Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
financiar precar, scoaterea a milioane sau miliarde de dolari anual din procesul normal de
cretere economic reprezint un real pericol pentru credibilitatea, stabilitatea economica i
securitatea sa naional.
II. Metodele de splare a banilor
1. Reguli de baz ale splrii banilor.
a) Anonimatul- este una din regulile splrii banilor prin care tranzacia cu valori
obinute din infraciuni trebuie s fie asemntoare altor tranzacii legale din mediul sau locul
unde acestea au loc. n esen, numerarul nu trebuie s lase nicio pist care s conduc la
originea sa. n economiile n care se folosete des numerarul pentru achiziii de mai mic sau
mai mare valoare, dispunerea de acesta nu reprezint niciun risc pentru infractor. Totui, n
majoritatea rilor, aproape toate tranzaciile cu sume mari sunt realizate nu cash, ci prin
utilizarea altor mijloace de plat (cecuri, polie bancare, cri de credit), de aceea cheltuirea
sau depozitarea unor sume mari de bani n numerar creeaz suspiciuni.
Din aceast cauz, infractorii au creat tehnici i metode variate de inserare a
numerarului n sistemul financiar, i anume:
-structurarea, adic divizarea sumelor mari n sume mai mici i depunerea acestora de
ctre mai multe persoane n diverse conturi bancare sau utilizarea sumelor respective n
vederea achiziionrii altor instrumente de plat, cum ar fi titlurile la purttor sau ordinele de
plat;
-contrabanda cu numerar, prin simpla scoatere ilegala din ar a unei cantiti de bani
n numerar i introducerea acesteia ntr-o alt ar, n general cu reguli mai puin stricte, de
obicei prin curieri sau prin ascunderea cantitii pe vase cargo;
-amestecul fondurilor ilegale cu cele care provin dintr-o afacere legal cu numerar,
sume care apoi sunt depozitate mpreun.
b) Viteza- circulaia rapid a valorilor, pentru a nu putea fi detectate. Odat ce
numerarul a intrat n sistemul financiar, fie c se afl sau nu n ara de origine, spltorul
poate utiliza avantajele create de progresele informatice (IT), metodele moderne de
transmitere a banilor, pentru a-i pune rapid n circulaie. Transferurile bancare electronice pot
mica sume mari de bani aproape oriunde n lume n doar cteva minute, fr ca deintorul
lor s fie nevoit s treac pe la banc sau s implice angajaii bncii.
c) Complexitatea. Prin mprirea fondurilor sale n mai multe tranzacii si viteza
acestor operatiuni, spltorul face dificil i uneori imposibil munca investigatorilor de a
reconstitui drumul banilor. Transferurile dintr-un cont n mai multe conturi aflate n alte ri i
redirecionarea ulterioar dinspre acele ri creeaz un circuit complex multinaional
electronic, care face dificil urmrirea lor de ctre organelle de cercetare.
d) Secretul. n ciuda faptului c secretul bancar are un scop legitim i o justificarea
comercial, acesta poate conduce la apariia unor paradisuri financiare, ce ofer protecie
infractorilor, la nivel mondial existnd aproximativ un million de corporaii anonime, ce
impun un secret financiar strict i apr investitorii strini de investigaii i anchete judiciare.
2. Tehnici de disimulare a originii ilicite a veniturilor:
- supraevaluarea preului unui bun printr-o factur de valoare mai mare dect
valoarea sa real sau printr-o factur partial sau n totalitate fals;
- tranzacii comerciale false inserate n cadrul unei afaceri legale prin: tranzacii cu
numerar dintr-o valut n alta n mod repetat i rapid, folosirea unor conturi bancare multiple,
deschiderea i nchiderea repetat a acestora, transferuri electronice bancare din contul unor
persoane juridice n contul unor persoane fizice, efectuarea de transferuri externe a unor valori
mari folosind multiple instrumente monetare, cecuri bancare sau de cltorie, operaiuni de
credit, investiii, constituirea de garanii fictive, etc;
- metoda mprumutului returnat. O parte din fondurile transferate pe ci ilicite n
strintate revin sub form de mprumut infractorului sau firmei pe care o controleaz.
Aceast operaiune este urmat apoi de returnarea sumei mprumutate, la care se adaug
9
clauze minime sau care caut acele zone geografice care faciliteaz apariia companiilor pe
eav, locaii unde nu se solicit informaii despre proprietari sau care interzic dezvluirea
unor astfel de informaii.
c) Folosirea liber-profesionitilor. Avocaii, notarii, contabilii i alti liberprofesionisti realizeaz un numr semnificativ de activitati n sprijinul clienilor lor,
organiznd i administrndu-le afacerile financiare si comerciale. nainte de toate, ei acord
asisten persoanelor fizice i juridice n domenii precum investiiile, nfiinri de companii,
administrare, management, optimizarea situaiei lor fiscale i alte operatiuni legale. n plus,
consultanii legali pregtesc i, dac este necesar, strng documentaia necesar pentru
nfiinarea de societi comerciale. n multe situatii, pentru beneficii materiale substantiale,
astfel de profesioniti pot fi direct implicai n desfurarea de tipuri specifice de tranzacii
financiare, de exemplu, pstrarea fondurilor sau plata preului de achiziionare sau vnzarea
de bunuri imobiliare. Unii din aceti liber-profesioniti ajung s se specializeze n
identificarea unor societi comerciale sau locaii offshore pentru utilizarea lor n scheme de
splare a banilor, producnd toat documentaia de specialitate necesar, ce ofer o aparen
de legalitate afacerilor.
n esen, liber-profesionitii folosii ca intermediari dein cunotine i competene ce
pot fi utilizate de infractori pentru transformarea profiturilor ilegale n venituri legale.
d) Sistemele alternative de transmitere a banilor.
Sistemele alternative de transmitere rapid a banilor (SAT) permit ca banii s circule
n jurul lumii fr a utiliza sistemul bancar conventional. SAT poate fi utilizat n scopuri
legale si ilegale si poate exista n forme diverse. De obicei sunt pstrate evidente ale tuturor
tranzactiilor, dar acestea pot fi fcute n dialect, prescurtate sau printr-un limbaj nefamiliar
investigatorilor si de aceea poate fi dificil sau imposibil de interpretat.
Din motive evidente, SAT este un sistem atractiv si folosit pe scar larg de ctre
reelele crimei organizate si infractorii periculosi. SAT este utilizat nu numai pentru a spla
veniturile obtinute din infractiuni, dar si pentru a evita taxele fiscale si obligatiile vamale.
Exist si o ngrijorare la nivel international asupra faptului c SAT poate fi folosit usor n
finantarea terorismului. Se estimeaz faptul c exist n Europa mii de bancheri SAT,
majoritatea aparinnd comunittilor asiatice, iar clientii lor sunt persoane fizice obisnuite si
nu infractori.
Desi este o afacere discret, bancherii din economia subteran sunt probabil cunoscuti
n cadrul comunittii si respectati pentru serviciile pe care le ofer n transmiterea banilor care
au fost cstigati n strintate ctre familiile de acas, adesea la o rat de schimb mai bun si
cu un comision mai sczut dect cel aplicat de bnci sau de sistemele oficiale de transmitere
rapid de bani.
Transferurile de bani sunt, de obicei, folosite de ctre persoane care nu pstreaz o
relatie traditional cu banca si care vor s transfere banii n tara lor de origine, cu minimum de
cheltuieli. Aceste transferuri pot fi folosite si de ctre spltorii de bani. Prin intermediul unei
retele internationale de agentii localizate peste tot n lume, o persoan poate transfera
electronic bani rapid (de obicei, n cca 10 minute), cu ncredere, convenabil si la preturi
atractive unor alte persoane aflate n una din cele peste 150 de tri.
e) Cazinourile si Internetul.
Un cazino este un club comercial de jocuri care ofera mai multe tipuri de jocuri, de
exemplu jocuri mecanice, care solicit monezi sau jetoane pentru a fi activat.
Cazinourile sunt vulnerabile de a fi manipulate de ctre spltorii de bani datorit
vitezei si naturii intensive a jocurilor cu numerar si datorit faptului c ntr-un numr mare de
tri cazinourile furnizeaz clientilor lor o gam larg de servicii financiare. Acestea servicii
disponibile la cazinouri sunt similare, n multe cazuri cu cele furnizate de bnci si pot include
conturi de debit sau credit, facilitti pentru transmiterea sau primirea de fonduri direct de la
alte institutii, precum si servicii de schimb valutar si de ncasare n numerar a cecurilor.
11
12
13
Finantarea terorismului este diferit fat de clasica splare a banilor. n cazul splrii
banilor, veniturile activittii ilicite sunt splate sau stratificate n mijloace care le fac s par
legale, iar scopul final este, de obicei, cstigarea unor cantitti mai mari de bani. Pentru
finantarea terorismului, sursa de fonduri sau de finantare este adesea legitima, iar scopul
final nu este in mod obligatoriu atragerea de mai multe fonduri.
Apelurile ctre comunitate de a solicita si colecta fonduri n diverse scopuri
declarative, dar false, sunt metode foarte eficiente pentru strngerea de fonduri ce sustin
terorismul. Adesea o astfel de colectare de fonduri este desfsurat n numele organizatiilor cu
statut caritabil sau organizatii de binefacere, ce se poate adresa comunittii, n special prin
sensibilizarea sentimentelor patriotice, umaniste, naionale, istorice, etc. Membrii comunittii
sunt convinsi c dau bani pentru o cauz bun. n majoritatea cazurilor, caritatea este aparent
legal pentru comunitatea care d fondurile respective.
Dintr-o perspectiv tehnic, metodele utilizate de ctre teroristi si asociatii acestora de
a strnge fonduri din surse ilegale difer putin fat de cele utilizate de ctre organizatiile
criminale traditionale. Desi ar prea logic faptul c fondurile din surse legale nu necesit
splarea, exist totusi o necesitate a gruprilor teroriste de a ascunde sau deghiza legturile
dintre grupare si sursele de fonduri legitime. Astfel, gruprile teroriste trebuie, n mod similar,
s gseasc ci de a spla aceste fonduri pentru a putea fi ulterior folosite fr a atrage atentia
autorittilor. Din examinarea activittii financiare avnd legtur cu terorismul, rezulta faptul
c teroristii si organizatiile lor de sprijin utilizeaz, n general, aceleasi metode ca si gruprile
criminale pentru splarea fondurilor. Anumite metode detectate a fi folosite mai intens de
gruprile teroriste se refer la: contrabanda cu numerar (att prin curier dar si prin ncrcturi
cu numerar), depuneri sau retrageri structurate din conturi bancare, cumprri de diverse
tipuri de instrumente monetare (cecuri de cltorie, cecuri bancare, ordine de plat), utilizarea
de carduri de debit sau credit si transferuri prin swift.
Diferenta dintre veniturile legale si ilegale ridic o problem juridic important n
ceea ce priveste aplicarea acelorasi msuri de combatere a splrii banilor la finantarea
terorismului. Splarea banilor, n general, a fost definit ca un proces n care fondurile
obtinute prin intermediul sau generate de activitatea infractional sunt transferate sau
deghizate n vederea ascunderii legturii dintre infractiunea comis si fondurile obtinute. Pe
de alt parte, scopul final al terorismului, asa cum s-a mentionat mai sus, nu este obtinerea de
profit din strngerea de fonduri.
Atunci cnd teroristii sau organizatiile teroriste obtin sprijinul financiar din surse
legale (donatii, vnzri de publicatii etc.), detectarea si urmrirea acestor fonduri este mai
dificil.
Ale aspecte importante legate de finantarea terorismului care fac detectarea mai
dificil se refer la mrimea si natura tranzactiei implicate. Finantarea necesar pentru
declansarea atacurilor teroriste nu este fcut cu sume mari de bani, iar tranzactiile asociate nu
sunt, de obicei, complexe. De exemplu, o examinare a conexiunilor financiare ale atacurilor
aeriene din 11 septembrie a condus la faptul c majoritatea tranzactiilor individuale au inclus
sume mici de bani, sub limita de raportare a tranzactiilor cu numerar, iar operatiunile au vizat
numai transferurile prin swift. Persoanele fizice care au aprut ca beneficiari au fost studenti
strini, care primeau bani de la printi sau sub forma de burse, granturi pentru studii, astfel
nct tranzactiile nu au fost identificate ca necesitnd o verificare suplimentar de ctre
institutiile financiare implicate.
Cu toate acestea, exist similitudini n modul n care crima organizat international si
organizatiile teroriste transfer banii sau cum ncearc s-si ascund provenienta fondurilor.
Gruprile teroriste internationale au nevoie de bani pentru a atrage, a sprijini si a-i pstra pe
cei din lumea ntreag care ader la aceste grupri, precum si pentru a-si asigura loialitatea
altor grupri cu care au scopuri comune. Astfel, exist o necesitate de a crea scheme pentru
atragerea, colectarea si distribuirea banilor fortelor operative pregtite pentru atacurile
14
teroriste. n acest mod apare necesitatea de circulatie a banilor, care fac fondurile teroriste
vulnerabile la depistarea si investigatia financiar.
3. Principalele surse de finantare a terorismului.
n general, dupa cum s-a mentionat mai sus, finantarea terorismului are dou surse
principale. Prima surs este sprijinul financiar acordat de ctre state sau organizatii cu o
infrastructur suficient de mare s colecteze si s fac disponibile fondurile ctre organizatia
terorist. O persoan fizic cu suficiente resurse financiare poate de asemenea furniza fonduri
substantiale gruprilor teroriste. Cum s-a exemplificat deja, Osama bin Laden se crede c ar fi
contribuit cu sume semnificative din averea sa la nfiintarea retelei teroriste Al-Qaeda.
A doua surs major de fonduri pentru organizatiile teroriste este reprezentat de
cstigul indirect din activitti care genereaz venituri. Ca si n cazul organizatiilor criminale,
venitul unei grupri teroriste poate fi obtinut din infrastructuri sau alte activitti ilegale.
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra principalelor surse de finantare si asupra
mijloacelor utilizate n circulatia capitalurilor pe care organizatiile teroriste le utilizeaz n
spijinirea retelelor sale, putem sublinia faptul c persoanele investigate pentru comiterea unor
activitti teroriste au efectuat operatiuni de transmitere a banilor prin sisteme alternative
rspndite n toat lumea. Adesea fondurile au fost transferate n strintate prin intermediul
acelor retele alternative de transfer al banilor (SAT), fiind colectate de ctre cettenii strini de
nationalitti diverse, rezidenti n cteva tri implicate n lupta mpotriva terorismului. n alte
cazuri, persoanele fizice au efectuat plti n numerar n diferite tri, implicnd sume mari de
bani si care au fost directionate spre acelasi cont. Fondurile colectate erau apoi transferate n
Asia sau n SUA.
Cel mai comun instrument, folosit n special de organizatia Al-Qaeda, n vederea
sprijinirii celulelor teroriste, este reprezentat de sistemul informational de circulatie a
banilor, asa numitul sistem Hawala 4. Hawala este o metod tradiional de transfer folosit
n sudul Asiei de cteva sute de ani, utilizat acum aproape n tot Orientul Mijlociu. Sistemul
se bazeaz pe ncredere i pe asigurarea anonimatului, deoarece toate operaiunile de transfer
nu se realizeaz pe hrtie sau cu instrumente financiare. Utilizatorii unui astfel de sistem
transmit banii n strintate, peste granie, fr a-i transfera n mod fizic, principala
caracteristic a sistemului fiind compensarea, persoanele implicate fiind asigurate i convinse
c n contul lor sau ntr-un anumit cont precizat de ei se vor depune bani sau bunuri de
valoare, ce pot fi apoi returnai printr-o tranzacie reversibil viitoare. Persoana care primete
n final banii folosete o parol pentru a demonstra c este cel ndreptit s-i primeasc, astfel
c nu exist nicio nregistrare scris privind aceast operaiune.
4. Splarea banilor i terorismul n contextul globalizrii.
Globalizarea este procesul ireversibil prin care lumea devine treptat un sistem statal
planetar, suveranitatea naional nemaifiind legat strict de configuraia geografic a
frontierelor, datorit modului de manifestare i aciune a migraiei populaiilor, pieei libere de
capital, investiiilor strine, terorismului, crimei organizate transnaionale i fluxului rapid i
bogat de date, tiri, informaii, idei, valori culturale, tranzacii financiare, etc.
Globalizarea a pus tehnologia aproape la ndemna tuturor cetenilor planetei.
Tehnologia a fost dintotdeauna instrumentul economic preferat al statelor puternice, dar
situatia s-a generalizat. Datorit procesului globalizrii, a fost promovat proliferarea acestora
si transferarea lor la o scar global. Prin lumea www se pot obine legal sau ilegal tot felul de
arme si tehnologii din ce n ce mai sofisticate, iar grupurile infracionale si teroriste nu pot s
nu speculeze acest fenomen5.
Un fenomen care faciliteaz accesul la tehnologii ce pot fi utilizate n acte teroriste sau
alte activiti infracionale, este generat de apropierea tehnologiilor civile de cele militare,
15
tehnologii care dau nastere la produse, servicii si aparatur cu dubl utilizare 6. Are loc astfel o
adevrat proliferare a armelor ce nglobeaz tehnologie de ultim generaie. Utilizarea
sistemelor GPS, a telefoniei prin satelit si a comunicaiilor securizate prin Internet ofer
reelelor criminale, dar si grupurilor teroriste, accesul la acelai nivel de informaii, care odat
era disponibil doar celor mai dezvoltate naiuni.
Convergenta organizatiilor criminale cu cele teroriste reprezint cea mai important
amenintare asupra democratiei si drepturilor fundamentale ale omului. Legtura dintre
terorism si criminalitate a cptat o nou dimensiune datorit reducerii 7 n ultimii zece ani a
finantrii de ctre unele state a gruprilor teroriste si a declansrii, la initiativa SUA, a
rzboiului global mpotriva terorismului internaional. Una din consecinte este c organizatiile
teroriste sunt nevoite s-si extind zonele de actiune, att pentru a ataca, ct si pentru a se
ascunde, dar mai ales pentru a-si asigura singure fonduri si materiale logistice specifice, prin
activitti criminale.
Principala diferent dintre gruprile teroriste si retelele crimei organizate const, dup
cum s-a subliniat deja, n faptul c n timp ce gruprile teroriste sunt implicate n acte violente
motivate n special politic i religios, cele mai multe retele ale crimei organizate sunt
interesate n relatia cu puterea politic doar de obtinerea, prin acte de coruptie, a protectiei
necesare pentru activitatea propiei organizaii, motivat n primul rnd de obtinerea de profit 8.
Totusi, n evaluarea amenintrilor contemporane la adresa ordinii de drept, a devenit tot mai
dificil posibilitatea de a face distinctie ntre motivatiile politice si cele criminale 9. Este foarte
probabil ca n viitorul apropiat, etapa convergentei dintre crima organizat si terorism sa fie
nlocuit definitiv de un nou stadiu si mai periculos, acela de conlucrare dintre aceste grupuri.
Crima organizat si terorismul, desi se afl pe pozitii separate, distincte, avnd scopuri
diferite, pot coexista n acelasi plan infracional si converge ctre un punct central, unde o
singur entitate manifest simultan trsturi ale terorismului i crimei organizate.
Legturile dintre retelele crimei organizate si gruprile teroriste, n contextul
globalizrii, pot fi definite prin mai multe forme de manifestare:
Alianele, care pot include acorduri pe termen lung sau scurt si sunt de obicei
utilizate pentru a cstiga experient sau sprijin operational (acces la rutele care faciliteaz
activitatea de contraband). Sunt asemntoare celor din economia real, fiind definite prin
scop, perioade si mod de finantare. Cele mai uzuale aliante se realizeaz n operatiunile de
contraband, cum ar fi schimbul droguri pentru arme sau de trafic ilegal de persoane.
Principalele neajunsuri n construcia unor asemenea proiecte sunt legate de: suspiciunile
legate de securitate fiecrei entitti; posibile divergente privind priorittile si strategiile;
pericolul aparitiei de rivalitti.
Extinderea tacticilor operaionale, care a dus la actiuni cu scop politic desfsurate
de retelele crimei organizate si respectiv la actiuni infractionale specifice crimei organizate,
dar desfsurate de gruprile teroriste. Aceste preluri reciproce de metode au totusi utilizri de
o alt natur si motivatie. Astfel, retelele crimei organizate apeleaz la tactici teroriste, dar nu
pentru a schimba statutul unei tri din punct de vedere politic, ci doar pentru a-si asigura si
proteja mediul su operational-infractional. Este totusi o abordare atipic si extrem si pentru
c duce la nclcarea uneia din regulile de baz ale crimei organizate si anume pastrarea
anonimatului. n acest context, multe grupri teroriste s-au implicat n desfsurarea de
operatiuni infractionale specifice crimei organizate, pentru a-si asigura autofinantarea.
Convergenta motivaional, care se refer la acele entitti care, prin actiunile
desfsurate, trec de la postura initial specific, la captul cellalt al binomului crim
6
Hartman William J., GLOBALIZATION AND ASYMMETRICAL WARFARE, AIR COMMAND AND
STAFF COLLEGE, AIR UNIVERSITY, Maxwell Air Force Base, Alabama, aprilie 2002.
7
Makarenko Tamara, Conexiunile ntre terorism si criminalitate, Janes Intelligence Review, Marea
Britanie, 2004.
8
Mora Stephens, Global Organized Crime, Woodrow Wilson School Policy Conference 401A Intelligence
Reform in the Post-Cold War Era, 06.01.1996.
9
Makarenko Tamara, Conexiunile ntre terorism si criminalitate, Janes Intelligence Review, 2004
16
Makarenko Tamara, Conexiunile ntre terorism si criminalitate, Janes Intelligence Review, Marea
Britanie, 2004.
11
Criminalitatea international reprezint, n lumina Conventiei Natiunilor Unite mpotriva criminalittii
transnationale organizate, adoptat la la New York, la 15 noiembrie 2000, activittile infractionale
transnationale desfsurate de un grup structurat alctuit din trei sau mai multe persoane, care exist de
o anumit perioad si actioneaz n ntelegere, n scopul svrsirii uneia sau mai multor infractiuni
prevzute de prezenta conventie, pentru a obtine, direct ori indirect, un avantaj financiar sau un alt
avantaj material (art.2, lit.a).
Potrivit art.3, o infractiune este de natur transnational dac:
a) este svrsit n mai mult de un stat;
b) este svrsit ntr-un stat, dar o parte substantial a pregtirii, planificrii, conducerii sale sau
a controlului su are loc ntr-un alt stat;
c) este svrsit ntr-un stat, dar implic un grup infractional organizat care desfsoar activitti
infractionale n mai mult de un stat; sau
d) este svrsit ntr-un stat, dar are efecte substantiale ntr-un alt stat.
17
Potrivit art.3 din actul normativ precizat, de ndat ce salariatul unei persoane juridice
sau una dintre persoanele fizice cu obligatii in acest sens are suspiciuni c o operaiune ce
urmeaz s fie efectuat are ca scop splarea banilor sau finanarea actelor de terorism, va
informa persoana desemnat, care va sesiza imediat Oficiul Naional de Prevenire i
Combatere a Splrii Banilor (alin.1).
In acelasi text de lege se precizeaza ca Banca Naional a Romniei, Comisia Naional a
Valorilor Mobiliare sau Comisia de Supraveghere a Asigurrilor va informa de ndat Oficiul
cu privire la autorizarea ori refuzul autorizrii operaiunilor prevzute la art. 28 din Legea nr.
535/2004 privind prevenirea i combaterea terorismului, comunicnd i motivul pentru care sa dispus soluia respectiv.
Dac Oficiul consider necesar, poate dispune, motivat, suspendarea efecturii operaiunii
pe o perioad de 3 zile lucrtoare. Suma pentru care s-a dispus suspendarea operaiunii si
suma rmne blocat n contul titularului pn la expirarea perioadei pentru care s-a dispus
suspendarea sau, dup caz, pn la dispunerea altei msuri de ctre Parchetul de pe lng
nalta Curte de Casaie i Justiie. Tot Oficiul poate solicita Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie i Justiie, dac se consider c perioada de 3 zile lucrtoare nu este
suficient, prelungirea suspendrii efecturii operaiunii cu cel mult 4 zile lucrtoare.
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie poate autoriza o singur dat
prelungirea solicitat sau, dup caz, poate dispune ncetarea suspendrii operaiunii.
La alin. (4) se precizeaza ca Oficiul trebuie s comunice persoanelor desemnate, n termen
de 24 de ore, decizia de suspendare a efecturii operaiunii ori, dup caz, msura prelungirii
acesteia, dispus de Parchetul de pe lng Curtea Suprem de Justiie.
Dac Oficiul nu a fcut comunicarea n termenul prevzut la alin. (4), aceleasi personae
autorizate vor putea efectua operaiunea.
18
19
13
20