Manastirea Caraclau

Asezata intr-un cadru natural, atractiv si reconfortant, strajuita de culmi domoale acoperite cu
paduri de foioase si fanete, Manastirea Caraclau este una din manastirile tinere, ce incearca incet dar
sigur sa se alinieze in randul manastirilor care au ajuns la maturitate atat din vedere spiritual cat si
material.
Situat la aproximativ 11 km de orasul Onesti (spre Bacau), pe frumoasa vale a Trotusului, in
comuna Barsanesti, satul Caraclau, locasul monastic incanta ochiul si sufletul pelerinului prin
simplitate si fiorul duhovnicesc ce il transmite.
Existenta unei manastiri in aceste tinuturi a fost dorita de foarte mult timp de localnici, mai ales ca
traditia consemneaza faptul ca viata monahala a lasat amprente vii in sufletele oamenilor prin schitul
care timp de 200 ani (1680-1871) a animat viata spirituala a satenilor.
Acestia au vrut sa dovedeasca faptul ca sunt vrednici urmasi ai celor ce, sub conducerea celui
nascut la ,, Bethleemul" neamului nostru de la Borzesti, a Sfantului Stefan Cel Mare, au facut din
Moldova o poarta a crestinatatii, in spatele careia se ridicau biserici in cinstea lui Dumnezeu si a
sfintilor sai.
Manastiri ca cele de la Magura Ocnei, Bogdana, Sf. Sava si altele, au beneficiat de iubirea
jertfelnica a acestor oameni, cu un respect deosebit pentru monahi si monahii, pe care i-au ajutat din
punct de vedere material, actul lor ramanand unul anonim, stiut de Bunul Dumnezeu si purtat in
rugaciunile care se fac pentru ctitori.
Cel ce a cunoscut inimile si dorinta lor de a continua traditia monahala pe aceste meleaguri, a
randuit ca la inceputul celui de-al treilea mileniu visul sa le devina realitate. PS. Eftimie al Romanului
a dat binecuvantarea pentru punerea pietrei de temelie a noului locas monastic, iar slujba a fost
oficiata in ziua pomenirii Sfintei Mucenite Ecaterina (25 noiembrie), in anul 2000, de catre PS.
Arhiereu Vicar Ioachim Bacauanul, fiind prima de acest gen pe care Prea Sfintia Sa a savarsit-o de la
hirotonirea intru Arhiereu (2 mai 2000).
Angajarea lor deliberata si plina de entuziasm la construirea manastirii a dat roadele asteptate si
pentru faptul ca intreaga comunitate a Caraclaului la care s-au alaturat locuitori ai satelor de pe Valea
Trotusului, s-au adunat in jurul parintelui ieromonah Teodor Ambarus, care a coordonat lucrarile de
constructie. S-a creat o adevarata sinergie in care monahi si mireni si-au dat mana pentru ca in spatiul
mistic al Manastirii, impreuna sa primeasca binecuvantare lui Dumnezeu.
In data de 25 iulie 2004, in anul implinirii a 500 de ani de la trecerea in vesnicie a
Binecredinciosului Voievod Stefan Cel Mare si Sfant, s-a sfintit biserica din lemn cu hramul "Sfantul
Ierarh Spiridon" de catre Prea Sfintitul Ioachim Bacauanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului. A

fost oficiata apoi Sfanta Liturghie arhiereasca la care au participat un sobor de 25 slujitori , inconjurati
fiind de numerosi credinciosi.
In prezent in acest locas monastic se nevoiesc duhovniceste mirese ale lui Hristos (maici) care sunt
pastorite de monahia Siluana Matei, stareta manastirii, si de parintele duhovnic Protosinghelul Teodor
Ambarus.

Dumnezeu sa implineasca gandul vrednicilor ctitori fondatori, sa le sporeasca darul si sa-i ocroteasca
pe lucratori, pe donatori, miluitori, binefacatori, slujitori si pe toti cei ce se vor inchina in acest sfant
locas.

Iubiti credinciosi,
Monahismul in general si monahii in special, au fost si sunt piatra de poticneala pentru multi, asta
pentru ca nu l-au inteles si nu l-au apreciat la justa lui valoare. Nenumarate "de ce-uri" si "pentru ceuri" au razbit peste veacuri, actualizandu-se mereu in mintea unora, care necunoscand sensul vietii
monahale isi dau rautacios cu parerea la adresa celor care au pasit pe acest anevoios drum spre
indumnezeire prin har.
Manastirea pentru unii inseamna doar liniste, muscate rosii la ferestre, vederi si suveniruri, si
personaje stranii imbracate in haine negre care misuna
grabite intr-o directie sau alta in incinta manastirii. Pentru
altii insa, manastirea inseamna loc de reculegere, de
impacare cu Dumnezeu prin pocainta, nevointa, lacrimi si
spovedanie.

Pentru toti insa, Dumnezeu se jertfeste zilnic in Sfantul

Altar, cautandu-I pe toti, iubindu-I pe toti, iertandu-I pe toti
si asteptand intoarcerea din tara straina a pacatului catre
parinteasca Lui casa. Intr-un fel sau altul, toti suntem niste
fii risipitori si nerecunoscatori fata de El.
Sa ne intoarcem fata spre Hristos si spre Biserica Sa, sa
respectam traditiile si valorile perene ale ortodoxiei, sa
iubim si sa respectam preotii si monahii si mai ales sa nu ne pierdem nadejdea mantuirii.

Mesajul Maicii Starete a Manastirii "Nasterea Maicii Domnului"-Caraclau,

Monahia Siluana Matei

REFLECTII TEOLOGICE

Adevarul

Om desavrsit este acela care iubeste adevarul si dreptatea, care l iubeste pe Dumnezeu, Sfntul
Vasile cel Mare.
Fructul esential al sufletului este adevarul, Sfntul Vasile cel Mare.
Consimtamntul general fara adevar, o eroare veche, Sfntul Ciprian.
Atta adevar poate cuprinde cunostinta fiecaruia, cta siguranta i dau blndetea, smerenia si
dragostea, Sfntul Marcu Ascetul.
Cine nu iubeste adevarul, nu l-a cunoscut nca , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Cnd noi nsine nu suntem convinsi de adevar, cum sa-i convingem si pe altii? , Sfntul Ioan Gura de
Aur.
Cautarea fara patima duce la adevar, Sfntul Maxim Marturisitorul.
Credinta este nceputul vietii, iar dragostea sfrsitul ei. ntre ele - adevarul, Sfntul Ignatie al
Antiohiei.
Adevarul l mpinge pe om sa caute adevarul, Sfntul Macarie.
nvata gura sa vorbeasca ce-i n inima ta , Pimen.
Adevarul este triumful Spiritului. Adevarul integral este Dumnezeu. Iar razele acestui adevar
integral, adevar divin, adevar al Logosului, se rasfrng si asupra cunoasterii fragmentare de ordin
stiintific, ntoarsa spre realitatea universala data, obiectiva , N. A. Berdiaev.
Fara smerenie, adevarul e orb, Ilie Edictul.
Adevarul se identifica cu trairea sau experienta nemijlocita, iar teologia cu vederea lui Dumnezeu ,
Christos Yannaras.
Adevarul nu raspunde la ntrebarea CE? Ci la ntrebarea CINE? .
Acedia
Acedia vecina cu tristetea si ncercata mai ales de cei nsingurati, este un vrajmas mai nversunat,
obisnuit celor ce traiesc n pustiu , Sfntul Ioan Casian.
nsanatosirea si leacul ei (acediei n.n.) izvorasc din liniste. Aceasta este mngierea celui ispitit de
ea. Dar din ntlniri nu primeste niciodata lumina mngierii si convorbirile cu oamenii nu-l
tamaduiesc, ci-l odihnesc pentru o vreme, dupa aceea se ridica mpotriva lui cu mai multa tarie. El are
neaparat nevoie de un om luminat, cercat n astea, ca sa fie luminat de el si ntarit n toata vremea de
credinta , Sfntul Isaac Sirul.

Toate patimile tin sau numai de iutimea sufletului, sau numai de partea poftitoare a lui, sau de cea
rationala, cum e uitarea sau nestiinta. Dar acedia, facndu-se stapna peste toate puterile sufletului
strneste deodata aproape toate patimile. De aceea este si cea mai grea dintre toate celelalte patimi.
Bine zice asa Domnul, cnd da doctoria mpotriva ei : ntru rabdarea voastra veti dobndi sufletele
voastre , Luca 21,19, Sfntul Maxim Marturisitorul.

Asceza
Este cu neputinta sa se faca cineva dintr-o data barbat bun si ntelept. Trebuie gnd staruitor, vietuire,
ncercare, vreme, nevointa si dor dupa lucru bun , Sfntul Antonie cel Mare.
Tinta ultima - mparatia cerurilor; scopul - curatia inimii. Postul, privegherea, nu sunt
desavrsirea, ci uneltele desavrsirii. Domnul da harul Sau tlcuitorilor dupa vrednicia si darul
ascultarii , Sfntul Ioan Casian.
A vorbi despre Dumnezeu este un lucru mare, dar este un lucru si mai mare a te curati pentru
Dumnezeu , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Pe ct nfloreste trupul, pe att sufletul se ofileste, si pe ct trupul se ofileste, pe att nfloreste
sufletul , Pateric.
Fara asceza si fara nfrnare e cu neputinta celui ce se nevoieste n evlavie sa subjuge patimile carnii ,
Sfntul Maxim Marturisitorul.
Dobndirea mparatiei consta, cel putin pentru nceput, din cucerirea unui loc care este n mine si pe
care nu-l cunosc, pentru ca eu nu ma aflu acolo .
Ascetul da iar misticul primeste .
Eu mi omor trupul pentru ca altfel ma ucide el .
Nu cu instrumentele culturii, ci cu minile lor goale au mentinut ascetii idealul crestin la naltimea lui
transcendentala .
Vinde tot ce ai, ba mai mult, vinde tot ce esti .
Un sportiv si exerseaza trupul, un ascet si exerseaza carnea .
Asceza - lupta interioara cu scopul de a cstiga o stapnire a spiritualului asupra materialului .
Cel ce lucreaza este Dumnezeu si cel ce transpira este omul .
Nu sfaturile sau medicamentele sunt cele care vindeca sufletul bolnav, care dau viata unei minti
moarte, care curatesc o inima pngarita, ci metodele ascetice ale Bisericii Ortodoxe: nfrnarea,
dragostea, rugaciunea si paza mintii de provocarile satanei, serpuite prin cugetari rele , Hieroteos
Vlachos.

Ascultarea
Nu povatuitul povatuieste pe povatuitor ci povatuitorul pe povatuit, nu eu am sa scot la iveala
greseala povatuitorului, ci el are sa faca aceasta cu greseala mea, nu eu sunt judecatorul lui, ci el este,
judecatorul meu , Sfntul Ioan Scararul.
Precum cel ce nu are povatuitor se rataceste usor pe drum, asa si cel ce umbla pe o cale singuratica
dupa voia sa, se pierde usor, chiar daca are toata ntelepciunea lumii , Sfntul Ioan Scararul.
Caci ascultarea nseamna a nu te ncrede n tine, n savrsirea celor bune, pna la sfrsitul vietii ,
Sfntul Ioan Scararul.
Precum faptuirea este calea spre vedere, asa ascultarea e calea spre liniste , Sfntul Ioan Scararul.
Daca naintnd pe drumul ascultarii, vei schiopata, sa stii ca nu vei strabate usor distanta cealalta ce
ti sta n fata, adica vietuirea cea dupa Hristos, nici nu vei fi ncununat cu cununa daruita biruitorilor
iar daca va veni asupra ta vreo furtuna si vreo clatinare, acestea vor fi pe masura neascultarii tale.
Caci cel ce asculta cu adevarat nici diavolul nsusi nu-l poate vatama , Sfntul Ioan Scararul.
Cel ce doreste sa vietuiasca fara greseala trebuie sa petreaca n supunerea fata de un parinte
ncercat si nesupus nselarii si sa socoteasca porunca si sfatul lui ca pe cuvintele si sfatul lui
Dumnezeu , Sfntul Ioan Scararul.
Exceptii de desavrsire fara sfatuire, ascultare sunt rare , Sfntul Ioan Scararul.
Ascultarea este mormnt al vointei si nviere a smereniei , Sfntul Ioan Scararul.
Nu staretii lipsesc ci ascultatorii , Arhim. Sofronie.
Nu datorez supunere celui care nu se supune lui Dumnezeu .
Daca aceasta iubire pentru Hristos dispare de la un parinte, fiul nu mai poate ramne n ascultare .
Poate sa para tot att de stupid sa stropesti lemnul uscat n desert, ca si repetarea nencetata,
mpotriva tuturor gndurilor, a unei formule de rugaciune. Aceasta rugaciune este apa care uda inima
de piatra, ce va deveni ntr-o zi inima din carne prin rabdarea si prin stradania omului si prin mila lui
Dumnezeu .
Averea
Nu vreau ca tu sa fii robul banilor, dar nici ca te uiti ca la niste dusmani la cele ce ti-au fost date de
Dumnezeu spre folosul tau. Sa nu cumva sa spui vreodata ca banii apartin diavolului , Sfntul Chiril al
Ierusalimului.
Cum sa-ti pun sub ochi suferintele saracului, ca sa ntelegi din ce suspine ti aduni tu comorile? ,
Sfntul Vasile cel Mare.
Nu este bogat cel ce are multe averi ci cel ce nu are nevoie de multe , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Bogatia si saracia nu sunt prin ele nsasi nici bune nici rele, ele devin asa dupa dispozitiile celor care
le folosesc , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Dumnezeul unora este banul; Dumnezeul altora este pntecele. Nu sunt si acestia nchinatori la idoli?
, Sfntul Ioan Gura de Aur.
Circula o zicala ca banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu l concep ca pe o
scara dubla. Daca-l posezi, indiferent n ce cantitati, si te misti n sus binefacator pe scara, nu mai e
ochiul dracului. Iar daca cobori, te duce cu el n infern , Petre Tutea.
Binele
Fa bine celui ce te nedreptateste si-ti vei face prieten pe Dumnezeu , Sfntul Antonie cel Mare.
Pe calea binelui mai degraba obosesti odihnindu-te, dect ostenindu-te , Sfntul Vasile cel Mare.
Ceea ce are omul dumnezeiesc n el este putinta de a face bine , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Binele nu are margini , Sfntul Grigorie de Nyssa.
A nu face binele nseamna a face raul , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Dumnezeu nu cauta binele facut, ci scopul pentru care a fost facut , Sfntul Ioan Damaschin.
Pentru orice lucru bun, Dumnezeu Se bucura , Sfntul Efrem Sirul.
Priviti Binele nsusi daca puteti. Astfel veti vedea pe Dumnezeu, care nu este bun prin vreun alt bine
dect prin El nsusi. (...) N-ar exista bunuri variabile, daca n-ar exista un bun imuabil , Fericitul
Augustin.
Motivul principal, din care trebuie sa facem binele sau scopul de care credinciosul trebuie sa tina
seama n actiunile sale, este valoarea absoluta a binelui si nu foloasele ce decurg de pe urma lui ,
Hristu Andrutsos.

Biserica
Unde este Biserica, acolo este Duhul lui Dumnezeu; unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este
Biserica , Sfntul Irineu.
Hristos zideste Biserica din pietre inteligibile , Sfntul Chiril al Alexandriei.
Nimic nu poate sfsia trupul Bisericii att de mult ca mndria , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Era frumoasa vremea cnd casele erau biserici, fata de acum, cnd bisericile sunt case , Sfntul Ioan
Gura de Aur.
Biserica este noua zidire a lumii. Privind n ea, l descoperi pe Cel ce este totul n toate , Sfntul
Grigorie de Nyssa.
Biserica este n acelasi timp o serie de imagini sau icoane reprezentnd simultan pe Dumnezeu,
cosmosul, omul si sufletul , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Biserica se ntelege n doua feluri: adunarea credinciosilor si unitatea sufletului , Sfntul Macarie.
Nu poate exista Biserica n afara iubirii , Sfntul Ioan de Kronstadt.
Pentru cel care se roaga nencetat, lumea ntreaga devine biserica , Cuviosul Siluan.
Biserica : Cosmosul cosmosului , Origen.

Biserica poate fi ispitita, dar nu poate fi nvinsa , Fericitul Ieronim.

Biserica este Trupul extins al lui Hristos n ntreaga umanitate si creatie. Iisus Hristos i aduna pe cei
ce se mntuiesc si i ridica la asemanarea cu Sine, prin energia harului din Biserica , Pr. prof. Dumitru
Staniloae.
Biserica Ortodoxa este o bucurie a tuturor de toti , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Biserica este icoana Sfintei Treimi, o unitate a comuniunii, o unitate a dragostei , Pr. prof.
Constantin Galeriu.
Biserica nu vorbeste despre Dumnezeu, ci Dumnezeu Se adreseaza Bisericii prin Cuvntul si Duhul
Sau , Pr. prof. Ion Bria.
Rolul principal al Bisericii nu este acela de a fi instrument de putere si dominatie, ci de iubire si
comuniune , Pr. prof. Dumitru Popescu.
Biserica este hristosul social, comunitar, care parcurge necontenit drumul lui Hristos cel personal ,
Pr. prof. Dumitru Popescu.
Biserica este n lume marele rug aprins al carui foc nesfrsit nu este altcineva dect Duhul Sfnt , O.
Clement.
A se aduna n Biserica, n notiunea crestinismului primar, nseamna a alcatui o adunare al carei scop
este a descoperi, a realiza Biserica , Alex., Schmemann.
Ma duc la Biserica, nseamna ca eu merg la adunarea credinciosilor ca mpreuna sa alcatuim
Biserica, ca sa fiu madular al Trupului lui Hristos , Alex., Schmemann.
Adunarea Bisericii nu este nsumarea oamenilor pacatosi si nevrednici care o compun, ci Trupul
lui Hristos. Adeseori spunem ca mergem la Biserica pentru ca sa primim ajutor, putere harica,
mngiere , uitam ca noi suntem Biserica ca Hristos se afla n madularele Sale noi suntem ntru
Hristos si Hristos n noi , Alex., Schmemann.
n biserica afli ca existi , Petre Tutea.
Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici! , Petre Tutea.
Hristos este Biserica concentrata n realitate personala, iar Biserica este Hristos dezvaluit n realitatea
istorica , A. Mateina.

Blndetea
Raspunde cu blndete si rabdare si, naintea patimilor, rabda cu placere si smerenie Domnului ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Frneaza iutimea sufletului cu iubirea, vestejeste pofta lui cu nfrnarea si naripeaza cugetarea lui cu
rugaciunea , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Frnarea iutimii se face prin tacerea le vremea cuvenita; frnarea poftei nerationale prin hrana cu
masura; frnarea gndurilor fara rnduiala prin rugaciune ntr-un singur gnd , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Trei sunt virtutile care aduc mintii lumina totdeauna: a nu vedea rautatea vreunui om; a rabda
netulburat cele ce vin asupra noastra; si a face bine celor ce ne fac rau , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Blndetea este sprijinul rabdarii, usa iubirii. ... Prin blndete, sufletul se apropie de simplitate, care
este idealul fiintei spirituale , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Bogatia
Bogatii considera averile, care sunt comune tuturor oamenilor, ca ale lor, pentru ca ei au pus mna
mai nti pe ele. Daca fiecare om si-ar opri pentru sine numai att ct i trebuie pentru satisfacerea
nevoilor sale si daca ar da ce-i prisoseste celui nevoias, atunci nimeni n-ar mai fi bogat, nimeni sarac .
. . Oare nu esti lacom, nu esti hot cnd nsusesti cele ce ti-au fost date n administrarea ta ? Cel ce
dezbraca pe cel mbracat se numeste borfas. Merita oare alt nume cel care nu mbraca pe cel gol, odata
ce poate face aceasta ? Pinea, pe care o tii tu, este a celui flamnd ; haina, pe care o pastrezi n lazile
tale, este a celui dezbracat ; ncaltamintea, care se strica n casele tale, este a celui descult ; argintul pe
care-l tii ngropat, este al celui nevoias. Deci, pe attia oameni nedreptatesti ctor ai putea sa le dai din
avutiile tale , Sfntul Vasile cel Mare.
Cnd vei socoti cstigarea banilor si multul lor folos, ca pe o amagire vremelnica, vei cunoaste ca
petrecerea cea virtuoasa si placuta lui Dumnezeu e altceva dect bogatia , Sfntul Antonie cel Mare.
Cnd aurul vorbeste, celelalte cuvinte nu mai ajuta , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Cauti bogatie? Fati-L prieten pe Dumnezeu si esti cel mai bogat , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Esti bogat? Foarte bine! Esti zgrcit? Foarte rau! , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nu bogatii vor fi osnditi, ci cei ce slujesc bogatiei , Sfntul Ioan Gura de Aur.
n cele trecatoare, nu poti deveni bogat dect saracind pe altul. n cele duhovnicesti, nu poti deveni
bogat dect mbogatind pe altul , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Aurul nu-i lasa pe oameni sa fie oameni , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Daca nu stapnesti aurul, te stapneste el pe tine , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cel ce crede ca are totul, nu are nimic , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Saracilor, ce va lipseste daca l aveti pe Dumnezeu? Bogatilor, ce aveti daca va lipseste Dumnezeu? ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Bogatia faptei este bogatia sufletului , Sfntul Teodor Studitul.
Sunteti orbiti de aurul celor bogati. Vedeti nsa doar ceea ce au nu si ceea ce le lipseste , Sfntul
Ambrozie.

Bogatii vor ajunge n cer, cnd i vor introduce acolo saracii , Fericitul Augustin.
Daca vrem sa cunoastem adevarata valoare a bunurilor pamntesti, sa le privim ca de pe patul de
moarte! , Alfons de Liguori.
Bogatia nu este n sine ceva rau sau bun, ci o unealta de care te poti folosi rau sau bine , Clement
Alexandrinul.

Bucuria
Daca are virtute, daca face fapte bune, daca s-a unit cu Dumnezeu, se va veseli cu bucuria cea
adevarata sufletul omului , Sfntul Vasile cel Mare.
Pe cel ce se bucura n Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui, Sfntul Ioan Gura de
Aur.
Dumnezeu nu ne porunceste si nu doreste sa fim tristi n inima noastra; mai degraba, doreste ca, din
iubire pentru El, sa avem mereu bucurie n suflet , Sfntul Ioan Scararul.
Cel ce iubeste, mereu se bucura , Teofilact.
nlauntrul nostru trebuie sa fie pururea nviere , PS Inochentie.
Exista cruzime n toate starile sufletesti, n afara de bucurie Sa faci rau e o placere, nu o bucurie.
Bucuria, singura victorie adevarata asupra lumii, e pura n esenta ei, este deci ireductibila la placere,
ntotdeauna respectabila att n sine, ct si n manifestarile ei , Emil Cioran.

Bunatatea
Prin multimea bunatatilor Sale, Dumnezeu a binevoit sa faca ceva care sa-I primeasca binefacerile si
sa se mpartaseasca din bunatatea Lui: aduce de la nefiinta la fiinta, creeaza Universul, att pe cele
vazute, ct si pe cele nevazute si pe om , Sfntul Ioan Damaschin.
Sa-I dam lui Dumnezeu de bunavoie, ceea ce oricum trebuie sa-I dam , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cnd un strain bate, caritatea i deschide usa ospitalitatii; odata intrat, l ntmpina bucuria; odata
primit, l gazduieste omenia; pe cel flamnd, l hraneste bunatatea; pe cel deznadajduit, l calauzeste
credinta, iar pe cel tulburat, dragostea , Sfntul Ambrozie.
Dispozitia inimii da valoarea darului. Ea singura da pretul celor oferite , Sfntul Ambrozie.
A da cu placere valoreaza mai mult dect ceea ce dai , Fericitul Augustin.

Casatoria
Casatoria este conforma cu legea si cu Sfintele Scripturi cnd nu patima este cea care trece naintea
legii, ci cnd ceea ce este necesar satisfacerii reciproce si zamislirii copiilor fixeaza casatoria n
scopurile ei. Consimtamntul la casatorie va fi cu adevarat cinstit cnd, nevoile casatoriei fiind
cunoscute dinainte si temelia fiind asezata conform cu legile stabilite de Domnul, placerea mpreunarii

sexuale, care face din cei doi un singur trup, va fi consecinta nevoilor casatoriei ... Caci atunci cnd
ratiunea, aflata n suflet, daca stapneste sufletele, le uneste cu virtutea a ceea ce este necesar, pe buna
dreptate, contopirea sufletelor este urmata, n mod legitim, de cea a trupurilor n care salasluiesc ,
Sfntul Vasile cel Mare.
Nunta pastreaza sfintenia , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Caminul este o mica Biserica , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nimic nu uneste viata noastra att de strns si de puternic ca dragostea dintre barbat si femeie ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.

Constiinta
Cerceteaza inima ta, ispiteste-ti constiinta si, daca vei afla ceva de care sa-ti para rau - si negresit vei
afla - suspina atunci ntru marturisirea pacatelor, plnge ntru rugaciune si ngrijeste-te de moartea cea
adevarata, adica de osnda sufletului; caieste-te de pacatele tale ... pentru vindecare , Sfntul Ioan
Gura de Aur.
n constiinta ncarcata, mai mult te sperie pierderea cerului dect chinul iadului , Sfntul Ioan Gura
de Aur.
Sa-ti fie constiinta oglinda supunerii tale si-ti va fi de ajuns , Sfntul Ioan Scararul.
Constiinta nu-i mai judeca pe cei care au ajuns n culmea virtutii sau n culmea viciului , Talasie
Libianul.
Gndul curat nalta sufletul, cel murdar l coboara , Talasie Libianul.
Numai constiinta lui Dumnezeu poate ntemeia iubirea fata de om si numai constiinta omului poate
ntemeia vointa de vesnicie a omului si de naintare n lumina infinita si eterna a lui Dumnezeu.
Numai un Dumnezeu constient poate pretui pe om si numai un om constient poate pretui pe
Dumnezeu , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Constiinta are si un sertar secret. Stapneste-ti curiozitatea care te mpinge sa scotocesti n el. Te vei
ngrozi gasind acolo toate cuvintele pe care nu le-ai rostit, toate sursurile pe care le-ai ascuns, toate
lacrimile pe care nu le-ai plns. Sunt toate acolo nghetate. E lesul tau ntr-un frigider , Sergiu Dan.

Creatia
Cartea mea, filosofule, este firea celor facute si, ori de cte ori doresc, pot sa citesc n cele facute de
Dumnezeu , Sfntul Antonie cel Mare.
Universul a fost creat pentru om, nu omul pentru univers , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nu te ntreba daca este conform cu natura ceea ce face Creatorul naturii , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Toate lucrurile ne-au fost ncredintate noua si noi acestora , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Toate sunt folositoare, chiar daca noi nu le cunoastem rostul , Sfntul Ioan Gura de Aur.

10

Creatia ntreaga nu ajunge la unire cu Dumnezeu, dect prin om , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Folosirea gresita a gndurilor duce la ntrebuintarea gresita a lucrurilor , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Lumea este mormntul Domnului , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Nimic nu se poate apropia de Dumnezeu daca nu se va ndeparta de lume , Sfntul Isaac Sirul.
Omul nu este mntuit de trupul sau, ci n trupul sau. Nu este mntuit de lumea materiala, ci mpreuna
cu ea. Pentru ca omul este microcosmos si mijlocitor al creatiei, mntuirea sa presupune mpacarea si
transfigurarea ntregii creatii , Kallistos Ware.
Lumea nu este doar un dar, ci si o sarcina pentru om , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Lumea ni s-a dat pentru comunicare ntre noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi nsine , Pr. prof.
Dumitru Staniloae.
Umanitatea si creatia sunt inseparabile n iconomia lui Dumnezeu , Pr. prof. Ion Bria.
Omul nu va putea ajunge niciodata la suprematia spiritului pentru a depasi decalajul dintre progresul
stiintific si cel spiritual, daca va continua sa ramna aplecat asupra lui nsusi, nchis n imanenta unei
lumi care se vrea autonoma, ci numai n unire cu izvorul prim si inepuizabil de viata, lumina si iubire,
Care este Dumnezeu , Pr. prof. Dumitru Popescu.
Credinta
O credinta al carei obiect apare cu evidenta, nu poate fi numita credinta , Sfntul Atanasie cel Mare.
Credinta este libera consimtire a sufletului , Sfntul Antonie cel Mare.
Sarac esti (necredinciosule - n.n.) si lipsit de orice bun, sarac de iubirea de oameni, sarac de credinta
n Dumnezeu, sarac de speranta , Sfntul Vasile cel Mare.
Un lucru mic este un lucru mic. Dar credinta din lucrurile mici este un lucru mare , Sfntul Grigorie
de Nazianz.
Cine nu crede ca va nvia si ca va da socoteala, ci gndeste ca toata fiinta sa se margineste la viata
aceasta, aceluia nu-i va pasa mult de faptele bune. ... Credinta n nviere este adevarata mngiere n
suferinte, n lupta cu ostenelile si cu greutatile vietii , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Aceasta comoara (credinta - n.n.) nu o gasim sapnd prin pamnt, ci o aflam daca cercetam sufletul
omului bolnav. ... Ea consta din rabdare, din ntelepciune, statornicie si o neclintita nadejde n
Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Credinta face ceea ce omul si legea nu pot face , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Credinta ntareste ceea ce ratiunea clatina , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se mblnzeste; cel blnd,
pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se mpartaseste de tainele
Cuvntului dumnezeiesc , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Lucrurile mai presus de fire, pot fi ntelese prin credinta , Sfntul Ioan Damaschin.

11

n fapte se arata credinta. ... Credinta, fara fapte, nu exista , Sfntul Simeon Noul Teolog.
Precum Dumnezeu este pricina si izvorul a tot binele, asa nceputul binelui n noi este credinta, mai
bine zis Hristos , Sfntul Grigorie Sinaitul.
Pentru cine vrea sa creada am o mie de motive. Pentru cine nu vrea sa creada, n-am nici unul ,
Fericitul Augustin.
Crede ca sa ntelegi! , Fericitul Augustin.
Credinta este pentru suflet, ceea ce este ochiul pentru trup , Teodoret al Cirului.
Credinta este contemplarea unui lucru tainic , Teodoret al Cirului.
Mi-ar fi mai bine sa traiesc cu fiarele, dect cu oamenii necredinciosi , Cuviosul Azarie.
Dumnezeu cere de la tot omul care are Botezul credinta dreapta de la suflet, cumpatare de la trup si
adevar de la limba , Calist si Ignatie.
Credinta liturghiseste ntre Dumnezeu si sfinti taine negraite Calist si Ignatie.
A crede n Dumnezeu e un lucru, a-L cunoaste e altceva , Cuviosul Siluan Athonitul.
Cel mai minunat lucru este forta cu care se comunica certitudinea de credinta de la omul care o are la
cel care l vede , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Credinta altuia este mediul, este cararea, prin care transmite Dumnezeu credinta n noi , Pr. prof.
Dumitru Staniloae.
Credinta nu e un bun explicabil n cadrul individualist. Ea e produsul raportului ntre om si om si al
lucrarii lui Dumnezeu care e activ n acest raport. De la om si de la Dumnezeu deodata sau de la
Dumnezeu prin om se naste ea , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
A crede n Hristos nseamna, si totdeauna a nsemnat, nu numai a-L marturisi, nu numai a primi de la
El, ci mai nainte de toate a te darui Lui. Si nu exista alta cale, de a crede n El dect acceptnd
credinta Lui ca fiind a noastra, iubirea Lui ca a noastra, dorinta Lui ca fiind a noastra A crede n El
si a nu crede n ceea ce El a crezut, a nu iubi ceea ce El a iubit si a nu dori ceea ce El a dorit, nseamna
a nu crede n El. A-L separa de continutul vietii Sale, a astepta de la El minuni sau ajutor fara sa faci
ce a facut El, si n sfrsit a-L numi Domn si a-L adora fara sa faci voia Tatalui Sau, nseamna a nu
crede n El. Suntem mntuiti nu pentru ca credem n puterea Lui supranaturala ci pentru ca
acceptam din toata inima si facem a noastra dorinta care a umplut viata Lui , A. Schmemann.
Credinta e un frumos curcubeu care uneste cerul cu pamntul , Geibel.
Credinta este organul prin care respiram parfumul vesniciei , Schubert.
Daca as avea dovada ca Dumnezeu nu exista, n-as regreta ca am crezut n El; m-as gndi ca mi-am
facut o onoare creznd n El, ca, daca universul este ceva stupid, cu att mai rau pentru el; ca greseala
nu este n gndirea mea ca nu exista Dumnezeu, ci n Dumnezeu ca nu exista , Pr. Valensin.
Nu credinta este aceea care se naste din minune, ci minunea ia nastere din credinta , Dostoievski.

12

Credinta ca aderare la adevarurile revelate si ca asumare a adevarurilor primite prin Biserica, de la

Sfintii Parinti, asigura si calitatea evlaviei si a tuturor ostenelilor monahale. O credinta dreapta n
Hristos este si cale dreapta si sigura spre acelasi Hristos. Ortodoxia credintei garanteaza si ortopraxia:
nu poti nfaptui fapte mntuitoare, daca nu te gasesti pe drumul autentic spre Hristos, pe care au mers
cei dinainte. Si te gasesti pe acest drum atta vreme ct confirmi fidelitatea fata de Hristos. Si
fidelitatea aceasta, concretizata n prezenta gndirii lui Hristos n mintea ta, n simtirea lui Hristos n
sentimentele tale si n modul de comportare, dupa modelul lui Hristos, este credinta dreapta. Este
credinta-virtute, deosebita de credinta-parere sau de credinta-emotie , Pr. Prof. Dr. Vasile Raduca.
Fara Dumnezeu, fara credinta omul devine un animal rational care vine de nicaieri si merge spre
nicaieri , Petre Tutea.

Crestinismul
Crestinii traiesc n trup, dar nu dupa trup; traiesc pe pamnt, dar vietuiesc ca n ceruri. Ei nu sunt o
societate noua, dupa trup, ci dupa spirit, caci, desi viata lor materiala este la fel ca a tuturor oamenilor,
tinuta lor morala si duhovniceasca este exceptionala. Ei sunt pentru lume ceea ce este sufletul pentru
trup , Epistola catre Diognet.
Crestinismul se folosea, la nceput, de obiecte de lemn, dar el era de aur. Astazi, se foloseste de
obiecte de aur, iar el este de lemn , Sfntul Atanasie cel Mare.
Crestinismul este o imitare a naturii divine , Sfntul Grigorie de Nyssa.
Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieti: sufletul este pnza, virtutile sunt culorile, iar
Hristos este modelul pe care trebuie sa-L pictam , Sfntul Grigorie de Nyssa.
Crestinii sunt lacasurile dumnezeirii , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Crestin este cel ce l imita pe Hristos: n cuvinte, n fapte, n gndire , Sfntul Ioan Scararul.
Purtarea crestinilor sa fie cea mai buna apologie a credintei lor! , Origen.
Adevaratul crestin l poarta mereu pe Iisus n inima sa , Avva Leontie.
Pentru a fi un bun crestin, am pe Hristos ntreg pentru mntuirea mea, Scriptura ntreaga pentru
studiul meu si ntreaga lume drept parohia mea , Fericitul Augustin.
Crestinii nu se nasc, ci se fac , Tertulian.
Antinomia crestinismului consta n faptul ca el este ndreptat concomitent asupra ntregului - asupra
ntregii creatii, asupra ntregii lumi, asupra ntregii omeniri, dar totodata este ndreptat integral si
asupra fiecarei persoane umane unice si de nerepetat , Al. Schmemann.
Antropologia rasariteana este ontologia deificarii, iluminarea progresiva a omului si a ntregii creatii ,
Paul Evdokimov.
Ortodoxia este o viata noua cu Hristos si n Hristos, calauzita de Duhul Sfnt Crestinii traiesc n
Hristos si Hristos traieste n ei , Serghei Bulgakov.

13

Crestinismul, sa luam bine aminte, nu e o simpla scoala a cinstei, curatiei si dreptatii, ori o nobila si
rationala explicatie a vietii (teologia mai bine dect zoologia ne explica tainele - Emil Cioran); ori
un nalt cod de purtari (confucianismul, sintoismul); ori o terapeutica evazionista (stoicismul, yoga,
zenul); ori un jet de ntrebari (taoismul); ori un act de supunere n fata Unicului (iudaismul,
islamismul). E mai mult si mai deosebit : e nvatatura lui Hristos, adica a dragostei si a salvatoarei
putinti de a ierta , Monahul Nicolae Steinhardt.

Crucea Sfnta
Mntuitorul a ales Crucea, fiindca astfel se moare cu minile ntinse. El S-a sfrsit mbratisndu-ne ,
Sfntul Atanasie cel Mare.
Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la cer prin comoditate ,
Sfntul Isaac Sirul.
Crucea este poarta tainelor , Sfntul Isaac Sirul.
Crucea are multe ntelesuri ... trebuie sa numim latime divina emanatia infinit de larga a lui
Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, lungime puterea care se ntinde peste toate, iar adncime, taina
nepatrunsa de nimic din cele existente , Dionisie Areopagitul.
Prin linia verticala, Crucea l arata pe Dumnezeu, iar prin linia orizontala se arata toata zidirea n
atrnare desavrsita de Dumnezeu, neavnd alt suport al existentei sau alta baza afara de Dumnezeu ,
Sfntul Maxim Marturisitorul.
Crucea este puterea lui Hristos care, asumata de noi, poate transforma lumea n paradis , Pr. Prof.
Dumitru Staniloae.
Crucea, geometric si simbolic vorbind, e semnul ntretaierii celor doua planuri, e unirea dintre
spiritual si material, e metafora dublei noastre naturi: duhovniceasca si pamnteana. Ea ne rezuma, ne
recapituleaza, ne reprezinta grafic si cardinal, ne expune n dubla - paradoxala, perpendiculara,
fundamentala - noastra solemna si derizorie situatie de faptura care tine deopotriva de lume si de cer ,
Monahul Nicolae Steinhardt.
Pe Cruce, s-au unit Dumnezeirea cu omenirea , Monahul Nicolae Steinhardt.
Singurul raspuns, mereu acelasi si, totusi, radical nou pentru fiecare fiinta umana, ne este oferit de
taina care constituie fondul nsusi, inima revelatiei crestine - Taina Crucii , Al. Schmemann.

Cultura
Trebuie sa facem un efort ascetic n numele lui Hristos ca raspuns la actul de cultura realizat n
numele fiintei europene dezintegrate si decazute, n numele ateismului, civilizatiei sau al lui antihrist ,
Iustin Popovici.

14

A sti pentru a fi, iata idealul de cultura pe care trebuie sa si-l daruiasca lumea de astazi , Anton
Dumitriu.

Cumpatarea
Vinul este de la Dumnezeu, dar betia este de la diavol , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nu strica lipsa ct strica surplusul , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cel ce nu se supune cuvntului nu se supune nici lucrului. Caci cel ce e necredincios n ceea ce e
putin, e necredincios si n ceea ce este mult. Acela se osteneste n zadar , Sfntul Ioan Scararul.
Precum o mama se ngrijeste de copil, asa se ngrijeste Hristos de un trup care sufera si e totdeauna
aproape de un astfel de trup , Sfntul Isaac Sirul.
n stomacul plin nu se afla cunostinta tainelor lui Dumnezeu , Sfntul Isaac Sirul.
Fericit cel ce se opreste de la toata dulcea patimire, care-l desparte de Cel ce l-a zidit , Sfntul Isaac
Sirul.
Temelia tuturor bunatatilor si slobozirea sufletului din robia vrajmasului si calea care duce la
lumina si la viata consta n aceste doua moduri: n a te aduna pe tine ntr-un singur loc si a posti
totdeauna, adica a te canonisi pe tine prin nfrnarea stomacului n chip ntelept si cuminte, prin sedere
nemiscata si prin nencetata gndire la Dumnezeu din aceasta vine libertatea omului adevarat si
bucuria sufletului si odihna cu Hristos n mparatia cerurilor , Sfntul Isaac Sirul.
Pinea putina de la o masa curata curata sufletul celui ce o mannca liber de toata patima , Sfntul
Isaac Sirul.
Tot ce ntrece dreapta masura e vatamator : att ntinderea peste masura a postului, ct si saturarea;
att privegherea peste masura, ct si somnul prea mult , Avva Moise.

Cunoasterea
Fara Dumnezeu nu este posibil a-L cunoaste pe Dumnezeu , Sfntul Irineu.
Cnd gndirea nu se mai mprastie printre cele din afara si nu se mai mprastie n lume, prin simturi,
ea se ntoarce spre sine. Prin sine, mintea se ridica pna la contemplarea lui Dumnezeu , Sfntul
Vasile cel Mare.
Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul , Sfntul Isaac Sirul.
A-L ntelege pe Dumnezeu este greu, iar a-L exprima este cu neputinta , Sfntul Grigorie de Nazianz.
n contemplatia mistica, omul nu vede nici cu mintea, nici cu trupul, ci cu duhul ..., iar aceasta
experienta fericita si plina de bucurie ... face ca mintea sa treaca dincolo de toate lucrurile , Sfntul
Grigorie Palama.

15

Cunoasterea existentei lui Dumnezeu este sadita n chip natural n noi , Sfntul Ioan Damaschin.
Adevarata cunoastere poarta n ea pecetea dragostei , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Cunoastere nsemna a te uita pe tine, gndindu-te la Dumnezeu , Diadoh al Foticeii.
Din dragoste izvoraste cunoasterea , Talasie Libianul.
Cea mai mare dintre nvataturi este sa te cunosti pe tine nsuti; daca cineva se cunoaste pe sine, l va
cunoaste si pe Dumnezeu , Clement Alexandrinul.
Cunoasterea adevarata implica recunoasterea necunoasterii , Dionisie Areopagitul.
Uita de tine si cunoaste-ti sinele! , Cuviosul Varsanufie.
Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea noastra; daca ar fi cuprins, nu ar mai fi Dumnezeu , Evagrie.
La Dumnezeu ajungem printr-un anume mod de viata, nu printr-un anume fel de a gndi , Christos
Yannaras.
Omul este capabil a-L cunoaste pe Dumnezeu numai ntru atta ct i S-a revelat Dumnezeu , A.
Comorosan.

Cunoasterea sinelui
Daca nu ne cunoastem cum ne-a facut Dumnezeu, nu ne vom cunoaste cum ne-a facut pacatul ,
Sfntul Grigorie Sinaitul.
Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul , Sfntul Isaac Sirul.
naltarea spre Dumnezeu ncepe cu o coborre n sine - cunoaste-te pe tine nsuti , Andr Scrima.

Cuvntul
Cuvntul este sluga mintii , Sfntul Antonie cel Mare.
Cuvntul este aratatorul principal al subiectului semenului nostru , Pr. Prof. D. Staniloae.
Cuvntul lui Dumnezeu nu este informatie , Ierom. Rafael Noica.

Daruri
Dumnezeu, pentru ca este mare, ndrageste sa daruiasca lucruri mari; noi, din pacate, avem inimile
mici pentru a le primi , Angelus Silesius.
Dumnezeu se daruieste oamenilor dupa setea lor: ctorva, care nu pot bea mai mult, El nu le da dect
o picatura; dar ar vrea sa dea valuri ntregi pentru ca, la rndul lor, crestinii sa poata adapa ntreaga
lume .

16

Defaimarea
Aceluia caruia i place ca prin vorbe sa roada viata celor care nu sunt de fata, sa stie ca la masa
aceasta nu are ce cauta , Fericitul Augustin.

Demoni
Diavolii prin cadere au dobndit o oarecare grosime materiala , Sfntul Grigorie Sinaitul.
Cine poarta razboi cu diavolul, tine pacea cu Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de Aur.
De noi depinde daca diavolul va fi puternic sau neputincios , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Treaba diavolului este sa ndruge multe, treaba noastra este sa nu le ascultam , Fericitul Augustin.
nainte de pacat, diavolul ne face sa-L vedem pe Dumnezeu milos, iar dupa pacat ni-L prezinta ca
Judecator nendurat , Sfntul Tihon.
Despre diavol trebuie sa vorbesti cu pudoare si ct mai rar cu putinta , Karl Barth.

Desavrsirea
Omul urca sfintind lumea si sfintindu-se pe sine, prin fapte, prin simturi si prin iubire din puterea
iubirii Sfintei Treimi , Sfntul Maxim.
Iubeste lucrarea linistii mai mult dect saturarea celor flamnzi n lume si dect ntoarcerea multor
neamuri la Dumnezeu. Caci mai bine ti este sa te dezlegi de legatura pacatului dect sa eliberezi robi
din robie. Mi bine ti este sa te mpaci cu sufletul tau prin unirea ntr-un gnd a treimii din tine, adica a
trupului, a sufletului si a duhului, dect sa mpaci prin nvatatura ta pe cei tulburati Mai bine ti este
sa fi zabavnic la limba dect sa cunoscator si iscusit n a revarsa cu ascutimea mintii nvatatura ca pe
un rau. Mai de folos ti este sa te ngrijesti sa nvii din patimi sufletul tau cazut, prin miscarea
gndurilor tale n cele dumnezeiesti, dect sa nvii pe cei morti , Sfntul Isaac Sirul.
Cel ce-si simte pacatele lui e mai bun dect cel ce scoala mortii prin rugaciunea lui, cnd locuieste n
mijlocul multora. Cel ce suspina un ceas pentru sufletul sau e mai bun dect cel ce foloseste lumii
ntregi prin gndirea lui Cel ce urmeaza lui Hristos n tnguirea de unul singur e mai bun dect cel
ce se lauda pe sine n adunari , Sfntul Isaac Sirul.
Srguieste-te sa intri n camara ta dinauntru si vei vedea camara cereasca, caci una si aceeasi usa
deschide contemplarea amndurora. Scara mparatiei e ascunsa nauntrul tau, n sufletul tau. Spala-te,
asadar, de pacat si vei descoperi treptele pe care sa urci , Sfntul Isaac Sirul.
Cei ce spun ca nimeni, n vremea noastra si n mijlocul nostru, nu poate tine poruncile evanghelice ...,
aceia nchid cerul pe care ni L-a deschis Hristos , Sfntul Simeon Noul Teolog

17

Caci nu va fi vreunul din Hristos, sau madular al lui Hristos daca nu se face de aici partas al harului,
alcatuindu-se dupa chipul adevarului si al cunoasterii , Sfntul Grigorie Sinaitul, Filocalia 7, p. 103,
42.
Exista o singura cale - trairea nvataturii crestine, n toata adncimea ei si n toata sinceritatea noastra
, Arsenie Boca.
Cel care nu este duhovnicesc pna n trupul lui devine trupesc pna n duhul lui .
Dati-i omului aceasta lume si nevoia pentru cealalta lume va dispare .

Desfrnarea
Spunem ca fecioria este de la nceput si ca dintru nceput a fost sadita n firea oamenilor , Sfntul
Ioan Damaschin.
Daca tu ti aperi trupul doar pe din afara de stricaciune si desfru, nsa nlauntrul tau desfrnezi n
gndurile tale, esti un desfrnat naintea lui Dumnezeu, si nu-ti foloseste la nimic faptul ca ai trupul
feciorelnic , Sfntul Macarie.
n cadrul casatoriei desfrul nu consta n folosirea sexului, ci ntr-o practicare a lui abuziva sau
perversa Notiunea de abuz n-are nteles cantitativ ci calitativ : ntr-o practicare nefireasca si fara
finalitate , IPS Andrei.

Despatimirea
Prin mplinirea poruncilor mintea se dezbraca de patimi; prin contemplarea duhovniceasca a celor
vazute se dezbraca si de ntelesurile patimase ale lucrurilor, n sfrsit, prin cunoasterea celor nevazute
leapada si contemplarea celor vazute; iar de aceasta se dezbraca prin cunostinta Sfintei Treimi ,
Sfntul Maxim Marturisitorul.

Dragostea
Dumnezeu nu se uita la fapte, ci la dragostea cu care au fost facute. Nu e nimic mult, cnd oamenii
iubesc putin, asa cum nu este putin, cnd oamenii iubesc mult , Sfntul Vasile cel Mare.
Nimic nu este att de propriu firii noastre ca a fi n comuniune cu altii, a avea nevoie unii de altii si a
ne iubi unii pe altii , Sfntul Vasile cel Mare.
Ce sa fac? nu stiu sa iubesc altfel, dect sa-mi dau sufletul cnd trebuie sa scap pe un prieten de
primejdie Sfntul Ioan Gura de Aur.

18

Nu n unirea trupurilor sta necuratia, ci n cugetele si n intentia oamenilor , Sfntul Ioan Gura de
Aur.
A-i iubi pe vrajmasi nseamna a-L imita pe Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Dragostea schimba nsasi natura lucrurilor. n mna dragostei, toate devin bune , Sfntul Ioan Gura
de Aur.
A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii; a iubi cineva si pe vrajmasi este un lucru al harului ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Dragostea este bucuria de a face altora bucurie , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Saracia sau bogatia nu pot nvinge dragostea, dar dragostea poate nvinge si saracia si bogatia ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Dragostea, radacina si izvorul binelui , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Raiul este dragostea lui Dumnezeu Iadul este lipsa dragostei, iar cei aflati n chinuri sunt loviti de
biciul dragostei , Sfntul Isaac Sirul.
Cnd am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu , Sfntul Isaac Sirul.
Dragostea este adevarata slujba pentru Dumnezeu , Sfntul Ciprian.
Iubirea duce la cunoastere. Dupa cum amintirea focului nu-ti ncalzeste trupul, tot astfel credinta
fara dragoste nu-ti va ncalzi sufletul , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Iubirea lui Dumnezeu si iubirea oamenilor sunt doua aspecte ale unei singure iubiri totale , Sfntul
Maxim Marturisitorul.
ntruct este iubire, Dumnezeirea se misca; iar ntruct este iubita, misca spre sine toate lucrurile care
sunt capabile de dragoste , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Iubirea dupa calitate, este asemanarea cu Dumnezeu, pe ct e cu putinta muritorilor; dupa lucrare,
este o betie a sufletului; iar dupa nsusire este izvorul credintei, adncul fara fund al ndelungei
rabdari, marea smereniei , Sfntul Ioan Scararul, Filocalia 8, p. 197.
Dumnezeu sta la poarta inimii cersind iubirea noastra , Sfntul Ioan Scararul.
Iubirea de Dumnezeu este extatica, facndu-ne sa iesim din noi nsine , Dionisie Areopagitul.
Iubirea lui Dumnezeu este forta motrice, modalitate de manifestare si de recunoastere a Lui, cerc
etern, care si are originea n bine si se ntoarce n bine , Dionisie Areopagitul.
Fiecare din noi e ajutat de celalalt n mod providential , Sfntul Marcu Ascetul.
Dragostea frateasca este hrana duhovniceasca , Clement Alexandrinul.
Cnd l-ai vazut pe aproapele tau, pe Dumnezeu L-ai vazut , Clement Alexandrinul.
Doua iubiri au zidit doua cetati : iubirea de sine, mergnd pna la dispretul fata de Dumnezeu - cetate
terestra, si iubirea de Dumnezeu, mergnd pna la dispretul de sine - cetate celesta. Una este
glorificata n sine nsusi, cealalta n Domnul Dumnezeu , Fericitul Augustin.

19

Dragostea l preface pe cel ce iubeste n chipul celui iubit : daca-L iubesti pe Dumnezeu, dumnezeu
vei fi; daca-l iubesti pe diavol, diavol vei fi; daca-ti iubesti trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dinti
lucrare a iubirii : de a uni pe cel ce iubeste cu cel iubit , Fericitul Augustin.
Pe calea iubirii, urcam spre Dumnezeu , Fericitul Augustin.
Unde este iubire, acolo este Dumnezeu , Fericitul Augustin.
Dragostea duce la fericire , Fericitul Augustin.
Pentru orice fapta de iubire pornita dintr-un suflet, acesta merita viata de veci , Toma dAquino.
Deci ni se cere nu nfrnarea ca atare, ci iubirea adevarata fata de lucruri si persoane, capacitatea de a
le vedea n semnificatia si n realitatea lor ontologica nradacinate n gndul si n actul creator al lui
Dumnezeu , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Iubirea e tare pentru ca poate merge pna la moarte , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Sa oferim ca pe o jertfa lui Hristos reprezentarea fiecarui lucru n chiar momentul cnd ea apare n
gndul nostru , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Am pierdut umanitatea fiindca am devenit solitari , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Iubirea este principiul vietii si Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne reveleaza iubirea si viata n
iubire, de la obrsia ei divina , Pr. prof. Constantin Galeriu.
Revelatia ne nvata ca Dumnezeu este dragoste. Existenta si are nceputul, de asemenea, n dragoste
ca dar al lui Dumnezeu. Rascumpararea si nasterea noastra din nou s-a facut tot prin dragoste, o
dragoste att de mare, nct a dus la jertfa Fiului lui Dumnezeu. Semnele Rascumpararii trebuie sa
reveleze n cele din urma si n noi chipul lui Dumnezeu, aceasta realitate fundamentala, pentru a
putea spune : omul este dragoste , Pr. prof. Constantin Galeriu.
Comuniunea n dragoste, pe pamnt, este reflexul vietii paradisiace , Pr. prof. Ioan Coman.
Unicul adevar este iubirea. Iubirea este aceea care da viata si caldura, care inspira si calauzeste.
Iubirea este sigiliul pus creatiei, semnatura Creatorului. Iubirea explica lucrul minilor Sale , arhim.
Theoklitos.
Nu exista cunoastere mistica fara iubire , Sfntul Ioan al Crucii.
Exista o singura masura a iubirii : aceea de a iubi fara masura , Bernard de Clairvaux.
Acolo unde ia sfrsit creatura, ncepe fiinta lui Dumnezeu. Tot ceea ce Dumnezeu pretinde, n mod
expres, este sa iesi din tine nsusi, n masura n care esti creatura, si sa-L lasi pe Dumnezeu sa fie
Dumnezeu n tine , Eckhart.
Tinta iubirii este unirea cu ceea ce iubesti , Francisc de Sales.
Trebuie sa facem totul prin iubire si nimic prin forta. Trebuie sa iubim mai mult supunerea dect sa
ne temem de nesupunere , Francisc de Sales.
Lumea este o tesatura de sentimente, puse n miscare de diferite vointe. Cum ar fi lumea daca toti
ar iubi? , Pr. Al. Constantinescu.

20

Misticismul fara iubire degenereaza n magie, ascetismul - n asprime a inimii, crestinismul nsusi ntr-o religie pagna a misterelor , G. P. Fedotov, Antihristul, p. 99).
Iubirea se adevereste prin suferinta , Feuerbach.
A cugeta se poate singur, a iubi numai n doi , Feuerbach.
Trebuie sa-l asculti (pe altul) ca sa vezi ce asteapta si el de la tine a fi unul pentru altul izvor de
comuniune, de noutate, de iubire .
Iubeste-ti aproapele ca pe tine nsuti. Deci mai nti cunoaste-te si iubeste-te, daca vrei sa te deschizi
catre altul , Gabriel Liiceanu.
Orice lucrare care nu are dragostea ca nceput si radacina, nu este nimic
Oricine aduce roade de credinta si de dragoste este un adevarat ucenic al lui Hristos .

Dreapta socoteala
Nebogatia si strmtorarea nsotite de dreapta chibzuire a ratiunii, sunt o cale mparateasca. De aceea
asprimea lipsita de dreapta chibzuinta sau fara judecata e nefolositoare, ca si ngaduirea tuturor
greselilor nesocotite, fie ntr-o parte fie n alta, contrara , Talasie.
Odihnei trupului i urmeaza iesirea din linistire si tulburarea gndurilor; si lucrarii nemasurate i
urmeaza trndavia, iar trndaviei, iesirea din linistire lucrarea cu osteneala, ce tine masura, nu cauta
slava. Micsorarea ei nmulteste placerea, iar lipsa de masura, iesirea gndurilor , Sfntul Isaac Sirul.
Sa nu-ti ndrepti toata luarea aminte spre trup, ci hotaraste-i o nevointa dupa putere si ntoarce toata
mintea spre cele dinauntru , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Duhovnicul
De nu are sfatuitor, trebuie sa-L aiba pe Hristos, ca pentru tot lucrul si gndul sa-L ntrebe pe El, prin
rugaciune curata din inima, cu smerenie si daca toata tinta lui este sa placa lui Dumnezeu, l va
nvata Dumnezeu nsusi voia Lui, ncunostintndu-l fie prin ntelegere, fie prin vreun om sau prin
Scriptura , Petru Damaschin.
Cauta doctor nainte de boala si roaga-te nainte de ispita , Sfntul Isaac.
Mergnd, sa alegi, de e cu putinta pe cel care l socotesti ca nu e altul ntre oameni care sa loveasca
mai tare si mai aspru , Sfntul Ioan Scararul.
Tot mestesugul are nevoie de timp si nvatatura multa, pentru a fi dobndit. Numai mestesugul
mestesugurilor se practica fara nvatatura , Sfntul Nil Ascetul.
Fii duhovnicesc tu nsuti si vei recunoaste fara gres pe oamenii duhovnicesti din simpla lor vedere ,
Sfntul Simeon Noul Teolog.

21

Daca tu vrei sa renunti la lume si sa nveti a trai dupa Evanghelie, nu te da pe mna unui dascal fara
experienta sau robit de patimi, ca nu cumva sa deprinzi de la el n locul vietii evanghelice o viata
draceasca. Caci nvatatura dascalilor buni este buna, iar a dascalilor rai este rea. Semintele rele vor
produce cu siguranta roade rele , Sfntul Simeon Noul Teolog.
Este teribil sa ai asupra ta din ngmfare si din proprie initiativa, obligatii pe care nu le poti ndeplini
dect cu mandat de la Duhul Sfnt si cu ajutorul Sau; este teribil sa te prezinti ca un purtator de Duh
Sfnt pna cnd legaturile cu satan nu sunt nca rupte si pna cnd esti ntinat de el , Ignatie
Briancianinov.
Cine vrea sa fie povatuit de Duhul Sfnt, acela nu trebuie si nu poate sa se lege cu pravile , Arhim.
Sofronie.
Nu-l lua n seama pe cel n care inima ta nu se ncrede , Pimen.
Nu-ti lasa constiinta pe mna cuiva n care nu ai ncredere deplina , Pimen.
Daca povatuitorii n-au cuvntul acoperit cu o sporita viata duhovniceasca si nu au patimile stinse, nau cu ce te ndemna la ascultarea desavrsita, dect cu puterea marimii, sau cu marimea puterii .
Lucrarea duhovniceasca suprema e extrem de simpla. Pentru a o putea adopta trebuie sa avem o
simplitate si o credinta de copil; or, noi suntem att de complicati ca tocmai aceasta simplitate e
motivul pentru care avem nevoie de un povatuitor care sa ne faca sa iesim din complexitatea noastra .
Niciodata nvatatura cuiva nu va avea autoritatea de a se impune, daca el n-o va sprijini prin pilda
faptelor sale .
Adevarata nvatatura consta n a mpartasi ceea ce ai, ceea ce esti, nu ceea ce sti a oferi ceea ce ai
devenit prin asimilarea darurilor dumnezeiesti .

Duhul Sfnt
Sfntul Duh mplineste vointa comuna a Celor Trei, fiind trimis de Tatal si transmis de Fiul , Sfntul
Simeon Noul Teolog.
Duhul Sfnt nu e absent din nici o faptura si, mai ales, din cele ce s-au nvrednicit de ratiune , Sfntul
Maxim Marturisitorul.
Iisus ne-a descoperit adevarul, iar Duhul ne calauzeste la el , Patriarhul Fotie.
El le calauzeste pasii celor slabi, i face mai buni pe cei ce se straduiesc si i lumineaza pe cei care se
purifica , Sfntul Vasile cel Mare.
n Pogorrea Duhului Sfnt este ntreaga Treime Care vine spre noi, si face lacasul n noi , Paul
Evdokimov.
Duhul Sfnt se identifica n chip tainic cu persoanele umane ... . n El, vointa lui Dumnezeu nu mai
este ceva exterior; ea ne daruieste harul pe dinauntru, aratndu-Se chiar n persoana noastra, atta

22

vreme ct vointa noastra omeneasca ramne n acord cu vointa dumnezeiasca si conlucreaza cu ea,
dobndind harul ... . Aceasta este calea ndumnezeirii ajungnd la mparatia lui Dumnezeu adusa n
inimi de catre Sfntul Duh nca din aceasta viata de acum, caci Sfntul Duh este ungerea
mparateasca asezata peste Hristos si peste toti crestinii chemati sa domneasca mpreuna cu El n
veacul ce va sa fie. Atunci, Aceasta Persoana dumnezeiasca necunoscuta, Care nu-Si are chipul ntr-un
alt ipostas, Se va arata n persoanele ndumnezeite : caci multimea sfintilor va fi chipul Sau , Vladimir
Lossky.
Duhul lui Dumnezeu este sustinatorul tuturor lucrurilor, ele neexistnd prin sine, ci unele n altele ,
Pr. prof. Dumitru Popescu.
Sfntul Duh desavrseste plenitudinea unitatii n diversitate si a diversitatii n unitate , Olivier
Clement.

Dumnezeu
Dumnezeu si ntoarce fata de la cei rai - soarele se ascunde de cei orbi , Sfntul Antonie cel Mare.
Noi cunoastem pe Dumnezeu numai ntr-att ntruct ni S-a revelat nsusi, iar de acolo mai departe l
acopera aripile Heruvimilor , Sfntul Atanasie.
Nu te teme de Dumnezeu ca de un tiran, ci te teme din dragoste fata de El , Sfntul Atanasie.
Dumnezeu sta la poarta inimii cersind iubirea noastra , Sfntul Ioan Scararul
Daca n-ar fi un singur Dumnezeu, n-ar fi Dumnezeu , Sfntul Efrem Sirul.
Dumnezeu poate cte vrea, dar nu vrea cte poate , Sfntul Ioan Damaschin.
Dumnezeu este nceputul, mijlocul si sfrsitul oricarui bine , Sfntul Marcu Ascetul.
n Sine, Dumnezeu este Gndire necunoscuta, Cuvnt negrait si Viata necuprinsa , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
A numi pe Dumnezeu nu este nimic altceva dect a arata prin cuvinte unele din nsusirile Sale ,
Origen.
Dumnezeu este Ratiune si pricina ntregii miscari nencetate si toate ratiunile si au n El stabilitatea
neclintita si dinamismul fara de sfrsit , Nichita Stithatul.
Pomenirea lui Dumnezeu este viata; uitarea Lui, moarte , Teotim.
Tocmai neputinta de a-L ntelege n toata ntregimea Lui este aceea care ne face sa-L ntelegem pe
Dumnezeu n toata maretia Sa , Tertulian.
Dumnezeu este n afara tuturor, neramnnd n afara; este n toate, dar necuprins de ele; este mai
presus de toate, fara naltare; este mai jos de toate, fara coborre; este n toate si, totodata, deasupra
tuturor , Fericitul Augustin.

23

Dumnezeu este asemenea unui cerc ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al carui centru este
pretutindeni , Fericitul Augustin.
Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umana; daca ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu , Evagrie.
Pruncului n pntece i se dezvolta mai nti simtul auzului, el l poate auzi pe tatal sau prin tesutul
pntecelui mamei, la fel omul poate auzi glasul lui Dumnezeu prin tesutul lumii acesteia , Ierom.
Rafael Noica.
Tatal este Dragostea care crucifica, Fiul este Dragostea crucificata, iar Duhul Sfnt este forta de
nenvins a crucii , Filaret al Moscovei.
Din tot ceea ce ne mpiedica sa-L cautam efectiv pe Dumnezeu, cele mai grele de biruit sunt
prejudecata intelectuala si revolta morala , J. R. Stott.
Fiinta divina nu este nimic altceva dect fiinta umana sau mai bine zis fiinta omului despartita de
ngradirile omului individual, adica real, corporal obiectivata, adica venerata ca o alta fiinta proprie
deosebita de el, toate determinarile fiintei divine sunt de aceea determinari ale fiintei umane ,
Feuerbach.
Tot ce scriu, tot ce gndesc, tot ce nadajduiesc si au temeiul n credinta despre dumnezeirea
Domnului nostru Iisus Hristos, singura nadejde a omenirii pacatoase , Glastone.
Toti oamenii au nevoie de Dumnezeu , Homer.
Cetateanul care nu cunoaste pe Dumnezeu este ciuma cetatii , Aristotel.
Cele dinti datorii le avem fata de Dumnezeu , Cicero.
Mai vechi dect oricine este Dumnezeu fiindca nu e nascut, mai frumoasa lumea fiindca este opera
lui Dumnezeu, mai mare spatiul deoarece cuprinde totul , Thales.
Acest nencetat aranjament al soarelui, al planetelor, cometelor, nu poate fi dect opera unei fiinte
atotputernice si inteligente ; Aceasta fiinta infinita guverneaza totul, (nu ca suflet al lumii), ca
stapn al tuturor lucrurilor. Din cauza acestei mparatii Dumnezeu se numeste Pantocrator, adica
Domnul totului; Notiunea si respectul fata de Dumnezeu parvin spiritului meu pe cai tot asa de
sigure ca si calea care ne conduce la adevarurile de ordin fizic , Faraday.
Odata cu lumina Dumnezeu revarsa asupra pamntului si principiul vietii, simtirii si cugetarii ,
Lavoisier.
Dumnezeu? Toata lumina de soare si toata lumina de suflet care a fost, care este si care poate sa fie ,
Nicolae Iorga.
Cu ct studiez mai mult natura, cu att mai adnc ma cuprinde o uimire evlavioasa fata de lucrurile
Creatorului , Pasteur.
Pretutindeni unde aruncam privirea, fie n interiorul muntilor care sunt plini de imagini ale lumilor de
mai nainte sau n minunata lume a plantelor, care acopera ca un covor pestrit vaile si muntii nostri, fie

24

pe cer cu stelele lui sclipitoare, fie n propriul nostru suflet, pretutindeni ntlnim mna conducatoare a
unui Atotputernic, Care este Dumnezeu , Osw Heer.
Dumnezeu poate fi iubit, dar nu gndit. Poate fi prins si apropiat prin iubire, dar niciodata prin
gndire .

Durerea
Tristetea este rana sufletului , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Placerea nu poate fi niciodata fara de durere , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Pentru placere iubim patimile si pentru durere fugim de virtuti , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Durerea, n ultima instanta moartea, e plata vietii noastre pacatoase care vine din acest nceput
patimas. (pofta care sta la nceputul nostru). Omul cautnd scapare de durere si de teama mortii, se
refugiaza n placere, inclusiv placerea din care-si ia nceputul o noua viata. Dar n loc sa scape de
durere si de moarte, voluptatea la care a alergat, fiind un pacat aduce o noua durere si ofera mortii o
noua victima , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Ce poate nsemna patimirea mea pe lnga ceea ce ai patimit Tu, Doamne, pentru noi toti? , Cuviosul
Paisie cel Mare.

Dusmani
Sa ai dusmani reprezinta o mare raspundere. Propria povara mi e de ajuns , Cioran.

Ecumenism
Ca madular si preot al Bisericii Ortodoxe, cred ca Biserica n snul careia m-am botezat si am crescut
este Biserica, adevarata Biserica, singura Biserica adevarata. Si cred aceasta din mai multe motive: din
ncredintare personala, din siguranta launtrica a Duhului Care sufla n Tainele Bisericii; sunt obligat,
deci, sa consider toate celelalte Biserici ca nedepline si, n multe cazuri, pot sa stabilesc lipsurile lor cu
precizie maxima. De aceea, unirea crestinilor, dupa mine, nseamna ntoarcerea la Ortodoxie. Nu am
nici o convingere izvorta din obligatie, ci ea apartine desavrsit de Una Sancta , George Florovsky.

Educatia
Dumnezeu va avea ntotdeauna ceva ce sa-l nvete pe om, iar omul va avea ntotdeauna ceva de
nvatat de la Dumnezeu , Sfntul Irineu.

25

nvataturile date cu forta nu pot dainui n suflete, pe cnd nvataturile primite n suflet cu placere si
cu bucurie ramn de-a pururi , Sfntul Vasile cel Mare.
nvatatura faptelor este mult mai vrednica dect cea a cuvintelor , Sfntul Vasile cel Mare.
Lucrarea dascalilor este mult mai grea si mai mare dect lucrarea minilor , Sfntul Ioan Gura de
Aur.
nvatatura din constrngere nu e facuta sa ramna, dar cea care patrunde n suflet prin dragoste si
bunavointa, aceea ramne acolo pentru totdeauna , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Oricine doreste poate fi dascal, daca nu al altora, cel putin al sau. Cel ce cunoaste este ca si
lumnarea aprinsa, de la care pot lua lumina mii de alte lumnari , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nu exista arta mai frumoasa dect arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar figuri fara viata, dar
educatorul creeaza un chip viu; uitndu-se la el, se bucura si oamenii, se bucura si Dumnezeu , Sfntul
Ioan Gura de Aur.
Copiii vor face n viata cele vazute la parinti. Iar daca va fi cineva respectuos si supus fata de
parinti, va fi blnd si ngaduitor si fata de oameni , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cresterea copiilor este treaba femeii. Ea poarta numele de mama nu pentru ca a nascut copiii, ci
pentru ca i-a crescut. Nu natura, ci virtutea o face mama , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Daca slujba de nvatator e tot ce e mai nobil pe pamnt fiind legata de lumina si avnd ca scop
cresterea omului spiritual n dragoste si comuniune, ea e de la Dumnezeu. nvatatorul continua pe
Dumnezeu n opera de modelare a omului creat de El , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Egoism
Cine poseda egoismul poseda toate patimile , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Nu fi iubitor de sine si vei fi iubitor de Dumnezeu; nu cauta placerea n tine si o vei gasi n ceilalti ,
Sfntul Maxim Marturisitorul.
O viata pur individuala este oarba si atee. Am pierdut umanitatea pentru ca am devenit solitari , Pr.
prof. Dumitru Staniloae.

Familia
Adevarata mama nu este cea care-i da viata copilului, ci buna crestere , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Barbatul si femeia nu sunt doi oameni, ci unul singur. Jumatatea ntregului nu poate face copii ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.

26

Noi l numim pe Dumnezeu Tata, dar El ne-ar putea raspunde: Daca tu ai fi fiul meu, ar trebui ca
viata ta sa fie dupa nsusirile Mele. Altfel, Eu nu recunosc n tine icoana Fiintei Mele , Sfntul
Grigorie de Nyssa.
Dupa Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni att de mult ca pe mama , Fericitul Ieronim.

Fapte
Fa bine celui ce te nedreptateste si-ti vei face prieten pe Dumnezeu , Sfntul Antonie cel Mare.
Cu buna minte si cu darul firii esti mpodobit, nct cu srguinta te nevoiesti ca sa graiesti frumos.
nsa calea vietii duhovnicesti prin faptele cele bune sa o urmezi, mai mult dect frumoasa graire.
Drept aceea, daca doresti sa cstigi rasplatirile cele fara de moarte, de frumoasa graire ngrijeste-te
putin, iar a face fapte bune sileste-te, cu mai multa rvna ca, prin viata ta si prin bunele obiceiuri sa
luminezi pe cei ce sunt ntru ntuneric , Isidor Pelusiotul.
Ziua si noaptea sa va luptati pentru binele fratilor Sa nu va caiti pentru nici o binefacere , Sfntul
Clement Romanul.
Aveti mprejurul vostru oameni carora puteti sa le faceti bine. Nu ncetati a-l face , Sfntul Barnaba.
Nu gnditi prea mult ce va fi dincolo, ci cautati sa vedeti si sa mergeti acolo pe aripile faptelor
voastre bune , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Viata fara cuvnt foloseste mai mult dect cuvntul fara viata , Isidor Pelusiotul.
Daca vrem sa ne bucuram de adevarata fericire, sa fugim mai nti de rautate si sa cautam a face
fapte bune, caci ntr-altfel nu este cu putinta sa ne apropiem de ea chiar daca ne-am ridica pe tronul
mparatesc , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Orice fapta buna este o cruce , Sfntul Marcu Ascetul.
Vrei sa te mbogatesti, mbogateste-te n fapte bune. Doresti sa aduni comoara? Nu te mpiedic.
Numai aduna comoara n cer .

Fericirea
Cei ce savrsesc binele gasesc fericirea n nsusi binele savrsit , Sfntul Vasile cel Mare.
Fericit este acela care nu gndeste rau , Sfntul Vasile cel Mare.
Daca stai cu tarie n credinta, esti fericit , Sfntul Chiril al Ierusalimului.
Pe noi, nimeni nu ne poate nenoroci, dect noi nsine, tot asa cum nu ne poate face fericiti altcineva
dect noi nsine, dupa harul lui Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Daca vrei sa te bucuri de desfatare, nu cauta desfatarea , Sfntul Ioan Gura de Aur.

27

E o mare virtute sa stii sa lupti mpotriva fericirii si o mare fericire sa nu fii biruit de fericire ,
Fericitul Augustin.
Pinea care te satura cel mai bine este aceea pe care ai daruit-o , Nicolae Iorga.
La sfrsitul fiecarei zile socoteste nu ce altii au facut pentru tine ci ceea ce ai facut tu pentru altii ,
Nicolae Iorga.
Fericirea adevarata n-o are, nu poate s-o aiba, dect acela care o da si ca s-o dai e nevoie s-o ai; iar
ca s-o ai trebuie sa ncepi prin a o da , Alexandru Vlahuta.
Inima omului este facuta pentru un bine nemarginit , Alfons de Liguori.
Daca vrem sa fim fericiti, trebuie sa fim gata de orice suferinta , Alfons de Liguori.
Omul cel mai fericit este acela care face fericiti pe cti mai multi oameni .

Frica
Este o teama fireasca atunci cnd sufleul nu vrea sa se desparta de trup, din pricina dragostei naturale
si familiaritatii puse n el de la nceput de creator, n virtutea careia, n chip firesc, se teme, agonizeaza
si evita moartea , Sfntul Ioan Damaschin.
Cel ce nu-si cunoaste slabiciunea sa e lipsit de smerenie. Iar cel lipsit de smerenie e lipsit si de
desavrsire. Si cel lipsit de aceasta e pururi nfricat , Sfntul Isaac Sirul.
Frica de Dumnezeu e nceputul virtutii, dar se spune ca este si rodul credintei si ea se seamana n
inima cnd cugetarea se desparte de mprastierea lumii, adunnd gndurile sale cele ce umbla n
mprastiere n gndirea la viitoarea adunare a tuturor ; nceputul vietii adevarate a omului este frica
de Dumnezeu. Dar ea nu vrea sa ramna n suflet odata cu mprastierea ; ntelepteste-te ca sa pui
temelie n calatoria ta frica de Dumnezeu si n putine zile te vei vedea din nou n poarta mparatiei, pe
un drum neocolit Sfntul Isaac Sirul.
Sufletul mndru este robit fricii lase, pentru ca se bizuie pe sine si se teme de zgomotele lucrurilor si
de umbre , Sfntul Ioan Scararul.
Cel ce s-a facut rob Domnului nu se va teme dect numai de Stapnul sau. Dar cel ce nu se teme nca
de Acesta se teme si de umbra lui , Sfntul Ioan Scararul.
Toti cei fricosi sunt iubitori de slava desarta , Sfntul Ioan Scararul.
Sa ne temem de Domnul ca de fiare. Caci am vazut oameni care, ducndu-se sa fure, nu se temeau de
Dumnezeu, dar, auzind latrat de cini n acel loc, s-au napoiat ndata; si ceea ce n-a facut frica de
Dumnezeu, a facut frica de fiare , Sfntul Ioan Scararul.
Sensul fricii dinti este ca uraste pacatul si se mnie pe el, ca cel ranit de fiara. Iar al celui desavrsit
e ca iubeste virtutea si se teme de schimbare. Caci nimeni nu e neschimbator si n orice lucru, n viata
aceasta, trebuie sa ne temem pururea de cadere , Sfntul Petru Dmaschin.

28

Cel care crede n Domnul, se teme de chinuri, cel ce se teme de chinuri, se nfrneaza de la patimi,
cel ce se nfrneaza de la patimi, rabda necazurile, cel ce rabda necazurile va avea nadejde n
Dumnezeu, iar nadejdea n Dumnezeu desface mintea de toata mpatimirea dupa cele pamntesti; n
sfrsit mintea desfacuta de acestea va avea iubirea catre Dumnezeu , Sfntul Maxim Marturisitorul.
nceputul virtutilor e frica de Dumnezeu, iar sfrsitul dragostea Lui , Ilie Ecdicul.

Frumusetea
Numai frumosul este bun , Clement Alexandrinul.
Este frumos numai omul drept, cumpatat si bun , Clement Alexandrinul.
Barbatul care tine sa fie frumos trebuie sa se mpodobeasca cu cugetul sau , Clement Alexandrinul.
Doar prin suflet se arata att frumusetea, ct si urtenia , Clement Alexandrinul.
Daca cele create sunt att de frumoase, cu att mai frumos va fi Creatorul lor , Fericitul Augustin.
Frumusetea tuturor frumusetilor este Dumnezeu , Fericitul Augustin.
Un lucru nu este frumos pentru ca-l iubim, ci l iubim tocmai pentru ca este frumos si bun , Toma
dAquino.
Sufletul n-ar putea vedea frumusetea daca n-ar deveni el nsusi frumos , Plotin.
Valoarea persoanei nu este frumusetea, ci sfintenia. Persoana umana nu se masoara si nu poate fi
masurata de frumusete. . . . n minile diavolului, frumusetea serveste ascunderii absentei sfinteniei ,
A. Mateina.
Frumusetea va salva lumea , Dostoievski.

Gndurile
Folosirea gresita a gndurilor duce la ntrebuintarea gresita a lucrurilor , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Si la tot lucrul pe care-l faci sa ai pe Dumnezeu nainte si sa cugeti ca vede orice gnd al tau si nu vei
pacatui niciodata , Isaia Pustnicul.
Este cu neputinta a face vreun bine sau vreun rau, daca nu este momit nti gndul tau , Sfntul
Grigorie Sinaitul.
Precum e cu neputinta ca printr-un sant sa treaca foc si apa deodata, tot asa este cu neputinta sa intre
n inima pacatul, de nu va bate mai nti n usa inimii prin nalucirea momelii viclene , Sfntul Isihie
Sinaitul.
Este mai ferit de primejdie cel care nu ngaduie dusmanului sa intre n casa, dect cel care, dupa ce la lasat sa intre, se lupta cu el sa-l scoata , Sfntul Tihon.

29

Douazeci de ani am luptat mpotriva unui singur gnd, ca sa-i vad pe toti oamenii ca pe unul singur ,
Pateric.
Deci daca gndul despre fratele nostru se nvrte n noi cu ura, sa stim ca o fiara salbatica l-a rapit ,
Evagrie.
Sa fim o fabrica de gnduri bune .

Grijile
De nu te-ai eliberat de griji sa nu cauti lumina n sufletul tau , Sfntul Isaac Sirul.
Un fir de par tulbura ochiul si o mica grija alunga linistea Cel ce a dobndit linistea nu se va mai
ngriji nici de trupul sau , Sfntul Isaac Sirul.
Mintea care s-a curatit prin trezvie, usor se ntuneca, daca nu se desface cu totul de ocuparea cu cele
din afara, pin pomenirea continua a lui Iisus , Calist.

Harul
Lucrul lui Dumnezeu este de a darui harul, iar al tau de a-l primi si a-l pastra , Sfntul Chiril al
Ierusalimului.
Harul este esenta adevarului , Sfntul Macarie.
Ceea ce era Fiul lui Dumnezeu de la natura, aceea am devenit noi prin har , Sfntul Ioan Gura de
Aur.

Iadul
Toti cei care si amintesc de iad nu vor ajunge acolo, iar cei ce uita de iad, nu vor scapa de el ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cei ce se vor afla n gheena vor fi biciuiti de biciul Iubirii Caci Iubirea lucreaza n doua chipuri
felurite: ea se face chin n cei lepadati si bucurie n cei fericiti , Sfntul Isaac Sirul.
Infernul sunt ceilalti , Sartre.
Pedeapsa care face ca iadul sa fie iad este durerea ca sufletul L-a pierdut pe Dumnezeu , Alfons de
Liguori.
Destinul celorlalti este iadul meu .

Ideile

30

Nu ntrebuinta rau ideile ca sa nu fi silit sa ntrebuintezi rau si lucrurile , Sfntul Maxim

Marturisitorul.

Iertarea
Noi nu trebuie doar sa iertam, ci sa si uitam. Nu ierta doar din ascultare fata de Dumnezeu, ci din
placere pentru ceilalti. ... Dar, acela care se mpaca cu ceilalti spre a fi laudat, acela si face rau singur ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cnd nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atta pe el, pe ct te jignesti pe tine nsuti , Sfntul Ioan Gura
de Aur.
A tine minte raul nseamna a fi biruit de rau , Sfntul Ioan Gura de Aur.
mpaca-te cu Dumnezeu si multi oameni vor veni sa se mpace cu tine , Sfntul Serafim din Sarov.
Pacatosilor care se pocaiesc Dumnezeu le iarta cele mai groaznice pacate, cum a facut cu trfa si cu
vamesul. Celor drepti le cere, nsa, dobnda , Epifanie.
A ierta este, n esenta, un atribut dumnezeiesc, iertarea omeneasca aparnd n consecinta ca nca o
proba a prezentei suflului divin n faptura , Monahul Nicolae Steinhardt.

Iisus Hristos
Dumnezeu S-a facut om, ca omul sa poata deveni dumnezeu , Sfntul Irineu.
Fiul lui Dumnezeu S-a ntrupat si, prin aceasta, a nceput recapitularea noastra n Sine , Sfntul
Irineu.
Hristos S-a ntrupat pentru o opera universala, reintegrnd si aducnd toate lucrurile n Sine , Sfntul
Irineu.
Dumnezeu S-a facut purtator de trup, pentru ca omul sa poata deveni purtator de duh , Sfntul
Atanasie cel Mare.
De Tatal ne apropiem prin Fiul , Sfntul Atanasie cel Mare.
Asa cum, cnd mpreunezi doua lumnari, una se vede n cealalta, tot astfel cred ca se ntmpla cu cel
care primeste nlauntrul sau pe Domnul Iisus , Sfntul Chiril al Alexandriei.
Natura omeneasca, prin Hristos, s-a naltat la cer , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Iisus este Dumnezeu pe pamnt si om n cer , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Misterul ntruparii Cuvntului poarta n sine semnificatia ntregii creatii sensibile si inteligibile! ,
Sfntul Maxim Marturisitorul.
Cine a imprimat n sine vietuirea evanghelica l are n sine pe Hristos. Cine face din Evanghelia
scrisa o Evanghelie traita, L-a descoperit pe Hristos , Sfntul Maxim Marturisitorul.

31

Nu trebuie sa-L cauti pe Hristos n afara ci n tine nsuti , Sfntul Maxim Marturisitorul.
n Hristos, locuieste dupa fiinta toata plinatatea Dumnezeirii , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Dumnezeu era n Hristos, mpacnd lumea cu Sine , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Iisus ne-a mpacat, prin Sine, cu Tatal si ntre noi , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Facdu-Se om, Cuvntul lui Dumnezeu a umplut de cunoastere firea umana golita , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Fiti nsetati de Hristos si El va va mplini cu dragostea Sa , Sfntul Isaac Sirul.
Iisus Se face ascultator Tatalui, vindecnd propria noastra neascultare ... si devine pentru noi modelul
unei ascultari fara de care nu exista mntuire , Sfntul Ioan Damaschin.
Iisus Hristos este Noul Adam, Ce nnoieste continuu lumea ntreaga , Sfntul Grigorie Palama.
N-ar fi fost mntuiti toti oamenii de Hristos, daca nu i-ar fi luat pe toti asupra sa , Origen.
Un singur Cuvnt a spus Tatal si anume pe Fiul Sau si pe Acesta-L spune mereu n tacerea vesnica.
Si Cuvntul acesta trebuie ascultat n tacerea sufletului , Sfntul Ioan al Crucii.
Pentru aceea a venit Hristos n lume, ca sa cunoasca si sa nteleaga omul ct de mult l iubeste
Dumnezeu , Fericitul Augustin.
Cuvntul lui Dumnezeu S-a facut om, pentru ca tu sa nveti de la un om cum poate omul deveni
dumnezeu , Clement Alexandrinul.
nvierea nu e doar lucrarea firii divine a lui Hristos, ci si a firii Sale umane ndumnezeite , Hristu
Andrutsos.
Sfnta Treime nu este prezenta doar n nvatatura lui Hristos, ci e lucratoare n tot ce face E , Pr. prof.
Dumitru Staniloae.
Hristos a ridicat n om chipul dumnezeiesc la deplina lui actualitate, adica la deplina lui comuniune
cu Dumnezeu si cu semenii , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Iisus Hristos, ipostasul supremei afectiuni si ratiuni, intra cu noi ntr-o comuniune ca de la om la om,
ntr-o legatura interumana, umanizndu-ne deplin prin ndumnezeire , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
n Hristos, Dumnezeu devine partas la conditia omului, pentru ca acesta sa aiba posibilitatea trecerii
spre El , Pr. prof. Ion Bria.
Credinta n Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, este si credinta n Sfnta Treime , Serghei Bulgakov.
Iisus Hristos ne sugereaza ca El este centrul infinit al relatiilor interpersonale, care elibereaza omul
de sub domnia determinismului si individualismului lumii acesteia, de orice panteism, pentru a-l nalta
si introduce n sfera de viata a comuniunii lui Dumnezeu n Treime , Pr. prof. Dumitru Popescu.
La Iisus poti privi, fara sa ncetezi sa-i privesti si pe ceilalti , Cresbron.
Nu este si nu poate fi nimic mai frumos si mai desavrsit dect Hristos , Dostoievski.

32

Iluzia
Cnd este vorba de lucruri trecatoare si pamntesti, suntem srguitori si rvnitori, dar cnd putem
agonisi att de usor pe cele netrecatoare si vesnice, noi ntrziem si trndavim , Sfntul Ioan Gura de
Aur.
Vezi sa nu te induca n eroare sensul echivoc al cuvintelor , Sfntul Vasile cel Mare.
Frumusetea este o nselaciune muta , Theofrast.

Inima
Precum e cu neputinta ca printr-un sant sa treaca foc si apa deodata, tot asa este cu neputinta sa intre
n inima pacatul, de nu va bate mai nti n usa inimii prin nalucirea momelii viclene , Sfntul Isihie
Sinaitul.
Vrei un templu n care sa te rogi? Intra n inima ta si roaga-te acolo! , Fericitul Augustin.
nainte de dezradacinarea relelor sa nu asculti de inima ta , Hieroteos Vlachos.

Invidia
Invidia calomniaza virtutea : pe cel viteaz l numesc nechibzuit, pe cel cumpatat nesimtitor, pe cel
drept aspru, pe cel ntelept nelegiuit, pe cel marinimos l numesc marunt, pe cel darnic risipitor, iar pe
cel avar, din contra, l numesc econom , Sfntul Vasile cel Mare.
Asa cum rugina mannca fierul, tot astfel invidia macina sufletul , Sfntul Vasile cel Mare.
Invidia este cel mai greu de mnuit dintre toate felurile de dusmanie, caci pe toti ceilalti dusmani i
mblnzesc binefacerile, dar pe cel pizmas si rautacios, darul si binele l atta mai rau , Sfntul Vasile
cel Mare.
Nu este patima mai grea si care sa prinda mai repede sufletele oamenilor ca invidia, iar aceasta, prea
putin ntristndu-i pe ceilalti, i face rau, n primul rnd, celui ce-o poarta , Sfntul Vasile cel Mare.
Invidia ntuneca fericirea aproapelui , Sfntul Vasile cel Mare.
Invidia este cea mai nedreapta dintre toate patimile, dar si cea mai dreapta : pe de o parte izgoneste
tot binele, iar pe de alta parte l chinuie pe cel care o poarta , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Invidia este mhnirea provocata de bunurile altora. Mila este mhnirea provocata de relele altora ,
Sfntul Ioan Damaschin.
Invidia separa, sfintenia uneste. ... Daca ai dragoste, ai totul , Fericitul Augustin.

Ispita

33

Aceasta este marea lucrare a omului, sa tina greseala sa deasupra sa naintea lui Dumnezeu si sa
astepte ispita pna la rasuflarea din urma , Sfntul Antonie.
Ispita fie din ngaduinta sau din retragerea lui Dumnezeu pentru ndreptarea noastra, fie din parasirea
din partea lui Dumnezeu care se ntoarce de la cineva , Sfntul Isaac Sirul.
Nu e cu putinta omului sa se ntelepteasca fara ispitele din ngaduinta , Sfntul Isaac Sirul.
Dumnezeu ne cerceteaza cu cele placute sau cu cele neplacute. Noi sa le primim pe amndoua cu
aceeasi supunere. Pe amndoua caile ne readuce Dumnezeu la sanatatea sufletului si la reunirea cu
Dnsul , Sfntul Ioan Gura de Aur.
De doua feluri este ispita : sau strmtorile vietii ncearca inimile, vadind rabdarea lor, sau belsugul
vietii devine iarasi chip de ispita. E deopotriva de greu, att sa-ti pastrezi sufletul nenjosit de greutati,
ct si sa nu ti-l jignesti n situatii nalte , Sfntul Vasile cel Mare.
Toata ispita este ngaduita de Dumnezeu pentru vindecarea sufletului bolnav , Sfntul Ioan
Damaschin.
Smulge gndurile rele cu alte gnduri , Sfntul Nil Sinaitul.
Este mai ferit de primejdie cel care nu ngaduie dusmanului sa intre n casa, dect cel care, dupa ce la lasat sa intre, se lupta cu el sa-l scoata , Sfntul Tihon.
Dispretuieste farmecele acestei lumi si iubeste-l pe Dumnezeu si vei trai nevatamat ca si Lot n
Sodoma , Sfntul Tihon.
Corupnd sufletul rapesti ceea ce apartine vesniciei lui Dumnezeu , Fericitul Augustin.
Cnd un om bun nu primeste obiceiurile celor rai, chiar daca ar trai mpreuna cu ei, nu este nici un
pericol , Fericitul Augustin.
Cei dinti draci ce se ridica la lupta sunt: pofta pntecelui, iubirea de argint, slava, ceilalti vin dupa ce
suntem raniti de acestia , Evagrie.
n orice ispita sa nu acuzi pe om, ci numai pe tine nsuti; spunnd ca pentru pacatele tale se ntmpla
acestea Avva Or.
O cadere nu este att de rea ca o recadere , Bernard de Clairvaux.
Poti descoperi care demon te ataca de la lucrul care se deapana n minte , Gabriel Bunge.

Iubirea de arginti
Iubitorul de placeri iubeste argintul, ca sa-si procure dezmierdari printr-nsul ; iubitorul de slava
desarta, ca sa se slaveasca printr-nsul ; iar necredinciosul, ca sa-l ascunda si sa-l pastreze, temndu-se
de foamete, de batrnete, de boala sau de ajungerea ntre straini. Acesta nadajduieste mai mult n
argint dect n Dumnezeu, Facatorul lucrurilor si proniatorul tuturor, pna si a celor mai de pe urma si
mai mici vietati , Sfntul Maxim Marturisitorul.

34

Mintea prinsa n plasa unor asemenea gnduri, si face socoteala, cum sa poata cstiga macar un
dinar. Apoi si framnta mintea aprig sa afle o munca speciala, pe care s-o faca . . . Vnzndu-si
munca si ajungnd n sfrsit n stapnirea banului rvnit, se chinuie mai amarnic si mai nversunat
cum sa-l sporeasca, nelinistit unde sa-l ascunda si cui sa-l ncredinteze. Este apasat apoi de o mai
strivitoare grija, ce sa cumpere cu el, sau prin ce negot ar putea sa-si dubleze cstigul. Cnd si acest
lucru i-a reusit dupa dorinta, o mai lacoma foame de aur i se trezeste n inima, si-l atta cu att mai
nversunat cu ct acum pune deoparte un mai mare cstig. Caci, odata cu sporirea banilor, se
dezlantuie o salbatica lacomie n el. Atunci, n sfrsit, si fagaduieste o viata lunga, batrneti
grbovite, betesuguri multe si felurite, care n-ar putea fi suportate la batrnete fara o suma mai mare
de bani, strnsa la tinerete. Asa este prins n ncolacirea de sarpe bietul suflet. n timp ce arde de
dorinta de a-si spori cu o si mai ticaloasa graba aceasta avutie, rau strnsa, el se aprinde nlauntrul lui
de o boala ce-l sfsie mai cumplit. Stapnit numai de dorinta de cstig, vazul inimii lui nu-i ndreptat
spre nimic altceva, dect de unde ar putea cstiga bani. Nici o credinta nu i se mai vede n clipa cnd ia zmbit vreo speranta de cstig. De acum nu se mai nfiora de nici o minciuna, de nici un juramnt,
de nici un furt ; nu mai sovaie sa-si calce cuvntul dat, sa rabufneasca n vijelia unei mnii pierzatoare,
daca din vina cuiva a pierdut vreun un cstig sperat si nu sta n cumpana sa treaca peste masura la
cere-l obliga cinstea si umilinta. Aurul si speranta de cstig ajung sa tina loc de Dumnezeu pentru el n
toate momentele , Sfntul Ioan Casian.
Bogatii considera averile, care sunt comune tuturor oamenilor, ca ale lor, pentru ca ei au pus mna
mai nti pe ele. Daca fiecare om si-ar opri pentru sine numai att ct i trebuie pentru satisfacerea
nevoilor sale si daca ar da ce-i prisoseste celui nevoias, atunci nimeni n-ar mai fi bogat, nimeni sarac .
. . Oare nu esti lacom, nu esti hot cnd nsusesti cele ce ti-au fost date n administrarea ta ? Cel ce
dezbraca pe cel mbracat se numeste borfas. Merita oare alt nume cel care nu mbraca pe cel gol, odata
ce poate face aceasta ? Pinea, pe care o tii tu, este a celui flamnd ; haina, pe care o pastrezi n lazile
tale, este a celui dezbracat ; ncaltamintea, care se strica n casele tale, este a celui descult ; argintul pe
care-l tii ngropat, este al celui nevoias. Deci, pe attia oameni nedreptatesti ctor ai putea sa le dai din
avutiile tale , Sfntul Vasile cel Mare.

ncercari
Necazurile ncercarilor sunt aduse peste unii pentru stergerea pacatelor savrsite, peste altii pentru a
celor ce le savrsesc acum, si iarasi peste altii pentru oprirea celor vor avea sa le faca. Dar afara de
acestea mai sunt cele ce vin pentru dovedire, ca de pilda cele venite asupra lui Iov , Sfntul Maxim
Marturisitorul.

35

Precum mesterul arunca aurul n topitorie si-l lasa a se cerne si a se curati prin foc pna ce vede ca
straluceste, tot asa si Dumnezeu lasa sufletele omenesti a fi cercetate de necazuri, pna se curata si se
limpezesc. De aceea, o astfel de cercetare a lui Dumnezeu este o mare binefacere pentru suflet ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nici bunatatile pamntesti nu se obtin fara osteneli. De ce renuntam atunci la cele ceresti din cauza
ostenelilor? , Sfntul Nil Sinaitul.
E de trebuinta fiecarui crestin, care crede drept n Dumnezeu sa nu fie cu nepasare, ci sa astepte si sa
primeasca totdeauna ncercarea ca atunci cnd vine sa nu se mire nici sa se tulbure, ci sa rabde
greutatea necazului si sa nteleaga ce spune, psalmodiind cu proorocul: Cearca-ma Doamne si ma
ispiteste. Caci n-a zis Certarea Ta m-a nimicit pe mine ci m-a ndreptat pna la sfrsit , Ilie
Ecdicul.
Venind ncercarea, nu cauta de ce si prin cine a venit, ci cauta sa o rabzi cu multumire si fara sa ti
minte raul , Sfntul Marcu.
Daca nu e usor sa afli pe vreunul sa placa lui Dumnezeu fara sa fie ncercat, se cade sa multumim lui
Dumnezeu pentru tot ce ni se ntmpla , Sfntul Marcu.
Tot necazul da pe fata starea sufletului, daca acesta tinde spre cele de-a dreapta sau spre cele de-a
stnga. De aceea, orice necaz ni se ntmpla, se numeste ncercare, dnd celui partas la el cunostinta
voilor lui ascunse , Sfntul Marcu.
ncercarea e de folos pentru tot omul , Sfntul Isaac.
Luptatorii sunt ncercati ca sa-si sporeasca puterea lor, cei ncrezuti sunt ncercati pentru ca din cele
ce-i vatama sa nvete sa se pazeasca pe ei, cei adormiti sunt ncercati pentru ca sa fie ajutati sa se
trezeasca De aceea, Dumnezeu ncearca mai nti si bate, apoi si arata darul , Sfntul Isaac.
Urmeaza pe Hristos nu doar la nviere, ci si la Cruce! , Patericul.
Viata aceasta trecatoare nu este dect noviciatul eternitatii; nenorocirile nu sunt, pentru crestin, dect
ncercare si pedeapsa , Fericitul Augustin.
Nu att grija si frica nceputului, ct grija si primejdia sfrsitului , Varlaam.

ncredere
Nu-l lua n seama pe cel n care inima ta nu se ncrede , Pimen.
Nu-ti lasa constiinta pe mna cuiva n care nu ai ncredere deplina , Pimen.

nfrnarea
nceputul rodirii e floarea si nceputul faptuirii (spre desavrsire) e nfrnarea , Sfntul Nil.

36

Da-te pe tine sa mori ntru nevointa si nu trai cu nepasare; caci nu numai cei ce au primit moartea
pentru credinta n Hristos sunt mucenici ci si cei ce mor pentru pazirea poruncilor Lui , Sfntul Isaac
Sirul.
Mai buna este moartea n lupta (cu pacatul), dect sa traim n greseli .

ntelepciunea
Unde este ntelepciunea lui Dumnezeu nu mai este nevoie de ntelepciunea oamenilor , Sfntul Ioan
Gura de Aur.
Este nu neputinta sa dobndim ntelepciunea fara sa traim ntr-un mod ntelept , Sfntul Grigorie de
Nazianz.
nalta-te mai mult prin viata dect prin gndire , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Ceea ce este lumina pentru cei ce vad si pentru cele vazute, aceea este Dumnezeu pentru cei ce
cugeta si pentru cele cugetate , Talasie Libianul.
Este o rusine pentru omenire ca exista unii ce gndesc mai nechibzuit dect un vierme; viermele si
pregateste moartea construindu-si un sicriu de matase, nu ca sa dispara n el, ci sa nvie ntr-o aeriana
viata de fluture , Origen.

ntristarea
Precum molia roade haina si cariul lemnul, asa ntristarea ntuneca sufletul omului , Sfntul Ioan
Casian.
Una din cauzele care duc la ntristare este lipsa placerii : ntristarea este o dispozitie din care
lipseste placerea. Iar lipsa placerilor e adusa de osteneala. Osteneala la rndul ei, e provocata de lipsa
deprinderii naturale, sau de pierderea ei. Iar lipsa deprinderii naturale e produsa de mbolnavirea
puterii ce se afla prin sine la dispozitia deprinderii. Aceasta boala a puterii ce se afla prin fire la
dispozitia deprinderii vine din reaua ntrebuintare a lucrarii ei naturale. n sfrsit, reaua ntrebuintare a
lucrarii ei consta n miscarea puterii spre ceea ce nu e potrivit cu firea si nu are consistenta , Sfntul
Maxim Marturisitorul.
Sa nu ne ntristam cnd lunecam n greseala ci cnd staruim n ea Sfntul Isaac Sirul.

Jertfirea sinelui
Nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu, dect ridicndu-se prin jertfa , Sfntul Chiril al Ierusalimului.

37

Cine vrea sa mpartaseasca slava lui Iisus, trebuie sa-I mpartaseasca si viata , Sfntul Ioan Gura de
Aur.
Daca, n lume, este mai nti viata si apoi moartea, n Biserica lui Hristos este mai nti moartea si
apoi viata , Fericitul Augustin.
Toate socotesc jertfa piatra de temelie pusa de Dumnezeu existentei noastre , Pr. prof. Constantin
Galeriu.
Jertfa, n substanta ei spirituala, este iubire. Jertfa e si constiinta; este cunoasterea precisa a unui
tel superior caruia ma devotez. Nu este oarba, ci totdeauna este luminata de adevar. Jertfa e, de
asemenea, libertate. Jertfa, ca deschidere a noastra catre Dumnezeu si catre lume, ca autodaruire,
este, n esenta, expresia cea mai deplina a iubirii care ne defineste fiinta , Pr. prof. Constantin Galeriu.
Rastignirea este prima naltare! , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Toata vigoarea tineretii o da cui nu trebuie, iar batrnetea hrbuita umbla sa o dea lui Dumnezeu .
Ori sa-L rastignesti pe Hristos, ori sa te rastignesti cu El .

Judecarea
nceteaza de a te mai scuza fara folos, aratnd ca si altii pacatuiesc; nu lasa timp liber mintii tale ca sa
cerceteze slabiciunile altora, ci ia seama la tine nsuti, adica ndrepteaza ochiul tau ca sa te cerceteze
bine pe tine nsuti ,Sfntul Vasile cel Mare.
Fiecare din noi sa intre n constiinta sa si, punnd n sine ca un judecator ratiunea, sa aduca n fata ei
toate ticalosiile sale , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nu cauta sa faci deosebire ntre cel vrednic si cel nevrednic, ci toti oamenii sa fie pentru tine
deopotriva n bunatatea ta , Sfntul Isaac Sirul.
Cu masura cu care masori trupului tau ti se va masura ntors din partea lui Dumnezeu , Talasie.
Nu brfi pe altii, nici nu te crede sfnt daca sfsii pe altii cu clevetirile tale, caci adesea se ntmpla
ca noi sa blamam la altii tocmai ceea ce nsine facem , Fericitul Ieronim.
nceputul mntuirii e osndirea de noi nsine , Evagrie.
Deci daca gndul despre fratele nostru se nvrte n noi cu ura, sa stim ca o fiara salbatica l-a rapit ,
Evagrie.
ngradindu-ne pe noi nsine n noi nsine, neamestecndu-ne cu cei din afara, nu vom lasa nici sa
vada, nici sa auda, nici sa graiasca ochiul sau urechea sau limba noastra cele ale altora , Diacon
Ioan I. Ica jr.
Cautnd la femeia prinsa n desfru - Mntuitorul nu a cautat la pacatele femeii ci la puritatea
prsilor .
Sau ti vezi greselile, sau ti osndesti fratele .

38

Justitie
Cnd trebuie sa sfatuim si sa certam pe unul din fratii nostri, sa ne amintim spusele Apostolului : Si
el este om!, Sfntul Ioan Gura de Aur.
Pentru pacatele tale, Dumnezeu te-a facut pe tine judecator : daca ierti putine, putine ti se vor ierta;
daca ierti multe, multe ti se vor ierta; daca ierti din inima, la fel ti va ierta si Dumnezeu tie , Sfntul
Ioan Gura de Aur.
Cnd vom ierta totul, le vom cstiga pe toate , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Pentru ce a primit Iov si caii si asinii si camilele si oile si toate mngierile din belsug, ntr-un numar
ndoit, iar numarul copiilor a fost egal cu cel al mortilor ? Pentru ca necuvntatoarele si toata bogatia
au pierit cu desavrsire, dar copiii i va avea pe toti la nviere , Sfntul Vasile cel Mare.
Nu huliti spunnd ca Dumnezeu este drept! (El este milos - n.n.), Sfntul Isaac Sirul.
Osndeste-te pe tine nsuti si, atunci, vei nceta sa-i osndesti pe ceilalti , Avva Ioan.
Nu-ti osndi aproapele, caci tu i cunosti pacatul, dar pocainta nu , Avva Dorotei.
Ori vei face ce vrea Dumnezeu, ori vei primi ce nu vrei tu! , Evagrie din Pont.
Suferiti de pe urma unui om rau? Iertati-l, ca sa nu fie astfel doi oameni rai , Fericitul Augustin.
Legea talionului este dreptatea celor nedrepti , Fericitul Augustin.

Lacrimile
Precum focul topeste trestia, asa lacrima curata curata toata ntinaciunea vazuta si nevazuta , Sfntul
Ioan Scararul.
Cel ce voieste sa se desfaca de rautati, cu plngere se desface; si cel ce voieste sa agoniseasca virtuti,
cu plngere le agoniseste. Si daca n-ai frngere de inima, cunoaste ca ai slava desarta. Pentru ca
aceasta nu lasa sufletul sa se umileasca , Sfntul Ioan Scararul.
Lacrimile ce nsotesc rugaciunea sunt semnul milei lui Dumnezeu, de care s-a nvrednicit sufletul n
pocainta si ale faptului ca a fost primit si a nceput sa intre prin lacrimi n cmpul curatiei , Sfntul
Isaac Sirul.
Din lacrimi vei cunoaste daca te temi de Dumnezeu , Evagrie.

Lacomia
Lacomia este o betie mai rea dect betia , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Grija de pntece este radacina tuturor relelor , Sfntul Ioan Scararul.

39

Dracul se aseaza n stomac, si nu lasa pe om sa se sature, chiar de ar mnca tot Egiptul si ar bea Nilul
ntreg. Dupa mncare pleaca ticalosul si ni-l trimite pe cel al curviei, vestindu-i ce s-a ntmplat : ia-l,
ia-l, zice, tulbura-l. Caci pntecele umplndu-se nu va lupta mult. Si acela venind zmbeste. Si
legndu-ne prin somn minile si picioarele, face apoi toate cte voieste, pngareste sufletul si trupul
prin ntinaciuni, naluciri si curgeri. E lucru de mirare a vedea mintea netrupeasca ntinata si
ntunecndu-se de trup ; si iarasi a vedea pe cel nematerial, curatit si subtiat prin lut ,Sfntul Ioan
Scararul.
Nu mncarurile sunt rele, ci lacomia pntecelui ; nici facerea de prunci, ci curvia ; nici banii, ci
iubirea de bani ; nici slava, ci slava desarta. Iar daca-i asa, nimic nu e rau din cele ce sunt, dect reaua
ntrebuintare, care vine din negrija mintii de a cultiva cele firesti , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Lacomia maica tuturor patimilor : fiul meu cel nti nascut este slujitorul curviei ; al doilea dupa el
este cel al nvrtosarii inimii ; al treilea e somnul. Apoi din ei porneste o mare de gnduri ; valuri ale
ntinaciunii, adnc de necuratii nestiute si negraite. Fiicele mele sunt : lenea, vorba multa, ndrazneala,
nascocirea rsului, glumele, mpotrivirea n cuvnt, grumazul teapan, neauzirea, nesimtirea, robia,
fala, cutezanta, iubirea de podoabe, carora le urmeaza rugaciunea ntinata si gndurile mprastiate, dar
adeseori si nenorociri deznadajduite si neasteptate, carora le urmeaza iarasi deznadajduirea cea mai
cumplita dintre toate , Sfntul Ioan Scararul.
Cel lacom nu se bucura de ceea ce are, ci se ntristeaza pentru ce nu are , Ilie Miniatis.

Lenea
Indiferenta si lenea sunt mai vatamatoare dect toata lucrarea diavoleasca , Sfntul Ioan Damaschin.

Lepadarea
Leapada-te de tine, iar vrajmasul va pleca de la tine , Sfntul Isaac Sirul.
Fii mort n viata ta, si vei trai dupa moarte , Sfntul Isaac Sirul.
Dispretuieste farmecele acestei lumi si iubeste-l pe Dumnezeu si vei trai nevatamat ca si Lot n
Sodoma , Sfntul Tihon.

Libertatea
Liberi - cei liberi dupa viata si deprinderi liber si fericit e sufletul fara prihana si izbavit , Sfntul
Antonie cel Mare.
Pacatul este probarea libertatii si pierderea ei , Sfntul Grigorie de Nissa.

40

Acela este cu adevarat liber, care traieste pentru Hristos. El se afla deasupra tuturor nenorocirilor.
Daca el nsusi n-si va face rau, atunci niciodata altul nu va fi n stare sa-i faca , Sfntul Ioan Gura de
Aur.
Ai fost creat liber si chemat spre libertate, asa ca nu te face robul patimilor necurate! , Avva Talasie.
Libertatea este asociata cu harul, e opera harului si puterea data omului de a se mentine n har, adica
deasupra lumii si de a nu cadea sub lume , Teodoret al Cirului.
Doamne, fa-ma robul Tau, ca sa fiu cu adevarat liber! , Fericitul Augustin.
Adevarata libertate se manifesta nu atunci cnd omul trebuie sa aleaga, ci atunci cnd alegerea sa e
facuta , N. A. Berdiaev.
Libertatea ... nu este un drept, este o obligatiune , N. A. Berdiaev.
Esenta cea mai adnca a omului este libertatea sau vointa sa morala, si de aceea, unirea existentiala
cu Dumnezeu nseamna pentru om a-I preda n mod liber vointa sa , Vladimir Soloviov.
Dumnezeu poate face orice n afara de a ne sili sa-L iubim. Unde nu exista libertate, nu poate
exista iubire , Paul Evdokimov.
Nu exista nimic mai insuportabil si nici n-a existat vreodata pentru om si pentru societate dect
libertatea , Dostoievski.
Libertatea trebuie gndita dogmatic, conform nvataturii crestine, care este religia libertatii , Petre
Tutea.
Libertatea omului e partea divina din el , Petre Tutea.

Linistea
Capatul ndreptarii si al pacii noastre nu se cstiga din ndelunga rabdare ce o are aproapele cu noi, ci
din suferirea raului aproapelui de catre noi , Sfntul Ioan Casian.
Linistea este nceputul curatirii sufletului , Sfntul Vasile cel Mare.
Lucrul premergator al linistii este lipsa de grija apoi rugaciunea neobosita si lucrarea nefurata a
inimii , Sfntul Ioan Scararul.
Dorul celui ce se linisteste este asteptarea nencetata a mortii. Cel ce intra fara acest gnd pe calea
linistirii nu poate purta cele ce trebuie sa le suportam si sa le rabdam n tot felul , Sfntul Ioan
Scararul.
Se linisteste acela care se straduieste sa-si nchida partea netrupeasca n casa trupeasca , Sfntul
Ioan Scararul.
Cel ce se ocaraste pe sine, orice i s-ar ntmpla, fie paguba, fie necinstire, fie orice necaz, se socoteste
de mai nainte vrednic de ea si niciodata nu se tulbura , Sfntul Ioan Scararul.
Mai mare este ajutorul ce-ti vine din pazire, dect ajutorul din fapte , Sfntul Isaac Sirul.

41

Linistea face moarte simturile din afara si trezeste miscarile dinauntru. Iar petrecerea n cele din afara
pricinuieste cele dimpotriva, adica trezeste simturile din afara si face moarte miscarile dinauntru ,
Sfntul Isaac Sirul.
Fii n pace cu tine nsuti si astfel vei aduce pace n cer si pe pamnt , Sfntul Isaac Sirul.
Iubeste lucrarea linistii mai mult dect saturarea celor flamnzi n lume si dect ntoarcerea multor
neamuri la Dumnezeu. Caci mai bine ti este sa te dezlegi de legatura pacatului dect sa eliberezi robi
din robie. Mi bine ti este sa te mpaci cu sufletul tau prin unirea ntr-un gnd a treimii din tine, adica a
trupului, a sufletului si a duhului, dect sa mpaci prin nvatatura ta pe cei tulburati Mai bine ti este
sa fi zabavnic la limba dect sa cunoscator si iscusit n a revarsa cu ascutimea mintii nvatatura ca pe
un rau. Mai de folos ti este sa te ngrijesti sa nvii din patimi sufletul tau cazut, prin miscarea
gndurilor tale n cele dumnezeiesti, dect sa nvii pe cei morti , Sfntul Isaac Sirul.
Cel ce-si simte pacatele lui e mai bun dect cel ce scoala mortii prin rugaciunea lui, cnd locuieste n
mijlocul multora. Cel ce suspina un ceas pentru sufletul sau e mai bun dect cel ce foloseste lumii
ntregi prin gndirea lui Cel ce urmeaza lui Hristos n tnguirea de unul singur e mai bun dect cel
ce se lauda pe sine n adunari , Sfntul Isaac Sirul.
Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Linistea este misterul lumii ce va veni , Sfntul
Isaac Sirul.
Nu se poate pocai cineva fara linistire; nici nu poate atinge n vreun fel oarecare curatia, fara
retragere; si nu se poate nvrednicii de convorbirea cu Dumnezeu si de vederea Lui pna ce se afla n
convorbire cu oamenii si i vede pe ei. De aceea, cei ce si-au facut o grija din a se pocai de greselile
lor, a se curata de patimi si a se bucura de convorbirea cu Dumnezeu si de vederea Lui - care este
capatul de drum si tinta celor ce petrec dupa Dumnezeu, si arvuna, ca sa zic asa, a mostenirii vesnice a
lui Dumnezeu - urmarire cu toata srguinta linistirea si socotesc drept lucrul cel mai folositor sa se
retraga si sa ocoleasca pe oameni, cu toata simtirea sufletului. nceputul lor n viata de linistire este
plnsul, ocarrea si dispretuirea de sine, pentru care spre a le face n chip ct mai curat iau asupra lor
privegherile, starea n picioare, nfrnarea si osteneala trupeasca a caror sfrsit deobste este rul de
lacrimi , Calist Angelicude.
Sa nu aiba femeie si sa nu nasca copii (gnduri); sa fie ostas, nepamntesc, fara grija ca sa placa
Stapnului , Evagrie.
Lasa toate grijile lumii, fa-te strain de acestea; mncare putina, nici pentru ospitalitate, si cuvntul de
folos va fi rasplatit; sa nu poftesti bogatie, ex. vaduva cu 2 bani, sa nu ai haine de prisos, daca esti
lipsit nu te rusina sa primesti, de prisosesti - da; nu te ngriji de ziua de mine; sa nu-ti iei slujitor
tnar; nu locui cu oamenii cu multe griji; nu te lasa atras n vorbire desarta; ocoleste ntlnirile, si cu
rudenii; daca chilia e ncarcata cu multe, fugi; daca nu te poti linisti n partile tale, nstraineaza-te; nu
umbla n cetate, fugi de cetate; de te tulbura dracii n loc retras nu fugi, nu vagabonda, fugi de

42

ntlnirile dese cu prieteni, barbati rai; nu dormi afara de chilie, nu pofti bucate bune; nu te satura cu
bucatele altora sa nu se nasca pofta de ele , Evagrie.
Aseaza-te n chilie, aduna-ti mintea si gndeste-te la moarte, la iad, la nviere si la judecata, la rai;
tine cu putere la post, mannca o data pe zi, rabda cu placere privegherea, culcarea pe jos si alte
osteneli, daca esti slabit cu sufletul roaga-te , Evagrie.
Omul care nu este nedrept cu sine nsusi nu va putea fi vatamat de nimeni altcineva .
Sfrsitul linistii este tacerea cu privire la toate .

Martiriu
Ctiva suporta martiriul o singura data prin sabie; altii cunosc martiriul iubirii care-i ncununeaza din
interior , Tauler.

Mncarea
A mnca si a bea din toate cele puse nainte multumind lui Dumnezeu nu este ceva care se
mpotriveste canonului cunostintei , Diadoh al Foticeii.
Omul e ceea ce mannca , Feuerbach.

Mndria
Acest monstru foarte crud si mai mare dect toate pacatele de mai nainte, i pierde cu o muscatura
cumplita ndeosebi pe cei desavrsiti si ajunsi aproape de ultima treapta a virtutilor , Sfntul Ioan
Casian.
Doua sunt felurile trufiei, una care i asalteaza pe monahii duhului si pe cei mai ridicati, iar alta care
pune stapnire chiar pe ncepatori, nca legati de carne. Si desi pe ambele semetia le ridica att
mpotriva lui Dumnezeu, ct si a oamenilor, totusi cea dinti se refera cu deosebire la Dumnezeu, iar
cealalta i priveste mai propriu pe oameni , Sfntul Ioan Casian.
Cea dinti mndrie este cnd cineva dispretuieste pe fratele, cnd l socoteste ca nefiind nimic si pe
sine ca fiind mai presus de el. Acesta de nu se va trezi repede si de nu se va srgui sa scape de ea, vine
ncetul pe ncetul si la a doua mndrie, prin care se mndreste si mpotriva lui Dumnezeu, si-si pune
pe seama ispravile savrsite, nu pe seama lui Dumnezeu , Avva Dorotei.
Nimic nu poate sfsia trupul Bisericii att de mult ca mndria , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cel ce se nalta mpotriva oamenilor, se va nalta si mpotriva lui Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de
Aur.
Mndria este contra naturii , Sfntul Ioan Gura de Aur.

43

Mndria este data de necunoasterea lui Dumnezeu , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Ele (mndria si slava desarta n.n.), au numai atta deosebire ntre ele cta are pruncul prin fire fata de
barbat si grul fata de pine. Caci primul e nceputul, iar al doilea sfrsitul , Sfntul Ioan Scararul.
Cnd te afli la rascruce si nu sti pe ce cale sa apuci e semnul unui suflet mndru si lipsit de har ,
Sfntul Ioan Scararul.
Trei gropi ne deschid diavolii : nti, ne opresc de la facerile de bine, apoi, daca nu reusesc, cauta sa
ne determine sa facem binele fara Dumnezeu, iar, daca nici asa nu pot, ne lauda pentru binele facut
pentru a ne mndri , Sfntul Ioan Scararul.
Mndria este semnul celui osndit , Evagrie.
Mai bine sa fii nfrnt n smerenie, dect sa fii biruitor cu mndrie , Patericul.
Mndria este iubirea de sine pna la dispretuirea lui Dumnezeu, n timp ce smerenia este iubirea de
Dumnezeu pna la dispretuirea de sine , Fericitul Augustin.

Mnia
Pricina tuturor relelor este pofta si mnia ,Sfntul Antonie cel Mare.
Felurile mniei sunt trei : unul, care este nlauntrul nostru si care n greceste se spune T???. Altul,
care se dezlantuie, n vorbe sau fapte, si care n greceste se spune ????, despre care spune si Apostolul
: acum lasati si voi toate : mnia, iutimea. Al treilea, care nu fierbe si nu se consuma ntr-o ora, ca
acela, ci se pastreaza zile si vreme ndelungata : el se spune n greceste ????. Toate acestea trebuie
osndite de noi cu acelasi dispret , Sfntul Ioan Casian.
Mniati-va si nu pacatuiti - atunci cnd vin n inima voastra gndurile cele rele scoateti-le afara cu
mnie pe urma linistiti pocaiti-va; aprindeti mnia asupra patimilor voastre si asupra gndurilor
rele si nu pacatuiti savrsind cele puse de ele n minte , Sfntul Ioan Casian.
ntre mnie si nebunie nu este nici o deosebire , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Mnia vine din necredinta , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Indignarea trebuie sa fie mpletita cu judecata si cu chibzuinta, caci si cutitul este folosit si de
criminali si de medici , Sfntul Vasile cel Mare.
Mnia desfigureaza pe om. Tot trupul i se umfla, venele la fel, vocea devine aspra ... Cnd mnia
ajunge la culme, el nu mai cruta pe nimeni. Daca un singur om arata astfel la mnie, ce va fi cu doi sau
mai multi oameni mniosi? , Sfntul Vasile cel Mare.
Cel mai bine este sa curmi mnia cu un zmbet , Sfntul Efrem Sirul.
Cel fara de minte, fiind purtat de patimi, cnd se tulbura mpins de mnie, se grabeste fara judecata sa
ocoleasca pe frati, iar cnd e aprins de pofta, razgndindu-se, fuge sa-i ntlneasca. Iar cel ntelept
lucreaza n amndoua mprejurarile cu totul dimpotriva : caci n vreme de mnie, taind pricinile

44

tulburarii, se scutura de scrba fata de frati, iar n vreme de pofta, se retine de la pornirea spre
ntlnirea nesocotita , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Tinerea de mine a raului este sfrsitul la care duce mnia, pazitoarea pacatelor, urrea dreptatii,
pierzania virtutilor, veninul sufletului, viermele mintii, rusinea rugaciunii, curmarea cererii,
nstrainarea iubirii, piron nfipt n suflet, simtire neplacuta, iubita ca o dulceata a amaraciunii ,
Sfntul Ioan Scararul.
Mniosul este un epileptic sufletesc , Sfntul Ioan Scararul.
ntepat de acul mniei, i bate inima, i tremura corpul, i bolboroseste limba, i se aprinde fata, i
scnteiaza ochii : omul devine de nerecunoscut pentru cei apropiati. Gura scoate sunete, dar mintea nu
mai urmareste ce spune. Si atunci un om care nu-i constient de ce spune, se deosebeste oare de un
nebun ? , Sfntul Grigorie cel Mare.
Nu va putea sa alunge de la sine amintirile patimase, omul care n-a avut grija de pofta si mnie, pe
una stingnd-o cu posturi, cu privegheri si cu culcat pe jos ; iar pe cealalta mblnzind-o cu ndelunga
rabdare, cu suferirea raului, cu nepomenirea de rau si cu milostenii. Caci dintr-aceste doua patimi se
tes mai toate gndurile dracilor, care duc mintea la primejdie si pierzanie , Evagrie.
n relatiile cu semenii nu trebuie sa ne mniem pe cei ce gresesc, ci pe greseala si pe ncepatorul
greselilor bine este a nu te mnia. Iar daca se va ntmpla, nici o parte din zi sa nu ti se lase spre
patima, zicnd : sa nu apuna soarele ; dat tu sa astepti pna ce toata vremea ta apune. De ce urasti pe
omul care te-a mhnit ? Nu este el cel ce ti-a facut strmbatate, ci diavolul. Uraste boala, iar nu pe cel
ce boleste , Maica Singlitichia.
Un cuvnt aspru i nraieste si pe cei buni, pe cnd un cuvnt bun aduce folos tuturor , Patericul.
Mai usor este sa alungi mnia cnd simti ca vine, dect sa o stapnesti dupa ce a venit , Francisc de
Sales.
Dintre toate patimile, mnia este cea care ntuneca cel mai mult ratiunea , Toma d'Aquino.

Mntuirea
Viata si moartea mea depind de ceilalti, caci, daca l-am cstigat pe aproapele meu, L-am cstigat pe
Dumnezeu , Sfntul Antonie cel Mare.
nceputul si sfrsitul mntuirii este dragostea , Sfntul Antonie cel Mare.
A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde , Sfntul
Ioan Gura de Aur.
A imita pe Hristos nu cere timp, nici mestesug, ci doar intentie buna , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Mntuirea este, n acelasi timp, si lucrarea lui Dumnezeu si a noastra , Sfntul Ioan Gura de Aur.

45

n marturisirea Persoanelor dumnezeiesti sta esentialul misterului religiei, iar n participarea la

riturile si simbolurile tainice se nfaptuieste mntuirea , Sfntul Grigorie de Nissa.
Sa devenim dumnezei din pricina lui Hristos, asa cum El S-a facut om din pricina noastra , Sfntul
Grigorie de Nazianz.
Marturisirea lucreaza adevarata nastere duhovniceasca, prin ea se face adevarata supunere, prin ea ne
asiguram o cale fara griji, dulceata rugaciunii, progresul, urcusul nencetat ti, n cele din urma,
ndumnezeirea , Sfntul Teodor Studitul.
n acest chip vietuind (dupa legile Sfintilor Parinti - n.n.), nu vom muri de moartea neascultarii, ci
vom trai n dreptate si vom cstiga mparatia cerurilor , Sfntul Teodor Studitul.
Facnd cele placute lui Dumnezeu, mai nti ne vor folosi noua, caci asa vrea Dumnezeu, sa dorim
binele fratilor nostri si mntuirea tuturor oamenilor mai mult dect pe a noastra , Sfntul Teodor
Studitul.
Dumnezeu ne permite sa fim fata n fata cu El, nu prin enigme. El se apropie de cei care merita si se
identifica cu ei, ba chiar se ntrupeaza n ei, astfel ca, la rndul lor, ei salasluiesc cu trup si suflet n El
, Sfntul Grigorie Palama.
n veacurile fara sfrsit, noi ne vom odihni n Dumnezeu si Dumnezeu se va odihni n noi , Sfntul
Macarie.
Esti desavrsit atunci cnd, n locul tau, l preferi pe aproapele , Avva Iacov.
Lucrarea mntuitoare asupra ntregii umanitati nu este dect o prelungire a lucrarii mntuitoare a lui
Hristos asupra firii Lui omenesti , Dicton patristic.
Mai mult ne ajuta Dumnezeu n mntuire dect ne strica diavolul n pierzanie, pentru ca dragostea lui
Dumnezeu este mai mare dect ura diavolului , Origen.
Dumnezeu S-a facut totul pentru tine, asa ca fa-te si tu totul pentru El , Sfntul Ioan de Kronstadt.
Totul este facut spre binele nostru, pentru mntuirea noastra , Sfntul Ioan de Kronstadt.
Dumnezeu ne-a facut fara de noi, dar ne va mntui numai cu noi , Fericitul Augustin.
Dumnezeu este ascuns n poruncile Sale, iar cei ce-L cauta, l gasesc doar n masura mplinirii lor ,
Fericitul Augustin.
ndumnezeirea este desavrsirea si deplina patrundere a omului de Dumnezeu, dat fiind ca n alt chip
el nu poate ajunge la desavrsire si deplina spiritualizare , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Primul om era chemat, dupa Sfntul Maxim Marturisitorul, ... sa reuneasca Raiul cu restul
pamntului, adica purtnd totdeauna n el nsusi Raiul, ntr-o comuniune statornica cu Dumnezeu, el
trebuia sa transforme tot pamntul n Rai. Dupa aceea, trebuia sa desfiinteze conditiile spatiale nu
numai pentru mintea, ci si pentru trupul sau, adunnd pamntul si cerul, toata lumea vazuta. Depasind
marginile lumii sensibile, trebuia sa patrunda n lumea inteligibila printr-o cunoastere egala cu cea a
duhurilor ngeresti, ca sa reuneasca n el nsusi lumea inteligibila si lumea sensibila. n sfrsit,

46

neavnd n afara lui dect numai pe Dumnezeu, n-ar mai fi ramas omului dect sa se daruiasca n
ntregime Lui, ntr-un elan de dragoste, redndu-I universul ntreg unit n fiinta omeneasca. Atunci
Dumnezeu nsusi S-ar fi dat la rndul Sau omului, care ar fi avut n virtutea acestui dar, adica prin har,
tot ceea ce Dumnezeu poseda prin firea Sa. n felul acesta, s-ar fi ndeplinit ndumnezeirea omului si a
ntregii lumi create. Aceasta sarcina prescrisa omului nefiind mplinita de Adam, o putem ntrezari
prin lucrarea lui Hristos, al doilea Adam , Vladimir Lossky.
Sfintirea si transfigurarea omului n Hristos, prin Duhul Sfnt, constituie cheia de bolta a
spiritualitatii rasaritene , Pr. prof. Dumitru Popescu.
Nu n cantitatea cunostintelor sta puterea mntuirii, ci n chipul vietii , Arhim. Sofronie.

Menirea
Binele nu-l gasim n cele trecatoare, ci suntem chemati sa ne mpartasim din bunurile cele vesnice si
adevarate , Sfntul Vasile cel Mare.
Fiti mica reflexie a unei mari Lumini! , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Acolo unde este liniste, este si slava; iar, acolo unde este slava, este si liniste , Sfntul Ioan Gura de
Aur.
Primii oameni n-au fost ziditi nici nemuritori, nici muritori, ci n stare de a ajunge fie la moarte, fie la
nemurire, dupa ascultarea fata de Dumnezeu , Sfntul Teofil al Antiohiei.
Isihastul este cel care aspira sa circumscrie Imaterialul nlauntrul trupului , Sfntul Ioan Scararul.
Cauta-L pretutindeni pe Cel ce este pretutindeni , Sfntul Ioan Damaschin.
Vedem ca celor ce navigheaza pe mare nu li se spune izbaviti pentru ca au parcurs attea si attea
mile, ci doar cnd au ajuns n port si calca pe pamnt , Sfntul Simeon Noul Teolog.
Ce sunt toate lucrurile vietii n comparatie cu linistea inimii? , Francisc de Sales.
Orice om de rnd, care L-a aflat pe Dumnezeu, l poate arata prin felul lui de viata, marturisindu-L n
toate , Tertulian.
Pentru Tine ne-ai creat, Doamne, si inima noastra nu-si gaseste pacea pna cnd nu se odihneste n
Tine , Fericitul Augustin.
Pe calea lui Dumnezeu, a sta pe loc nseamna a da napoi , Bernard de Clairvaux.
Slava spre care e chemat omul este aceea de a deveni tot mai mult asemenea cu Dumnezeu, cu ct
devine mai mult om , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
n catedrala imensa care este lumea lui Dumnezeu, fiecare om, savant sau muncitor, este chemat sa
lucreze ca preot al ntregii sale vieti, sa transforme umanul ntr-o ofranda si un imn de slava , Paul
Evdokimov.

47

Mila
Socoteste milostenia nu ca o cheltuiala, ci ca un venit; nu ca o pierdere, ci ca un cstig, caci tu, prin
ea, dobndesti mai mult dect ai dat , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Socoteste milostenia nu ca o cheltuiala, ci ca un venit; nu ca o pierdere, ci ca un cstig, caci tu, prin
ea, dobndesti mai mult dect ai dat , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Dumnezeu ne-a dat mila ca o porunca a dragostei , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Mila este plata pentru rascumpararea sufletelor noastre , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cnd miluim pe cineva, ne miluim n primul rnd pe noi , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cu un banut daruit, poti cumpara cerul. Nu fiindca cerul ar fi att de ieftin, ci fiindca Dumnezeu este
att de plin de iubire. Daca n-ai nici macar acel banut, atunci da un pahar cu apa rece , Sfntul Ioan
Gura de Aur.
Rugaciunea si postul sunt lipsite de putere nensotite de mila. Fara milostenie, ele nu se ridica la cer ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
A da milostenie nseamna a da cu bunavointa si bucurie. Daca nu dai astfel, mai bine nu mai da,
fiindca aceasta nu este milostenie, ci paguba , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Este greu sa-i deosebesti pe cei cu adevarat saraci de cei prefacuti ? Gnditi-va ca este mai bine sa
dam ajutor celor ce nu-l merita, dect sa nu-l dam celor ce-l merita si care au nevoie de el , Sfntul
Grigorie de Nazianz.
Este greu sa-i deosebesti pe cei cu adevarat saraci de cei prefacuti ? Gnditi-va ca este mai bine sa
dam ajutor celor ce nu-l merita, dect sa nu-l dam celor ce-l merita si care au nevoie de el , Sfntul
Grigorie de Nazianz.
Hraneste-l pe cel ce moare de foame. Daca nu o faci, l ucizi , Sfntul Ambrozie.
Nu trebuie sa ne ngrijim de ale noastre, ci de ale altora , Sfntul Ambrozie.
Dnd celui ce zace pe pamnt, dai Celui de sade n ceruri , Sfntul Grigorie Dialogul.
De esti drept, teme-te de mnia lui Dumnezeu ca sa nu cazi; de esti pacatos, ncrede-te n mila
Domnului ca sa te poti ridica , Sfntul Grigorie Dialogul.
Nimic nu poate apropia asa de mult inima de Dumnezeu ca milostenia , Sfntul Isaac Sirul.
Multi oameni minunati, ... care s-au trudit sa-i ntoarca pe cei rataciti, au cazut n patimi si s-au
omort pe ei nsisi sufleteste. ... Ei nu s-au ngrijit de sufletele lor, ci au intrat n marea acestei lumi
pentru a vindeca sufletele altora, n timp ce, ei nsisi erau bolnavi , Sfntul Isaac Sirul.
Daca ai ceva mai mult dect cere trebuinta zilei, mparte saracilor si apoi vino si adu cu ndrazneala
rugaciunile tale , Sfntul Isaac Sirul.
Sa biruiasca n tine pururi cumpana milosteniei, pna ce vei simtii n tine mila lui Dumnezeu fata de
lume , Sfntul Isaac Sirul.

48

Iubeste-i pe saraci, ca prin ei sa dobndesti si tu mila lui Dumnezeu , Sfntul Isaac Sirul.
Seamana milostenia cu smerenie si vei secera mila la judecata , Sfntul Isaac Sirul.

Nu darui celorlalti dupa cum merita, ci dupa cum au nevoie , Sfntul Ioan din Kronstadt.
Milostenia face bine, nainte de toate, celui ce este milostiv , Sfntul Ioan din Kronstadt.
Cu adevarat milostiv este acela care i mbratiseaza pe toti si nu lasa pe nimeni n afara inimii sale ,
Sfntul Ioan din Kronstadt.
Daruieste de dragul binelui, nu de frica raului , Avva Heremon.
Mila se naste din credinta , Teofilact.
Paradoxul suferintei si al raului este rezolvat prin experienta milei si a dragostei , N. A. Berdiaev.
Adevarata milostenie e relatia pur morala, harica, cu aproapele, tot asa cum adevarata rugaciune e
relatia pur morala, harica cu Dumnezeu , Vladimir Soloviov.
Mila este singura baza reala a oricarei justitii libere si a oricarei adevarate caritati , Arthur
Schopenhauer.
Harul milosteniei este mai mare dect harul nvierii din morti Nimeni nu se va mntui daca nu-i
ajuta si el pe ceilalti sa se mntuiasca .
Nu deveniti aspri si nemilosi. Gnditi-va ca n spatele celui care cere milostenie de la voi, este nsusi
Hristos Dati milostenie pentru propriul vostru folos si spre folosul celor saraci. Domnul va va
rasplati .

Moartea
Moartea, de-o va avea omul n minte, nemurire este, iar neavnd-o n minte, moarte i este , Sfntul
Antonie cel Mare.
Pentru drepti nu exista moarte, ci doar o trecere n viata vesnica , Sfntul Atanasie cel Mare.
Si pedeapsa devine iubire de oameni, caci asa cred pedepseste Dumnezeu , Sfntul Grigorie de
Nazianz.
Se tem de moarte cei ce nu cred n nviere , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cei care l vor ngropa prin smerenie pe Hristos n sufletul lor, l vor vedea si nviind prin slava ,
Sfntul Maxim Marturisitorul.
Moartea nseamna propriu - zis despartirea de Dumnezeu , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Durerea, n ultima instanta moartea, e plata vietii noastre pacatoase care vine din acest nceput
patimas (pofta care sta la nceputul nostru). Omul cautnd scapare de durere si de teama mortii, se
refugiaza n placere, inclusiv placerea din care-si ia nceputul o noua viata. Dar n loc sa scape de

49

durere si de moarte, voluptatea la care a alergat, fiind un pacat aduce o noua durere si ofera mortii o
noua victima , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Aducerea aminte de moarte este o moarte de fiecare zi. ... Frica de moarte este o nsusire a firii,
intrata n ea prin neascultare. Iar tremurarea n fata mortii este semnul pacatelor nepocaite , Sfntul
Ioan Scararul.
Fii mort n viata ta, si vei trai dupa moarte , Sfntul Isaac Sirul.
Moartea adevarata este nlauntru, n inima si este ascunsa. Omul cel dinlauntru moare. Cine a trecut
din moarte la viata, n cele ascunse, acela traieste n veci si nu mai moare , Sfntul Macarie.
Ce este moartea, daca nu mormntul pacatelor? Sfntul Ambrozie.
Din moment de nu stim vremea si locul n care ne asteapta moartea, o vom astepta noi n orice vreme
si n orice loc , Fericitul Augustin.
Daca te temi de moarte, nca nu te-ai mpreunat n dragoste cu Hristos , Teognost.
Asa trebuie sa se poarte totdeauna monahul ca si cnd ar avea sa moara mine, si iarasi asa sa se
foloseasca de trup, ca si cnd ar avea sa traiasca multi ani , Evagrie.
Moartea este cel mai semnificativ si mai profund eveniment al vietii , N. A. Berdiaev.
Pe morti nu-i cautati n mormnt, ci n inima voastra , Nicolae Iorga.
moartea este mai nti de toate o realitate spirituala, pe care o poate cunoaste omul nca din timpul
vietii si de care el se poate elibera atunci cnd este asezat n mormnt. Moartea, n acest sens, este
faptul de a se despartii de viata, ceea ce nseamna a se despartii de Dumnezeu, singurul Datator de
viata, El nsusi fiind viata. Moartea nu este contrariul nemuririi - caci asa cum nu s-a creat el nsusi pe
sine, omul nu are puterea sa se anihileze, sa revina la nimicul din care a fost adus la existenta de
Dumnezeu si n acest sens el este nemuritor - moartea este deci contrariul adevaratei vieti, care este
lumina oamenilor Ioan 1,4.
Aceasta adevarata viata, omul are puterea sa o respinga si deci sa moara, astfel ca si nemurirea lui
devine moarte vesnica. Si aceasta viata el a lepadat-o. n aceasta consta pacatul originar Astfel
moartea totala nu este fenomenul biologic al mortii, ci realitatea spirituala al carei bold este pacatul 1
Corinteni 15,56, refuzul de catre om a singurei vieti adevarate care i-a fost daruita de Dumnezeu nu
exista alta viata dect cea n Dumnezeu, cel care respinge aceasta viata moare, pentru ca viata fara
Dumnezeu este moarte , A. Schmemann.
Omul moare pentru ca el a vrut viata pentru ea nsasi si n ea nsasi, altfel spus pentru ca se iubeste pe
sine, si si-a iubit viata mai mult dect pe Dumnezeu.
Viata lui Hristos este facuta n ntregime din dorinta de a mntui pe om ascultare totala de
Dumnezeu Si cum dorinta Lui de a muri nu este dect o expresie si realizarea ultima a acestei iubiri
si a acestei ascultari nu mai exista moarte n moartea lui Hristos. Moartea Lui fiind cea mai
desavrsita manifestare a iubirii ca viata si a vietii ca iubire, anuleaza boldul mortii care e pacatul

50

Hristos face din moarte n care era foarte real separarea de viata si pervertire a vietii - o fericita si
stralucitoare trecere - Pasti - spre o viata mai plina, o comuniune mai totala, o iubire mai absoluta
Pentru cei ce cred n Hristos si traiesc n El, nu mai exista moarte - 1 Corinteni 15, 24 - si fiecare
mormnt nu mai contine moartea ci viata A. Schmemann.
Omul accepta moartea, dar nu ceasul mortii sale , Emil Cioran.
De la moarte nu ai nimic de nvatat , Platon.
Nimeni nu vorbeste despre viata att de bine ca moartea , Julien Green.
Se moare singur , Pascal.
Pentru mine a muri nu este o generalitate , Kirkegaard.
Cea mai frumoasa moarte de pe lume / E sa traiesti de-a pururi n urmasi
Nu viata este fenomen al mortii, ci moartea este doar un fenomen episodic si pasager al vietii .
Valoarea fiintei umane se masoara prin atitudinea ei fata de moarte .
Daca filosofia aduce cunoasterea mortii, asceza crestina ofera arta de a o depasi si de a anticipa astfel
nvierea .

Monahul
Iata (calugarii - n.n.) ngerii pamntului ... , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Telul vietii monahale este mparatia lui Dumnezeu iar calea, adica mijlocul este inima curata ,
Sfntul Grigorie Sinaitul.
Monahul se numeste monah pentru ca l cheama pe Dumnezeu printr-o rugaciune nencetata , Sfntul
Macarie Egipteanul.
Cine e monah credincios si adevarat? Cel ce si-a pastrat pna la capat ardoarea, cel care nu nceteaza
sa adauge pna la sfrsitul vietii foc peste foc, flacara peste flacara, rvna peste rvna, dorinta peste
dorinta , Sfntul Macarie Egipteanul.
Nu haina l face pe monah ci rugaciunea , Sfntul Macarie Egipteanul.
Masura rugaciunii pentru monah este de a se ruga fara masura , Sfntul Macarie Egipteanul.
Daca cineva renuntnd la lume, nu a cunoscut deplin, n locul vechii comuniuni de aici cu cele
trupesti, comuniunea cu ceea ce e ceresc, daca n locul bucuriei aparente a lumii, nu are bucuria
interioara a Duhului, mngierea harului si dumnezeiasca plinatate n contemplarea slavei Domnului
asa cum e scris, daca, pe scurt, nu dobndeste acum n sufletul sau bucuria nepieritoare n locul celei
vremelnice, atunci este o sare care si-a pierdut gustul , Sfntul Macarie Egipteanul.
Monahul este nainte de toate un cautator al lui Dumnezeu; el este monah n masura n care l cauta
realmente pe Dumnezeu , Sfntul Macarie Egipteanul.
Pe omul din afara usor l face cineva monah, dar pe omul dinauntru cu greu , Isichie Sinaitul.

51

Calugarul este cel care, despartindu-se de toti, s-a unit cu toti , Evagrie.
Cel mai mare serviciu pe care-l au monahii de adus oamenilor moderni este de a-i ajuta sa-si
pazeasca inima. Rugaciunea realizeaza acest lucru si acesta este rolul monahului, solitar si solidar ,
Parintele Amedee.
Calugarul care se roaga numai cnd se roaga nu se roaga deloc .

Morala
E necesara, asadar, pentru refacerea reala a omului o restabilire a prestigiului ordinii morale n fata
constiintei lui , Pr. prof. Dumitru Staniloae:
Omul autonom nu e capabil sa creeze o ordine morala. O primeste de sus sau nu. Daca raportul
dintre om si divinitate dispare, nu e posibila nici o morala nici un adevar , Petre Tutea.
Dogmele crestine trebuie sa porunceasca normele morale care, fara ele, nu se deosebesc de Mersul
trenurilor dect prin obiect , Petre Tutea.
De ce oare suntem n asa fel alcatuiti nct murim de rusine nu cnd facem un lucru reprobabil, ci
cnd l retraim n memorie sau cnd ajungem sa-l marturisim? Raspuns: pentru ca fiinta noastra
morala e ntemeiata nu pe virtute, ci pe remuscare , Gabriel Liiceanu.

Multumire
Multumirea celui ce primeste strneste pe cel ce a dat sa dea daruri si mai mari dect cele dinainte.
Cine nu multumeste pentru cele mai mici, va fi nerecunoscator si nedrept si n cele mai mari. Ceea ce
calauzeste darul lui Dumnezeu spre om este inima ce se misca spre multumire nencetata. Iar ceea ce
calauzeste ispita spre suflet este gndul de crtire care se misca pururea n inima. Gura care
multumeste pururi primeste binecuvntare de la Dumnezeu; si n inima n care staruie multumire se
revarsa harul , Sfntul Isaac Sirul.

Munca
A munci cineva ca sa se hraneasca este o mare filosofie! , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Iubeste munca, chiar daca nu ai nevoie de ea pentru a te ntretine , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Munca este folositoare nu doar pentru stapnirea corpului, ci si pentru dragostea fata de aproapele
nostru, ca Dumnezeu sa dea prin noi cele necesare altora , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Viata este munca si numai munca i da omului dreptul la viata. Apa curgatoare da viata, cea
statatoare devine otravitoare , Sfntul Ioan Gura de Aur.

52

Minile la munca, mintea si inima la Dumnezeu , Sfntul Teofan Zavortul.

Nadejdea
Cel ce si pierde speranta n Dumnezeu, acela face cel mai mare pacat tagaduind ca El este iubire,
mila si putere , Fericitul Augustin.
Cel ce spera este bogat cu mult nainte de a se mbogati , Sfntul Ioan Scararul.
Cnd dispare speranta, dispare si iubirea , Sfntul Ioan Scararul.
Nu treceti cu vederea cele sperate, de grija celor prezente , Sfntul Vasile cel Mare.
nainte de pacat, teme-te de dreptatea lui Dumnezeu; dupa pacat, nadajduieste n milostivirea Sa ,
Sfntul Grigorie Dialogul.
Mai cumplita este deznadejdea dect pacatul. Cel care si-a pierdut speranta a pierdut totul. Si Iuda si
Petru au pacatuit; cel dinti a cazut n deznadejde, curmndu-si viata, cel de-al doilea a cazut n
deznadejde, dar s-a ridicat prin speranta, iar cainta i-a adus iertarea lui Dumnezeu , Ioan Carpatinul.

Ocara
Ocara de la oameni aduce ntristare inimii, dar se face pricina de curatie celui ce o rabda , Sfntul
Marcu Ascetul.

Omul
Oameni rationali sunt doar cei ce pot deosebi Binele de rau , Sfntul Antonie cel Mare.
Omul este singurul ratacit din creatie , Sfntul Atanasie cel Mare.
Om desavrsit este acela care iubeste adevarul si dreptatea, care l iubeste pe Dumnezeu , Sfntul
Vasile cel Mare.
Omul este microtheos prin har , Sfntul Grigorie de Nyssa.
Cel mai mare dusman al omului este el nsusi , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nu omul cel vechi este om, ci omul cel nou , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Omul este un altar , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Omul este cu mult mai nsemnat si mai pretuit dect biserica de zid. Hristos n-a murit pentru zidurile
bisericii, ci pentru aceste temple duhovnicesti, care sunt oamenii , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Omul este mai pretios dect cerul , Sfntul Ioan Gura de Aur.

53

Omul : o corabie mica : dar acolo se afla lei si balauri, creaturi otravitoare si rautate, carari bolnave si
prapastii fara fund. Dar sunt, de asemenea, si Dumnezeu si ngerii, viata si mparatia, lumina si
Apostolii, cetatile ceresti si comorile de har : acolo sunt toate , Sfntul Macarie.
Omul dinafara nu este dect o oglinda a celui dinauntru , Sfntul Macarie.
Dumnezeu vrea ntotdeauna sa Se ntrupeze n om, n cei care sunt demni de asta , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Sunt om prin fire si Dumnezeu prin har; prin dragostea Domnului , Sfntul Simeon Noul Teolog.
Nimic nu este mai mare ca omul cu Dumnezeu si nimic mai mic ca omul fara Dumnezeu , Sfntul
Tihon.
ntelege ca nlauntrul tau exista un al doilea univers mai mic, un soare, o luna si stelele , Origen.
Omul este un infinit n virtualitate, omul este facut pentru infinit, dar nu este infinit n sine. Devine
infinit n legatura cu Dumnezeu , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
n viziunea filocalica, omul constituie prin sufletul si trupul sau inelul de legatura ntre lume si
Dumnezeu. Menirea lui a fost aceea de a se nalta cu lumea spre Dumnezeu, ca sa participe la
eternitatea Creatorului, ca sa nu moara , Pr. prof. Dumitru Popescu.
Omul a primit din partea lui Dumnezeu porunca sa stapneasca pamntul, dar cu doua conditii. Sa nu
uite niciodata ca lumea peste care a fost pus stapn vine de la Dumnezeu si nu poate exista fara
Dumnezeu. ... Att prin creatie, ct si prin mntuire, omul nu se poate separa niciodata de Dumnezeu
si de creatie , Pr. prof. Dumitru Popescu.
Omul e o fiinta ce se caracterizeaza prin apartenenta la doua lumi, o fiinta ce nu poate fi cuprinsa n
ntregime n lumea naturala a necesitatii, transcendndu-se ca fiinta empiric data si manifestnd o
libertate care nu poate fi dedusa din aceasta lume , N. A. Berdiaev.
Omul nu este doar o fiinta finita, cum vrea sa afirme gndirea contemporana, ci si o fiinta infinita; el
este infinitul sub o forma finita, sinteza finitului si a infinitului. Insatisfactia omului n fata finitului,
aspiratia sa catre infinit sunt manifestari ale divinului n om, sunt marturia omului n ceea ce priveste
existenta lui Dumnezeu si nu doar a lumii , N. A. Berdiaev.
Omul este ceea ce mannca , Feuerbach.
Omul e copilul dorintei nu al necesitatii , Andr Scrima.

Omul si lumea
n calitate de pamnt, sunt legat de viata de jos; dar fiind si o particica dumnezeiasca, eu port n mine
dorinta vietii viitoare ,Sfntul Grigorie de Nazianz.
Omul o fiinta nfometata, lumea ntreaga este hrana lui , A. Schmemann.

54

El trebuie sa integreze lumea n trupul lui, sa o asimileze, sa faca din ea trupul si sngele lui , A.
Schmemann.
n Biblie hrana pe care o mannca omul, lumea pe care trebuie sa o consume pentru a trai i este data
de Dumnezeu si i este data ca mpartasire cu Dumnezeu Lumea este iubirea lui Dumnezeu,
facuta hrana, facuta viata pentru om , A. Schmemann.
Omul are foame de Dumnezeu O si ce dorinta este finalmente dorinta de El , A. Schmemann.
Lumea a fost creata ca o materie ca un material al unei euharistii universale si omul a fost creat ca
preotul acestui sacrament cosmic , A. Schmemann.
Caderea legata de hrana - a mncat fructul oprit , A. Schmemann.
El n-a fost binecuvntat, nu a fost oferit ca dar. A-l mnca nsemna sa te condamni a fi n comuniune
doar cu el si nu cu Dumnezeu. Aceasta e imaginea lucrarii iubirii doar pentru ea. A se hrani din
aceasta lume nebinecuvntata nseamna imaginea unei vieti ce-si are n sine scopul , A. Schmemann.
Lumea trebuie vazuta ca traversata de prezenta lui Dumnezeu. Lumea este decazuta pentru ca ea nu
mai stie ca Dumnezeu este totul n toate. Secularismul ncearca sa dure lumea lui Dumnezeu. Omul
trebuie sa devina preotul unei euharistii: aceea de a oferi lumea lui Dumnezeu si n aceasta ofranda el
era chemat sa primeasca darul vietii. Lumea naturala separata de izvorul vietii e o lume care moare
daca hrana este sursa de viata n ea nsasi a mnca - a se mpartasi de moarte , A. Schmemann.
Caderea - seara - Adam conducea lumea n ntuneric , A. Schmemann.
Materia nu este niciodata neutra. Daca ea nu este raportata la Dumnezeu, adica socotita ca un mijloc
de comunicare cu El, de traire n El, ea devine vehicul si locas al puterilor demonice , A.
Schmemann.

Omul si religia
Omul si schimba religia pentru ca el afla n noua religie primita mai mult ajutor si nicidecum
mai mult adevar, A. Schmemann.
Suntem pe drumul unei religii pentru lume nu credinta care supune lumea. Un crestin este
cineva care, oriunde ar privi, afla pretutindeni pe Hristos si se bucura n El , A. Schmemann.
Omul valoreaza ceea ce valoreaza dorintele inimii lui, obiectul iubirii sale .
Omul nu e adevarat, nu e real dect n masura n care reflecta cerescul
Omul s-a ntors de la asemanarea de la-nceputuri cu Dumnezeu si s-a nfundat n neasemanare .

Pacea
Cel ce cauta pacea, l cauta pe Hristos , Sfntul Vasile cel Mare.

55

Cnd te lupti mpotriva aproapelui tau, ntelege ca te lupti mpotriva Trupului lui Hristos , Sfntul
Ioan Gura de Aur.
Daca nu este pace, toate celelalte sunt de prisos , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Fii n pace n inima ta si cerul si pamntul vor fi n pace cu tine , Sfntul Isaac Sirul.
Unde nu e pace, acolo nu e Dumnezeu , Avva Isaia.
Ne vom pastra pacea launtrica daca l vom avea n suflet pe Hristos , Efrem.

Patimi
Omul nu poate fi cu desavrsire liber de patimi; dar le poate stapni , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nu felul caderii are nsemnatate, ci ca ne-am departat de Dumnezeu si de virtute , Sfntul Grigorie de
Nissa.
Patimile se leaga unele de altele asemenea verigilor unui lant , intrnd una le trage si pe celelalte ,
Sfntul Grigorie de Nissa.
Raul este abaterea lucrarii puterilor sadite n fire de la scopul lor , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Nu mncarurile sunt rele, ci lacomia pntecelui ; nici facerea de prunci, ci curvia ; nici banii, ci
iubirea de bani ; nici slava, ci slava desarta. Iar daca-i asa, nimic nu e rau din cele ce sunt, dect reaua
ntrebuintare, care vine din negrija mintii de a cultiva cele firesti , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Patima este o miscare a sufletului mpotriva firii ce urmeaza unei iubiri fara minte sau a unei
aversiuni necugetate spre un lucru sensibil oarecare sau din pricina lui , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Altceva este lucrul, altceva este ntelesul lui si altceva patima. Lucrul este, de pilda, barbat, femeie,
aur s.a.m.d. ntelesul este reprezentarea simpla a ceva din cele de mai sus. Iar patima este afectiunea
irationala sau ura fara judecata a ceva din cele de mai nainte.
ntelesul patimas este gndul compus din patima si din nteles. Sa despartim patima de nteles si va
ramne gndul simplu. Si o despartim prin iubire duhovniceasca si nfrnare, daca vrem , Sfntul
Maxim Marturisitorul.
Lacomia maica tuturor patimilor : fiul meu cel nti nascut este slujitorul curviei ; al doilea dupa el
este cel al nvrtosarii inimii ; al treilea e somnul. Apoi din ei porneste o mare de gnduri ; valuri ale
ntinaciunii, adnc de necuratii nestiute si negraite. Fiicele mele sunt : lenea, vorba multa, ndrazneala,
nascocirea rsului, glumele, mpotrivirea n cuvnt, grumazul teapan, neauzirea, nesimtirea, robia,
fala, cutezanta, iubirea de podoabe, carora le urmeaza rugaciunea ntinata si gndurile mprastiate, dar
adeseori si nenorociri deznadajduite si neasteptate, carora le urmeaza iarasi deznadajduirea cea mai
cumplita dintre toate , Sfntul Ioan Scararul.
O ce dulci sunt prilejurile patimilor! Uneori poate cineva sa taie patimile si se linisteste Dar
pricinile lor nu le poate ndeparta. De aceea suntem ispititi chiar fara sa vrem. Si ne ntristam de

56

patimi, dar ne place sa ramna n noi pricinile lor. Nu dorim patimile, dar primim cu placere prilejurile
care le pricinuiesc n noi Cel ce iubeste prilejurile patimilor se supune si se face rob fara sa vrea
patimilor , Sfntul Isaac Sirul.
nclinarea spre patimi se nlatura din suflet prin post si rugaciune; placerea de patima prin priveghere
si tacere; primirea patimii se nlatura prin linistire si luare aminte. Iar nepatimirea se naste din
pomenirea lui Dumnezeu , Ilie Ecdicul.
Curatia sufletului nseamna izbavirea de patimi; iar izbavirea de patimi naste dragostea , Talasie.
Mintea, ratiunea, fiind buimacita va scapa de sub control simtirea (inima), care devenind
precumpanitoare, va atrage mintea n subordinea ei. Iar vointa, potenta irascibila, slabanogita din
barbatia ei, va alerga n bratele placerii, fugind de durere. Partea irationala a sufletului va covrsi
partea rationala , IPS Andrei.
Lucrurile de care suntem nlantuiti sunt ireale, dar lanturile care ne leaga de ele sunt foarte reale ,
Simone Weill.
Lipsa unei patimi poate proveni din angajarea ntinsa n alte patimi .
Patimile stau lnga virtuti si locuiesc usa lnga usa .

Pacatul
Cei ce si-au nnoroiat vesmntul, ntina si haina celor ce se apropie de ei , Sfntul Antonie cel Mare.
nceputul pacatului e pofta, al mntuirii e dragostea , Sfntul Antonie cel Mare.
Pacatul l mpiedica pe Dumnezeu sa straluceasca n noi , Sfntul Atanasie cel Mare.
Orice pacat este o ocara , Sfntul Vasile cel Mare.
Pacatul desfrnarii te duce la alte pacate , Sfntul Vasile cel Mare.
Nu arunca vinovatia pacatelor tale asupra Satanei , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Niciodata omul nu trebuie sa deznadajduiasca pentru pacatele sale, dar nici sa se ncreada n faptele
sale , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Sa vedem grozavia nu n pedeapsa, ci n pacat , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Sa ne temem doar de pacat , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cei ce traiesc n pacate si-au tradat natura , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Pacatul este nedreptate : cine pacatuieste fie se nedreptateste pe sine, fie nedreptateste pe altul ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Pacatul te stapneste nu prin puterea sa, ci prin delasarea ta , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cel mai primejdios lucru este ca cineva sa fie bolnav si nici macar sa nu stie ca e bolnav , Sfntul
Ioan Gura de Aur.

57

Degeaba taiem crengile pacatului n afara noastra, daca n noi ramn radacinile care vor creste din
nou , Sfntul Grigorie Dialogul.
Pacatul rupe comuniunea cu Dumnezeu , Sfntul Grigorie Dialogul.
Iubeste-i pe pacatosi, dar uraste faptele lor! , Sfntul Isaac Sirul.
Doar cel care a nteles hotarul acestei vieti poate pune hotar pacatelor sale , Sfntul Isaac Sirul.
Pacatul este calcarea legii dumnezeiesti, adica nemplinirea voii lui Dumnezeu cuprinsa n poruncile
Sale , Sfntul Isaac Sirul.
Omului nu-i este cu putinta sa dezradacineze pacatul cu propria putere, ci doar cu puterea
dumnezeiasca , Sfntul Macarie.
Pacatosenia este o judecata gresita cu privire la ntelesurile lucrurilor, careia i urmeaza reaua
ntrebuintare a lucrurilor. De pilda cnd este vorba de femeie, judecata dreapta cu privire la
mpreunare trebuie sa vada scopul ei nasterea de prunci. Deci cel ce urmareste placerea, greseste n
judecata, socotind ceea ce nu e bine, ca bine , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Multi ne ntristam pentru pacate, dar primim cu placere cauzele lor , Cuviosul Nil Ascetul.
A gresi este omeneste; a deznadajdui este diavolesc , Sfntul Nil Sinaitul.
Nu atacul gndului este pacat, ci convorbirea prieteneasca a mintii cu el , Marcu Ascetul.
Ia seama la relele tale nu la ale altuia; si nu se va jefui de tlhari casa de lucru a mintii tale , Marcu
Ascetul.
Pacatele stau alaturi de virtuti si de aceea cei rai iau virtutile drept pacate , Talasie.
Pacatul cu cugetul este reaua ntrebuintare a gndurilor; pacatul cu fapta este reaua ntrebuintare a
lucrurilor , Talasie.
Nimeni nu poate fi amagit de diavol, daca n-a consimtit el nsusi pin vointa sa libera la aceasta ,
Sfntul Grigorie Sinaitul.
Pacatul apare atunci cnd vrei sa folosesti lucrurile pamntesti spre a te separa de Creator , Fericitul
Augustin.
Am pacatuit fiindca n-am cautat bucuria, marirea si adevarul n El nsusi, ci n fapturile Sale, n mine
si n ceilalti , Fericitul Augustin.
Nimic nu se savrseste mai nu usurinta si nu se ntelege mai cu greutate ca pacatul , Ilie Miniatis.
Pacatul are doua laturi : cea adevarata pentru senzualitatea noastra, latura pe care si-o descopera, si
cea vatamatoare, pe care totdeauna o ascunde , Inocentiu al Odesei.
Esenta pacatului nu sta n ncalcarea unei norme etice, ci n iesirea din comuniunea cu Dumnezeu, n
ndepartarea de viata dumnezeiasca si vesnica pentru care a fost creat omul si la care n mod firesc
este chemat , IPS Andrei.
Niciodata pacatul nu-l va satura pe om , IPS Andrei.
Prin pacat, omul se nchide n haosul creatiei , Pr. prof. Ion Bria

58

n lumea noastra, marcata de iubirea de sine, izvor al pacatului si al mortii, Iisus a adus lepadarea de
sine, starea de jertfa, izvor al vietii, al nvierii, a adus mntuirea noastra, ne-a adus viata , Pr. prof.
Constantin Galeriu.
Pacatul ca dezordine, ncepe n ratiune, n suflet .

Placerea
Durerea, n ultima instanta moartea, e plata vietii noastre pacatoase care vine din acest nceput
patimas (pofta care sta la nceputul nostru). Omul cautnd scapare de durere si de teama mortii, se
refugiaza n placere, inclusiv placerea din care-si ia nceputul o noua viata. Dar n loc sa scape de
durere si de moarte, voluptatea la care a alergat, fiind un pacat aduce o noua durere si ofera mortii o
noua victima , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Afectele devin bune placerea, n bucurie curata pentru conlucrarea, de buna voie a mintii cu
darurile dumnezeiesti , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Pocainta
Am cazut prin pacat, dar ne ridicam prin cainta , Sfntul Vasile cel Mare.
Pocainta s-a dat oamenilor ca har dupa har. Caci pocainta e a doua nastere din nou din Dumnezeu si
dupa arvuna primita din credinta primim darul Lui prin pocainta. Pocainta e usa milei ce se deschide
celor ce o cauta pe ea. Prin usa aceasta intram la mila dumnezeiasca si fara aceasta intrare nu vom afla
mila , Sfntul Isaac Sirul.
Pocainta este corabia, frica e crmaciul ei, iubirea e limanul dumnezeiesc , Sfntul Isaac Sirul.
De ndata ce omul se retrage dintre oameni si se concentreaza n el nsusi, miscarile caintei se vor
nfatisa de la sine n mintea sa , Sfntul Isaac Sirul.
Asumnd de bunavoie iadul n aceasta viata prin cainta, ascetul trebuie sa se sileasca sa-L faca pe
Hristos sa coboare n iadul sau launtric, pentru a nvia cu El n lumina nepatimirii , Sfntul Isaac Sirul.
Cel ce a pacatuit nu va putea scapa de rasplata, dect printr-o pocainta corespunzatoare cu greseala ,
Cuviosul Nil Ascetul.
Nu exista leac mai puternic dect o cainta lucratoare , Sfntul Nil.
Cel ce si vede pacatele, va vedea pacea , Avva Isaia.
Cnd noi ne aducem aminte de pacatele noastre, Dumnezeu le uita , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cine ncepe cu ultimele trepte ale dragostei lui Dumnezeu, acela sfrseste cu nimic. Dar cine ncepe
cu pocainta si cu tarie se tine de ea, acela va primi si va muri n starea slavei Dumnezeiestii iubiri ,
Arhim. Sofronie.

59

Poruncile
Domnul e ascuns n poruncile Sale si cei ce-L cauta pe El, l gasesc pe masura mplinirii lor ,
Cuviosul Nil Ascetul.
Sfntul Botez e desavrsit dar nu desavrseste pe cel ce nu mplineste poruncile Credinta sta nu
numai n a ne fi botezat n Hristos ci si n a mplini poruncile Lui , Marcu Ascetul.

Postul
Postul i nvata pe toti nu doar cumpatarea de la mncare, ci si nstrainarea de iubirea de argint, de
nesat si de orice rautate , Sfntul Vasile cel Mare.
Ne-am mbolnavit prin pacat, dar ne vindecam prin pocainta. Iar pocainta fara post este neputincioasa
, Sfntul Vasile cel Mare.
Postul este izvor de bucurie , Sfntul Vasile cel Mare.
Ct priveste nfrnarea, ea se nfaptuieste n acest chip: pe de o parte ne folosim dupa nevoie de
lucrurile cele mai simple necesare vietii, evitnd orice saturare, iar, pe de alta parte, ne abtinem de la
tot ceea ce nu e dect pentru placere , Sfntul Vasile cel Mare.
Postul este mama sanatatii , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Postul trupului este hrana sufletului , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Daca nu ti schimbi viata, la ce mai postesti? Schimbarea bucatelor nu ajuta la nimic , Sfntul Ioan
Gura de Aur.
Sa nu pierdem rodul postului, dupa ce am rabdat truda postului! , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cel ce nu cunoaste postul, nu cunoaste crucea , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Postul este o silire a firii si o taiere mprejur a dulcetii gtlejului, curmarea aprinderii, alungarea
gndurilor rele si, eliberarea de visari, curatia rugaciunii, luminatorul sufletului, paza mintii, nmuierea
nvrtosarii, usa strapungerii inimii, suspinul smerit, zdrobirea vesela, ncetarea multei vorbiri,
nceputul linistirii, strajerul ascultarii, usurarea somnului, sanatatea trupului, pricinuitorul nepatimirii,
iertarea pacatelor, usa si desfatarea raiului , Sfntul Ioan Scararul.
Caci postul nu consta numai din a nu mnca nimic din zori si pna seara, ci si din abtinerea de la
anumite alimente , Sfntul Ioan Damaschin.
Postul adevarat este abtinerea de la orice lucru rau , Sfntul Teodor Studitul.
Esti stapn pe pntece? Fii atunci stapn si pe limba! , Sfntul Nil Sinaitul.

60

Postul ocroteste orice virtute. Este nceputul luptei spirituale, cununa celor cumpatati, frumusetea
fecioriei si sfinteniei, stralucirea cuminteniei, nceputul vietii crestine, mama rugaciunii, izvorul
smereniei. Postul te nvata linistea si el precede celelalte fapte bune , Sfntul Isaac Sirul.
Postul ne ngreuneaza pe dinafara, dar ne curata pe dinauntru , Sfntul Ioan al Antiohiei.
Postul, acest doctor al sufletelor noastre, ... l face pe fiecare sa ia aminte la sine nsusi si-l nvata sasi aminteasca de pacatele si de lipsurile sale , Sfntul Simeon Noul Teolog.
Postul acela este adevarat, care este prezent n toate; pe toate le curateste si pe toate le vindeca ,
Sfntul Grigorie Palama.
Postul este marea arma mpotriva ispitelor, precum placerea este nceputul tuturor pacatelor ,
Teofilact al Bulgariei.
Fecioria trupului apartine ctorva, dar fecioria inimii trebuie sa apartina tuturor , Fericitul Augustin.
Cti saraci ar putea fi hraniti datorita unei zile de post? , Fericitul Augustin.

Preotia
Daca cineva l dispretuieste pe preot, imediat si Dumnezeu l va dispretui pe el , Sfntul Atanasie cel
Mare.
Preotia se savrseste aici, pe pamnt, dar ea are rang ntre dregatoriile ceresti. ... nsusi Hristos a
ntemeiat aceasta slujire. El a stabilit ca, n timp ce suntem nca n trup, sa facem serviciu ngeresc ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Eu sunt nesatios : nu vreau sa se mntuiasca doar ctiva, ci toti; caci numai unul daca se va pierde, eu
ma pierd , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Sa nu accepti preotia chiar daca te silesc la ea, caci daca nu esti vrednic vei da socoteala. Exemple:
Moise, Aaron, Eli, Saul , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Dumnezeu nu hirotoneste pe toti, nsa lucreaza prin toti , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Turma lui Hristos se pastoreste cu fluierasul, nu cu batul, adica cu blndete, nu cu asprime. Se
pastoreste mai mult cu exemplul vietii preotului, nu numai cu predica de la amvon , Paisie Olaru.
Exista un om n orice parohie, un om a carui familie este lumea ntreaga ; un om pe care l chemi ca
martor, ca sfatuitor sau ca sa te slujeasca n toate faptele solemne ale vietii ; un om fara de care nu se
naste si nu moare nimeni ; care ia pe om de la snul maicii sale si nu-l lasa dect n mormnt ; un om
care binecuvnteaza sau sfinteste leaganul, patul conjugal si sicriul. Copiii se obisnuiesc sa-l iubeasca
si sa-l respecte ; chiar necunoscutii l numesc tata al lor. La picioarele lui, crestinii si fac marturisirile
cele mai ascunse si varsa lacrimile cele mai tainice. El este mngietorul tuturor neajunsurilor
sufletului si trupului, care vede, rnd pe rnd, si pe bogat si pe sarac batnd la poarta sa : bogatul ca sa
depuna milostenia sa n taina, saracul pentru a o primi fara sa roseasca de rusine. Omul acesta nu tine

61

de un rang social, ci deopotriva de toate clasele. (...) n sfrsit, un om care stie tot, care are dreptul de a
spune totul si al carui cuvnt cade de sus asupra inimilor cu autoritatea unei misiuni dumnezeiesti si cu
porunca unei credinte desavrsite , Fr. R. de Chateaubriand.

Prietenia
Prietenia nu subordoneaza, ci egaleaza. Ea nseamna ridicarea unuia prin celalalt la Dumnezeu ,
Sfntul Grigorie de Nazianz.
Nu este bun mai mare dect a fi prietenul lui Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Fii prieten cu toti oamenii, dar cu gndul petrece singur! , Sfntul Isaac Sirul.
Bunastarea ti aduce prieteni, nenorocirea i ncearca , Sfntul Ambrozie.
Am pe prietenul meu n mine si eu sunt cu el , Toma d'Aquino.
Nu cunoastem pe nimeni, dect prin prietenie , Fericitul Augustin.
Reguli :
a nu prefera niciodata bunurile materiale afectiunii unui prieten
a nu prefera vointa noastra individuala vointei prietenului nostru
a avea n vedere, nainte de toate, binele pacii si al dragostei de Dumnezeu si de aproapele
a ur mnia
a cauta sa potolesti mnia pe care fratele nostru o are mpotriva noastra
gndul la moarte : este poate, pentru ultima oara cnd ne vedem .

Privegherea
nceputul fiecarei lupte cu pacatul si cu pofta este osteneala privegherii si a postului , Sfntul Isaac
Sirul.
n sufletul ce scnteiaza de pomenirea deasa a lui Dumnezeu si de privegherea neadormita noaptea si
ziua, Domnul cladeste spre ntarirea acelui suflet norul ce-l umbreste ziua si lumina focului ca sa-i
lumineze noaptea , Sfntul Isaac Sirul.
Alege-ti tie, ca lucrare plina de desfatare, privegherea nencetata n timpul noptilor, prin care au
dezbracat toti parintii pe omul cel vechi si s-au nvrednicit de nnoirea mintii , Sfntul Isaac Sirul.
Tine lucrarea privegherii ca sa afli mngierea n sufletul tau , Sfntul Isaac Sirul.
Sa nu socotesti, omule ca n toata vietuirea monahilor este vreo lucrare mai mare ca privegherea de
noapte , Sfntul Isaac Sirul.
Pe monahul ce staruie n privegherea unita cu discernamntul a mintii, sa nu-l privesti ca pe un
purtator de trup. Caci aceasta este cu adevarat lucrare a cetei ngeresti , Sfntul Isaac Sirul.

62

Sufletul ce se osteneste n lucrarea aceasta nteleapta a privegherii, va avea ochi de heruvimi, prin
aceea ca-i atintit si priveste la o vedere cereasca , Sfntul Isaac Sirul.
Aceste privegheri sa le faci n rugaciuni, n cntare si citire, cu curatie si fara mprastiere si cu
frngere de inima , Sfntul Isaac Sirul.

Providenta
Dupa fire, El este n afara tuturor lucrurilor, dar prin lucrarile Sale, este n toate , Sfntul Atanasie cel
Mare.
Dumnezeu ne trimite darurile Sale cu o bucurie mai mare dect cea cu care le primim noi , Sfntul
Grigorie de Nazianz.
Fii totdeauna cu Dumnezeu, daca vrei ca Dumnezeu sa fie totdeauna cu tine , Sfntul Ioan Gura de
Aur.
De ar fi cineva chiar si Petru sau Pavel sau Iacov sau Ioan si i-ar lipsi ajutorul dumnezeiesc, usor ar fi
nvins; s-ar mpiedica si ar cadea , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Dumnezeu, nu doar ca nu lasa sa fim ispititi peste puterile noastre, dar ne si ajuta, chiar n ispita, ne
sprijina si ne ntareste, daca noi facem ce se cuvine din partea noastra si nu ne lipseste bunavointa,
nadejdea n El si rabdarea , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Omul trebuie sa colaboreze n mod continuu si liber cu harul dumnezeiesc , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Nici un folos nu vine din lucrarea omului, fara nrurirea de sus , Petru Damaschin.

Rabdarea
Unde nu este rabdare, nu este nici iubire , Sfntul Grigorie Dialogul.
Patimile nu se sting dect cu cumpatarea. ... Cel cumpatat stie ca prin cumpatare vine ntelepciunea si
cu ajutorul ei vine smerenia , Avva Dorotei.
Sufletul legat de lanturile dragostei de Dumnezeu socoteste ca nimic patimirea. Caci el se desfata n
dureri si nfloreste n patimirea neplacuta si cnd nu patimeste nimic ntristator pentru Cel iubit, atunci
socoteste, mai degraba, ca patimeste si fuge de tihna ca de o pedeapsa , Simeon Metafrastul.

Raiul
Oricine ncearca sa descrie lumea cealalta prin cuvinte este, cu adevarat, un mincinos; si nu pentru ca
uraste adevarul, ci prin nepotrivirea descrierii , Sfntul Grigorie de Nyssa.

63

Raiul este dragostea lui Dumnezeu Iadul este lipsa dragostei, iar cei aflati n chinuri sunt loviti de
biciul dragostei , Sfntul Isaac Sirul.
Daca primele semne ale fericirii viitoare ne umplu inima de atta blndete, de atta bucurie, ce sa mai
spunem de fericirea care i asteapta n mparatia Cerurilor pe toti cei care plng pe Pamnt? , Sfntul
Serafim de Sarov.
Se intra n rai astazi, atunci cnd omul este sarac si rastignit , Leon Bloy.
Vreau sa merg n rai ca sa nu ma vada Dumnezeu n iad si sa se ntristeze
Tare ma tem sa nu ramnem numai cu raiul acesta de aici si sa-l pierdem pe celalalt, din pricina
lenevirii noastre , Paisie Olarul.

Ratiunea
Ratiunea porneste de la cunoastere pentru a ajunge la credinta , Sfntul Vasile cel Mare.
Ratiunea este prima care, prin cele ce se vad, ne-a calauzit spre Dumnezeu , Sfntul Grigorie de
Nazianz.
Dumnezeu a dat fiecaruia minte, ca astfel, uitndu-se la tot ce-l nconjoara, sa nteleaga ceea ce
trebuie , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Gndul lui Hristos l are cel ce cugeta ca El si, prin toate, l cugeta pe El , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Cnd mintea se ntineaza, se pateaza mpreuna cu ea si activitatea omului , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Precum ochiul este atras de frumusetea celor vazute, la fel si mintea curata este atrasa de cunoasterea
celor nevazute , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Raul
Fiinta e binele, nefiinta e raul , Sfntul Atanasie cel Mare.
Orice rau este o infirmitate a sufletului , Sfntul Vasile cel Mare.
Cnd sufletul este rau, toate le crede rele , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nicaieri nu este atta rau ca n erezie , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Rautatea este contra naturii asa cum boala este contra sanatatii , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Raul este abaterea lucrarii puterilor sadite n fire de la scopul lor , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Raul nici nu era, nici nu va fi ceva ce subzista prin fire proprie , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Raul sta n necunoasterea cauzei celei bune a lucrurilor , Sfntul Maxim Marturisitorul.

64

Si atunci ? Ne vom margini la acuzarea raului ? Aceasta ar fi doar jumatate de vindecare. ... Sa nu-l
lasam pe bolnav, fara a-l conduce spre sanatate , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Raul este abaterea de la locul lor a lucrarilor sadite de Dumnezeu n fire ..., tinderea spre altceva
dect spre scopul lor, n urma unei judecati gresite , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Raul este lipsa binelui, asa cum ntunericul este lipsa luminii , Sfntul Ioan Damaschin
Raul este o boala a sufletului , Sfntul Isaac Sirul.
Obisnuinta la rau nu-l lasa pe om sa vada raul , Fericitul Augustin.
Raul este departarea de esenta si tinderea spre ceea ce nu este , Fericitul Augustin.
Raul e contrar binelui si ceea ce nu exista este contrar la ceea ce exista ... Raul nu exista pentru ca
este neipostatic , Origen.
Ortodoxia respinge dualismul n toate formele sale; raul nu este co-etern cu Dumnezeu , Kallistos
Ware.
Esenta raului ce domina n lume consta n nstrainarea reciproca si dezbinarea tuturor existentelor, n
a le opune si a le exclude reciproc , Vladimir Soloviov.

Razbunarea
De te latra un cine, astupa-i gura cu pine; n-arunca n el cu piatra, ca atunci mai rau te va latra ,
Anton Pann.

Reculegerea
n viata suferim pentru egoismul nostru, pentru ca dragostea noastra este dezbinata - ndreptata spre
pamnt si rareori spre cer. De aceea trebuie sa ne odihnim n dragostea de Dumnezeu facnd faptele
Evangheliei lui Iisus. Sa ne grabim ca sa sfarmam lanturile noastre, sa nu cautam dect pe Iisus, sa
nu-L dorim dect pe El Care are cuvintele vietii , Urmarea lui Hristos.
Dupa cum orbul nu vede soarele, la fel cel ce n-are trezvia ca faclie aprinsa n viata nu primeste
lumina si caldura harului divin si ramne n ntuneric si nghet duhovnicesc. Dupa cum vntul risipeste
norii grei din fata soarelui asa trezvia mprastie samnta pacatelor si alunga norii (grei din fata)
patimilor de pe cerul constiintei morale si lasa sa straluceasca n noi Soarele Hristos , Urmarea lui
Hristos.
Reculegerea si trezvia mijloace indispensabile preotului; sunt arme n lupta mpotriva diavolului .

Religia

65

Religia este reflectarea, oglindirea fiintei omenesti n sine nsasi Dumnezeu este oglinda omului ,
Feuerbach.
Niciodata un stat nu a fost ntemeiat fara ca religia sa-i fi servit ca baza , J. J. Rousseau.
Religia este prima conditie a ordinii politice si unica temelie a statelor , Labalaye.
Etnografia nu cunoaste un popor fara religie Ratzel.
Societatea este creatoare de religie atunci cnd se gaseste ntr-o stare de efuziune spirituala ,
Durkheim
Nu exista teologie n afara de traire; trebuie sa te schimbi, sa devii un om nou , Vladimir Lossky.
Religia are un singur adversar : cultura , N. A. Berdiaev.
Religia este expresia unui mister trait , Petre Tutea.
Nu este de ajuns sa faci lumea religioasa. Adevarata credinta n Dumnezeu si adevarata religie
consta, dimpotriva, n certitudinea tainica si totusi evidenta ca mparatia lui Dumnezeu - obiectul
ultim al oricarei dorinte, al oricarei sperante si iubiri - nu este din lumea aceasta, ci de dincolo, din
acea lume care poate da sens si valoare tuturor lucrurilor de aici , Alexander Schmemann.
Adevarata religie este singura care-l face pe om sa iubeasca omul , Lactantiu.
Cautati un popor fara religie si daca-l veti gasi sa fiti siguri ca stau numai cu cteva grade deasupra
animalelor , Quo vadis.

Revelatia
Primii filosofi au fost astronomii. Cerul i aminteste omului de menirea sa, de faptul ca el este
destinat nu numai pentru actiune ci si pentru contemplare , Feuerbach.

Roadele rugaciunii
nceputul a toata lucrarea de Dumnezeu iubitoare este chemarea cu credinta a numelui mntuitor al
Domnului nostru Iisus Hristos , Calist.
Dar pacea si iubirea nu numai ca fac rugaciunea bine primita, ci se si nasc si rasar din rugaciune ca
niste raze gemene si cresc si se dezvolta n ea , Calist.
Sa-l miste pe acesta nencetat numele lui Iisus, n minte si pe buze si ntru el sa respire, sa vietuiasca,
sa doarma, sa privegheze, sa se miste, sa mannce si sa bea , Calist.
Precum toate bogatiile urmeaza unei mparatese care intra ntr-o cetate, asa toate virtutile intra
mpreuna cu rugaciunea care intra ntr-un suflet. Ceea ce este temelia pentru casa, aceea este
rugaciunea pentru suflet. Trebuie sa o fixam nti pe aceasta ca o baza si ca o radacina n suflet si apoi
sa zidim cu srguinta pe ea, cumpatarea si grija de saraci si toate legile lui Hristos , Calist.

66

Rugaciunea srguincioasa este lumina mintii si a sufletului, lumina nestinsa si nencetata , Calist.
Fara rugaciunea nencetata nu te poti apropia de Dumnezeu , Calist.

Robie
Au doara nu stiti ca leii nu slujesc celor care le dau de mncare, ci acei care i hranesc slujesc leilor ,
Diogene.

Rugaciunea
Cnd tu vorbesti n ascuns cu tine nsuti, cuvintele tale sunt cercetate n cer. De aceea si raspunsurile
ti vin de acolo , Sfntul Vasile Cel Mare.
Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci cnd ne aplecam, dect atunci cnd ne ndreptam n sus
, Sfntul Grigorie de Nazianz.
Nimic nu mi se pare mai atragator dect dialogul secret al sufletului cu el nsusi si cu Dumnezeu ,
Sfntul Grigorie de Nazianz.
Sa-ti fie pomenirea lui Dumnezeu mai nentrerupta dect respiratia ; Cugeta la Dumnezeu mai
nentrerupt dect respiratia , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Tot cel ce se roaga vorbeste cu Dumnezeu. Si cine nu stie ce mare lucru este, ca om fiind, sa stai de
vorba cu Dumnezeu? Rugaciunea e o lucrare comuna a ngerilor si a oamenilor Ea te desparte
de animale, ea te uneste cu ngerii , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cnd vede diavolul sufletul ngradit n virtuti, nu ndrazneste sa se apropie temndu-se de taria si de
puterea pe care i-o dau rugaciunile, hranind sufletul mai bine dect hranesc mncarurile trupul ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Rugaciunile sunt nervii sufletului. Caci precum trupul e sustinut laolalta prin nervi tot asa
sufletele se armonizeaza si se sustin laolalta prin rugaciuni , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Daca te lipsesti de rugaciune, faci ceva ca si cnd ai scoate pestele din apa. Precum apa este viata
aceluia, asa si tie rugaciunea. Precum acela traieste prin apa, asa si noi putem sa ne naltam la ceruri si
sa ajungem aproape de Dumnezeu, prin rugaciune , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Rugaciunea si cererea fac pe oameni biserici ale lui Dumnezeu; si precum aurul si pietrele scumpe si
marmura fac casele mparatilor asa rugaciunea face pe oameni biserici ale lui Hristos. Ce lauda mai
mare s-ar putea aduce rugaciunii, dect ca zideste biserici lui Dumnezeu? Si Acela pe care nu-L ncap
cerurile, intra n sufletul viu prin rugaciune , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Rugaciunea ta ramne neauzita, cnd o acopera strigatul celui napastuit de tine , Sfntul Ioan Gura de
Aur.

67

A-I multumi lui Dumnezeu cnd vntul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit; a-I multumi nsa
cnd este furtuna, atunci se arata adevarata recunostinta , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Sa multumim n toate si pentru toate! , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Omul care-I multumeste lui Dumnezeu pentru relele ce trec peste el, nu simte acele rele , Sfntul
Ioan Gura de Aur.
Rugaciunea este o iarba de vindecare si de folos, dar, daca nu stim unde se cade s-o punem, nu
vindeca boala noastra , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Unde se termina rugaciunea, ncepe pacatul , Sfntul Efrem Sirul.
Rugaciunea este dupa fiinta ei, apropierea si unirea omului cu Dumnezeu, iar dupa lucrare,
rugaciunea este putere sustinatoare a lumii, mpacare cu Dumnezeu, maica lacrimilor Rugaciunea
este judecatoare celui ce se roaga, judecatoare si scaunul de judecata a lui Hristos nainte de scaunul
judecatii viitoare , Sfntul Ioan Scararul.
Rugaciunea nu e nimic altceva dect nstrainarea de lumea vazuta si nevazuta , Sfntul Ioan Scararul.
Noaptea da timpul cel mai lung luarii aminte (rugaciunii inimii), iar cel mai scurt cntarii , Sfntul
Ioan Scararul.
Rugaciunea este, dupa fiinta ei, apropierea si unirea omului cu Dumnezeu; iar dupa lucrare,
rugaciunea este puterea sustinatoare a lumii, mpacarea cu Dumnezeu , Sfntul Ioan Scararul.
Linistea este nentrerupta nchinare lui Dumnezeu si statornicie n fata Lui , Sfntul Ioan Scararul.
Citirea Sfintei Scripturi ntareste mintea si mai ales adapa rugaciunea, fiind lumina mintii care are
aceasta citire drept calauza pe cararea cea dreapta si semanatoare de continut n contemplarea
rugaciunii facnd mintea sa dobndeasca subtirime si ntelepciune , Sfntul Isaac Sirul.
De aceea sta scris ca sufletul este ajutat de citire cnd sta la rugaciune si iarasi rugaciunea aduce
lumina n citire , Sfntul Isaac Sirul.
Fa-te partas cu cei ntristati la inima n durerea rugaciunii si n strngerea inimii tale si se va deschide
naintea cererilor tale izvor de mila , Sfntul Isaac Sirul.
Inima cea mai milostiva este aceea care arde pentru toata faptura, pentru oameni, pentru pasari,
pentru demoni si pentru toata zidirea , Sfntul Isaac Sirul.
Nici fecioare, nici femei maritate, nici monah, nici mirean, ci o hotarre dreapta cauta Dumnezeu. Si,
primind-o ca pe nsasi fapta, trimite aceluia Duhul Sfnt pentru a lucra mpreuna cu el, pentru a
ndrepta viata tuturor celor ce vor sa se mntuiasca , Sfntul Macarie.
Rugaciunea este singura ce ne poate nalta la cunoasterea lui Dumnezeu , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Rugaciune savrseste acela care aduce tot gndul lui cel dinti lui Dumnezeu , Sfntul Nil.

68

De vrei sa te rogi, leapada-te de toate ca sa mostenesti totul ; Rugaciunea este urcusul mintii la
Dumnezeu ; Rugaciunea este vorbirea mintii cu Dumnezeu ; Precum pinea este hrana trupului si
virtutea sufletului, asa rugaciunea duhovniceasca hrana mintii , Sfntul Nil.
Daca, rugndu-te, ai ajuns la o bucurie mai presus de orice veselie, ai ajuns la adevarata rugaciune ,
Sfntul Nil.
Roaga-te staruitor la orice lucru, ca unul ce nu poti face nimic fara ajutorul lui Dumnezeu , Sfntul
Nil.
Nu se poate ca Dumnezeu sa nu asculte rugile omului, daca omul asculta poruncile Domnului , Avva
Isaia.
Ceea ce este respiratia pentru viata trupeasca, aceea este si rugaciunea pentru viata sufleteasca , Isihie
Sinaitul.
Rugaciunea este bucurie sfnta, ce atrage spre sine mintea ... revarsnd bucuria duhovniceasca si n
trup , Sfntul Grigorie Sinaitul.
Rugaciunea este prezenta lui Dumnezeu n toti si n toate , Sfntul Grigorie Sinaitul.
Rugaciunea este lucrarea credintei, aratarea celor nadajduite, iubirea realizata, miscarea ngereasca,
puterea celor fara trupuri, descoperirea inimii, nadejdea mntuirii, semnul sfintirii, devenirea
sfinteniei, cunoasterea lui Dumnezeu, unirea Duhului Sfnt, bucuria lui Iisus, veselia sufletului, mila
lui Dumnezeu, semnul mpacarii, pecetea lui Hristos, steaua de dimineata a inimilor, descoperirea lui
Dumnezeu, izvorul tacerii, pecetea lacasului ngeresc , Sfntul Grigorie Sinaitul.
Fiule daca Dumnezeu te va nvrednicii, fie noaptea, fie ziua sa te rogi cu mintea n chip curat si
nemprastiat, sa nu tii la vreo regula a ta, ci tinde cu toata puterea ta sa rami alipit de Dumnezeu si El
va lumina inima ta cu privire la lucrarea duhovniceasca , Sfntul Filimon.
Pleaca-ti genunchiul de cte ori poti si roaga-te, seznd asa; ngreunndu-te de rugaciune, treci la
citire, precum s-a zis; pe urma iarasi revino la rugaciune. Si ngreunndu-te iarasi de ea, ridica-te la
putina cntare si apoi revino din nou la rugaciune. Si iarasi ngreunndu-te, ntoarce-te la
ndeletnicirea mai nainte pomenita, cu masura si apoi iarasi daruieste-te rugaciunii. Foloseste-te putin
si de un lucru de mna pentru alungarea plictisului, cum ai auzit de la Sfintii Parinti. Dar pururea n
toata lucrarea ta cea dupa Dumnezeu, de dimineata pna dimineata, sa stea la locul de frunte
rugaciunea , Calist Angelicude.
nainte de a-ti ridica minile catre cer, trebuie sa-ti ridici sufletul si, nainte de a-ti ridica ochii, ridicati gndul la Dumnezeu , Origen.
Sufletul omului este un altar , Origen.
Rugaciunea este vorbirea mintii cu Dumnezeu , Evagrie.
Daca vrei sa te rogi, ai trebuinta de Dumnezeu, care da rugaciune celui ce se roaga , Evagrie.
Daca esti teolog, roaga-te cu adevarat si daca te rogi cu adevarat esti teolog , Evagrie.

69

Precum cel mai de pret dintre toate simturile este vederea, asa cea mai dumnezeiasca dintre toate
virtutile este rugaciunea , Evagrie.
Cnd stnd la rugaciune te vei ridica mai presus de orice bucurie, atunci cu adevarat ai gasit
rugaciunea , Evagrie.
Rugaciunea constituie o naltare a intelectului catre Dumnezeu; ea este o conversatie a intelectului cu
Domnul , Evagrie.
Rugaciunea este nceputul cunostintei nemateriale si simple , Evagrie.
Rugaciunea este alungarea ntristarii si a descurajarii, ... rodul bucuriei si al multumirii , Evagrie.
Rugndu-te, sa nu dai vreun chip lui Dumnezeu, n tine, nici sa nu ngadui mintii tale sa se modeleze
dupa vreo forma, ci apropie-te n chip material ce Cel nematerial si vei ntelege , Evagrie.
Cel care se roaga este cu adevarat teolog , Evagrie.
Daca fapta nu consuna cu rugaciunea, degeaba te ostenesti , Avva Moise.
Ascultare pentru ascultare. Daca l asculti pe Dumnezeu si Dumnezeu te asculta pe tine , Avva Mios.
Rabdarea e casa rugaciunii, caci e tinuta n ea. Iar smerenia e materia ei caci se hraneste din ea , Ilie
Ecdicul.
Rugaciunea e cheia mparatiei Cerurilor , Ilie Ecdicul.
Sa te rogi e lucru mai bun dect toate , Sfntul Siluan Athonitul.
A te ruga pentru oameni nseamna a-ti varsa sngele , Sfntul Siluan Athonitul.
Lucrul cel mai important n rugaciune este de a sta n fata lui Dumnezeu cu mintea coborta n inima
, Sfntul Teofan Zavortul.
Este necesar sa ne rugam cu evlavie, fiindca noi singuri, fara ajutorul lui Dumnezeu, nu avem puterea
sa nvingem ispitele. ... Rugaciunea este lucrul cel mai simplu si, n acelasi timp, cel mai dificil ,
Sfntul Ioan de Kronstadt.
Ce sa faca Dumnezeu cu multumirile noastre, cnd cu faptele i aratam doar nemultumire? , Sfntul
Ioan de Kronstadt.
Rugaciunea este o stare de permanenta recunostinta , Sfntul Ioan de Kronstadt.
Cel ce se sileste sa-I multumeasca lui Dumnezeu pentru toate cele primite de la aproapele sau, acela
se sileste si sa iubeasca , Teofilact.
Doamne, fa din mine o unealta a Pacii Tale! , Francisc din Assisi.
Rugaciunea este liman pentru cei nvaluiti de vifor, ancora pentru cei asupriti de valuri, toiag pentru
cei osteniti, comoara pentru cei saraci, adapost pentru cei bogati, ajutor contra bolilor pentru cei slabi
si apararea sanatatii pentru cei tari , Fer. Augustin.
Dumnezeu vrea sa-ti daruiasca mai multe bunatati dect ceri tu , Fericitul Augustin.
Tu erai nlauntrul meu, dar vai, eu nsumi eram nafara mea , Fericitul Augustin.
Rugaciunea este unitatea de masura a dragostei , Fericitul Augustin.

70

Daca te vei ruga pentru toti, toti se vor ruga pentru tine , Fericitul Augustin.
Vrei un templu n care sa te rogi? Intra n inima ta si roaga-te acolo! , Fericitul Augustin.
Rugaciunea nu este urmarea meritelor noastre, ci a ndurarii lui Dumnezeu , Toma d'Aquino.
Rugaciunea mentala nu este - dupa parerea mea - dect o relatie de prietenie, n cadrul careia te afli
adesea fata n fata cu Dumnezeu, de Care stii ca esti iubi , Tereza de Avila.
Numai Dumnezeu, cu nesfrsirea Lui, poate tine sufletul absorbit n contemplarea Lui, adica n
liniste, fara trecerea necesara de la un lucru marginit la altul , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Rugaciunea l elibereaza pe om, l degaja de natura exterioara si de sine nsusi. n acest fel, ea tine
sufletul deschis catre Dumnezeu ca Persoana. Cel ce nu se roaga ramne rob, nchis n mecanismul
complex al naturii exterioare si al nclinatiilor patimilor sale, care l domina pe om mai mult dect o
face natura. Rugaciunea asigura libertatea , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Rugaciunea face pe om biserica lui Dumnezeu dar si preot al Lui. Caci si Hristos nsusi se afla n
sufletul care se roaga mpreuna cu Duhul Sfnt Pentru ca biserica nu e numai locul unde se roaga
omul ci si locul unde se afla Hristos , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Cine este acela care nu are nimic de cerut lui Dumnezeu? , Arhim. Arsenie Papacioc.
Folosul rugaciunii sta n mplinirea scopului ei, adica iertarea pacatelor si mntuirea sufletului,
indiferent daca o facem cu gura, prin cuvnt, cu mintea sau cu inima , Paisie Olaru.
Aceasta este rugaciunea adevarata : a tacea si a asculta vocea fara cuvinte a lui Dumnezeu din
adncul inimii, a nceta sa lucrezi de unul singur, a patrunde n lucrarea lui Dumnezeu , Kallistos
Ware.
Rugaciunea este mijlocul prin care se revarsa n sufletul nostru lumina , Vladimir Lossky.
Nu este de ajuns sa posedam arta rugaciunii; trebuie sa devenim rugaciune, rugaciune ntrupata. Nu
este de ajuns consacrarea unui timp pentru rugaciune, caci fiecare act, fiecare gest, chiar si un surs,
trebuie sa devina un imn de adorare, o ofranda, o rugaciune. Trebuie sa oferim nu ceea ce avem, ci
ceea ce suntem , Paul Evdokimov.
Unindu-se moral n rugaciunea adevarata cu Dumnezeu, omul nu se uneste cu El doar pe sine nsusi,
ci i uneste cu El si pe ceilalti; el devine un inel de legatura ntre Dumnezeu si creatie, ntre lumea
divina si cea naturala. Predndu-se liber lui Dumnezeu, vointa omeneasca nu este mistuita de El, ci
este asociata ei si devine o forta noua, divino-umana, n stare sa faca lucrarea lui Dumnezeu n lumea
oamenilor. Prin aceasta, rugaciunea adevarata, ca o legatura moral-harica cu Dumnezeu, se deosebeste
de toate celelalte relatii umane cu Divinitatea , Vladimir Soloviov.
Daca ctiva oameni se roaga, daca intra n starea de rugaciune pura si n mod aparent
nefolositoare, ei transforma universul prin simpla lor prezenta, prin nsasi existenta lor , Olivier
Clement.

71

I se poate oferi lui Dumnezeu chiar si oboseala care ne mpiedica sa ne rugam, chiar si neputinta de a
ne ruga , Olivier Clement.
Rugaciunea nu are temei n adevar cnd Dumnezeu aude ceea ce e rugat sa ndeplineasca, ea are
temei cnd cel care se roaga nu nceteaza de a se ruga pna ce ajunge a fi el nsusi cel care aude ce
vrea Dumnezeu , Kierkegaard.
Toata viata m-am ocupat de bolile mintale si am ajuns la convingerea ca rugaciunea simpla, regulata
este cel mai bun mijloc de profilaxie n contra bolilor mintale de orice fel , Dr. Hyslop.
Numai cnd doreste imposibilul omul se ntoarce spre Dumnezeu. Pentru a obtine ceea ce este posibil
el se adreseaza semenilor sai , Lev Sestov.
Frate sa multumim Domnului care ngaduie monahilor de la Athos sa asume prin veghea lor tot
somnul lumii , A. Scrima.
Rugaciunea ne arata ca umilinta nalta, iar nu coboara pe om , Petre Tutea.
Trebuie sa cerem de la Dumnezeu ceea ce este de folos sufletului, nu ceea ce ne este de folos noua .
Poate sa para tot att de stupid sa stropesti lemnul uscat n desert, ca si repetarea nencetata,
mpotriva tuturor gndurilor, a unei formule de rugaciune. Aceasta rugaciune este apa care uda inima
de piatra, ce va deveni ntr-o zi inima din carne prin rabdarea si prin stradania omului si prin mila lui
Dumnezeu .
lumea are nevoie de oameni care sunt ei nsisi rugaciune .
Biblia nu contine un tratat asupra lui Dumnezeu ci ea ne invita sa-L ascultam vorbind si sa-I
raspundem .
Puterea unei rugaciuni nu sta n cuvinte ci n dispozitia mintii si a inimii
Deschide-te Dlui si El se va deschide Tie .
Rugaciunea nu este ct, rugaciunea este cum .
Devenim ceea ce contemplam .
Fratilor, ndeletniciti-va cu rugaciunea launtrica, si cautnd mila lui Dumnezeu strigati cu o inima
nfrnta de dimineata pna seara, si, daca se poate, chiar toata noaptea, spunnd nencetat: Doamne,
Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne .

Rugaciunea lui Iisus

Monahul trebuie sa spuna nencetat, fie ca mannca, fie ca merge pe drum, fie ca face altceva:
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma Nu despartiti inima voastra de
Dumnezeu si staruiti si paziti-o pe ea totdeauna cu pomenirea Dlui nostru Iisus Hristos , Sfntul
Ioan Gura de Aur.

72

Sa se lipeasca pomenirea lui Iisus de suflarea ta si atunci vei cunoaste folosul linistii , Sfntul Ioan
Scararul.
Biciuieste pe vrajmas cu numele lui Iisus. Caci nu este arma mai tare n cer si pe pamnt , Sfntul
Ioan Scararul.
nceputul rugaciunii consta n alungarea gndurilor de momeala nca de la nceputurile lor printr-un
singur gnd; mijlocul ei n a fi cugetarea numai n cele de spuse; iar sfrsitul ei, rapirea mintii la
Domnul , Sfntul Ioan Scararul.
De voiesti sa acoperi rusine gndurile si sa te linistesti cu bucurie si sa pastrezi cu usurinta trezvia n
inima, rugaciunea lui Iisus sa se lipeasca de rasuflarea ta si vei vedea cum se mplineste aceasta n
putine zile , Sfntul Isihie.
Precum din zeci de mii de oameni, abia se afla unul care a mplinit putin poruncile si cele legiuite si a
ajuns la curatia sufletului, asa abia unul dintr-o mie s-a nvrednicit sa ajunga cu multa pazire de sine la
rugaciunea curata si sa sparga acest hotar si sa intre la aceasta taina. Pentru ca cei multi nu s-au
nvrednicit nicidecum de rugaciunea curata, ci numai putini. Dar la tina aceea de dupa ea si de dincolo
de ea, abia ajunge unul din generatie n generatie, prin harul lui Hristos , Sfntul Isaac Sirul.
Seznd ntr-o chilie linistita si ntr-un colt retras, ia aminte sa faci ceea ce-ti spun: nchide usa si
ridica-ti mintea de la tot ce e desert sau vremelnic. Apoi ntoarce-ti partea de jos a obrazului tau, sau
barba ta spre pieptul tau, ca sa iei aminte, cu mintea ta si cu ochii tai sensibili la tine nsuti. Si tine
putin si respiratia ta, ca sa tii si mintea si sa afli locul unde este inima ta si acolo sa fie n ntregime si
mintea ta , Sfntul Simeon Noul Teolog.
Staruie nlauntrul mintii si nu vei obosi n ispite, dar daca pleci de acolo, rabda cele ce-ti vin asupra ,
Isihie.

Saracia
Sarac este cel care s-a lepadat de toate avutiile si nu mai are nimic pe pamnt afara de trup; iar de
acesta nu-l mai leaga nici o afectiune, ci toata grija de sine a ncredintat-o lui Dumnezeu si crestinilor
evlaviosi , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Secularizare
Poate ca notiunea de societate secularizata nu indica o societate total necredincioasa, ci o societate n
care majoritatea membrilor ei nu mai practica rugaciunea dect foarte rar, n momente exceptionale ,
Pr. prof. Dumitru Staniloae.

73

Setea
Setea si privegherea au dobndit inima; iar din inima zdrobita au tsnit lacrimile , Sfntul Ioan
Scararul.
nseteaza pentru Dumnezeu ca sa te umpli de dragostea Lui , Sfntul Isaac Sirul.

Sfatuirea
nainte de toate, fa toate cu sfatul si cu ntrebarea Parintelui tau duhovnicesc n Domnul. Caci astfel,
cu harul lui Hristos ti vor parea usor de purtat si ca pe un drum neted si cele grele si potrivnice ,
Sfntul Isaac Sirul.
Este o lucrare a harului necunoscuta pruncului si este alta, a rautatii, care se aseamana adevarului.
Dar bine este sa nu primeasca acestea, de teama nselaciunii; dar nici sa le anatematizeze gndindu-se
cu teama ca ar putea fi adevarate; ci totdeauna sa alerge la Dumnezeu cu nadejde, caci El cunoaste
folosul amndorura. Dar sa fie ntrebat cel ce are har si puterea de la Dumnezeu sa nvete si sa
deosebeasca , Sfntul Marcu.

Sfintenia
Sfnt se numeste omul curatit de patimi si de pacate , Sfntul Antonie cel Mare.
Respectarea vointei lui Dumnezeu este un act de sfintenie. Noi ne supunem vointei lui Dumnezeu, nu
Dumnezeu vointei noastre , Avva Ioan Colov.
i cinstim pe sfinti, imitndu-i , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Unde este sfintenie, acolo este si curaj , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Admiram pe sfinti, nu att pentru ntelepciunea si iubirea lor pentru Dumnezeu n necazuri, ci, mai
mult, pentru ca ei ramn la fel de rvnitori si dupa ce furtuna a trecut, lasnd loc linistii. ... Nu e nici o
minune cainta omului la necaz, tinut n fru prin frica, ci, dupa ce a trecut ncercarea, acesta sa
continue n a-si arata ntelepciunea sufletului , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Sfintenia vine din dragoste. Toti cei ce cred si iubesc cu adevarat sunt sfinti , Sfntul Ioan Gura de
Aur.
Apropie-te de cei drepti si, prin ei, te vei apropia de Dumnezeu , Sfntul Isaac Sirul.
Desavrsirea omului este de a se socoti pe sine nedesavrsit , Fericitul Augustin.
Pacatosul se ascunde de Dumnezeu, sfntul se ascunde n Dumnezeu , Fericitul Augustin.

74

Sfintii au strabatut calea cea mai lunga pe care o poate strabate o fiinta umana : calea ce duce de la
iad la rai. Sau chiar o cale si mai lunga : calea de la diavol la Dumnezeu. ... Sfintii s-au ntrupat n
Hristos si s-au hristificat, nct au izbutit sa nfaptuiasca ceea ce Dumnezeu a lasat ca tel existentei
omenesti : ei au devenit dumnezei dupa har si hristosi dupa har, asa cum ne-a vestit ntr-un mod
att de expresiv Sfntul Simeon Noul Teolog , Justin Popovici.
Valoarea persoanei nu este frumusetea, ci sfintenia , A. Mateina.

Singuratatea
Ferice de cel ce traieste n sihastrie si care, departe de oamenii legati de pamntul pe care-l calca n
picioarele lor, si nalta sufletul catre Dumnezeu , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Iubeste lucrarea linistii mai mult dect saturarea celor flamnzi n lume si dect ntoarcerea multor
neamuri la Dumnezeu. Caci mai bine ti este sa te dezlegi de legatura pacatului dect sa eliberezi robi
din robie. Mi bine ti este sa te mpaci cu sufletul tau prin unirea ntr-un gnd a treimii din tine, adica a
trupului, a sufletului si a duhului, dect sa mpaci prin nvatatura ta pe cei tulburati Mai bine ti este
sa fi zabavnic la limba dect sa fi cunoscator si iscusit n a revarsa cu ascutimea mintii nvatatura ca pe
un ru. Mai de folos ti este sa te ngrijesti sa nvii din patimi sufletul tau cazut, prin miscarea
gndurilor tale n cele dumnezeiesti, dect sa nvii pe cei morti , Sfntul Isaac Sirul.
Cel ce-si simte pacatele lui e mai bun dect cel ce scoala mortii prin rugaciunea lui, cnd locuieste n
mijlocul multora. Cel ce suspina un ceas pentru sufletul sau e mai bun dect cel ce foloseste lumii
ntregi prin gndirea lui Cel ce urmeaza lui Hristos n tnguirea de unul singur e mai bun dect cel
ce se lauda pe sine n adunari , , Sfntul Isaac Sirul.
Omul care respinge societatea este sau animal, sau nger , Fericitul Augustin.
Nencetat sa crezi n Dumnezeu si pe tine daruieste-I-te cu totul. Sa nu doresti sa fii singur, n puterea
ta , Fericitul Augustin.

Slujirea
Traind din mila credinciosilor vom mpartasi soarta lor , Sfntul Ioan Casian.

Smerenia
Smerenia este sa socotesti pe toti oamenii mai presus dect tine , Sfntul Vasile cel Mare.
Mndria e un urcus n jos, - smerenia e o pogorre spre naltimi , Sfntul Grigorie de Nissa.

75

Acesta este cel ce se cunoaste pe sine mai bine, care nu se socoteste pe sine nimic. Caci nimic nu-i
att de placut lui Dumnezeu ca a se socoti cineva pe sine cu cei din urma , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cine se umfla pe sine nu se vede nici pe sine nici pe Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Smerenia covrseste pacatele noastre si ne ridica, iar mndria ne apasa sufletele spre pamnt si ne
coboara , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Daca vrei sa te folosesti de ntietate, cedeaz-o mereu altora! , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Smerenia nu nseamna ca un pacatos sa se socoteasca pe sine cu adevarat pacatos, ci smerenie este
cnd cel care stie ca a facut multe si mari fapte bune, sa se considere pacatos si nemerituos , Sfntul
Ioan Gura de Aur.
Daca vrei sa ai slava, dispretuieste slava , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Umilinta sta n a te socoti ca nimic si cel din urma om, orict de mari si numeroase ar fi meritele tale
, Sfntul Ioan Gura de Aur.
Atunci esti smerit, cnd, desi ai pricina sa te lauzi, totusi te micsorezi pe tine nsuti, te smeresti, te
umilesti , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Temelia filosofiei noastre este smerenia , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Tainele se descopera celor smeriti la cuget , Sfntul Isaac.
Unde odrasleste smerenia acolo izvoraste slava lui Dumnezeu , Sfntul Isaac.
Parerea de sine premerge certarii , Sfntul Isaac.
Pna cnd nu se smereste. Omul nu primeste rasplata faptelor sale. Rasplata nu se da prin fapte, ci
prin smerenie , Sfntul Isaac.
Omul care a ajuns sa-si cunoasca masura neputintei lui a ajuns la desavrsirea smereniei , Sfntul
Isaac Sirul.
Sufletul iubitor de Dumnezeu are obiceiul, chiar daca ar face toate faptele bune, sa nu-si puna nimic
pe seama sa, ci pe toate n seama Lui , Sfntul Macarie.
Acolo unde nu este smerenie, nu este nici Dumnezeu , Sfntul Macarie.
Daca voiesti sa te mntuiesti cu adevarat asculta cu fapta. Ridica picioarele tale de la pamnt si nalta
mintea ta la cer. Si acolo sa fie cugetarea ta noaptea si ziua. Si dispretuieste-te cu toata puterea pe care
o ai. Sileste-te sa te socotesti pe tine mai prejos de orice om. Aceasta este calea cea adevarata si alta
cale nu este celui ce voieste sa se mntuiasca n Hristos , Sfntul Varsanufie.
De voiesti sa te mntuiesti, tine sa nu fii bagat n seama si alearga spre ce-ti sta n fata , Sfntul
Varsanufie.
Smerenia face pe om locuinta lui Dumnezeu , Sfntul Varsanufie.
Smereste-te cu adevarat nu numai naintea lui Dumnezeu, ci si a oamenilor , Sfntul Varsanufie.
Sfintii, cu ct se apropie mai mult de Dumnezeu, cu att se vad pe ei mai pacatosi , Avva Dorotei.
Cine n-are smerenie, n-a mplinit nici o porunca , Avva Teodor.

76

N-am postit, n-am privegheat, nu m-am culcat pe jos, dar m-am smerit si aceasta m-a mntuit n
scurta vreme, urmarind aceasta nainte de orice altceva: sa nu fiu luat n seama , Sfntul Ioan Scararul.
Uitarea greselilor e lucrul mndriei, dar aducerea - aminte a lor e calauza spre smerenie , Sfntul Ioan
Scararul.
Leaga de nfrnare smerenia, fara de care cea dinti se va afla nefolositoare , Sfntul Ioan Scararul.
Smerenia aduce chiar fara fapte iertarea multor greseli, dar faptele fara smerenie sunt dimpotriva,
nefolositoare . Pe ct e de trebuinta sarea pentru bucate, pe atta smerenia pentru orice virtute. Si ea
poate sa zdrobeasca taria multor pacate , Sfntul Macarie.
Smerenia nu se dobndeste prin ncovoierea grumazului, prin rncezeala coamei sau prin haina
nengrijita, aspra si soioasa, n care multi socotesc ca sta toata virtutea; ea vine din inima zdrobita si
salasluieste n duhul smereniei , Nichita Stithatul.
Sufletul sarac cu duhul este acela care si cunoaste ranile, care percepe ntunericul patimilor care l
nconjoara si cauta totdeauna izbavire de la Domnul , Nichita Stithatul.
Fara smerenie, adevarul e orb , Ilie Edictul.
Trebuie sa tii capul plecat, pentru ca, n felul acesta, n suflet coboara smerenia si evlavia. Astfel
nvatam sa-i respectam pe ceilalti, sa-i cinstim, sa-i iubim, ca mai buni dect noi, ca pe prietenii nostri,
ca pe icoane ale lui Dumnezeu , Avva Pamvo.
Adevarata smerenie contine toate celelalte virtuti , Dicton patristic.
Evlavia dinafara fara cea dinauntru este ca teaca fara sabie , Sfntul Tihon.
Umilinta n blanuri scumpe este mai buna dect mndria ntr-o haina calugareasca , Bernard de
Clairvaux.
Dumnezeu nu ne-a spus : nvatati de la Mine cum au fost facute cerul si pamntul, cum au fost
create toate cele vazute si nevazute, cum se fac minuni si se nviaza mortii!; dar ne-a spus : nvatati
de la Mine, caci sunt blnd si smerit cu inima! O smerenie profunda este mai temeinica dect o
naltare trufasa , Fericitul Augustin.
Umilinta este adevarata piatra de ncercare a celui maret , Francisc de Sales.

Spovedania
Nu-ti descoperi gndurile tuturor, ci doar acelora care pot sa-ti vindece sufletul , Sfntul Antonie cel
Mare.
Pacatul este o rana care, ascunsa de ochiul medicului, devine incurabila , Sfntul Vasile cel Mare.
Intra n Biserica si te caieste; aici nu se trage la judecata, ci se da iertarea pacatelor , Sfntul Ioan
Gura de Aur.
Cainta ... ne deschide cerul , Sfntul Ioan Gura de Aur.

77

Pacatul marturisit devine mai mic, cel nemarturisit devine mai mare , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Ranile descoperite nu se vor face mai rele, ci se vor tamadui , Sfntul Ioan Scararul.
nainte de toate sa ne marturisim bunului si singurului nostru Judecator, iar daca El porunceste, sa ne
marturisim si tuturor. Caci ranile descoperite nu se vor mari, ci se vor tamadui , Sfntul Ioan Scararul.
Nu este alt pacat neiertat dect cel pentru care nu se face pocainta , Sfntul Isaac Sirul.
Marturisirea faptelor rele este nceputul faptelor bune , Fericitul Augustin.

Suferinta
Lumea se recreeaza printr-o continua suferinta , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Doar cel ce-mi mpartaseste suferinta ma poate ajuta .

Sufletul
Sufletul curat, daca va privi n el nsusi, l va vedea, ca ntr-o oglinda, pe Dumnezeu , Sfntul
Atanasie cel Mare.
Dupa cum vei sluji sufletul pna ce esti n trup, asa si el te va sluji pe tine dupa ce vei iesi din trup ,
Sfntul Antonie cel Mare.
Numai Dumnezeu poate vindeca sufletele noastre , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Daca ajungem lnga Dumnezeu, suntem n cer. Sa ne facem sufletul cer! , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Sufletul traieste vesnic si nu poate muri, caci este suflare din suflarea lui Dumnezeu, ... iar la
Judecata de Apoi, sufletul iarasi se va uni cu trupul , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cnd veti curata sufletele voastre, atunci vor straluci si se vor mpartasi de prezenta lui Dumnezeu si
de dumnezeiasca si cereasca Sa stralucire. Atunci, sufletele vor fi ca niste oglinzi curate, receptive la
lumina dumnezeiasca si vor putea primi si ele stralucire , Dionisie Areopagitul.
Fii mpacat cu sufletul tau si, atunci, cerul si pamntul se vor mpaca cu tine , Sfntul Isaac Sirul.
Scara ce duce n mparatie este ascunsa n sufletul tau , Sfntul Isaac Sirul.
Dumnezeu este mostenirea sufletului, iar sufletul este mostenirea lui Dumnezeu , Sfntul Macarie.
Sufletul e ca un izvor : din izvor, cu ct se ia apa mai multa, cu att da la iveala apa mai curata.
Sfntul numeste sufletul constiinta , Cuviosul Agaton.
n orice suflet se regaseste sensul spiritual si imaginea lui Dumnezeu , Origen.
Vreti sa aflati valoarea sufletului ? Ascultati n ce a constat rascumpararea lui : sngele si moartea
unicului Dumnezeu , Fericitul Augustin.
Sufletul tau trebuie sa devina frumos si divin, daca vrei sa contempli pe Dumnezeu si frumusetea ,
Plotin.

78

n sufletul uman este o transformare minunata pe care Dumnezeu nsusi o lucreaza , Harent.

Stiinta
Nici ntr-un caz nu trebuie sa nesocotim stiinta, pentru ca asa li se pare unora; cei ce sustin asa ceva
trebuie socotiti prosti si ignoranti, pentru ca ar vrea ca toti sa fie ca dnsii, ar vrea ca ignoranta lor
personala sa se ascunda n dosul ignorantei generale, sa scape cu alte cuvinte, de imputarea ignorantei
lor , Sfntul Grigorie Teologul.
Cunoasterea fara dragoste este vatamatoare , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nimic nu veti sti vreodata precum ar trebui sa stiti , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Daca nu pricepi ceea ce e sub tine, cum vei pricepe ceea ce e deasupra ta? , Sfntul Tihon.
Daca vom sti totul, dar nu vom sti cum sa ne mntuim sufletul, nu ne va folosi la nimic; vom ramne
nefericiti , Fericitul Augustin.
Stiinta trebuie sa vada dincolo de ea pe Dumnezeu, ntre stiinta si credinta nefiind o contrazicere.
Stiinta reclama existenta unuia care i-a dat legi pe care le studiaza stiinta - si care ne conving cel mai
mult ca exista un Dumnezeu care a dat toate rnduielile ce sunt n lume. Trebuie sa mergem de aceea
ntotdeauna la studierea stiintifica a lucrurilor cu credinta n Dumnezeu, pentru ca, pe lnga ceea ce ne
da stiinta pentru viata aceasta, sa avem ti asigurarea vietii viitoare si a naintarii noastre vesnice,
desavrsite , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Aspectul formativ trebuie sa domine asupra celui informativ .,
Astazi, nici teologia, nici filozofia nu mai schimba fata lumii, ci stiinta .

Tainele Sfinte
fara a ne fi botezat cu apa si cu Duh Sfnt nu putem intra n viata, iar fara a mnca Trupul Fiului
Omului si a bea Sngele Lui nu putem avea viata ntru noi , Nicolae Cabasila.
Prin mijlocirea acestor Sfinte Taine, Hristos vine la noi, si face salas n sufletul nostru, se face una
cu el si-l trezeste la o viata noua. Odata ajuns n sufletul nostru, Hristos sugruma pacatul din noi, ne da
din nsasi viata Sa si din propria Sa desavrsire, ne face partasi la biruinta Sa - o! Ct e de nespusa
bunatatea Lui!- dupa ce am iesit din baia Botezului ne pune pe frunte cununa de lauri, iar la ospatul
Sfintei mpartasanii ne mai declara si biruitori mpreuna cu El , Nicolae Cabasila.
Cu ajutorul Sfintelor Taine ne nastem la viata duhovniceasca, cu ajutorul lor crestem n ea si ajungem
sa ne unim n chip stralucit cu nsusi Mntuitorul nostru , Nicolae Cabasila.
Botezul este acela care ne da nsasi si trairea noastra ntru Hristos ungerea cu Sfntul Mir
desavrseste pe noul nascut la viata Duhului ntarindu-i puterile de care are lipsa aici pe pamnt, iar

79

Dumnezeiasca mpartasanie sustine aceasta viata, pastrnd-o ntr-o stare nfloritoare , Nicolae
Cabasila.
Prin Sfintele Taine oamenii ajung dumnezei si fii ai lui Dumnezeu, iar firea noastra omeneasca se
nvredniceste de cinstea care numai Domnului i se cuvine Nicolae Cabasila.
Cunoasterea noastra de Dumnezeu o dobndim prin legatura nemijlocita cu El din clipa cnd raza
dumnezeiasca a atins sufleul nostru , Nicolae Cabasila.
mpartasania: este lumina pentru cei care acum au de gnd sa se spele de pacate, putere care
npinteneste pe cei ce vreau sa lupte contra duhului rau si a patimilor , Nicolae Cabasila.
Iata asadar, ce bogata comoara de bunatati ne aduce aceasta Taina: iertarea pacatelor, stergerea
rusinii celei faradelege, rennoirea frumusetii noastre sufletesti, legarea de Hristos cu legaturi mai
strnse dect fata de parintii trupesti, ntr-un cuvnt ca nici o alta Taina, l umple pe crestinul adevarat
de toata desavrsirea , Nicolae Cabasila.
De aceea si cred ca Mntuitorul spune ca fericirea dreptilor este o cina la care El nsusi slujeste ,
Nicolae Cabasila.
Pentru cei care au ncetat de a mai duce viata trupeasca, Hristos nu mai este nici Pine, nici Pasti, ci
nsusi izvorul vietii (strvul - Matei 24, 28) , Nicolae Cabasila.
Cine a plecat din aceasta viata fara sa se fi mpartasit deloc din darurile acestea, acela nu va avea
parte de viata - de aceea mparatia cerurilor nauntrul vostru este, Luca 17, 21 , Nicolae Cabasila.
Putem pastra viata n Hristos: potrivindu-ne cu voia lui Dumnezeu si ascultnd de poruncile Lui; Si
acum, dupa nviere, Domnul are trupul plin de rani si de urmele cuielor socotind acestea toate ca o
podoaba , Nicolae Cabasila.

Tacerea
Cel ce-si nfrneaza limba de la brfire, pazeste inima lui de patimi, si cel ce curateste inima lui de
patimi, vede n tot omul pe Domnul , Sfntul Isaac Sirul.
Cnd vei pune toate faptele vietuirii tale pe un taler si tacerea pe celalalt, vei afla ca ea cntareste mai
greu , Sfntul Isaac Sirul.
Mai presus de toate iubeste tacerea, ca ea te apropie de rod. Caci limba n-are putere sa ne apropie de
el. Mai nti sa ne silim sa tacem; apoi din tacere se naste n noi ceva care ne conduce spre tacere.
Tacerea este taina veacului viitor. Iar cuvintele sunt uneltele lumii acesteia , Sfntul Isaac Sirul.
Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Linistea este misterul lumii ce va veni , Sfntul
Isaac Sirul.
Tacerea va fi vorbirea veacului ce va sa vina , Sfntul Isaac Sirul.
Nu judeca pe nimeni si nvata sa taci , Macarie.

80

A sti sa taci este o virtute mai mare dect a sti sa vorbesti , Sfntul Ambrozie.

Timpul
Celor ce iubesc cu adevarat, viata ntreaga li se pare o zi , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Exista trei timpuri : prezentul trecutului, prezentul prezentului si prezentul viitorului , Fericitul
Augustin.
Fara Tine, Doamne, nu sunt nimic n aceasta lume. Prin urmare, fara Tine, ce-as putea fi n vesnicie?
, Fericitul Augustin.
n viata sfintilor nu exista mine , Tereza de Avila.
Timpul nseamna pentru Dumnezeu durata asteptarii ntre bataia Sa la poarta si fapta noastra de a
deschide , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Tineri - sfaturi
Nici slava stramosilor, nici puterea trupului, nici frumusetea, nici maretia, nici cinstea data de toti
oamenii, nici chiar demnitatea de mparat, n sfrsit, nimic din cele ce pot fi numite mari de oameni nu
le socotim vrednice de dorit si nici nu pizmuim pe cei ce le au, ci prin nadejdile noastre, mergem mai
departe si facem totul pentru pregatirea altei vieti , Sfntul Vasile cel Mare.
Sa ascultam nvataturile sfinte si de taina dupa ce am fost initiati mai nti n literatura profana. Dupa
ce ne-am obisnuit sa privim soarele n apa, putem sa ne ndreptam privirile si spre lumina lui , Sfntul
Vasile cel Mare.
Dupa cum celelalte fiinte se bucura numai de mirosul sau de frumusetea florilor, iar albinele pot lua
din flori si miere, tot asa si aici, oamenii, care nu cauta n astfel de scrieri (laice) numai placutul si
frumosul, pot sa scoata din ele si un oarecare folos pentru suflet. Trebuie deci si voi sa cititi scrierile
autorilor profani, asa cum fac albinele: acelea nici nu se duc fara nici o alegere la toate florile, nici nu
ncearca sa aduca tot ce gasesc n florile peste care se aseaza, ci iau ct le trebuie pentru lucrul lor, iar
restul l lasa cu placere. Noi daca suntem ntelepti, sa luam din carti ct ni se potriveste cu noi si ct se
nrudeste cu adevarul iar restul sa-l lasam. Si dupa cum atunci cnd culegem flori de trandafir dam la o
parte spinii, tot asa si cu niste scrieri ca acestea: sa culegem att ce este de folos si sa ne ferim de ce
este vatamator. Asadar chiar de la nceput se cuvine sa cercetam pe fiecare dintre nvataturi si sa le
adaptam scopului urmarit, potrivit proverbului doric: potrivind piatra dupa fir , Sfntul Vasile cel
Mare.
Oamenilor trebuie sa va ngrijiti de virtute, care noata chiar cu cel naufragiat; iar cnd ajunge gol la
tarm l arata mai vrednic dect fericitii , Sfntul Vasile cel Mare.

81

Singurul bun, care nu se pierde este virtutea; ramne att celui n viata ct si celui care i s-a sfrsit
viata , Sfntul Vasile cel Mare.

Traditia
Sfnta Scriptura si Sfnta Traditie ... au aceeasi putere pentru credinta , Sfntul Vasile cel Mare.
Traditia e credinta vie a celor morti, traditionalismul e credinta moarta a celor vii , Sfntul Simeon
Noul Teolog.
Datina se preface n a doua natura , Bernard de Clairvaux.
Traditia - citirea si auzirea Scripturii prin Duhul Sfnt , Al. Schmemann.
Traditia este o comuniune cu misterul istoriei , N. A. Berdiaev.
Traditia este viata Bisericii n Duhul Sfnt , Vladimir Lossky.
Martorilor traditiei nu trebuie sa le cerem buletinul de identitate , Andr Scrima.

Triadologia
Fiul si Sfntul Duh sunt cele doua mini ale Tatalui , Sfntul Irineu.
n Sfnta Treime exista o comuniune si o distinctie care depasesc posibilitatile cuvntului si
ntelegerii, ... o paradoxala diversitate n unitate si o unitate n diversitate , Sfntul Grigorie de Nyssa.
Totul este savrsit de la Tatal, prin Fiul, n Duhul Sfnt , Sfntul Chiril al Alexandriei.
Cnd ncepi sa numeri Treimea, parasesti adevarul , Fericitul Augustin.
Noi gasim n propria noastra constiinta marturii att de stralucitoare despre existenta unitatii n trei
ipostaze (eu, tu, noi), nct aceasta dogma devine o necesitate pentru gndire si punctul de plecare al
oricarei metafizici. Dogma Sfintei Treimi nu este numai o formula doctrinara, ci o experienta crestina
vie , Serghei Bulgakov.
Persoana se exprima n renuntarea de a exista pentru ea nsasi. ... Persoanele Sfintei Treimi nu Se
afirma pe Ele nsele, ci una pe alta , Vladimir Lossky.
Treimea nu se reduce la o esenta divina abstracta si impersonala, ci este o Treime de Persoane Care
Se iubesc, Care-si extind iubirea Lor peste noi si n noi, n Hristos Care patimeste pentru noi, Care este
ntreg iubire pentru noi. Hristos ne cheama de asemenea sa naintam cu ajutorul Sau spre o umanitate
asemenea umanitatii Sale : o umanitate care vrea sa sufere pentru ceilalti ca sa-i nnobileze, ca sa faca
bucurie Tatalui ceresc, dndu-I bucuria de a vedea ca naintam prin iubirea dintre noi spre iubirea fata
de El , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Sfnta Treime este structura supremei iubiri, izvorul vietii si al rationalitatii, ... culminatia smereniei
si a jertfei iubirii , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

82

Iubirea dintre cele Trei Persoane dumnezeiesti este singura explicatie pentru actul crearii , Pr. prof.
Dumitru Staniloae.
Sfnta Treime este suprema taina a existentei , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Teologia dinainte de Niceea, a vazut n Tatal, izvorul existentei, n Fiul, rationalitatea, sensul care
structureaza si rnduieste totul, iar n Sfntul Duh, dinamismul care face ca ntreaga creatie sa tinda
spre plenitudine , Olivier Clement.

Trupul
Neputinta trupului trebuie sa dea o noua putere sufletului nostru , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Hraneste-ti trupul, dar nu-l omor prin lacomie! , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Trupul nostru cel muritor se va preschimba, muritorul se va mbraca n nemurire, iar n locul nevoilor
va intra o pace sigura si un statornic repaos al vietii , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Asa cum aici se vede sufletul prin trup, tot asa acolo, n viata viitoare, se va vedea trupul prin suflet ,
Sfntul Grigorie Palama.
Toata viata sufletului se reazema pe trup , Tertulian.

Viata
Faptele savrsite de oameni sunt de trei feluri : conform firii, mai prejos de fire si mai presus de fire.
... Fireasca este pacea, mpotriva firii este dusmania si, mai presus de fire, este iertarea si binele
dezinteresat , Sfntul Atanasie cel Mare.
Adeseori vad saraci care sunt bogati si bogati care-s saraci, barbati care sunt femei si femei care sunt
barbati, ntelepti nebuni si oameni fara de carte ntelepti , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Cele mai divine si mai nalte dintre lucrurile vazute si ntelese sunt numai niste simboluri , Sfntul
Dionisie Areopagitul.
i laudati pe cei din trecut, dar traiti dupa obiceiurile celor de azi , Tertulian.
O, daca oamenii ar iubi viata netrecatoare ca si pe cea trecatoare ... ! , Fericitul Augustin.
n aceasta lume trebuie sa traim n asa fel, nct sa fim cu sufletul n cer, iar cu trupul n mormnt ,
Francisc de Sales.
Sensul vietii consta n eternizarea persoanei , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
Scopul vietii noastre este sa devenim, cu adevarat, noi nsine , Kirkegaard.
Intram n viata, muscam din primele ei zile ca dintr-un bun care de acum ncepe sa fie consumat,
ne asezam apoi temeinic la acest ospat, cu timpul, ncepem sa nghitim zilele si sa le facem sa dispara
n mormntul care suntem si care capata contur si se umfla cu fiecare zi ngurgitata, urcam catre

83

zenitul acestui parcurs, ncepem apoi coborsul tinndu-ne tot mai greu pe picioare si speriati ca
rezerva de timp se apropie de sfrsit, ca vom muri de foame de timp.
Numai ca aceasta descriere mecanica a vietii ca portie de timp ce urmeaza a fi consumata este
exterioara si falsa. singura problema este ce faci si ce ai facut tu cu timpul tau. L-ai mplinit? Sau lai risipit?
Acest a mplini timpul nu poate surveni dect pentru cei care au tinut anticipativ moartea sub
ochi Sfrsitul dicteaza petrecerea timpului nostru Spaima pe care o simt n fata sfrsitului nu
vine asadar din sfrsitul nsusi, ci din timpul care a trecut ce am facut cu zilele muritoare ale
vietii mele? Ce s-a ales din ele? , Gabriel Liiceanu.
Taina existentei umane nu consta n a trai, ci n a sti pentru ce traiesti , Dostoievski.
Cea mai sigura glorie umana: ntelegerea propriei tale soarte , Mircea Eliade.

Viata n Hristos
Viata n Hristos ncepe si se desavrseste n viata pamnteasca, nsa desavrsirea ei se atinge abia
cnd ajungem n cea viitoare , Nicolae Cabasila.
Cu ajutorul Sfintelor Taine ne nastem la viata duhovniceasca, cu ajutorul lor crestem n ea si ajungem
sa ne unim n chip stralucit cu nsusi Mntuitorul nostru , Nicolae Cabasila.
Botezul este acela care ne da nsasi si trairea noastra ntru Hristos ungerea cu Sfntul Mir
desavrseste pe noul nascut la viata Duhului ntarindu-i puterile de care are lipsa aici pe pamnt, iar
Dumnezeiasca mpartasanie sustine aceasta viata, pastrnd-o ntr-o stare nfloritoare , Nicolae
Cabasila.
Prin Sfintele Taine oamenii ajung dumnezei si fii ai lui Dumnezeu, iar firea noastra omeneasca se
nvredniceste de cinstea care numai Domnului i se cuvine , Nicolae Cabasila.

Viciu
Cel mai mare viciu este atunci cnd pari virtuos fara sa fii , Sfntul Vasile cel Mare.
E mai usor sa dai cuiva un viciu dect sa-i transmiti o virtute; la fel cum e mai usor sa-l molipsesti de
o boala dect sa-i dai din sanatatea ta , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Lacomia este o betie mai rea dect betia , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Vinul este de la Dumnezeu, betia este de la diavol , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nu dispretuiti vinul, dispretuiti betia! , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Betia este icoana mortii , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Betia este data de vin sau de prea multe griji lumesti , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Desertaciunea din afara e semnul vadit al saraciei dinauntru , Sfntul Ioan Gura de Aur.

84

Grija de pntece este radacina tuturor relelor , Sfntul Ioan Scararul.

Vinul nroseste fata, dar nnegreste sufletul; nveseleste trupul, dar ntristeaza duhul , Iacob al
Antiohiei.
Cel lacom nu se bucura de ceea ce are, ci se ntristeaza pentru ce nu are , Ilie Miniatis.
Viciile sunt calai care te omoara ncet , Nicolae Iorga.

Virtutea
Cel mai mare viciu este atunci cnd pari virtuos fara sa fii , Sfntul Vasile cel Mare.
Oamenilor trebuie sa va ngrijiti de virtute, care noata chiar cu cel naufragiat; iar cnd ajunge gol la
tarm l arata mai vrednic dect fericitii , Sfntul Vasile cel Mare.
Singurul bun, care nu se pierde este virtutea; ramne att celui n viata ct si celui care i s-a sfrsit
viata , Sfntul Vasile cel Mare.
Nu-l invidiati pe cel bogat pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea sa si pe cel ntelept
pentru stiinta sa, caci toate acestea sunt mijloace ale virtutii doar pentru cei care le ntrebuinteaza bine,
fiindca fericirea nu sta n ele nsele , Sfntul Vasile cel Mare.
Virtutea depinde de noi , Sfntul Vasile cel Mare.
E mai usor sa dai cuiva un viciu dect sa-i transmiti o virtute; la fel cum e mai usor sa-l molipsesti de
o boala dect sa-i dai din sanatatea ta , Sfntul Grigorie de Nazianz.
Virtutea izvoraste din dragoste, iar dragostea din virtute , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Omul nu poate primi pecetea virtutii lui Dumnezeu daca nu e cercat prin dureri si neputinte , Diadoh
al Foticeii.
Unele virtuti opresc patimile, altele le distrug , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Nu ni se va deschide poarta mparatiei cerurilor daca n-am batut la poarta virtutilor prin fapte ,
Sfntul Maxim Marturisitorul.
Fiinta tuturor virtutilor este nsusi Domnul nostru Iisus Hristos (1 Cor. 1,30) , Sfntul Maxim
Marturisitorul.
Fiecare virtute este maica celeilalte, ntre virtuti exista si o legatura cronologica nu numai ontologica
, Sfntul Isaac Sirul.
Daca virtutii i iei libertatea, i-ai luat esenta , Origen.
n cele din urma, cununa si rodul tuturor virtutilor, ale tuturor crestinilor si ostenelilor duhovnicesti
este dragostea , Al. Schmemann.
Virtutea si adevarul trebuie iubite pentru ele nsele fiindca binele suprem mai vechi dect vesnicia si
virtutea suprema mai veche dect vesnicia este Dumnezeu. Cine le iubeste, l iubeste pe Dumnezeu si
iubindu-L devine fiul lui Hristos , Quo vadis.

85

Vrei sa te mbogatesti, mbogateste-te n fapte bune. Doresti sa aduni comoara? Nu te mpiedic.

Numai aduna comoara n cer .

Voia proprie
Atunci cnd diavolul gaseste ntr-un om o voie proprie si o pornire de ndreptatire, prin ea l va
rapune; caci unde vede diavolul pe cineva ca nu voieste sa pacatuiasca, nu e asa de neiscusit n a face
raul, nct sa-l momeasca dintr-o data la vreunul din pacatele vadite, ci, viclean cum este, se mpreuna
cu o pornire de ndreptatire, adica cu o ndreptatire ce ne-o dam noi si atunci are mai multa putere si
ne vatama mai mult , Avva Dorotei.

Vointa
Unde e hotarrea vointei, nimic n-o mpiedica , Sfntul Vasile cel Mare.
n puterea noastra, sta doar virtutea si aceasta poate fi obtinuta prin vointa , Sfntul Vasile cel Mare.
Pentru a te mntui e de ajuns sa vrei , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Dumnezeu nu rasplateste rezultatele, ci intentia , Sfntul Ioan Gura de Aur.
Ceea ce ne este de folos, aceea vrea Dumnezeu si, ceea ce vrea Dumnezeu, aceea ne este de folos ,
Sfntul Ioan Gura de Aur.
Nu locul l mntuieste pe om, ci vointa lui. Adam a cazut chiar n rai, n timp ce Lot s-a pazit chiar n
Sodoma , Sfntul Efrem Sirul.
Voia noastra trebuie sa faca loc voii lui Dumnezeu , Sfntul Maxim Marturisitorul.
Daca Dumnezeu nu ne-ar ajuta, nu doar ca n-am nvinge, dar nici nu am mai putea lupta , Fericitul
Augustin.
Cine a spus ajunge!, a pierit , Fericitul Augustin.
Un om nu trebuie sa se abata din drumul sau numai pentru ca latra cinii , H. M. Stanley.

Album foto

86

87

88

Manastirea Varbila
Istoricul Lacasului

Documentatie istorica cu privire la ansamblul

fostei manastiri Verbila, Judetul Prahova

Biserica fostei manastiri. Ctitorii. Istoricul lacasului.

Aceasta manastire avand hramul "Adormirii Maicii Domnului", este atestata documentar la inceputul
veacului al XVI-leal. Pisania ii aminteste pe primii etitori ; "Acest templu al Santei Adormiri al
Nascatoarei de Dumnezeu l-a facut jupan Dragomir, marele spatar, si jupan Thoma ban; scris
septembrie in 14 zile, in anul 7041; si jupan Cracea al doilea vistier".

Din documente aflam ca Dragomir spatar <din Cepturi> a fost omorat din porunca domnitorului Vlad
Vintila la 1535, iar pe o piatra de mormant din aceasta manastire pe care figureaza numele lui Toma
ban sta scris anul 1536.

89

Toma ban <din Pietrosani> a avut copii pe Calea, casatorita cu Dumitru <din Epotesti>, si un fiu,
Sanciu. Acesta a fost si el omorat din porunca domnitorului Radu Paisie si se pare ca a fost
inmormantat tot la manastirea Varbila

lata dar ca primii ctitori au fost omorati inca de la jumatatea veacului al XVI-lea.

Pana la 1653, poate din lipsa documentelor, nu mai intalnim nici o mentiune cu privire la ctitorii
acestei manastiri.

Amintim insa ca la <1554-1557>, Stanila vornic din Pietrosani, neavand copii si-a lasat intreaga avere
manastirii Verbila. El a fost omorat la 1558, din porunca domnitorului Mircea Ciobanul.

Printre figurile zugravite in interiorul bisericii, pe peretele de apus, rezervat ctitorilor, se af1a si una a
lui Sanila Filipescu vcrnicul.Pentru ca nu intalnim nici un membru al familiei Filipescu, care sa poarte
prenumele de Stanila, presupun ca este vorba de o confuzie intre Stanila vornicul si unul dintre
Filipesti, confuzie care s-a produs mai tarziu, cand a fost refacuta pictura. Numele boierilor Filipesti se
leaga de manastirea Verbila, din fostul judet Saac.

La 1653, Dumitrasco stolnicul Filipescu si fiul sau, Pana spatar, apareau intr-un

document ca ctitori ai manastirii Verbila.

Prezenta celor doi boieri Filipesti ca ctitori ai acestei manastiri isi gaseste explicatia in faptul
ca Dumitrasco era nepotul Calei din Cepturi, fiica lui Toma ban. Se pare ca mormantul Calei se
gaseste la aceasta manastire.

Deocamdata este dificil de explicat de ce Stoica spatar din Cepturi, fiul Calei, nu s-a interesat de
aceasta manastire si de ce Dumitrasco Filipescu apare mentionat ca ctitor abia la 1653. Am putea face
totusi cateva presupuneri. Astfel, fie datorita faptului ca Dumitasco nu a primit de la tatal sau nici o
mosie, fie ca, dupa cum aratam mai sus, participase la refacerea manastirii din Margineni si la
construirea bisericii din FiIipesti, el s-a interesat tarziu de aceasta manastire. Astfel s-ar putea spune ca
manastirea si-a datorat reinvigorarea boierului Dumitrasco Filipescu mare stolnic.

90

Cei doi boieri, stolnicul si fiul acestuia, Pana Filipescu au reparat probabil manastirea inainte
de 1653. O astfel de interventie a fost probabil necesara dupa cele doua cutremure foarte puternice din
1620 si 1628 care au afectat Tara Romaneasca.

Dintr-un act de danie a lui Matei Filipescu aflam ca refacerea manastirii s-ar datora lui Pana
Filipescu: () sfanta manastire Verbila, care mai nainte vreami ctitor fiind stamosul nostrum au fost
facut apoi mai pa urma parintele nostrum raposatul si fericitul <Pana> Filipescu biv vel spatar din
temelie, manastire de piatra cu toata cheltuiala lui o au facut si cu ce au putut o au inzestrat () .

O astfel de refacere in cursul secolului al XVII-lea , poate fi argumentata si de existenta unor

elemente de arhitectura prezente si la alte constructii de acest fel, din aceasta perioada.

Dupa moartea lui Pana Filipescu grija acestei manastiri au avut-o fii sai.

La 1689, Matei aga Filipescu il numea pe un anume Serafim, egumen la manastirea Verbila:
Dat-am scisoarea noastra parintelui Serafim, ca sa fie sfintia sa egumen la manastirea noastra la
Verbila si dupa cum si sfintia sa s-au inchinat sfintei manastiri cu ci-ar avea si acolia sa savarseasca.
Deci si noi sa-i lasam sa fie sfintia sa egumen si purtatorul de griji sfintii case intru toata viata sfintii
sale si dupa cum s-au fagaduit sa-i sileasca cu toata inima purtatoru de griji sfintii case.

Asijderea poruncim si voao tuturor case sinteti lacuitori acolo la sfanta manastire calugari poslusneci
sa aveti ascultaria da parintele acesta care l-am pus egumen, de tot ce va porunci si voi tiganilor inca
sa aveti ascultaria da parintele egumen acesta si sa va parasiti de raotati ca veri care n-ar asculta sa fie
volnic egumenul sa faca zapis dupa <voia> mea.

Acest act este semnat si de fratele sau, Constantin capitan Filipescu.

Egumenul asezat de Matei Filipescu este mentionat in documente pana in anul 1699.

Averea acestei manastiri provenea din daniile facute de ctitori sau de la alte persoan,e din
inchinari de schituri si din cumparaturile facute de egumenii de acolo. Astfel manastirea stapanea
ocina de la Verbila, dania lui Dragomir Spatar.

La 1544-1547 Stanila vornic a intocmit un act prin care, dupa moartea sa, toate mosiile sale
aveau sa fie lasate manastirii Varbila. Prin acest act mai multe parti de sate din judetele Buzau,

91

Ialomita si Saac au intrat in stapanirea manastirii: Loloesti, Cepturile, Barseni, Badeni, Oltesti,
Musetesti, Hodopeni etc.

La 1688, Matei Filipescu aratand ca numai prin fapte bune si ajutor dat caselor si
manastirilor oamenii pot arata iubirea fata de Dumnezeu, a facut o danie de sare din ocna de la
Teisani manastirii Verbila. Tot atunci manastirii i se facea o danie de la Slanic.

In 1665, in timpul egumenului Avraam mai multi au inchinat manastioara lor de la seciu la
manastirea Verbila, cu locul din jurul ei, cu vii si cu vad de moara in garla, pentru pomana stramosilor
si mosilor lor. O noua inchinare are loc in 1689 cand Daniil ieromonahul de la Slanic a inchinat partea
lui de mosie de acolo cu moara si cu schitul pe care il cumparase, egumenului Serafim, danie pentru
pomenirea sufletului sau si al parintilor sai. Zece ani mai tarziu, boierii din Cepturile, Dumitru cu
fratele sau, Tanasie, fii Papei paharnicul, nepotii lui Buzinca comis si boierii din Botiani neputand
intretine manastirea lor din Cepturi au inchinat-o cu mosiile si viile ce le avea egumenul Serafim de la
Verbila, pentru ca este saraca si stricata si pentru a nu se strica pomana mosilor si stramosilor.
Egumenul urma sa o repaare, sa aseze acolo un preot si sa-i pomeneasca pe ctitoti la Sfanta Liturghie.

Pentru ca pe acest act de inchinare nu apare semnatura nici unui calugar, presupun ca este vorba de o
biserica din sat.

Asa cum se observa la sfarsitul veacului al XVII-lea situatia economic a manastirii era buna.

Cu totul altfel se prezinta situatia la inceputul secolului urmator, la 1735, cand manastioara
Verbila era metoh al manastirii Margineni, manastire inchinata la randul ei la muntele Sinai din 1731.
Atunci , egumenul grec Anthim de la manastirea Margineni a refacut-o din temelie fiind foarte
stricata si de iznoava. Inchinarea manastirii Verbila catre manastirea Margineni, a avut loc probabil
candva dupa 1699; probabil la 1731 cand apare aici un egumen grec.

La 1863 a avut aceeiasi soarta cu a tuturor manastirilor inchinate. I-au fost confiscate toate
averile functionand pana astazi ca biserica de mir.

92

Intocmit

Istoric Irina Pavelet

De la Ploiesti, mergand prin Bucovul, a fost targ in vechime si capitala de judet pana in 1840,
lasand soseaua Ploiesti Buzau la dreapta si luand-o pe soseaua judeteana ce trece prin satele Plopu si
Nisipoasa, prin paduri intinse, dupa ce urci o coasta impadurita, cobori intr-o vale adanca, unde este
asezat satul Verbila, in centrul caruia se afla manastirea cu acelasi nume.

Padurile intinse din jurul satului, ca si acesta de altfel, au reprezentat proprietatile manastirii
pana in anul 1864, cand Cuza-Voda secularizeaza toate averile manastiresti. Daca romanii nu au avut
castele atat de intarite ca si cele din Apus, manastirile lor au fost la fel de puternice ca orice fortarete
militare.

Din acest punct de vedere, manastirea Verbila a fost socotita drept una din cele mai puternice,
mai bine ascunse, fiind considerata ca un bun loc de refugiu si aparare pentru oamenii acelor vremi.

Vechea pisanie, sfaramata in doua bucati de piatra puse deasupra lespezilor scarii la intrare
glasuieste astfel: Acest Hram al Sfintei Precesti, Nascatoare de Dumnezeu, la facut Dumnealui
Dragomir, marele Spatar si Dumnealui Toma Ban in luna lui Sept.14 zile, anul 7048(1539) si
Dumnealui Caraciu, al doilea Vistier. In scriptia este in slavoneste si a fost tradusa de marele istoric
Nicolae Iorga.

Tot pe aceste pietre, mai jos scrie: Pe locul de inchinare egumenul Andronic si ieromonahul
Sava au facut acest hram. Maiestrul Stefan a lucrat

Acestea sunt inscriptiile cele vechi de la zidireea manastirii, facuta de trei boieri de seama:
Dragomir, mare Spatar, Toma Ban, Caraciu, al doilea Vistiernic, in vremea domniei lui Radu Paisie
(1535-1508), fiul lui Vlad Calugarul (1482-1495). Radu Paisie fusese egumen sau staret la Arges si
dupa moartea silnica a lui Vintila Voda (Vlad al VIII-lea Vintila), care a domint intre 1532-1535,
boierii il scot din manstire si il fac domn.

Biserica este inalta si ingusta, un lacas mic, frumos, trainic si plin de armonie. A fost
inconjurata de ziduri groase si a avut chilii in jur, dar ce te uimeste astazi la privirea acestei ruine sunt

93

pivnitele facute din arcade din caramida, ce nu se sprijina pe stalpi, ci unele pe celelalte si rezista si
azi, desii deasupra apasa greu un strat gros de pamant.

Cel dintai egumen a fost Andonie(sau Antonie), pe care-l pomeneste pisania.

Exista deasemenea, o a doua pisanie, scriasa la 1805, unde putem citi acestea: Cu vrerea
Tatalui si cu ajutorul Sfantului Duh, sa ridicat acest sfant locas, dupa stricarea cutremurului leat 1803
si sa ispravit leat 1805, Mai 20, cu cheltuiala Sfintiei Sale, Parintelui egumen Paisie, ieromonah sinait
si au zidito ei si zugravito si impodobito cum se vede, si pe afara curtea cu zid, cu poarta, cu case, in
zilele Domnului Io Constantin Ipsilante Voevod, episcop fiind Constandri al Buzaului, si se
praznuieste(este hramul) Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, Adormirea Mariei, oricine cu ce se va
milostivi, Dumnezeu sa le primeasca, Amin

Incepand din anul 1864, manastirea a ramas fara avere, si a devenit biserica de mir. Tiganii,
robi pana atunci pe mosiile manastirii, au ramas in jurul ei ca sateni liberi.

Biserica a fost zidita in stil moldovenesc, inalta si ingusta. Locuintele din jurul manastirii erau
inalte, facute din caramida tare si piatra, iar in zidurile lor aveau ferestre mici de aparare, ca si la
pridvor, pe unde cei dinauntru puteau impusca sau sageta dusmanii, sau hotii ce ar fi venit, sau poate
care se duceau dupa prada.

In curgerea vremii toate se vad a fi trecatoare, iar uitarea se asterne, nemiloasa, in mintea
oamenilor.

Aceasta este si a fost Manastirea Verbila, zidita la 1539 de Dragomir, Spatarul, Toma Ban,
si Caraciu, al doilea Vistiernic in timpul de domnie al lui Radu Paisie.

A fost reparata in 1805, de Egumenul ei, Paisie, cu ajutorul lui Stanciu Filipescu, Mare Vornic.

Astazi acest asezamant incarcat de istorie, care va ajunge in curand la implinirea a 500 de
ani de existenta il gasim ca biserica de mir a satului Verbila.

94

Mihai Viteazul si Manastirirea Verbila.

La 17 octombrie 1600, Mihai Viteazul se afla in tabara de la Ratesti, asezata la confluenta apei
Lopatna cu raul Cricovul Sarat, la vreo 20 de km. in amonte de locul unde armata polona "se refacea"
dupa cumplitele hartuieli la care fusese supusa de romani in ziua de vineri 13 octombrie. De la Ratesti,
Mihai expediaza dis de dimineata generalului Basta si comisarilor imperiali, cu care restabilise o
alianta precara, o scrisoare prin care solicita sprijinul promis impotriva inamicului comun, care
invadase Tara Romaneasca. Cancelarul polon si Ieremia Voda, scrie si el "sunt principalii vinovati,
pentru ca Polonia nu se impaca cu crestinatatea, fapt pentru care Domnul ni i-a dat in mana...
Niciodata nu a existat o astfel de ocazie favorabila si nici nu va mai exista... De aceea va rog pe
Domiile voastre sa va grabiti zi si noapte, daca vreti sa fiti de folos crestinatatii". De fapt aliatii sai
imperiali il tradasera si armata polona refacuta urma sa-si reia inaintarea spre Ploiesti in ziua de joi, 19
octombrie. Primind marti la amiaza la Ratesti aceasta informatie certa, in conditiile de incertitudine in
care se afla cu privire la ajutorul din Transilvania, domnitorul hotaraste sa organizeze o ambuscada in
calea lui Zamoyski, pe paraul Bucovel, in padurea din fata satului Bucov. In acest scop oastea sa urma
sa plece miercuri in zori pe directia Podeni-Scaieni si o avangarda trebuia sa se deplaseze de indata in
satul Varbila, mai aproape de teatrul de lupta, pentru a face din vreme recunoasterea terenului si
celelalte pregatiri necesare. Rari sunt conducatorii de osti al caror geniu de osti se afirma atat pe plan
ofensiv cat si defensiv. Luptele cu polonii au scos in evidenta din nou ca Mihai Voda era un mare
strateg si tactician, capabil sa faca fata cu stralucire oricarui atac, chiar si atunci cand inamicii erau
superior in numar si armament. Imperturbabil, si stapan pe sine, lua cu promptitudine cele mai bune
decizii si le executa cu maiestrie. Faptul ca la Bucov, dupa doua zile de curajoasa rezistenta, trebuit sa
se retrega de-a lungul Carpatilor spre Craiova a fost gresit apreciat de multi istorici ca fiind pur si
simplu o batalie pierduta.

Se uita insa ca in acelasi timp Turcii ocupasera orasul Targoviste, capitala tarii si ca aliatii sai
imperiali l-au abandonat cu perfidie, situatie in care continuarea rezistentei fata de poloni si moldoveni
nu mai avea sens. De asemenea nu trebuie omis nici ca la mai putin de doi ani (13/23-14/24
septembrie 1602), tot in bazinul Teleajenului, dupa batalia de la Ogretin si Teisani, s-a pus definitiv

95

capat ocupatiei militare a Tarii Romanesti a domnitorului Simion Movila, venit de data asta cu 40.000
de tatari sa lupte cu Serban Voda, continuatorul lui Mihai Viteazul; Simion Movila a fost atunci pus in
fiare de aliatii lui tatari si trimis in Moldova la fratele sau Ieremia Voda pentru rascumparare. Mai
mult decat orice insa ar trebui avut in vedere finalul acestei aliante moldo-polone-turce : familia lui
Ieremia Movila captive la turci, polonii constransi prin pacea de la Hotin (1621) sa renunte la
veleitatile asupra Moldovei. Cu alte cuvinte, trebuie retinut ca prevedirile sumbre ale lui Mihai
Viteazul privind consecintele nefaste ale dezbinarii crestinilor in fata turcilor s-au implinit intocmai.

Chiar daca ar fi daca ar fi sa pierd totul nu vreau sa imi pierd sufletul prin tradarea crestinitatii, asa
scrie Mihai Viteazul la 27 septembrie 1600 lui Basta. Acum, la 17 octombirie, pastra ferm aceiasi
atitudine care-l caracterizeaza si l-a indreptatit pe vistierul Stavrinos sa-l numeasca in cronica sa
rimata, scrisa in greaca populara, prea piosul si prea viteazul Mihai voievod.

Manastirea Varbila evoca lui Mihai momente dramatice din relatiile dinastiei careia ii apartinea si
neamul de mari boieri al doamnei Stanca, ctitorii ei. A fost ridicata la 1532, in satul cu acelasi nume,
din spatele Dealului Mare, codru care se intinde pe o suprafata de peste 2500ha. Este un monument
istoric in curs de restaurare, care ar trebui sa devina un loc de pelerinaj pentru toti admiratorii eroului
nostru national, cand vor intelege sa mearga pe urmele sale in luptele purtate cu polonii.

Inaintea unei batalii in care el punea totul in joc si care castigata, ar fi deschis perspective
extraordinare, lacasul de rugaciune in care alaturi de portretele ctitorilor se afla si cel al bunicului
Radu Paisie Calugarul (1535-1545), nu putea sa nu-l atraga pe Mihai sip e capitanii din casa sa,
care-l excortau atunci. In impunatoarea biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului au ascultat toti
cu evlavie slujba religioasa pentru victorie asupra dusmanilor facuta de popa Stan din Calugareni (jud.
Sacueni, azi j. Prahova) impreuna cu preotul manastirii. Observand ca bunicul sau era singurul domn
zugravit acolo si gandindu-se ca din aceasta zona si-a trimis familia zalog imperialilor, Mihai
hotaraste ca daca milostivul Dumnezeu il va ajuta sa iasa cu bine din luptele cu polonii, va
infrumuseta biserica de la Varbila si va adauga portretele familiei sale alaturi de domnitorul Radu
Paisie, care, scos din domnie de fratele sau, Mircea Ciobanul a murit in exil la Alexandria in Egipt.

96

Tinand seama si de cei sapte ani ai propriei domnii, Mihai conchidea ca din veacul care se incheia,
urmasii lui Vlad Calugarul au domnit Tara Romaneasca timp de doua traimi, jucand rol remarcabil in
pastrarea finite statului dintre Carpati si Dunare care-l despartea de imperiul Otoman expansionist.
Prin mijloace politicem diplomatice si militare, dinastia sa, care in conceptie feudala se confunda cu
statul si era de drept divin a reusit sa evite trensformarea tarii in pasalac, situatie in care Ungaria
ajunsese inca din anul 1541.

Manastirea Crasna

Manastirea este situata la 50 km N de Ploiesti pe soseaua Ploiesti-Brasov prin Valenii de MunteCheia, pe raza comunei Izvoarele, fiind construita in padure, langa paraul Crasna, la poalele muntilor
Ursoaia. Inceputurile vietii monahale in tinuturile Prahova - Teleajen sunt mai putin cunoscute, mai
ales pentru secolele XIV-XV. Cu toate acestea, sihastri izolati s-au nevoit in zona subcarpatica pe
Valea Prahovei si a Teleajenului inca din secolul XIV, insa abia la inceputul secolului XV s-au
constituit in mici comunitati monahale. Aceasta retrasa asezare pustnicesca a luat fiinta la inceputul
secolului XVIII, intemeiata probabil de cativa sihastri de la Valeni. Prima atestare documentara, un act
de donatie in care se arata ca aici era un schit de calugari avand o biserica de lemn, dateaza din anul
1745. Biserica de lemn cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena", asezata intr-o poiana
singuratica, era inconjurata de cateva chilii pustnicesti.
Proprietarul acestor locuri, postelnicul Dinu Constantin Potlogea, fiul preotului Radu Potlogea din
Izvoarele, hotaraste zidirea actualei biserici ca biserica de mir pentru satul Bajenari, unde se
refugiasera locuitorii din imprejurimi dupa 1821, din cauza navalirii turcilor. Constructia inceputa in
1824 a durat pana in 1828 cand s-a facut sfintirea bisericii si episcopul Chesarie al Buzaului a sugerat
ca acesta asezare monahala sa devina schit. Primul staret a fost chiar ctitorul Constantin Potlogea,
calugarit cu numele de Chesarie. Acesta doneaza schitului mosia sa si a construit chilii din lemn pe
care le-a populat cu calugari adusi de la Cheia, Ciolanu.

In 1836, Nicolae, singurul fiu al staretului, se calugareste cu numele de Nil monahul si doneaza si
mosia lui schitului. Staretul a infiintat aici o scoala pentru copiii din satele vecine, care, in timpul
cursurilor, stateau in internatul schitului pe cheltuiala acestuia. Secularizarea averilor manastiresti in
1864, face ca schitul sa decada si cei 2-3 calugari care au mai ramas l-au inchinat manastirii Cheia si i-

97

au schimbat si numele in schitul Crasna. In 1920, cand mai avea un singur calugar, manastirea a fost
jefuita de ocnasii de la Slanic. Din 1964 schitul a inceput sa se refaca, gratie staretilor Ghedeon,
Galaction, si Nicodim.

Biserica veche a schitului este in forma de cruce. Naosul este despartit de pronaos prin 4 coloane care
sustin o arcada a boltei. Usa de la intrare in pronaos este din lemn sculptat. Catapeteasma lucrata la
Viena, are o sculptura demna de admirat, acoperita cu foita de aur; sunt de admirat si cele doua icoane
de Irineu Protcenco. Pridvorul inchis, mai jos decat restul constructiei, lasa impresia ca a fost adaugat
mai tarziu. Nu este pictat ci varuit in alb. Are o singura turla mare pe naos. In exterior zidurile sunt
simple, varuite in alb. Acoperisul este din sindrila, pardoseala din placi de piatra. Pictura a fost facuta
in 1832-1834, de un necunoscut.
Clopotnita, la 40 m de biserica, este construita din caramida si piatra, acoperita cu sindrila. Gangul
mai nou este pictat de Ioan si Daniela Moldoveanu. Intre clopotnita si biserica este construit din piatra
si caramida un frumos aghiasmatar cu un acoperis de tabla. In 1983 biserica a fost renovata, iar in
1991 s-a repictat de Ioan Chiriac prin grija Prea Fericitului Patriarh Teoctist. Dupa revolutia din 1989,
prin stradania PC staret Galaction Stanga (actualul Episcop al Alexandriei si Teleormanului), ajutat de
obste si credinciosi, s-a construit un monument al eroilor pictat de Ioan si Daniela Moldoveanu, o
cladire cu etaj pentru oaspeti, iar alaturi de ea o alta cladire masiva din caramida si piatra, cu doua

98

etaje, cu chilii pentru calugari. S-a ridicat o noua biserica din caramida si beton, acoperita cu tabla.
Este o constructie dubla, care are si un paraclis. Din anul 2001 schitul s-a transformat in manastire.

99

100

Manastirea Stelea
n valorosul tezaur cultural-istoric i artistic al Trgovitei, Sfnta
Mnstire Stelea se nscrie ca o prezen semnificativ, a crei
importan depete limitele vechii capitale a rii Romneti.
Ansamblul arhitectural al Mnstirii Stelea reprezint o zon cu
profunde implicaii n evoluia urbanistic a oraului medieval, cu
construcii ridicate pe parcursul mai multor veacuri, ultima considerat cronologic - fiind ctitoria lui Vasile Lupu din 1645.
Mrginit de Calea Domneasc, situat la 150 m sud-est de Curtea
Domneasc i la 200 m nord de Mitropolie, el i justific denumirea
de "Ansamblu arhitectural" prin nsei componentele sale:

O biseric din veacul al XIV-lea, alta din veacul al XV-lea, un turn-clopotni, toate aflate n zona
sudic a mnstirii;
Urme ale unor construcii de la sfritul veacului al XV-lea;
Mnstirea ridicat n a doua jumtate a veacului al XVI-lea de negustorul Stelea, menionat n 1582
de un hrisov prin care Mihnea Turcitul ntrea o danie fcut mnstirii i, mai apoi, de documentele
din 1614, 1617 i 1623;
Mnstirea cu biserica din veacul al XVII-lea ridicat de Vasile Lupu, domnul Moldovei.
Aadar, ctre mijlocul veacului al XVII-lea, domnul Moldovei ridic din nou, ntre anii 1636-1637 i
1644-1645, biserica pstrat pn astzi, o nou cas egumeneasc, chilii i ziduri de incint. Pisania
mpodobit cu bourul Moldovei, plasat deasupra portalului de la intrarea n pronaos, menioneaz:
"Cu voia Tatlui i cu ajutorul Fiului i cu svrirea Sfntului Duh, iat eu, robul i nchintorul Io
Vasile Voevod din mila lui Dumnezeu Domn al rii Moldovei. Acest sfnt hram al nvierii lui
Dumnezeu i Mntuitorul nostru Iisus Hristos l-a fcut mai nainte Stelea negustorul, unde zace i
trupul rposatului printelui meu, Nicolae Vel Aga. Iar acum cnd mi-a druit Dumnezeu domnia
rii Moldovei, am drmat acea dinti Sfnt Biseric pn n temelii i cu ajutorul lui Dumnezeu
am nceput s-o zidesc din nou, n zilele fratelui nostru, Io Matei Basarab Voevod, din mila lui
Dumnezeu Domnul rii Ungrovlahiei i s-a svrit, cu voia lui Dumnezeu n luna lui septembrie 7 i
anul 7154".
n locul vechii biserici de proporii mai reduse, al crei ctitor este pomenit n pisanie sub numele de
Stelea negustorul, Vasile Lupu a ridicat o alta, monumental, menit s consfineasc mpcarea celor

101

doi domni. Atenia domnului moldovean s-a ndreptat asupra ctitoriei lui Stelea din motive de pietate
filial, aici fiind nmormntat tatl su, Vel-Aga Nicolae, dup cum atest i pisania.
Opt ani mai trziu, n noiembrie 1653, ctitoria domnului Moldovei avea s-l gzduiasc pe Macarie
Patriarhul Antiohiei, primit cu mare fast la Trgovite.
nsoitorul su, Paul de Alep, n nsemnrile sale, compar Trgovite - ca mrime - cu Alepul sau
Damascul, iar dintre numeroasele ei biserici i mnstiri, consider c cea a lui Vasile Vod este cea
mai frumoas: "Ea poart numele nvierii Domnului, dar muntenii o numesc Mnstirea Stelea. E
mare i ngrdit cu un zid de piatr Biserica e mrea i nalt, avnd dou elegante turle cu mai
multe cruci, pentru a cror poleire s-a cheltuit, se zice, apte sute taleri veneieni. Iconostasul, de art
rus, este minunat i are trei ui".
Acelai Paul de Alep, aflat din nou n ara Romneasc, era martor n februarie 1658 la distrugerile
fcute n Trgovite de otile turceti i ttreti care-l nfrnseser pe Constantin Vod erban n
ncercarea lui de a se mpotrivi mazilirii.
Referindu-se la Mnstirea Stelea, Paul de Alep consemneaz: " Mnstirea Stelea rezist unui
asediu puternic, fiind ocupat de o ceat de cazaci cu femeile lor, care s-au luptat cu turcii i ttarii
Bisericii, ce era plin de lzi i provizii ale poporului, i-au dat foc; ea a ars cu totul pe dinuntru i pe
dinafar i cu ea a pierit, pcat, i acel iconostas de o att de rar frumusee".
Documentele perioadei urmtoare oglindesc treptata srcire a mnstirii, ajuns metoc al ctitoriei
brncoveneti "Sfntul Gheorghe Nou" din Bucureti, nchinat, la rndul ei, Sfntului Mormnt de la
Ierusalim.
n vremea lui Constantin Brncoveanu biserica este reparat: se pune pardoseal din dale de piatr,
este refcut etajul clopotniei, se face o nou zugraveal n biserica ce avea s fie nzestrat i cu
mobilier de cult. Ctre sfritul anului 1715, Radu Dudescu scria, ntre altele, Patriarhului
Ierusalimului Hrisant Notaras: " pentru aternerea Bisericii Stelea, s fie n tiina ta, cum c s-a
svrit i n-a rmas nimic lips ".
Spre sfritul veacului al XVIII-lea mnstirea ajunsese ntr-o stare precar. Unele reparaii strict
necesare sunt susinute de daniile unor boieri. n 1780, Crstic Voiescu, logofat, este rugat de
Patriarhul Avramie al Ierusalimului s primeasc funcia de epitrop al Bisericii Stelea spre a contribui
la refacerea ei. Mici danii se mai primesc i din partea unor oreni n schimbul dreptului de a fi
ngropai n biseric sau de a fi trecui n pomelnic.
Exist mrturii care amintesc de o coal greceasc ce funciona de la sfritul veacului al XVIII-lea
n chiliile Mnstirii Stelea i care a dinuit pn ctre 1840. Aici au nvat printre alii, Grigore
Alexandrescu, I. H. Rdulescu i Vasile Crlova.

102

n 1832, vizitnd Mnstirea Stelea, generalul Pavel Kiseleff remarca srcia bisericii. n secolul a
XIX-lea, Stelea devenise biseric de mir, cldirile ei - tot mai ruinate - primind alte destinaii. Dup
secularizarea averilor mnstireti, n 1863, Biserica Stelea devine biseric parohial, fiind ntreinut
de stat. n perioada 1865-1876 se fac reparaii la nvelitoarea bisericii, precum i unele lucrri la chilii.
n 1879 se restaureaz turla de pe naos.
n 1881, o comisie care a vizitat mai multe monumente din ar, constat starea de degradare a
cldirilor de la Mnstirea Stelea i iniiaz o "restaurare general". ntre 1943-1947 s-au fcut unele
reparaii la soclu, sub ziduri. Pictura a fost parial restaurat de pictorul I. Mihail.
Dintre obiectele de cult ale bisericii s-au mai pstrat stranele, dou jiluri brncoveneti, unul purtnd
stema rii Romneti (ambele aflate astzi n coleciile Muzeului Naional de Istorie a Romniei), un
disc de argint aurit druit de Doamna Stanca n 1599-1600 i un potir de argint aurit filigranat druit
de Vasile Lupu. Tot din vremea lui Vasile Lupu dateaz o cristelni din piatr aflat n pronaosul
bisericii. De la Vasile Lupu provine i o anaforni din argint aurit, cu stema Moldovei, pstrat astzi
n coleciile Muzeului Naional de Art. Din 1763-1764 dateaz un pomelnic-triptic din lemn, provenit
de la Mnstirea Stelea, aflat n prezent n coleciile Patriarhiei.
Relativ numeroase sunt pietrele de mormnt, cea mai veche datnd din 1609, urmat de altele din
1647, 1689 i 1820.
n perioadele 1971-1975, 1982-1988, 1991-1999 i n 2002 s-au efectuat lucrri de restaurare la
turnul-clopotni i la streie.

Arhitectura

Datnd din secolul al XVI-lea, turnul clopotni este monumentul cel mai vechi care s-a pstrat din
ansamblul arhitectural de la Mnstirea Stelea. Fundaiile lui se aeaz pe pragurile fundaiilor casei
din veacul al XV-lea.
De plan aproximativ ptrat, turnul cuprinde trei nivele: parterul, unde se afl un gang de acces, etajul
nti, cu o camer i etajul al doilea unde se afl clopotele. Este structurat n dou registre, cel inferior
grupnd primele dou nivele. Nivelul inferior - parterul, este cel original, din zidrie mixt, n casete
i poriuni numai din crmid. Gangul este acoperit cu o bolt semicilindric, pe console din
crmid. Scara de acces la etaje este nglobat n grosimea zidului. Faadele registrului inferior sunt
tratate n arhitectura specific celei de-a doua jumti a veacului al XVI-lea, n panouri
dreptunghiulare de tencuial alternate cu cte trei asize de crmid. Terminaia prii superioare a
acestui registru este decorat cu un ir de ocnie retrase de la faa zidului.

103

Biserica reprezint un monument de referin pentru arta rii Romneti din veacul al XVII-lea.
Construit de meterii domnitorului Vasile Lupu ca o replic a cunoscutei ctitorii din Iai "Trei
Ierarhi", Biserica Stelea a ntrecut ca mrime monumentele construite la Trgovite n acea vreme. Cu
o nfiare simpl, elegant, bine proporionat, ea este un model de stralucit imbinare a unor
elemente i forme decorative moldoveneti i munteneti.
De plan triconc, cu turle pe naos i pronaos, cu pridvor nchis, biserica prezint faadele din zidarie de
crmid tencuit, sprijinite pe apte contraforturi masive, fiind mprite n dou registre decorative
cu firide arcuite i cu un bru de piatr tipic moldovenesc, care ncinge ntreaga biseric.
Pe partea inferioar, un soclu cu o profilatur puternic, protejat de o baghet de piatr, accentueaz
impresia de robustee. Registrul inferior, decorat cu firide nalte, nconjurate cu cte un ciubuc arcuit,
este strpuns de cele cteva goluri ale uilor i ferestrelor. Ferestrele, ale cror deschideri sunt
terminate cu un arc n acolad n partea superioar, au ancadramente de piatr de factur gotic.
Decoraia registrului superior const n firide formate din arce gemene, dispuse mult deasupra brului,
sub corni.
Cele dou turle, egale ca nlime, sunt ridicate mai nti pe baze scunde, a cror singur decoraie o
constituie un ir de crmizi dispuse n form de zimi i care susin un al doilea rnd de baze, de
seciune stelat, avnd pe unele fee cte o firid terminat n arc frnt. Circulare n interior, turlele au
cele opt fee exterioare cu firide lungi, gemene.

Bumbii i elementele ornamentale din ceramic plasate n interiorul ocnielor i firidelor, dau turlelor
o not de particularitate; ele vor servi ca model ctitoriilor viitoare ridicate n Muntenia.
n interiorul bisericii se poate ptrunde prin trei intrri scunde, dintre care una principal, pe latura
vestic i dou laterale. Golurile intrrilor, n arc frnt, sunt decorate cu nervuri de piatr mpletite.
Uile au deasupra cte o ni, n cea vestic aflndu-se icoana hramului bisericii.
Pridvorul, dreptunghiular, relativ ngust i foarte nalt, acoperit de dou boli cu muchii ieite,
susinute de console, este separat de restul interiorului printr-un perete plin, intrarea n pronaos
fcndu-se pe sub un impuntor portal, care susine pisania slavon ncadrat de doi balutri.

104

Pronaosul este spaios i monumental, de form ptrat, luminat prin patru ferestre deschise n arc
frnt. n peretele sudic, un acrosoliu bogat sculptat n piatr, ncadrat de un arc ogival, ar fi adpostit conform tradiiei - mormntul tatlui domnitorului Vasile Lupu. Zidul despritor dintre pronaos i
naos a fost nlocuit cu trei arcade rezemate, prin intermediul unor capiteli, pe stlpi octogonali, ridicai
pe postamente masive.
Naosul este ncperea cea mai spaioas. Pe laturile de nord i de sud se deschid cele dou abside
luminate de cte trei ferestre. Sistemul se susinere al turlei Pantocratorului este identic cu cel din
pronaos, prin arce piezise. Absida altarului, circular n interior i marginit n exterior de apte laturi,
luminate de trei ferestre ncadrate n arce nalte, este acoperit cu o semicalot. Cele dou nie,
proscomidiarul i diaconiconul, flancheaz altarul.
Altarul este desprit de restul bisericii printr-o catapeteasm de lemn policromat, de o remarcabil
valoare artistic. Colonetele cu capitele de factur corintic, fusul central decorat cu motive vegetale,
pentru registrul icoanelor mprteti, arcaturile pentru icoanele praznicale i acoladele pentru irul
icoanelor cu apostoli, constituie elementele decorative principale ale prtii de susinere a
iconostasului.
Din seria icoanelor componente ale iconostasului, repartizate n cinci registre, o importan aparte o
prezint trei icoane alctuind o reprezentare de tip "Deisis": n mijloc, Iisus Hristos, Mare Arhiereu i
nvtor; n lateral, Maica Domnului cu Sfntul Arhanghel Mihail spre nord i Sfntul Ioan
Boteztorul cu Sfntul Arhanghel Gavriil spre sud, icoane atribuite epocii lui Matei Basarab.
Uile mprteti, cu un remarcabil decor sculptat, sunt mpodobite n partea superioar cu
reprezentarea Bunei Vestiri, ncadrat de icoane mai mici cu arcaturi n partea superioar,
reprezentndu-i pe David i Solomon.
Lng turnul-clopotni se afl corpul de chilii, a crui arhitectur a suferit modificri n sec. al XIXlea i, mai trziu, n sec. al XX-lea, cnd stlpii de lemn ai prispei au fost nlocuii cu alii din zidrie.
n ansamblul ei, construcia repet succesiv planul tradiional, dezvoltat, al casei rneti.
Zidurile de incint, refcute recent, aparin celei de-a doua jumti a veacului al XVII-lea, fiind
alctuite, ca i chiliile, din zidrie mixt, n casete de bolovani de ru i crmizi, ajungnd la o
grosime de 0,90 - 1 m. La sud de poart, zidul a fost refcut pe o lungime de 55 m, iar la nord-nordvest, pe o lungime de 34 m.
Pe latura nord-estic a incintei au fost descoperite ruinele Casei egumeneti (Casa Nifon), refcut n
veacul al XVI-lea i reconstituit recent. De plan dreptunghiular, casa a fost aezat pe beciuri nalte,
boltite n semicilindru, cu arce dublouri. Nivelul superior cuprindea apte ncperi, dintre care dou de
dimensiuni mari. ntr-un desen realizat de Carol Iser la jumtatea veacului al XIX-lea, este redat
imaginea casei, care mai pstra nc acoperiul n 1852.

105

Din dorina de a reda Sfintei Mnstiri Stelea statutul de oaz spiritual i vatr de cultur pe care le-a
avut cndva, nalt Prea Sfinitul Nifon Arhiepiscopul Trgovitei, a propus o nou destinaie Casei
egumeneti, aceea de Muzeu de art i arhitectur religioas.

Poarta de intrare din vestul incintei (sec. XVII) amplasat n axul turnului-clopotni din veacul al
XVI-lea, la limita trotuarului actual de pe Strada Stelea (fost Strada Muzeului), a fost descoperit n
cercetarile din 1981, cnd a fost descoperit i o parte a zidului de incint. Alcatuit din dou masive
de zidarie, cu un gol al porii acoperit cu o bolt semicilindric, ea a fost refcut n veacul al XVIIlea.
n afara zidului de incint al mnstirii, la 50 m sud de acesta, au fost descoperite urmele unei alte
biserici - Stelea veche II - de plan triconc, cu absida altarului poligonal i cinci contraforturi,
elemente caracteristice bisericilor moldoveneti din epoca lui tefan cel Mare, ctitorirea ei fiind pus
pe seama negustorilor moldoveni. Ea suprapune o biseric mai veche, din lemn, de la sfritul
veacului al XVI-lea i nceputul celui urmtor. Afectat de cutremurul din 1636, biserica este refcut
n vremea domniei lui Matei Basarab, cu acelai plan, excepie fcnd absida altarului care este
poligonal i la interior.
Urmare a nruirii turlei, n epoca brncoveneasc se fac intervenii de ntrire a colurilor naosului i
pronaosului, se reface turla distrus i se ridic nc una pe pronaos, adugndu-se la intrare un
pridvor. Cu aceast nfiare apare biserica n planul doi al litografiei lui Carol Iser, n 1870,
reprezentnd vechea Mitropolie a Trgovitei. Dup acea dat, monumentul dispare, iar
amplasamentul su i al turnului-clopotni, restaurat i el n veacul al XVII-lea, este invadat de
construciile civile ale oraului.
n dreapta porii de intrare i a turnuluiclopotni, se afl vechea cldire conceput
de arhitectul Nicolae Ghika-Budeti, care a
gzduit pn n anul 1987 Muzeul de Istorie.
Astzi, acest spaiu este destinat expoziiilor
temporare.
Din 1990 Stelea redevine mnstire i i
revendic locul de ctitorie domneasc: se
vrea din nou a fi Mnstirea Stelea, ansamblu
impuntor, cu turn-clopotni, case egumeneti, chilii i, mai presus de toate, biserica cu hramul
"nvierea Domnului" se vrea din nou a fi un focar de credin, cultur i spiritualitate romneasc,
semn de mpcare.

106

Pictura
De factur brncoveneasc, atribuit nceputului veacului al XVIII-lea, conform inscripiei din nia
proscomidiarului datat 7124 (1705-1706), pictura mural a Mnstirii Stelea respect programul
iconografic consacrat.
Pe pandantivii turlei naosului sunt reprezentai cei patru Evangheliti. Pe conca absidei sudice este
nfiat Naterea, iar pe cea nordic nvierea Domnului. Pe peretele vestic al naosului este
reprezentat Rstignirea.
Cupola turlei pronaosului pstreaz imaginea Maicii Domnului n rugciune, cu Pruncul la piept. Pe
pandantivii mici sunt pictai ingeri, iar pe cei mari, cei patru melozi: Sfinii Cosma, Damaschin, Iosif
i Teofan. Pe pereii pronaosului se afl panouri pictate cu Buna Vestire - n partea de nord, Intrarea n
Biseric - n partea de sud i Adormirea Maicii Domnului - n partea de vest.
Paleta coloristic rafinat, desenul sigur, nfiarea expresiv a figurilor, compozitia clar, sunt
atribute ce caracterizeaz pictura mural a bisericii.
Caracterul unitar i armonia picturii brncoveneti sunt rupte parial prin intervenia pictorului I.
Mihail n 1943, care, delegat de Comisiunea Monumentelor s se ocupe de pictura bisericii, i impune
propriul stil - cel de la nceputul veacului al XX-lea - cu personaje voluminoase, tratate realist, plasate
n interiorul unor tablouri ncadrate n rame baroce.

Muzeul

107

n anul 2004, cnd romnii comemorau cu evlavie i

cuviin trecerea la cele venice i nepieritoare a
marilor domnitori tefan cel Mare i Sfnt - 500 de
ani, Matei Basarab - 350 de ani i Constantin
Brncoveanu - 290 de ani, din iniiativa i cu
binecuvntarea nalt Prea Sfinitului Printe
Arhiepiscop Prof. Univ. Dr. NIFON Mihi,
Arhiepiscopia Trgovitei i-a propus, la 8 septembrie
Praznicul Naterii Maicii Domnului ziua municipiului Trgovite, inaugurarea unei ExpoziiiMuzeu de icoan i carte veche romneasc la Casa Nifon din cadrul Ansamblului arhitectural al
Mnstirii Stelea.
Expoziia se dorea a fi un nceput al unei suite de manifestri expoziionale, de cercetare tiinific i
de art a patrimoniului cultural religios din cadrul Muzeului Arhiepiscopal Trgovite. innd cont de
faptul c n majoritatea muzeelor de istorie din ar se pune foarte puin accent pe istoria Bisericii
Ortodoxe Romne, iar n muzeele de art cu att mai puin, expoziia-muzeu ncearc s evidenieze
legtura intrinsec ntre istoria rii i cea a bisericii.
Vizitarea celor trei sli de expoziie din Muzeul Arhiepiscopal de la Mnstirea Stelea, ofer spre
meditaie tuturor celor care vor studia cu atenie, trei teme extrem de generoase:
Implicarea social a Bisericii, care decurge din legturile bisericii cu comunitatea local i prin ea cu
ntreaga societate romneasc. n acest sens sunt prezentate n cadrul expoziiei bisericile de mir de la
sat i ora, centrele monahale, dar i imagini concludente din practica liturgic ce reliefeaz implicarea
sacrului n viaa de zi cu zi a credincioilor.
Legturile Bisericii cu Statul, demonstrate de implicarea marilor duhovnici i oameni ai Bisericii n
bunul mers al treburilor publice, precum i de rolul lor n pstrarea nealterat a legii strmoeti. Este
evideniat implicarea clerului n probleme de justiie, diplomaie i chiar de ecumenism, dar i poziia
i importana schiturilor i mnstirilor ca oaze de cultur i spiritualitate romneasc. n acest sens,
concludent este afirmaia lui A.D. Xenopol: "n Evul Mediu singurul aezmnt cultural era
Biserica".
Poziia extrem de favorabil a Bisericii fa de circulaia ideilor i modelelor pentru pstrarea unitii
spirituale a Ortodoxiei. Concret, se face referire la cultura, cartea, colile de arhitectur i de art, dar
i la salvarea unitii Ortodoxiei (mai ales la sud de Dunre), prin implicarea direct i nu numai, a
marilor notri voievozi care au fcut danii importante cunoscutelor centre spirituale din afara
granielor rii.

108

n muzeu se gsesc expuse obiecte de mare valoare duhovniceasc, istoric i artistic, realizate n
secolele XVII - XX , care au servit cultului n mnstirile i bisericile parohiale din Arhiepiscopia
Trgovite. Printre odoare se pstreaz cruci de binecuvntat din lemn, Biblii i Evanghelii cu
ferectur, sfinte potire, sfenice, cdelnie, candele, pistornice, anafornie, discuri de argint, veminte
preoeti, precum i nenumrate icoane de patrimoniu.
Legtura intrinsec dintre istoria rii i cea a bisericii este profund reliefat i n arta imprimrii
sigiliului. Muzeul gzduiete mai multe sigilii care au reprezentat pe una din fee puterea lumeasc,
iar pe cealalt o imagine de natur religioas.

Sub autoritatea necontestat a stilului brncovenesc, sculptura n lemn ajunge la deplina sa maturitate.
Marele efort de sintez caracteristic acestei epoci se recunoate i n cadrul pieselor de mobilier datnd
de la nceputul secolului al XVIII-lea. Ele se individualizeaz prin compoziia general simpl i
riguros articulat, dar i prin abundena decorului vegetal: vrejuri meandrice, reele, rozete.
Impresioneaz uile mprteti realizate n 1706 care au aparinut Bisericii Brncoveneti din
Doiceti, o delicat mbinare de sculptur aurit i pictur. Frontispiciile de ui mprteti de la
Mnstirea Stelea, relicve ale minunatului iconostas din secolul al XVII-lea, ca i clopotul de la
parohia Sf. Gheorghe - Trgovite, de asemenea din secolul al XVII-lea, sunt exponate de mare
valoare artistic i istoric.
Prin nfiinarea celei de a treia oficine chirilice europene la Trgovite n primul deceniu al secolului
al XVI-lea, ara Romneasc s-a numrat printre primele ri cu producie de carte din sud-estul
Europei. Crile tiprite aici, pe lng importana lor cultural i bisericeasc, prin larga lor circulaie
n spaiul romnesc, dar i la sud de Dunre, au jucat un rol important n realizarea unitii spirituale a
romnilor de pretutindeni, constituind n acelai timp un real sprijin n pstrarea limbii i culturii
statelor slave sud-dunrene aflate sub dominaie otoman.
Muzeul gzduiete vechi crti de cult i mai multe hrisoave emise de domnitori ai arii Romneti n
diverse perioade, consemnnd i aducnd n contemporaneitate fapte istorice: hrisovul lui Radu
Voievod, datat 10 iulie 1614, prin care ntrete Mnstirii Dealu stpnirea peste Satu Nou pe care l-a
cumprat i l-a scutit de obligaii fiscale, hrisovul dat de Matei Basarab ctitoriei sale de la Mnstirea
Doiceti, la 9 aprilie 1646, prin care-i druiete mai multe proprieti, hrisovul lui Constantin
Mavrocordat din 3 iunie 1746 referitor la funcionarea unui trg pe moia Ptroaia din vama cruia se
va ntreine coala din sat, hrisovul dat de Constantin Alexandru Ipsilanti din iunie 1805 prin care
mitropolia, episcopiile, mnstirile i metoacele lor erau scutite de plata obligaiilor fiscale.
Pe terasa Muzeului Arhiepiscopal de la Mnstirea Stelea se pstreaz un fragment de cruce de
mormnt din secolul al XVIII-lea reprezentnd pe Sfinii Constantin i Elena, o cruce de drum din
secolul al XVIII-lea, o cruce de mormnt din secolul al XIX-lea i un sfenic de piatr din anul 1708.

109

La Mnstirea Stelea se pstreaz numeroase pietre de mormnt, unele foarte vechi, datnd din 1609,
1647, 1689 i 1820.

Manastirea Calugara
Manastirile ca sihastrii ale spiritualitatii ortodoxe au
constituit dintotdeauna locuri de retragere si liniste
sufleteasca, unde Dumnezeu uneste cerul cu pamntul ntr-o
armonie tainica. Frumusetea dumnezeiasca a acestor locuri
este ncununata de naltatoarea atmosfera duhovniceasca a
slujbelor divine, cotidianul devenind aici rugaciune si
munca, asceza si vietuire autentica crestina.
Un astfel de loc, binecuvntat de Dumnezeu, este si
Manastirea Calugara, asezamnt monahal secular, ridicat n
tainicul muntilor Marilei, sub naltimile vrfului Rol, n
apropierea Oravitei. Toponimia locului si traditia - care
vorbeste de o veche sihastrie a unor pustnici n aceste locuri
- ne ndreptatesc sa afirmam ca monahismul n aceasta parte
a Banatului Montan si are o veche traditie, putndu-se chiar alatura Manastirea Calugara cu
manastirile vechi ca Varadia si Ilidia (ambele din sec. XII). Vechea asezare pustniceasca de aici a fost
descoperita n 1859, odata cu moastele sfntului nevoitor, aflate n pestera si cu icoana Maicii
Domnului, facatoare de minuni, despre care se spune ca a fost adusa de la Sfntul Munte Athos.
Este situata pe soseaua Oravita - Ciclova Montana, la circa 8 km sud de Oravita. Din gara Oravita,
exista autobuze locale care circula pna la Fabrica de bere din Ciclova Montana. De aici se continua
drumul spre muntele Marilei pe asfalt, se trece podisca peste prul Ciclovina si apoi se continua la
dreapta, prin padure, pe drumul pietruit care urca pna la manastire. Timpul necesar este de 40 de
minute de la Fabrica de bere, din care 30 de minute se parcurg numai prin padure. Dar, de obicei,
smbata si duminica autobuzele nu circula, si credinciosii fara mijloc de transport propriu trebuie sa
parcurga tot drumul pietonal. n acest caz, se merge pna la bariera de cale ferata, se continua la
dreapta pe asfalt si apoi n stnga tot pe soseaua asfaltata, pna la piata srbeasca. De aici se continua
la dreapta pe drum pavat (cu piatra cubica) pe tapsan, pna aproape de Fabrica de bere, unde se ajunge
dupa o ora si 15 minute de mers lejer din gara Oravita.

110

Istoric
Traditia locului spune ca, la 8 iunie 1858, un grup de credinciosi, mpreuna cu Alexa Nediciu,
absolvent de teologie, fiul preotului Alexe Nediciu din Ciclova Montana, au auzit cntari ngeresti din
interiorul unei stnci, pe care le-au ascultat stnd n genunchi. S-a descoperit un paraclis de ruga, pe
locul caruia s-a construit actuala biserica. Constructia, initiata de monahul Alexa Nediciu, cu
binecuvntarea Mitropolitului Andrei Saguna, a nceput n 1859 si s-a terminat n 1861, cu sprijinul
financiar al credinciosilor din Oravita si Ciclova Montana. A fost sfintita la 1 octombrie 1881 cu
hramul Acoperamntul Maicii Domnului.
Ansamblul manastiresc este construit la poalele unei stnci a muntelui, ntr-o vale ngusta, cu paduri
seculare. La nceput s-a numit manastirea Calugarul, n cinstea Ieromonahului Alexa Nediciu, ctitorul,
un mare slujitor al Domnului. Cu vremea, din pricina pelerinilor germani care schimbau n pronuntare
litera u cu a, s-a ajuns la numele de Calugara. Staretul Alexa Nediciu a mers dupa ajutor
financiar si la Viena, unde a fost bine primit. A venit de acolo cu o cutie de tabla frumos pictata n
care se pastreaza si azi Sfintele Taine. Dupa moartea staretului Alexa Nediciu, vine la manastire
preotul Ion Murgu, tatal scriitorului, care a administrat manastirea pna la 29 martie 1874, cnd, n
seara de Vinerea Patimilor Domnului Iisus Hristos, este omort de o stnca prabusita peste casa n
care locuia. Dupa ce manastirea a fost condusa de mai multi preoti de mir, a urmat Ieromonahul
Vartolomeu Coradura, care a muncit cu multa rvna pentru ntarirea adevaratei credinte si a bunelor
moravuri. Manastirea cunoaste o crestere a prestigiului sub staretul Bartolomeu Durain, care a conduso 30 de ani, ntre 1917 si 1947. n 1960, are soarta majoritatii manastirilor, fiind data n grija preotilor
de mir din Ciclova Montana si Ciclova Romna. Din 1973, pastoreste aici Ieromonahul Eftimie Bilan
Alexandru, sub a carui conducere manastirea a atins iarasi o stare nfloritoare. ntre 1973 si 1980,
acesta a construit un pod de beton peste prul ce trece prin curtea manastirii, a amenajat drumul de
piatra ce vine de la Ciclova la manastire, a facut o noua instalatie de canalizare pentru scurgerea apei
din curtea manastirii, a ridicat un altar de vara din schelet metalic cu geamuri, pe postament de beton,
a construit un bazin de apa de 800 1, sus la izvor, a renovat staretia si a introdus curentul electric n
cladirea chiliilor. Tot la aceasta cladire a construit un zid de sprijin. A dispus pictarea icoanelor de pe
peretii din fata portii si de pe peretii din biserica si a schimbat instalatia de apa din biserica.
n noaptea de 17 iunie 1985, un incendiu provocat de descarcarile electrice arde acoperisul chiliilor.
ntre anii 1989 si 1992 s-au executat reparatiile necesare la cladirea chiliilor, s-a construit o noua
cladire pentru staretie si s-au facut reparatii exterioare la biserica, inclusiv la turla.
Biserica este din zid, n forma de nava. Naosul si pronaosul formeaza un singur spatiu. Catapeteasma
din lemn este ornamentata cu o sculptura si o pictura deosebite. Are o turla care serveste si de

111

clopotnita pentru cele trei clopote ale bisericii. Pardoseala este din placi de beton frumos finisate.
Fatadele exterioare sunt simple, zugravite n alb. Acoperisul este din tabla zincata.

Pictura

Peretilor interiori sunt pictati n tempera este opera pictorului Nicolae Popoviciu din Ciacova,
executata n anul 1942.
n biserica se pastreaza moastele unui calugar care au fost gasite n pestera descoperita pe locul unde
azi este jumatatea din fata a bisericii cu altarul. O data cu moastele, a fost gasita si o icoana ceruita. Se
crede ca a fost adusa de la Sf. Munte Athos.
La ctiva pasi n stnga manastirii, ntr-un fag gros, se afla o icoana a Sf. Prooroc Ilie. Este de mirare
ca acest copac, care a crescut si s-a dezvoltat n toate partile, n-a acoperit icoana.
Cadrul pitoresc n care este amplasata manastirea, ca si credinta veche ca apa limpede si buna a
izvoarelor de aici are puteri tamaduitoare atrag multi credinciosi n toate anotimpurile anului.

Manastirea Sfanta Ana Rohia

Printre valoroasele monumente
bisericeti i de art religioas, care atrag
admiraia i preuirea vizitatorilor din
ar i de peste hotare, un loc de frunte l
ocup i Mnstirea Sfnta Ana Rohia, din ara Lapuului, judeul
Maramure. Aezat ntr-un cadru
pitoresc, pe coama unui deal, n mijlocul
unei pduri de fag i de stejar,
Mnstirea Rohia constituie locul
privilegiat al cuttorilor de linite i
reconfortare sufleteasc, al iubitorilor de
frumos artistic i natural.
nceputurile mnstirii sunt legate
de persoana preotului ortodox romn

112

Nicolae Gherman (1877-1959), paroh n satul de la poalele Dealului Viei - Rohia, deal pe care se
gsete aezat mnstirea. Preotul ctitor a zidit mnstirea n memoria fiicei sale, copila Anua, pe
care a pierdut-o, fiind chemata la Domnul n noiembrie 1922, la vrsta de numai 10 aniori. Aceast
fetia s-a facut un binevestitor al voii Domnului cci, nopi de-a rndul, copila i aprea n vis tatlui
ei, rugndu-l s construiasc, o cas Maicii Domnului n Dealul Viei din hotarul Rohiei. La nceput
ndureratul printe tinuia n inima sa visele, pna cnd, ntr-o zi o femeie credincios, Floarea lui Ilie,
a venit la el i i-a spus : Printe de ce nu asculi glasul lui Dumnezeu, care-i poruncete prin copila
Anua, s faci cas Maicii Domnului n Dealul Viei ? Nedumerit parintele o ntreab - ce cas s fac
Maicii Domnului ? la care femeia i-a raspuns - Mnstire s faci, parinte ! n acel moment printele
Nicolae i-a dat seama c este vorba de o hotrre divini, cuprins de o linite sufleteasc, s-a hotrt
s construiasc o mnstire n amintirea copilei sale i pentru mngierea credincioilor din aceste
pri. Sprijinit de constenii si, parintele hotrte ridicarea Sfintei Mnstiri ntr-o poian numit la
stejarul lui Pintea unde, potrivit obiceiului a fost nfipt o cruce. Peste cteva zile, ns, constat
uimii c crucea pe care o aezaser n poian nu mai era la locul ei, ci se afla n alt parte, tocmai pe
pintenul dealului pe o stnca. Bnuind c o mn ruvoitoare a svrit aceast mutare, crucea a fost
adus i aezat la locul ei iar un credincios, pe nume Alexandru Pop, a rmas de paz peste noapte.
Seara trziu cnd a nceput s ning credinciosul s-a ntors acasa. A doua zi, de diminea, cnd a
ajuns acolo, dei nu era nici o urm pe zpada proaspt czut, crucea nu era la locul ei ci a fost din
nou gasit pe locul unde se afl actuala biseric a mnstirii. Cu toii au considerat c acesta nu poate
fi dect un semn revelat prin care s-a artat locul unde s fie construit biserica sfintei mnstiri.
Lucrrile pentru ridicarea bisericii au nceput n anul 1923. Dup multe greuti, cu sacrificii
mari i ajutat de entuziasmul i braele sutelor de credincioi, s-a reuit ca n timp de doi ani s fie
ridicat o biseric modest i o cas monahal. Mnstirea a fost sfinit abia n 1926, de ctre
vrednicul de pomenire episcopul Nicolae Ivan al Clujului, la 15 august, de sarbtoarea Adormirii
Maicii Domnului, care a devenit hramul mnstirii. Astfel a luat fiin primul aezmnt de acest
feliu n Ardealul alipit. Mult vreme, aezmntul a rmas la stadiul de schit, neputndu-se dezvolta
din cauza accesului foarte greu.
Mnstirea s-a putut dezvolta dupa 1965
i mai ales 1970, cnd s-a introdus
curentul electric i s-a amenajat drumul
de acces. Rvna i druirea unor starei
cu real vocaie a mbogit patrimoniul
mnstirii Rohia, patrimoniu care astzi
se compune din urmatoarele valori :
Casa de Stejar (1965), Casa Stareiei

113

(1969-1972), Casa cu Paraclis (1973-1975), Casa Poetului (1977-1979), Altarul de vara (19801983), Poarta maramurean de la intrare n incint mnstirii (1988), Casa Alba (1988-1992),
Poarta din sat (1999 - 2001), Colul maramurean compus dintr-o cas i o biseric de lemn
(2001) s.a. Una din realizrile foarte importante ale acestui aezmnt a fost, este i va ramne faptul
c aici, pe parcursul celor peste 70 de ani de existenta, sute de mii de romni i-au gasit materializate
nzuinele unitii de neam i credin.

Astzi prin reorganizarea Bisericii Ortodoxe Romne, Mnstirea Sfnta Ana - Rohia se afla
sub oblduirea canonic a Episcopiei Ortodoxe Romne a Maramureului i Stmarului. Ea este
situat n ara Lapuului, un prea frumos, pitoresc i binecuvntat col de tar romneasc, la cca.
50 km de oraul Baia Mare i 43 km de oraul Dej, n hotarul satului Rohia ce aparine oraului Trgu
Lapu, n mijlocul unui codru de fag i stejar, pe coama unei coline ce poart numele Dealul Viei, la
o altitudine de aproximativ 500 m.

Biblioteca

Din totdeauna mnstirile ortodoxe au fost focare de spiritualitate i cultur. n aceast tradiie se
nscrie i mnstirea Rohia care dispune de o bibliotec format din aproximativ 40.000 de cri i
reviste cu coninut teologic i de cultur profan, cuprinznd pe lng lucrrile n limba romn, un
important fond n limbile german, i maghiar, precum i un numr de cri n limbile francez,
englez i neogreac. n afar de fondul principal teologic, biblioteca adpostete cri din numeroase
i variate domenii ca: istorie, arheologie, art, poezie i proz literar (romni strain), muzic,
tiine, geografie, diplomaie, dramaturgie, etnografie, literatur popular, critic, eseistic, filosofie,
psihologie, logic precum i biografii, memorii, jurnale, cri juridice, de economie politic, tiin
politic, sociologie, manuale didactice s.a.m.d. Biblioteca dispune, de asemenea, de numeroase
colecii de reviste teologice, literare i de informaie. Dintre crile de valoare istoric i literar, pot fi
menionate : Etymologicum Magnum Romanie, n 4 volume (1886), Histoire des Roumains a lui
Nicolae Iorga (n 10 volume, ediia din 1940), Istoria Romnilor din Dacia Traiana a lui A. D.
Xenopol (4 volume, Iasi, 1896), Getica lui Vasile Prvan (1926), Originea Romnilor a lui Alex.
Philippide (Iai, 1925), Dacia preistorica de N. Densusianu (Bucuresti, 1913), Cartea de aur sau
luptele politice ale Romnilor de sub Coroana ungar (8 volume, Sibiu, 1902-1915), Histoire de
l`Eglise de Wladimir Guete (3 volume, Paris, 1870), Notele politice ale lui Alex. Marghiloman (5

114

volume, cuprind perioada 1897-1924), Istoria Romnilor, de C. C. Giurscu, Istoria literaturii romne
de G. Clinescu, (toate cele trei ediii) s.a. Existena bibliotecii mnstirii se datoreaz iniiativei i
muncii depuse de P. S. Justinian - adevaratul ctitor al ei - astzi episcop al Maramureului i
Stmarului, n timpul ct a funcionat ca stare al mnstirii Rohia. Ea a fost mbogait n timpul
stareiei arhimandritului Serafim Man i ndeosebi a actualului stare P. S. Justin, arhiereu - vicar al
Episcopiei Ortodoxe a Maramureului i Stmarului.
Biblioteca a fost organizat de parintele Nicolae Steinhardt dup modelul marilor biblioteci
publice. Cr'ile sunt aranjate pe domenii, existnd i un fiier pentru a uura consultarea carilor
bibliotecii, n prezent urmrindu-se inventarierea informatizata a carilor pe calculator. Din motive
profilactice, carile din biblioteca mnstirii pot fi mprumutate doar n incinta mnstirii.
Carile donate sunt n numr redus, cele mai multe au fost achiziionate de mnstire, depunndu-se
eforturi pentru inerea la zi a bibliotecii cu principalele apariii editoriale.

Chilia parintelui Nicolae Steinhardt

Nicu - Aureliu Steinhardt, ca monah Nicolae, se nate la 29 iulie 1912 n comuna Pantelimon de lng
Bucureti. Clasele primare le urmeaz n particular i la coala Clemena, iar liceul la Spiru Haret,
unde i are colegi pe Alexandru Cioranescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, Al. Paleologu, Dinu
Pillat i alii. La liceu este singurul dintre elevii de confesiune mozaic nscris i la cursurile de religie
cretin. Urmeaz cursurile facultailor de Drept i litere, i ia licena n 1932, iar doctoratul n 1936
cu o tez de drept constituional : Principiile clasice i noile tendine ale dreptului constituional.
Critica operei lui Leon Duguit , publicat la Editura Curierul Judiciar, Bucureti, 1936. n 1934
public, sub pseudonimul Antisthius, volumul parodic n genul . . . tinerilor, n 1935 Essai sur une
conception catholique du Judasme (mpreun cu Em. Neuman), iar n 1936 Illusions et realites
juives (n colaborare cu acelai Em. Neuman).
n aceeai perioad frecventeaz cenaclul Sburtorul i public diverse articole la Revista
burghez. Pn la izbucnirea razboiului i continu studiile la Paris i n Anglia. n 1939 intr n
redacia Revistei Fundaiilor Regale, fiind nlturat dup numai un an. Revine din nou dup razboi, iar
n 1947 este eliminat din nou. Dup 1947 suport privaiunile pe care le-au suportat toi cei care n-au
ncheiat pactul cu diavolul : este dat afar din barou, execut tot felul de slujbe mrunte, cel mai
adesea necalificate, textele fiindu-i interzise. La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate,
cerndu-i-se s fie martor al acuzrii n procesul intentat prietenilor si Constantin Noica, Dinu Pillat,
Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al - George, etc. n urma refuzului de a fi martor al
acuzrii, este arestat, judecat n cadrul lotului Noica - Pillat i condamnat la 12 ani de munc silnic.

115

La 15 martie 1960, n nchisoarea Jilava, primete botezul cretin fiind botezat ortodox de ctre
printele Mina Dobzeu. Este eliberat din nchisoare, n urma graierii generale a deinuilor politici, n
august 1964. i desvrete botezul prin Mirungere, la Schitul Darvari, i ncepe s duc o via
cretin autentic, iar dup moartea tatlui su, n 1967, ncepe s-si caute o mnstire. n 1973,
Constantin Noica l ntiineaz c i-a gsit locul potrivit : mnstirea Rohia. Face timp de 7 ani
pelerinaje la Rohia, iar pe 16 august 1980 se clugrete. n aceeai perioad reintr n viaa literar
publicnd traduceri, eseuri, cronici n reviste ca Secolul XX, Viaa romneasc, Steaua, Familia,
Vatra, Orizont, etc. Public i urmtoarele volume : ntre via i cri, Editura Cartea Romneasca,
Bucureti, 1976 ; Incertitudini literare, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1980 ; Geo Bogza, un poet al
Efectelor, Exaltrii, Grandiosului, Solemnitii, Exuberanei i Patetismului, Editura Albatros,
Bucureti, 1982 ; Critica la persoana nti, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983 ; Escale n timp i spatiu
sau Dincoace i dincolo de texte, Editura Cartea Romneasc, Bucureti, 1988. Nicolae Steinhardt se
stinge din via la 30 martie 1989. Postum i apar urmtoarele cri : Jurnalul fericirii, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1991 (versiune franceza, Editura Arcantere - UNESCO, Paris, 1995 iar versiunea
italian, Editura Il Mulino, Bologna, 1996) ; Monologul polifonic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991 ;
Druind vei dobndi, Editura Episcopiei Ortodoxe Romne a Maramureului i Stmarului, Baia
Mare, 1992 ; Nicolae Steinhardt. Monahul de la Rohia raspunde la 365 de ntrebari incomode adresate
de Zaharia Sngeorzan, Editura revistei Literatorul, Bucuresti, 1992 ; Primejdia mrturisirii Convorbiri cu Ioan Pintea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993 ; Cltoria unui fiu risipitor,1995 ;
Cartea mpartirii, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1995 ; Drumul catre isihie, Editura Dacia, ClujNapoca, 1999; Dumnezeu n care spui c nu crezi . . . Scrisori ctre Virgil Ierunca : 1967-1983,
Editura Humanitas, Bucureti, 2000 ; Eu nsumi i ali civa, eseuri noi i vechi, Editura Dacia, ClujNapoca, 2001.
Dup moartea printelui Nicolae, ntmplat la 30 martie 1989, chilia n care a vieuit ca monah
al mnstirii Rohia a fost destinat ca s pstreze, n timp, memoria celui care a vieuit n ea. Ea a fost
amenajat ca un mic muzeu, n care se pstreaz lucrurile personale ale parintelui Nicolae Steinhardt :
manuscrise, cari, icoane, tablouri, precum i mobilierul.
Muzeul Manastirii
Muzeul manastirii din anul 1983 si pna n 2007 a fost amenajat la etajul II al Casei Poetului, iar
din luna mai 2007 este amenajat n biserica de lemn din cadrul Coltului maramuresan. Muzeul
manastirii adaposteste o bogata colectie de carti vechi bisericesti, o frumoasa colectie de vechi icoane
bisericesti pe lemn si pe sticla, datnd din secolul al XVIII-lea.

Dintre lucrrile valoroase aflate n colecia muzeului mnstirii amintim : Cazania sau Carte
romneasc de nvttur a mitropolitului Varlaam, Iai, 1642 ; Noul Testament de la Blgrad al

116

mitropolitului Simion tefan tiprit la 1648 ; ndreptarea Legii, Trgoviste, 1652 ; Evanghelia tiprit
de Antim Ivireanu la Snagov, 1697 ; Molitvelnic, Rmnic, 1705 ; Evanghelia de la Bucuresti, 1725 ;
Apostolul, Blaj, 1767 ; Biblia de la Blaj, 1795 ; o Psaltire de pe vremea lui Caragea, 1817 ; Cartea ce
se zice mparire de gru, Buzu, 1833 ; Cronica Romnilor, a lui Gheorghe incai editat la Iai n
1853 ; Biblia de la Buzu din 1854 ; Biblia lui aguna, Sibiu, 1856-1858 etc.

Biserica noua

Biserica veche, construit din crmid, pe fundaii de piatr, cu acoperi i boli de lemn, s-a
dovedit a fi nencptoare pentru mulimea credincioilor care cercetau mnstirea Rohia.
n aceast situaie, dorina Prea Sfinitului Justin Sigheteanu, stare al mnstirii din 1988, a fost
de a ridica o nou i mrea biseric, care s se ncadreze n ansamblul general al mnstirii i , n
acelai timp, s-i confere o not aparte pe msura importanei ei. n acest sens, a adunat n jurul Prea
Sfiniei Sale o echip de specialiti : arhitect Dorel Cordo din Sighetul Marmaiei, inginerii
Alexandru i Gelu Zaharia i constructorul inginer Grigore Buda.
Dup ani de pregtire, n primvara anului 1996, cnd toate au fost temeinic analizate s-a purces
la desfacerea bisericuei vechi i la construirea celei noi. Din cauza lipsei de spaiu, dar mai ales
pentru faptul c locul pentru construirea bisericuei i-a fost descoperit parintelui ctitor Nicolae
Gherman prin voina divin, s-a hotart ca i biserica nou s fie amplasat pe acelai loc unde fusese
construit, cu 70 de ani n urm, bisericua veche.
Biserica veche a fost desfcut cu grij de vieuitorii mnstirii, iar materialele din care a fost
construit au fost refolosite n zidurile noii biserici ; n acest fel, noua biseric a pornit la drum cu
ncrctura spiritual acumulat n cei 70 de ani de existen a mnstirii.
Elementele definitorii ale noii construcii sunt preluate de la biserici din toate cele trei provincii
romnesti. Biserica este n form de cruce, cu pridvor brncovenesc n fa, cu un singur turn cupol
ce conine elemente moldoveneti i pentru ca spaiul cerea o biseric chivot, nlat pe verticala, se
foloseste o nalime de biseric maramurean, (48 m de la baz, ea avnd o lungime de 22 m). O not
aparte va fi conferit ansamblului de la subsol, ce cuprinde o sal a mormintelor i un paraclis cu
ncperile aferente (capel, altar, proscomidiarul i diaconiconul).
Din 1998 s-a dat n folosin paraclisul de la demisol, cu hramul Sfntul Ierarh Nicolae,
paraclis n care se oficiaz toate sfintele slujbe ale mnstirii i care a fost mpodobit cu iconostasul i
icoanele vechii biserici la care se adaug cteva icoane pe sticl, pictate de un vieuitor al mnstirii.
Pe faada deja terminat a noii biserici s-a executat, n mozaic, icoana Deisis - copie a celei de la
Sfnta Sofia din Constantinopol, iar n anul 2005, tot n mozaic, cei doisprezece sfini Apostoli.

117

Noua biseric, care mbin elemente din toate cele trei provincii romneti : ara Romneasc,
Moldova i Transilvania, devine astfel un monument de arhitectur de referin pentru sfritul de
secol XX i nceput de secol XXI ; iar prin faptul c este ctitorit de un fiu al mnstirii, devenit
monah i apoi arhiereu - arat voia lui Dumnezeu c din ctitoria unui preot de mir s devin ctitorie
episcopal - ceea ce plaseaz asezamntul de la Rohia n rndul ctitoriilor voievodale, cum de altfel ca activitate pastoral-misionar i rol de cetate a Ortodoxiei pentru inut - a fost din totdeauna.
n acest moment biserica nou se afla n plin stadiu de finisare.
Biserica veche
Modest dar placut, prima biseric a mnstirii a fost ridicata pe pintenul Dealului Viei, n
mijlocul unei pduri de fag i de stejar. Lucrrile de construcie au nceput n anul 1923 i au durat
pna n anul 1925. Ele au fost executate cu mult osteneal i eforturi deosebite, dar credina,
entuziasmul i spiritul de sacrificiu ale ctitorului, credincioilor din Rohia i din satele din jur au
biruit. Biserica mnstirii a avut urmtoarele dimensiuni : 17,80 m lungime, 5,70 m lime i 13 m
nalime. Temelia ei a fost din piatr, iar zidurile din crmid, cu mici ferestre de o parte i alta. n
dreptul altarului bisericua avea dou abside mici, iar deasupra naosului s-a ridicat o mic cupol din
lemn. n fa, bisericua avea un pridvor, care se sprijinea pe patru stlpi frontali, iar pe frontonul de
deasupra era pictatn frescAdormirea Maicii Domnului, icoana hramului mnstirii. Interiorul
bisericii a fost numai tencuit i vruit iar cu timpul pereii ei au fost mpodobii cu icoane.
Iconostasul a fost simplu, din lemn de brad, iar n 1979 a fost montat un iconostas nou, sculptat
n lemn de stejar de Ioan Velea originar din Rohia, iar icoanele de pe el au fost pictate de pictorul
bisericesc Gheorghe Busuioc, din Bucureti.
n anul 1996, din iniiativa Prea Sfinitului Justin, arhiereu - vicar al Episcopiei Ortodoxe
Romne a Maramureului i Stmarului, stareul mnstirii, vechea bisericu a fost desfacut, iar pe
locul ei a nceput construirea unei biserici noi i impuntoare.
n prezent iconostasul i o parte din icoanele din vechea bisericu se afl n paraclisul amenajat
la demisolul noii biserici a mnstirii.
Casa Alba
Casa Alb, o cldire impuntoare cu mansard, a
fost construit ntre anii 1988-1992. Aici se afl
chiliile n care locuiesc o mare parte din vieuitorii
mnstirii, secretariatul i contabilitatea, un
apartament episcopal, iar la mansard se afl un
salon oficial pentru primirea oaspeilor.

118

Casa cu Paraclis este amplasat pe pintenul abrupt al

dealului chiar n faa bisericii. Lucrrile de construcie au durat
doi ani 1973-1975. n faa cldirii s-au construit, n 1976, scri n
form semicircular, adevrate propilee, cu dou terase.
Cldirea are form dreptunghiular fiind orientat spre
rsrit, are trei nivele. La parter se afl 3 dormitoare destinate
pelerinilor care cerceteaz mnstirea. ntr-unul din spaiile
etajului I este amenajat biblioteca mnstirii, iar la etajul II se afl Paraclisul Izvorul Tamaduirii.
Pe faada paraclisului se afl o frumoas icoan a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus n brae
executat n mozaic de specialistul clujean Paul Sima, avnd o suprafa total de 13 m2.

Casa de Stejar , construit n 1965, are forma dreptunghiular, cu parter i etaj, un balcon cu stlpi
sculptai n stil maramurean ca i micul portal de la intrare. La etaj este resedina P.S. Justinian
Episcopul Maramureului i Stmarului.

Casa Poetului a fost ridicat ntre 1977 - 1979, are un parter i dou nivele cu superbe verande.
Aici se afl Chilia parintelui Nicolae Steinhardt. n aceast cas a locuit temporar i poetul Ioan
Alexandru.

Mnstirea Sfnta Ana Rohia este situat n Tara Lapusului, la cca. 50 km de oraul Baia Mare i
43 km de oraul Dej, n hotarul satului Rohia, ce aparine administrativ de oraul Trgu Lapu, n

119

mijlocul unui codru de fag i stejar, pe coama unei coline ce poarta numele Dealul viei, la o
altitudine de aproximativ 500 m.
Nodul de legtura spre mnstire este orasul Trgu Lapu care se afl la o distan de cca 9 km
de mnstire. La Trgu Lapu se poate ajunge fie pe soeaua Baia Mare - Trgu Lapu, fie pe soeaua
Dej - Baia Mare pn n localitatea Glgu iar de acolo spre Trgu Lapu. Se mai poate ajunge i pe
oseaua Dej - Trgu Lapu prin Magoaja, dar din localitatea Chiuieti drumul este nemodernizat i
nerecomandat. Staiile C. F. R. cu legtura spre mnstire sunt Baia Mare, Dej i Glgau.

Galerie foto

Mnstirea Frsinei

Mnstirea Frsinei reprezint pentru muli

credincioi locul de comuniune a omului cu
Dumnezeu. Retras ntre muni i strjuit de
o parte i de alta de pduri seculare, sihstria
monahal din Carpai a atras, nc din cele
mai ndeprtate timpuri, sufletele nsetate de
linite i via duhovniceasc.

Nenumrai

120

rvnitori dup mpria cerurilor i-au aflat n aceste singurti rostul vieii lor pmnteti. De la ei sau inspirat mulimi de ucenici, dintre care unii au mbriat viaa clugreasc, iar alii au dus n
casele i familiile lor Duhul de via sfnt al iubitorilor de Dumnezeu din aceast sfnt aezare.
Prezentul istoric are menirea s arate care au fost primele atestri documentare de existen a acestui
loca monahicesc, importana lui n cadrul istoriei bisericeti, dar i n cadrul istoriei Romniei. Prin
ntemeierea acestei mnstiri se deschid largi posibiliti celor din mprejurimile mnstirii, dar i
celor din ar, de alinare sufleteasc i de a dobndi cunotine de vieuire duhovniceasc.
Mnstirea Frsinei, ca i toate mnstirile din ar, este un loca de unitate ortodox, n ea vieuind n
perfect armonie clugri din toate zonele rii. Aici vin cretini de pretutindeni, pentru a se tmdui
sufletete i trupete i apoi se ntorc n lume cu focul sacru al unitii credinei strmoeti i strns
legat de acesta cu al unitii de neam. Clugrii vieuitori au fost ntotdeauna modele de oameni de
jertf, care i-au nchinat viaa venind aici, n locurile acestea retrase, pentru a se ruga att pentru ei,
ct i pentru cei din lume.
Mnstirea Frsinei crete n importan n mod deosebit prin ctitorul ei Sfntul Ierarh Calinic, care
acum, ca i atunci cnd era n via, este oblduitorul, ajuttorul, sprijinitorul att al clugrilor, ct i
al mirenilor care au nevoie de pace i alinare sufleteasc. Important mai este Mnstirea Frsinei prin
regulile sale unice n ar, fcnd din ea un adevrat Athos romnesc. Regulamentul Sfntului Ierarh
Calinic, unic n felul lui, de a nu se mnca niciodat carne n mnstire, de a nu intra niciodat femei
i de a se face slujb la miezul nopii pn dimineaa este observat cu strictee de orice vieuitor al
mnstirii. Duhul ctitorului pulseaz i astzi cu trie n toate cele ce se svresc, fie la slujbele
religioase, fie la ascultri i lucrri fcute de monahi, fie la slujirea celor care vin s se roage mpreun
cu ei n biseric.

Putem spune c, pe drept cuvnt, Mnstirea Sfntului Ierarh Calinic este Lavra romneasc n care se
triesc n toat intensitatea poruncile Mntuitorului. Duhul Sfnt se revars din abunden peste toi
aceia care locuiesc aici i trec la cele venice cu ndejdea n nvierea morilor i n viaa fr de sfrit.
Totodat, credincioii care vin i se nchin n aceast sfnt mnstire sunt ncreztori n rugciunile
prinilor i cunosc mngierea lui Dumnezeu i ocrotirea Sfntului Ierarh Calinic.

Primele nceputuri ale Mnstirii Frsinei - denumire care provine de la pdurile de frasini care au
existat cndva aici - dateaz din anul 1710 cnd doi clugri, Ilarion i tefan, s-au retras n aceste
locuri singuratice. Venirea lor este atestat i de documentele vremii.

121

Astfel, un document pstrat n arhiva mnstirii menioneaz: Pe vremea fostului episcopului

Noului Severin, Chiriu Chiru Damaschin, ce au fost numit i dasclu, care a fost trgndu-se de la
Buzu, la leatul de la mntuirea lumii 1710, n vremea unei prea iui rzmerii, pustiindu-se multe
orae, mnstiri i sate, au venit fugind de nevoi doi monahi cu via i petrecere plcut lui
Dumnezeu. Numele unuia Ilarion, iar al altuia tefan. Acetia ascunzndu-se ntre acele dealuri,
precum s-au zisu, de otile resvretirii
Documentul nu precizeaz de unde veneau clugrii, dar n nici un caz din Muntenia unde n acest
an istoria nu semnaleaz nici o rscoal. Nici Moldova nu poate fi deoarece lupta de la Stnileti
ncepe n 1711, deci cu un an mai trziu de stabilirea lor la Frsinei. Mai degrab Transilvania poate fi
locul de plecare deoarece n 1709 izbucnesc unele rscoale aici i ar corespunde foarte bine cu
momentul istoric indicat de document. Cu privire la aceast dat nu putem avea nici o ndoial
deoarece ea ne este transmis i de alte documente, dei unii susin anul 1720. Chiar i tradiia
confirm data de 1710 pe care o consemneaz i Buletinul Monumentelor Istorice pe 1933.

Cei doi clugri au vieuit n aceste locuri o bun perioad de timp fr nici o aprobare din partea
autoritilor civile sau bisericeti. Nici nu i-au construit o biseric trainic, ci locuiau ntr-o colib de
lemn, avnd un paraclis unde se rugau. Dup pacea de la Pasarowitz (1718), cnd situaia se mai
limpezete i luptele nceteaz, Ilarion i tefan se hotrsc s se stabileasc definitiv aici i s dea o
form legal schitului pe care l nfiinaser. De aceea merg la episcopul Inochentie al Rmnicului i
Noului Severin spre a obine binecuvntarea necesar pentru ntemeierea noului schit i o aprobare
oficial pe baza creia s poat locui n siguran. Biserica va avea hramul Naterea Sfntului Ioan
Boteztorul, hram care s-a pstrat pn astzi pentru lcaul care, dup construirea noii mnstiri, va
deveni biseric de cimitir. Nu se tie precis data obinerii binecuvntrii, nici a construirii primei
biserici. Totui nceputul construirii trebuie legat de binecuvntarea dat de episcopul Inochentie care
i ncepe pstoria n septembrie 1727. Dup aceast dat putem stabili data construirii bisericii.
Cererea clugrilor a fost satisfcut cu mare amabilitate de ctre episcop, deoarece el, pe lng
binecuvntare, acord schitului i un lot de pmnt n mprejurimi. Aceasta dovedete att grija pe
care o acorda episcopul noilor locauri care se ridicau, dar i prestana celor doi clugri n faa
episcopului. Terenul acordat era n mare parte pdure i pune. Aveau i o livad precum i o
grdin. La nceput episcopul i autorizeaz verbal s foloseasc acest pmnt. Nu mult dup ceea se
ivete un conflict ntre locuitorii satului Muereasca i prinii noului schit n legtur cu pmntul
primit, la care episcopul a intervenit ntrindu-i pe clugri n dreptul de proprietate prin eliberarea
unui act scris. Dei nu a precizat suprafaa terenului, totui se poate aprecia dup hotarele stabilite:
Despre rsritu Vrful Plaiului, poteca hotrt cu Mnstirea Cozia, iar despre apusu, cu rul
satului Muereasca de sus i spre miaz-noapte din rul satului dreptu prului Locorelu la deal de

122

vrful mgurii ctre curmturi. Asemenea despre miaz-zi dedesuptu piatra utei din prul satului
acelai din colulu ntlnirea apelor pe ruoru spre rsrit, iar spre sud dealul pietrei Bradului n
dreapta potecii comornicilor.

Pentru c acest schit i ncepuse existena prin sine, fr o contribuie din partea cuiva, episcopul
Inochentie hotrte ca el s rmn autonom n continuare, fr a fi supus vreunei autoriti civile sau
bisericeti. Adic s aib schitul Frsinei de sinei stpnire nesuprat pentru totdeauna de sine
stpnitoru nenchinat nicierea, cas de mil s se numeasc. La nceput locuitorii satului Muereasca
s-au mpcat cu gndul de a avea n hotarele lor un schit de clugri, cu un teren fcut danie de ctre
Episcopia Noului Severin. Terenul care a intrat n posesia clugrilor fusese folosit pentru pune fr
ca ei s se gndeasc vreodat s-l cultive, considerndu-l neproductiv. Mai trziu, cnd au vzut c
cei doi clugri au reuit s transforme un teren slbatic ntr-o grdin cu pomi i zarzavaturi, au
ncercat s alunge pe clugri i s le ia pmntul.

Primul conflict a fost rezolvat de episcopul Inochentie, care trimite delegai de la episcopie la faa
locului spre a fixa hotarele posesiunii schitului n mod oficial pentru a nu se mai crea prilej de ceart.
Al doilea conflict s-a ivit n timpul episcopului Clement care ntrete pe clugri n proprietate,
printr-un act scris, n 1737. Ndjduind c monahii vor prsi schitul, stenii au continuat s-i supere.
Clugrii se adreseaz unor boieri din Rmnicu Vlcea care, din evlavie, le iau aprarea. Boierii
protectori fac parte din familia Iovipali, cunoscui sub numele de Crstea i Nicoli. Ei au cerut
episcopiei s le vnd lor acest pmnt, pe care s-l dea schitului printr-un act de donaie. Episcopia a
fost de acord cu propunerea i astfel aceti boieri au devenit ctitori ai schitului. Situaia creat prin
donaie a pus capt conflictului.

n anul 1764 boierii Crstea, Damian i Nicoli din Rmnicu Vlcea, construiesc din fonduri
proprii o biseric de zid n locul celei de lemn, nzestrnd-o cu toate obiectele necesare cultului. Prin
aceast aciune i ntresc i mai mult relaiile cu schitul, devenind ctitori adevrai ai acestei aezri.
Biserica a fost zugravit n acelai an de ctre Teodor zugravul i ucenicul su Enache.

n noua form schitul i desfoar viaa panic pn n 1780, cnd o brigad de voluntari romni
condus de Predu Bujoreanu se retrage aici din calea austriecilor. Mica brigad de voluntari nu a
rezistat atacului, Bujoreanu fiind executat dup ocuparea schitului. Austriecii au luat tot ceea ce era de
valoare, dar nu au distrus biserica de curnd nfiinat. n aceast situaie de jaf i teroare, monahii
prsesc pentru prima dat schitul care va rmne pustiu pn la 1845. Un clugr de la Mnstirea
Cernica, Acachie, l va repune n vechile rnduieli de via monahal n care a fost pn atunci.

123

Jefuirea schitului s-a ntmplat pe timpul stareului Isaia ieromonahul, cnd acetia austrieci venind
cuprinztoriu cu chip de fiar pomenitulu schitu i-au scurtat viaa, tindu-l pe elu, iar bieii monahi
fugind care unde putea, a rmas schitu pustiu, n care vreme jefuindu-se multe din schit. Averea
schitului care mai rmsese a fost folosit la ntmplare de ctre localnici. Pdurea a fost tiat pe
alocuri, iar locul de fnee l-au folosit pentru pune. Moara a fost folosit de localnici pn la noua
nfiinare a schitului.

n 1845 clugrul Acachie de la Mnstirea Cernica, despre care se nclin a-l considera frate al
Sfntului Calinic, vine n acest schit prsit de aproape 70 de ani i renvioreaz viaa monahal,
stabilindu-se aici. Probabil el aflase de existena lui din tradiia motenit de la vreun refugiat de
odinioar care s-a retras la Cernica n urma pustiirii austriece. Altfel e greu de presupus de unde avea
monahul Acachie cunotin de acest singuratic schit prsit de atta vreme. Ca i primii ntemeietori,
Acachie a cutat s aib o aprobare oficial din partea autoritilor bisericeti i o recunoatere din
partea vreunui ctitor al schitului. El se adreseaz boierului Gheorghe Iovipali, nepotul lui Nicoli,
unul dintre cei trei ctitori, care primete cu mult bucurie cererea monahului Acachie. Dup primirea
binecuvntrii date de ctre episcopul Neofit, Gheorghe Iovipali, n calitate de succesor al ctitorilor,
aeaz ca stare al schitului Frsinei pe clugrul Acachie de la Cernica prin actul din 1845. Printr-un
alt act pstrat, schitul Frsinei este restabilit n dreptul de proprietate pe care l dobndise la 1785 prin
donaia celor trei ctitori.

Dup instalarea monahului Acachie la Frsinei ncepe restaurarea cldirilor i a chiliilor. n aceast
perioad pridvorul bisericii se nchide cu crmid i se picteaz

La intrarea n biseric se pstreaz pisania care are urmtorul coninut:

ntru slava, cinstea, marea

cuviin a celui n Treime ludat, Tatl, Fiul i Sfntul Duh i al doilea n cinstea, lauda i prea fala a
sfntului cinstitului nainte Mergtorului i Boteztorului Ioan, ntru cinstea naterii sale, ridicatu-s-au
dintru temelie acest sfnt loca i s-au nfrumuseat cu zugrveli, precum de noi s-au gsit, de
d(umnealor) ntru fericire ctitori hagi Crstea i chir Damian din Rmnic, cruia loca ntru odihn i
venic pomenire a lor i a familiei lor i a nepoilor domniei lor i moioara din prejur i-a cumprat i
cu odoare sfinte l-au nzestrat n via de monahi l-au aezat, asigurndu-i viaa de sine stpnitoare.
Nu este supus sau nchinat la niciuna din mnstiri caru din dumnezeiesc nstav au svrit aceasta n
zilele domniei sale lui Vod Nicolae Mavrogheu i a prea sfiniei Sale Printele Mitropolit a toat
Unhrovlahia Chiriu Chir Neofit, cu binecuvntarea prea sfiniei sale Printele episcop de Rmnic Noul
Severin Chiriu Chir Filaret la anul de la zidirea lumii 1763.

124

Dar dup mhnicioasele vremi rmnnd schitul vduv de cuvioasa petrecere a monahilor,
blagoslovitul ctitor Gheorghe Iovipale i nepot pomenitului Hagii Crstea, temndu-se c schitul
rmne ntre cele de pustiire, nu puin mhnire ave. Iar la anul 1845 din grija Domnului s-au aflat
printele Acachie de la sfnta mnstire Cernica, caruia d-l pomenitulu ctitor I-a dat sfntul loca cu
toat cuprinderea lui atta n via, ct i dup moarte, ori pe cine va avea a ndestula i potrivind la
petrecerea dintr-ai si ucenici, pe acela s-l puie ca urma soborului nstavnic. Aadar ntru acest fel
au pus pomenitul stare cu ai si ucenici tot felul de strdabnic osteneal, cci lng cea mare lips ce
era de biserici odoare, nici tinda nu era, ci numai stlpi. Iar acum cu ajutorul lui Dumnezeu prin
rugciunile Nsctoarei de Dumnezeu i Pururea Fecioarei Maria i ale Sfntului Ioan Boteztorul,
prin noi smeriii i netrebnicii, adugndu-se att bisericeti odoare, ct i cele din sfor, dup ce s-au
isprvit tinda bisericii nfrumusendu-se cu zugrvire n ce chip se vede, n zilele domniei sale
binecredinciosului domn a toat ara Romneasc Io Gheorgu Dimitrie Bibescu, prennoitorul
domnetei mnstiri n vremea prea sfinitului arhipstor a toat ara Romneasc D.D. Neofit, n
zilele noului al Severin Valahiei mici Chiriu Chir Nifon vicarul sfintei Mitropolii la anul de la facerea
lumii 7366, iar de la mntuirea lumii Hristos Domnul 1848 iunie 10.

Pe peretele de la sud se afl urmtoarea inscripie: Fiind zugrav Teodor Zugrav Enache ucenic
sept. 28. 7272.
STARETI
Primul stare al schitului vechi este considerat Ilarion, unul dintre cei doi clugri ntemeietori. Era
mpodobit cu via i petrecere plcut lui Dumnezeu, struitor i harnic, fapt dovedit de realizrile
sale dobndite ntr-o perioad scurt de timp: Un ocolau de moie ndestulatu cu livad de pomi,
locu de artur i moar. n timpul lui este construit biserica de lemn, dup ce s-a dat binecuvntarea
episcopal i sunt zdrnicite ncercrile localnicilor de a acapara pmntul schitului i de a alunga pe
clugri. Att el ct i celalalt vieuitor, tefan, pun bazele vieii monahale la Frsinei formnd primul
nucleu de via de obte organizat pe aceste locuri.
Monahul Ilarion vine pe aceste meleaguri n 1710 din pricina rscoalelor din locurile unde se afla i se
sfrete din via nainte de 1764, data construirii bisericii de zid, cnd la Frsinei era stare Climent.

Stareul Climent era hirotonit ieromonah. Ajunge stare nainte de data construirii bisericii de zid,
care se realizeaz prin struina sa, avnd ajutor material din partea boierilor din familia Iovipali.
Climent era n relaii foarte bune cu ctitorii noii biserici de la care obine att banii pentru construirea
bisericii, ct i obiectele necesare cultului i ntreinerii schitului, pe tot timpul streiei sale.
n timpul lui se clarific definitiv situaia n legtur cu averea mnstirii. Mnstirea intr n posesia
pmntului dat de episcopie nu ca o dot ecleziastic, ci ca o donaie bazat pe acte din partea

125

boierilor familiei Iovipali care puteau de acum nainte s se ocupe mai ndeaproape de situaia
schitului. Stareul Climent i d obtescul sfrit la anul 1768.

Stareul Isaia ieromonahul pstorete de la moartea lui Climent pn la 1780 cnd schitul este
prsit. Numele lui este amintit n legtur cu adpostirea cpitanului detaamentului de voluntari
condus de Predu Bujoreanu n anul 1780. Dup ce schitul este prdat i prsit nu mai avem date
despre Isaia. Documentele menioneaz doar c bieii monahi au fugit care unde au putut, fr a
preciza mnstirea n care s-au dus. Schitul este renfiinat n anul 1845 de clugrul Acachie.

Stareul Acachie pstorete n perioada 1845-1863. Se tie c venea de la Mnstirea Cernica. Unii
l socotesc a fi fratele mai mare al Sfntului Calinic (prere nentemeiat deoarece sfntul l-ar fi
protejat dup construcia mnstirii celei noi, dar n cazul lui Acachie nu se mai tie nimic). El se
aeaz la Frsinei cu aprobarea episcopiei din Rmnicu Vlcea i cu asentimentul lui Gheorghe
Iovipali, nepot de ctitor.
Activitatea sa este concretizat prin repararea chiliilor i rezidirea dependinelor. n perioada sa se
zidete pridvorul bisericii i se zugrvete. Pstorirea stareului Acachie se sfrete odat cu anul
1863 cnd Sfntul Calinic reorganizeaz viaa monahal din acest schit, dndu-i o nou conducere i
administraie. De acum nainte Mnstirea Frsinei, cu statut de ctitorie vldiceasc, va avea reguli
monahale ca la Muntele Athos din Grecia. Prin noua orientare, mnstirea va deveni un Athos
romnesc, cu via i reguli unice n ar.
Dup Acachie va urma la conducerea mnstirii Policarp Nisipeanu, clugr cu via nalt, bun
cunosctor al regulilor monahale din Muntele Athos.

Cu ocazia unei vizite pastorale ntreprinse n anul

1857 prin judeul Vlcea, Sfntul Calinic
viziteaz i schitul Frsinei. Aezarea retras i
locul deosebit l impresioneaz. Se crede c vizita
ar fi avut loc n anul 1859, iar lucrrile pentru
construirea mnstirii ar fi nceput imediat n anul
urmtor.
Adevrul a fost stabilit odat cu gsirea unei
scrisori a Sfntului Calinic adresat ministrului N.
Creulescu, n care spunea: Cu duhovniceasc i arhiereasc binecuvntare D-le Nicolache. n anul
1857 gsim aici n districtul Vlcea, plaiul Cozii, o biseric de zid, cu o chilie mprejur, situat n loc

126

retras sub numele de schitul Frsinei. Poziia locului acestui schit m mic foarte mult, de a forma noi
i a urma un proiect ce tinde la un act de religiozitate.

Dorina Sfntului Calinic s-a mplinit n anul 1859 cnd au nceput lucrrile de construire a noului
loca. Aceast construcie se realizeaz dup ce s-a instalat ca episcop la Rmnic unde i-a creat un
mediu monahal la reedin i cu servicii divine permanente. Pentru linitea sihstreasc el zidete
Mnstirea Frsinei pe o colin la poalele muntelui Cpnei, unde i are izvorul prul Mueretilor,
care ud dou sate vechi, n care femeile ar fi reprezentat cndva capul familiilor, n locul brbailor
pierii n luptele cu nvlitorii. Lucrrile s-au desfurat destul de greu, avnd n vedere c atunci nu
exista nici o cale de acces la mnstire. Singura posibilitate de a ajunge aici era firul apei, circulnduse cu caii. Construcia s-a realizat dup planurile Sfntului Calinic care avea o experien destul de
bogat n aceast direcie i cu concursul meterului Costache, arhitectul su. La ridicarea cldirilor a
fost folosit mna de lucru a stenilor. Prinii btrni ai mnstirii pstrau vie tradiia motenit de la
naintai n legtur cu buntatea Sfntului Calinic fa de cei care lucrau la mnstire.

Pentru pictura bisericii Sfntul Calinic inteniona s angajeze pe renumitul pictor Gh. Ttrscu pe
care l aprecia mult i cu care avea relaii de prietenie de la realizarea Catedralei din Rmnicu Vlcea.
Acesta ns nu a putut rspunde solicitrii deoarece era angajat n alte lucrri. Totui recomand
clduros pe Miu Pop din Braov, un mare pictor care lucrase mpreun cu Constantin Lecca la mai
multe biserici. Pictorul Miu Pop a acceptat propunerea Sfntului Calinic. El vine la Mnstirea
Frsinei n vara anului 1860 i lucrnd temeinic, termin pictura bisericii n primvara anului 1863.
Dup ce se fac ultimele finisri, Sfntul Calinic hotrte sfinirea noului lca la 12 mai 1863,
urmnd ca biserica s aib hramul Adormirea Maicii Domnului. Dup sfinirea noului aezmnt
urmeaz i organizarea lui administrativ.

Sfntul Calinic dorea ca n noua ctitorie de la Frsinei s fie introdus pravila aspr care se practica
n mnstirile din Muntele Athos i pe care el o cunoscuse cu ocazia unei cltorii, nainte de a fi
stare la Mnstirea Cernica. n acest scop renun la stareul Acachie i aduce din Athos pe fostul su
ucenic Policarp Nisipeanu. Dup reorganizarea administrativ, mnstirea avnd stare i obte cu
rnduial de via religioas i slujbe zilnice, obtea crete i odat cu ea se mresc i necesitile
materiale de ntreinere. n aceast situaie Sfntul Calinic face mari eforturi pentru a asigura
mijloacele necesare ntreinerii monahilor. Doneaz mnstirii nenumarate cri de slujb care se
tipreau la tipografia nfiinat de el, unelte agricole necesare i un apreciabil numr de animale.

127

Avnd n vedere c veniturile mnstirii erau destul de modeste, pentru o mai bun ntreinere,
Sfntul Calinic n nelegere cu mitropolitul Nifon, i adaug i venitul schitului Sltioarele. Acest
venit este pierdut odat cu secularizarea averilor mnstireti din 1865 cnd, cu toat intervenia
Sfntului Calinic, schitul Sltioarele este secularizat. Alte venituri pentru mnstire vor fi obinute i
din veniturile tipografiei nfiinat de el i donat primriei oraului Rmnicu Vlcea cu condiia ca
jumtate din ctigul ncasat pe tiprituri s intre n bugetul Mnstirii Frsinei. Primria a respectat
acest testament pn la 1903. ntre 1903 i 1911 mnstirea nu-i mai primete dreptul.

O alt problem n legtur cu averea Mnstirii Frsinei a fost aceea a secularizrii, petrecut
chiar n timpul Sfntului Calinic. Din aceast perioad s-au pstrat un numr de documente i
corespondena dintre Sfntul Calinic i autoritile de stat.

La 13 decembrie 1863 este votat legea pentru secularizarea averilor mnstireti propus de M.
Koglniceanu, care prevedea: Toate averile mnstireti nchinate i nenchinate precum i alte legate
publice sau daruri fcute de diferii testatori i donatori din Principatele Unite la Sfntul Mormnt,
Muntele Athos, Sinai precum i la mitropolii, episcopii i la metoacele lor de aici din ar i la alte
mnstiri i biserici din orae sau la aezminte de binefacere i de utilitate public, se proclam
domeniuri ale Statului Romn, iar veniturile acestor aezminte vor fi cuprinse n bugetul general al
statului. Ca urmare a acestei legi pus n aplicare n 1864, Ministerul Finanelor a ordonat ca atelajele
i vitele Mnstirii Frsinei s fie rnduite la licitaie. Pentru ca licitaia s nu aib loc, Sfntul Calinic
intervine printr-o scrisoare la Ministrul cultelor N. Creulescu, artnd printre altele: Acest schit dup
datinele cele mai vechi se administreaz de sine, fr vreun amestec din afar, pentru c nu are niscai
venituri, avnd numai o mic prticic de pmnt pe care se afl situat. N-am lipsit a contribui
totdeauna pentru ntreinerea prinilor vieuitori acolo, nlesnindu-le cele necesare.

A doua dispoziie conform cu legea secularizrii se referea la arendarea vetrei mnstirii. Sfntul
Calinic este determinat a doua oar s intervin printr-o scrisoare ctre N. Creulescu n care se spune:
Nu v putei nchipui ct de grozav m izbi acel anun, puindu-m din nou n cea mai adnc mhnire
sufleteasc dup cele ce cunoatei din zisa epistol, c am contribuit ntru nfrumusearea i susinerea
acelui schit, lundu-l sub patronajul meu, ca ridicndu-se din posesie acel mic pmnt ce se cultiv pe
seama schitului i care nu este dect pn la 10 pogoane artur i fnee, ns i acesta mprit pe
petece, dup pozitia prpstioas a locului. V rugm s binevoii a face prin mijlocirea de care
dispunei de a lsa pomenitului schit iari de a se administra de sine ca i pn acum.

128

Odat cu aceast scrisoare, Sfntul Calinic trimite prin N. Creulescu o scrisoare cu un coninut
asemntor i domnitorului A.I. Cuza. Ministrul cultelor, care avea o deosebit stim fa de Sfntul
Calinic, intervine la Cuza potrivit cererii sfntului, nmnndu-i i scrisoarea amintit. Domnitorul se
arat binevoitor fa de cererea Sfntului Calinic i dispune dup dorina acestuia exceptarea de la
secularizare a Mnstirii Frsinei. Iar ca rspuns la scrisoarea primit, domnitorul i adreseaz:

Prea sfinte Printe,

Am vzut cele ce-mi scriei despre schitul Frsinei pe care-mi artai c dintr-un simmnt de
religiozitate din propriile Prea Sfiniei Voastre mijloace, l-ai ridicat din ruin. Eu lund o asemenea
fapt de pietate i spre a v exprima mulumirea mea, am ordonat ministrului meu de culte a lua
cuvenitele msuri pentru a satisface dorina ce-mi exprimai n privina schitului Frsinei.

N. Creulescu trimite Sfntului Calinic scrisoarea lui Cuza, nsoit de o scurt scrisoare din partea
sa cu urmtorul coninut:

Prea Sfinte Printe,

Am onoarea de a v altura pe lng aceast scrisoare c Maria Sa ne trimite spre rspuns la ceea
ce m-ai nsrcinat pe mine a da n minile Mriei Sale. Simt plcerea a vedea c cu aceasta vi s-a
ndeplinit dreapta dorin ce avei n privina schitului Frsinei. Al Prea Sfiniei Voastre fiu sufletesc.

Prin acest act emis de domnitorul A.I. Cuza, datorit prestigiului de care se bucura Sfntul Calinic,
Mnstirea Frsinei rmne singura mnstire nesecularizat din ar. Schitul Sltioarele ns, cu toat
intervenia, este secularizat n anul 1865 i astfel resursele financiare care proveneau de la acest schit
intr n patrimoniul statului.

Sfntul Ierarh Calinic de la Cernica a fost unul din marii prini duhovniceti ai veacului al XIX-lea.
Viaa lui este descris pe larg de arhimandritul Anastasie Baldovin, unul din ucenicii si.

S-a nscut la Bucureti, la 7 octombrie 1787, n familia bunilor credincioi Antonie i Floarea
(clugrit, spre batrnee, la Mnstirea Pasrea, sub numele Filoteia). A fost dat la nvtur la una
din colile care existau pe atunci n Bucureti, n preajma unei biserici, poate la Colea sau la Sfntul

129

Gheorghe. Atmosfera de rugciune i aleas via cretin din familie au influenat viaa luntric a
tnrului Constantin, cum se numea din botez. De aceea, n martie 1807, deci nainte de a fi mplinit
vrsta de 20 de ani, i-a ndreptat paii spre Mnstirea Cernica din apropierea Bucuretilor, unde va fi
venit adeseori s ia parte la slujbe i s asculte cuvnt de nvtur de la stareul Gheorghe ( 1806)
sau de la ali prini cu via aleas. n anul urmtor, duhovnicul su, Pimen, a cerut stareului Timotei
s-l mbrace n ngerescul chip al clugriei. Astfel, la 12 noiembrie 1808, tnrul Constantin devine
monahul Calinic. Dup o lun, n biserica Sfntul Nicolae de la Cernica, episcopul bulgar Sofronie de
Vrata refugiat n Bucureti din cauza turcilor, l-a hirotonit ierodiacon. ndrumat de duhovnicul su, a
nceput o via de aspre nevoine clugreti, cu post, rugciune, munc, citiri din Sfnta Scriptur sau
din lucrrile Sfinilor Prini i scriitorilor bisericeti. n 1812 a fost trimis la Mnstirea Neam
mpreun cu printele su duhovnicesc, s strng ajutoare pentru refacerea bisericii Sfntul Nicolae
distrus de un cutremur. Cu acest prilej a cunoscut strvechea ctitorie domneasc cu aleas via
duhovniceasc, precum i alte mnstiri moldoveneti. n 1813, n biserica Batite din Bucureti, a
fost hirotonit ieromonah de ctre arhiereul Dionisie Lupu, viitor mitropolit al rii, iar dup doi ani a
fost hirotonit duhovnic i rnduit mare eclesiarh al mnstirii. n 1817 a plecat la Muntele Athos. A
stat aproape un an, reuind s cunoasc ndeaproape viaa clugreasc de acolo i s culeag
nvtur care i va fi de folos n ostenelile de mai trziu.
Dup moartea stareului Dorotei, la 14 decembrie 1818, obtea de la Cernica a ales n locul su pe
ieromonahul Calinic. La 31 de ani, pentru nvtura lui i mai cu seam pentru smerenia, rbdarea,
dragostea fa de toi, viaa lui de rugciune, post i munc nencetat, a fost numit stare. Doi ani mai
trziu a fost hirotonit arhimandrit. Cei 32 de ani de streie la Mnstirea Cernica constituie o perioad
de nencetate strdanii pentru ridicarea vieii clugreti de acolo, pentru buna ndrumare a
vieuitorilor, pentru nzestrarea mnstirii cu noi lcauri de nchinare i chilii pentru colarizarea
tinerilor. A ntemeiat mai multe ateliere n care monahii i pregteau singuri cele trebuitoare pentru
mbrcminte (rase, potcapuri etc.). Cei tiutori de carte se ocupau cu copierea de manuscrise, mai ales
din scrierile Sfinilor Prini i ale marilor ndrumtori ai vieii clugreti. Obtea monahal cretea
mereu. Dac n 1838 erau 300 de clugri, n 1850 numrul lor ajunsese la 350. Dintre ei s-au ridicat
multe personaliti ale vieii bisericeti: arhiereul Ioanichie Stratonichias, originar din Transilvania,
retras spre sfritul vieii la Cernica, protosinghelul Naum Rmniceanu, un cunoscut cronicar,
arhimandritul Veniamin Ctulescu, profesor de Religie la Colegiul Sf. Sava din Bucureti, Pimen,
fost egumen la Tismana, Anastasie Baldovin, ucenicul i biograful lui Calinic, Nicandru, urmaul su
n streie i alii.

Stareul Calinic era un bun ndrumtor al credincioilor care veneau la mnstire; era cunoscut att
pentru rugciunile sale tmduitoare, ct i pentru faptele sale de milostenie. Timp de cteva luni, n

130

1821 a hrnit n mnstire un mare numr de locuitori din Bucureti i din mprejurimi, refugiai la
Mnstirea Cernica de frica turcilor. Numeroase milostenii a fcut n diferite prti ale rii i chiar
peste hotare. Pentru copiii din satul Cernica a nfiinat o coal cu dascl pltit de mnstire. A fost
preocupat n permanen de zidirea sau de refacerea unor lcauri de nchinare. nc din primii ani de
streie s-a ocupat de zugrvirea bisericii Sfntul Nicolae din incinta mnstirii. ntre anii 1832-1836 a
zidit din temelie biserica cu hramul Sfntul Gheorghe din ostrovul mnstirii, cu bani primii din
partea arhiereului Ioanichie Stratonichias. Fiind distrus la scurt timp de un cutremur, stareul a
nceput rezidirea ei, terminnd-o n 1842. Tot atunci s-a ridicat o nou streie, clopotnia, iar pentru
ngrijirea clugrilor bolnavi s-a construit o bolni. n anul 1846 a nceput (cu banii si i cu daniile
unor credincioi) zidirea bisericii cu hramul Sfnta Treime de la Pasrea, mnstire aflat nc de la
ntemeiere sub oblduirea direct a Cernici. Tot la Pasrea, cu civa ani n urm ridicase biserica
cimitirului. Din darurile testamentare ale unei credincioase, stareul a zidit biserica Adormirea din
Cmpina, ntemeind i o coal n jurul ei. Din banii mnstirii, precum i din propriile sale danii, s-au
ridicat bisericile din satele Bueti i Sohatu, au fost ajutate mnstirile Ghighiu i Poiana Mrului,
schitul Icoana din Bucureti, precum i cteva biserici steti.

n 1850, dup 43 de ani de via n mnstire, dintre care 32 de ani de crmuire a obtii monahale,
stareul Calinic a fost chemat la nalta slujire arhiereasc. nc din 1834, dup moartea mitropolitului
Grigorie Dasclul, domnitorul Alexandru Ghica l sftuise s primeasc scaunul mitropolitan, dar a
refuzat socotindu-se nevrednic de o asemenea nalt cinstire. n anul 1850, cnd erau vacante toate
cele patru scaune vldiceti din ara Romneasc, Barbu tirbei domnitorul de atunci, avnd o mare
admiraie fa de Calinic stareul mnstirii ctitorite de strmoul su, vornicul Cernica tirbei, l-a
convins s accepte crmuirea unei eparhii. La 14-15 septembrie 1850 a fost ales n strvechiul scaun
episcopal de la Rmnicu-Vlcea. A fost hirotonit arhiereu n catedrala mitopolitan din Bucureti la 26
octombrie 1850 de praznicul Sfntului Dumitru. ntruct reedina episcopal din Rmnic era distrus
n urma unui incendiu, nscunarea s-a fcut la 26 noiembrie la Craiova. Chemat la aceast nalt
slujire, noul ierarh a gsit n eparhie o motenire grea care se cerea ndreptat. De 10 ani eparhia era
condus de lociitori, resedina i catedrala episcopal erau distruse, numrul preoilor era insuficient,
puin pregtii i cu o stare material grea, seminarul nchis n urma revoluiei din 1848, lcaurile de
nchinare nengrijite sau n paragin, iar unele chiar nchise. Noul episcop a nceput imediat dup
nscunare ndreptarea acestor lucruri. A cercetat eparhia, a rnduit protopopi, a hirotonit noi preoi. n
1851 a redeschis seminarul mai nti la Craiova, apoi n 1854 l-a mutat la Rmnic; a deschis coli
protopopeti pentru pregtirea cntreilor bisericeti.

131

n 1854, dup mutarea reedinei la Rmnic, a nceput ridicarea unei noi catedrale episcopale dup
planurile ntocmite de el nsui, cu pictura lui Gheorghe Tttrescu, i a refcut reedina i bolnia din
incinta Episcopiei. ntre anii 1859-1864 a ridicat, din banii si, o biseric nou la schitul Frsinei. Aici
a introdus regulile aspre de vieuire ale Muntelui Athos pe care el nsui le respecta de cnd intrase n
mnstire. Planul bisericii a fost conceput de el, iar zugrvirea a ncredinat-o pictorului braovean
Miu Popp. Episcopul Calinic a intervenit pe lng domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru a salva
Mnstirea Frsinei de la secularizare. Domnitorul a rspuns favorabil cererii sale, schitul fiind
singurul care a rmas cu toate bunurile pe care le avea.

Iubitor de carte i sprijinitor al culturii, episcopul Calinic a simit mereu nevoia unei tipografii
proprii. Ca stare i apoi ca episcop, a tiprit cteva cri la Bucureti. Prin 1860, cu bani
mprumutai, dup cum mrturisea el nsui, a pus bazele unei tipografii proprietatea sa, de sub
teascurile creia au aprut mai multe cri de slujb i de nvtur. Episcopul inteniona s renvie la
Rmnic vremurile de nflorire cultural din timpul marilor si naintai din secolul al XVIII-lea. Cu un
an nainte de moarte a donat tipografia oraului Rmnic, cu tot inventarul i cu toate crile aflate n
depozit, cu condiia ca tipografia s-i poarte numele i ca jumtate din veniturile ei s fie folosite
pentru ntreinerea colilor din ora i a elevilor sraci, precum i a seminaritilor, iar alt jumtate
pentru ntreinerea schitului Frsinei.

Episcopul Calinic a fost i un nsufletit patriot. n calitatea sa de episcop a luat parte la lucrrile
Adunrii obteti a rii, apoi a fost ales deputat n Divanul Ad-hoc care a pregtit unirea celor dou
ri romneti. nc din primvara anului 1857 a trimis o circular ctre protopopi i egumeni, prin
care le cerea ca n toate bisericile s se fac rugciuni pentru unirea romnilor ntr-o singur voin i
cuget, ca s cear pe cale legiuit via patriei lor. A fcut parte i din Adunarea electiv a rii care a
ales domn pe Alexandru Ioan Cuza. Ataamentul su fa de domnul unirii reiese i dintr-o pastoral
adresat protopopilor i preoilor din eparhie prin care-i ndemna s cinsteasc patria i pe crmuitorii
ei i s nu crue nici o jertf pentru binele obtesc pentru c cine este bun cretin este i bun patriot.

n chip deosebit trebuie pus n lumin sfinenia vieii lui. Toi cei care l-au cunoscut au rmas
impresionai de numeroasele sale milostenii, de simplitatea sa n mbrcminte, de buntatea i
blndeea sa, de rugciunile sale tmduitore, de posturile i privegherile sale. Anastasie Baldovin,
biograful su, scria c episcopul avea liste de persoane crora le mprea permanent ajutoare i c
atunci cnd hirotonea preoi le druia cri i chiar bani de drum. Era att de milostiv scria acesta
nct dac nu avea ce s dea de milostenie, i da hainele de pe prea Sfinia Sa i plngnd se ruga de
mine nevrednicul ca s caut bani pe unde voi ti, ca s aib ce s dea la fraii lui n Hristos, pentru c

132

aa numea pe sraci i neputincioi. Martori contemporani povestesc mai multe cazuri de vindecri
de boli n urma rugciunilor episcopului Calinic, cum a fost tnra din satul Muiereasca sau fiul
meterului care lucra la construirea catedralei episcopale de la Rmnic.

Viaa plin de nfrnri pe care o ducea (nu mnca niciodat carne, se odihnea numai pe un scaun de
lemn), ca i btrneea care se simea tot mai apstoare, l-au ndemnat pe episcopul Calinic s-i scrie
testamentul. ntre altele, scria c nu las nici bani de ngropare i nici de pomenire, pentru c tot ce a
avut a mprit celor sraci sau i-a oferit pentru refacerea cldirilor de la episcopie. n felul acesta a
neles s pun n practic votul clugresc al srciei de bunvoie. Btrn i bolnav, s-a retras la
Mnstirea Cernica n mai 1867, ncredinnd conducerea vremelnic a eparhiei arhimandritului
Grigorie. ntruct Guvernul de atunci i-a refuzat retragerea din scaun n semn de nalt preuire a
rmas n vrednicia de episcop pn la sfritul vieii, trimind de la Cernica arhimandritului Grigorie
felurite ndrumri pentru bunul mers al treburilor Episcopiei. La Cernica a mai trit aproape un an ca
un simplu monah, pn n ziua de 11 aprilie 1868 cnd Dumnezeu l-a chemat la Sine. A fost ngropat
n tinda bisericii Sfntul Gheorghe, ctitoria sa.
lugr smerit la Mnstirea Cernica, apoi conductor al obtii monahale de acolo timp de 32 de ani,
episcop la Rmnic peste 18 ani, marele ierarh Calinic a devenit unul din cei mai desvrii
reprezentani ai spiritualitii romneti. A fost apreciat i considerat ca un adevrat sfnt nu numai de
cei care l-au cunoscut, ci i de urmai. Iat ce spunea despre el marele crturar Nicolae Iorga (18711940): Trind n sfinenia muncii i a nfrnrii, era socotit ca sfnt de credincioii din eparhie i
prerile de ru ale tuturora se ndreptar mult timp ctre mormntul lui, pe care-l voise la Cernica,
locul lui de nvtur i de pregtire duhovniceasc, unde se retrsese. Trind pn departe, n timpuri
noi, pe care el nu le mai nelegea, nici pentru a le combate precum ar fi fost datoria sa, cruat de
dnsele, venerat pentru o vrst ca a sa i pentru o astfel de via chiar i de cei mai antireligioi din
noul curent apusean care stpnea statul cel nou, el ncheie cu vrednicie irul curailor clugri fr
argini, al ctitorilor de cri i de cldiri de nchinare, al sufletelor

de arhierei cari o clip nu i-au nchipuit c fapta sau gndul lor scap de sub ochiul privighetor al lui
Dumnezeu (Istoria Bisericii romneti, vol. II, el. II, Bucureti, 1932, p. 237-238).
Faptele prezentate demonstreaz ct de ndreptit a fost hotrrea Sfntului Sinod al Bisericii
noastre, din 28 februarie 1950, ca episcopul Calinic s fie trecut n rndul sfinilor. Canonizarea lui
solemn s-a fcut la Cernica n ziua de 23 octombrie 1955 n prezena multor ierarhi romni i strini,
a numeroi clugri, preoi i credincioi; moatele i-au fost aezate spre cinstire i nchinare n
biserica Sfntul Gheorghe, ctitoria sa. Astfel, smeritul stare i ierarh Calinic a devenit unul dintre cei
mai de seam sfini ai calendarului ortodox romn, pild vrednic de urmat pentru orice fiu al

133

Bisericii. Prznuirea lui din neam n neam se face n ziua mutrii sale la Domnul, adic la 11 aprilie.
Este cinstit prin cntri de laud, n Minei i prin slujba Acatistului; chipul su este zugrvit n multe
biserici mnstireti i parohiale, iar numele su este purtat de muli credincioi care mbrac
ngerescul chip al clugriei.

Pomenirea ta cea purttoare de lumin, Ierarhe Calinic, veselete sufletele celor credincioi i
atingerea de racla sfintelor tale moate sfinete simirile i druiete tmduiri; pentru aceasta, dup
datorie, te cinstim pe tine i cu bucurie ii cntm: Bucur-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu
nelepite! (Din Acatistul Sfntului, Condacul 1).
Pravila Athonita
Sfntul Calinic dorea ca n noua ctitorie de la Frsinei s fie introdus pravila aspr care se practica n
mnstirile din Muntele Athos i pe care el o cunoscuse cu ocazia unei cltorii, nainte de a fi stare
la Mnstirea Cernica.

n acest scop renun la stareul Acachie i aduce din Athos pe fostul su ucenic Policarp
Nisipeanu, pentru a-l numi stare la mnstirea cea nou. Policarp vine nsoit de doi ucenici, Silvestru
i Lavrentie, primul preot hirotonit n Sfntul Munte, iar al doilea, diacon. Prin Policarp care era un
bun cunosctor al pravilei atonite, Sfntul Calinic i realizeaz dorina. Gndul pe care l-a avut nc
de cnd era la Mnstirea Cernica l mplinete acum prin statornicirea la Frsinei a regulilor
monahale de via de obte, cu regim aspru de convieuire. Tradiia i practicile atonite ncep s fie
puse n lucru odat cu instalarea noilor vieuitori. Slujbele de noapte ncepute prin Policarp i ucenicii
si nu se vor abandona niciodat i ndjduim c i n continuare se va perpetua dorina sacr a
sfntului ctitor.

Tot ca urmare a tradiiei atonite, Sfntul Calinic oprete intrarea femeilor n mnstire, aeznd n
acest scop n anul 1867 o piatr de legmnt la circa 2 kilometri de mnstire, unde astzi este o
biseric i dependine pentru cazarea femeilor i unde se oficiaz slujbe religioase pentru cele care se
ostenesc s vin pe aceste meleaguri. Pe piatra de legmnt sunt gravate n litere chirilice att
binecuvntri pentru cele care vor pstra acest legmnt, ct i blesteme pentru cele ce-l vor ncalca.
Coninutul scrierii de pe piatra de legmnt:

Acest sfnt loca s-a cldit din temelie spre a fi chinovie de prini monahi i fiindc din partea
femeiasc putea s aduc vreun scandal monahilor vieuitori acolo, de aceea sub grea legtur s-a oprit
de la acest loc s mai treac nainte, sub nici un chip, parte femeiasc. Iar cele ce vor ndrzni a trece
s fie sub blestem i toate nenorocirile s vie asupra lor, precum: srcia, grbvia i tot felul de

134

pedepse, i iarai celor ce vor pzi aceast hotrre s aib blagoslovenia lui Dumnezeu i a smereniei
noastre i s vin asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Rmnicului Noului Severin, 17 ian.
1867.

Piatra de legmnt se afl actualmente n casa memorial a Sfntului Calinic. Aceasta cas a fost
construit nainte de zidirea bisericii i dup mrturia celor vechi, aici a locuit Sfntul Calinic pe
timpul construirii bisericii i a chiliilor din jur. Legmntul Sfntului Calinic se respect cu strictee.
Chiar n timpul su cei care l-au nclcat au fost aspru pedepsii. Este cunoscut episodul tinerei
pastorie din satul Muereasca ce a trecut din greeal hotarul i s-a mbolnvit de epilepsie, fiind
nevoit s cear ajutorul Sfntului Calinic pentru a fi iertat i n acelai timp tmduit.

Arhitectura
Biserica Mnstirii Frsinei este construit n form de
cruce, cu o singur turl central sprijinit pe patru
arcade ogivale. Pstreaz mparirea clasic cu pridvor,
pronaos, naos i altar. Ca plan i construcie se
aseamn cu Catedrala episcopal din Rmnicu Vlcea.
Arhitect este meterul Costache.

Pridvorul este deschis, sprijinit pe patru stlpi din piatr

i lipit de biseric n stil brncovenesc. Nu posed
bazoreliefuri i nici nu adpostete picturi, ci are o form simpl, pustniceasc. n pridvor se afl
pictura reprezentnd Adormirea Maicii Domnului hramul bisericii, dedesubtul creia se afl pisania.
Intrarea n biseric se face prin dou ui masive de stejar pe care sunt ncrustate numele ctitorului i
anii construciei (1860-1863).
Pronaosul este unit cu naosul, delimitarea fiind fcut numai de arcul absidei care ncepe i formeaz
n continuare naosul. n pronaos sunt dou ferestre mari fr decoraiuni interioare sau exterioare.
Naosul este larg, ncptor, prevzut cu dou ferestre, iar deasupra se afl turla, sprijinit de cei patru
pandantivi.
Altarul este situat n absida central, avnd un proscomidiar i un diaconicon.
PICTURA
Realizat de Miu Pop din Braov, pictura bisericii Mnstirii Frsinei este realist, n stil academic.
Scenele sunt aezate ntocmai ca n Catedrala din Rmnicu Vlcea. Predomin culoarea albastru care
d locaului o profund ambian de linite, senintate i un adnc duh de rugciune.

135

n pronaos sunt chipuri de mari pustnici care poart fiecare n mn cte un rva pe care este scris o
idee din nvtura sau practica de rugciune i asceza lui. Sub portretul Sfntului Calinic, ctitorul,
este inscripionat: Calinic Cernicanu Romnu Pmnteanu. n partea dreapt este pictat mitropolitul
Nifon, mitropolitul primat de atunci, avnd la gt o earf roie, simbol al primatului Romniei.

n naos se afl scenele cu nlarea Sfintei Cruci, Deisis, martirii Calinic i Trifon, Gheorghe i
Dimitrie. Ambele perechi de picturi flancheaz ferestrele naosului. n registrul superior se afl, de o
parte Naterea Domnului, iar de cealalt nvierea. Pe calota absidei centrale n altar se afl Maica
Domnului nconjurat de ngeri.

n registrul inferior sunt pictai Sfinii Ierarhi autori de Liturghii, precum i Sfntul Nicolae,
patronul i ocrotitorul Sfntului Calinic. Diaconiconul i proscomidiarul nu sunt pictate. Catapeteasma
este din lemn i este pictat.

Actualmente Biserica veche a schitului Frsinei se afl n perfect stare. Ea servete ca biseric de
cimitir, n jurul ei ngropndu-se clugrii din mnstire. Nu se oficiaz n ea dect la 24 iunie cnd se
face hramul bisericii. n jur nu se mai afl nici o cldire din cele vechi i nici mcar ruinele fostelor
chilii.

Biserica se afl la o distan de 200 de metri de noua mnstire, ctitorit de Sfntul Calinic. n
interior pstreaz o pictur foarte frumoas, n stil bizantin. Rein atenia scenele Bunei-Vestiri i
Schimbrii la Fa care scot n eviden preocuparea de cpetenie a clugrilor pentru rugciune i
via contemplativ i o vdit influen isihast. Culorile picturii sunt naturale. Sfinii au o
expresivitate vie, cu contururi pronunate, care dau locaului un profund caracter ascetic. La intrarea n
biseric se pstreaz pisania.

136