale anului 1663, in
noaptea de SAmbata spre Duminica, 20 Decemvrie. Cronica
scris de Stoica Ludescu, batrna sluga a Cantacuzenilor *,
ne spune cum Postelnicul, cu presimtirea mortii apropiate, a
stat a doua zi la dumnezeiasc ruga tot In genunchi la sfintele
icoane i s'a precestuit cu trupul i cu sangele Mntuitorului.
Sorocul zilelor lui era incheiat. Seara, pe vremea cinei, gelatii
lui Vod. Il duc in sala trapezriei i acolo, legandu-1 de stalpul
cel mare, l-au sugrumat.

Napasta Impotriva Cantacuzenilor nu se sfarsi cu moartea

Postelnicului. Dupit mazilirea lui Grigorasco Voda, Draghici
Spatarul Cantacuzino, trimes Inainte la Constantinopol,
ca sa aseze, prin legaturile lui acolo, domnia lui Radu, fiul lui
Leon, este suprimat de Greci explicit Ludescu 4 cad nu-i
lasa de tot In voia lor sA mAnance i sA prade tara, iar el, ca
niste draci, Intelegand, mai rea pisma pusera si otravira pre
ticlosul Draghici Spatariul, omorindu-1 acolo In Tarigrad #.
iJupA rasturnarea lui Radu-Voda, care, mntetit de Stroe
Leurdeanu fg de Greci, pusese la cale uciderea boierilor
fireste In cap cu Cantacuzenii
s sus In casele domnesti
urmeaza o scurta epoca de inseninare. Prin staruintele boerilor, fu ales Domn s un boiariu, anume Antonie Vornicul, den

sat den Popesti, den judetul Praovei r.

Domnia lui Antonie Vocla este Infatisata cu simpatie, o
domnie de impacare a urilor deslantuite si de reabilitare, a
memoriei Postelnicului. Intrat in scaun In Saptamana Patimilor, Antonie Voda, In s Duminica Svintelor Pasti, fiind
toti inaintea bisericii... facut-au mare juramant Impreunit
cu toti boiarii, ate unul eke unul, fiestecare puindu-si mai5

www.digibuc.ro

238

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

nele pre [wants. Evanghelie, jurnd pre puternicul sventul

nume al Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos, cum
vor sluji Domnu-sAu, lui Antonie VodA, cu dreptate, pi cum
se lipseasce pierna pi mozaviria pi hiclepugul din mijlocul lor ;

numai de scum inainte se locuiascit toti Inteo adevArate

dragoste, ca nipte adeverati creptini.... $i e istovind jure.mntul, toti au iscAlit cu mAinile lor la izvodul jurAmAntului i.
In timpul acestui Domn, care Mee judecAti drepte pi
cAuta de rAndul tlirii pi al sAracilor *, fiii Poste/nicului Cantacuzino pi mama lor, jupeneasa Elina Postelniceasa *2 s'au
prezintat In divanul domnesc, acuzAnd pe Stroe Vornicul
Leurdeanu ch, a pricinuit moartea pe nedrept a Postelnicului.
Stroe tAgAduepte: 4 nu este el cu nimic vinovat de sAngele
acelui creptin... wend adaoge Ludescu sA se ascunzA
ca Cain de angele frAtine-au, lui Avel *. PArAt0i scot atunci
3 rAvape e scrise cu mana lui cum un hot asemenea cu el,
Costandin Paharnicul Verzariul... ca a face lui Costandin
Postelnicul moarte, iar intealt chip nu i, care s'au citit In
divanul cel mare pi le-au vAzut singur Stroie Vornicul pi n'au
mai putut prinde balm, cA erau scrise de mane. lui *. Domnul

cu Mitropolitul Teodosie pi amndoi episcopii, cercetend

Pravila, osendesc pe vinovat la moarte. Atunci Doamna
Elina pi copiii ei se roage de Domn sA-1 ierte de moarte,
trimitindu-1 mai bine la cAlugArie. Antonie Vodit poruncepte
sa-1 scoat afara din divan, cu revapele lui cele de venzare,
de se arAtare tuturor noroadelor, ca sA-1 ptie toti cA s'au ase-

mAnat cu Iuda pi 1-au ivit Dumnezeu ca pre Cain *. Apoi

1-au dus la mAnAstirea Snagov, unde 1-au celugArit, puindu-i
numele, In monahism, de Silvestru.
Condamnarea lui Stroe Leurdeanu turburA din nou vieata
publica a TArii-Romnepti. Adversarii Cantacuzenilor alcAtuesc s o ceatA spurcate, *, care noaptea se strAngea la case
lui George Vornicul Beleanu * pi 4 uneltia pieirea lor *. Cantacuzenii se pleng Domnului. Antonie VodA, aducnd plangerea lor in divan Qi negAsind In sarcina lor nicio vine., scoate
din dregAtorii boierii uneltitori pi le poruncepte se mearge, la
tare, se. pad). la casele lor *. Aceasta IndArjepte pi mai mult
partida Belenilor, care nu se lase pane. nu provoace mazilirea
lui Antonie Vodit pi readucerea In domnie a lui Grigorapco

Ghica. Cu acesta, incepe o ere noue. de prigoniri lmpotriva

Cantacuzenilor. CAlugArul Silvestru, afland de mnt-oarcerea
lui Grigorapco, ipi leaped rasa de monah pi alearge la Odrii,

ca se se inchine Domnului. Apoi se insotepte din nou cu

ceilalti boieri pi cu Grecii pi pornesc lupta impotriva adverserilor. e Multe case au pustiit, ce. toate pisma lor era mai vArtos
ca s surpe casa reposatului Costandin Postelnicul, di nu se
sAtura de sAngele lui, ci pi acum tare se nevoia ca s omoare

boierii arestati fj i astfel ii scApe din mAinile dupmanilor lor

in care intrase coveseala dracului *. Nici In domnia urine;
toare, a lui Duca-VodA, Cantacuzinii nu aunt liniptiti. Din
nou arestati, din nou scApati, pi toate aceste prigoniri ale lor

nu se sfereesc deal cu urcarea in scaun a lui $erban Cantacuzino. Domnia lui Serban Cantacuzino este InfAtipate In
lumine. simpaticA. Cronicarul nu ptie nimic de rezbunArile
sAngeroase impotriva adversarilor, cu care $erban pi-a inaugurat domnia. El incepe prin a arAta dificultAtile domniei :
e Tara, fiind spartA 0 resipite pentru multe nevoi pi greutAti

ce au fost impresurate Inca din zilele altor Domni *, nu

putu nici inteun chip se. o indirepteze*, mai ales cA-1 impresurase Turcii cu deli de bani pi cu e zaharle a. El povestepte

apoi participarea tern la luptele Turcilor dela Viena, dela

Buda, dela Seghedin. InseamnA pe larg cAlAtoria Doamnei
Elia, intovArApitA de fiul ei Mihai Vel SpAtar, la Sfentul
Mormnt ; pomenepte moartea pi inmormAntarea ei la Mar-

gineni, in 4 gropnita ce este in tinda bisericii din dreapta,

alAturea cu gropnita sotului ei*, pi Incheie cu un act de adevArate clementA al Domnului: cAsAtorirea fiicei sale, Alexandra, dupe, Gligorapco Postelnicul, feciorul lui Ivapco
BAleanul, fost mare logofAt. e 0 mare minune au fAcut acel
$erban VodA cu ginere-sAu Gligorapco. CA tatAl lui Ivapco
pi mopiu-sAu Gheorghe din BAleni, fost-au mari vrAjmapi
asupra lui Serban VodA pi a toat casa pArintilor lui *. La
venirea lui $erban VodA, Ivapco pi nub sAu fugiserA In Mol-

dova. Ivapco au murit in pribegie, Gligorapco s'a tras In

Ardeal. Intelegand de bun sfat pi Intelepciunea acestui
cocon, Gligorapco Postelnicul, indat au trimes de I-au adus
ImpreunA cu maica lui aici, in tare, pi cAtre aceia n'a mai
pomenit vrAjmApia lor cea dintAiu, ci cu inimA curate 1-au
iertat pi 1-au fAcut lui ginere... $i s'au mirat pi mari pi mici
de acest lucru ce au fAcut Serban Vode, *. La flexed-He unui
nou rezboiu, incins Intro Turci pi Austriaci, in care generalul

austriac, Veterani, pAtruns In tar pe la Turnu-Severin,

este Intors inapoi prin solia plinA de tact a lui Constantin
Brencoveanu, %e Incheie compilatia lui Stoica Ludescu.

Compilatia lui Stoica Ludescu, este cusutA, dupe, cum se

vede, din pArti inegale ca Intindere, ca valoare istoricA pi
forme, literare: unele epoci reduse la cteva date seci pi acelea

nesigure, altele expuse pe larg cu detalii pretioase pentru

istoricul care nu se mArginepte la schema faptelor principale
privitoare la transformArile urmate In structura unei societeti,
ci cautil se prinde, pi culoarea particularA a timpului. Ca izvor
istoric, Ludescu trebuepte utilizat cu grijA. El este a btrAna
slug& a Cantacuzenilor s, care resfrnge In scrisul sAu sentimentele pi resentimentele familiei de care-pi legase vieata

pi pre feciorii lui *, se veicerepte Ludescu. Apteptau s se

intoarce, in tare Serban Cantacuzino dela Tarigrad, ca se

pi pentru care suferise dol ani de ocnA. Mihnea VodA, cel care a

punA mana pe toti, dar acela, inetiintat In drum de maice-sa,

despre cele ce se urzeau In tare., se intoarce inapoi. Adversarii,
vezend cA le-a scApat $erban, 4 fac svat drecesc *: 4 pun la
oprealA mare In turnul clopotnitei * pe ceilalti frati pi trimet
la omit rudele apropiate pi devotatii, intre care pi pre Stoica
LogofAtul Ludescul, care au fost slugA betrne la casa reposatului Costandin Postelnicul *. Domnul plecnd cu oastea,
Gh. BAleanu, Stroe Leurdeanu pi
ispravnicii lAsati de el
scot din turn pe fratii Cantacuzino
Hrizea Vistiernicul
i pi-i ducea afarA din cetate, inaintea temnitei, de-i betea In
toate zilele pre talpefe picioarelor pi-i spAnzura de mAini cu
sfoarA gi-i muncia in tot felul *. Dar Serban cel scApat

ca fiind 4 de neamul lui, grec cAmAtariu. TatA-sAu 1-au chemat

lane Surdul, iar pre de:nsul 1-au chemat din botez, Franti. Deci

care veghea dela Tarigrad asupra fratilor set, izbutepte slt

trimeate in tare un capegi-bapa, cu porunch ImpArAteascA.
Turcul, felt veste, intrA In casele domnepti ; ceru se i se predea

deslAntuit prigoana impotriva Cantacuzenilor, este infAtipat

isvodindu-se de mic a urma lui Ismail, feciorul Agariei,

fugit-au dela pArintii lui de s'au dus la Tarigrad pi s'au curtenit la Kinan-Papa, zicnd cA este fecior Radului VodA, nepot
Mihnii VodA,. Dispretul pi ura lui lmpotriva lui Mihnea se vede
des In cursul naratiunii. Acesta ImbrAca pe dorobanti tot cu
haine spahicepti pi nAdAjduia In ei, ca. Irod ImpAratul In Irodiada,

cAnd Ma capul SvAntului loan BotezAtoriul pentru dragostea

ei ; deci cAt lobos au avut Irod de dense., atIta au avut Mihnea
de ei *. Asasinarea Postelnicului, e InfAtipate ca o curse a Diavolului, pismapul neamului omenesc *. Diavolul gAsi douA
vase rele, unul romenesc, altul grecesc, vel Vistiariu TarigrAdeanul *. La moartea Postelnicului el izbucnepte influenta
poemei pe care am analizat-o mai sus (p. 232-233) fntr'un

www.digibuc.ro

RADU POPESCU

239

adevitrat threnos: e 0, diavole, rAul pismasiu neamului orne- luiA.Treb. Laurianu 1 Nicolaa BlIcescu, tom.IV,1847,p. 231
nesc, cum prilestisi (amhgisi) pre Grigorie Voclit de omorf pre 372 si V (1847), pp. 3 32. 0 alta versiune dupa un manuscris, afiat In Biblioteca
din Chisinau, copiat de ierodiaconul Daniil, a fost publicata de G.
Costandin fitrit judecatit, fArit vina nimich? lax& tara toatit Mitropliei
Ioanid In Istoria Moldo-Romdniei, Bucurestl 1858, vol. I, p. 1-165. 0 altA
plangit pre Costandin Postelnicul, eh au pierdut un stalp mare, vershme cu multe interpolari a fost publican. de St olca Nicolaesc u, In
carele au sprijinit toate nevoile threi. Plangu-1 si sAracii cit Revista pentru istorie archeologie i tilologie, vol. XI, partea 1,1910, p. 97-186
si-au pierdut mila. Plangu-1 care au avut de la el multil eau- si XI p. 2, p. 346-355. I. Mine a 0 versiune a cronicii lui Stoica Ludescu, in
tare, plangu-1 si pAganii si crestirdi i toate Wile care 1-au Cercetdri istorice, I, 1925, p. 2-7.
STUDII: G r. Tocilesc u, Studii critice asupra cronicelor romdtte, ta Revista
stiut si nu 1-au stiut, ci numai de numele lui au auzit pentru pentru
istorie archeologie
anul II, vol. III, 1884, p. 270-288; N. I or g a,
multA fntelepciune i bunAtate ce ftecea In toate pArtile...o. Mews note despre cronicele i tradilia noastrd istoricd, tn Analele Acad. Rom.
latA acum, curn aunt Infktisati, prin contrast, boerii anne- sect. ist., seria II, tom xxxIII, 1910, p. 141-146; N. I or g a, Cronicele muntene.
stecati in complotul urzit fmpotriva Postelnicului. Mai fritai Cronicele din secolul al XVII-lea, tn Analele Academia Roland. Mem. Sect. ist.
II, tom. XXI, 1898-1899, p. 303-462. 0 parere cleosebita In privinta alcatuiril
Costandin, fiul Radului Aimasul VArzariul: cum nu se seria
cronicii, la D. 0 n c iul, Din istoria Romdniei, Socec, 1913, p. 84-85 (retiparitti si In
poate face din mArAcine struguri, si din rug smochine, asa Biblioteca pentru tog, nr. 361-362, p. 102 103). S Uzi despre Stoica Ludescu, In awl
nu se poate face din neamul rAu bun; ci din varza cea, rea de studiul amintit al lui Iorga C. GIur esc u, Contributiuni la studit4 cronicelor
ce-i zic morococean, au esit fiu-sAu si mai morococean... muntene, Bucuresti, 1906, p. 5-8. Al. L ape da t u Ist Buletinul Comisiunii Monuistorice I, 1908, p. 161-165: Noi monumente istorice. Biserica din LuSAmanta acestor nelegiuiti i IndrAciti s'ar cdea, ce ar fi mentelor
detti (ctitoria lui Stoica Ludescu) In care se gasesc mormintele solid lui Stoics
parte bArbitteascA, sit se scopeasch, ea ste nu mai ritsarit mustar
ardeiu, ci sit se topeasch si sA se canoneascA
lath pe tatAl lui Costandin VArzarul: e Radul Armasul era

de mogie Roman. $i tatit-sAu era grAdinar de verze la Piopentru aceia numele lui s'au poreclit de i-au zis: VArzariul. 0 rea shmantA au fost, eA nu s'au Meta varzA bunh,
ci de nimic au rAsArit fiul dracului e.
Ura sau simpatia lui frnbracA adesea forme biblice. BAtranul
logotitt gAseste necontenit, pentru oamenii r3i faptele pe care
le povesteste, paralele In textele biblice. Grigorasco VoclA

s'a cAit de moartea Postelnicului, cum s'a cAit, pentru

moartea Domnului nostru Iisus Hristos, si Iuda i. Stroe
Leurdeanu, Gr. Bleanu i Hrizea VistieruI, care au Inchis

pe fratii Cantacuzino si-i chinuiau, <se asemitnA cu Maximian

si Diocletian, muncitorii crestinilor si cu spurcatul Arie e. Pre
Serban Cantacuzino e 1-a scos Dumnezeu din calea pierzarii
1-a fridreptat pre calea mantuirii, precum au Indreptat si pre
cei trei filosofi care i-au trimes Irod sA ispiteascA de nasterea
lui Hristos CateodatA logofAtul fricearcA pe aceste teme

de paralele biblice sit scoatit efecte retorice, ca atunci cand

ne povesteste cA seimenii parfra pre Domnul care era Constantin Serban Basarab, cumnatul Postelnicului br, la pAganii
care niciodatA nu pohtesc binele crestinilor. Iuda part pre
Domnul nostru Iisus Hristos la pitganii Ovrei: cum cit el
se laudA cA este fiiul lui Dumnezeu, iar dorobantii parfrA pre

Domnu-seu la pAganil Turci. Iuda vandu pre Hristos In 30

de talanti, iar ei se vandurA robi Turcilor In toath vieata lor.
Ovreii deaderit acel chelciug pre un sat a fi de fngroparea
streinilor, iar ei singuri se deader% mancare cainilor. Iuda

Ludescu, Ecaterina, si a fiicelor lui: Lencuta i Ancuia. A I. Cioranesc u, Un

act al hit Stoica Ludescu in Revista istoricd, XX, 1934, p. 219-220. E o narturie
la mana lui Goran Logofdtu pentru o mosie dela Tiganesti, pe Mostiste, din Ilfov.
Cronicarul semneaza ad tStoica Logoatul Liudescu, ispravnicul Scaunului Targovistii I. G. Po t r a, Averea lui 5erban Cantacusino i futemelerea mandstirei
Cotroceni, in Revista IstorinI Romdtul, IV, 1934, p. 300 306. Actul este scris de
t Waina slugil a cinstitei sale case, Stoica LiudescuLt i terminat In Decemvrie
1681. Rezumate l extrase din partite principale ale studlilor citate mai sus

au dat N. Simache si Tr. Cristescu, Letopisetul cantacusinesc, 1290

1688, Buzau, 1942. Este insi de regretat c3 antedi ultA sa punA eemnele citaril
dupa pasagiile destul de Intinse pe care le reproduc dela OW.

RADU POPESCU

Compilatia lui Stoica Ludescu a ajuns si la cunostinta adversarilor si era firesc ca acestora &A nu le convinA a fi

contimporanilor i viitorimei In lumina de blesteme In

care ii infAtisase istoricul cantacuzinesc. Cel mai crturar dintre

ei, Radu Popescu, oin cu cultufa largA cu talent literal.,

fiul Visternicului Hrizea, care pierise ucis In chinuri de Serban
Cantacuzino, a apucat pana ca sA Intocmeascl o altA compilatie pe un plan nou i ca sA povesteascA lupta dintre ai sAi
dintre Cantacuzeni, in lumina care le era prielnicA.
VIEATA. Radu Popescu are o vieatA plin'A de peripetii dramatice, cu trAsAturi de adevArat roman: sguduitA In tinerete de tra-

gedii familiare, de neasteptate intorsOturi ale soartei, care fac

din. fiul unuia din cei mai bogati i mai puternici oameni ai
TOrii Romanesti, un boier scApbitat, pentru ca apoi

ridice

pc treapta cea mai Inalt1 a ierarhiei boieresti, i In cele din

urml, sA-1 aducA a-si fnchina zilele In chiliile unei mAnAstiri.

Era fiul lui Hrizea Vistierul, din satul Popesti al judetului

Ilfov. Bunicul sOu, Gheorghe Caridanume ce trdeaz o
ch s'au Inecat cu totuL 0 nebunie nespusA.....
Acest fel de citate si de paralelisme biblice, de invective origine greceasca fusese vistier pe vremea lui Radu Leon
imprecatii, care se fntretes prea des fn partea finalh a cro- a lui Matei Basarab si a fost ucis In rscoala seimenilor din 1655,
nicei, fac sit lancezeasch interesul pe care-1 trezesc liniile cand i s'a jefuit i toata casa. TatAl cronicaruluiHrizea a
simple ale evenimente/or In fncordarea lor dramatic& Arti- luat In cOsAtorie pe Maria, fiica Marelui Ban Gheorghe BAse deade singur spanzurArii, iar ei singuri se deaderA InecArii,

ficiile retorice ale bAtranului cronicar par azi naive si vetuste.

Indignarea i ura nu trezesc In sufletul lui, alimentat mai mult
cu lecturi biblice i hagiografice, ecouri atilt de largi si de
puternice, Incat sA se cristalizeze In forme literare, care sa.
poatit trAi dincolo de lumea si de epoca lui.

Cronicarul cantacuzinesc sth astfel cu mult In urma cro-

leanu, Capetenia partidei de boieri care duceau lupta InversunatA Impotriva Cantacuzinilor.

In inclierarea dintre cele dou5., particle boieresti, In care a

cAzut victimO Postelnicul Constantin Can.tacuzino, Hrizea a
jucat un rol de frunte. Dupa, moartea Postelnicului, el era In
capulfrpartidei boieresti, care ducea mai departe lupta contra

nicarilor moldoveni, i prin lipsa de obiectivitate si prin darul

Cantacuzinilor.

formei literare, dar el are meritul de a ne fi phstrat, In compilatia sa, cele mai vechi anale ale TArii-Romanesti si de a fi
Inodat povestirea evenimentelor de la descAlecat parka In
vremea sa.

Pe timpul lui Duca Voc15., cand Donmul, din porunca Turcilor, pornise cu ostirea In ajutorul trupelor turcegti, Impotriva
cefatii Cehrinul, rAman. In tar ca ispravnici de scaun, Intre
altii, Hrizea Vistiernicul i Logoatul Serban Cantacuzino, fiul
Postelnicului, cu misiunea specialA de a supraveghea ridicarea
unor ziduri la curtea domneascA. In acele Imprejursi, Serban
Cantacuzino, care intrase In legAturi de dragoste cu Doamna,

BIBLIOGRAFIE. Editii: Textul cronicii lui Stoica Ludescu a fost publicat pentru
Intaias data, la Chisinau la Inceputul sec. XIX sub titlul Istoria Tierei Romanesci
de cdndu au descillicatu Ronanii, in Magazinu istoricu pentru Dacia suptu redactia

5*

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

240

si-ar fi dat gndul pe fata: sbune case de Domn tnar u. De

fapt, el umbla Inc de atunci dup domnia trii, indemnat Intre
altele si de faptul ca In Constantinopol fusese numit Vizir un
bun prieten al sail, Cara Mustafa. In aceste Imprejurri, vine in
Bucuresti un ciohodar din Constantinopol, cu vesti pentru erban
Cantacuzino. Intmplarea face ca s5. ias in calea Turcului, care
cluta pe erban, Hrizea si-i spune trimisului c5. el este Cantacuzino. Astfel scrisoarea i destinuirile ciohodarului sunt aflate
de Hrizea, care le comunica Domnului Duca Voda. erban

nim5., care ne relateaz5, acestea, adaog aci c ori bun,

ori rea de au fost, o dedese boiarii i rudele lui, iar el numai
Hrizei Vistier li gsea vin . Din porunca Domnului, i s'a cenit

pentru aceast vida, 41.000 de taleri. Neavnd Incotro, nenorocitul Vistier a trebuit sa-si vnd. satele, moiile i tiganii,
pe deasupra s se imprumute, ca s5. achite suma cerut. Dup5.

plata, Hrizea este scos din temnita, dar In curnd este inchis
din nou i muncit in chinuri din ce in ce mai grele, pn 5. ce i
se scoate un ochiu. Un misionar catolic, calugarul italian Del

Cantacuzino, instiintat de cele intmplate prin Doamna lui

Duca Vod., Anastasia, fuge peste grani #6.
curnd dup
aceasta, isbuteste s capete la Constantinopol, domnia Tani-

Monte, care fusese trimis In Tara Romneasca de scaunul papal,

ca s fac un raport asupra situatiunii tarii, ne spune c Domnul
din iatacul su auzia vaietele i chinurile nenorocitului boier,

Romnesti.

care se sbatea In duren, jos In beciu, strignd: a Doamne, esti

crud si nebun de-mi chinuiesti trupul? Cine-ti va mai crede tie ?
Ti-am slujit cu credint i numai in acest an ti-am numrat
din tara 2.800 pungi, pe care le-ai luat si nu stiu cui le-ai dat .
Del Monte adaog la acestea c Domnul, Infuriat, a poruncit
atunci ca Vistierul s fie tras In teap.

erban Cantacuzino, nevoit s. mai rmn cteva zile pe

tnnurile Bosforului, ca sa-si consolideze domnia, trimite prin
nepotul su Brncoveanu, porunc la Bucuresti, ca s se aseze
In scaunul domnesc ca loctiitori ai si caimacami, cum se
zicea pe atunci Badea Vornicul Balceanu i Hrizea Vistierul. Dar aceast, cinste deosebita, pe care erbanVod o aducea
celui ce facuse parte din tabara care pusese la cale pieirea tatAlui
sau, nu era pornita din sentimente sincere.

In 168o, pe la sfarsitul lui Februarie, Hrizea este inchis din

porunca Domnului, sub Invinuirea c. ar fi mncat banii
Boierii insrcinati cu cercetarea cazului, stabilesc ins. c Hrizea

cheltuise dela el pentru tara, 30.000 de talen. Abia scpat de

aceasta acuzare, o alt napast cade pe capul lui. Domnul 11
invinueste c zahareaua adica proviziunile procurate otirii
turcesti, care Inconjurase Camenita, fusese rea. 0 cronica ano-

Pe unna lui Hrizea ramn, cu totul sarciti, jupneasa

i tottisi, setea de rzbunare a Domnului nu s'a potolit,
pazeasc5. ziva
cad cere familiei bani i pune slujitori
copiii.

noaptea i s le urmreasca toate miscsile. Vazndu-se necontenit hxtuiti i aflnd dela unii i dela altii c5, Domnul e hotarit
s-i piarda, a au luat cum zice cronica In graiul ei btrnesc
pe Dumnezeu
ajutor a i, strecurndu-se printre paznicii
care pndeau In jurul casei, isbutesc s incalece de cu sear

gonind pe drumul Giurgiului, pe la miezul noptii, au trecut

Dundrea In Tara Turceasc.
erban, allnd a doua zi de fuga lor, a trimis In toate partile
cpitani i slujitori ca s-i prind
omoare unde i-or ajunge.
Era ins prea trziu. Cu toate promisiunile de bani fcute pasilor
cadiilor din cettile dunarene, fugarii ajung la Adrianopol, de
acolo la Tarigrad i, In sfssit, dup o oarecare vreme, se oplosesc
In Moldova, la curtea lui Duca Vod, unde se intlnesc cu ceilalti boieri pribegiti acolo, de frica lui erban Vod.

Pe la inceputul lui 1687, adic In ultimul an al dornniei lui

erban Vod, Radu Popescu fiul Vistierului ucis
i ai si,
se intorc cu cea mai mare parte a pribegilor, la vetrele lor. Erau

cum se va vedea Indata cu totul scpatati.

La inceputul domniei lui Brncoveanu, Radu Popescu este
pretuit pentru cultura lui i trimis In misiuni diplomatice.
In acele tirnpuri, Aga Constantin Blaceanu, care fusese
Incredintat cu solie la Viena, de cane Serban Cantacuzino,
aflnd de moartea socrului su, s'a oprit la Brasov si a inceput
s unelteasc impotriva noului Domn, Brncoveanu, pe lng
generalul Heissler, comandantul armatelor imperiale. Dup
struintele lui Balaceanu, Heissler se pregatea chiar s intre cu
ostirile in tar. Brncoveanu frisk care se strduia ca tan, s
nu devin teatrul rzboiului dintre crestini i Turci, trimisese
o solie pe lng Balaceanu i pe lng comandantul general, dar
solii lui Brancoveanu gasesc pe Heissler turburat i mnios, ca
t un urs impuscat , spune o cronicl anon.im contimporan,
si a nici cum nu se apropia de vorba lui, c nu se uita la vorbele
lor, ci la cuvintele Balceanului a.
Solii se intorc fr nicio isprav, dar Brncoveanu, gndindu-se la jaful i pustiirea ce s'ar intinde in ar, cnd impotriva
armatelor germane s'ar uni ostirile turcesti i ttresti, trimite
ins.

din nou, de data aceasta, pe Radu Popescu, a fiind

Pridvorul INAnastirii Hurez, ctitoria lui Const. Brneoveanu

dup
cum ne incredinteaza cronica invtat in limba latineasc a.
pentru a Imblnzi mnia generalului, Radu Logoftul aducea
ca dar din partea Domnului, pe lnga o sum de bani, i o mie
de boi pentru nevoile otirii. Cronica contemporana ne-a consemnat toate amanuntele Intrevederii cu generalul austriac
discutia urmat Intre ei, asupra careia, pentru savoarea lucrului
si pitorescul vremei, ne oprim putin.

www.digibuc.ro

RADII POPESC1J

Jupane Haisler incepe Radu Popescu ce pricing este

la mijloc Intre Dumneata i trine Maria Sa Vod i intre far, i
In toate zilele te lauzi cu ran asupra pamntului; in loc ce am
avut nadejde de mntuinta din mainile Turcilor pagni, acum
dela Dumneavoastri sg. ni vie pieire, care nadejde va sa fie la
noi in desert . La acestea, Heissler rgspunde acuznd pe Brancoveanu c, dupa ce a trimis soli la imparat si a incheiat legamnt cu crestinii, n'a vrut s pazeasca tocmeala cum zic
la noi, la Nemti: parola ci ati clcat i toate legaturile, i ati
stricat i parola *. La acestea, raspunde Radu Logofgtul: a Mi-ar
fi voia s auz dela Dumneata, case leggturi am calcat de am
stricat parola, ca Domnul nostru i cu tara gndeste c5, le tin
toate Cate au legat solii nostri acolo in Beciu ( Viena), iar de
au legat Dumnealui Balaceanu, care indeamn pre Dumneata
spre mnie, alte legaturi afar din cei trei soli ai nostri, pre
nestiinta, in taing., acelea nu le vom tinea... iar acelea primim,
care au legat solii nostri toti de fata. Si de au legat bani, 5:at&
dam bani, numai deodat toti nu putem
dam, de vreme ce
suntem dajnici i Turcilor *. El staruie mai departe s convingg
pe general sg. renunte la planul de a intra in tara, caci hotarele
sunt deschise de toate partile i ar veni Turcii i 'Mani de ar
pustii tot pmntul... Care lucru daca ar rmnea fr oameni,
de ce fel ni snt ottenelile i vorbele i legaturile ce le facem?
Generalul ramne insg. neinduplecat: Nicio mntuire incheie
el discutia nu se poate frg primejdie i farg pagub5,*.

Cu toata increderea pp care i-a aratat-o Brncoveanu in

aceast imprejurare, totusi, pang. in 1693, nu i se acord nicio
dregtorie. De altfel i vremurile erau turburi. Ofensiva otomang impotriva crestinilor incepuse. Brncoveanu primea porunca de a se duce cu toate ostile sale la Cerneti. In toamna
anului urmator, trupele austriace intrarg in Oltenia: ocuparg
Cmpulungul, iar in iarng, Heissler i intetitorul sau,
Constantin Balaceanu, i faceau Craciunul in Bucuresti. Ca s
scoata pe imperiali din tara, Domnul aduce in ascuns pe ratan.
De altg. parte i Radu Popescu este prins in deslegarea nume-

roaselor incurcaturi bnesti, ramase de pe unna tatalui

Tatl lui Radu Popescu, silit de Serban Cantacuzino sg. plteasca

41.000 taleri, pentru zahareaua dela Camenita, Ii vnduse o

parte din avere si a zlogit pe cealaltg. Radu i fratele sau
Gheorghe s'au tot straduit sa plteascg datoriile mari i grele
zice actul divanului dar vaznd in cele din urin cal n'au
putere sa le implineasca toate, s'au lepadat de toat averea
rmasa dela tatl lor, ca s se imparta intre datornici, lund
fiecare mgcar veri ce ar gasi .
Se pare c Brncoveanu nu avea destulg incredere In Radu
Popescu, sau poate cg tria Inc viu in amintirea lui, rolul pe
care l-a jucat Hrizea In uciderea bunicului su despre mamg.
Dreggtoria de clucer (care avea indatorirea de a ingriji de proviziile necesare cailor domnesti), nu era o slujbg, pentru cultura
aspiratiile lui Radu Popescu. De aceea, nu era multumit cu
situatia lui, i amargciunea de care era cuprins se strgvede inteo
scrisoare interesantg, pe care o trimite vgrului sau Rducanu
Dudescu. In aceasta scrisoare semnificativ, cronicarul nostru
j arata dorinta de a veni la Dudesti, s vad pe mama Neacsa

pe vrul su, ca sg mai vorbeasca:

cte ceva, ca. Dumnezeu numai va crede precum ne aflgm
si alt nu avem la cine i cane cine ne plnge... Doarg pang
acum, ca niste oameni ce sntem, infsurati in desertgciunile
lumii, vom fi i avut ate ceva intre noi, iar acum, cunoscnd

i vazand dela Dumneavoastra; atta ajutor, de nu-ti voi fi

mai bun dect fratele i gnditor i cu fapte, inct imi va fi

cu putinta, sa; m bata Dumnezeu. Numai iar m rog aibi-mg,
iubeaste-ma, sprijineaste-m, c snt striin i n'am pe nimeni
s ma caute, ci toata ndejdea, dup Dumnezeu, la Dumneavoastr imi iaste. Si eu iar cum voiu fi cu Dumneavoastra,

241

a Sfintia Sa asa s mg. judece. Nu-mi trebuieste alt nimic, MA.

4 cat o farmg de viiata farg groazg, i s trgim cum va da Dum-

nezeu ; ca unde vz ca; inteaciasta becisnica de targ, ne vin

sunt
bucuros mai bine s m aflu in statul celor mai de jos
fiu odihnit, dect sa-mi fie numele acesta i s5, fiu pururea Cll
ghiata in inim .
Cu aceste sentimente de amaraciune in suflet, Radu Popescu
ia parte in iarn, la complotul urzit Impotriva lui Brncoveanu,
pentru aducerea la domnie a lui Grigore Ghica, care se afla
atunci la Constantinopol. Capetenia complotului era Dumitra,scu Corbeanu, a cgrui sotieera inrudit cu sora pretena oamenilor primejdii i petrec nestiind nimica, zu c

dentului.

Intelegerea intre complotistii din Bucuresti i intre pretendentul din Constantinopol s'a facut prin mijlocirea unui Turc,
care fusese efendi la Grigore Ghica. Inlaturndu-se corespondenta, care putea s dea lucrurile pe ark Turcul trebuia s duca
lui Grigore Ghica, in ziva cnd cele puse la cale in Bucuresti
erau gata, o mahramg cu sarma. Ins Turcul, din lcomia
primind mahrama cu un ravas, le-a predat lui Brancoveanu. Domnul, mirndu-se cu boierii si de aceast viclenie,
nu s'a turburat la inceput i i-a iertat. Dar lucrurile rasbatuserg pang la Tarigrad, i inteo bun zi, se pomeneste cu im agg.,
trimis din Constantinopol, cu firman ca s aduca la Poarta,
pe boierii care priser pe Brancoveanu. Domnul, care se pricepea s desnoade itele incurcate ale conjuratilor, trimite pe
lang g. boierii cuprinsi in firman, deci i pe Radu Popescu
i o sum de boieri devotati lui, impreung cu 15.000 de galbeni, care au efectul de a impaca lucrurile si de a intari situatia
lui Brncoveanu.
Pe temeiul unui firman, care declara cg prele au fost dovedite mincinoase, Brncoveanu inchide pe Dumitrascu Corbeanu,
cpetenia, pe Grigore Postelnicu Baleanu i pe Radu Popescu ;

dar aci, se vede i tactul lui Brncoveanu, care nu numai c,

ti iartg, dar li i pune in slujbe.
In Decemvrie urrnator (I7oo), Radu este ispravnic de banii
haraciului in judetiil Valcea, iar in primvara anului 1703,
este ispravnic la Vel Ocna in Rmnic.
Curnd chip& aceasta, raporturile dintie Domn i cronicarul
nostru se ingspresc. Radu nu se mai intalneste in dreg5.torii,
iar dintr'o scrisoare a lui Brncoveanu, din 1708, catre vrul
cronicarului, se vede c acesta cazuse in disgratia Domnului.
Radu Popescu fcuse in satul sgu un zagaz, ca s abat cursul
apei pe matca cea veche, dar neglijase s sape mai milt:AM santul
cuvenit, ca s dea cale apei i puhoiul, venind mare, s'a revrsat
si-a Inecat livezile i morile mngstiresti. 4 Dacg au fost vru-tu

scrie Brncoveanu cu atta minte, n'avem ce face...

Pentru aceasta am scris boierilor caimacami, s taie acel zgaz
si nu va fi numai cu atata, ci i ct pagub i stricaciune s'a
fcut, toatg, va s plteasca .... Pentru aceste motive, el va fi

trecut in rndurilepartizanilor lui stefan Cantacuzino (1714

1716) si dup inscaunarea acestuia, este numit In rangul de
mare vornic de Taxgoviste. In aceast calitate, i se incredinteaza
misiuni delicate, ca de pilda sarcina de a conduce, dela Giurgiu
pang la granit, cu conace, pe Carol al XII-lea, regele Suediei,
sau aceea de a delimita hotarele Munteniei, care fuseserg indicate de raiaua turceasca a Brailei.

Dornnia lui Stefan Cantacuzino este ins de scurtg. durata.

Dup doi ani de donmie, Stefan Cantacuzino i tatl su Stolnicul Constantin, sunt strangulati In temnitele dela BostangiBasi.
Domnia lui Nicolae Mavrocordat reprezinta punctul culminant

in accensiunea politicl a lui Radu Popescu. La inceputul nouei

domnii, el pastreaza functiunea de Vornic de Thrgoviste, iar in

Martie 1716, este ridicat la rangul de mare vornic. De aci

www.digibuc.ro

242

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

inainte, cronicarul nostru incepe s5. semneze in acte: Radu

Popescu, n kc de Radu sin Hrizii Vistierul sau Radu Hrizea.
In vremurile acelea de sbucium, provocat de rzboiul dintre
Austriaci i Turci, Radu Popescu este insrcinat de Domn cu

mare eu, Radu Popescu, in cinstea i dragostea Mriei Sale i

viind la vreme de batranete 0 de slbiciune, socotind c.A. 0 ale
lumii sunt toate dearte, singur din bung voie, am cerut voie
dela Mria Sa 0 am mers de m'arn ellugrit la ranstire, la

misiuni de incredere. Astfel, el este desemn.at s condua otirea

tAtreasc5., ce trebuia s5. treac . prin tar5., venind in ajutorul
Turcior la asediul Timioarei, i s-i pregteasc conace. Ttarii
sosesc ins prea tArziu, dup ce Timioara czuse in mna
Grosul armatei tAtreti, cu hanul in frunte, trebuia acum
A, se impreune cu Vizirul. In acest timp o ceatA de Nohai, intorcndu-se spre vetrele kr, incep s se dea la jaf i prad. Radu
Popescu d. atunci de tire Domnului, care, trimitnd slujitori,

Radul Vod. .

izbutete s smulg din maw. Ttarilor prada. Intorcndu-se

In cetatea de scaun, Domnul il primete, dup cum noteaz el
numete Mare Ban al Craiovei. Radu Poinsui, cu cinste
pescu ne spune c5, aceast inalt dregAtorie o datoreaz5, lui
Grigore Bleanu, Radu Golescu i erban Bujoreanu care,
fiind in intelegere ascuns5. cu Nemtii i temndu-se de el A,
nu le afle planurile, spre a-1 indeprta din Bucureti, 1-au recomandat lui Mavrocordat, pentru bnia Craiovei, &A, fiind un
orn mai sprinten, mai levent , va putea face aceast isprav.
Cronicarul nostru primete insrcinarea, dar pe and el se afla
la Craiova, o expeditie german, condus de un maior, surprinde
pe Mavrocordat in Bucureti i-1 ia prizonier. Radu Popescu
pretinde CA el, aducnd la cunotinta otior pmntene vestea

arestrii lui Vod, a fost dus de acetia sub paz5, mare la

Trgovite, unde a fost predat autorittior germane, care 1-ar

fi tinut in arest.
Documente din surs germanA ne dovedesc ins c. relatArile
lui Radu Popescu in aceast privint5. nu sunt conforme cu
realitatea. Dimpotriv, era 0 el din tabra boierilor cari sprijineau actiunea cretinilor. La 3 Deceravrie 1716, el se gsea la
Trgovite, unde isclea, impreun. cu 2 episcopi 0. 39 de boieri,
4 fr de nicio silnicie, ci de bung voie , un act de solidaritate,

prin care semnatarii se oDligau intre ei ca s tin cu totii laolalt i s. aleagA in unanimitate ca Domn, pe Gheorghe Cantacuzino, cci tatl inltimei sale a fost domn i cel mai bun
armuitor al t.rii, care ne-a guvernat ca cel mai milostiv printe , gi in sarit, s. suporte impreun, fiecare du$ puterile
lui, cheltuielile necesare pentru actiunea kr.
Cteva zile dupa aceasta, Radu Popescu pbeac in Ardeal,
unde se intAlnete cu ceilalti boieri pribegi, devotati partidei
cretine i unde obtine dela generalul Stainville carte de liber
petrecere, carte de odihn , cum zice el. In Ardeal st pn.
aproape de incheierea pnii dela Pojareva6.
In tot acest timp, Radu Popescu subscrie printre cei dinti,
uneori imediat dup5. Mitropolit, plenipotenta datA delegatiunii
de boieri, prin care se cere impratului Carol al VI-lea sau printmlui Eugeniu de Savoia, alungarea administratorului adic5.
a lui Joan Mavrocordat, i numirea ca Domn ereditar a lui
Gheorghe Cantacuzino. Ultima plenipotent, senmat de Radu
Popescu, este din primvara anului 1718. Un an mai trziu,
dup5 incheierea pcii dela Pojareva6 i numirea definitiv a
lui Nicolae Mavrocordat in tronul Trii Romneti, Radu Popescu se gAsete la curtea din Bucureti a noului Domn, impotriva azuia luptase pang atunci, indeplinind insemnata functiune
de mare vornic, ceea ce insemna pe acele vremuri: primul sfetnic

al Divanului. In aceast. dregatorie st patru ani de zile, pn.

la 1723. Era acum la asfintitul vietii, om trecut de 7o ani,
cu sufletul adnc religios al btrnilor din alte vremuri, gAndind la ceasul mortii, care se apropia pe nesimtite, la ziva infricoat a judeatii din urm. 0 la sbuciumul vietii sale trecute,
a renuntat la mAririle am,igitoare ale acestei lumi vremelnice.
Iat curn ne mrturisete el insui motivul care 1-a indemnat
s, pr.seasc5. lumea in care trise pima atunci: Fiind dvornic

La mnstirea Radu Vod, sub numele de Rafail Monahul,

trAete pAn, la 1729, cnd 11 prinde moartea. Astfel, in linitea

patriarhal dintre zidurile innstirli, in rugciuni i umilint,

mi isp54ete sbuciurnul vietii, plin . de intorsauri 0 de alergri
dup msirile ispititoare ale vietii, Marele Vornic al lui Nicolae
Mavrocordat, cronicarul Radu Popescu.
Cum a inteles vieata 0 cum a infltiat el lumea in mijlocul
creia a trit i s'a sbaut ?
COMPILATIA LUI RADU POPESCU, cunoscutA sub numele de Istoriile Domnilor prii-Romtinefti, incepand tot dela
descalecare, are un orizont de privire mai 1arg4ecat a lui Stoica
Ludescu. Factura cronicii lui Radu Popescu este mult mai
complexa, cAci el trateaza istoria Tarii-Romanegti sincronic

cu a tarilor invecinate: Moldova, Ardealul, Turcia, Rusia.

Este un plan cu totul original, care nu are nimic comun cu
vechile cronografe, cAci acelea erau repertorii de istorie
universalA, care incepeau povestirea evenimentelor dela creatiunea lumii i infatigau In ordine cronologica istoria tuturor

popoarelor rand pe rand (Evrei, Asirieni, Egipteni, Pergi,

Greci, Romani, Bizantini), pe cand in cronica lui Radu Popescu privirea este circumscrisa la popoarele din Rasaritul
Europei vecine cu Tara-Romaneasca. Dupii fiecare domnie
munteana, se ingirit evenimentele contimporane din Virile
megiege. De pilda, dupa ce d povestea decalecatului gi a
legendarului Radu Negru, pe care cronicarul confundandu-I
In zilele
cu Basaraba II ageaza la 1290, urmeaza:
acestui Domn, dupA cum sA veade veleatul, au fost Imparat
la Tarigrad Mihail Paleologul, carele au scos Tarigradul din
mainile Francilor, apoi se trece la Otman i lumea turceascA,

pentru ca sa continue apoi cu istoria ungureasca: s Intru

aceastA vreame era craiu unguresc Ladislau Dela domnia
lui Alixandru Vodil I, cu intemeierea principatului moldovean 1320, intra In Laza de privire a cronicarului gi Moldova, iar dela 1509 gi istoria Rusiei.
Cronicarul Ins5. nu izbutegte sa gaseascA un punct de vedere
unitar care sa coordoneze evenimentele ; acestea Bunt de cele

mai multe ori juxtapuse. Dar trebue sa recunoagtem ca

autorul a Moat o opera unica, nu numai pentru timpul lui,
dar chiar i pentru vremurile noastre: o Incercare de istorie
a Romanilor In lumina istoriei europene orientale.

Izvoarele lui Radu Popescu In aceastA vasta opera de

istorie rAsariteanA, avand ca punct central istoria Romanilor,

sunt felurite. Pentru istoria Moldovei a avut la indernana

cronica lui Ureche Intr'o versiune a lui Simeon Dascalul.
Pentru istoria bizantina i turceascA pe Gh. Phrantzi, care
fusese martor la caderea Constantinopolului gi a fugit apoi
In Italia ; o versiune a cronicei grecegti dela 1570. Pentru istoria Ardealului izvoare unguregti, ce n'au fost inca identificate.

Pentru isto,yia munteanA, Radu Popescu a folosit acelag

izvod vechiu pe care-I utilizase i Stoica Ludescu gi care In copia lui, In unele parti, avea lacune i confuzii in altele date ceva

mai bogate. In linii generale insa tirile lui Radu Popescu corespund cu gtirile lui Stoica Ludescu pana, la domnia lui Neagoe

Basarab, unde cronicarul Balenilor utilizeaza gi el Vieata

Patriarhului Nifon, dar o reduce ca proportie (eliminand
partea apologeticA a lui Neagoe) i o incadreaza mai armonic
In urzeala cronicei. Pentru domnia lui Mihai Viteazul Impletegte gtirile din cronica lui Teodosie Rudeanu cu cele din poema

greceasca a lui Stavrinos, pe care am analizat-o In vol.

www.digibuc.ro

RADII POPESCU

(p. 85) ; pentru domniile urmAtoare se folosepte de cronies

lui Matei al Mirelor. La domnia lui Matei Basarab are ?Uri
ceva mai bogate dealt Stoics Ludescu.
Dela domnia lui Grigore Voda mnainte tncepe partea personalii a lui Radu Popescu (Radu Von, Leon, Antonie Vodit,
Grigore VodA Ghica In a doua domnie, Duca VodA, Serban
Basarab) In care intra pe scent% ca eroi principali Cantacuzineptii cu zarva pi turburArile pe care dupa. el le aduc
fn randurile boierimei pilmantene pi cu reactiunea partidei

243

ca el au lost pricina de 1-au omorit s. Radu Popesen ?tie pi el

de rilvapele pe care Ghica Voda le (Muse Stolnicului Const.
Cantacuzino la Viena. Le vitzuse chiar: e iar noi am vAzut
nepte rAvapele*, dar adaogA, aruncand umbra indoelii: e ale
cui vor fi fost, Dumnezeu ?tie *.
Duptt cAlugarirea lui Stroe Leurdeanu, $Arban Spatariul
pi fratii lui sA maxim), sit Imputernicise, cat trecea poste
mitsurA, nebagand seamA pre ceilalti pi intru nimic socotindu-i *. Subt domnii urmAtori, Cantacuzenii pi partizanii lor

Balenilor.

stint necontenit In fierbere, and in tea,

Radu Popescu infittipeazit tragedia Postelnicului Const.

Cantacuzino inteo lumina cu totul deosebita de aceea In

cA adversarii fac sfat Intro danpii sit-i omoare s, pi sbatandu-se e sA depArteze pre toti boiarii de pre Iangit curte i i sit

care o cunoaptem dela Stoica Ludescu, citci el este cronicarul

partidei adverse. Duptt el vine toata o poarta Serban Cantacuzino, care, Inca, dela mazilirea lui Ghica Voda, nutrea
ambitii mari, cad, ne spune cronicarul: Sarban Logofat,
feciorul lui Costandin Postelnic Cantacuzino, mai ficlian fiind
cleat alti frati, au gittit un cal foarte frumos pi 1-au dus de
1-au &fruit Papai despre dansul pi i s'au rugat sA-i fie slug
pi sA-1 aiblt In gandul lui neuitat *. Papa InteadevAr nu 1-au
uitat e cii, cu vreame Indelungata, i-au fAcut mult bine, panA
pi la domnie 1-au radicat i. Intentiile lui $erban se dau curand
pe fatil. Pe cand urmapul lui Ghica VodA, fiul sau Grigorapcu,
se afla cu Wile turcepti pi tAtArepti in Ardeal, atunci, 4 cum
zic unii, s'au fAcut nipte amestecaturi, adecit $Arban Logofat

nAlucindu-li-se *

le ia boieriile *, ca sA le Impartil intro ai lor, and pribegi In

Moldova sau la Constantinopol, urzind ritsturnarea Domnilor.
Domnia lui Serban Cantacuzino e infittipatit ca o pacoste
pentru tarA. Mare pi Intunecat nor, pi plin de fulgere pi de
trAsnete, au cAzut pre Tara-Rumaneascit $Arban-VodA, carele,
ca cu nepte trAsnete, cu rAutatia lui au apart pi au dezrAdAcinat nenumArate case de boiari pi de slujitori pi de sAraci pi

pre multi au omorlt cu multe feluri de cazne pi i-au sarAcit

cu multe feliuri de pedepse, precum istoria mai jos va arata *.
$i incepe a inpira crimele sAvarpite de $erban-VodA. Pe cand
se Intorcea cu oastea sa i i cu Turcii dela cetatea Dogancal

a trimes inainte cu e cArti * la scaunul Domniei pe Drosu

feciorul lui Costandin Postelnicu Cantacuzino pi oarecare

den fratii lui ce era acolo, I i Mares, pi Cretulescul, a fie

SArdariu, dar, in acelap timp, a invAtat, in ascuns, pe un Uttar

pe care i-1 daduse ca insotitor, stt-i tae capul pe drum pi apoi
sA se facA pribeag In Bugeac. $i pentruca sit stingit neamul

umblat intre capitani pi Intro slujitori, de Indemna BA meargit

sit pArascA pre Grigorie-Vodit la Vizirul de rau, de hain pi

seimeni, hoti de ai lui * de au omorlt-o. Pe Valcu Vornicul, depi

de altele, pi pre urm a ceara Domn la Vizirul pre $Arban

LogofAtul ; care dAn orn In orn mergand vorba, au ajuns pi la
Domn *. Dui:A ce s'a despartit de Vizir, Voda porunci vAtafului de aprozi slt-i aducit boierii care umblasera cu viclepug pi
4 incepu a-i mustra pentru caci fac ape., de au vrut sA-1 vicleneascit pi sa-1 parascA la Vizirul : e ce ram li-au facut ? Au nu i-au

boierit cu mari boierii, au nu i-au miluit cu mile mari? *.

Care anume, le spunia *. ParItii titgaduesc. Domnul 4 scoase
vadnicii de fatit, cApitanii cari vorbise cu ei... pi incepurA
a zice: Ma, Doamne, ni-au zis sa, mergem sit te plulm la
Vizirul, pi sii pue pre $Arban Logofittul Domn *. Grigore
Vod i-a dat atunci In pazil Vatafului de aprozi. In acelap
timp sosesc din tart). OH dela caimacamii domnepti: Stroe
Leurdeanu pi Dumitragco Vistierul Cantacuzino, nepotul
Postelnicului, pa rfi n d pre Costandin Postelnicul Cantacuzino, ca. umbl a. pre marginea turciascA oamenii lui hulind
numele Domnului de rau pi de hain, pi pre oamenii tArtti, ii
zaticneapte, de nu-i lasa sa-pi dea dajdiile imparAtepti, pi cum
cit sa, lauda, cA el au popit pre Grigorie-VodA, I iartt el il va
despopi pi ca acestea altele multe *. Aceste dotal pricini:

una den tabAra; alta den tara * au atatat pre Grigore-Vodit

e cu mare mAnie asupra casii lui Costandin Postelnicul * pi au

deslAntuit drama pe care Radu Popescu o relateaza cu acele* detalii ca pi Stoica Ludescu.
Dupit omorirea Postelnicului, fiii sai nu, se potolesc. In
timpul domniei lui Ghica Von., 4 iar au inceput Cantacozinii
a amesteca lucrurile, precum au fost invAtati pi a turbura
pre unii din boiari *, care aciasta n'o facia de alt, fartt cat
sa. fie totdeauna ei mai mari .. Boierii e al unecandu-slt, cu
firia ca vor fi acelea care le zic Cantacozinii ca Domnul

s'ar fi sfatuit cu Grecii ca OA omoare

se rAzvrAtesc pi
provoacit fnlocuirea lui Ghica prin Antonie Vodit din Popepti.
Subt acest Domn bAtran, abia 4 se apazase lucrul tArai bine
pi galcevile despre toti, iar feciorii lui Costandin Postelnicul
Cantacuzino ... gasirit vreame sit caute moartia tattine-sAu,
den cine au fost, pi InchiserA pre Stroe Leurdianu, vinuindu-1

lui Drosu, fiindcit acesta mai ayes o fatA, a trimes nepte

1-a judecat In multe randuri, pi nu i-a aflat nici o vinA, 1-a
inchis fn mAnastirea Znagovul pi, muncindu-1 cu multe
cazne, 1-a spanzurat. Pe feciorul lui Drosu SArdarul tanAr
sAracul *, 1-au legat pi 1-au slobozit In ocnA pustie.
Asasinarea lui Hrizea Vistierul, tatAl cronicarului 1;1 i napastuirea familiei lui e povestitA pe larg. Nu mai insistitm,
fiindcit am reconstituit-o mai sus.
Radu Popescu cu toate defectele lui ca istoric, are InsA
mai multa cursivitate In povestire decal Stoica Ludescu.
El nu se pierde In lungi pi otioase imprecatii biblice, ci dizolvA

ndignarea pi ure. In naratiune. Este o limbA rea, carcotape.

Inregistreaza toate svonurile rAutacioase, chiar pi vulgare ale
timpului, and este vorba de adversari: Lui Antonio VodA

ne spune el, atat ii scurtase Cantacuzenii toate veniturile

cat nici de mancare nu era sAtul, gsi de bautura, cA-1 da
cat vria ei ; In zi de dulce: carne de vacA cu apA pi cu sere,
in zi de sec : linte pi fasole cu apa pi cu sare. Vin ii da lmputit,
ci trimitea cu urcioarele In targ Antonie Vodit pi fie-sAu
Neagoe VodA cu bani refenia, de cumpAra vin de bia ; ci da
fie-sAu mai mult la refenia, cAci Ii zicea tata-situ cA el are
Doamna pi coconi, ci sA dia mai mult pi apa vietuia bietul
Antonie Vodift *. Despre Mihnea VodA e zic unii sa-i fi fost
giuvan (lui Chinan-Papa), fiind frumupel *. e Stefiirlitit-VodA,
fecior lui Vasilie VodA, nu cituta trebile Domniei, ci curviile,
pi cu parte fAmeiascit pi barbAteasch *.

Dar Radu Popescu are ceva din darul marilor cronicari

moldoveni, izbutind sa scoatit In lumin a. colturi interesante

din trecutul sbuciumat al tArii, In care se vede coloarea

timpului pi psihologia societAtii. $i facture sintactica a stilului are o tehnicA mai modern& Fraza e mai degajatA din
angrenajul coordonarilor pi al incidentelor. Tapnegte cateodata viu pi energic In dialoguri scurte. E caracteristicA In
aceasta privintA scena dinamicA, povestitA cu efecte teatrale a mazilirii lui Antonie VodA din Popepti. Faptele se
petrec la Constantinopol, unde Antonie VodA se dusese cu
boierii ca sa reinoiascA domnia. Turcii le fAgAduiserA.

www.digibuc.ro

SA vA

244

ISTORIA LITERATURII RONLINE VECHI

Idlinistirea Cotroceni din Bucure4d, ctitoria lui

erban Can tacuzino.

(Dui:4 o stampa veche).

060 In cutare zi, sA veniti sA Imbrace caftanul *. La ziva

sorocitA, Domnul si boierii se strAng In camera Marelui Vizir.
Acesta intrA si Incepu a Intreba: Care iaste Mares? *.
Zise: s Eu ant s. Ia-1! b. Ci-1 luarA. Care iaste Gheorghe
Vornic? *. Zise: Eu sant *. Ia-1 b. Ci-1 luarA. Care iaste
Sarban? *. ZiserA: Nu faste * ($erban Cantacuzino, presimtind ce se va IntAmpla, rlimAsese acasA si prefAcAndu-se cA-i
este rAu, zAcia lAngA foc *). Care iaste Mihai Postelnicul? *.
Cesta iaste *. Ia-1! *. Il luarA. Care iaste cutare, cutare?
Ii luarA pre toti ft. Si dupe, IndepArtarea protivnicilor, zise

vizirul Domnului Antonie VodA: ImpAratul ti-au mazilit *.

$i ntorcAndu-sA cAtrA ceilalti boiari: Voao v'au dat ImpAratul Domn pre Gligorie-VodA; pAsati la dAnsul *. Tot asa
prinsA pe viu, este filmat si scena urmAtoare, care se petrece
In Bucuresti. Noul Domn scrie Banului Gheorghe BAleanu,
care era caimacam, sa prinzA pe Radu LogofAtul Cretulescul
si pe fratii Cantacuzino. BMeanu trimete slujitori cu Radu
NAsturel sA ocoleascA casele boierilor si sti-i cheme la curte. Pe
drum, boierii nedumiritl, t1ntrebau: Dar ce, ce? Ei zicea Nu
stim nimic, fArs cat poruncA domneascA au venit ; yeti vedeas.
$i merserA la curte. Acolo era Banul Gheorghe si slujitori multi,
lumAnAri aprinse. DacA venirA, sAzurA. Si se sculb, Banul si
zise: Boiari fratilor, sAnAtate de la MAriia Sa Grigorie-VodA,

cA 1-au miluit Dumnezeu si ImpAratul cu domnia: iatA si

cartia *. MultAmia ei lui Dumnezeu, frisA acii dentre gloat&
fugi Iordache (Cantacuzino) si vru sA fuga si Matei Aga (fratele Om), dar fi prinserA de veaste, sA-i IntoarserA. $i le zise

Banul Gheorghe: Matei, cAci faci copilAreste de nu sAzi ! Dar

Domnul cAci porunceaste sA fiti la oprealA, nu doar cA va

a v omoarA, ci numai pAnA va veni MAriia Sa; deci bun

iaste Dumnezeu: vb. va ierta; nu v teameti, ci sAdeti: nu
ne mai faceti rusAne *. In cAmArile domnesti zAceau fnchisi
de Cretulescu 24 de boieri. Ci IndatA porunci Banul Gheorghe
de aduserA tigani, si le taiarA obezile, sA-i slobozi. Ci fiestecarele 4 lua obezile si le ducea fnainte Cretulescului si-i zicea
sA sA le pue fn gAt, si le leplida jos s.
IatA si o scenAoruntA care ilustreazA despotismul voevozilor
din acele vremuri sAngeroase de vasalitate turceascA:
Mihnea VodA, mAniat cA boierii, In frunte cuPArvul Vistierul

VlAdescul, 11 pArfserA Pasii, dupA ce s'au tutors la conac,

IntAmplandu-slt de au venit PArvul Vistieriul supt cortul
domnesc, poruncise mai nainte unor beslii, dacA-1 vor vedea
cA vine PArvul Vistieriul la cort, sA vie si ei cu armele:pre
supt haine sA nu vazA. Ci indatA venirA beslii, cum le poruncise. Deci dupA perdia esf Mihnia VodA, si zise besliilor turceaste: vursughidi s. $i fridatA 11 lovirA cu sAbiile de-1 fAcurA
Warne, si nu sA mai socoti cA iaste stiut la PoartA si mutafaraca frnpArAteascA, si-1 rAdicarA de acii, fAcut fArAme de sAbii s.

IatA, fn sfArsit, fn contrast, si un tablou de logodnA, domfiul, coconul * lui Radu VodA din Muntenia, Stefan, cu fiica lui Duca Vodb. din Moldova, Catrina al cArei
fast patriarhal si ale cAror obiceiuri turcesti, cu coloritul lor
oriental, au Isbit curiozitatea naivA a boierimii noastre din
arnbele tAri, caci o descrie si Neculcea:
neascA

www.digibuc.ro

RADU POPESCU

t Strans-au toata boerimea tarii cu toate jupanesele $i au

fntins corturile fn dial despre Mihai Vocla, In drumul Cotracenilor: acol facia ospete In toate zilele. Adus-au pehlivani

de cei ce joaca pe funii, $i de alte lucruri. Adusese si un

pehlivan hindiu harap, carele facea jocuri minunate $i nevazute pe locurile noastre: iute orn era $i vartos. Lang, altele,
de nu le putern lungi, facia aceastea mai ciudat: punia de
rand 8 bivoli, si s rapezila iute $i, sarind peste ei, BA da
In vazduh peste cap, $i cadia In picioare de ceia parte ; alta,
un cal domnesc, gras, mare, Isi lega chica de coada-i, $6.-1
batea comi$elul cat putia, $i nu-1 putia sa-1 mi$te de loc ;
alta, un copac mare den padure adusease neated, si Infipt,
s'au suit pre dansul ca o maimuta: deci, dupil multe jocuri
ce au facut sus In varfu-i, s'au slobozit de acold cu capul
In jos, $i au dat in picioare ; alta, un tulpan lung de multi
coti, II tinia oameni In maini, cat era, si sa rapaziia iute,

245

$i mergia Wand pre tulpan, $i nu sit afunda; alta, sit prindea

multi oameni cate doi fn maini, $i facea chip ca de o bute cu
mainile, $1 mai lung $i s rapeziia iute, $i intra cu capul pen
gaura aceaia, $i nu-1 simtia oamenii, $i de ceia parte cadia
in picioare. Ca acestea multe facea, care nu le tinern minte.
In scurt, mare veselie s'au facut la aciast logodna a coconului Radului-Vodit aicea la noi .
Compilatia lui Radu Popescu se opre$te In prima redactie

la actul de Impacare a celor doua partide vrajmap prin

casatorirea Smaragdei, fiica lui Serban Cantacuzino, * frumoasa si Inteleapta *, cu Gligorie Postelnic Baleanu, pribeag
In Ardeal, $i el a de bun neam, frumos, intelept . Mai tarziu Radu Popescu continua cronica tarii de la Constantin
Brancoveanu inainte. Pentru a avea o caracterizare general& a personalitatii lui, trebue a trecem la epoca lui
Brancoveanu $i sa examinam $i a doua parte a cronicii sale.

www.digibuc.ro

CRONICARII LUI BRANCOVEANU

Rare ori in trecutul nostru sbuciumat o donmie a avut norocul
O. alb& parte de attia cronicari, ca domnia lui Constantin BrAn-

coveanu. Dinuirea ei indelungatk prosperitatea crescand a

trii, inflorirea cultural, sprijinul acordat cretinilor din RAskit, care gemeau sub apsarea pAgn, casa imbelugat a
Domnului, inviorat de n.umeroi copii, gineri i nurori i apoi,

deodatl, din culmea fericirii i a gloriei, repedea prbuire:

arestarea lui Brncoveanu i a coplior si, inchiderea in fioroasa temnit a celor 7 turnuri i In sfarit sngeroasa decapitare
pe trmurile Bosforului a tatlui i a celor 4 copii ai si cu ginerele Vdcrescu, toate aceste evenimente au avut un fsunet

adnc In sufletul contimporanilor. In afarl de italianul Anton

Maria Del Chiaro, secretarul de limbi occidentale al lui Brncoveanu i al urmailor si, care in opera I storia delle moderne
rivoluzioni della V alachia, aprut la Venetia In 1718, ne-a lsat
o icoan pretioas a vigil de curte i a domniei lui Brncoveanu,

patru cronicari pmnteni s'au invrednicit a transmite peste

veacuri amintirea lui Brncoveanu. lJnul, Radu Popescu, care
se simtea nedrepttit in aceast 4 becisnic de tar& a, a continuat

a scrie cu ochii Impienjeniti de patim. Altul, logogtul Radu

Greceanu, traductorul de texte religioase de care ne-am ocupat
mai sus, a scris cronica la curte, subt ochii Domnului, In lumina
in care acesta ar fi dorit s fie inftiat viitorimei. Un boier,
necunoscut pan acum, ne-a lsat o cronic de o rea1 valoare
literarl i, In sfrit, un carturar mai mrunt, din mu4ime, a
cntat In versuri tragedia mortii lui Brncoveanu, cntec care,
a intrat apoi in domeniul popular.

mitnd el nu Radu Popescu este autorul acestei cronici. Cercetrile ultime ins ale lui Al. Vasilescu i ale lui Constant Grecescu au inlturat ins. definitiv aceste obiectiuni.
Continuarea cronicii lui ni s'a pstrat Incorporat in dou5,
serii de compilatii. Prima compilatie este alatuit din corpul cronicelor muntene, inclusiv cronica lui Radu Greceanu. Dup
cronica lui Radu Greceanu, care se incheie in aceast compilatie
la anul 1714, urmeaz cronica lui Radu Popescu, cu urmtorul
titlu: 4 De aicea snt cele ce au scris Kir Rafail Monahul, care
pre name mirenesc 1-au chemat Radu Popescu biv vel dvornic s.

Aceast compilatie muntean5. a fost intocmit din porunca

lui Nicolae Mavrocordat, dup cum se poate vedea limpede chiar

din titlu :
# Istoria Trii Romneti, de cnd au desclecat pravoslavnicii
cretini ;

intru care coprinde toate istoriile a tuturor Dora-

nilor, dinceputul t.rii, dela intiul Domn, Radul Negrul Voevod,

a pn acuma, la domnia a doua a Mriei Sale lui Nicolae Ale xandru Voevod ; acum de iznoav scrisd, din porunca Mdriei
4 Sale prea luminatului i prea inltatului nostru Ion Nicolae
e Alexandra Voevod, intru al unsprezecelea an dintru a doua
domnie a Mriei Sale ... de Radu Logofetelul de Divan, sin
Mihaiu Ieromonahul Lupescu, la anii dela zidirea lumii 7238,
I iar dela Naterea Domnului nostru Iisus Hristos 1729, luna
lui Octomvrie 31 5.
A doua compilatie cuprinde cronica lui Radu Popescu, imbinat, cu cronicele moldoveneti privitoare la domnia lui Nicolae
Mavrocordat. Ea poart titlul:

Letopisg intru carele s cuprinde domnia dinti i de a

Continuarea cronicei lui Radu Popescu, de care am vorbit
mai sus, a fost publicat de N. Blcescu in Magazin istorica
pentru Dacia, dup un ms. In care ea se Inftia ca o continuare direct a cronicii lui Radu Greceanu.

doao din Tara Moldovei a Mriei Sale prea luminatului nostru

Doran Io Nicolae Alexandra ( Mavrocordat) Voevod, carele
a iaste alctuit de Nicolae Costin vel Logoft, feciontl lui Miron
e Costin ce-au fost Logoft mare, i domnia dinti i. de a doao
iar. a Mriei Sale din Tara Romneasc, tocmilii i awatii
4 de Radulfi Popescul, ci-au fostu vornic mare, coprinznd

Rposatul Giurescu, relund, in 1906, studiul cronicelor mun-

alte lucruri ce s'au IntAmplat printealte prti, intr'aceste

tene, a artat cu argumente serioase c textul acestei cronici,

publicat de BIlcescu pe numele lui Radu Popescu, este de fapt

domnii ale Mriei Sale D.

In ambele compilatii i iii cea munteneasc i tn cea moldoveneasca cronica privitoare la cele dou domnii ale lui

CONTINUAREA CRONICEI LUI RADU POPESCU

o continuare la a Istoriile Domnilor Tdrii Romdneti , care fusese

atribuit pn la dnsul de Aron Densuianu i apoi de N. Iorga,
lui Constantin Cpitanul Filipescu. In argumentarea sa, Giurescu

atribuia a Istoriile Domnilor Tdrii Romdnefti tot lui Radu Popescu. In 19o8 Ins, d-1 Emil Panaitescu In Cronicarul Radu Popescu i Istoriile Domnilor Tril Romdnefti, a semnalat o serie
de contradictii intre datele pe care le cuprinde cronica intitulat Istoriile Domnilor Trii Romneti o cu privire la tat5.1 lui
Radu Popescu i familia sa, i intre realitatea faptelor, aa cum
ne-o desvluie documentele contimporane. Aceste contradictii
ar fi, dup, d-sa, de aa naturk CA nu se pot explica decat
. ad-

Nicolae Mavrocordat in Tara RomneascA, este atribuit lui

Radu Popescu, care, in monahistn, a luat numele de Rafail
Monahul. Paternitatea lui Radu Popescu asupra acestei cronici
este deci in afar de orice discutie.
Am schitat vieata lui Radu Popescu, plin de frmntri i
de griji: dup o copilrie fericit in mijlocul unei familii bogate
i puternice, o tinerete amrit de tragedia uciderii in chinuri
groaznice a tatlui i turburat de fiorii zilelor nesigure ale pribegiei In tri strine ; dup intoarcerea la cmin, o lupt Indrt-

Mca de all salva averea printeasck incheiat cu lepdarea,

www.digibuc.ro

248

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

Brncoveanu. Dm domnia lui Brncoveanu, editia Blcescu povesteste numai partea fin.al, incepnd cu intoarcerea Domnului
din Adrianopcl. Pornind dela aceast dat, cnd Brncoveanu
se credea ajuns in culmea puterii, cronica inftiseaz . faptele
petrecute In Tara Romneasc i evenimentele care au dus la
cAderea lui Brncoveanu, pentru a se opri apoi pe larg la cele
doug domnii ale lui Nicolae Mavrocordat, desprtite prin scurta
domnie a lui Joan Mavrocordat.
Epoca finala din domnia lui Brncoveanu corespunde
tocmai cu partea din vieata cronicarului in care el, in cutarea
unei frme de vieat fdr groaz o, se simtea nedrepttit in
aceast becisnic de tar in care vin oamenilor primejdii
si In care a mai bucuros ar fi fost A. se afle si el in statul celor

mai de jos i s fie odihnit o, cleat cum spune insusi

sa-mi fie numele acesta i s fiu pururea cu ghiat in inina
In aceast epoc din vieata lui, Radu Popescu, nemultumit
de distanta la care era tinut de curtea domneasc si in nAzuinta
unor zile mai bune, ia parte la complotul pentru rdsturnarea lui
Brncoveanu. Complotul fusese ins, dup cum am vAzut,

desvluit ; situatia lui Brncoveanu a fost Maria la Poart,

iar Radu Popescu, dup ce fusese tArit pe la Constantinopol, a
fost In cele din unn intemnitat din porunca lui Brncoveanu.
La aceast non rspntie din vieata cronicarului, resentimentele lui impotriva lui Brncoveanu se strvxl limpede in
paginile cronicei. Povestind intoarcerea Domnului dela Adrianopol, unde fusese chemat la Poarta si de unde dusmanii credeau
c nu se va mai intoarce, cronicarul tine s. sublinieze dela inceput
ca Domnul
schimbat firea, cil s'a fcut mai rAu, mai cumplit ;

imprumuturi au pus pre boieri, pre mnstiri, biruri man pre

sraca tar, ct n'avea putere s le implineasc, ci s vita
blestema o.

Trecnd apoi la ostilittile dintre Petru cel Mare i Turci,

Radu Popescu insinueaz5. c Brncoveanu a fost cauza rzboiului ;

c el a intetit pe Rusi, trimitnd la ei soli cu scrisori i indemnndu-i s ving cu ()stile si s. libereze principatele romnesti
de sub Turci ; c Domnul rcmn a primit dela Rusi hrisoave
prin care el si feciorii lui s'au fAcut cnezi de Moscovia .

Este inteadevr curios faptul cum Radu Popescu nu mai

Tinda Mgnastirii bancovenesti dela Sgmbgta de Sus
(Arhiva forografiel a Fundatiei Regele Whai I).

poate intelege acum liniile politicei externe a lui Brncoveanu,

el, care odinioar 5. expusese cu atta convingere, cldur i energie,

punctul de vedere romnesc, inaintea comandantului armatelor imperiale din Ardeal. i totusi, datele problemei rm.seser. aceleasi, deoarece Turcii i Ttarii erau atunci o mare
fort militar i deoarece Tara Romneasc nu avea hotare

Inaintea divanului domnesc, de averea rmas de pe unna

tatAlui, in mna datornicilor. Epoca maturittii n'a fost nici
ea mai fericit. Straduinta de a se ridica prin munca i cultura naturale, ci era deschis. de toate prtile. Brncoveanu i ai sAi
lui deosebit pentru timpul lui este insotit de amr- nu puteau trece ftis de partea crestinilor, pn ce puterea Turciunea de a se vedea tinut in ranguri inferioare, ceea ce-1 deter-

cilor nu va fi fost sdrobit. Altfel ar fi expus tara zadarnic, la

min s se amestece in itele incurcate ale unui complot

aduce s retriasc zilele de groazA pe care le indurase tatl
su, in beciurile temnitei.
Abia la bAtrnete, sufletul acesta sbuciumat gseste si el o
satisfactie In neasteptata ascensiune pe treapta cea mai inalt

jaf, la mAcel, la robie i ruin.. Dac5, ar rmne pamntul fr

oameni, de ce fel ne sunt ostenelele i vorbele i legaurile ce le

a ierarhiei boieresti.
Vieata plin de frmntri i arrarkiuni ; atitudinea de neincredere a lui Brncoveanu, care-1 tinea departe de functiile mari
ale curtii ; bunvointa lui Mavrocordat care-1 ridia la cea mai

cumpnire a intereselor trii si ale poporului romnesc, Radu

Popescu nu mai vede, nu mai gseste altceva de subliniat dect

Inalt situatie toate acestea au avut o rsfrngere adncA

tn sufletul lui si au influentat puternic pana sa de istoriograf.
Cronica lui ne infAtiseazA In versiunea publicat de Bl-

s'au scpat de amndoug prtile, c5. Muscalii 1-au

cunoscut de viclean i inseltoriu de crestini, Turcii mnc 1-au

evenimentele petrecute In Tara Romneasc intre anii

a prti, in cea de pe urm nici uneia n'au plcut nici alteia, c.

e nu minte Hristos (cnd zice) c nu poate sluji nestine la doi
Domni....
Nici chiar atunci cnd ajunge cu povestirea la ziva de Adormirea Maicii Domnului a anului 1714, cnd Brncoveanu a trebuit s priveasc, inainte de a-i veni randul, cum cad sub sabia

cescu

1714-1729. In citeva manuscrise din Biblioteca Academiei

Romne se vede c mai tarziu, dup trecere de mai multi ani,
Rada Popescu indemnat poate de Nicolae Mavrocordat,
care pnea s se facA un corp complet al cronicelor a Incheiat
domnia lui Serban Cantacuzino si a povestit pe scurt domnia lui

facem

incheiase el cuvntarea fat de Heissler. Iar acum

in 1711, ln tratativele cu Rusia, care urmau aceea,si linie pe care

el o expusese lui Heissler, din toat aceast. politic de serioas

latura de duplicitate. Parc i simte sufletul usurat, cnd povesteste prbusirea politicei lui Brncoveanu:

numit hain imparatului..., c el gndise s plac vreunei

www.digibuc.ro

CONTINUAREA CRONICEI LUI RADU POPESCU

249

gealatului capetele celor 4 copii ai si 0 al ginerelui tragedie

care a sguduit att de puternic sufletul maselor populare, c5.
ne-au transmis infiorarea lor peste veacuri, In cunoscuta baladA:
Brncoveanu Constantin, boer vechiu i Domn crestin
iiici atunci, nu picur din sufletul incrit de ciud al crtatrarului, mcar o 1acrim5. de Indoiosare peste rndurile cronicei.
Dimpotriv5., Incercnd s fixeze, intr'un tablou general, bilantul
domniei lui Constantin Brncoveanu, el tine s5. sublinieze petele
de umbr:
Ins. Constantin Vocl5. Brncoveanul In domnia Iui, au fost
a fericit de toti oamenii trii si inc5. si de oamenii altor tan,
ct i s'au auzit numele, iar nu ludat, pentruc alta este feri-

fi mai zis i aceasta li-au pus inainte, ca de nu va omori pre

Constantin WO. si pre feciorii lui, odihn5. domnia i tara nu va

a cirea, alta este lauda...

tain. Anume: Stolnicul insusi ar fi otrvit pe fratele sOu Serban

Intr'acest chip poate s se fericeasc5. si Constantin Vod5. c5.

l-au clOruit norocul cu tot felul de bine: sanatos, intreg, cas

Vod, cnd a simtit ca acesta se abate dela credinta datorit

Portii si tot el ar fi spus Turcului c ar fi otrvit i pe cel5.Ialt
frate mai mic, pe Iordache, care fusese trimis in solie la Viena
si se inteleshe cu Nemtii:
Aceste cuvinte toate capegibasa le-au spus Vizirului
altor meghistani ai Portii, de le-au auzit multi oameni de
credint, mai vrtos Dragomanul, fratele Mariei Sale lui Nicolae \Todd, carele ajungnd mai pre unn i Domn in unn
aicea in tar, au marturisit cane toti boierii .
Si cum aici cronicarul se teme ca cititorii contimporani
viitori nu-1 vor crede, el incearc s5. spulbere astfel

intreag5., fii si fete multi, avutii prea multe, case, palaturi,

sate, vii, helestee, domnie indelungat i altele ca acestea, care
a nu i-au lipsit nimica, de care ochii lui au poftit, dar toate acestea
au fost darurile norocului, iar nu cstigate -de dnsul, c ceea

ce castigO cinevas in lume este partea sufletului... iar Constantin Vod Mci o buntate sufleteasc n'au arAtat in vieata.
laude, ci mai vrtos este a se huli
# j domnia lui, pentru ca
pentru multe rele fapte ce au fcut in domnia lui, care au
rmas la cei dupl unn greutate i blestem: avea o lacomie
a mare peste mOsur i obiceiurile cele bune ale trii, care cu
o mutt& socoteala le-au fcut acei barni, toate le-au stricat....
Despre politica lui prevztoare, care In timpul unei indelungate domnii a asigurat linistea in tara si a inlesnit poporului o prosperitate, cum nu mai cunoscuse de mult vreme ;
despre numeroasele lui ctitorii de manOstiri, care au ramas pana
azi ca admirabile mrturii ale unui superior simt artistic ; despre
Infloritoarea activitate culturala sustinuta i stimulatO. de Domn,
el nu pomeneste nimic.
0 singur data sufletul lui se pare c se induioseaz de neno-

rocirea lui Brncoveanu, atunci and este vorba de cei can au

pus la cale prObusirea Domnului: Cantacuzinii. Ura, care mocnea

ascuns5. In sufletul cronicarului impotriva celor cari ucisesera

in chinuri pe tafal sau, isbucneste cu toat vehementa:
In mijlocul vremilor acestora, Cantacuzinii, cani pururea
au fost vicleni Domnilor i n'au fost odihniti de nici un Domn,
vicleneasc
acum la Constantin Voda au inceput
desrdcineze din fata pmntului, neavnd alta pricin, fr
numai rautatea lor aceea ce din fire o au avut i mai dinainte,
c nu le-au lipsit in zilele lui Constantin Vod nici un fel de
bine ca s nu-1 aib, voie vegheat5., sfetnici ai Domnului plini
# de bani, de sate, de vii, fr5. bir, fara imprumuturi, precum altii
ai tOrii da . Zic adevrul, ca mai bine traia ei, dect Constantin
Vod, ca el avea grijile domniei, iar ei aveau primblrile
desftrile i cstigurile si tot binele ....
Si el povesteste mai departe cum Cantacuzinii ar fi falsificat
pecetile boierilor la Brasov si cu acestea ar fi semnat plngerea
impotriva lui Brncoveanu ; cum, mai trziu, prin chiar Constantin Diichites vataful lui Brncoveanu ar fi trimis carti
Sultanului, legtindu-se s predea ei 11100 pe nepotul lor In Mana.

Turcilor. El Invinovteste ftis pe Stefan Cantacuzino ca s'a

nevoit, cu atta osardie s stinga casa lui Constantin VodO,
cdt limbi de orn

poate spune . In aceast groaznic invinuire,

el nu cruta nici pe Stolnicul Constantin Cantacuzino hotul

acel batrn, care stiind toate tainele nepotu-su Constantin,
pentruca (i) le spunea toate, avndu-1, nu ca pre un unchiu, ci
ca pre un tat, au stiut i cartile dela Nemti i dela Moscali,
care-i facuse acei impOrati, hrisoave, sa fie el si feciorii lui prin-

tipi, cnezi i lundu-1 de unde au fost, insu0 bnnul acela

le-au dus la imbrohorul , ca sa le dea in mn.a. Sultanului.
tine Radu Popescu s mai adauge c5. # lng5. alte Oren ce va

avea .

Stolnicul Constantin Cantacuzino, a clrui intelepciune

cultur era apreciat de toti caltorii occidentali, este astfel
incondeiat in cronica lui Radu Popescu, inct apare un adevArat

monstru. Inainte de a pune la cale dezastrul nepotului sOu,

Stolnicul 0-ar fi otrvit doi frati: pe Serban Vod. i pe Iordache Spaarul. Dovada: Stolnicul Insusi a narturisit. In zilele
de restri0e, cnd Stefan Cantacuzino a fost mazia, Stolnicul,
In credinta ca va indrepta situatia fiului s5.u, s'a dus la capigibasa de l-a druit si trine alte vorbe i-ar fi desvluit i o mare

# Dac el a mrturisit n.sui, ce indoial va sa fie ca A. nu

creaz cineva, a la amndurora morti s'au zvonit c5. Constantin
a Stolnicul i-au omorit, dar credint tot nu era, necunoscndu-se

adevrul... Iar dac si-au mrturisit pcatul care Turc, nu

la duhovnic, destul este s fie crezut la totil
Singurul Domn inzestrat numai cu virtuti i calitti este
Nicolae Mavrocordat, binefctorul su, caruia, Ii inchina
cronica. Capitolul despre Nicolae Mavrocordat incepe cu o schit
genealogic5. despre Vieata prea luminatului neam al prea
inaltatului i milostivului Domn Io Nicolae Alexandru Vv.,

prea bunul stOpnitor (al) Tani Romnesti . Aceast schita

aratk cum in linie feminin, Nicolae Mavrocordat descinde din
Alexandru cel Bun si deci era destinat s5. fie incoronat de
puternicul Dumnezeu cu soarta domniei Tani Moldovei In doul
rnduri i aici In tar5. asijderea
Dumnezeu cel milostiv
adauge anii vietii Mriei Sale pana la adnci
adaug el

bltrnete, Intru indelungat stpnire

tonul acesta

panegiric, continu povestirea domniei lui Nicolae Mavrocordat

pn la al ro-lea an, unde se opreste mna cronicarului. Nici
odinioar nu voi tcea, inaltate Doamne, ca s nu vestesc pretutindenea, ct voi fi Inteaceast c5.15.torie a vietii, bunaatile

care Mria ta ai aratat car& mine *

scrie

el in prefata

inchinat5. Domnului.

S'a arOtat mai sus cum in 1716, cnd Nicolae Mavrocordat a fost luat prizonier de Germani, Radu Popescu semna,
la 3 Decemvrie, aaturi de 2 episcopi si 39 de boieri, fra
nicio silnicie, ci de bun voie *, actul de solidaritate, prin
care se legau s cear ca Domn pe Gheorghe Cantacuzino, fiul
lui Serban Voda. Trecnd apoi in Ardeal, el subscrie, printre
cei dinti, alturi de Mitropolit, plenipotentele date delegatiunilor de boien, care se duceau s cear imparatului Carol al
VI-lea sau Printului Eugeniu de Savoia, alungarea administratorului , cum numeau ei pe Joan Mavrocordat, i aducerea
in domnie a lui Gheorghe Cantacuzino.
Dup incheierea pOcii dela Pojareva, o bung parte dintre
boierii cari luptaser impotriva a administratorului * au rmas
in Oltenia, cedatO Austriacilor, si au luptat mai departe pentru
ridicarea in domnie a lui Gheorghe Cantacuzino, pe cnd Radu
Popescu s'a reintors pe Mug& administrator * i si-a luat in
primire locul de mare vornic.

www.digibuc.ro

250

ISTORIA LITERATURII ROMANE

Cum povesteste cronicarul aceastA parte din istoria tarii, in

care si el a jucat un rol activ ?
Mai intai pretinde ca, dup cderea lui Mavrocordat in mna
Nemtilor, aducnd aceasta la cunostinta ostasilor si, el, Banul
Craiovei, ar fi fost fcut prizonier de ctre gloate, care 1-ar fi
dus cu paz1 mare la Thrgoviste, unde 1-au predat autorittilor
germane. Dus in Ardeal, el a obtinut acolo dela generalul Stainville o carte de odihn i s'a dus s-si intlneasc1 familia la Brasov.
Att I Despre participarea lui la actiunea boierilor pentru

restabilirea domniilor pmntene, nu sufl un cuvnt. Dimpotriv, vorbeste in cronic despre nebunia pe care au f1cut-o
spurcatii de boieri a, cari au dat pe Mavrocordat In liana.
Nemtilor. El povesteste mai departe cum acetia au fAcut sfat
de 4 nimica si blstAmbitesc, ca s se alcatuiasc5, de tot cu Nemtii,
fiindu-le capetele pline de fumurile desertAciunii a; c5. generalul

Stainville i-a trimis inapoi la stpnii lor Turcii; c. delegatia

s'a tutors ca e nite cini cu coada intre picioare c1 au fcut
cetisoare si au inceput a se sfAtui e sfaturi vrednice de rs
socoteli desarte si vrednice de batjocur a, adic1 a cum ei s
inchine tara impratului nemtesc i s. cear Domn pe Iordache
Beizadea, feciorul lui Srban Vod si c5., abia dup incheierea
pcii, cnd Nicolae Mavrocordat a revenit in scaunul domnesc,
le-au iesit fumurile cele desarte din cap si s'au trezit si c
afar5. de ctiva, cari au fugit peste Olt, a toti cu o inim s'au
steins la Bucuresti a.
Poate cu remuc5ri pentru atitudinea avut fat de protectorul s5m, Radu Popescu continug povestirea domniei a doua

a lui Mavrocordat an de an, inftisnd toate evenimentele

mrunte dela curtea domneasc: na.sterea cuconilor i cucoa-

nelor lu Mavrocordat ; trimiterea haraciului la Poart . a.

i subliniind, continuu bunt1tile acestui Domn, desi inteun
rand se teme s nu cad in bnuial de colachie, care romneste se zice: ciocoinicie .
Din cnd in cnd, intretese ta urzeala istoriei nationale i aci

evenimente petrecute in tri strine: turburrile Ttarilor din

Bugeac ; moartea lui Duca de Orleans a, unchiul lui Ludovic
al XV-lea; abdicarea regelui i reginei Spaniei, care se retrag
inteo mnstire; moartea Ecaterinei imprteasa Moscalilor
-

a.

Radu Popescu are, dup cum se vede, un orizont de cultur

mai larg. Imprejurrile vietii II aduseser din tinelete s cltoreascd prin multe tari. Era poliglot: cunostea limbile
greac, turc i poate i slava.
Limba lui, inviorat cu plastice proverbe populare (6 Dracului
fum de trnie ct de mult, el rmne in firea lui tot
drac , sau Din cal, 1-au fcut m1gar pe Gheorghe Beizadea ,
sau e Cmilei i-au pus cercei la urechi este in acelasi timp
imbibat, de citatii si cuvinte grecesti (prochimen, pan-macariston, amfivolie, perilipsie, exorie, ipopsie, etc.) si chiar turceti
(husmet, dughiun, buhasbelele socotelile veniturilor, imam,
dunama = flot, etc.), marcnd astfel in evolutia limbii noastre

literare, o faz. nota.

El nu s'a putut ins desface de patimile care-i intunecau pri-

riseste de martur ocular al Intbmplrilor urinate cu un veac mai fnainte. Aeeasta ne

face sd credem cd acest Constantin CApitanul este un copist, iar nu adevAratul autor.

Noi, Ita lipsd de alt nume, am pAstrat p'acesta, spre a o putea deosebi de celelalte
Notita la care se referd BAlcescu in randurile de mai sus, este urmAtoarea:
Aeastd carte s'au scris de Costandin CApitanul, Mai 10, leat 7269 ( 1761) s.
Pentru Intlia datd, A r on D ens u si an u, In Istoria literaturii Romne, ed. I, Iasi
cronici

1885, p. 176, a atribuit cronica lui Constantin Cdpitanul Filipescu. PArerea lui Densusianu a fost admisl de A. D. X en o p ol, In Istoria Ronsdnilor, ed. I.. VlIdescu, v. VIII,

p. 226-227; de Hasde u, In Elymologicum Magnum Romaniae, III, col. 3047

InsfArsit, de N. I or g a, care a reconstituit cel dintdiu vieata lui Constantin CApitantil Filipescu, In studiul Cronicale muntene din Analele Academiei Romeine, Mern.
sec. ist. seria II, tom. XXI, 1899, p, 342-361, precum si In prefata pusa In
fruntea editiei noui, publicatd de el sub titlul: Istorias Domnilor Trii Romelnest
compilate
alcdtuite de Constantin Cdpitanul Filipescu, Bucuresti, Socec, 1902. Pdrerea aceasta n'a fost admisd de Toci les cu Inteun articol publicat In Revista pentru
istorie, archeologiesililologie, an. II, vol. I (1884), p. 281-283 si de Dr. I. G. Sbier a,
care, in Miscri culturale gi literare.
Cernduji 1897, p. 200-206 si 215-216, atribuie pentru Intdia data cronica lui Radu Popescu. In 1906, regretatul Cons t.
Gi urescu, Intr'un studiu pretios: Contribuliuni la studial cronicekr muniens,
Bucuresti, 1906 a arAtat, a opera nu poate fl a lui Constantin CApitanul Filipescu,
ci trebueste atribuita lui Radu Popescu. Dupd studiul amintit al lui Constantin
Giurescu, Radu Popescu a scris Jsloriile Domnilor Tarli Romnesti de la descalecat
Panel la anul 1729. El ar fi scris aceastd cronicd In trei randuri i anume: odatd
In anii tineretii, pe la 1688, cu intentia de a rAspunde cronicei cantacuzinesti a lui
Stoica Ludescu; a doua card intre anii 1719-1721 I, In sfArsit, a treia card cAtre
sfdrsitul vietil ca monah, In preajma anului 1729. E mil Pan ai tesc u, In Cronicarul Radii Popescu gi Istoriile Domnilor Pita, Roninesti, Bucuresti, 1908, a
arltat GA partea de cronicA, publicata de BlIcescu, sub titlul Isloriile Domnilor
Tarii Romdnesti ached. partea care merge pAnd la 1688 cuprinde neexactitati
de date si fapte cu privire la ultimele zile ale lui Hrizea Vistiernicul, tatAl lui Radu
Popescu, 'mecum si la fuga familial lui Hrizea, deci si a presupusului autor, peste
Dundre. Chestiunea a fost reluatA, de A I. V a si le s c u, Contribufiuni la biografide cronicarului Radu Popescu ;1 a comPilatorului Constantin Cdpitanul (Ungureul din Ungurei, judetul Olt) In volumul comemorativ : /n amintirea lui Constantin
Giurescu la doudzeci 1 cinci de ani dela moartea lui (1875 1P18), Bucuresti, 1944
p. 533-546. Vasilescu discuttnd obiectiunile aduse de E. Panaitescu la lumina unor
documente inedite, le combate, aduednd dovezl pentru paternitatea lui Radu Popescu. La aceleasi rezultate ajunge si Cons tan t G-r e ce so u, Cteva date noui in
legdturd Cu istoriile Domnilor Tdrii Romnesti, In acela,st volum comemorativ In
amintirealui C. Giurescu, p. 277-289. 0 noud, versiune a cronicei, cuprinzind eveni-

mentele dela 1689-1729, a fost publicata de librarul Ge orge I o a al d, Istoria

Moldo-Romniei, Bucuresti, 1859, vol. 11, p. 278-399; o editie criticA a Intregii

cronice anunta C ons tan t G re cesc u, v. ibidem, pag. 280.

Pentru isvoarele cronicei vezi notele dela edijia lui Iorga. Pentru isvoarele grecesti ale cronicarului cf. si A I. V asilescu 1n Convorbiri Literare, Un cronicar
bizantin anonim idilizat de autorul Istoriilor Domnilor rairis Rotnnesti" XLVIII,
1914, p. 1085-1092 si 1254-1270 (Radu Popescu a utilizat Istoria politicA In forma
Turcogreciei), vezi In=d D. R uss o. Studii greco-romne, opere postume I, p. 99;
(de fapt cronica greceascA de la 1570).
Vieata lui Radu Popescu a fost reconstituitA pe Iarg de rAposatul C. Giur es cu
In studiul amintit: Contribuguni la studiul cronicelor muntene. Pentru cdteva mici
detalii este de v5zut si G. P a sc u, Data morlii lui Radu Popescu i Turcisme la
Radu Popescu, In Arhiva, Iasi, XXIX (1922), pag. 241-243.

CRONICA LUI RADU GRECEANU

Cronica lui Radu Greceanu, In forma mai complet pe care

ne-a dat-o un strnepot al su, Stefan Greceanu, cuprinde rio
capitole, fiecare cu titlul s1u, si povestete domnia lui Brncoveanu dela inceputul ei pn in. vara anului 174.
In anul 1698, cnd cronica, Inceput1 mai de mult, a fost inf5.tisat. Donmului ca un omagiu, Tara Romneasc respira
Invazia ostirilor germane fusese respins1 fr vrsri de

virea limpede a lucrurilor, nu s'a putut ridica deasupra lui snge, prin aducerea trupelor turcesti i taresti. Prin abiliinsusi, ca s ne dea nu numai o povestire vie i cald, dar i o
icoan1 sen.iii, plin de adevr i de sinceritate a vremurilor sale.

Ii lipsete acea contiint a rdspunderii fat. de viitorime, pe

care o gsim la marii cronicari moldoveni: Scrisoarea este
lucru venic. ...Eu voiu da sam de ale mele toate cte scriu *.
BIBLIOGRAFIE. Cronica lui Radu Popescu a fost publicatA, pentru Intdia datd, de
N. B I ces c u ta M agazinu istoricu pentru Dacia, al lui BlIcescu i Laurian, vol. I, p.
83-114, 147-186, 211-250, 279 326, 343-389 si vol. II, p. 3-35, sub titlul: Istoriile
Domnikr T,lr Runkinestti, scrke de Constantin Cdpitanul.Editoril au Insotit publicarea
cronicei cu urmatoarea notita: In manuscrisul ce avem, se zice cd aceastA cronicd s'a
saris la 1769 (recte: 1761). In cursul scrierii Ina, cum se va vedea, autorul se mArtu.-

tatea politic a lui Brncoveanu, tara fusese ferit de nenorocirea de a deveni teatrul de lupt in rzboiul dintre cretini
turci. Boerimea era multumit de domnia p1rinteasc1 a lui
Brncoveanu, iar sprijinul generos acordat de el miscxii culturale, ddea domniei lui o strlucire deosebit. In aceast atrnosfer de multiimire generalk un boier ca Radu Greceanu, retras
departe de zarva ambitiilor de curte, trind in linitea cxtilor
sale, era un admirator sincer al domniei lui Brncoveanu. In
rndurile de cald1 inchinare- cu care el inftisa cronica sa Domnului, in al X-lea an de domnie, el exprima, poate nu numai
sentimentele sale personale, ci i pe ale boierimii contimporane:

www.digibuc.ro

CRONICA LUI RADU GRECEANU

Mria Ta, esti cu daruri vrednice Impodobit i ai Ingrijit

de aceast tar 5. cu o asa adnc5. pricepere i Inalt. priveghere,

I cu atta blndete i radare pornit din sufleteascA dragoste

4 ce Ii porti, Inct eu pociu s dau chez5.sie CI politica luminat

p1in5. de buntate a Inltimei Tale este in adevIrat ase mnare cu Intelepciunea lui Democrite we, In Invtaturile
a sale zice: Stpnii noroadelor i povtuitorii lui, trebue s.
4 aib In toti timpii ingrijirea ca s se arate cu asprime care
vrjmasii trii, iar ctre supuii br, iubitori i blnzi
Cu aceste sentimente de admiratie fata de Domnul care, In
mijlocul atator framantzi, isbutise s asigure trii pacea
prosperitatea, se unea recunostinta fat de protectorul care
stimulase i Incurajase munca lui cultural:
Pn In ziva de azi multe feliuri de buntti ai druit Mina
Ta la toat5. suflarea din tam aceasta, i asa si pre mine, plecatul slujbas al Inltimei Tale, m'ai inclzit, Inclt nu pociu
a s-mi art mai bine recunostinta de care sunt cuprins, dect
prin alcAtuirea acestei istorii despre vieata
domniei Inltimei Tale, care s'a petrecut prin vederile mele *.
Lund pana In mn, sub impulsul sentimentelor de admiratie i recunostint5., ca s5. povesteasc. pentru viitorime faptele
cele mult lmdate 0 de toat suflarea tsii acestia cinstite
iubite *, era firesc ca Radu Greceanu s se identifice In toate
paginile cronicei sale, cu interesele Domnului care, dupl el,
erau si ale trii. Brncoveanu, luase domnia, impins dela spate
de toti boierii trii care4 rugau: Logofete, noi cu totii pohtim
s ne hii Domn Sprijinit astfel pe consensul tuturor boierilor,
Brncoveanu se urcI pe tronul pe care sttuse pn atunci
unchiul su de mam, erban Cantacuzino.
Toat lumea era multumit de aceasta alegere, afar de sotia
lui erban Cantacuzino, care ar fi dont tronul pentru fiul su

251

minor. Solii trimisi de erban Cantacuzino la Imp6ratul Leopold

se aflau In drum spre Viena, cand soseste acolo o nou delegatie de boieri, care aduce vestea c erban voa a murit
tara a ales In locul lui pe Brncoveanu. Dintre solii lui erban,
singur Aga Balaceanu, ginerele rposatului Domn, Intetit
de soacra sa, nu s'a putut implca toat5. vieata cu alegerea lui
Brncoveanu. El a rmas In Ardeal, struind pe Mug& imperiali,
care erau atunci In rzboiu cu Turcii, ca s intre cu annata In
Tara RomneascA, s. o libereze de Turci si s redea tronul
cumnatului su, Gheorghe Cantacuzino. Toate straduintele lui
Brncoveanu de a ImpAca pe B515.ceanu i de a zdrnici intentiile Germanilor, nu izbutesc, i in curnd ostirea nemteascl p5.trunde In tara, se Indreapt5. spre Cerneti, Craiova, Pitesti, si de
acolo la Bucuresti.
Povestind aceste evenimente, Radu Greceanu Inftiseaz lucrurile cu o vrlit simpatie pentru politica lui BrAncoveanu.
Mai Inti se stravede, in paginile cronicei, aversiunea Domnului
Impotriva mausei sale, care pusese la cale toate aceste incurc5.turi. Doamna lui erban Voc1 e numit de cronicar srbc de fel
dela Nicopole, fata Ghetii negutAtoriul de abale *. Fumuri
man spune el Intealt loc acei mueri Ii urla In cap, care
toate In desert i-au esit, c. ochiul cel privitor al lui Dumnezeu
niciodat nu se inseal5.*.
Aga Constantin Blceanu este pentru Radu Greceanu, ca
si de sigur ei reprezentau Inteapentru cronicarul anonim,

ceasta nu numai sentimentele lui Brncoveanu, ci i pe ale

boierimii pmntene: viclean i vnzator de tar *. El n'a
vroit s asculte cuvintele Impciuitoare ale Domnului, care,
explic5. Greceanu, inc din boierie avea dragoste cu dnsul
frtie*, ci, cuprins de zavistie i viclesug, umbla dupg fandasii i Oxen nebunesti S'a alunecat 4 dupl blestemciuni

Biserica Ministirii Hurez, criteria lui Coest. Brincoveanu.

www.digibuc.ro

252

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

cu hirea i, cu is botesc meteug , verfind cu oastea nemteasca

aratat , cad a trecut in tabra dumana Cantacuzinilor. De

in Ora ; a adus pe feciorul lui erban Vod5, cu mama lui dela

Draganeti, 4 parndu-i ca lamurete Greceanu cum Il va
aduce Nemtii, Donm pill Il va pune, i aa cu acel nume de
domnie, el, ispravnic domniei i ocarmuitor facndu-se (cad
tnar copil era de ani coconul acela al lui Serban Vod), mai
lesne pre ai tarii bojan i lacuitori Ii va trage lnga ei; intro
care in deert nadajduia, ca. Nemtii nici de cum dupa a lor necanta . Caci de sigur
bunie nu umbla, ci numai folosul lor
Nemtii nu erau s umble dup5, a vnturi blceneti . Aflnd
c Turcii i Tatarii au intrat in tara., imperialii prsesc Muntenia 0 se retrag in Ardeal.
Cronicarul domnesc ne povestete apoi campania pe care a

aceea, cnd erban Cantacuzino a luat domnia, Staicu a plecat

in pribegie, fugind din loc in loc, ca sa scape de urmaririle noului
Domn. Brncoveanu
ne incredinteaza cronicarul i-a artat
4 MAU i blndete , dar el n'a vrut sa vie in tar& la moia lui ,
ci s'a dus in Moldova, la Constantin Cantemir. i aci Greceanu
are prilejul s-1 incondeieze i pe Cantemir: Acest Cantemir,
intiu au fost herghelegiu, apoi i ciau la steagul spatresc aicea in tara au fost . i povestind cum, prin ajutorul
lui erban Cantacuzino, Cantemir a ajuns Domn in Moldova,
cronicarul subliniaza c el, cum a luat domnia, intaia data
nernultumitor s'au artt.t spre facatoriul lui de bine erban
Voc15. a 0, neputnd
strice cu nimic rosturile lui Serban
Vod , s'a apucat, prin mijlocul lui Staicu, s5. surpe pe Bran-

intreprins-o in Ardeal, Brncoveanu, alturi de Sultan, de

Mari 0 de Tkli, campanie care se incheie cu infrangerea
Nemtilor la Zarneti i cu prinderea generalului Heissler. Greceanu povestete 0 el scena intlnirii lui Brncoveanu cu generalul Heissler, dar, spre deosebire de cronicarul anonim, care
infatieaza lucrurile cu mai mult viat, consemnnd i duelul
de cuvinte dintre Domnul roman i generalul german (o Jupne
Haisler, ti-am adus oaspetii care ti-am scris ea-1i voiu aduce,

i raspunsul plin de mndrie al captivului: De

sunt rob, astazi am czut in robie, iar tu eti rob de cnd te-au
facut tata-tu aluzie la starea de vasalitate a Tarii Romne0i), Greceanu se marginete doar s ne spuie ca Brancoveanu, dnd mana cu Heissler, a incercat sa-1 Imbuneze cu
cuvinte de mngaiere pentru ale vremii 0 ale lumii intamplari ,
dar ca bunatatea de suflet a Domnului roman, de cea semeat.
nebuneasca megalopsihia lui Haisler, putin se atingea, c nu
ca un prins i ca robit raspundea, ci i atunci firea lui cea 'Malta
primete-i ))

vrea s i-o arate, micornd lucrurile i biruint.ele ce se facuse .

Dar care erau acele cuvinte de a semeata i nebuneasca megalopsihie , Greceanu nu ne spune, poate i fiindca nu erau pe
placul Domnului.

and povestete aducerea capului lui Balaceanu in cortul lui

Brncoveanu, Greceanu lasa s isbucneasca in cronica sentimentul de indignare, impotriva vn.zatorului de tara:
pre acest Costandin Balcianu nu-1 lsa, ticalosul,
trufia ca s-i aduca aminte 0 de frica lui Dumnezeu, ci cre dea in avere i in cai i in arme i in vitejii i in fandasii nen buneti, i nu tia ca nu este Dunmezeu inaintea celor ce nu se
tern de Dansul, ci aa cu acestea 'au pus : sufletul i vieata .

Se va vedea, cnd vom analiza cronica anonimal, cu ct

vioiciune infatieaza cronicarul necunoscut, dramatica scena
cnd intra in sptaria domneasca alaiul cu caldul in frunte,
care aducea conspiratorii impotriva lui Brncoveanu, legati cu
lanturi de maini i de picioare. Ei bine i Radu Greceanu ne
povestete acest moment, dar sufletul lui de carturar, deprins
cu liniile simple ale clasicismului Oen, nu este atras de am5.nuntele senzationale 0 de elementele dramatice ale scenei. El
trece repede peste acest episod, ca peste un fapt divers, caruia
nu-i da-importanta pe care i-o d cronicanil anonim. Struete
numai asupra vinovdtiei lui Staicu, pe care ni-1 infatieaza inteo
lumina cu totul defavorabila. Astfel, el ne explica dela inceput

...Acest Staicu a fost orn de jos, feciorul unui Barcan,

carele i Parcalab de Curte fusese, iar fiu-su acesta, Staicu, mai
inainte era sluga la Prvul Vistierul Vldescu. Dupa aceea s'au
lipit lng Mare Banul, (care) ffind orn de casa boiarilor Canta cuzinetilor, cu mijlocul lor au tras i spre Staicu mai la cinste

i la boierie: fiind Mare Vistier mare, pre Staicu 1-au fcut

Logort de Vistierie, apoi i Vistier al treilea ajunsese. Iara

dup aceea, trecnd catava vrerne, intealt chip primenin du-se vremile i tara la Domni strini 0 la greci caznd....
Cantacuzinii ajungnd la strmtorare i urgie, Staicu
spune mai departe Greceanu nemultumitoriu binelui s'au

coveanu. Cnd ne comunica sentinta de moarte a osnditilor,

sufletul lui de cronicar nu se induioeaza,
...cele ale lor ficlene scrisori artndu-se 11 toate de fata
cetindu-li-se, ninaeni din cti auzea a se milostivi spre dnii
era, faptele lor cele spurcate i pagne aevea vaz'andu-se, cte
ficleuguri spre Domn i spre targ, vnzari fcuse, c ei pre
Nemti mn tara i adusese, i pentru Nemti, Tatarii venise
la prirnejdie i de istov prapadire tara ajunsese cat nimeni
a din cretini... n'au ramas 'de prada 0 de grade scpati, care
de Mari, case de Nemti, lasnd mult sracime, care ari de
ratan i cazniti au murit, afara de robii ce au luat .
In aceeasi lumina este Inftiat. i cealalta conspiratie impotriva lui Brncoveanu. Dumitracu Corbeanu, ca'petenia conspiratorilor, este un orn foarte ru, zavistnic i turburator , iar
jupneasa lui, Tudosca: muiere rea i neastamparat ; pe
amndoi Ii infiereaz cronicarul: ticaloi *, care nu se puteau
odihni intru atata bine i indestulare .
Necazurile i mai ales grija, care cuprinsese sufletul lui Brancoveanu i al boierilor sai de curte, dup trecerea lui Toma Can:
tacuzino de pastea Tarului Petra cel Mare, se rasfringe cu toat
emotivitatea in aceste rnduri ale cronicei lui Radu Greceanu :

Toma Cantacuzino, marele spatar, carele tocmai ca acel

din 12 Apostoli, Iuda, alegndu-se i de ctre stpanul sau
far de nici o nevoie, ca un hiclean hain.indu-se, Iudei cu axle-

varat s'au asemanat, pentruc den ravna ce pururea spre

4 cele dearte lumeti avea, uitnd cinstea, folosul, mila i can tarea, ceeace Inca den copilria lui tocmai ca dela insu nascaa torul lui, Inca i mai mult pociu zice, dela Domnul catigase
i avusese... pe carele nu ca pre un neam i liar al Mriei Sale
41-au cautat, 1-au cinstit i 1-au iubit, ci neosebit din iubitii
Mariei Sale 'B. avea, i mai cinstit mac pociu zice..., carele intro
atta cinste i indestulare ce avea neindestulandu-se, ci fiind
cuprins i biruit de gndul trufiei, urmat-au tocmai i Eosfo rului i lui s'au asernan.at, carele au socotit sa-i puie scaunul
preste norurile cerului. Aa i acesta nu s'au indestulat cu ct
cinste i vrednicie avea, ci stepena domniei visnd, i dentru

aceea ce au fost au czut, pentruca ochiul cel neadormit al

nefatarnicului Judecator, precum iaste Indelung rabdator,

iaste 0 de sarg raspltitor .

In. aceasta forma, este scrisa intreaga cronica. Autorul ei,

scriind sub ochii Domnului, in mijlocul ernotifior care fr5.mntau curtea, impartaete cu intreaga boierime din divanul
domnesc, simpatiile i resentimentele lui Brancoveanu. Paginile

cronicei vibreaz Inca de cldura patimilor, peste care timpul

a atemut de mult uitarea.
Incepnd din al zecilea an al dornniei lui Brncoveanu, Radu
Greceanu povestete evenimentele an de an, in ordinea in care
s'au succedat.
Acest fel de infatiare a evenimentelor impune cronicarului
sa neglijeze inlantuirea lor cauzal i s amestece intre faptele
importante pentru vieata tarii i Intmplari mai putin insemnate,

www.digibuc.ro

CRONICA LUI RADU GRECEANU

Biserica Sfantul Gheorghe Nou

unde au fost aduse pe ascuns si 1nmormintate, rdrogOteie lui Const. Brncoveanu

253

in timpul focului din 1847, dui:id o gravurd]

a vremei fAcutd de E. F. Bucheri

(Originalul In Muzeul Municipiului Bucuret1)

dar care au strnit senzatie la curte. El povesteste, adesea pe

acelasi plan: venirea Hanului ttresc in tad.; sosirea solilor la
curtea domneasa si. primirea ce li s'a fcut ; pa-tile haraciului
si trimiteri de salahori si care pentru raialele turcesti ; rzboiul
dintre crestini si turd ; plimb5sile lui Brncoveanu prin tad.,

intovrseasc sotul pe drumurile de primejdii ale Constantinopolului. Acolo, in Duminica Sft. Treimi a anului 1716, ora
4 din noapte, sotul sau Principele Stefan si tatl lui, Stolnicul
Constantin Cantacuzino, au fost spanzurati in temnita din

cu notarea precis a conacelor fcute, ziva sosirii si data plearii;

nuntile domnesti; stiri sosite din Beciu (Viena) ; ctitorii si ca.-

Doamna Puna, spre a-si salva copiii dela moarte, ajutat de

ctiva prieteni devotati ai familiei, se ascunde travestit Inteo
cas5., singur, unde, cu toat5. straduinta Turcilor, n'a putut fi
gsit. De acolo, luAndu-si inima in dinti, Inchirie pe ascuns o
corabie si, strecurndu-se cu mult team din Constantinopol
cu copiii, dup patru spamni de altorie pe mare, debard.
la Messina. De acolo porneste spre Neapole si trecnd prin
Bologna si Ferrara, soseste in Venetia, unde avea s o
intlneasc In 1718, fostul secretar al sotului du, Anton Maria

diri domnesti, s. a. m. d.
Cronica lui Radu Greceanu se Incheie tocmai In primvara
anului 1714, la vremea and se desfsur sguduitoarea dram&
la care cronicarul insusi a trebuit s ia sufleteste parte. Nepotul
du Serban Greceanu, care tinea in dstorie pe fiica lui Brancoveanu, a fost dus si el cu nenorocitul Domn la Constantinopol
si a trit in fioroasa temnit alturi de sotia lui Brfincoveanu si
de cunmatii di, zilele de chin si groad, and le-a ajuns acolo, In

Inchisoare, vestea a Domnul si copiii di au fost decapitati.

l Eu, care patru ani neintrerupti spune Del Chiaro am
avut onoarea de a fi In intimitatea acestor principi, nu-mi pot
aminti aceast teribil catastrof, fr a vrsa lacrimi .
In acelasi timp, Radu Greceanu se inrudea si cu Stefan Cantacuzino, fiul Stolnicului, care surpase pe Brncoveanu si-i luase
locul. Nepoata lui Radu Greceanu, Puna, era soria lui Stefan
Cantacuzino si sora lui Serban, ginerele lui Brncoveanu. Puna
n'a avut nici ea mai mult noroc cleat fratele ei. Dup doi ani
de domnie, porneste si ea, ca si sotia lui Brncoveanu, s-si

Bostangi-Basi.

Del Chiaro.

Urgia deslntuit cu doi ani mai inainte impotriva familiei

lui Brncoveanu, se deslantui acum impotriva Cantacuzinilor.
Dela Del Chiaro aflm a satele fostului Domn si ale Cantacuzinilor fuseser imprtite de Mavrocordat Intre rudele si prietenii acestuia. a Am fost de fat zice Del Chiaro si am
servit de talmaciu cnd srmana femeie e vorba de soacra
Doamnei Puna, sotia Stolnicului trimite rugminte la unul
din nouii ministri greci, care detinea prin silnicie satele ei,
ca s5., o miluiasa si. pe ea cu o neinsemnat cantitatel de
gin& .
6

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

254

Dece Radu Greceanu, cronicanil crturar, tace asupra acestor

vremuri de urgie si de durere, nu putem sti. Date le srace pe
care le avem despre vieata lui nu ne Ingadue sa facem nicio
ipotez mcar.

Elenist de frunte al timpului, Radu Greceanu nu a alergat

niciodata dup situatii i onoruri pe care, mai ales dupa ce
se tnrudise, prin fratele sau, cu familia lui Brncoveanu, le-ar
s'a
fi putut obtine. Crturar modest ca toti carturarii
multumit s. ajute cu cunostintele sale intinse de greceasca la
marea opera de traducere a cartilor sfinte In limba neamului.
Era bucuros cl ocupa si el un loc la curtea domneasca, cA
poate fi de fata la serbri si la petreceri, c5. poate impartasi
care erau si ale
bucuriile, Ingrijorarile i durerile curtii
poporului

ca poate nota an de an pentru Domn

cei ce vor veni toate cele ce vedea petrecndu-se sub ochii

sad: i nunti domnesti, i primiri de soli, si incoronari de
Principi (a lui Tkli in Ardeal) i plimbari de curti pe la
mosii i vii, i trimiteri de baraciu la Poart i invazii de
osti nemtesti, turcesti i ttaresti i trimiteri de salahori pentru participarea cetatjlor turcesti, i fuga Tornii Cantacuzino
la Muscali i, i tfurtuna cea ticaloas a Craiului svetesc,
Cronica lui, scrisa fail muIt nerv, dar cu bun simt, este astfel
un ziar oficial de curte al celui mai mare voevod al culturii
romnesti.
BIBLIOGRAFIE. O bibliografie completS asupra lui Radu Greceanu ne lipseate.
Opera genealogia intocmit de strnepotul cronicarului, St ef an D. Gr ec e an u,
aprutA postum, sub titlul Din scrierik inedite ale lui telan D. Grecianu : Genealogiile

documentate ale lamiliilor boiere0i, publicate de Paul S I. Grecia nu , 2 vol.,

Bucureati, 1913-1916, merge numai prs la litera B (e0eleii). Se gsesc insa risi-

pite In aceasta publicatie, ca ai in alte culegeri d documente, cteva acte interesante privitoare la familia Grecenilor. Date despre Inrudirea Grecenilor cu Constantin Brncoveanu se gsesc In: Cdteva documente i un arbore genealogic peniru
a proba descender*: domnului .5telan Dimitrie Grecianu, lost senator, din neamul
boierilor i ot Brdncoveni 6, Bucureati, G5131, 1902. Date despre moaia Greci din jud.

Ilfov, leagnul Grecenilor, in Stefan D. Grecian u, Din irecuiul Tdrii Romiftroti : Istoricul unei bdtrdne mo0i boierefti Grecii, Bucureati, 1910. Precizari biografice noui a adus L C. Filit ti In articolul: Cine erau
cdrturari Radu
5erban Greceanu, publicat In Revista Istoricd Romand, vol. IV (1934), p. 65-70.
Scrisori de la Serban Greceanu la N. I o rg a, Scrisori de familie ale vechilor
Brdncoveni, In Analele Academiei Rotmine, Sectia ist., seria IU, tom XVI (1934

1935), p. 183 0 urm.

OPERA. S t. D. Grecian u a publicat i primele studii asupra activitjii
literare a lui Radu Greceanu In: Scrierile lui Radu Legoletul Chronicarul, publicat
tu Revista Romana pentru sciinle, litere i arte a lui Al. Odobescu, vol. 1, 1861,
pag. 575-588 ai vol. II, 1862, p. 245-258 0 intr'o broaurli cu titlul: Scrierile lui
Radu Logoletul Chronicarul. Completarea articolului din Reviata Ronufnd, peniru a
servi ca introducere la vieala lui Constantin Breincoveanul, Bucureati, 1904. Cronic a

a fost publicati pentru Intaia dati In Magazinil istorici Pentru Dacia al lui N.

Blcescu 0 A. Treb. Laurian, vol. ILp.129-176, 193-228,321-354.

Versiunea publicati de Balcescu cuprinde evenimentele dintre anii 1689 al 1700
ai este extrasli din compilatia de cronici muntene facutS din initiativa lui Nicolae

Mavrocordat. O alta versiune a publicat George Ioa ni d, Istoria Moldo-Rotridniei vol. II, Bucureati, 1858 p. 165-278; caprinde, In 48 capitole, evenimentele
de la 1688 pn la Octomvrie 1699.
o versiune mai completl, cuprinzAnd povestirea evenimentelor dela 1688 panl
la 1714, a fost publicat de un strnepot al cronicarului St ef an D. G r ecia n u, sub titlul: Din cronicile Tdrii Romneti : Viaps lus Costandin-Vodd Brdncoveanu de Radii Vel Logolet Grecianu, cu note 0 anexe, Bucureati, Gbl, 1906.
Aceast versiune cuprinde i predoslovia cu care cronicarul a Inchinat lucrarea lui
Brncoveanu in 1698, cAnd i-a predat povestirea primilor zece ani de domnie. Predoslovia lipseate din versiunea publicat de Balcescu.

CRONICA ANONIMA DESPRE C. BRANCOVEANU

Cea mai obiectiva ca tinuta i cea mai frumoasa ca facturA

literara este 'Ma o cronica pe care unii au atribuit-o lui Radu
Popescu, dar pe care noi, pentru motive pe care le-am aratat
In alt, parte, o socotim anonirmi.
Cronica povesteste evenimentele petrecute dela moartea lui
Serban Voda i urcarea pe tron a lui Brancoveanu, I:41a la
Inceputurile domniei lui Stefan Cantacuzino. In manuscrisul

publicat de Balcescu pierdut In vicisitudinile vietii marelui

istoric al generatiei dela 1848 cronica se incheie cu nararea
Inebunirii, la Manstirea Dintr'un Lemn, a Doamnei Fauna,
sotia lui Stefan Cantacuzino, tocmai in ziva fatal. a Adormirii
Maicii Domnului, cnd la Constantinopol, dinaintea seraiului
imperial, se taia capul lui Brncoveanu si ale copiilor sAi. Aceast

dramatic si stranie coincidentk a sguduit adnc sufletele

contimporanilor, cari erau dispusi sA vada aci pedeapsa lui
Dumnezeu Impotriva celor ce puseser la cale naruirea lui Brancoveanu (Intre care se socotea de unii i sotul Doamnei).
Cronica este alcatuita, dupa cum a aratat regretatul Giurescu,
din doua parti inegale. Prima parte e alcatuita din t cinci simi
din intinderea totala a operei i istoriseste mersul ascendent

al domniei lui Brncoveanu, care culmineaza in 1703, cnd,

In vremuri de aparenta linite, Domnul, rupand toate firele
intrigilor tesute de dusmanii sad, se Intoarce din Adrianopol In
tark cu hatiserif din partea Sultanului, garantndu-i domnia
pan& la sfarsitul vietii. Aceast prima parte a cronicei se Incheie

cu o frumoasa apoteoza de patriarhala. fericire a Domnului:

a Si asa cu acestea se bucura in ospete i in veselii, In nunte,
ale boiarilor de pamant si ale lui nunte, marintandu-si fetele,,

insurandu-si feciorii cei de varsta, cA atta era fericit, cat

mi se pare ca toate darurile norocului erau asupra lui. Ca multi
au noroc In lume, dar nu In toate, cA unii au noroc In cinste,

iar nu de feciori si de bogatie si de altele... Iar acest Domn

in toate au avut noroc: bogat, frumos la chip, la stat, vorba
lui frumoask cu minte mare, rude multe, fii, fete din destul,
gineri, nurori, asijderea cinste mare. Si In boieria lui, i In
domnia ce au domnit nici o lips nu va fi avut. Si acest Domn
ar fi putut s. zica cuvintele lui Solomon: t ca, orice i-a pohtit
inima, lui nu i-a lipsit . Acestea i ca acestea vazand Inaintea
ochilor lui, numai se veselia n.
Dupa, aceast evocare sugestiva a domniei lui Brncoveanu,

cronicarul povesteste repede, In a doua parte, evenimentele

externe din al cAror angrenaj s'a deslantuit rzboiul dintre
Petni cel Mare si Turci, razboiu care, In valtoarea lui, a pregtit
prabusirea lui Brncoveanu.
Istoricii au dreptul sA regrete cA informatia este mult mai

saraca pentru ultimii ir ani din domnia lui Brncoveanu, cA

raporturile dintre nefericitul Doran i Petru cel Mare nu sunt
mai clar mai amanuntit expuse ; dar noi, istoricii literari, cari

cautam In slova stramoseasc, dincolo de adevarul istoric,

eternul omenesc prins in formele artei, trebue sa recunoastem
aci, ca. dup5. apoteoza fericirii lui Brncoveanu, aceasta repede
expunere a faptelor pana la catastrofa finala, este de un real
efect dramatic, pe care cronicarul stie sa-1 speculeze din punct
de vedere literar.
Tonul povestirii lui de aci Mainte, mai ales dupa razboiul
dela Stanilesti, Incepe sa se schimbe. Faptele sunt Inftisate
/rite() lumina mai trist: Constantin Voda IncA cu intristaciune
s'au tras dela Urlati la Targoviste, venindu-i multe Imputaciuni
dela Turci pentru spragerea Brilei, cum cA ar fi fost mers Toma
(Cantacuzino) , cu stirea lui, de au adus Moscalii n.

El zugraveste repede intrigile tesute de Cantacuzini pentru

a rsturna pe Brncoveanu ; plngerile ticluite i semnate cu
pecetile falsificate la Brasov ale boierilor Trii Romnesti;
venirea imbrohorului la Bucuresti; arestarea lui Brncoveanu
confiscarea averilor (e si pang Inteatata avea necredinta, ca
cum ar fi mai ascuns avere, paria. si pre Doamna si pre nurori
le-au cautat si au luat ce au gasit, care obiceiu la Turci n'ar fi
fost mai Mainte, sa cerce muierile ), trece apoi la expunerea, cu
sentimente turburi, a domniei lui Stefan Cantacuzino, insistnd
asupra ingratitudinei Cantacuzinilor fat de Brancoveanu
Incheie povestind tragedia
taierea capului lui Brancoveanu si a celor patru copii ai sai dinaintea foisorului imperial,

www.digibuc.ro

CRONICA ANONIM1 DESPRE C. BRANCOVEANU

sub ochii Sultanului, care privea aceast sceng de groazg i,

apoi, infigerea capetelor in prgjini, dinaintea portii imprgteti.
Autorul acestei cronici este, in ceea ce priveste talentul literar,

superior celorlalti contimporani ai sgi din Tara-Romneascg.

Din indelungata domnie a lui Brncoveanu, el alege cu deosebire evenimentele care l-au impresionat mai puternic, dar isbuteste s ne concentreze interesul asupra Mr, prin viata cu care
le povestete.

Ceremonialul batjocoritor, cu care Brncoveanu primeste In

targ pe conspiratorii potrivnici lui, este descris cu amgnunte
patetice. Din porunca lui, trgdgtorii sunt adui in Bucureti
inteun car mocgnesc * i porniti la palat, cu alai mare. In
fruntea cortegiului, mergeau boierii trimi0 de Brncoveanu la
Tarigrad ; de o parte 0 de alta urmau rnduri-rnduri, toat
slujitorimea din casa lui efendi pra in divanul cel mare, iar la
mijloc, dui de subtioarg de cgtre cglrai, ppau, cu minile
prinse in catuse i impiedicndu-se in fiare, conjuratii. In intmpinarea lor, Domnul trimite pe arma i in chip de Postelnic

mare, cum se obinuia pentru primirea Domnilor, fiindcg se

svonise cg Staico vrea A. fie Domn pe gclea cu un ciomag
mare in mng . Ulitele oraplui erau pline de norod , pe cnd
la curte, Domnul cu toti boierii mari i mici ateptau in cele
doll& spgtgrii, cu uile deschise, sosirea convoiului. Ajuni

inaintea lui Brncoveanu, vinovatii cad In genunchi. Scena

intrevederii dintre Domn i Paharnicul Staico, cgpetenia conspiratorilor, e de un dramatism micgtor: N'ai fi gndit,
Staico,
incepe Brncoveanu ironic sg vgz una ca aceasta,
zgu n'a fi gndit in vieata mea, ca acela ce inteatta vreme,
printr' attea locuri i cu attea feluri de umblete (s'a vnturat),
s te vgz ap, dinaintea mea, inteacesta chip. Zgu n'asi fi gndit.

Cu moartea in suflet, infundat, rgsvraitul abia ingimeazg:

Greit sunt Mriei Tale ; mila Mgriei Tale, *Ina' este mai mare
deat grepla mea . La toate imputgrile Domnului c5. el le-a
dat pine i iertAciune, iar ei i-au aruncat cu piatra pribegii,

incoltiti, nu pot rgspunde deca: Greiti suntem Doamne,

gresiti, i ce va fi voia Mgriei Tale .

255

Era un exemplu sguduitor, pe care Brncoveanu II dgclea

pentru trgdgtorii de domnie in vremuri turburi, cnd flckile
rzboaielor la hotare amenintau tara.
Alte pagini ale cronicei, tot aa de dramatic expuse, sunt
grupate in jurul unui episod care scoate in luming. o BRA lature
a caracterului lui Brncovea.nu: energia cu care tia s aducg
rnduialg in administratia tArii i s sgaltge pe boierii fraudatori,
chiar i atunci cnd acetia li erau rude apropiate.

Vinovatul era de aceast datg marele boier Radu Clucerul

Stirbei, care tinea in cgsgtorie pe o varg, a Doranului

om, cum

/1 caracterizeazg cronicarul, cam lung la unghii . Insgrcinat

cu strngerea birurilor, Stirbei luase mai mult decast se cuvenea,
pentru a-i face 0 lui o parte Insemnatg. Brncoveanu primete
plngerile locuitorilor jefuiti, tocmai la Cerneti, unde se dusese
A, se intlneascg cu tabgra Sultanului. Adunnd atunci zapisele
Clucerului i controlndu-le cu catastifele vistieriei, se convinge
de vinovgtia lui Stirbei i porunceste cairnacamilor si din Bucureti s5.-1 cheme grabnic i sg.-i cear s. intoarcg, imediat
banii sgracilor, cg de voie nedndu-i, va s-i dea cu ruine s.
Stirbei insg, netiind cg. iscAliturile s lui se aflg. in mna lui
Brncoveanu, o tinea inteuna 6, a nu a luat nimic i cg nu va
da niciun ban . Dornnul, aflnd aceasta, s'a turburat i, ajungnd in scaunul sgu din Trgovite, a cenit s i se aducg la curte
vinovatul i in plin divan Ii adreseazg rgspicat aceste cuvinte:
Clucere, cnd te-am trimes in targ cu slujbe, fiind cu boerie,
dreptate am poruncit s faci, au nedreptate ? El zice:
Ba, dreptate ai poruncit Mgria Ta s fac. $i incepu a se indrepta
din cuvinte. Iar Domnul zise: Dar acestea ce sunt ? $i scoase
hrtioarele cu iscglitura lui 0 le dete la Radul Cluciarul, fes ciorul Hrizei Vistierul din Popesti, sg le citeascg. $i se sculg

Radul Cluciarul de unde edea la Divan 0 le lu din mna

Domnului i incepu a citi i a arlta Cluciarului Costandin
iscgliturile lui. Care, dac, au vzut, au rmas inghetat.
Si incepu a zice: c pentru cheltuiala cii 0 a feciorilor au
fcut. Si un covor i nite tipsii i tingiri ce au fost luat mitg, de
# au fcut nedreptate sracilor, zicea cg le-au druit Manstirii

Dup aceast sumarg judecatg, Brncoveanu, intorcndu-se

Streho4i. Domnul zise: Auziti boeri, cu ce jafuri i cu ce nedrep-

spre arma, dg, porunca : Arma, ia pre dumnealor de-i du in

tti face pomeni. Incepu a-1 mustra, zicnd : Dar png cnd
aceste jafuri s le faci, Cluciare Costandine, c din nimica, eu
te-am ridicat i te-am fcut slugiar mare, comis mare 0 cluciar
4 mare, al aselea scaun al divanului, i te-am miluit i te-am
tinut credincios !. Ai luat judetul Dmbovitei: 1-ai prgdat de
n'au rgmas ca un sat. L-am luat acela i ti-am dat Teleor-

puscgria unde i-au ggtit-o singuri, c noi avem alt treabg...

sg bem astzi . $i pe cnd conspiratorii scoborau, zorngind
din lanturile prinse de mini 0 de picioare, in beciurile intunecoase ale palatului domnesc, i ua grea a temnitei se inchidea
0 se zvorea cu lacgtul In unna Mr, Domnul, cu toat boierimea
spre a sgsbgtori o nunig se
care se adunase la curte
apazg la masg, toat ziva png noaptea, cu feluri de muzici,
cu tunuri, precum este obiceiul Domnilor .
In beciurile temnitei, Staico i tovargsii sgi stau mult vreme,
pn5. ce se tin trei divanuri asupra lor: unul fcut de Domn
in sptria cea mare, un altul in divanul cel mare i, in sfrit,
un al treilea tinut de boierii singuri, in vistieria de jos, farg Domn
cu cealaft targ i cu vlddica Teodosie . Zadarnic Staico
blesteamg pe Constantin Cantemir i pe Cupretii care-1 puseserg la cale, zadarnic se roagg de iertare cg, fiind om btrn,

nu va trgi mult i pentru doi trei ani, dece sg-i verse sngele,
s intre in plcat ; soarta lui este definitiv hotgrit in al treilea
divan, tinut de boieri sub preedintia Mitropolitului. Aducndu-se pravila tarii i cercetnd Mitropolitul in ea cazul
impricinatilor, i se d. lui Staico
citeascg singur osnda :
care va umbla impotriva DomBoierul zicea Pravila

manul. $i mai ru 1-ai fcut, cg ti-am ggsit pe urmg-ti

sume de lei jefuite, pentru care te-am suduit inteo vreme
4 0 te-am urgisit sg nu te vgz in ochi. Iar te-am iertat, pentru
ruggciunile altora: acum iar ai fgcut j alun

i nedreptate 1 ....

$i amintindu-i toate nravurile lui vechi i toate osndirile

de care a KAI:at du greu : cum Antonie Vodg. era sa-i taie
mana * i sg-1 dea cu catastihul legat de gt prin trg ; cum
Serban Vod . era sg-1 spnzure s pentru furtipgurile ce au fcut
din banii cailor . BrAncoveanu incheie hotgrit i aspru
Si

acum ai imbgtrnit 0 tot nu te lai. Voi s te fac sg inveti s.

Si porunci dreggtorului care avea in sarcing paza celor osInditi:
Ia-1,

cgpitane de dorobanti, 0-1 du la vistierie. $i sg. cauti

un car sg-1 pui i sg-1 duci la Mehedinti, prin satele pe care

le-au jefuit, s le dea banii care i-au luat. $i apoi sg-1 aduci,
'Ms s-1 bagi i in fiar. si-1 lug
duse la vistierie pg.n in

amiazg zi; de aci 1-au bgat in puscgria dela Poartg. (poarta

nului si a Tgrii, sg-1 spnzure i sg-i facg spnzurgtorile mai

(C palatului) .

inalte cu un cot cleat ale altor oameni prosti .

Aruncat din nou in temnit, este ridicat de acolo, trimis la

la curte i In toat Trgovitea. Sotia Clucerului, vara Domnului,

Mngstirea Snagov, 0 in cele din urmg spnzurat s inteo noapte,

in targul de afarg. al Bucuretilor , pe cnd ceilali conspiratori
sunt aruncati In. temnitg.

cu maicg-sa, sora mamei lu Brncoveanu, se duc inteun suflet

la curte i, cu lacrimi in ochi, cer indurare pentru cel vinovat.
A trebuit s intervin mama Domnului ; a trebuit sg. interving

Aceastg aspr, dar dreapt judecat, a fgcut o mare senzatie

6*

www.digibuc.ro

256

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

Poarta castelului brAncovenesc de la Potlogl.

(Arbiva fotcgrafia a Fundatiei Regele Mihai I).

boierii ;

a trebuit s5, intervie Mitropolitul 1nsui, pentru ca,

dupa dou5 saptamani de temnit, urgisitul boier i ruda O. fie

iertat, cu conditia ca sa restitue saracilor banii indoiti.
Am struit inteadins asupra acestor dou episoade

toare, pentru ca O. se vad talentul literar al cronicarului;

darul lui de a alege din valmsagul faptelor amnuntele care
caracterizeaza o epoca si de a le ridica la valoarea tipica, de a
gsi cuvantul care oglindeste o intreaga stare sufleteasca ; de
a insufleti oamenii i vremurile disparute si de a pune astfel in
scena dramele pe care le reconstitue. Cronica este plina de asemenea amanunte interesante, care redau nota caracteristica a
oamenilor si a sihiatiilor i coloarea local. a vremii.
MAI, de pild, ce bine este fixat mandria i aroganta generalului austriac Heissler, cazut In captivitate dupa lupta dela
Zrnesti. Adus in cortul in care se aflau Sultanul, Tkeli
Brancoveanu, acesta i se adreseaza cu urmatoarele cuvinte,
din care nu lipseste nuanta de ironie: i Jupne Haissler, ti-am
adus oaspetii care ti-am scris ca-ti voi aduce. Primeste-i I e.
e Iar el raspunse lui Constantin Voda: 41 Nu te bucura de aceasta

Intamplare, ca. de am pierdut noi rzboiul, imparatul nostru

e mai are ca noi multi, ci te bucura de vrsmasul tau, de Bala. ceanu, (era ginerile lui Serban Vod, care adusese pe Austriaci
in tara) c5. au pierit, c5, eu, pentru ca sa-1 mantuiesc pe dnsul,

e am cazut in robie, si de sant si rob, astdzi am czut in robie,

iar tu face generalul aluzie la vasalitatea tarilor noastre
a esti rob de cand te-au facut tata-tau b.
Nimic nu contureaza apoi mai precis satisfactia pe care o
simte Brncoveanu la aflarea acestei stiri i straduinta de a
liniti tara, decal episodul pe care-I povesteste imediat:
Deaci intreband Constantin Voda: unde au pierit B515.4 ceanu, au trimis slujitori i l-au adus acolo mort, ci capul

1-au trimis la Bucuresti, de I-au pus inteo sulit in ziva de

Sant5. Maria Mare, ca inteacea zi se lauda Balaceanu c va
s fie in Bucuresti, iar trupul noteaz5. cronicarul care avea
I si el aversiune pentru Balaceanu
i-au ramas batjocura
oamenilor

Prin obiectivitatea ei, prin asemenea amanunte dramatice,

care redau coloarea epocii, prin cursivitatea stilului, savoarea
pitorescul povestirei, cronicarul anonim se ridica, de-asupra celorlalti cronicari ai lui Brancoveanu, si se aseaza pe linia marilor
cronicari ai Moldovei.

DISCUTII ASUPRA PATERNITATII. Cine este autorul

acestei cronici, pastrata intreaga, fara nicio indicatie, intfun
singur manuscris, i acela pierdut dup publicarea lui, in sbuciumul vietii lui Balcescu ?
Pentru a-I putea identifica intre boierii dela curtea lui Bran-

coveanu, este mai tntiu necesar s fixam data la care a fost

alcatuita cronica.
Regretatul C. Giurescu, care-si facuse o adevarata speciali-

tate din studiul cronicarilor, dar care, spre paguba culturii

noastre, a decedat inainte de a-si fi putut incheia opera, a ajuns,
prin critica interna a textului, la urmatoarele concluzii in ceea
ce priveste datarea.

Cronica a fost scris, tarziu in domnia lui Brancoveanu,

precum se poate de altfel vedea destul de clar, din chiar
inceputul ei:
e Multe i vrednice de auzit islorli sunt de faptele ce s'au intamplat in zilele domniei lui Costandin Vod. Brncoveanu,
44 care ma voiu nevoi a le scrie cat voiu putea .
Pentru ca s poata incepe cu aceste cuvinte cronica, autorul

trebue s. fi cunoscut inainte de a se fi asezat la scris, acele

www.digibuc.ro

CRONICA ANONIMA DESPRE C. BRANCOVEANU

257

Biserica Domnita Blaaa din Bucureati, ziditl de Balaaa, Boa lui Const. Brincoveanu, astoriti cu Banul Manolache Lambrino.

multe si vrednice de auzit istorii, care s'au intAmplat In domnia

lui Brncoveanu, deci trziu.

lor: a Laus in fine cadit, cum zice oarecare politic latin sau

Cronica este alcItuit, dup cum s'a spus, din doua prti
inegale: prima parte, cea mai desvoltat, se Intinde pan la
intoarcerea lui Brincoveanu dela Adrianopol, cnd se credea

Din limba latin, obi5nuit in actele de cancelarie, ii scap5.

din cnd in cnd sub pan, in cronick expresii ca: duca (de

cu drept cuvnt ajuns pe culmea fericirii. Restul, alctuind abia

a 5asea parte din totalitatea operei, poveste5te intr'o repede

ochire decderea lui Brncoveanu, cu decapitarea lui 5i a copiilor
si 5i domnia lui Stefan Cantacuzino, pfin5. la Inebunirea Doanmei
Pauna.

Examinnd cu atentie prima parte 5i intemeindu-se pe faptul

cl In diferite locuri din cuprinsul ei, se face aluzie la evenimente care s'au petrecut ulterior, Giurescu a fixat data la care
a fost scris aceast parte: anul 1709, care reprezint in domnia
lui Brncoveanu o epoc senin, de mari sperante inviortoare.
Pe acelea5i criterii, Giurescu stabile5te c a doua parte a cronicei a fost scris in vara anului 1716.
Cronica anonim a fost scris prin urmare in rstimpul dela
1709 Ong in yam anului 1716.
Care dintre boierii dela curtea lui Brncoveanu a putut scrie
cronica la aceste date ?
Din studiul cronicei, se vede c el era un om de cultur5. larg,
putin obi5nuit pe vremea sa. Mai intiu I5i frmntase mintea,
se pedepsise cum se zicea in limba timpului cu studiul
latinei, care era intrebuintat pe atunci in cancelaria lui Brn-

coveanu pentru corespondenta cu occidentalii. Cuno5tintele

sale de limb latin erau, se pare, destul de sigure, cci vorbind
de visurile himerice ale lui Bllceanu, el se folose5te, pentru
a-5i contura ideea, de dou dictoane latine5ti, bine puse la locul

cum zice altul Finis coronat opus, adicl sfr5itul cunun locul i.
Saxonia) dux ; generarism ; generariul ; conandan(ii ; regemente ;
comisariul ; presidiile (cettilor) ; fortelifii Infra care scap
norodul in vreme... de rezmerite ; rebekti ; fncoronare ; coronatie ; patria ; privilegii ; grafia ; f,arola ; orgoliu ; armada (Irantez) ; invitaare, etc.

Din putinul cat se resfrnge in cronica, se pare c el avea

cuno5tinte sigure 5i despre istoria roman, cAci vorbind Intr'un
loc de cetatea Cladova, adaog: 4 La Cladova cetate, care au
fcut-o Claudie impratul 5i la Turnul Severinului, unde skit

5i. picioarele podului lui Traian impratul ce au facut preste

Dunre u.

In afar de limba latin, autorul cronicei cuno5tea 5i limba

greack dui:4 cum o dovedesc uncle citate ca: e precum zice
Aristofan in stihul intiu , *son cuvinte ca: prochimen (1-6
Irpoxellevov = subiect, chestiunea despre care se vorbe5te):
lc 55. venim iar5.5 la prochimen * ; politie, linie de conduit ; sau
a avea patold asupra Domnului u, rExet ntiOo icard Tc.vog = a

avea pic. pe cineva, a avea inim5. rea).

Si, in sfr5it, autorul era familiarizat 5i cu limba turcesc,
precum, o dovedesc numeroase pasagii ale operei sale. Astfel,
povestind tntr'un loc mnia vizirului impotriva lui Brancoveanu,
c n'a ie5it la vreme intru intmpin.area Sultanului, cronica spune
c5. vizirul 4 ca un ceas n'au vorbit. Iar dup aceea au zis: Diisfzi
ghiaur, cum nu asculti porunca, de n'ai venit inaintea impratului E Povestindu-se, intr'alt loc, spaima Turcilor cand s'au

www.digibuc.ro

258

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

pomenit cu Nemtii in traneele lor la Timisoara, cronicarul ne

spune ea a Turcii au fost strignd: Medetu, medetu, ghiaur bezebat,

adick explic& el: vai ! vai! ghiaurii ne-au calcat . Ironiznd,

inteun rand, pe banul Cornea Brailoiu, ispravnic de Cernet care,
vznd un s musaip ce venea s dea de stire c5, trece Sultanul
prin tark cronicarul anonim il incondeiaz: nimica, alta n'au
mai cautat, macar un selammalikim dela musaip s audk ci au
Incalicat pe cal 0 au luat crngul in cap . Despre August al
II-lea, ne spune C. Turcii il numeau Nalceiram adic5, 15,murete el:
romnete va s, zic5. sfararra-potcoava . Sultanul
Mustafa a au zis c el nu se numete imparat, ci seideigheciti
Termeni turcesti de functionari i acte oficiale revin deseori
sub pana lui: Mustaf a aga, capegibap, Iazagiu-Bocta0 effendi,
imbrihor, bostangii imprteti (soldati din garda impratului)
musaip, hadiim sait (hadm = eunuc ; saip = negru), arzuri
(jalba colectiva) ; hatiferi (ordin imperial) chiar numiri de
localiati date sub forma turceasca: insula Sack adicA Chios .
Cazacii au luat ceatile dela Doganghecet.
Am insistat asupra acestui aspect al cronicei anonime, fiindc
ne lumineaz5, drumurile noui pe care apuca limba literar din
vremea lui Brncoveanu i fiindca el ne arat in acelasi timp
ceva din personalitatea autorului cronicei, orn cult, cunoscator
de limba latink greac& i turc.
Care dintre boierii munteni, scriind intre I7o9-1716, se pu-

tuse ridica pang la cunotinta acestor trei limbi, de a caror

indemanare d dovad autorul cronicei?
N. Iorga credea ea nu putea fi altul dect Radu Popescu. Intr'adevar, cronica pe care, faa deosebire, toate copiile acute in
Muntenia sau Moldova o atribuie in chip indiscutabil lui Radu
Popescu, ne dovedeste c cronicarul oficial al lui Nicolae Mavrocordat era un orn invatat i cunosctor al celor trei limbi amintite. El se folosete de aceleassi neologisme latine ca i automl
cronicei anonime ; opera lui are de asemeni un contingent insemnat de elemente greceti i, in sfarit, intrebuintarea cuvintelor turcesti in forme flexionare corecte (de ex.: pluralul dela
Saitan-Oglu Il formeaz exact: aitanici Oglulari, limba turca
fiind o limb aglutinana) nu las nicio indoia15, c Radu Popescu era familiarizat i cu limba turceascl. Datele biografice
consun cu concluzia pe care o scoatem din analiza linguistic&
a cronicei lui Radu Popescu i vin s ne lamureasca. impreju-

raffle in care automl ei a putut sa-i insuseasca cunostinta

acestor trei limbi.
Dup uciderea in imprejuari dramatice a taalui su, Radu
Popescu i familia sa, furisndu-se noaptea printre paznicii
ornduiti de erban Cantacuzino, se refugiaz5, in Turcia i stau
la Constantinopol mai mula vreme, pan5, ce li se deschid drumurile catre Moldova. Acolo, in mediul cosrnopolit al marei
metropole, a putut Radu Popescu sa se famiiarizeze cu limba
turca i s5.-i desavareasc cunotintele de limba greack pe care
probabil o invatase din tark poate chiar din familie, caci bunicul sail se pare c5, era grec. In sfarsit, cronica anonirn ne mai
spune c Radu Popescu era invtat in limba latin i. pentru
acest motiv a fost trimis de Brncoveanu In solie s trateze la
Brasov cu generalul Heissler, cornandantul ostirilor imperiale
din Ardeal.

In sprijinul paterniatii lui Radu Popescu cade acum cu

greutate argumentul adus de rposatul profesor dela Universitatea din Cernauti, Ion Sbiera in Micdri culturale i literare la
Romlinii din stiinga Dundrii (pag. 206): Autorul cronicei se
vadete pretutindeni contimporan, ba adesea chiar ca martor
ocular al intamplarilor i ceea ce este mai semnificativ, el
4 introduce in actiune din primul an al domniei lui Constantin
Brncoveanu a pre Radul Logoratul, fiul Hrizii Vistiarul din
Popesti, fiind invatat i In limba latineasc , aducnd inainte,
chiar cuvintele ce le vorbia acesta catr& generalul Heissler, ca

trirnis al domnitorului. De unde sa tie autorul acele cuvinte,

daca n'ar fi fost Insusi de La, caci aici nu se zice, ca aiurea
precum spun cei ce au fost acolo i. Aceasa Imprejurare Incheie Sbiera indic destul de bine pe autorul sau izvorul
scrierii u.

Citind textul din cronica anonimk in care se reproduce,

cuvnt de cuvnt, discutia urmaa intre generalul Heissler
Radu Popescu, vedem cat de limpede i cat de precis este redat

discutia contradictorie si plin5, de vieat dintre cei doi reprezentanti ai unor atitudini politice adverse. Este greu de presupus c altcineva dect Radu Popescu Insui s fi putut reda
decursul acestei intrevederi si discutia amanuntia dintre el 0
general.

Nu tim daca Brncoveanu a fost pe deplin multumit de misiunea lui Radu Popescu i nici insemntatea pe care i-a atribuit-o curtea domneasca. Fapt este ins ck in cronica oficia15,
a lui Radu Greceanu, scrisa sub privegherea Domnului, aceast
misiune a lui Radu Popescu nici nu este mentionata.
Tendinta de a infatia inteo lurnin5. simpatica actiunea lui
Radu Popescu se vede i in alte parti ale cronicei. Astfel: nici

n'apucase Radul Logoatul s se intoarc5, in tar si Brancoveanu, pentru a inltura intentia comandantului german de a
invada cu armata in Tara Romneasck scrie solului sau s
instiinteze pe Heissler c5. Ali Pasa se indreapt cu otile pe Du-

nre, spre Rusiava, ca s o smulga din minile Gerinanilor.

i Indat ce au venit cartea scrie cronica la Radu Logofatul in Brasov, au mers la Generariul i i-au spus toat povestea,
precum scrisese Domnul .

In alt loc, se aminteste insarcinarea pe care Radu Popescu

a primit-o din partea lui Brncoveanu de a supraveghea fortificarea cu bolovani de piatra a ceatii Cladova, din porunca
Turcilor. Intarirea se incepuse sub supravegherea direca, a lui
Brncoveanu, dar Domnul, retragndu-se spre a pazi tara de
o invazie nemteasca au ales zice cronica doi boiari mari
de i-au lasat cu o seam de osti cu cpitani, s fie de paza, anume
Radul Stolnicul, feciorul lui Tudor $5,trariul din Greci i Radul

Cluciarul, feciorul Hrizei Vistiarul din Popesti, si i-au invta,t

si le-au dat toaa ispavnicia de trebile ce era acolo... i prin
vremea ce au fost acei boiari acolo, cetatea o au isprvit....
inurnrnd toate sarcinile pe care i le-au indeplinit contiincios i cu chibzuiala, cronica incheie: i alte trebi i porunci,
ce era, le facea spre folosul domniei 0 al axii .
Din motive ce nu se vad, Brncoveanu inlocuieste ins pe
Radu Popescu i pe colegul sari cu Banul Cornea Brailoiu.
Cronicarul nu uit s ne inatieze, subliniind cu o nuant de
umor, isprava inlocuitorului. Pe and Domnul se afla in toamna
la Trgovite i ispravnicul sau la Cerneti, vine un musaip,
care avea sarcina sa dea de veste c5. sosete Sultanul, inapoiat
atunci din razboiul cu Nenntii. Banul Cornea 4 de mare politie
ce avea noteaza zmbind cronicarul cu tot feliul de neamuri, de limbi, mai vrtos fiind politic cu Turcii, indat ce au

vazut pe Saipul impratului... nimic alt n'au mai cutat,

macar un Selammalikim dela Musaip s auz5 ci au incalecat
pe cal 0 au luat crngul in cap, Dumnezeu tie cte vreascuri
1-or fi lovit peste ochi pang au ieit cu putintel suflet . Noroc
pentru tar ca a ieit inaintea Turcului capitanul de Cerneti,
care 1-a cinstit i 1-a imblnzit. Dup5, ce a povestit aceasa
isprav a Banului, care de spaima musaipului a parasit tabra
0 a luat-o prin crng, cronicarul subliniaza primejdia ce s'ar
fi putut abate asupra trii din aceast stngacie a ispravnicului
donnnesc:

Acest feliu de isprava a acut Banul Cornea Domnului

care s nu dea Dumnezeu s faca vreun boiariu altul vreodata

ca acest lucru, ca mare primejdie va veni pamntului sau

Dornnului trii, ca s vie un imprat mare ca acesta atuncea

www.digibuc.ro

CRONICA ANONIMA DESPRE C. BRANCOVEANU

intiu In pmntul terei i a nu &ease& nici conace, nici

Domn, nici ispravnicul Domnului, care a fie pentru o vorb,
pentru o cluz, s indrepteze calea inatro ar vrea s mearg

0 a nu facl ru sau Domnului sau tdrii .

Aceast biciuire a isprvii svrit de Banul Cornea, dup
laudele aduse lui Radu Popescu i tovar4ului au, apoi reliefarea rolului pe care l-a jucat Radu Popescu in tratativele cu
generalul Heissler ; reproducerea cuvnt de cuvnt a discutiei
ce a urmat atunci intre acetia doi; aversiunea impotriva Cantacuzinilor ; prezenta elementelor latine, greceti i turceti In
cronica lui Radu Popescu Lin cronica anoninak toate acestea
militeaa puternic in sprijinul paternittii lui Radu Popescu.
Trebue s recunoatem Ins c argumentele aduse impotriva
lui Radu Popescu de regretatul C. Giurescu cad i ele greu in
cumpn5 .

lat.& teza regretatului Giurescu, expus cu argumente bine

sustinute, in Contributiuni la studiul cronicelor muntene.

Mai intiu, Giurescu pleac dela constatarea c5. prezenta

elementelor latine, greceti i turceti, in cronica anonim, nu
poate constitui un argument in sprijinul paternittii lui Radu
Popescu, deoarece incruciarea acestor influente lexicale este
un aspect caracteristic al limbii literare romneti din epoca
lui Brncoveanu i ea se intlnete i la alti cronicari ai vremii,
ca de pild la Radu Greceanu.
Giurescu gsete apoi intre cronica anonim i cronica lui
Radu Popescu deosebiri de redactie. Automl cronicei anonime

are o deosebit predilectie in expunerea sa pentru vorbirea

direct oratio directa care insufletete adesea naratiunea.
Nu numai and este vorba de a povesti evenimente la care el
a fost prta i martor, ci chiar atunci cnd povestete din
informatiuni culese dela altii, el prefer s reproduc, ori de cte
ori are prilejul, cuvintele eroilor ce iau parte la actiune. Acest
fel de redactare este aproape neobinuit la Radu Popescu.
In sfrit, intre cele dou, cronici este 0. o deosebire de con-

25 9

laude, ci mai vrtos este a se huli pentru multe rele ce au fcut

In domnia lui, care au rrnas la cei dup& unn reutate i ble stern. Avea o lcomie mare peste msur i obiceiurile bune
ale t5.rii... le-au stricat .
Cronica anonim a fost terminat in vara anului 1716, cnd
Mavrocordat dobandise dornnia Trii Romneti; cronica lui
Radu Popescu in 1719. Cum se explic& aceast fundamental&
schimbare de convingeri, intr'un interval de timp aa de scurt,
admitnd c Radu Popescu ar fi autorul ambelor cronici? Pre-

supunerea c Radu Popescu i-ar fi schimbat prerea despre

Brncoveanu, sub influenta lui Mavrocordat, nu se poate sustine.

Nu se poate sustine, fiinda Mavrocordat nu era stpnit

de ur fat. de amintirea lui Brncoveanu. Cronicarii oficiali
cari povestesc domnia lui Nicolae Mavrocordat, Nicolae Costin
Acsinte Uricariul, au despre Brncoveanu cuvinte de laud:
au domnit 27 ani cu multA fericire 0 au fcut Tara-Romneasa
sciut i vestal in multe prti a lumei u. Nu exist, crede Giurescu, deal o singur concluzie pentru a explica aceast fundamental& schimbare: Radu Popescu nu este autorul cronicei
anonime.

Trebue s mrturisesc mns c ultimul argument adus de

Giurescu, din atitudinea deosebit a celor dou cronici fat, de
Brncoveanu, nu-mi pare aa de convingAtor pe ct s'ar prea
la prima vedere.
Mai intiu, dei lumina in care cronica anonim inftieaz5.
domnia lui Brncoveanu este in genere simpatia, totui ea are

prti de umbr, aci autorul ei nu uit s ne zugrveasa i

situatiile umilitoare ale Domnului. Iat de pild5., cum ne inftieaz1 intlnirea lui Brncoveanu cu Sultanul la Cerneti:
Cnd era la conac i sta oastea de fAcea halaiu, and intra
impratul in corturi, Domnul descleca i ingenuchia, i and
trecea impratul se pleca cu capul la pdmiint a.a-1 invta
cei de lng5, implratul, iar oamenii Domnului sta tot alri,

apoi inaleca i Domnul 0 se ducea la otac. De acolo poa-

ceptie. In cronica anonim autorul este insufletit de un senti-

mele, pezmezii cei cu ap de trandafir i cu moscos fcuti

ment de simpatie pentru actiunea politic a Domnului, pe

care o intelege i o indrepttete pe deplin, i. in acela0

struguri i altele ce socotea Domnul, numai sta de a se tri-

timp pentru crmuirea lui din luntru, pe care o gasete plin

de chiverniseal. Brncoveanu este astfel infdtiat inteo lumin
plcut: nu numai ca un Domn inarcat cu toate darurile noro-

o mite la unii i la aljii, in tot ceasul i In toat vremea .

In ce privete schimbarea de convingeri i simpatii la Radu
Popescu, am avut prilejul s o cunoatem din schita biografic
pe care am inftiat-o. La un scurt interval de timp, dup ce

cului, ci i ca un om bun, blnd, rbduliv , cu minte mare .

semnase alturi de ceilalti boieri munteni adresa care Carol

Actiunea lui chiar atunci cnd este vorba de pedepsirea

angeroas a boierilor trdtori e condua numai de interesele rii i ale locuitorilor.
Aceast simpatie pentru Brncoveanu li strnete ura impotriva Cantacuzinilor in special impotriva Stolnicului i a
fiului au Stefan pe care, considerndu-i ca trdtorii lui Brn-

al VI-lea i Printul Eugeniu de Savoia, prin care cereau inlturarea lui loan Mavrocordat i numirea ca Domn ereditar al lui
Gheorghe Cantacuzino, Radu Popescu se intoarce la curtea lui
Nicolae Mavrocordat, primete functiunea de mare vornic
in cronica lui incondeiaa pe tovarii si de pn atunci cu epitete grele: spurcatii de boieri, cu capetele pline de fumurile
deertciunii, care prin sfaturi vrednice de ras s'au alatuit cu

coveanu i uneltitori ai prlauirii lui, i inftieaz inteo lumin

antipatic.
In cronica lui Radu Popescu

Nemtii.

observ. Giurescu

domnia

lui Brncoveanu este dimpotriv inftiat inteo lumin neplacut, ca fiind inspirat numai de interesul lui personal 0 al
familiei sale. Ba inteun loc, Radu Popescu polemizeaa chiar
cu automl cronicei anonime. Acesta afirmase despre Brncoveanu c in toate au avut noroc: bogat, frumos la chip, la
stat, vorba lui frumoas, cu minte mare.... Radu Popescu
intoarce astfel aprecierea cronicei anonime:
Costandin Vod in domnia lui au fost fericit de toti oarnenii
tarii i Ina si de oamenii altor ri, iar nu ludat, pentrua

alta este fericirea, alta lauda...u.

enumernd motivele fericirii lui Brncoveanu, incheie:

...Dar toate acestea au fost darurile norocului, iar nu

atigate de dnsul, c aceea ce catig cinevai in lume este
iar Costandin Vod nici
partea sufletului, adec buntatea
o buntate n'au artat in vieata i domnia lui, pentru ca s-1

Poate tocmai pentru a face s se uite uneltirile lui, alturi

de acei pe care acum li critica, a cutat intr'un exces de zel,
s inegreasc dorania lui Brncoveanu, pentru a inftia inteo
lumin ct mai simpatia domnia binefatorului au.
In orice caz, ultimii ani din vieata lui Radu Popescu sunt
ani turburi, in care nu vedem nicio consecvent i nicio convingere.

s'ar putea ca tocmai aceste drumuri intortochiate ale vigil

lui, aceste atitudini contradictorii, s-i fi impovrat contiinta
de rernuari, indemnndu-1, in amurgul vietii, s renunte la

toate deeraciunile, pentru a auta in manstire, prin

i rugciune, a-i ispeasa pcatele i s-i pregteasc
sufletul pentru vieata viitoare.
BIBLIOGRAFIE. Cronica anonim a fost publicata In Magazinu isloricu pentru

Dacia (tom. V, p. 93-184) al lui B SI cescu

L auri a n, sub titlul: Isloria

Terei Romne4li dela anta 1689 incoace, eonlinual do us; anonim.

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

260

Cronies anonimi cuprinde istoria Tarii RomnestI dela Octomvrie 1689 pAni
la August 1714. Manuscrisul publicat de Balcescu s'a pierdut, dar o parte din
aceast cronici, fOr Inceput i cu o continuare de un alt autor, se pastreaz1 In
manuscriptul nr. 441 din colectia Academic! Rorn One.

In acest manuscript,

povestirea este dusl pAn la Martie 1717 (domnia la loan Mavrocordat). Continuarea aceasta a fost publicati de N. Iorga In Sluzlii i Documente, vol. III,

p. 22-27. Dr. I. G. Sbiera In Migdri culturale i literare la Romdnii din stnga

Dundrii in rdslimpul dela 1504-1714, Cernluti, 1897, p. 206, atribuie cronica lui
Radu Popescu. Pdrerea lui Sbiera a fost reluat i desvoltatA de N. Iorg a, cu
argumente scoase din cercetarea comparativ a cronicei anonime st a cronicei lui
Radu Popescu, Intr'un studiu despre cronicele muntene, publicat In Analele Academiei
Romane, s. II, t. XXI, p. 368-377 (Memoriile Sectiunii istorice), precum i In

Istoria literaturii romdnegi, vel. II, Bucuresti, 1926, p. 203 si urm.

Paternitatea lui Radu Popescu a fost combtutg de riposatul Constantin

Giurescu In Coniribuliuni la studiul cronicelor munlene, Bucuresti,

1906,

p.

120-150. Scarlat Strutianu, Doi umarsigi ardeleni la curtea ha C. Brancoveanu, In revista Ramuri, Craiova, 1941 p. 40-55 (crede ca autorul este Te odor
C or be a) ; argumentele Ins nu ne-au convins. Teodor Corbea era omul Cantacuzinilor si al lui Brncoveanu. Acestia erau lns ostili partidei cOreia apartinea Radu
Popescu, prezintat de cronicl, In luminA simpatica. De altl parte Teodor Corbea

Aprilie 1673, prin care se leag& ca sA-1 tinA pre e dumnealui

la mare cinste *i la din destulA milA *i la mare credintA ;

nu nu.mai pre dumnealui, ce incA pre tot neamul dumisale *,
aruncA luminA asupra motivelor care I-au indemnat pe Gh.
Brancovici a trAdeze pe Apafi. Taina i sfatul spune
mai departe scrisoarea lui Ghica care Intro noi iaste
legat pentru bonum publicum i pentru largirea sfintei bisericci
noastre *. In acele vremuri, superintendentul calvin Gaspar

Tiszabecsi, reluAnd traditia veche a predecesorilor sAi, desfAsura o inver*unatA prigoan& Impotriva Bisericei ortodoxe
din Transilvania pe care atunci o cArmuia fratele s&u, Mitropolitul Sava. Intre timp conspiratia lui Paul Bldi este descoperit& Aceasta dete prilej noului superintendent calvin,
Mihail Tofoe i aderentilor sAi dela curtea Principelui
InteteascA persecutia impotriva ortodoc*ilor. Cu putere
armatA, nAvMirA asupra locasului mitropoliei ortodoxe, ridi-

nu mai era In Mil.

car& pe Sava Brancovici, care se afla pe patul suferintei,

UN SCRIITOR SARBO-ROMAN LA CURTEA LUI URBAN

CANTACUZINO $1 A LUI BRANCOVEANU:
GH. BRANCOVICI.

zAcAnd de podagrA, *i, farA judecatA, Il aruncarA in temnitA.

In aceste imprejurAri, fu arestat i Gheorghe Brancovici,
care Ins& in cele din urmA izbuti sA scape *i s se refugieze in
Tara-RomAneascA. La Craiova fu bine primit de e bilrbatul de
nobil neam, InvAtat atAt in slovenie, cat i in latinie, cu numele

Stolnicul Constantin Cantacuzino, in a sa Istorie a TArii-RomAne*ti, vorbind de originea Ungurilor, care ar fi TAtari veniti
din pArtile Iugrei, supusA astAzi supt impArAtia Moscului
aduce, intr'un loc, o mArturie interesana: Auzit-am i eu, cu
urechile mele, de dumnealui Gheorghie Brancovici din Ardeal,
orn de cinste i cu cuno*tintA, i I iubitoriu de a *ti multe,
povestind cum cA, mergAnd la Mosc impreunA cu frate-sAu,
Sava Brancovici, Mitropolitul Ardealului... acolo
viind

de acei Schiti (TAtari) de la Iugra, Inteadins au mers la

ca sA vazA aceia ce sA auzia cu limba

In multe cu ace*ti Unguri

cA se potrivesc

este adevArat cevasi, au ba.

$i ava, cu dAn*ii impreunAndu-se *i vorbind ungure*te, zicea

cA adevArat este cb, multe cuvinte asemenea erau cu ale

acestora
Acest Gheorghe Brancovici, informatorul Stolnicului Con-

stantin Cantacuzino, scriitor In limba romAnA *i

sArbA,

agent diplomatic al Principilor unguri i romAni, cAlAtor pe

meleaguri streine, ideolog politic *i revolutionar, aspirant la
tron *i in cele din urmA captiv in temnitA, este una din cele
mai interesante figuri dela curtea lui $erban Cantacuzino
a lui Constantin BrAncoveanu.
Gh. Brancovici s'a nAscut In 1645, dintr'o veche familie

cu mo*ii intinse in comitatele Arad, Zarand *i Timi*, In

cetatea de frontierA a Ineului. In rnediul acesta de frontierA,

Brancovici a deprins de timpuriu limba romAnA, sArbA,

ungarA *i turcA. A fost crescut de fratele sAu, Sava Brancovici,
care in 1636 a fost ales Mitropolit al Ardealului, cu scaunul la
BAlgrad (Alba Iulia). La 1663
In varstA numai de 18 ani

intrase in serviciul Principelui Apafi, care 1-a trimes apoi

cu solia ungureascA la Constantinopol, unde, dupA rnoartea
lui Petru lank, fu numit capuchehaie. Acolo petrecu Brancovici patru ani, cAnd, intorcAndu-se in tarA, plec& la inceputul

anului 1668, cu fratele situ, Mitropolitul Sava, la Moscova.

Acolo, a avut prilejul sb, admire fastul dela curtea tarului
Alexie Mihailovici i splendoarea serviciului divin pe care
1-a oficiat fratele sAu, Mitropolitul, impreunA cu Patriarhul
Moscovei, al Alexandriei *I al Antiohiei.
IntorcAndu-se mnapol, Brancovici intrA din nou In serviciul
lui Mihail Apafi i fu trimes capuchehaie la Constantinopol.
Dar aci este atras in cercul conspiratorilor unguri, rAsvrAtiti
impotriva lui Apafi *i trAdeaz& planurile acestuia, incheind
un pact cu reprezentantul Habsburgilor *i cu Grigore Ghica,
Domnul TArii-RomAne*ti. Scrisoarea datil de Ghica, la 20

era fiul lui Udri*te Nsturel.

Radu Nitsturel, rnarele ban
Acesta 4111 primi cu cinste... ca pe un vechiu cunoscut *i
dupA cAteva zile de odihnb, dup& oboseala c&lAtoriei, Il con-

duse la curtea lui Serban Cantacuzino, care II primi, dacA

ar fi sA-1 credem, ca pe un s irate iubit *.
La curtea lui $erban Cantacuzino se frAmAntau atunci pla-

nuri mari. Domnul, care incheiase tratat de aliant& cu cre*tinii, rAvnea s& rAscoale popoarele ortodoxe din Balcani impotriva Turcilor *i sArestabileascA vechea ImpArAtie a Bizantului.

In planurile lui $erban Cantacuzino a fost atras *i Gh.

Brancovici, care pretindea
trage spita neamului din
despotii sArbi. Atunci va fi incoltit In sufletul lui ideea de a
rAsvrAti pe Slavii sud-dunAreni *i de a reinfiinta vechiul
despotat al strAmo*ilor sAi. In Tara-Romaneasca a rAmas tot
timpul domniei lui $erban Cantacuzino i in primul an al
domniei lui BrAncoveanu, dar, intorcAndu-se in Transilvania,
dupA ce fusese cinstit de Habsburgi, in 1688, cu titlul de
conte, fu arestat la Cladova, in toamna anului 1689. Dus la
Viena condamnat, a stat inchis tot restul vietii, 22 de ani,
pAnA ce moartea 1-a prins in 1711, la Egger, in Boemia.
ACTIVITATEA ISTORICA.

La curtea lui $erban Can-

tacuzino *i a lui BrAncoveanu unde a petrecut in pace *i

cinste 9 ani (1680-1689), Gheorghe Brancovici a OAR o
spornic& activitate cultural& In ritmul cAreia a fost prins
*i el. Subt indemnul Stolnicului Constantin Cantacuzino, care
aduna atunci materiale i punea la cale o mare istorie a neamului sau, Gh. Brancovici, folosind dup5, toate probabilitAtile
biblioteca Stolnicului, a scris *i el Inteo curatA limbA romAneascA: Cronica Sloveanilor, Ilirticului, Misii cei din sus fi
cei din jos Misii. Cronica este de fapt un fel de cronograf, In
care materialul, a*ezat cam haotic, se desfkoarA repede, dela
creatiunea lumii, fixAndu-se locul Slavilor de Sud In arborele

genealogic al semintiilor lumii. Autorul se opre*te pe larg

asupra istoriei sArbe*ti. Lumineaz& figura lui Ratko, tAnArul
print, care, renuntAnd la mAririle lumii, s'a retras in muntele
Athos, trAind vieata de alugAr sub numele de Sava ; aminte*te

de azboiul SfAntului $tefan dela Decian, cu Mihail craiul

Bulgariei ; continua cu e istovul crailor sArbe*ti dela VAlca*in
fratele slut Ugle* despotul, incoace ; se opre*te asupra luptei
dela Cosova, iluminAnd figura eroului Milos Cobilici, viteazul

care pentru neamul patriei lui vieata *i-au pus la mijloc *;

trece apoi la r&zboiul dela Nicopol ; urmeazA mai departe pAnA

www.digibuc.ro

UN SCRIITOR SARBO-ROMAN

la cel dela Varna ; ajunge la rzboiul dela Jebt si se Incheie

cu e Pocaania ce au fost randuit si a tinut Turcii fn 1686,, dupa
Infrangerea suferita sub zidurile Vienei.
In aceast urzeala a istoriei sarbesti, care cuprinde destule
anacronisme, sunt Impletite adesea si fapte de istorie romaneasca, prezentate sumar, dar cu simpatie. Cucerirea Daciei

este: i In zilele Impratului Traian au venit de la Italia si

Rumanii, cari dupa orasul Roma s'au numit Rumani si s'au
asazat Rumanii hare Sloveanii cei dupre langa Dunare,
luand pre sine si botezul pravoslavnicesc. Asa si vulturul
dupre sfantul botez cu sfanta cruce In gura luara, ca s. le fie

samnul tar/1i lor, fnchipuind vulturul cel mare al Romei,

pentru ca sit SA stie ca de la Roma au venit Rumanii cu
semnul fripara.tiei
Descalecatul Moldovei:
a Intru acea vreame Rumanii din Maramores au descalecat
In Moldova, pentruca o pustiise Ttarii si nimenea nu cuteza
sit saza IntrInsa, pana ce au descalecat Morosanii, Rumanii.
Dupit lupta de la Nicopol, subt anul 6903 (1395) este pomenit

Domnul Mircea Voevod al Trai-Muntenesti o, care e au

batut pre Inparatul Baiazit la Rovine ; atunce au perit Marco
Cralevici, Costandin si Dragas *. Despre Iancu Huniadi stie
c era e de fealul lui din Tara-Munteneasca, nascut din
fameae greaca ; numele ttne-sau au fost But si, pentruca
mult bine si mare omenie Meuse tata-sau lui Jigmond crai,
au dus pre tatal Iancului Voda In Ardeal si i-au druit cetatea
Hinedoara, ca s o aiba cu veacinica stapanire ...a. Se pomeneste, subt anul 6970 (1462), expeditia Turcilor fmpotriva lui
Vlad Tepes a si nimic n'au putut isprvi fuga Mitropolitului
Maxim fn tara Munteneasca la stapanitoriul tarai Radul voedov cel Bun 6 (la 1469) ; moartea lui Radu la 1472 si a lui Vlad.

Sunt si destule elemente de folklor. V. Bogrea a aratat,

(Anuar. Inst. ist. nationald, Cluj, III, p. 505 507), ca legenda
Dumbrava Rosie a lui Neculce Isi gaseste paralela In legenda
cneazului Roman al Smolenskului ; legenda lui Ciubar Voda,
mancat de guzgani, In legenda lui Popela. Episodul In care se
povesteste c $tefan Despot avea obiceaiu de um bla noaptea
pre ulitele orasului, Impartind vesminte si galbeni de aur saracilor i ea, vazand pre un sarac ca de multe ori fi esia
Inainte si-i lua mila *, i-a dat, zicandu-i: a ia talhariule si
pitoriule ! Malt saracul calic i-au raspuns: nu sant eu, ce tu
esti talhariu i hrapitoriu ; ca frnparatia ta de aici, i Imparatia cea veacinica o furi cu jefuiri hrapitoare *, i despotul

i-a daruit atat e cat sa-si Indestuleasca traiul vieAi fara de

cersut episodul acesta este o tern& care-si are sursa ei In
romanul lui Alexandru cel Mare. Tot din Alexandria este si
stirea cA Pombie au taiat la Vizantiu boazul, de au intrat
Marea Neagra In Marea Alb i zic sa, fie ramas In uscat
Tara Moldovei, Tara Munteneasca si Tara Ardealului
In Intocmirea operei sale Gh. Brancovici a avut la fnde-

mana, dupa cum a aratat P. P. Panaitescu, un letopiset

sarbesc pe care Ins& 1-a amplificat cu stiri luate din: Cosmografia lui Minster, cronicele lui Cromer, Bonfinius, etc.

Aceasta cronica a Sloveanilor, scrisa In limba romana

este preludiul unei opere mult mai desvoltate, alcatuit
In limba Barba..

Dupa ce a fost Inchis de Austriaci, Brancovici a refacut

fn limba sarbeasca aceast cronica a Sarbilor Inteo foarte
voluminoasa opera, pastrata In manuscris, In biblioteca Patriarhiei din Carlovit. Din aceast fritins cronica, In care se
Intretes i evenimente romanesti, a extras Silviu Dragomir
partea privitoare la Mitropolitul Sava Brancovici cu dramaticul lui sfarsit i cu venirea autorului la curtea lui $erban
Cantacuzino, fragment pe care I-a publicat In limba sarba i fn
traducere romaneasca.

Z67.

SCRIERI RELIGIOASE. In afar& de opera istorica,

ne-a mai 'Ames dela Gh. Brancovici, tot In limba romanft,
trei texte cu cuprins religios, care au fost descoperite, identificate i semnalate, In anii din urma, de Emil Turdeanu
In Revue des tudes slaves.
Textele se pastreaza fn Biblioteca Regala din Belgrad, sub
cotele nr. 168/8 Si 236, si au urmatoarele titluri: 1. Carte
aEasta a sfintelor rugdciuni; 2. Catehism; 3. Cdtrd adevralii

aldtori.

In epoca lui Gh. Brancovici, cand calvinii i catolicii

dadeau asaltul pentru a converti pe Romani de partea lor
cand fratele sat' fusese Inchis pentru energia cu care apii-

rase, ca Mitropolit, ortodoxia Romanilor, Catehismul lui

Gh. Brancovici, Impartit In 44 de capitole, fsi are importanta
lui. Este o replica ortodoxii la propaganda calvin j catolica.
Textul Cdtrd adevdrafii cdldtorti, din care s'au pastrat
numai 13 paragrafe, cuprinde o serie de comentarii la ver-

setele biblice destinate sit calauzeasca pe orn, calator fn

aceast vieata de ispite, pe calea Intelepciunei, dupa cum
se poate vedea din urmatorul fragment reprodus de Emil
Turdeanu:

gandesti mai nainte ca pantru calatorie ta n'ai

fi

purees, cum c striin din loc In loc i cillator esti fntru aceasta

lume. Bit(ia). 47, 9 ; Psalmi, 39, 13.

Aceasta tocmala ca un razam Intru cillatorie ta, asa te va
razama Intru primejduire ispitelor: clan loc In loc mutetor
esti si calator, derept aceia dark aceste sa le rabzi .

Prin nasterea si copilaria lui petrecuta In mediu sarbese

si prin anii Indelungati petrecuti pe lng. Mitropolia romaneasca a Ardealului si la curtea Domnilor romani, prin
vieata lui de munca si de suferinte pentru idealul independentii celor doll& popoare, Gh. Brancovici a lost considerat,
pe drept, si de istoricii sarbi si de istoricii nostri, ca Sarb
si Roman. Prin activitatea lui literarit In limba sarba i romauls., el are dreptul s revendice un loc modest si In literatura sarbeasca si In literatura romaneasca.
BIBLIOGRAFIE. Opera: Cronica Sloveanilor, I1ricului, Misii cei din sus si
cei din jos Misii a fost publicata dup un manuscris defectuos de Aron De nsusian u, in Revista cric5 literard, 1 (1893),p. 366-399; de N. Iorga dupa
un manuscris mai bun al Printelui C. Bobulescu, n Revista Istoricd III (1917),
p. 9-15 (studiu), p. 26-118 (textul) i editie separata cu titlul: Operele lui Gheorghe
Brancovici. Despre alte manuscrise cunoscute i despre filiatiunea textelor: P. P.

Panaitescu, Revista Istoria Romdml, X (1940), Istorta Slavilor fa romdneste, p.

80-117, .112 deosebi p. 82

100. Fragmentele de cronicit sArbeascii a lui Gheorghe

Brancovrci au fost publicate in sarbeste i traducerea romaneascl de Silviu

Dr agomi r, in Anuarul Inststutului de Istorie Nalionald (Universitatea din
Cluj), II, 1923, p. 1 70. Extrase din aceste opere la I. Lupa, Cronicari gi
istorici romdni .din Transilvania, 1 colectia Clasicii romni com-ntafii Ingrijit5 de
N. Cartojan, Craiova, Scrisul RomAnesc, p. 23-28.
Textele de natur religioas descoperite i identificate de Emil Turdeanu
fn Biblioteca Academlei Regale Srbelli din Belgrad (doc. nr. 168 8 si ms. 236.

notate vag in inventariul bibliotecii ca documente romnesti) au fost semnalate

de d-sa intE la Cerceari Literare, III, publicate de N. Cart oja n, Bucuresti,
1939, p. 200-202 si studiate pe larg In Revue des Etudes slaves, XIX (1939),
p. 5-16: L'oeuvre intonnue do Georges Brankovid.

STUDII: Dr. boy. Radoni, rpecti Vopije Bpaintolatu :15 aerono Bpenie
Situaita
internalionahl a principatului Teirii Rottuinelti in vremea lui .5erban Cantacumno,
In Analele Academiei Rotane, Mem. Sect. ist., seria II, tom. X X X VI, 1914; N.
R a d oj ci 6, 0 xpomanahla rpoclut 1.1opua Bpaulconaua (Despre cronicile con telul
Gheorghe Brancovici) In Ilpnaoen ea icanacermocx iemax dcTopnjy H cboincaop,
(ConteleGeorge Brancovici i vremea lui), Belgrad, 1911, 766 p.; acela

Belgrad VI, 1926, p. 1-45; Emil Turdean u, articolul arnintit mai sus
0 Georges Brankovid et les pays roumains, In Communications et raPports du III e
Congrs international des Slavistes.., II, Belgrad, 1939, p. 203 205; P P. P a n aitescu, IstoriaSlavilor in rottainelte.., Cronica lui Gheorghe Brancovici i Stnopstsul de la Kiev, In Revista istoricd romtind, X, 1939, p. 80-129.
Despre Mitropolitul Sava cf. Marina I. Lupa s, Mitropolitul Sava Brancovici, Teel de doctorat. Universitatea Regele Ferdinand I s, Cluj. Fac. de lit.
si fil., Cluj, 1939.

www.digibuc.ro

z6z

IST.ORIA LITERATURII ROMINE VECHI

CRONICA RIMATA ASUPRA MORTII LUI CONSTANTIN

povestete mirat Del Chino

al Intrevederii lui $tefan Can-

tacuzino cu Brncoveanu. stefan Cantacuzino se duce s-1 vac15.

BRANCOVEANU

pe Brncoveanu i, jenat parcal de mustrazea contiintei, abia

(CANTECUL LUI CONSTANTIN VODA )

ingAimeazA:

Tragedia decapitArii lui Brncoveanu, a ginerilor i copiilor

si pe trmul Bosforului a Infiorat Intreaga cretinAtate. Ves-

Ne rugnz sA ne ertati
CA nu suntena vinovati.
Multumim de boerie

tea a strAbaut ca fulgerul In Occident i a fost notat cu

groazI de ziarele contimporane. In deosebi marile ziare franceze ale timpului Le Journal historique sur les matires du
temps din (Verdun), Gazette de France, Mercure Galant, aduceau la cunWint cititorilor grozvia executrii lui Brncoveanu, subt ochii Sultanului 1)
Chiar cei care uringriser asturnarea lui au rmas consternati. Pn. i In lumea turceascA din Constantinopol s'au ridicat voci care sA murmure impotriva cruzimei 4Les Turcs
mme ont trouv beaucoup de barbaric et de frocit dans
cette action I) Intiintii In 1715 pe Ludovic al XIV, ambasadorul francez la Constantinopol, Des Alleurs. Cu atat mai mult
vestea aceasta a sguduit corwtiintele romine.5ti.
Invinuirile aproape Mt* care se aduceau Stolnicului Constantin Cantacuzino i fiului su $tefan, invinuiri care i-au
g5sit expresia In cronicele timpului i ajunseser. pn la
urechea lui Dimitrie Cantemir in Rusia 3 erau un ecou al indignrii populare, netiutoare a mrejilor de intrigi de peste
hotare. In aceste imprejurri, un carturar mArunt din multimea anonim a alatuit o cronic5. In versuri asupra tragediei
lui Brncoveanu i a copiilor si. Evenimentul este Incadrat
In tema biblic, att de cultivat in predica i lirica medieval
fortuna labilis
tern& pe care o speculase, In literatura
noastrA, mai Inainte Miron Costin i D. Cantemir:
0 pricinA minunatA
ce au fost In lumea toatA
Di 'neeput 0 din vecie
Precum si la carte scrie

$i de alta avutie.

La care Brncoveanu rAspunde scurt:

SA fiti de mine ertati
De Duranezeu judecati I
CA eu vAd a ant robit
Si despre voi sAnt vandut

Apoi cuprins de indignare 0 de durere adnc5., vznd cA

cel ce 1-a trdat este Insu0 nepotul su
Daci ti-a fost de domnie,
De ce nu mi-ai spus tu mie ?
Ca sa ti-o fi dAruit,
Cu pace sA fi domnit.
De Donmul nu te-ai temut ?
Tiranului m'ai vAndut I
SA tij nu va zAbovi,
Dumnezeu Iti va platil

Turcul poruncWe s se strAng la curte tot ora0.11. Lumea

se revars pe ulitele capitalei. Brncoveanu i ai si sunt
urcati in caret. i. porniti pe drumul pieirii, In lacrmile poporului care-1 petrece cu urarea: Domnul s. te izbAveasc5.*:
Cu pace sA te pAzeascA I
SA scapi de-aceastA urgie,

SA fil iarAti In domnie,

CA bine ne-ai domnit
cu pace ne-ai hrAnit...

Ajui* la Giurgiu, nenorocitii cretini sunt lAsati cteva zile

pn. petrec Pa4ti1e. Apoi sunt trecuti peste Dunre i du0
la Tarigrad, unde Domnul, ginerii i copiii sunt inchii i inuti In temnit toat vara.

ca e lumea InselAtoare

Apoi sunt adu0 prin grAdina ImprteascA la locul de

Si foarte aragitoare

executie.
Brncoveanu arunc5. cuvinte grele pentru opgAnul i spur-

De-i face si-i amAgeste

Si pre toti 11 prilAste0e

Pre Domni 0 pre ImpArati

Si pre cei ce stint mai tari,
De-i vroete In avutie
sl tin In sumetie,
Ca 0 cAnd n'ar avea moarte...
Precum iatA c'au privit

catulo Sultan care-i tae Mfg. dreptate:

Cu ce-ti suntem vinovati
De pierim nejudecati
MAcar sA-ti fim vinovati
Dar copiii ce-au stricat ?

La Constantin VodA ce-au domnit

Autorul ne introduce apoi la curtea lui Brncoveanu, unde

lumea se pregtea de sArbAtorile Patelui, cnd sosqte dela
poartA un. imbrohor. Acesta convoacA toti boierii la curte, ca
s ImplineascA porunca imperial i s citeasc firmanul de

Ajuni la locul de executie, se aterne covorul. Momentul

este dramatic. Copii, Infiorati, se lipesc de sAnul tatlui,
plngAnd:
Ce sA facem
CA vom sA ne pristAvim,

mazilire:

Si de lume ne lipsim.
Si iar In tainA grAia

CAnd firmanul li citea,

Toti boierii el plAngea.

TAtAne-sAu gi zicea

Domnul, Doamna rAm'an consternati. Copiii, care se bucurau

de adierile primverii :
Ohl prea dulce prinzAvarA,

LasA-ne sA ne turcim
Ca zilele sA lungim.

$i acum intervine acel gest de mare demnitate creting,

trstura proeminent a personalittii marelui Domn:

Cum ne scot Tu di din Tara

$i ne duc la grea Ingle
La pedeapsa I urgiel

VodA duke-i sAruta

Si din gull. asa striga : (autorul are predilectie pentru

verbul a striga)
Nu vA, fiilor. spAriati,
Ci pe Dumnezeu rugati
strtgaii toll cu tArie
Si cu glas de bucurie:
PutinA durere-om lua

Turcul d poruncA s se strAngl a doua zi, din nou, boierii

ca s purcead la alegerea altui Donau. Este ales Stefan Cantacuzino. Autorul anonim cunoate i el episodul pe care-1
' Cf. L. B aidaff, La mop t de Constantin Brdncoveaeu et la presse europlenne In
Revue du Sud-Est-Europlen, Bucure0i, 1929, p. 64 76.
Documentele Hurmusaki, vol. I. supl. I, p. 430-431.

Operele Princepelui Detnetritt Cantemir (ed. Academiei RomAne) tom. II, Bucuresci, 1875, p. 20-28.

Si In raiu cl vom intra.

In sfArit, se apropie gelatul, care reteaz . pe rind capetele

copiilor 0 al tatAlui, anmcnd apoi trupurile in mare. Doamna
care privgte scena, tnebunete de groaz. In Incheere, autorul

www.digibuc.ro

STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO

revine la tema psalmistului cu care incepuse cronica, ceea ce

ne indeamng se. bgnuim cg autorul trebue s fi fost un cleric
sau un dascg.1 de bisericg.
Dup cum se vede, cronica nu are o valoare literarg deosebitg. Fiorul tragediei nu a ggsit in sufletul cIrturarulai ano_
nim, flacgra cgldurii emotive si mijloacele de expresie adecvate, care se. transfigureze materia istoricg in materie de artg.
Dar in sbuciumul care a cuprins sufletele romnesti ale vremei, aceast iimil cronicg rimat, care dedea glas indigngrii

poporului, a avut un adnc rdsunet, cci pe de-o-parte ea a

fost asezatg pe melodie, iar pe de alta a intrat in demeniul
colindelor populare.

Subt aceaste. noug formg Cntecul lui C.onstantin Vocie.

cel Betren a strgbetut repede in straturile populare i a

fost introdus de copii in ciclul colindelor cu steaua, la sgr-

bltorile Crgciunului. Cu timpul insg, fiindc textul cntecului

era prea lung, copiii 1-au scurtat, m'rginindu-se la partea introductivg, la tema biblicg: 0 pricing minunat, ce au fost
in lumea toatg . In aceast non forma prescurtatg, cntecul
treeste i azi ca colinde, cntndu-se in toate tinuturile romnesti dela Maramures pne. in Dobrogea; din partile Muresului pang in Basarabia. Forma cea mai veche a melodiei
a notat-o Anton Pann in colectia lui de Ccintece de stea in
notatie bisericeasc veche, care transpus in note moderne de
Sf. Sa Preot I. D. Petrescu, este urmgtoarea:
.P=12.6

11101111111111.1.
11111=114W.

AIM
II Irgult.111"./IIM.JNOIMPOIIMIIMIME/IMP4IM
All
WA

la.lar1111EMIE111111MS41

ilWilrAW A=1111M1

0 pri -ci - na mi - nu-na- a - a - ti

din

popularg a lui Alecsandri, Const. Brncoveanu, reproduse, pe

vremuri, in toate manualele de clasele primare.
BIBLIOGRAFIE. Texte: O versiune din 1730, publicata de G. Crain In ConIX, 1875, p. 329-331. Umlaut lus Constantin Yodel Intr'o
versinne din 1809, a fost publicat de I. Diann tn Bsdefinul Comisiunei
Istorice a Ronutiniei, I, 1915, p. 309-314. Versiunea Preotului Pavel Popovici
din Diosig 1 prelucrarea ei au fost publicate de I. LUpa Versurs istorite
despre Constantus Bnincoveanu... in Anuarul Institutului de Istorie NationaM
(Univ. Regele Ferdinand I, Cluj) publicat de A I e x. Lapedatu i Ioan
Lupa s, V, Cluj, 1930, p. 460-462. Alte vetsiuni In mssele din Biblioteca Academiei Romanis Nr.: 1437 f. 63, 1620 f. 50 (din 1778) ; 1629 f. 53 (din 1756) ; 9078,
vorbiri Literare,

3151, 4725, 4730.

Despre Cantecul lui Brancoveanu In cantecele de Stea i In Vicleim, cf. N. C a r-

t oja n, Cdrfile populare in literature; romelneaseel, Vol. II, Bucuresti, 1938, p. 193,
212 214.

STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO

Personalitatea cea mai de seamg, care a ilustrat epoca asa

de strelucit a lui Brncoveanu, a fost unchiul seu din partea
mamei, Stolnicul Constantin Cantacuzino. Stolnicul a fost nu
numai inspiratorul politicei, condusl cu atta prudentg, dar
sfetnicul pretios pe termul vietii culturale. A lost un scriitor
de largg i profundg culture, care prin eruditia lui poate fi
asezat algturi de Dimitrie Cantemir.
Stolnicul Constantin Cantacuzino era fiul Postelnicului Constantin Cantacuzino, scoboritor din imperatii bizantini i stabilit in Muntenia, in prima jumgtate a veacului al XVII-lea.
Postelnicul Constantin Cantacuzino, dup sugrumarea tatlui
su la Constantinopol, din porunca Sultanului Selim I, fugise
cu toate familia in insula Creta, stpnite. atunci de Venetieni,
Acolo, familia, dobndind cu vremea iertarea dela Poartg, se
intoarce la Tarigrad si de acolo, cei cinci frati, impgrtindu-si
averea perinteascg, se despertir si se risipire, in lume. Unul din
ei reimase in Constantinopol; doi Toma i Iordache, protectorii lui Miron Costin,

ce - pu-u -ut din Ict-mea

foa te

De altg parte, forma primitive., complet, a cntecului

rgspndit repede, prin cpii manuscrise,
in tot largul pgmntului romnesc:. in Moldova, in Basarabia,
Constantin Vocle.

in Transilvania. Pe la 1818, el era copiat tocmai la granita

de Vest a Ardealului, prin per-tile Beiusului, la Diosig, de
preotul Pavel Popovici, care ne-a lesat in acelas caet i o variantg a acestui cntec, prelucratg:mai adnc sub inspiratia
sentimentului national. Brncoveanu este prezentat in. acest
cntec ca un Domn care a urmrit independenta
Ca el Tara Romaneasca
Vre singur sa o domneasca
Plangi neam romnesc

263

s'au asezat in Moldova, iar Constantin-

a venit in Muntenia, unde, pe vremea lui Mateiu Basarab,

ajunge postelnic mare si se cesgtoreste cu Elina, fata fostului
Domn Radu erban Basarab. Din aceastg cesgtorie s'au ngscut
6 Mieti si 6 fete, care toti i toate furg cgatoriti cu cei mai de
seam& reprezentanti i reprezentante ale boierimii pemntene.
Stolnicul Constantin Cantacuzino s'a ne.scut pe la 1650
este al treilea dintre cei 6 bgieti. E probabil c primele cunosfinte le-a dobndit dela un dascel grec, pe care familia II tinea
in cas pentru instructia copiilor. Copileria lui, petrecut in
mijlocul urii desfesurat de luptele dintre partidele boieresti,
a fost turburatg de sbuciumul familiei. Avea abia vreo 9 ani,
cnd furtuna incepu s se deslentue asupra neamului sgu.
Am exp.us mai sus peripetiile dramatice ale intrigilor i pri-

goanei indreptate impotriva Cantacuzenilor care au dus la

Cu Nemlii sa se uneasca
Ca pe Turci SA isgoneascii

Plane neam romnesc.

Si in final, dup ce povesteste scurt asasinarea lui Brncoveanu si a copillor sei:

Plangeti acum Romanilor

Cs ati ramas in jugul T u r ci 1 o r

n'o mai fi Voda ca Constantin
Ca sa vS scoata din robia Turceasca
Plingi neam romanesc...

Astfel, cronica rimat a mortii lui Brncoveanu, care este a

intia a fost tradoua cronicg rimat in literatura noastrg
i cea dinti plsmuit de un roman,
ducerea lui Greceanu
desi nu are call-04i literare deosebite, a ajuns totusi o creatie
popularg si a devenit ca un simbol al rezistentei sufletului
romnesc impotriva furtunilor care au abgtut pe cei mai alesi
reprezentanti ai sgi. Din ea a crescut apoi frumoasa ba1ade.

omorirea Postelnicului.
Dupe: sugrumarea Postelnicului in mgnestirea Snagov, familia,
temndu-se ca nu cumva in atmosfera urilor si a luptelor deslgntuite, se. fie primejduite. i soarta Stolnicului, hoteri se.-1

deprteze de tare., trimitndu-1 pentru desexersirea studiilor,

in capitala imperiului otoman.
In primgvara anului 1665, Stolnicul pleca din Bucuresti, cu
alaiul care ducea ploconul haraciului cuvenit Porii, i la 12
Martie, soseste in Adrianorol
Odrii , cum noteaz el in
carnetul sgu de student, care, din fericire, ni s'a pestrat. Dup
o scurtg celgtorie In Constantinopol, tngrul Cantacuzino incepu

tare spudia artii cu dascAlul Chir Dionisie, un celugr

din metohul Ierusalimului. Dar tngrul spudeu n'a avut
parte se. se bucure multg vreme de luminile povgtuitorului sau,

ceci Dionisie, ducndu-se la Tarigrad, este prins de moartea

care-1 pgstea din urine. (la 12 Maiu 1666). Remas frg dascel,
Constantin Cantacuzino pleacg atunci la Constantinopol. il

www.digibuc.ro

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

264

aceste impresii; abia dacg aflm dintr'o notg prizarita cg a

'$3.;:::<51.:1:LI'Zt.r; 1:.A?1.1W;S':4;

11

Z'
1r "VW"

7 7----k(s-A

Universitatea din Padova (supranurnit 11

pe timpul Stolnicului Constantin

Cantacuzino.

(Dupa Ramiro Ortiz si N. Cartojan, Lo stolnic Cartlacusino)

gdsim pe lang capuchehaia trii, Lascarache Roset. Probabil

cu sfatul acestuia, el i gseste, la sfarsitul lui Octomvrie, un
nou povtuitor, in ieromonahul Gherasim Cretanul, un mare
cgrturar, care alet mai trziu mitropolit al Filadelfiei, a fost
1685.
superiorul bisericii Grecilor din Venetia dela 1680
Invtturile la acest nou profesor se terming Msg.. curand. La io
Ianuarie. Stolnicul pleca, sa-si desvarseasca instructia spre
tgrmurile de lumina ale Italiei, la Padova.
Padova fusese in tot cursul evului mediu i in timpul Renasterii cetatea luminii, scaunul i cuibul a toat. dscalia
invtatura, cum era trite() vreme Athina , spune Miron Costin.
Renumele ei i profesori ca Piccolomini, Cremonini, Pompanazzi, Gulielmini, Galeo Galilei (r6io), atrgeau studenti
cum atrage azi Parisul din toate colturile Europei: din
Franta, din Germania, din Ungaria, din Polonia, din limanurile
grecesti. Acolo, studentii, impartiti in corporatii sgomotoase,
ascultau prelegeri savante, gsiau biblioteci bogate cu nenumgrate crti rare, anticari cu manuscrise pretioase i, afar de
acestea, dddeau peste o vieat vioaie, veselg, sburdalnick cu
serbri fastuoase, cu jocuri cavaleresti, cu reprezentri teatrale,
cu baluri mascate in zilele de carnaval.
Spre acest liman de lumina i tinerete, pleca, in Ianuarie 1667
cel care avea s ajungg mai trziu sfetnicul cel mai pretnit al
lui Constantin Brncoveanu i cea mai de seamg personalitate
a culturii romnesti din a doua jumtate a veacului al XVII-lea.
0 intmplare fericitg ne-a pstrat, dupl trecere de atta vreme,
jurnalul de cglatorie al tngrului vlstar al boierimii romnesti.
Din el aflgm cg a pornit din Constantinopol cu un caic pang
la insula Halchi, unde s'a imbarcat pe corabia Madona del

vizitat palatul Dogilor, palatul Venetiei , cum li zice el, din

care insemneaz doar inscriptiile latinesti: Scris este In casa
ce sade printipul cu alali mari, in podina casei, Intai cum intri
pre usa ceea ce st in fatg: Robur imperii E Mai mergnd putin
Reipui iar, la mijlocul casei:
este: a Nunquam derelicta
blicae fundamentum , iar in fundul casei aceasta: Gubernatores libertatis*.
Mentorul sgu, pe timpul cat a stat in Italia, a fost Pana Pepano, unul din Grecii levantini stabiliti in Venetia, dar care avea
legaturi i rudenii in Tara Romneasc.. Un Dona Pepano,
stabilit in Muntenia, rasa mai trziu in Sept. 1677, un testament, tradus in romneste de insusi Stolnicul Const. Cantacuzino, din mare prietenie i iubire , prin care dgruia o parte
din averea sa, mngstirii de pe Mostistea, zidit, de el. In Aprilie,
Pana Pepano J1 conduse la Padova, impreung cu un camarad
de studii, Necula al lui Bubuli. Aci, tnrul Constantin

Cantacuzino se instalg cu pensiune completg, In casa unui

preot catolic, Alvisio Florio, plgtind cte 15 galbeni pe lung.
Dup5, un an, se mutg ins in casa unei oarecare Verginia Romano.

Se puse cu toatg stgruinta pe carte, lund lectii in particular

dela profesori distini. Incepu dupg cum are grije s noteze
in carnetul lui cu ajutorul prea sfintitului i puternicului
cu toat a mea micg putere omeneasca , s
Dumnezeu
invete cu dascglul Antonio dell'Acqua Academicul *, care locuia

in aceiasi cas cu el; trecu apoi la Arsenio Kaludi, profesor

rector al colegiului grecesc, zis i cotunian, intemeiat pentru
bursierii greci. Acest Kaludi avea legturi i u tarile noastre,
caci la 1661 inchinase un Proschinatar, Domnului Moldovei.

sau Corona Aurea . apitanul corgbiei, Bernard

Martinenco, strecurndu-se cu bgare de seamg prntre insulele ionice, de teama piratilor, i aduce cglatorii dupg o lung
pe o zi frumoasgo, Marti /9 Fevruala prn7u1 mic

Rozario

rie, in limanurile Venetiei, unde dupg ce fgcu obisnuita caranting, contumatie *, cum zice Stolnicul, debarc abia la 13
Martie, pe uscat.

Strglucirea Venetiei, cu palatele ei de marmor, cu piata

San Marco, cu galerele aurite care soseau din largul mgrii, cu
gondolele svelte, care lunecau pe canalele verzi dela un palat
la altul, trebue s fi fcut o impresie puternicg aupra tangrului

boier roman, cci el rmase doug luni In cetatea lagunelor,

vizitand palatele i monumentele de artg. E p5.cat cg in carnetul

lui de note este asa de laconic si nu ne comunica nimic din

Albanfus Albanesius, Profesorul de logica al Stolnicului Cantacuzino, pe timpui

studiilor sale la Padova.
(Duptl Ramiro Ortiz si N. Cartojan, Lo stolnic Canlacusino)

www.digibuc.ro

STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO

265

Cercetarile recente ale colegului Ramiro Ortiz, in arhiva

universittii, mania acura mai multa lumin5. peste ceilalti
profesori ai Stolnicului. a Lurninatul i mult stiutul Albanie

Albanes , profesor de logic5. la Universitate in tertio loco a,

rsplatit in 1667, cnd Stolnicul se afla acolo, cu un salariu

de 18o fiorini. Era, ne spune un contimporan, afoarte elocvent

in prelegerile sale, adnc cunoscator al lui Aristotel si de o

memorie prodigioask obisnuit s reproduel toate textele filosofului din memorie, spre admiratia auditorilor sai o. Pentru
reputatia pe care si-o crease, a fost distins de Republica
Venetiei cu titlul de comes confite eques D(ivi) Marci
cavaler al sf. Marcu patronul Republicii. In r681, a
fost ridicat ca profesor o in primo loco* si ajunsese in 1681,
la o frumoasa rasplata materialk pentru vremea aceea, de
700 fiorini anual (stipendiul se platea a ad personam ). In
1715, s'a imbolnavit do o boal grea si era adus la universitate cu lectica. A murit In 1717, fiind inlocuit cu Ion Cigala.
Dela Albanius Albanesius Constantin Cantacuzino invata logica,
psihologia i fizica. In sfassit, ultimul profesor mentionat
in caietul de studii al Stolnicului a Bonovici o, adica Valeriano

Bonvicino, care pe vremea aceea era pltit cu 360 de fiorini

dela universitate, era inteadevar, profesor de filosofie extraordinar5. la gimnaziul paterin. El complet invtatura tanarului
roman cu lectii de matematick geometria lui Euclid si astronomie sau cum noteaz a. el in carnet: o matematica... adeca den
partea matematecii gheometria, care skit studiile lu Efclid, i

dent'alt parte sfera care sa fie armularis, care este a toatei

lumi o.

Notele lui de studii mentioneaza i o lista a crtilor pe care

le cumparase. Erau alturi de gramaticele i dictionarele de
scoala, operele clasicilor : Homer (Iliada i Odissea), Aristotel,
Lucian, Virgiliu, Horatiu, Terentiu, Martial, Valeriu, Maxim
Quintus Curtius, logica de Cesar Cremonini, pe lng5. unele carti
care faceau atunci senzatie ca: Istoria Dogilor Venetieni.
In anul 1668, dupa ce petrecuse trei ani i jumatate de studii
printre straini, Constantin Cantacuzino se intorcea prin Viena

in tark aducnd cu el din Venetia, unde intlnise pe Grigore

Ghica, scrisorile in care acesta destinuia pe boierii care urzisera uciderea tatlui san. Cu acestea el se infatisk alturi de
mama 0 de fratii sai, in divanul lui Antonie Vocla i astfel isbutira s5 reabiliteze amintirea tatlui lor i s obtina condamnarea
lui Stroe Leurdeanu Vornicul. Ja cele din urma, fu calugrit.
Dar zilele senine nu durar5. mult, caci, venind in a doua
domnie Grigore Voda (1672-1674), pomi din nou urgia impo-

triva familiei Cantacuzino. Intre intetatori era 0 Stroe Leurdeanu, care fugise din manastire i esise in intmpinarea
Domnului la Adrianopol. Fratii Cantacuzino, afara de erban
atunci pribeag, fura prini, tnchisi i osnditi A. fie batuti la tlpi

in fiecare zi. 0 saptamna incheiat, primira astfel o sut de

lovituri cu vergi lungi i verzi. Constantin, care era un
tnar de vreo 18-19 ani, induiosat de suferintele fratelui sau
mai mic i mai plpnd, se rug s i se dea lui loviturile destinate fratelui, ceea ce se si fact'. Constantin rabd cu stoicism
btaia, fra s5. scoat un geamat, fr s5. verse o lacrimk Acest

act de marinimie si de demnitate a miscat adnc pe contimporanii sai si Del Chiaro II culegea, multi ani mai trziu, dela
boierii care fusesera martori la aceast scen.
Din urgia lui Ghica, scap prin mijlocirea fratelui sau erban.
Acesta ajunsese la Constantinopol i isbutise s trimit in Bu-

curesti un aga turc, cu porunca de a fi pusi in libertate fratii

Cantacuzino. Scapat din ghiarele Domnului, Constantin pribegi
tocmai in Creta, spre a se feri de intrigile aceluia, care pusese

la bataie, pe capul lui, 200 de pungi.

Dupa mazilirea lui Grigore Ghica, Constantin fu rechemat in
tara de Duca Voda i trimis inteo misiune, dar in 1676, oprit

Portretul mural al Stolniculut Constantin Cantacuzino, dup o frescS din mAn5stirea

Hutez.

in drumul spre Margineni, unde trebuia s se intalneasca cu

ceilalti frati, la praznicul pe care familia 11 dadea sracilor de
Sft. Nicolae, fu arestat i inchis la Cocaresti, dar liberat in
curnd.

Furtuna deslntuit impotriva familiei Cantacuzino se potoli

abia in 1678, cu urcarea pe tron a lui erban Cantacuzino. In
domnia fratelui sau, Stolnicul, ocupand locul de frunte in divanul tarii, gsi i linistea i rgazul nccesar ca s se ocupe cu
studiul i s dea ajutorul pretios fratilor Greceanu, la traducerea Biblei.

Punctul culminant al activitatii sale politice, ti atinge insa

Stolnicul in timpul domniei nepotului sau de sork Constantin
Brncoveanu.
Del Chiaro ne spune ca. dup5, moartea lui erban Cantacuzino,

poporul a inceput s aclame pe strzile Bucurestilor pe Stolnicul Constantin Cantacuzino, dar acesta, temndu-se sa nu
atraga asupra lui si a trii urgia Portii, a refuzat cu hotarire,
cednd locul nepotului sau de sora. Stolnicul a ramas ins5, pang
la sfarsitul domniei lui Brncoveanu, sfetnicul lui cel mai pretios. a Principele Brncoveanu acorda Cantacuzinilor spune
Del Chiaro
cele mai de seama demnitti i pstra un respect
deosebit pentru cei doi unchi al si, Constantin si Mihail, fratii
lui erban o.
Un cronicar contimporan ne incredinteaza c o de multe ori

noi am auzit pre Constantin Voda zicnd: c eu tata n'am

pomenit, de vreme ce am rmas mic de tatd, fara cat e dumftealui, tata Costandin 1-am cunoscut parinte in locul tablemeu, i altele ca acestea o.

www.digibuc.ro

266

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

Aceasta afectiune deosebita, pe care Domnul o pastra unchiului

sau, era de sigur crescut i prin stima pentru cultura lui intinsa

pentru larga experient de lucruri si de oameni, dobandita

in cltoriile aceluia prin Occident.
Stolnicul avea in familia lui BrIncoveanu un rol asa de important, !mat el tinea locul tatlui, in imprejurarile In care acesta
nu putea fi de fat. Astfel, in toamna anului 1712, cnd fiica
lui Brancoveanu, Maria, lua In csatorie pe Domnul Moldovei,

Duca Voda, invtatul Stolnic conduse pe tnra mireasa

pe mama ei, Doamna Marica, la Iasi, 4( unde boierimea a douz.
taxi nuntir cu mari pohvali i podoabe i cu feluri de feluri de
muzice i cu pehlivnii de mare mirare .
Si In afacerile politice, Stolnicul e sfetnicul cel mai pretios
omul de Incredere al Domnului. Del Chiaro ne incredinteaza

secretarii lui Brncoveanu 4 erau pusi sub ordinele lui Constantin Cantacuzino, care dirija toat. corespondenta
Un epigrafist englez, care indeplinea misiunea de duhovnic
al companiei engleze din Smirna si care insotea pe ambasadorul
Angliei, in drumul spre Londra, ne spune si el despre Stolnic

ca este foarte priceput In politic. Domnitorul asculta de

povetele sale, care sunt totdeauna isvorite din grija cinstei
a interesului tarii .
In vremurile de mare curnpn, care cereau mult perspicacitate, Stolnicul era omul pe care se sprijinea Brancoveanu.

In 1691, and generalul Heissler intrase cu catanele in tar,

misiunea delicata, care cerea mult discretie i multa abilitate,

de a aduce pe Tatari impotriva Nemtilor, fu incredintat lui

Constantin Cantacuzino. Prin mijlocirea acestuia, Brncoveanu
se afla in. corespondenta cu Sobieski, regele Poloniei i cu comandantii ostirilor imperiale: cu Veterani i cu contele bolognez, general Marsigli, un erudit care, pe lang informatii politice, cerea
dela Stolnic i lamuriri istorice privitoare la Tarile Romanesti.
Din nenorocire, relatiile dintre Domn i unchiul sau se radii.
cu timpul. Contimporanii acuza pe Stolnic i pe fratii si, ca ei,

care cunosteau secretele cancelariei domnesti, ar fi adus la

cunostinta Portii legturile cu crestinii i ar fi urzit caderea
lui Brncoveanu, venit pe neasteptate, ca un trznet.
Din documentele timpului, nu vedem clar pan la ce punct
aceast in.vinuire, pus. in circulatie de dusmanii Cantacuzenilor,

este intemeiat. Poate, cndva, arhivele din Constantinopol sa

arunce mai mult lumina asupra acestei chestiuni i sa lmureasc daca bunaoara N. Mavrocordat, care era pretendent la
scaunul principatelor romne si care a acreditat in Muntenia
svonul despre vinovatia Stolnicului 1), a avut sau nu si el vre-un
amestec In detronarea lui Brcoveanu si a lui Stefan Cantacuzino. Din documentele publicate, ins, pan acum se vede
c itele intrigilor impotriva lui Brancoveanu fusesera tesute
peste hotare.
Inca din 1710, ambasadorul francez la Varsovia, Polignac,
instiinta pe Rege cl o se spune din Viena c. In hrtiile generalului Veterani s'au gsit probe de corespondenta pe care o
Intretinea de mult cu Hospodarul Valahiei i ca au fost trimise
ordine Ttarilor ca s-1 prinza .
La 24 Ianuarie 1711, Des Alleurs, ambasadorul Frantei la
Constantinopol, inteun raport trimes regelui su, instiinteaza

c un trimes al lui Rakotzi, Baronul Talaba, care fusese In

Moscova, adusese Portii vesti, c Brncoveanu, ca i Domnul
Moldovei, intraser in legaturi cu Petru cel Mare si staruiau
de acesta s deschida lupta impotriva Turcilor, pentru a-i elibera de stpanirea paigan.a i ca ei se ofereau sa-i dea ajutor.
Tot odat., el sfatuia pe Turci s nu se increada nici In. Brancoveanu, nici in Cantacuzino. Intrebat de marele Vizir, ce crezamnt se poate da Baronului Talaba, ambasadorul francez care-1
prezintase, rspunse ca este desavxsit de cinstit parfaitement
honqe , i c5. merita toat increderea. Lupta dela Stnilesti,
cu trecerea lui D. Cantemir de partea lui Petru cel Mare, cu
fuga lui Toma Cantacuzino In. tabara ruseascA, au pecetluit
definitiv, soarta lui Brncoveanu.

Era in saptamna Patimilor, cnd Domnul se pregatea s

serbeze, dup datina strabunk Pastile. Un capcgiu impartesc,

Stefan Cantacuzino, fiul Stolnicului C. Cantacuzino, Domn al Tarii Romaneti.

1) Cf. cronica lui Radu Popescu, In Magazinu Isioricu pentru Dacia. IV, p. 37.
Radu Popescu acuzl. pc Stolnic el a mrturisit unui capegiu venit sl rnazileascl
pe fiul s5u, cl el, Stolnicul, ar fi otrAvit pe fratii sli Serban i Iordache Sptaral
cl el ar fi dat pe Brncoveanu In mana Turcilor, cand 1-a vzut cA se alcAtncu Muscalii i. Capegiul le-a i spus Vezirului 1 altor meghistani, de le-au ;unit
multi oameni de credintl, mai vartos Ianache Dragomanul, fratele Marie! Sale lui
Nicolae Voda, carele ajungand mai pe until i Domn... aicea n tarA, au mtrurisit
cltre toti bolerii cum au auzit pe acel capegius.

www.digibuc.ro

ACTIVITATEA LITERARA. A STOLNICTJLUI CONSTANTIN CANTACUZINO

ales de marele Vizir inteadins dintre prietenii lui Brancoveanu,

fu trimis la Bucuresti. Primit la curte in marea sal de audiente,

Turcul, dup ce refuzg invitatia Domnului de a se aseza pe

scaun, scoate o nafram de mgtase neagra 0 o anima pe umgrul
Domnului, strigAnd: mazil . Brncoveanu surprins, incerca
s protesteze 0 vroind sg se aseze pe scaun, Turcul 11 impinse
cu brutalitate, zicndu-i c5. locul lui nu mai este pe tron.
Furl chemati boierii 0 Mitroplitul, 0, in auzul lor, se citi firmanul prin care Brncoveanu fu declarat, cu toata familia lui,

hain. Apoi Domnul 0 ai sai fura condusi 0 inchisi in apartamentele palatului. Trei zile mai tarziu, boierii 0 Mitropolitul
furg adunati ca s aleag un nou Domn, in. prezenta capegiului.
Acesta, intrebAnd cine este marele sptar Stefan Cantacuzino,
puse mna pe umrul lui 0-1 declarg Domn. Astfel, fiul Stolnicului ajunse Domn in locul varului su.
Del Chiaro, povestind aceste evenimente, relateaza o scen
Inteadevr dramaticg. Pe cnd Brncoveanu, detronat, sttea

sub paza, in apartamentele sale, cu toti ai sai, sbatndu-se in

prada unor gAnduri triste, bleat spune florentinul plangeau de comptimirea lor 0 persoanele care, din curiozitate,
intraserg in odaile lor , in sala cea mare a palatului, Stefan,
fiul Stolnicului, urcat pe tronul de catifea rosie, in sunetul
muzicelor 0 in bubuitul tunurilor, primea omagiul de inchinare
al boierilor, cu sarutul mAinii.
Dupg ce primi omagiile boierilor, Stefan Cantacuzino trecu
in apartamentele varului 0 nasului sau, unde, cu o falsa modestie, ii spuse ca a rgmas surprins de neasteptata 0 nedorita lui
intronare 010 exprimg pgrerea de rau, pentru cele intamplate,
ludnd calittile Domnului al carui loc 11 lua.

Secretarul de limbi occidentale al lui Brncoveanu, care a

fost martor la aceastg intrevedere, ne spune ca noul Domn
sttea in picioare, pe cnd Brncoveanu, care sttea cu cuca
in cap, ii rkspunse cu politetea lui obisnuit, cg e mai bine ca
domnia a fost incredintatg lui, decAt unui strain.
Cnd, a doua zi, in Vinerea Mare, pe innoptate, pe la ceasurile
9, pomi din palat alaiul care ducea spre drumurile mortii pe
Brncoveanu, cu Doamna, cu cei patru feciori, cu ginerii 0 sotia
celui mai varstnic dintre copii, Stefan Cantacuzino ii conduse
cu capul descoperit pang la caretg. Pe scara palatului, Brancoveanu, cuprins de indoieli 0 presimtiri, ii spuse aceste fatidice
cuvinte: 6 Finule Stefane, dacg aceste nenorociri sunt dela Dumnezeu pentru pgcatele mele, faca-se voia Lui. Dac insg, sunt
rodul rutatii omenesti pentru pieirea mea, Dumnezeu sa
ierte pe dusmanii mei, dar ei O. se pazeasca de mna grozav
0 rasbunatoare a lui Dumnezeu .
Si judecata diving n'a Intasziat.
Stefan Cantacuzino, care avea planuri mari ne incredin-

teaza Del Chiaro, care a continuat sa functioneze 0 mai

departe ca secretar domnesc se ducea cel putin odata pe
saptgmana la tatal sau, Stolnicul Cantacuzino, cu care se sfgtuia pang, la miezul noptii. Sub inspiratia tatalui, el continua
politica de apropiere f45, de crestini, dar aceasta li fu fatala,
cgci dusmanii 11 pndeau din umbra si pe el.
Pe pragul de a incepe rzboiul cu Venetienii pentru Moreea,
Turcii trimit un capegiu, care soseste in Bucuresti, la 21 Ianuarie, gel ca agentii din Constantinopol ai Domnului sa fi
prins de veste. Creznd ca Turcul a venit pentru luarea tributului, Domnul chem in grabl pe cumnatul sau, Radu Dudescu,

marele spatar 0 pe marele vistiernic 0 le porunci sa pregateasca suma haraciului. A doua zi de dimineatg, Turcul se Infgtiseazg la curte 0 predg Domnului un firman imparatesc. Domnul

ia firmanul 0

potrivit protocolului vremii 11 sgruta,

11

duce la frunte 0 apoi 11 trece lui divan-efendi, ca sg-1 citeascg.

Firmanul aducea la cunostinta tarii, ca Stefan Cantacuzino,

care a domnit Indeajuns, este inlocuit cu Nicolae Mavrocordat.

267

In acelasi timp, se poruncea Principelui Stefan Cantacuzino

s se duel la Constantinopol, unde va trAi in tihng, din mila
Mriei Sale Sultanul. Domnul, neintelegand motivele mazilirii
sale, pleac5. chiar in ziva urmatoare, dupg amiaza. Batranul
Stolnic, hotarit sg imparta.seasca soarta fiului sau, 11 insoteste
pe drum, impreuna cu nenorocita Doanmg 0 cu cei doi copii
ai Domnului.
La Constantinopol, se ingadue expatriatilor O. locuiasca In
palatul domnesc, care era proprietatea tarii. Aci, vin sa-i vada
prieteni crestini 0 turci, care se intrec sa le fagaduiasca sprijinul
lor 0 s le reaprind nAdejdea redobandirii tronului. Dar dusmanii nu dormeau. VrIsmasii neimpacati din tara interceptasera scrisorile Donmului catre generalul comandant al Transilvaniei, si cum aceste scrisori nu contineau destule capete de vinovatie, ei ticluirg o traducere greceasca cu adause agravante.
Aceastg scrisoare fu fatal. Domnul mazil 0 batranul sau tata
fura inchisi la Basbachiculi; de acolo condusi in carcerile dela
Bostangi-Basi, unde, in ziva de 7 Iunie Duminica Sft.
Treimi la ora 4 din noapte, furg spanzurati. Capetele lor taiate, golite 0 umplute cu calti, fur trimise spre 1ncredintare

marelui vizir, care se afla atunci la Adrianopol.

Astfel se incheie o pagina sumbrk de patimi, de ura 0 de
sange, din istoria Munteniei.

ACTIVITATEA LITERARA. A STOLNICULUI

CONSTANTIN CANTACUZINO

Prin calgtoriile 0 studiile sale, Stolnicul Constantin Cantacuzino 10 formase o culturg temeinicg., pe care i-au recunoscut-o

0 pretuit-o toti cei care au venit in contact cu el: parnnteni

ori strgini.
Epigrafistul 0 duhovnicul englez, Edmund Chisthull, care a

fost oaspetele lui Brncoveanu, impreuna cu Lordul Paget,

ambasadorul britanic la Constantinopol 0 care a cunoscut de
apro Ipe pe Stolnic, ne-a transmis despre el urmatoarea impresie: Unchiul Domnitorului, Constantin Cantacuzino Stol-

nicul, este un orn in vArsta, care a calatorit prin multe tari

ale Europei. Este foarte initiat in controversa religioas a bisericii OM sale, precum 0 in multe stiinte profane .
Un alt contimporan, Gherasim de Alexandria, ne vorbeste 0
el de 'Mtn' tot vestitul Constantin, mai denainte Marele Stolnic,
carele cu frumusete ai prea inteleptii 0 dumnezeestii lui lutelepciuni lurnineazg. toata politiia .

Aceeasi impresie ne-au transmis-o 0 carturarii pamnteni

contimporani. Fratii Greceanu, in prefata pus5. la traducerea
Marggritarelor lui Ioan Hrisostomul, marturisesc ca au avut
pentru nevointele lor ca o indreptatoriu pe prea luteleptul Constandin Cantacuzino, biv vel Stolnic... la ceale mai
adnci filosofesti 0 bogoslovesti noimatA ce s'au aflat, pre
dumnealui, ca pre un epistimon 0 stiutoriu, 1-am avut lumin5.
0 deslegare intru toate .
Stolnicul conducea cancelaria lui Brncoveanu. Secretarii

domnesti stateau sub ascultarea lui. In aceasta calitate, el

infra in corespondentl cu regele Sobieski, dela care primeste
scrisori ; cu Veterani, comandantul armatelor imperiale 0 cu
generalul de origine bolognezk contele Marsigli. Corespondenta
Stolnicului cu generalul conte, Luigi Ferdinand Marsigli, a fost
mai rodnicg pentru cultura noastr. Marsigli, dupa ce studiase
la Padova si trecuse prin diplomatia venetiang. din Constantinopol, intrase in armata germank luase parte la campania imperialilor contra Turcilor, cazuse in robia pasei din Timisoara, pe-

trecuse, ca rob, legat in lanturi, luni intregi, inteun bordei

bosniac 0, In cele din urma, rascumparat cu bani venetieni,
ajunsese general in armata imperialg. In aceastg calitate, a luat
parte la luptele contra Turcilor, a intrat cu generalul Heissler

www.digibuc.ro

268

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECLII

in Bucuresti, a venit de mai multe ori cu solie Ia curtea lni

Brancoveanu, unde a fost bine primit i, in aceste imprejurari,
a -avut de sigur prilejul s cunoasel de aproape pe Stolnicul

Cantacuzino, care-si facuse cultura in Italia, tot la Padova.

Litre Stolnic i contele MasAigli s'a legat o corespondent interesantl privitoare la etnografia, limba i istoria poporului roman.
Ni s'au pastrat chiar raspunsurile Stolnicului, care au fost descoperite i publicate de N. Iorga in r9or, iar, in anii trecuti,

profesorul italian Carlo Tagliavini, a dat peste un dictionar

latino-romno-ungar, al contelui Marsigli.
ACTIVITATEA RELIGIOASA. Stolnicul Constantin Cantacuzino a avut, cum s'a vzut, o larga culturd teologica i toti
carturarii i vladicii greci, care se abteau la curtea lui Brancoveanu, ca pastorul anglican Chisthull, steteau bucuros de
vorba cu el asupra chestiunilor subtile de dogmatica ortodoxa.
La intrebarile lui despre chestiunea att de importanta a
predestinarii omului
care formeaza piatra de temelie a calvinismului si a altor chestiuni subsidiare, care deosebesc calvinismul de ortodoxie, marele retor al Patriarhiei, Ioan Cariofil,

care venise la curtea lui Brncoveanu, a scris un tratat:

(Manual despre
cateva ncdumeriri i solutiuni) . Desi acest manual a fost atacat
de Patriarhul Dosoftei al Ierusalimului, totusi el a fost tiparit
dup.& staruinta lui Brancoveanu, la Snagov, In 1697, de Antim
Ivireanu si a fost tradus apoi in limba romana, cu intrebarile
Stolnicului. Stolnicul a tradus apoi din greceste cateva rugaciuni:
4 Molitv catr5. Dumnezu Savaoth, foarte de folos scoas depe
grecie pre limba romneasel de dumnealui Cantacuzino Stolnicul . In sfarsit, la luminile de greceasca si de cunostinte dogmatice ale Stolnicului recurgeau traducatorii religioi ai epocei
lui Brancoveanu, ca bunaoara fratii Greceanu : MA, la cele
'EnceLpE8t.ov rcepl -mop, (i7ropcLiv nod Alicreow...

mai adnci... noimata pre dumnealui 1-am avut lumina ca

pre un epistimon
Preocuprile principale ale Stolnicului s'au indreptat, cu

grafice intrebuintate, care sunt cele obisnuite in cartografia

timpului. Din legenda hartii aflam c ea a fost intocmit
dup descrierea si forma foarte exacta' pe care a facut-o prea
nobilul, prea invatatul i prea inteleptul boier Stolnicul Consta.ntin Cantacuzino, spre folosul doctorului i filosofului Ioan
Conmen i ca a fost tiparit pentru Intaia oar, cu litere grecesti,
de Hrisant Notara, presbiterul i arhimandritul scaunului
patriarhal din Ierusalirn.
Ea e dedicat. Principelui Constantin Brncoveanu. Harta
inseamna precis : muntii, dealurile i padurile, Dunarea cu
insulele ei, raurile, bltile i lacurile, podgoriile vestite, locali-

tatile cu bogatii minerale, mnastiri de calugari si de maici

73 la numr frontierele tarii cu cele 3 raiale: TurnulMagurele, Giurgiu, Brila ; hotarele judetelor i, in sfarsit, ramasitele arheologice ca : valul lui Traian, podul lui Traian.

Este, precum se vede o hart amlnuntita, de cel mai mare

interes pentru geograf si p. ntru istoric. Din harta Stolnicului se
vede, de exemplu, e5. hotarele care desparteau judetele erau cu
totul altele pe vremea lui Brancoveanu cleat cele de azi. Judetul
Mehedinti se intindea pana. aproape de Craiova i cuprindea
in sine i orasul Calafat. Vlasca se intindea spre Nord, avnd
tntre altele : Manastirea Cobia din Dambovita i Ratestii din
Arges. Harta Stolnicului mai noteaza, apoi o serie de orase, azi
scoborite in starea de comune rurale (Cernetii, vechea capitala

a judetului Mehedinti; Brancovenii din judetul Romanati;

Hodivoaia din Vlasca, etc.) ; altele, ca orasul de Floci, dela gura
Ialomitei, ilistrus In razboaiele din secolul al XVIII-lea.
Harta Stolnicului a fost folosita in lumea greceasc i cunoscuta de geografii Occidentului. Astfel profesorul lui D. Cantemir,

Meletie, ajuns mai trziu Mitropolit de Arta, intrun tratat de

geografie general, citeaz . o harta geografica, a Valahiei publi-

cat. de Constantin Stolnicul Cantacuzino . Si marele geograf

francez D'Anville inteun memoriu, publicat in 1771, in Recueil
de l'Acadmie des inscriptions et Belles Lettres, despre popoarele
care locuesc Dacia lui Traian, se sprijina pe harta Stolnicului.

deosebire, in domeniul geografiei i al istoriografiei nationale.

OPERA GEOGRAFICA A STOLNICULUI. Raspunznd la

informatiile geografice, cerute de contele general Marsigli in
1694, Stolnicul Constantin Cantacuzino facea, in incheiere,
urmatoarea observatie: Cateodata privind mapele acestor provincii, 1mi displace c vad ca au fost facute cu mare osteneala
cheltuiala. dar apoi nu cu putine greseli, att in asezari, cat
la riuri,
cetati i ceea ce e mai ram la nume. Tac despre alte
provincii si regate. 0 Deus bane, ate greseli vor fi fiind ! .
Mai tarziu, scriind regelui Sobiescki, care se angaja s atace

pe Turci pentru a libera crestinatatea subjugata, Stolnicul

fagaduia 55. trimeata o hart mai buna deca aceea procurata
de generalul conte Marsigli. Harta la care lucra Stolnicul a aparut

imprimata. in tipografia Seminarului grec din Padova, prin

grija lui Hrisant Notara, in 1700.
Harta Stolnicului, in lungime de 132 c. m. i in latime de
64 c. m., cu indicatiile geografice in greceste i latineste, a fost
descoperita in anii din urma, de consulul D. Dimncescu la
Londra, in British Museum. Existenta ei ne era insa cunoscut
dinteo reproducere miscorata cu traducerea in limba italiana
adaogata de Del Chiaro la sfarsitui
a numelor geografice

OPERA ISTORICA
Inaintea Stolnicului, Miron Costin,
daduse cateva note geografice despre Moldova, dar Stolnicul

este cel dintai roman care ne-a dat o hart a trii sale,
executat. dupa toate cerintele stiintifice ale timpului i superioara., din toate punctele de vedere, celor puse in circulatie de
straini.
Stolnicul petrecuse o parte din anii copilariei sale in Moldova, preocupat5. pe atunci de problema originei romane. Imprejufarile vietii sale Il adusesera in mai multe rnduri in Mol-

dova, intre altele in 1093, cnd insotise la Tai pe sotia lui

Brncoveanu i pe Domnita Maria, fiica lui Brncoveanu, care se
casatoria atunci cu Domnul Muldovei, Constantin Duca. Cu prilejul acestei nunti, care a durat 3 saptmni, Stolnicul a venit in
contact i cu Nicolae Costin, cumnatul mirelui.
In aceste calatorii ale sale in Moldova, Constantin Cantacu-

zino a dat peste cronica lui Grigore Ureche, in compilatia lui

Simion Dascalul, i indignat si el, ca toti contimporanii sai din
Moldova, a urzit, ca s5. restabileasca, pe temeiuri adevarate,
trecutul, o Istoria a Tdrii Rumne0i, intru care sd coprinde
numele ei cel dintdiu, i cine au lost lcuitorii atunce, i apoi

operei sale Istoria delle moderne rivoluzioni della V alachia, apa-

cine a mai desalicat 0 a steipeinit pcinei in vremile de acum, cum

s'au trits ci std .

rut la Venetia, in 1718.

Harta Stolnicului, studiata pe larg de C. C. Giurescu, are
sus in coltul din stnga, inteun medalion, portretul lui Constantin Brncoveanu ; alaturi legenda In limba greaca, ; in
mijloc sterna tarii: corbul cu crucea in gura, i, in coltul din
dreapta, legenda in limba latina. Jos in coltul din stnga sunt
notate dealurile cu vinuri bune, iar in cel din dreapta semnele

intampin. in reconstituirea evenimentelor istorice, introducere

care cuprinde o judicioasa critica a izvoarelor istorice utilizate
(letopisetele: incurcate ; povestirile oamenilor batrani variaza. ;
cntecele batranesti: fcute pentru laud& ; hrisoavele interne:
inapratiate), el trece la primul capitol, tratnd despre o numele
acestei tari din vechime, cum Ii era si cine o stapania .

Dup o introducere, in care arata dificultatile pe care le

www.digibuc.ro

ACTIVITATEA LITERARA A STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

Cu o informatie bogata, el vorbete ad, despre Geti i Daci,

despre luptele Dacilor cu Romanii i despre izbanzile lor sub
regele Boerebista.
Capitolul al II-lea, despre Traian Ulpie * i luptele lui cu

Dacii, este mai bine informat decat capitolul respectiv din

cronica lui Miron Costin. Pe cnd Miron Costin confund cele
dou., rzboae ale lui Traian cu Dacii inteunul singur, pe care-1
araza.' in Dobrogea, Stolnicul Constantin Cantacuzino, care
utilizeaza isvoare bizantine necunoscute lui Miron Costin, reconstituie razboaiele dacice, mai precis 0 cu amanunte interesante, pentru cititorii vremii sale.
Povestete urcarea lui Traian pe tronul Romei, amintind anec-

dota ca. acesta ar fi spus pretorului, cnd i-a predat sabia:

pentru mine slujete-o pana dreptele (cele drepte) fac, iarg
nedireptele de voiu face, impotriva mea tu o intoarce Arata
apoi faptele mari, pe care le-a savarit pentru slav i prin care
i-a intrecut mnaintaii. Pomenete de drumurile mari de piatra ,
de anturile groaznice , 0 se oprete mirat, ca i Miron Costin,

asupra troianului: anturi groaznice tragea, pe unde mergea

umbla, precum i pang astzi se \Tad i la noi aici in tara,
carora 'Inca troianuri le zicem, ranannd de atuncea den orn in
orn acel nume, carele se trage i pan& astazi... ; acesta este
adevrul, CA de mtirea acelui mare imparat, Traian Ulpie, snt
ridicate acestea ; 0. nu numai aici, ci i printr'alte tari ma au
fcut, cum s'au zis, pentru ca s ramaie neamului omenesc
pomenirea de mari i puternice faptele lui .
Trece apoi la razboaele lui Traian cu Dacii, oprindu-se putin
asupra lui Decebal (Decheval), foarte om viteaz i meter la
ale rzboaielor ... care cu mare putere s'au ridicat i. 16 ani
na.prestan cu o imparatie mare 0 puternic ca aceea a Romanilor
i-a masurat puterile . Spre deosebire de Miron Costin, care
confunda cele doua razboae ale lui Traian inteunul singur
stramut inceputul razboiului in Dobrogea, Stolnicul se dovedete a fi mai bine i mai bogat informat. El reconstitue, dup5.
Zonara, primul razboiu dacic, care a fost ma de crncen, incat
becebal, vaznd ca. Traian se apropie de scaunul impratiei lui,
a cerut pacea prin soli, fagaduind sa predea armele, munitiile
meterii care-i zideau cetatile. El insmi a venit inaintea imparatului i, plecndu-se pang la pamant, s'a inchinat. Traian a
fagaduit pacea i s'a intors in Italia, ducand cu el solii lui Dece-

269

Ioan Tetu
i mai ales chip& Dion, constructia i dimensiunea podului. Amintete 0 de o inscriptie, afltoare In Ardeal
adusa probabil din ramaitele podului, cu urmatorul cuprins:
Providenta lui August, adevaratului pontifex. Puterea romana,
ce nu se supune sub jug, iata ca rapete i Dunarea .

Pe acest pod, Traian a trecut Dunarea 0 a pornit razboiu

crncen. Decebal, biruit, a fugit, tragandu-se spre scaunul
criei lui , catre Beligradul Ardealului , crede greit Stolnicul, caci Sarmisegetuza nu era unde e azi Alba Iulia, ci era in

partile Huniedoarei. Armata romana, trecand Carpatii, a dat

foc pretutindeni i a sfarmat otiri1e Dacilor. Decebal
ne spune Cantacuzino, chip& unii, a fost prins i omorit, dupa
altii, i-a facut singur moarte, ca sa nu caza de viu In mana
vrajmmilor sai .
Dupa distrugerea puterii dacice i moartea lui Decebal, Traian
a pus mna pe marea bogatie a regelui dac, care se afla ascunsa,
o parte, cc in camarile palatelor lui *, iar o alta parte, scule de

aur i argint i alte scule ce tia ca de apa nu se stria , inteo

grota, pardosita cu lespezi, peste care abatuse albia unui rau.
Traian, supunnd astfel desavarit toat. Dacia, ca sa curme
orice putinta de rasvrtire i sa o intocmeasca, au poruncit
zice Stolnicul de prin prejururile biruintelor sale, de au

adus Romani lacuitori de i-au arzat aici, i dintr'a sa oaste

au lasat cti au trebuit de a-i rasa, ca sa se arze aici, ramaind
lacuitori acestor tari, carii i pana astzi s trag . Traian
spune el mai departe au arzat lcuitorii Romani In Dachia,
cum toti istoricii adevereaz, i aevea i pana astzi in Ardeal,

in multe locuri sa vad in pietre scrise epigramata i altele in

numele lui, cum 0 la Cluj ....
In capitolul unnator, De Dachia pe scurt aicea iara voiu

mai arta, cum zic c au fost de mare 0 cu ce parti s'au

hotrit , Stolnicul fixeaz5.
dupa Filip Cloverie gheograful hotarele Daciei: la Sud pana la Dunare, unde se

invecina cu Misia ; la Apus cu apa ce se cheam. Patisul

(Tisa) ; la Nord cu Carpatii i Prutul 0 la Rasarit, spune el,

corectanduli sursa, pna la Nistru sau chiar Nipru.

bal, pe care infatiandu-i In senatul roman acolo zice Stolni

cul armele i-au lepdat i mainile strngandu-i In chipul robilor, mult i cu multe cuvinte s'au rugat . Astfel s'a incheiat pacea.

Dar Decheval nu se putea odihni i, in dorinta de

rpune vrajrnmul, a trimis pe ascuns oameni, care s se prefaca
In Roma ca sunt fugari din Dacia ; O. se apropie de Traian, pe
care-1 tia foarte popular, 0 sa-1 omoare. Pretimii fugari sunt
insa primi i planurile lui Decheval descoperite. Aceasta
continua Stolnicul a deslantilit al doilea razboiu. Ro-

manii, care nu ingaduiau sa le stea impotriva niciun nearn

vrjma sau supus, au hotarit sa pun capat puterii Dacilor,
precum sfarmasera puterea Cartaginei, a Numantiei, a Eladei.
Traian cu toata romana putere-i s'a ridicat i, # venind
pang la marginile Dunarii, din jos de Cladova , a durat pod de
piatr. peste Dunare, aceasta mare minune 0 mare lucru
aiavea semn de nespus putere . Si Stolnicul avusese prilejul
sa priveasca de aproape ruinele podului, poate pentru Intaimi
data, in acelmi timp, in care i Miron Costin scruta, prin apa
limpede a Dunrii, pragurile podului , adica in 1664, data la
care cei doi istorici ai inceputurilor neamului insoteau pe Domnii
lor in campania turceasca din Ardeal, spre Uivar. Constantin
Cantacuzino, care ne spune 0 el ca 'Dana astzi i dincoace de
Dunare i dincolo se vad < marginile i ineepaturile cum au iost ,
iar, and scade apa la mijloc , ies la iveala i alte colturi, ca
nite picioare de zid, se oprete aci ca s ne descrie, dupa Tzetzes

SemnAtura latinl a Stolnicului C. Cantacuzino.

Al IV-lea capitol urmarete soarta Daciei dupa cucerirea romana : Dupa ce au arzat Traian pre Romani In Dachia, cum
s'au tinut i pan cnd tot ma au sttut . El povestete cum

Traian, dupa ce a adus coloniti In tara cucerit 0 a arzat

crmuire noua, s'a intors la Roma i de acolo a pornit in prtile Rasritului ; a supus pe Armeni i pe Parti i s'a indreptat
impotriva Evreilor, care se rasculasera. Pe drum insa s'a imbol-

nvit de idropizie 0 a murit

i aici e mai bine informat

decat Miron Costin la Chilichia. Dup moartea lui Traian,

urmarl su, Adrian, continua lupta impotriva Evreilor, pana
la nimicire. Stolnicul, pierzndu-se aci in digresii, se oprete

indelung, pentru a povesti amanuntit lupta contra Iudeilor.

Intorcndu-se, dupa un ocol cam mare, la subiectul sail, Constantin Cantacuzino ne spune mai departe ca. Romanii, admi

in Dacia, au ramas ascultatori Imparatiei romane, dar ca in

curgerea vremurilor, li s'a pierdut urma. t Intr'aceea curgere
de ani, pna cand iar s'au mai descoperit numele acelor lcuitori
de aici, ce sa vor fi fa:cut i ce sa vor fi intmplat nu tiu, ca
nici scris, nici pomenit de altii nu aflu . Mai trziu !risk locuitorii vechei Dacii apar in istorie cu numele de Vlahi 0 al V-lea
7

www.digibuc.ro

270

ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI

capitol al operei sale este consacrat explicrii acestui nume:

Vlahii, de unde s5. zic Vlahi, sau alt nume, iar mai vartos
aa, caruia scriitorii cum le-au plcut puindu-le nume, i
mai ales de unde se trag ei
In acest capitol, Stolnicul expune mai intaiu prerile istoricului de origine italian dela curtea lui Mateiu Corvin ; Anton.
Bonfiniu, i anume: c Valahii se numesc astfel sau dupa numele
comandantului roman Flacus, care cel dintaiu a venit pe meleagurile Dacilor, parere emisa de Papa Pius al II-lea Aeneas
Sylvius Piccolomini sau ca numele Via/1i le-a ramas dela
numele fiicei lui Diocletian, maritat cu Joan, carmuitorul
Daciei de atunci; sau, in sfarit, parerea la care se oprete mai
mult Bonfiniu : ca numele Valahilor vine dela grecescul fltDao.)

(= a arunca cu sgeata), fiindca sunt buni arcai. Expunnd

mai departe parerile lui Carion i Martin Cromer, se oprete
pe larg ca i Miron Costin la Laurentiu Toppeltin din.
Media, 4 Sas de amintrelea, iar om invatat i destul umbalt,
carele nu de mult s'au pus a scrie, ins prescurt intfo carticea...
latinete

El se unete cu Toppeltin, and acesta combate parerea lui

Ioan Zamoischi, chip& care colonitii romani, adui de Traian
in Dacia, au fost ridicati cu totii de Galian i aezati in Misia,
Tracia i Elada, spre a pzi acolo fruntariile imperiului impotriva invaziei Gotilor i c5. Valahii de azi sunt urmaii vechilor
Daci, care invataser limba latina, din convietuirea cu Romanii i la care s'au adogat cu timpul i alti varvari , adunati
in locurile parasite de Romani. Pentru a inltura aceast.
parere mentioneaza Stolnicul
Toppeltin aduse ca dovad,
nurnele etnic al Romanilor: Pang astazi vedem i auzim, zice
Toppeltin, CA de intrebam pe un Valah: ce eti? el raspunde:

Ruman, adicate: Roman; ce numai au stricat putin cuvantul:

din Roman, zic Rumn, iar acela cuvnt este . Dar acest
argument nu-i pare destul de temeinic istoricului roman pentrucA
zand ;

observ el

vedem i auzim astzi pe Greci aa raspun-

cnd Il intrebi ce este ?, el raspunde: Romeos, adeca

Roman i mare osebire este intre Grec i intre Roman. Ci numai

i ei fiind supui mai pe urm5, Romanilor, Romani vrea sA se

cheme i ei.... Aceast observare Ii cla prilej s deschida o

lung paranteza despre cultura stralucit a vechei Elade, aa de

stralucit, c inoo Romanii ii trimiteau copiii s5. invete in

colile greceti ; asupra decaderii Grecilor ; asupra staruintii lor
in pstrarea dogmelor ortodoxe, cu toat apasarea turceascA i
incheie aceast digresie poate cu sufletul cuprins de pietate
la amintirea tatlui sau cu aceste cuvinte: Fie dar mila i
grija i de ei acelui Hristos Dumnezeului nostru, intru carele
nesmintit credem, i pentru al cruia nume nespuse rele i grele
trag i pat ei i toti cati sant supui varvarei turcetii puteri....
Reluand firul discutiei, Stolnicul aduce, in sprijinul ideii de
continuitate a elementului roman In Dacia, o serie de argumente

care i astazi stau in picioare, i anume:

I. Nu este de crezut, argumenteaza el, C a putut imparatul
Galian s ridice aa lesne cu totul atAta sum i noroade de
oameni, cu case, cu copii, aezati pe aceste locuri de mai bine de

200 ani. Oameni intemeiati, cu gospodrii intinse, nu i-ar fi

putut parsi aa de uor rosturile lor de acas.
Argumentul acesta al Stolnicului, scos din bunul simt i din

intuitia vietii, n'a aprut niciodat5. mai clar ca in lumina

zilelor de azi, cnd, in uriaa incletare in care sunt prinse
atAtea popoare, tehnica rzboiului a ajuns la o perfectiune pe
care, cu cateva decenii In urma n'o banuia nimeni: tancuri i

care blindate, branturi, avioane in picaj, cetati sburtoare,

bombe robot. Zeci i zeci de mii de tone de bombe explosive i
incediare, cad neccntenit asupra marelor capitale, asupra ora-

elor i satelor; cartiere Intregi sunt prefacute in ruine sau

i cu toate acestea populatiile nu-i prsesc total

cenue

locuintele. Cum erau dar Dacoromanii

pkaseasca in mas1
caminurile i tarinele i s treaca peste Dunre pentru ca s
fac loc hoardelor de invazie, care veneau calare i se rzboiau
cu arcul ? Si aceasta cnd autohtonii aveau la Indemn pAclurile nesfarite i masivul prpastios i Impadurit al muntilor
Carpati i al celor Apuseni, cu attea piscuri greu de strabatut,
cu atatea vai prpastioase, cu attea peteri adnci i ascunziuri prielnice
2. Nu este posibil ca o imparatie, aa de intinsa ca aceea a

'-

Romanilor, s fie redus pentru apararea ei, la ostaii lsati

pentru paza Daciei. Au doar. se intreaba el cu aceti
Romani numai ce era aici, vrea acel Imprat, mcar i altii ca
el... s-i tie imprtia i sa-i pazeasca tinuturile ? .
3. Carmuitorii statelor intemeiate in vechea Dacie nu s'ar
fi invoit uor s.-i lase stpanirile, pentru a se duce in locuri

necunoscute. Dimpotriva, in& o vreme in care autoritatea

romana la Dunre slbise, normal ar fi fost ca ei sa nu plece,
ci sa ramana singuri stapanitori. t Au nu mai lesne era i acelora
atunci oblAcluitori acestor locuri sa nu asculte, decat motenirile
lor intelinate de atatia ani s5, le lase i sa mearga de a s aeza

printr'alte locuri mai aspre i mai seci ?

4. Si In sfarit, niciri urme de ale acelora Romani ce au

fost in Dachia, ca A. fie fost mutati cu totul intr' aka parte,

nu este ; ca de ar fi undevai in Elada, i astzi, au limba, au alte
semne de ale Romanilor s'ar vedea i s'ar cunoate, cum i in

Ardeal, i pe aici, i pe unde au fost aceea, 'Ana acum aevea

sunt .
Up Bisericd Doamnei din Bucureti, ctitoria Do mnei Maria, sotia
Itli erban Cantacuzino.

Totuqi Stolnicul admite ca imparatul Galian i alti imparati

au ridicat pentru apsarea imperiului, ostai i din Dacia. Scoboritorii acestora sunt, dup5. el, Cutovlahii cari s, tind in lung

www.digibuc.ro

ACTIVITATEA LITERARli. A STOLNICULTJI CONSTANTIN CANTACUZINO

de laugh: Ianina Ipirului 'Ana spre Arbgnasi, langg Elbasan ,

unde i pang astazi se aflg, pgzindu-si limba i obiceiurile
Ei moo i zic Vlahos, adica. Ruman; i locurile lor unde lacuiesc, le zic Vlahia, iar tarii acestia ei i zic Vlahia cea mare

271

care se ocupaserg de Traian i cucerirea Daciei, dar i umanist

istoricii Occidentului, care au scris in limba lating despre

originea poporului i despre lucrurile noastre, ca Flavio Biondo

(1392-1463), secretar al multor principi italieni

i ai curtii

El tine apoi de rau, In ateva pagini urmatoare, pe Greci,

papale ; umanistul ungur de origine romng, Nicolae Olahus

fiindcg rad de Cutovlahi i incheie, explicnd cu umor, aceastg

pornire a lor: pentruca vazand i ei pre toata, alta lume rznd
de dansii i batjocorindu-i, au statut si au obosit i prin gunoaiele lor, ca cocosii ficgind, prindu-le cg au mai rgmas cevasi
vlagg si de ei *.

(1493-1568), inrudit cu Huniade; istoricul german Ioan $leidanus (loan Philippi din Schleide 1506-1556) ; istoricul italian
Filippo Buonaccorsi (r437-1470)profesorul copiilor lui Casimir
al IV, regele Poloniei care a scris o carte despre Atila; istoricii

Dar, spune el mai departe, nu numai Grecii tgaduiesc c

Romanii se trag din ostasii adusi de Traian in Dacia, ci i alte
popoare. $i aduce ca dovad pasagiul din cronica lui Grigore
Ureche, interpolat de Simion. Dascalul, privitoare la ijderenia

Moldovenilor din hoth trimisi de imparatul Ramului, craiului Laslau, in lupta acestuia cu Ttarii. El se ridicg hotgrit,
ca i cronicarii moldoveni, impotriva acestei basne, care nu
poate avea niciun temei istoric. Cani se Intreab: Ce imparat
a putut fi acela, la care s'a dus Laslau Craiul i care niciun
tlhar, niciun. fur s n.0 omoare? $i cti ani au imparatit el,
ca sa strnga atta talharime, cat s fac oaste cu ea? si cum
pot tlharii i furii sg intocmeascg stapaniri i s Intemeieze
state, care A. dureze sute de ani? Ci dar incheie el rgfuiala
cu Simion Dasclul sag lsam la ghindg (pe Simion Dascglul)
cum parimia de Arapi este .
In ultimele doua capitole, Stolnicul urmgreste soarta colonistilot romani ramasi In Dacia, cari in cursul veacurilor s'au
arnestecat cu Dacii i cu alte neamuri, i-au asimilat si au format
un. singur popor. Trece apoi la invazia Hunilor, pe care Ii considerg ca strmosii Ungurilor, pentruca sg explice imprejurgrile
in care o jumatate din neamul romnesc a ajuns sub stapnire
ungureascg. Scrierea se incheie cu caderea Panoniei sub Huni
cu portretul lui Atila.

unguri Simon de Keza, sec. XIII, Abraham Bakschay sec.

XVI, Ioan Sambucus, de origing francezg s a. si in sfarsit
chiar mapele geografice, rgspndite atunci in Occident, ca ale
geografului german Philip Cluverius (1580I623) sau atlasul
geografilor olandezi Blau (tatal i fiul), aparute pe la jurnatatea
secolului al XVII, far& sa, mai socotim izvoarele pe care le
avusese la indemng Miron Costin.

Confruntnd izvoare asa de multe si de variate pentru a

stoarce din ele adevgrul, Stolnicul se comportg ca un istoric
modern, caci el indic i discut contradictia izvoarelor si are
grijg s indice precis sursa de unde imprumutg stirea : Martin
Cromer, carele de ijderenia si de lucrurile Lesilor si de viata

craior lor istoreste in.tr'a 12 carte a lui, unde

i viata, lui

Cazimir craiu cel mare scrie... Lorentu Topeltin de Mediias,

Sas de amintrilea,... Intr'o carticea ce-i zice letineste Chigines

et occasus Transylvanorum care carticea... o au tiparit la

L'onul Lyon

de Franta, la anul 1667. Acolea darg, intea-

ceia (capitol) ale Ardealului i lcuitorilor lui cine slint i cdte

zice: Vlahii, zic unii... Mihail Retie Neaponeamuri

litanul In cartea lui de'ntaiu ce scrie de craii unguresti...

Gulielmu Blau in Theatrum orbis terrarum... cu ajutorul atator

.zvoare, pe care are grije s le citeze precis, el vede mai limpede chestiunea originii romane si nu cade In greselile de date si

amnunte in care cgzuse Miron Costin. Nimeni pang la el nu

a vgzut si nu a expus asa de clar, problema obarsiei romane
Opera Stolnicului nu are intfadevar acea cldura, comuni- a unittii neamului, in tot complexul ei. Iat ce sintetic rezumg
cativg, acel ton familiar, care infrteste sufletul boierului car- el insusi, rezultatul cercetrilor sale:
Iarg noi intealt chip de ai nostri de toti, cati snt Rumni,
turar cu al cititorului necunoscut: Puternicul Dumnezeu,
cinstite i iubite cetitoriule, sg-ti druiasc si mai slobode vea- tinem, i credem adeverindu-ne din mai aleii i mai adeve4 ritii bat:rani istorici, si de altii mai incoace, ca, Valahii, cum
curi..., pe care 1-am subliniat in opera lui Miron Costin.
Opera Stolnicului nu are nici acel caracter a putea zice le zic ei, iar noi Rumnii, sntem adevarati Romani si alesi
de popularizare pe care-1 are scrierea lui Miron. Costin. Cro- Romani in credinta, i In brbgtie, din cari Ulpie Traian i-au
nicarul moldovean, ridicandu-se impotriva basnei lui Simion asezat aici, In unna lui Decheval, dupre ce de tot 1-au supus
1-au pierdut. $i apoi i alalt tot sireagul Imparatilor asa
Dascalul, pentru a trezi in sufletul contimporanilor sai interesul
in jurul inceputurilor glorioase ale neamului, avusese nevoie de i-au tinut i i-au lsat asezati aici, i dintr'acelora ramasit
sa trag pang', astazi Rumanii acestia. Ins Rumnii inteleg
doug capitole initiale: unul in care sa-si lmureascg cititorii in
ce parte de lume se afla Italia din care a venit Traian, altul In e nu numai cestia de aici, ci si den Ardeal, cari Inca i mai
neao0 sant, i Moldovenii si tot cgti i intealtg parte se af15.
care s scoatg in relief m5rimea i puterea imparatiei romane.
In tot cursul expunerii, cronicarul moldovenean se tine la ni- 4 Si au aceast limbg macar fie si cevasi osebita In neste cuvinte,
velul cititorilor sgi, mergnd direct, far ocoluri, cgtre tinta # din amestecarea altor limbi, cum s'au zis mai sus, iar tot unii
pe care o urmgreste. Opera lui este mai unitar. Stolnicul, preo- sant. Ci dar pe acestia cum zic, tot Rumani Ii tinem, cl toti
acestia dintr'o fantana au isvorit i curg .
cupat mai adanc de problema originei si a continuitatii romane
Prin aceast larga intelegere a problemei, prin eruditia lui
In Dacia, intr de-a-dreptul in miezul chestiunii. De ak parte,
multimea i varietatea problemelor ce-i rasar in calea e)tpunerii, vast, prin intrebuintarca criticg a izvoarelor, prin claritatea
Il silesc sa se piardg adesea in digresii i detalii, care nu se In- planului, prin fraza lui hick-cat:1 i mestesugit intoarsa, dar
cheaga unitar in opera lui. In schimb tusk Stolnicul, care-si pling de miez, Stolnicul Constantin Cantacuzino se ridica,
facuse studilie in Padova, unde gasise atmosfera de cultura a deasupra contimporanilor sgi si se apropie de Dimitrie Cantemarilor umanisti ai Italiei, are un orizont de privire cu mult mir. Este, se poate spune, un istoric in sensul modern al cumailarg aecitMiron Costin. Bun cunoscgtor al limbii i cul- vntului.
turii grecesti pe care o deprinsese de copil In casa parinBIBLIOGRAFIA. I. OPERA. Ediiii: Cronica Stolnicului Constantin Cantacuzino a
dat de George I oan i d La coleciia intitulat: Istoria
teascg el utilizeazg isvoare grecesti i bizantine ce-i fusesera fost publicat pentru
Manuscrise vechi de limba romn gsite In Sf. Manastiri Cozia
inaccesibile lui Miron Costin precum: istaricul i geograful
Serbneti, Bucure4ti, 1858, vol. I, pag. 297-376, sub tidal: Fragmentu dinteo
Strabo (66 a, Chr.-24 p Chr.), istoricii bizantini Procopie din erotica
pre multi a Rottuinilor (areia Ii lipsesc ateva pagini dela Inceput).
i
Joan
Tzetzes
din
secolul
al
XII-lea.
veacul al VI lea, Zonaras
Textul publicat de I oanid a fost reprodus de Mihail K ogalnic ea nu
Cultura latin pe care si-o desvarsise in mediul universitar din
El se gAndeOe aci la RomAnii macedoneni, despre care vorbise lnainte pe larg.
Padova Ii dduse putinta s cunoascg, nu numai scriitorii latini,
7*

www.digibuc.ro

272

ISTORIA LITERATURII ROMANE VEC HI

In Cronsiele Romniei sau Letopisefele Moldovei

Vakkiel, editia II-a din 1872-73

(cu caractere latine), vol. I, p. 85-126. Acelasi text, atribuit lnsA, dupa pArerea
lui Hasdeu si Picot (vezi rnal jos), lui Nkolae Milescu, a fost republicat In colectia
scolarl I Autorii vechi i contemporani *, sub titlul: Spitarul N. Milescu, Cronica
pe scurt a Romanitor, Bucuresti, Socec, 1894. In 1884, V. A. Ureche semnaleazA un alt manuscris s prescris de Grigorie ierodiaconul din episcopia RAmnicului
cu cheltuiala monahului Rafail s, la 1781. Acest manuscris a pAstrat i titlul exact
al operei: Istoria Thrji Romifinesti dintru ineeput. In 1901, N. Iorg a, atribuind
cronica Stolnicului Constantin Cantacuzino, publicA textul operei, Intregit cu predoslovia i Inceputul primului capitol, dupl editiile precedente si dupl rnanuscrisele

446 si 1267 din Biblioteca Academiei Romne. Nu i-au fost Iasi accesibile: ms.
semnalat de V. A. Ureche, precum i un altul care se afla atunci la Muzeul National.
Editia lui lorga poarta titlul: Operele lui Constantin Cantacusino, Bucuresti, 1901.
In introducere, lorga ne dA urmAtoarele amAnunte asupra raportului dintre texte
asupra Intocmirii editiei: PAstrAnd ca basA editiile precedente, am intrebuintat
pentru stabilirea unui text mat bun si mai complet, cele douA manuscripte ale
Academiei, care sunt uneori inferioare fiecare In parte. Variante erau la tot pasul,
dar de acele variante care nu aratA altceva decAt libertAtile ce-si luau obisnuit la
noi copistii, schimbAnd dupA plac ordinea cuvintelor 1x1 frazA. InlAturAnd si aid
once pedanterie nefolositoare, am cAutat nurnai sA dau textul asa cum aveam simtul cA a trebuit sA-1 scrie Stolnicul i cu o ortografie care sl reproducl pe aceea
cerutl In epoca lui s. Editia ne infAtiseazA deci un text reconstituit. Tehnica eclitillor nu mai recomandl astAzi reconstituirea textelor, (vezi pentru aceasta si

Joseph Bedier In Romania, LIV, 1928, p. 356). Editia lui N. lorga cuprinde
urmAtoarele texte: 1. 4 Istoria Tani RomAnesti, intru care sl coprinde numele ei cel
dintliu i cine au fost lAcuitorii atunci, i apoi cine au mai descAlicat, si apoi cine o
au stApAnit pAnA gi In vremile de acum, cura s'au tras si stA I. 2. Carnetul de studii
al lui Constantin Stolnicul Cantacuzino, pAstrat In Biblioteca Academiei RomAne. 3.

Testamentul lui Dona Pepano, tradus de Constantin Cantacuzino, senmalat lui

Iorga de Iuliu Tuducescu, functionar la Biblioteca Academiei Rokane. 4. Cronologia tabelarA, care InsA nu se mai poate atribui Stolnicului (v. A 1. V a s
lescu In Revista Istoricil Romnd, II, 1932, p. 367-381). 5. RAspunsul lui Constantin Cantacuzino Stolnicul la Intrebarile generalului Marsigli, dupA ins. Marsigli
57 al Bibliotecii UniversitAtii din Bologna. Primul capitol al Istoriei Tdrii soma-

nesti dintzu inceput fusese publicat de N. I org a mai Inainte in Cronicde muntens, Analsie Acad. Rom. s. II, tom. XXI, mem. sect. ist., 1899, p. 454-460. 0
ultimA editie a cronicei, dupa o versiune mai completA, pstratA in ms. nr. 3449
din Biblioteca Academiei RomAne au dat N. Car t oj an si Dan S im o n es cu,
Stolnicul Con.stantin Cantacuzino, Istoria Tdrii-Rumnesti, Craiova, 1944, Scrisul

Rominesc, In colectia Clasicii romsini comentali.

Problema paternitatii cronicei. Ioanid

publicase

scronica

pe

scurt *, dAnd-o ca o operl anonimd, cum de altfel se si gAseste In manuscrise. In

1872, Hasde u, Intrfun articol publicat In Columna lui Traian, III (1872), p.
274, a atribuit opera SpItarului N. Wiesen. Opinia lui Hascleu a fost primal de

Emile Picot tn Notice biograPhique sur Nicolas Spam, Milescu, Paris, 1883,
p. 10 si 18. Pe numele lui Milescu opera a fost republicatA In editia scolarA amintitA mat sus. Aron Densusianu In Istoria limbei i literaturei romne, ed.
I, Iasi, 1885, p. 171, nu admite plrerea lui Hasdeu, ci se raliazA la o veche opinie

a lui Klein (din rdspunsul la notele critice ale lui Eder), admitAnd ca autor al
cronicei pe Mitropolitul Teodosie Vestemianul al Ungrovlalnei, care era ardelean de
origine si care mai kainte de a ajunge mitropolit, fusese cAlugAr la mAnIstirea

Cozia, nude se gAsise manuscrisul lui Ioanid. Mai aproape de adevAr, Mihai,
KogAlniceanu in Cronicele Romaniel, ed. II, 1872, vol. I, p. 85 si urm.
atribuie opera unui roman de peste Olt s. V. A U rec he tn Revista pentru
istorie, arheologie i filologie, an. II, 1884, pag. 65-82 si Gas ter In Istoria literaturii romne, publicatA In limba germanA In Grundriss der ronsanischen Philologie al lui Grober, II, partea 3-a, 1898, p. 293, lash-A pArerile predecesorilor sli,
f Ara sA aleagA niciuna. In 1899, N. Iorg a, pentru IntAia datA, Intrfun studiu
publicat ht Analele Academiei Ronalne, stria II, tom. XXI: Manuscripte din biblioteci
strdine relative la iskria Romnilor, p. 78-94, atribuie opera Stolnicului Constantin
Cantacuzino (In acelas memoriu i corespondenta Stolnicului cu Marsigli). Parerea lui

N. Iorga este admisl azi de toti istoricil literari. Amintim ad si studiul lui A 1.
T. Du mitr escu, contribuliuni la iskriografia romneascd veche, publicat In
Lui Ion Bianu, Ansintire din partea foltilor 11 actualikr fungionari ai Academie
Romano la implinirea a sasezeci de ani, Bucure5ti, 1916, p. 227-263. In acest

articol, Al. T. Dumitrescu atribuie

Istoria TArii Rominesti dintru Inceput s, lui

Daniil Panonianul, fostul Mitropolit al Ardealului.
Celelalte oper e. Despre opera lui Ioan Karyophylles 'Eyxete15tov,

neel uvwv &wean, xal AISOECOv 4 =el e$ensiosco ;cal Inie6awiascog

civapealaw uvciiv Tijg 'Exx2.na1ag Soypcitcov (Manual despre cAteva nedumirid si solutiuni sau despre cercetarea 1 confirmarea cAtorva dogma necesare ale

Bisericei, Snagov 1697, vezi I. Bianu si N. Hodos Bibliografia romeineascd

veche, tom. I, p. 349-350.
Traducerea romAneascA sub titlul: Intrebrirs i rdsPunsuri ale blagorodnicului

dum. Constantin Cant acosin o, Iratele rdposatului 5drban Voevod

Cassia-

cosine_ si ale celui eiststru dascrili invdtat

cuvantiitor loan Careolii, se ,gAseste
In colectia de manuscrise a Academiei Romine, nr. 458 si fond. Gaster, cota nr.
56. Despre relatiile lui Cariofil cu (Idle noastre si cu Stolnicul Cantacuzino,
despre condamnarea lui ca eretic (1691) si despre strlduintele lui BrAncoveanu
de a-1 reabilita, despre viata gi opera lui v. D. Russo, Studii istorice grecoromane, oPere postume I, p. 183
191. Pentru combaterea cArtii lui Cariofil,
Patriarhul Dositei a publicat la Iasi, In 1694, doi ani dupl moartea lui Cariofil:

'Enteleltov xara 'Icocvvov rag KaQvoplian (Manual Impotriva

lui loan Cariofil).
Rugaciunea Stolnicului Const. Cantacuzino, publicata In AcatMul de la RAmnic

1696, si reprodus In Molitvenice (v. I. Bianu si D. Simonescu, Bi51. rom. veche

t. IV, p. 57, 58, 68, scry), a fost republicatA In Revista istoricit, XXV, 1939, p. 57-60 de
Ge or ge B. Popescu dupl un molitvenic. Harta Stolnicului a fost reprodusl

Intli de Del Chiar o ca anex1 la cartea lui, 0 de Al. Procopovici In Ion

Neculce, Cronica vol. I, (anexele de la sfArsit), In colectia Clasicii RomAni comenta(i), Scrisul Rom. Craiova, 1941, ed. II. Originalul hArtii se and la British
Museum. O copie In Biblioteca Academiei Romne (sectia stampelorl. O notA asupra
ei la N. I o rg a Analele Academiei Romano. Partea administrativA i desbateri XLVII

(1927-1928), p. 50 si 67-68. Reprodusl recent cu studiu de C. C. Giuresc u,

p. 1-27.

Haria Stoltssculus Coast. Cantacuzino in Revista I storied Ronstind, XIII (1942),

II. BIOGRAFIA. Llmuriri despre Stolnicul Constantin Cantacuzino se gasesc

in prefata pusA de N. I or ga In fruntea volumului Operele Stolnicului Constantin
Cantaeuzino (vezi mai sus) ; In N. I org a: Documente privitoare la lamilia Cantacusini, scoase in cea mai mare paste din arhiva d-lui G. Gr. Cantacuzino, Bucuresti, 1902. Pretioase informatiuni biografice, date de un contemporan, se gAsesc

la Anton Maria del Chiaro: Istoria delle moderne Rivolusioni della Va

achia..., apArutA la Venetia, In 1718; o traducere romaneasca a acestei opere

ne-a dat-o S. Cris t ia n: Revoluiile Valahiei, la0, i Vieata RomAneascA s, 1929,
cu deosebire cap. VI si unn. Alte stiri contemporane se gAsesc la Radu Gr ee an u, Viaa lui Costandin-Vodil Brancoveanu, ed. stefan Greceanu, Bucuresti, 1906,
In Cronica anonimd, In cronica lui Radu Popescu 0 In continuarea din 1714, vezi mai
sus p.247-254 si la D. Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor i Brancovenilor din Tara
Munteneascd, tom. V (ed. SocietA( Academice RomAne) Bucuresti, 1383 p.

1-44. Alte stiri In Documentele Hurmuzaki, In deosebi vol XIV. N. Iorg a, Testatnentele Domnifei Elina Cantacuzino, In Anal. Acad. Rom. s. III, XVI (1934-1935),

p. 93-101. N Iorg a, Documentele privikare la familia Cankcuzenikr gi D.

Russ o, Studii istorice greco-romeine, opere postume cf. indicele In vol. II.

Despre mediul universitar In care si-a flcut cultura la Padova, Stolnicul Con-

stantin Cantacuzino, a se vedea si Ramiro Or ti z, Per la stork della cultura

italiana in Romania, p. 167-195, precum i precizArile aduse de N. Iorga in
Istoria invaildnuintului ronainesc, Bucuresti, 1928, p. 36 si urm., P. V. Hane
Convorbiri Literary, 1933,

p. 17-34; Ramiro Ortiz

si

N. Cartojan,

Lo Stolnic Cantacuzino. Un grancle erudito romeno a Padova, Bucarest, 1943.

Pentru dependents presupusA Stolnicului de Miron Costin, G. Pasc u, Influenla
cronicarilor moldoveni asupra celor munteni din sec. al XVII-lea: Constantin Cantatuzino, In Arhiva (XXIX), 1922, p. 195-206. Argumentele nu sunt convingAtoare.
Despre Contele Luigi Ferdinando Marsigli se VSPRC stiri pretioase Intr'o autobiografie a lul: Autobiogratia di Luigi Ferdinand Marsigli, publicatl a cura di
Emilio Lovarini s, Bologna, N. Zanichelli, 1930. Din aceastl autobiografie, stirile
ce ne privesc pe noi au fost extrase i publicate de d-1 A 1. D e m. Mar c u in
Inekinarea lui N. lorga cu prilejul imPlinirii varstei de 60 de ani, Cluj, 1931. Dic-

tionarul Contelui Marsigli a fost publicat de Dr. Carlo Tagliavini in ll

it Lexicon Marsilianum so. Dizionario latino-rumeno-ungherese del sec. XVII. Studio
lilologico e testo, In colectia Acaderniei Romine, Bucuresti, 1930.

MINERVA

www.digibuc.ro

ILUSTRATIILE LA VOLUMUL III

Un act scris si semnat de Ion Neculce

..
Turnul Coltei, zidit, dupA traditie, de soldatii lui Carol
al XII-lea. Azi dAramat
..
$erban Cantacuzino, Domnul TArii-Romnesti
..
Titlul cArtii Cheia Intelesului *, tradusA din ruseste
tipAritA la Bucuresti In 1678 .
..
Constantin Brancoveanu, dui:4 un portret aflat in MAnAstirea Muntelui Sinai .
MAnAstirea Hurez din judetul VAlcea, ctitoria lui
Constantin Brancoveanu
..
Pridvorul MitnAstirii Hurez .
..
Palatul dela Mogosoaia, fost al lui Constantin-VodA
Brncoveanu
Constantin Brncoveanu i cei 4 fit ai sAi: Constantin,
Stefan, Radu si Matei .
..
Icoana Sf. Constantin, gravur din cartea greceascA
.

Cuvant panegiric la Sfntul Constantin *, al lui

Constantin Brncoveanu, fiul Domnitorului, apArutA la Bucuresti, 1701
..
Biserica din SambAta de Sus (Transilvania), ctitoria
lui Constantin Brancoveanu .
..
Pagina cu titlul din s Liturghier greco-arab *, tipArit
la Snagov de Antim Ivireanu, din porunca lui Constantin Brncoveanu
..
.

Sfntul loan Evanghelistul, gravurA din Evanghelie a,

tipAritA la Bucuresti, 1682 .
..

202

Brancoveanu, pentru pomenirea lui si a familiei

sale, lucrat de Calinic Ieromonahul.
.. 222-223
Usa dela altar a bisericii Sf. Apostoli, ctitorie a lui
Antim Ivireanu .
..
223

203

GravurA din Apostolul tip. la BuzAu, 1704, reprezentand un apostol

..

191

194

205

206
207
208
209

Cantacuzino Stolnicul
..
Mitrolpolia din Bucuresti, unde a tinut predicile sale
Antim Ivireanu .
Regele Wachtang al Ivirilor din Caucaz, care a introdus tiparul in Iviria, cu material si mesteri trimisi
de Brncoveanu .
..
Portretul Postelnicului Const. Cantacuzino
..
Neagoe Basarab si Matei Basarab, fresce din MAnA-

228

227
232

236
240
209

MAnAstirea Cotroceni din Bucuresti, ctitoria lui Serban

211

Tinda mnAstirii brancovenesti dela SambAta de Sus

Biserica MAnAstirii Hurez

244
248
251

Biserica Sfntul Gheorghe Nou, In timpul focului din

212
214

1847, dupA o gravurA a vremii, fAcutA de E. F.

Ffoarta castelului brncovenese dela Potlogi

..

Biserica Domnita BAlasa din Bucuresti, ziditA de

Sterna TArii-Romnesti din Noul Testament *, Bucu-

..
timpul Stolnicului Constantin Cantacuzino .
Portretul lui Albanius Albanesius, profesorul de logicA
al Stolnicului Constantin Cantacuzino la Padova ..
Portretul mural al Stolnicului Constantin Cantacuzino, dupA o frescA din MAnAstirea Hurez ..
tefan Cantacuzino, fiul Stolnicului Const. Canta..
Domn al TArii-Romnesti .
-;
SerrriLtUra latinA a Stolnicului Const. Cantacuzino ..
Usa Bisericii Doamnei, din Bucuresti, ctitoria Doamnei
..
Maria, sotia lui Serban Cantacuzino

215

216

MAnAstirea Snagov, ridicatA de Vlad Tepes pe o insul

din lacul Snagov, langA Bucuresti

Biserica Antim, ziditA de Antim Ivireanu in Bucuresti
SemnAtura Mitropolitului Anthim al Ungrovlahiei s.
Portretele Sf. Ioan GurA de Aur i Sf. Vasile cel Mare
din Liturghierul grecesc, comandat de Constantin

225

Pridvorul MAnAstirii Hurez, ctitoria lui Constantin

Doti& pagini din Liturghierul grecesc, comandat de

Constantin Brancoveanu pentru pomenirea lui
si a familiei sale, lucrat de Calinic Ieromonahul. In
margine monograma Domnitorului
..214-215
Sterna lui Serban-VodA Cantacuzino, din Biblia o,
Bucuresti, 1688

224

Un act dela Safta Stolniceasa, sotia lui Constantin

220
22.1 'F

221'

BAlasa, fiica lui Constantin Brancoveanu, cAsAtorita cu Banul Manolache Larnbrino .

..

253
256

257

Universitatea din Padova (supranumitA // Bo), pe

www.digibuc.ro

264
264
265

268
269
270

TABLA DE MATERII LA VOL. III

PARTEA I-a: CRONICARII MOLDOVENI .
Continuatorii lui Miron Costin: Vasile Damian 177.
Tudosie DubAu 177. Bibliografie 179.

175

NICOLAE COSTIN .

179

Biografia 179. Letopisetul Tarn Moldovei dela

zidirea lumii pAnA la 1601 181. Cronica domniei

STOICA LUDESCU .

lui Nicolae Mavrocordat si a lui Dimitrie Canternir 183. Ceasornicul Domnilor 185. Bibliografie
187.

INFLUENTA LATINA IN ST ILUL CRONICARILOR MOLDOVENI: Priviri generale si bibliografie

188
189

Biografia 189. Pribegia 190. Intoarcerea In Moldova 191. Cronica 192. 0 seam& de cuvinte 195.
Lirnba 196. Bibliografie 197.
PARTEA II-A: EPOCA LUI $ERBAN CANTACUZINO $1 A LUI CONSTANTIN BRANCOVEANU

Vieata 233. Compilatia lui Stoica Ludescu 234

Vieata Patriarhului Nifon 234. Cronica lui Mihai
Viteazul 235. Cronica lui Matei al Mirelor 235.
o cronicA a lui Matei Basarab 235. Analiza 236.
Bibliografie 239.

RADU POPESCU

239

..
Continuarea cronicii lui Radu Popescu 247. Bi-

199

247

bliografie 250.
CRONICA LUI RADU GRECEANU .

..

250

CRONICA ANONIMA DESPRE CONST. BRAN254

Analiza 254. Discutii asupra paternitAtii 256. Bibliografie 259.

UN SCRIITOR SARBO-ROMAN LA CURTEA LUI

$ERBAN CANTACUZINO $1 A LUI BRANCO213

260

Gh. Brancovici, vieata 260. Activitatea istoricA 260

Scrieri religioase 261. Bibliografie 271.

CRONICA RIMATA ASUPRA MORTII LUI CONSTANTIN BRANCOVEANU .

..

grafie 218.

UN TRADUCATOR IN VERSURI AL PSALTIRII

LA CURTEA LUI BRANCOVEANU: Teodor Corbea

233

CRONICARII LUI BRANCOVEANU .

Epoca lui Serban Cantacuzino, priviri generale

MITROPOLITUL ANTIM IVIREANU

Biografia 219. Traducerea cArtilor de ritual 223.
Didahiile 225. Bibliografie 228.

231

Vieata 239. Cornpilatia lui Radu Popescu 242.

201. Intre slavism i grecism. Drurnuri spre Moscova 202. Curentul influentei grecesti 203. Epoca
lui BrAncoveanu, priviri generale 205. Influenta
italianA 205. Arta 207. Literatura 208. Influenta
greceasca 208. Copiii lui Brncoveanu i cultura
clasicA 209. Patriarhi i cArturari greci la curtea
lui Brncoveanu 210. BrAncoveanu si ortodoxia
din Ardeal 210. Brncoveanu sprijinitor al culturii
ortodoxe In RAsArit 211. Bibliografie 212.

LITERATURA RELIGIOASA .
Priviri generale 213. Biblia lui $erban Cantacuzino (1688) 214. TraducAtorii Bibliei 216. Fratii
Greceanu, biografia 217. Traducerile 217. Biblio-

ISTORIOGRAFIA IN EPOCA LUI $ERBAN CANTACUZINO $1 A LUI C. BRANCOVEANU

Cornpilatii i cronici de partid pe vrernea lui Serban
Cantacuzino. Vechile anale pArnAntene 231. Povestea de jale despre moartea Postelnicului Const.
Cantacuzino 232. Bibliografie 233.

219

STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO ..

Vieata 263. Activitatea literarA 267. Activitatea reli-

gioas 268. Opera geografica a Stolnicului 268.

229

262

Cntecul lui Constantin-VodA 262. Bibliografie 263.

Opera istoricA 268. Bibliografie 271.

www.digibuc.ro

263

FUNDATIA REGALt11

PENTRU

;LITERATURA SI

ARTA

FUNOATIA REGALA1

PENTRU

LITERATURA Sir

ARTA

IFUNDATIA REGALA1

PENTRU

LITERATU RA SI:

ARTA _J

,FUNDATIA REGALA

PENTRU

LITER ATURA

ARTA

,FUNDATIA REGALA
;

PENTRIJ

LITERATURA SI

A RT

www.digibuc.ro

MONITORUL OFICIAL
SI IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONAL

BUCURESTI, 1946.

Am.*"

www.digibuc.ro