Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Test 16 PF
Test 16 PF
CATTELL
(manual de utilizare)
CUPRINS: R.B.Cattell si testul sau de personalitate (n loc de introducere)
1.Chestionarul
2.Descrierea factorilor de personalitate si semnificatia valorilor acestora
3.Aspecte metrologice ale testului
4.Cheia testului
5.Etalonul
6.Utilizarea testului
R.B.CATTELL I TESTUL SU DE PERSONALITATE: 16PF
Unul dintre marii specialisti care s-au preocupat de problematica personalitatii umane a fost si
psihologul american R.B.CATTELL. Acesta s-a nascut n Anglia, n anul 1905, tragndu-se dintr-o familie
de ingineri cu origini mai vechi n Scotia si cu o linie de rudenie ndepartata cu Mc Ken Cattell, unul dintre
parintii psihologiei americane din secolul trecut, care, ntre altele, a folosit pentru prima data termenul de
test mental. La 19 ani R.B. Cattell a obtinut la Universitatea din Londra diploma n fizica si chimie.
Sperman si Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, n special pentru masurarea capacitatilor umane. n
1937 se stabileste n SUA ca cercetator n subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia
University). n 1945 functioneaza ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat n special de
masurarea trasaturilor de personalitate.
Printre instrumentele elaborate se numara si testul (chestionarul) 16PF.
Testul la care ne referim, elaborat pe baza unor cercetari ample si ca un instrument matematicstatistic elevat si rafinat, -analiza multifactoriala- s-a dovedit a fi un instrument valid pentru cunoasterea
oamenilor, fapt pentru care a fost preluat de catre foarte multi psihologi pentru a-l utiliza n
psihodiagnosticarea personalitatii.
A fost preluat si de catre specialistii din Franta, unde psihologia cunoaste o dezvoltare considerabila.
Specialistii francezi au adoptat testul lui Cattell, l-au tiparit si apoi l-au pus n circulatie n Europa, iar n
anul 1971, am intrat si noi n posesia acestuia. Initial testul a fost tradus si aplicat unui numar restrns de
subiecti cunoscuti, ocazie cu care s-a constatat ca instrumentul la care ne referim ar putea sa fie deosebit de
util pentru populatia romnreasca cu conditia ca el sa fie adaptat la realitatea sociala de la noi. n aceasta
ordine de idei, Centrul de organizare si cibernetica n constructii s-a dovedit un loc prielnic pentru
experimentarea lui de catre Cornel Cotor, Aurel Jula si Constantin Zahirnic.
Actiunea de adaptare a testului a nceput cu renuntarea la forma B a acestuia (din considerente de
economisire a timpului) si adptarea formei A de asa maniera nct aceasta sa ne satisfaca exigentele. n acest
context, forma A a fost aplicata la peste 1000 de subiecti -cadre de conducere si specialisti de categorii si
vrste diferite din constructii- participanti la programele de specializare organizate de COCC. Din cei peste
1000 de subiecti testati au fost separate la ntmplare 300 de profile pe baza carora s-a elaborat un nou
etalon.
Dat fiind numarul mare de subiecti care necesita a fi examinati cu acest instrument, am fost obligati
sa procedam la informatizarea lui (transpunerea lui pe calculator, pentru a fi prelucrat si interpretat). Asa a
luat nastere, n anul 1972, la COCC, varianta 1 232x234c 6PF cu prelucrare si interpretare automata a
datelor, realizata de specialistii mai sus citati.
Acest instrument dovedindu-se a fi valid si operant, permitnd testarea, prelucarea si interpretarea
rezultatelor ctorva sute de subiecti, n cursul unei singure zile, cu eforturi si cheltuieli relativ mici, a fost
preluat de un numar mare de specialisti din tara pentru a fi utilizat.
Testul CATTELL 16PF dispune de urmatoarele componente:
1. CHESTIONARUL propriu-zis cu instructiuni de aplicare att pentru corectie si interpretare traditionala.
2. FILE DE RSPUNS: pentru prelucrarea traditionala.
3. GRIL PENTRU CORECIE.
4.FOAIA DE PROFIL.
5.ETALONUL pentru prelucrarea traditionala.
6.CHEIA testului sau modul de cotare al itemilor.
1. CHESTIONARUL propriu-zis este conceput n ideea de a furniza informatii esentiale referitoare la
structura personalitatii subiectilor investigati.
Este alcatuit din 187 itemi (ntrebari) care urmaresc evidentierea a 16 trasaturi de personalitate (factori de
personalitate de prim ordin) plus 4 factori de personalitate de ordinul doi1[1].
ntrebarile sunt formulate astfel nct sa permita trei variante de raspuns (afirmativ, negativ si nedecis)
exceptie facnd factorul B care solicita un singur raspuns, cel corect.
Cei 16 factori de personalitate vizati, dispun de un numar inegal de itemi (13-26) n functie de complexitatea
si dificultatea de a putea fi surprinsi prin modul de formulare al acestora. Altfel spus, anumite trasaturi de
personalitate, mai complexe si mai dificil de surprins si evidentiat, necesita un numar mai mare de ntrebari,
adresate din perspective diferite.
Fiecare item al chestionarului coteaza pentru un singur factor de personalitate. Toti itemii dispun ce aceeasi
pondere, aspect rezultat din analiza factoriala efectuata de autor. n functie de maniera n care sunt formulate
ntrebarile, de sensul polarizarii acestora, cotarea se face n felul urmator:
cnd polarizarea este pozitiva, prima varianta de raspuns este cotata cu doua puncte, a doua varianta
cu un punct si a treia varianta cu zero puncte;
cnd polarizarea este negativa, varianta a treia este cotata cu doua puncte, varianta a doua cu un
punct, iar prima varianta cu zero puncte. Fac exceptie de la aceasta regula itemii de la factorul B
(inteligenta) care sunt cotati cu un punct pentru rezolvarea corecta si cu zero puncte pentru rezolvarea
incorecta.
Subiectilor carora li se aplica acest chestionar, n functie de variantele de raspuns pe care le aleg pot obtine
ntre zero si maximum de puncte pentru fiecare factor de personalitate. Itemii sub forma ntrebarilor
formulate au fost repartizati astfel nct sa prezinte o variatie pentru subiecti. Chestionarul a fost astfel
ntocmit nct sa reduca pe ct posibil riscul simularii deliberate, majoritatea ntrebarilor fiind indirecte,
legate de aspecte carora subiectul nu le sesizeaza relatia cu nsusirea de personalitate vizata, dar despre care
se stie, prin studiul corelatiilor ca o testeaza.
APLICAREA chestionarului 16PF se poate face individual sau colectiv, potrivit instructiunilor cuprinse n
primele doua pagini ale acestuia. Timpul de aplicare este variabil, n functie de subiectii examinati.
Persoanelor care citesc mai repede le sunt suficiente 60 minute pentru parcurgere si completare; celor cu
posibilitati mai reduse le sunt necesare 120 minute. La COCC, aplicarii acestui test i s-a alocat 120 minute,
inclusiv instruirea n vederea aplicarii.
2.DESCRIEREA FACTORILOR DE PERSONALITAE INVESTIGAI I SEMNIFICAIA
VALORILOR ACESTORA
Interpretarea factorilor de prim ordin (PRIMARI)
Factorul A exprima schizotimia-ciclotimia
Schizotimia caracterizeaza un tip de caracter normal, nchis n sine, hipersensibil, desi n aparenta rece,
tinznd spre inhibitie. Ciclotimia exprima o dispozitie spre o evolutie tonico-afectiva ciclica cu alternante
ntre stari active, euforice si depresive, atonie. Iata nsusirile bipolare evidentiate: distanta-apropiere;
"raceala" - "caldura"; rigiditate-adptabilitate; banuiala-ncredere; duritate-maleabilitate; indiferenta-interes
fata de altii; opozanta(critic)-conlucrabilitate(serviabilitate); "departare"-"apropiere"; dispretuire-pretuire.
-A Notele mici obtinute la factorul A exprima: rezerva, detasare, tendinta de critica, distantare,
scepticism, rigiditate, dispret. Persoanele care obtin note mici prefera lucrurile n locul oamenilor, le place
sa lucreze singuri, evitnd confruntarile, sunt exigenti si rigizi n normele personale; sunt critici, opozanti si
duri.
+A Notele mari obtinute la factorul A exprima: "deschidere", "caldura", afectuozitate, un caracter
placut, agreat. Persoanele din aceasta categorie sunt apropiate, primitoare, tandre, amabile, capabile sa-si
exprime emotiile, dispun de capacitate de adaptare, sunt sensibile si se intereseaza de altii. Au preferinta
pentru profesiunile cu posibilitati de contacte personale, organiznd cu placere activitati colective si
participa la ele, sunt generosi n relatiile personale si nu le este frica de critica.
FACTORUL B vizeaza nivelul intelectual: "cultivat"-"necultivat", perseverenta-delasarea sau lipsa acesteia,
constiinta valorii si constiinciozitatea si opusul acestora (ignoranta si lipsa de scrupule).
-B Notele mici exprima o inteligenta "discreta", o gndire concreta, lentoarea "spiritului" ("cade
greu fisa"), atunci cnd este vorba de ntelegere si nvatare, este "greoi" si nclinat spre o interpretare
concreta si literala a fenomenelor. Aceasta situatie poate sa fie reflexul unei instruiri si educatii neadecvate,
fie efectul unei saracii intelectuale de ordin psihopatologic.
+B Notele ridicate reflecta un nivel intelectual ridicat exprimat de o gndire abstracta dezvoltata
(capacitatea de a opera cu notiuni din ce n ce mai abstracte, de a opera cu simboluri, de a sesiza rapid
aspectele esentiale dintre lucruri si fenomene, de a gasi solutii, etc.).
FACTORUL C exprima forta Eului n termeni psihanalitici, viznd urmatoarele aspecte bipolare:
intoleranta la frustare-maturitate emotionala, stabilitatea-instabilitatea emotionala, nervozitatea-calmul,
astenia-tonicitatea psihica, linistea-agitatia.
-C Nota scazuta arata un caracter emotiv, nestatornic, agitat, influentabil, impresionabil, iritabil,
nesatisfacut.
+C Nota ridicata arata un caracter stabil emotional, maturitate, calm, realism si capacitate de a
sustine moralul altora.
FACTORUL E se refera la subordonare-dominare, influenta, esxprimnd supunere-dominare, siguranta de
sine-nesiguranta, independenta-dependenta de opinii, amabilitate-severitate, naturalete n comportare-
1.ADAPTABILITATEA-ANXIETATEA
2x Nota L
+3x Nota O
+4x Nota Q4
-2x Nota C
-2x Nota H
-2x NotaQ3
+ constanta 34
Suma rezultata se mparte la 10
3.INTROVERSIA-EXTROVERSIA
2x Nota A
+3x Nota E
+4x Nota F
+5x Nota H
-2x Nota Q2
2.DINAMISMUL-INHIBIIA
2x Nota C
+2x Nota E
+2x Nota F
+2x Nota N
-4x Nota A
-6x Nota I
-2x Nota M
+ constanta 69
Suma rezultata se mparte la 10
4.INDEPENDENA-SUPUNEREA
4x Nota E
+3x Nota M
+4x Nota Q1
+4x Nota Q2
-3x Nota A
-2x Nota G
- constanta 4
Suma rezultata se mparte la 10
- constanta 11
Suma rezultata se mparte la 10
3.ASPECTE METROLOGICE ALE TESTULUI
a.FIDELITATEA chestionarului a fost verificata prin retestarea a 152 de subiecti testati, dupa o perioada de
6 luni, cu ocazia participarii acestora la ciclul doi al programului de perfectionare la COCC. Cu acest prilej
se costata la toti subiectii examinati ca se mentin aceleasi tendinte ale valorilor nsusirilor la ambele testari
desi la nici un subiect nu s-au obtinut tablouri identice n ceea ce priveste notele brute.
b.VALIDITATEA chestionarului rezulta din coeficientul mare de coincidenta ntre valorile obtinute prin
testarea subiectilor si imaginea furnizata de persoane care cunosteau subiectii examinati. n acest sens am
consultat 86 de persoane carora le-am cerut sa indice n note de la 1 la 10 nivelul celor 16 factori de
personalitate, n functie de modul n care i-au perceput. Transformnd aceste note n calificative s-a obtinut
o coincidenta de 71% cu nivelurile rezultate prin testare; 22% din informatii au indicat niveluri din trepte
proxime (superioare sau inferioare) ale profilului rezultat prin testare.
Ct priveste validitatea celor patru indicatori sintetici, s-a solicitat opinia a 82 de subiecti testati pentru a
confirma sau infirma nivelul acestora. Peste 93% din acei subiecti s-au recunoscut, confirmnd valabilitatea
testului; aproape 7% au afirmat ca cifrele nu reflecta o situatie stricta.
SENSIBILITATEA pusa n evidenta de repartitia rezultatelor este exprimata de valorile cuprinse n tabelul
de mai urmator:
Factorii de personalitate
Distributia subiectilor pe factori de nivel
FS
S
M
R
FR
A
15
28
72
25
12
B
9
23
76
29
15
C
11
27
74
30
10
E
14
25
73
29
11
F
10
23
79
27
13
G
11
30
69
28
14
H
9
26
81
24
12
I
10
29
79
24
10
L
14
30
70
27
11
M
15
24
70
30
13
N
12
30
75
25
10
Q
11
27
77
23
14
Q1
13
24
79
21
15
Q2
11
22
73
25
11
Q3
9
29
79
23
12
Q4
10
25
79
24
14
Dupa cte se poate observa, rezultatele obtinute se repartizeaza astfel nct respecta regula normalitatii si
exigentele att din punct de vedere al numarului de subiecti ct si al diferentei mici dintre subiectii testati.
*repartitia rezulatelor pe 5 niveluri au fost denumite: FS-foarte scazut, S-scazut, M-mediu, R-ridicat, FRfoarte ridicat
16 PF
FORMA A
Instructiuni: Va trebui sa raspundeti la o serie de intrebari referitoare la dvs. Raspunsurile dvs. vor
permite sa se vada intr-un mod general care sunt reactiile si interesele dvs. predominante. Nu exista raspuns
bun sau prost fiecare individ este ceea ce este si exista o mare varietate de portrete in domeniul
personalitatii. Pentru ca acest portret al dvs. sa fie fidel, respundeti sincer si cu constiinciozitate. Alaturi de
acest caiet vi s-a inmanat si o foaie de raspuns: veti citi intrebarile din caiet, iar pe foaie veti trece
raspunsurile dvs. Inscrieti de pe acum in partea de sus a foii, in locul prevazut, informatiile cerute: nume,
prenume, varsta. Si acum, raspundeti la cele 4 intrebari de mai jos care servesc drept exemplu, in partea foii
in care se mentioneaza EXEMPLE. Numerele aflate pe foaia de raspuns corespund numerelor intrebarilor.
Pentru fiecare intrebare puteti alege unul din cele trei raspunsuri. Daca raspunsul pe care l-ati ales este a
marcati cu o cruce sau o linie vizibila casuta din stanga, daca ati ales raspunsul b marcati casuta din
mijloc, iar daca ati ales raspunsul c, marcati casuta din dreapta.
1.
Imi place sa asist la meciuri
a.
da
b.
cateodata
c.
nu
2.
Prefer oamenii
a.
rezervati
b.
intre rezervati si sociabili
c.
sociabili si usor atasabili
3.
Banii nu aduc fericirea
a.
este adevarat
b.
nu este sigur
c.
nu este adevarat
4.
Femeia este fata de copilul ei ca si gaina fata de
a.
pui
b.
pisica
In ultimul exemplu exista un raspuns exact. Veti gasi fraze de acest fel in chestionar, dar sunt relativ putine.
Daca aveti nevoie de explicatii cereti-le acum. In cateva clipe examinatorul va va ruga sa incepeti.
Patru puncte importante
1.
Nu reflectati prea mult: insemnati raspunsul care vi se pare, de la inceput, cel mai natural pentru
dvs. Bineinteles ca intrebarile sunt foarte scurte pentru a include toate cazurile particulare pe care ati dori
cateodata sa le gasiti. In prima intrebare de mai sus, de exemplu, este vorba de meciuri si dvs. puteti prefera
fotbalul in locul baschetului: vi se cere parearea cu privire la meciuri in general. Acelasi lucru pentru
celelalte intrebari: trebuie sa cuprindeti situatia in general.
2.
Incercati sa evitati raspunsul intermediar nu este cert, nu stiu, mai mult sau mai putin. Nu le
utilizati decat in cazurile in care va va fi intr-adevar imposibil sa raspundeti prin unul din celelalte
raspunsuri poate la o intrebare din patru sau cinci.
3.
Raspundeti la toate intrebarile, fara sa omiteti nici una. Veti avea poate impresia ca unele intrebari
nu va privesc: raspundeti totusi cat puteti mai bine. Alte intrebari pot sa vi se para personale: sa stiti ca foile
de raspuns raman confidentiale, ca este necesara o grila de corectare speciala pentru notare. Mai mult
raspunsurile nu sunt examinate in amanunt, ci in ansamblul lor.
4.
Raspundeti cat mai sincer posibil. Alegeti raspunsul care este adevarat pentru dvs. fara a va
preocupa sa faceti o buna impresie. Raspunsurile dvs. raman stric confidentiale.
a.
b.
c.
da
sigur
nu
a.
b.
c.
da
poate
nu
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
1.
2.
3.
A prefera s am o cas
situat ntr-un cartier unde oamenii se pot vizita cu usurin
ntre a i c
izolat ntr-o pdure
4.
Sunt capabil s gsesc energie suficient pentru a nfrunta dificultile pe care le
ntmpin
ntotdeauna
n general
rar
5.
M simt puin nelinitit( ) n faa animalelor slbatice, chiar daca ele sunt nchise n
cuti sigure:
da, este adevrat
s-ar putea
nu, nu este adevrat
6.
M feresc s critic oamenii i ideile lor:
da
uneori
nu
7.
Fac remarci mucatoare, sarcastice oamenilor atunci cnd consider c le merit:
da
uneori
nu
8.
Prefer muzica clasic celei la mod:
e adevarat
nu e cert
fals
9.
Dac a vedea doi copii ai vecinilor gata s se bat:
i las s se descurce ntre ei
nu tiu ce a face
i-a potoli
10.
In societate:
caut s m evideniez
ntre a i c
prefer s rmn linitit pe ultimul plan
11.
Trebuie c este mai interesant s fii:
inginer-constructor
nu tiu
autor dramatic
12.
Pe strad, a prefera s m opresc pentru a privi un artist pictnd dect s ascult oameni
care se ceart:
este adevrat
nu e cert
e fals (nu e adevrat)
13.
n general reuesc s m neleg cu oamenii pretenioi, chiar dac se laud sau se arat
prea satisfcui de ei nii:
da
mai mult sau mai puin
nu
14.
Aproape ntotdeauna se poate vedea pe faa unui om dac este necinstit:
da
poate
nu
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
15.
Ar fi foarte bine pentru toata lumea daca vacantele (concediile) ar fi mai lungi si
fiecare ar fi obligat sa le ia:
de acord
nu-i sigur
nu sunt de acord
16.
As prefera sa am riscul unei munci care sa ofere posibilitatea de a castiga mult, desi
neregulat, decat sa accept o munca regulata putin remunerata:
da
nu-i sigur
nu
17.
Vorbesc despre sentimentele pe care le resimt:
numai daca este necesar
inte a si c
de buna voie, ori de cate ori am ocazia
18.
Mi se intampla din cand incand sa am senzaia unui pericol vag sau sa mi se faca frica,
din motive pe care nu mi le explic:
da
poate
nu
19.
Daca sunt criticat pe nedrept, pentru ceva ce nu am facut:
nu ma simt deloc vinovat
intre a si c
totusi ma simt putin vinovat
20.
Cu bani poti obtine orice sau aproape orice
da
poate
nu
21.
Hotararile mele sunt dictate in mare masura:
de sentimente
in mod egal de sentimente si ratiune
de ratiune
22.
Majoritatea oamenilor ar fi mai fericiti daca ar trai mai mult printre semenii lor si daca
ar face ca si ceilalti:
da
poate
nu
23.
Mi se intampla cateodata, privindu-ma in oglinda, sa nu mai stiu unde imi este dreapta
si unde stanga:
adevarat
nu e sigur
fals
24.
Cand vorbesc, imi place:
sa prezint lucrurile asa cum imi vin in minte
intre a si c
sa am dinainte ideile bine organizate
25.
Atunci cand ceva ma scoate realmente din sarite, cred ca imi regasesc calmul foarte
repede:
da
asa si asa
nu
26.
Lucrand acelasi numar de ore si cu o remuneratie egala, trebuie sa fie mai interesant sa
fii:
tamplar sau bucatar
nu stiu
ospatar intr-un mare restaurant
27.
Am fost ales (aleasa) sa indeplinesc:
cateva functii, in numar limitat
mai multe functii
un numar mare de functii
28.
Sapa este fata de a sapa ceea ce cutitul este fata de:
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
a subtia
a taia
a ascuti
29.
Mi se intampla cateodata sa nu pot adormi pentru ca ma urmareste o idee:
adevarat
nu este sigur
fals
30.
In viata mea personala, realizez in majoritatea cazurilor obiectivele pe care mi le fixez:
adevarat
nu e sigur
fals
31.
O lege invechita ar trebui schimbata:
numai dupa o discutie aprofundata
intre cele doua
repede
32.
Nu sunt in largul meu atunci cand lucrez la un proiect care impune o actiune rapida
care vizeaza alte persoane:
da
poate
nu
33.
Mi se pare ca sunt considerat (a) de catre majoritatea oamenilor pe care-i cunosc un
partener de discutie amuzant:
da
nu e sigur
nu
34.
Atunci cand vad oameni cu o tinuta dezordonata, neglijenta:
ii accept asa cum sunt
asa si asa
ma dezgusta si ma incomodeaza
35.
Ma simt putin incurcat (a) daca in societate devin dintr-o data centrul atentiei generale
a grupului:
da
mai mult sau mai putin
nu
36.
Sunt intotdeauna fericit (a) sa iau parte, de exemplu, la o mare reuniune, receptie, bal
sau adunare publica:
da
nu e sigur
nu
37.
La scoala preferam (prefer):
muzica
nu stiu
lucru manual
38.
Cand mi s-a incredintat responsabilitate intr-un domeniu, pretind sa fie urmate
directivele mele sau in caz contrar demisionez:
da
cateodata
nu
39.
Pentru parinti, este mai important:
sa-si ajute copiii in dezvoltarea lor multilaterala
asa si asa
sa-si invete copiii sa se controleze
40.
In cadrul unei munci in colectiv as prefera:
sa incerc imbunatatirea activitatii colectivului
nu stiu
sa raspund la daril;e de seama (rapoarte) si sa veghez ca regulamentul sa fie respectat
41.
Din cand in cand simt nevoia de a ma lansa intr-o activitate fizica care necesita un mare
efort:
da
poate
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
nu
42.
Mi-ar placea mai mult sa frecventez oameni cultivati decat persoane fara educatie, care
ignora uzantele, normele de comportare:
da
poate
nu
43.
Ma simt ingrozitor de deprimat (a) cand, intr-un grup, oamenii ma critica:
este adevarat
poate
fals
44.
Cand ma cheama seful ierarhic:
ma gandesc ca voi profita ca sa ii cer ceva ce doresc
intre a si c
mi-e teama ca am facut ceva gresit
45.
Lumea in care traim are nevoie de:
cetateni mai seriosi si mai solizi
nu stiu
mai multi idealisti care ar avea idei de imbunatatire a lumii
46.
Sunt pe deplin constient (a) intotdeauna de intentiile ascunse care ar putea exista in
ceea ce citesc:
da
nu e sigur
nu
47.
Cand eram adolescent (a) participam la activitatile sportive scolare:
cat mai rar posibil
cu indiferenta
cu entuziasm
48.
Camera mea este bine organizata si, in general, stiu bine unde imi sunt lucrurile:
da
mai mult sau mai putin
nu
49.
Mi se intampla cateodata sa fiu intr-o stare de tensiune si de enervare reala gandinduma la evenimentele din timpul zilei:
da
poate
nu
50.
Mi se intampla cateodatam discutand cu oameni, sa ma intreb daca ceea ce le spun ii
intereseaza cu adevarat:
da
poate
nu
51.
Daca ar trebui sa aleg, as prefera sa fiu:
padurar
nu stiu
profesor de liceu
52.
In anumite ocazii festive si aniversari imortante:
imi place sa fac cadouri personale
nu stiu
mi se pare cam plictisitor sa cumpar cadouri
53.
Obosit este fata de munca ceea ce mandru este fata de:
suras
reusita
fericit
54.
Care dintre lucrurile urmatoare nu concorda cu celelalte:
luminare
luna
lampa electrica
55.
Prietenii m-au parasit
aproape niciodata
cateodata
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
destul de des
69.
Mi s-a atras atentia cateodata ca arat prea multa nerabdare in voce si gesturi:
da
poate
nu
70.
Cand eram adolescent(a) daca aveam o parere diferita de cea a parintilor:
imi pastram propria parere
asa si asa
ma supuneam parerii lor
71.
As prefera sa am un birou numai pentru mine fara a-l imparti cu nimeni altcineva:
da
nu e sigur
nu
72.
Mi-ar placea mai mult sa profit de viata linistita, decat sa fiu admirat(a) pentru ceea ce
as fi putut realiza:
e adevarat
nu stiu
fals
73.
Ma consider matur(a) in multe privinte:
e adevarat
nu stiu
fals
74.
Ma simt mult mai descurajat(a) decat ajutat(a) de genul de critici pe care le fac
majoritatea oamenilor:
adesea
cateodata
niciodata
75.
Reusesc intotdeauna sa-mi stapanesc perfect exprimarea sentimentelor:
da
mai mult sau mai putin
nu
76.
Daca as avea ideea unei inventii utile, as prefera:
sa o perfectionez in laborator
nu stiu
sa o valorific
77.
Surpriza este fata de straniu ceea ce teama este fat de:
curajos
nelinistit
inspaimantator
78.
Care din fractiile urmatoare nu apartin aceleiasi categorii ca celelalte:
3/7
3/9
3/11
79.
Unele persoane par sa ma ignore sau sa ma evite si nu vad de ce:
e adevarat
nu stiu
fals
80.
Oamenii ma trateaza mai putin amabil decat as merita-o dat fiind bunele mele intentii:
adesea
din cand in cand
niciodata
81.
Utilizarea unor termeni grosolani, chiar intr-un grup in care nu sunt impreuna barbati si
femei, imi displace profund:
da
mai mult sau mai putin
nu
82.
Incontestabil, am mai putini prieteni decat majoritatea oamenilor:
da
poate
nu
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
83.
Detest sa ma aflu undeva unde nu exista multi oameni cu care sa discut:
adevarat
nu e sigur
fals
84.
Oamenii ma considera cateodata farsor, dar in acelasi timp simpatic:
adevarat
poate
aproape niciodata
85.
Mi s-a intamplat sa am trac in societate in diverse circumstante:
foarte des
ocazional
aproape niciodata
86.
Cand sunt intr-un grup mic de persoane ma multumesc sa raman pe ultimul plan si sa-i
las pe ceilalti sa anime conversatia:
da
mai mult sau mai putin
nu
87.
Prefer sa citesc:
un reportaj bun despre evenimente din razboi sau lupte politice
nu stiu
un roman bun
88.
Atunci cand persoane autoritare incearca sa faca presiune asupra mea, fac exact
contriul a ceea ce doresc ei:
da
mai mult sau mai putin
nu
89.
De obicei superiorii mei ierarhici sau persoane din familia mea nu-mi fac observatii
decat daca acestea sunt intradevar justificate:
este adevarat
mai mult sau mai putin
nu este adevarat
90.
Nu-mi place modul in care unele persoane fixeaza cu privirea oamenii pe strada sau in
magazine:
adevarat
indiferent
fals
91.
As prefera, pe parcursul unei calatorii lungi:
sa citesc ceva serios, dar interesant
nu stiu
sa-mi petrec timpul vorbind despre una sau alta cu un partener de calatorie
92.
In conditii care pot avea consecitnte grave, nu trebuie sa ezitam sa facem caz si sa ne
facem intelesi chiar in detrimentul politetei si a calmului:
da
poate
nu
93.
Daca persoanele din cercul meu de cunostinte nu ma agreaza si imi arata ca eu nu le
sunt pe plac:
aceasta nu ma deranjeaza deloc
intre a si c
aceasta are tendinta de a ma deprima
94.
Ma deranjeaza sa primesc elogii sau complimente:
da
mai mult sau mai putin
nu
95.
Prefer sa efectuez o munca remunerata:
cu remuneratie fixa, asigurata
intre a si c
cu o remuneratie mai mare, dar care depinde de capacitatea mea de a convinge neincetat oamenii de
valoarea mea
96.
Pentru a fi la curent, imi place:
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
fals
111.
Atunci cand este necesara putina diplomatie sau munca de convingere, pentru a-i face pe
oameni sa faca ceva, se apeleaza in general la mine:
da
poate
nu
112.
Este mai interesant sa fii:
consilier de orientare profesionala
nu stiu
sef-serviciu de organizare a muncii
113.
Daca am certitudinea ca cineva este nedrept sau se poarta egoist ii spun acest lucru chiar
daca se produc unele neplaceri:
da
poate
nu
114.
Cateodata spun lucruri absurde, de dragul jocului, numai pentru a-i uimi pe oameni si a
vedea ce spun:
da
poate
nu
115.
M-ar amuza sa scriu pentru o revista rubrica de spectacole (teatru, concert, opera etc.):
da
mai mult sau mai putin
nu
116.
Nu simt niciodata nevoia sa mazgalesc sau sa ma agit atunci cand sunt fortat(a) sa stau
jos fara sa ma misc in timpul unei sedinte:
adevarat
nu e sigur
fals
117.
Daca cineva imi povesteste ceva despre care stiu ca nu e adevarat, imi voi spune
probabil ca in cele mai multe cazuri:
e un mincinos
intre a si c
evident, este prost informat
118.
Simt o vaga amenintare de a fi pedepsit(a) chiar si atunci cand nu am facut nimic rau:
adesea
din cand in cand
niciodata
119.
Este exagerata ideea ca o boala poate fi atat de natura psihica cat si fizica:
da
mai mult sau mai putin
nu
120.
Fastul si stralucirea marilor ceremonii oficiale sunt obiceiuri care ar trebui mentinute:
da
mai mult sau mai putin
nu
121.
Daca oamenii ar crede ca sunt boem(a) sau prea original(a) aceasta m-ar consuma:
mult
putin
deloc
122.
Pentru a realiza ceva, as prefera sa lucrez:
impreuna cu altii (in grup)
nu stiu
singur(a)
123.
Trec prin perioade in care imi este dificil sa ma impiedic sa nu-mi fie mila de mine
insumi:
adesea
cateodata
niciodata
124.
Adesea ma supar prea repede pe oameni:
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
da
mai mult sau mai putin
fals
125.
Sunt intotdeauna in stare sa ma rup de vechile obiceiuri fara dificultate si fara sa mi se
intample sa revin la ele:
adevarat
mai mult sau mai putin
fals
126.
La o remuneratie egala, as prefera sa fiu:
om al legii
nu stiu
navigator sau pilot
127.
Mai bun este fata de cel mai rau ca si mai lent fata de:
vioi
mai bun
cel mai rapid
128.
Care dn cele trei raspunsuri indicate trebuie sa urmeze acestui grup de litere:
xooooxxoooxxx?
oxxx
ooxxxx
xooo
129.
Mi se intampla cateodata, cand vine momentul de a face ceva proiectat si de care m-am
bucurat dinainte, sa nu mai am chef sa-l fac?
adevarat
poate
fals
130.
In majoritatea lucrurilor pe care le fac reusesc sa raman concentrat(a) fara a fi
deranjat(a) de persoanele care fac mult zgomot in jurul meu:
da
mai mult sau mai putin
nu
131.
Cateodata mi se intampla sa posvestesc unor persoane necunoscute lucruri care imi par
importante, chiar daca nu m-au intrebat nimic:
da
poate
nu
132.
Multe din orele libere le petrec discutand cu prietenii despre momentele placute traite
impreuna cu ei altadata:
da
mai mult sau mai putin
nu
133.
Imi place sa realizez fapte curajoase imprudente numai in joaca:
da
mai mult sau mai putin
nu
134.
Spectacolul unei camere in dezordine este un lucru foarte neplacut pentru mine:
da
mai mult sau mai putin
nu
135.
Ma consider o persoana foarte sociabila care frecventeaza multa lume:
da
mai mult sau mai putin
nu
136.
In contactele cu altii:
imi exprim emotiile liber
mai mult sau mai putin
imi pastrez emotiile pentru mine
137.
Imi place muzica:
usoara, clara si antrenanta
intre a si c
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
emotionanta si sentimentala
138.
Admir mai mult frumusetea unui poem decat a unei arme perfectionate:
da
poate
nu
139.
Daca o remarca a mea bine plasata trece neobservata:
nu insist
nu stiu
o repet pentru a da oamenilor ocazia de a o auzi din nou
140.
Mi-ar placea sa activez intr-un colectiv de reeducare:
da
poate
nu
141.
Trebuie sa fii prudent(a) atunci cand frecventezi tot felul de straini, tinand seama de
pericolul de contaminare si de alte pericole care pot exista:
da
nu stiu
nu
142.
Pentru a calatori in strainatate as prefera sa urmez un circuit organizat de specialisti,
decat sa decid singur lucrurile pe care as dori sa le vizitez:
da
poate
nu
143.
Sunt considerat(a) pe drept cuvant ca o persoana care se straduieste intr-adevar sa se
realizeze si nu a reusit:
da
poate
nu
144.
Daca se intampla ca oamenii sa abuzeze de amabilitatea mea, nu ma supar si uit repede:
adevarat
nu e sigur
fals
145.
Daca as fi martor(a) al unei controverse violente izbucnite pe parcursul unei discutii in
grup:
mi-ar place sa existe un invingator
intre a si c
as dori sa se restabileasca linistea
146.
Imi place sa-mi organizez singur(a) ceea ce am de facut, fara ca altii sa ma intrerupa sau
sa-mi dea sfaturi:
da
mai mult sau mai putin
nu
147.
cateodata ma las influentat(a) in actiunile mele de sentimente de gelozie:
da
mai mult sau mai putin
nu
148.
Sunt complet de acord cu fraza urmatoare: Chiar daca se inseala seful este sef:
da
poate
nu
149.
Ma simt incordat(a) cand ma gandesc la toate lucrurile pe care le am de facut:
da
cateodata
nu
150.
Cand oamenii imi dau sfaturi in timp ce sunt angajat(a) intr-un joc, aceasta nu ma face
sa gresesc:
da
nu e sigur
nu
151.
Este mai interesant sa fii:
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
artist(a)
nu stiu
secretar(a) al unei asociatii
152.
Care dintre cuvintele urmatoare nu face parte din aceiasi categorie cu celelalte?
nu are importanta
putin
mult
153.
Flacara fata de caldura este ca trandafirul fata de:
spini
petale rosii
parfum
154.
Am vise agitate care imi tulbura somnul:
adesea
din cand in cand
practic, niciodata
155.
Daca circumstantele sunt intr-adevar defavorabile pentru a reusi ceva, totusi cred ca
trebuie sa incerc:
da
nu e sigur
nu
156.
Imi place sa ma aflu in situatii in care, stiind foarte bine ce are de facut grupul, eu sa
devin in mod natural sef:
da
nu e sigur
nu
157.
Mi-ar placea mai mult sa fiu inmbracat(a) sobru si clasic, decat sa ma fac remarcat(a)
printr-un stil original:
da
nu e sigur
nu
158.
O seara linistita, consacrata unei activitati preferate, imi este mai placuta decat sa ies
pentru a lua parte la o serata plina de animatie:
adevarat
nu e sigur
fals
159.
Nu raspund sugestiilor binevoitoare ale altora, chiar daca stiu ca gresesc:
cateodata
aproape niciodata
niciodata
160.
In toate deciziile pe care le iau, imi fac o dataorie sa ma refer la regulile fundamentale
ale binelui si raului:
da
mai mult sau mai putin
nu
161.
Mi se pare neplacut ca un grup de oameni sa ma priveasca atunci cand lucrez:
da
poate
nu
162.
Dat fiind ca nu intotdeauna se pot realiza lucruri conform unor metode rationale fara
neplaceri, cateodata este necesar sa se utilizeze forta:
adevarat
nu e sigur
fals
163.
La scoala prefer:
limba romana
nu stiu
matematicile sau aritmetica
164.
Mi s-a intamplat cateodata sa ma enervez pentru ca persoane in spate spuneau pe
socoteala mea lucruri rautacioase, inventate in intregime:
da
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
poate
nu
165.
Conversatiile cu oameni de cultura medie atasati obiceiurilor si conventiilor:
sunt adesea foarte interesante si instructive
intre cele doua
ma plictisesc, pentru ca sunt superficiale si lipsite de interes
166.
Unele lucruri ma irita intr-atat incat prefer sa nu vorbesc despre ele:
da
poate
nu
167.
In educarea unui copil, este mai important:
sa i se dea afectiunea de care are nevoie
nu stiu
sa invete bunele obiceiuri si maniere
168.
Oamenii ma considera ca fiind o persoana cu o constitutie solida, echilibrata, care nu se
lasa atinsa de coborasurile si urcusurile vietii:
da
poate
nu
169.
Cred ca ar trebui sa avem intelepciunea sa ne corectam obiceiurile si sa le parasim pe
cele vechi si nepotrivite
da
mai mult sau mai putin
nu
170.
Cred ca, in lumea moderna, este mai important sa se rezolve:
problema valorilor morale
nu stiu
problemele politice
171.
Invat mai usor:
citind o carte bine scrisa
nu stiu
participand la o discutie de grup
172.
Prefer sa procedez conform felului meu de a vedea lucrurile, decat sa ma conformez
regulilor stabilite:
adevarat
poate
fals
173.
Inainte de a prezenta un argument, prefer sa fiu sigur(a) de exactitatea lucrurilor pe care
le spun:
intotdeauna
in general
numai atunci cand situatia o permite
174.
Cateodata unele lucruri mici ma calca pe nervi intr-un mod insuportabil, desi stiu ca
sunt fara importanta:
da
mai mult sau mai putin
nu
175.
Mi se intampla rar ca sub influenta impulsului de moment sa spun lucruri complet
regretabile:
adevarat
poate
fals
176.
Daca mi s-ar cere sa particip la o actiune de binefacere (cheta, tombola de caritate etc):
voi accepta
nu stiu
as raspunde politicos ca sunt prea ocupata
177.
Care dintre urmatoarele trei cuvinte nu face parte din aceeasi categorie cu celelalte?
larg
sinuos
drept
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
178.
In curand este fata de niciodata ca aproape fata de:
nicaieri
aproximativ
in departare
179.
Daca fac o gafa in societate reusesc s-o uit repede:
da
mai mult sau mai putin
nu
180.
Sunt considerat(a) o persoana cu idei care are aproape intotdeauna ceva de propus la o
problema:
da
poate
nu
181.
Cred ca sunt mai dotat(a) pentru a arata:
sange rece in fata unor situatii dificile
nu stiu
toleranta fata de dorintele altora
182.
Sunt considerat(a) o persoana care se entuziasmeaza usor:
da
mai mult sau mai putin
nu
183.
Imi place o munca ce ofera posibilitati de schimbare, sarcini variate, calatorii, chiar daca
comporta un anume risc:
adevarat
mai mult sau mai putin
fals
184.
Sunt o persoana destul de meticuloasa care tine intotdeauna sa faca lucrurile cat mai bine
posibil:
adevarat
poate
fals
185.
Mi-ar placea sa lucrez intr-o munca ce cere calitati de constiinciozitate si pretinde
precizie:
da
mai mult sau mai putin
nu
186.
Fac parte din categoria oamenilor activi, care nu raman niciodata fara sa faca nimic:
adevarat
poate
fals
187.
Sunt sigur(a) ca n-am omis nici o intrbare din acest chestionar si ca am raspuns de
fiecare data asa cum trebuie:
da
nu e sigur
nu