LOCUINTA LA TARA

TEORIA PROIECTULUI / AN II / SEMESTRUL I

2015-2016

COMPONENTELE
ASEZARILOR RURALE
SATUL SI MOIA BNEASA-VCREASCA,
STANISLAV COPESTINSKI, 1894
(A.N.R.-A.N.I.C., Fond Planuri, Jud. Ilfov, Cota 272)

ASEZAREA RURALA RISIPITA

SATUL MAGURI, MUNTII APUSENI

ASEZAREA RURALA RASFIRATA

SATUL CUPSENI, MARAMURES

ASEZAREA RURALA ADUNATA

DEALU FRUMOS, JUDETUL SIBIU

ASEZAREA RURALA ADUNATA

FORME PLANIFICATE DE ASEZARI RURALE
DESTINATE COLONISTILOR DIN BANAT
IN SECOLUL AL XVIII-LEA

CHARLOTTENBURG
(C. 1770-1771)
FRANCESCO GRISELINI, 1780

VINTILA MIHAILESCU HARTA HABITATULUI RURAL DIN ROMANIA (1934)

I. Sate risipite; II. Sate rasfirate: 1. Alungite; 2. Ramificate; III. Trecerea spre satele adunate: 1. Alungite; 2 Ramificate sau ingramadite;
IV. Sate adunate: 1. Sate nebuloase dominante; 2. Sate alungite; 3. Sate ingramadite; 4. Sate compacte; V. Sate mari de stepa.

TIPURI DE BAZA ALE LOCUINTEI

BORDEIUL
KURT HIELSCHER, SATALAMAS, COLIBE TARANESTI, 1933

TIPURI DE BAZA ALE LOCUINTEI RURALE

LOCUINTA CU UN NIVEL SUPRATERAN

TIPURI DE BAZA ALE LOCUINTEI

LOCUINTA CU UN NIVEL SUPRATERAN
LOCUINTA DE PESCAR, MAHMUDIA, TULCEA

TIPURI DE BAZA ALE LOCUINTEI

LOCUINTA CU DOUA NIVELURI SI PRISPA
LOCUINTA DE POMICULTOR, BALANESTI, GORJ

TIPURI DE BAZA ALE LOCUINTEI

LOCUINTA CU DOUA NIVELURI CU FOISOR
CASA CU ELEMENTE DE FORTIFICARE, VLADESTI,
JUD. VALCEA

ASEZARI RURALE INTRACARPATICE

MODELE DE ORGANIZARE A GOSPODARIILOR
ASEZARILE SASESTI DIN TRANSILVANIA

ASEZARI RURALE INTRACARPATICE

MODELE DE ORGANIZARE A GOSPODARIILOR
GOSPODARIE OCOLNIC
CAMPUL LUI NEAG, HUNEDOARA

ASEZARI RURALE EXTRACARPATICE

MODELE DE ORGANIZARE A GOSPODARIILOR: SATUL DEVALMAS
CURTEA BOIEREASCA SI SATUL ISALNITA , JUD. DOLJ (PLAN DE LA 1856)
BUCURESTI, EXTRAS DIN PLANUL
BORROCZYN, 1846

LOCUINTA LA TARA
DIN PERSPECTIVA MODERNA

PLANUL DE HOTARNICIE AL SATULUI BATRANESTI, JUD. NEAMT, 1811

SCARLAT POPOVICI,
PLANUL TOPOGRAFIK AL MOIEI VETRII MONASTRII ZNAGOVULUI, 1855
(A.N.R.-A.N.I.C., FOND PLANURI, JUD. ILFOV, COTA 71)

ANTON KAETANOVICI
Proiect-tip de cas parohial pentru satele de pe
domeniile mnstireti, 1858
Proiect-tip de biseric pentru moiile clerului, c. 1861,

FLOREA STANCULESCU
PROIECT GOSPODARIA UNUI MIC PRODUCATOR AGRICULTOR
SCOALA DE ARHITECTURA DIN BUCURESTI, 1911

FLOREA STANCULESCU
PROIECT CASA LA TARA PENTRU DOI TARANI
SCOALA DE ARHITECTURA DIN BUCURESTI, 1912

ASEZARILE RURALE DUPA REFORMA AGRARA (1921)

FLOREA STANCULESCU
PROIECT PENTRU SISTEMATIZAREA SATULUI
CIULNITA, JUD. IALOMITA, 1924

ILIE TEODORESCU
CENTRUL CIVIC AL SATULUI CALUGARENI (c. 1939)

FLOREA STANCULESCU
CASE SI GOSPODARII LA TARA
BUCURESTI, 1927

F. STANCULESCU, A. GHEORGHIU, P. PETRESCU,

P. STAHL
ARHITECTURA POPULARA ROMANEASCA, 1956-58

SISTEMATIZAREA RURALA IN PERIOADA COMUNISTA

Scopurile operatiunilor de sistematizare rurala:
-Restrangerea perimetrului ocupat de constructii si, implicit cresterea
densitatii populatiei;
-Reorganizarea rationala a retelei de circulatii si crearea de dotari edilitare
moderne (de tip urban);
-Crearea de centre civice in care sa fie grupate cladirile care adaposteau
administratia si cladirile de interes comunitar;

INSTITUTUL I.S.C.A.S.
STUDIU EXPERIMENTAL PENTRU SISTEMATIZAREA RAIONULUI CALARASI
(1962-1963)
CALARASI
Sate existente
Numar de sate / 100 kmp
Numar mediu de locuitori / sat
Centre rurale pastrate dupa
Sistematizare

45
2,9
1800
20

I.P.C.T. / 1965
LOCUINTE INDIVIDUALE RURALE
PENTRU INVESTITII DIN FONDURILE
PROPRII ALE POPULATIEI

LEGEA NR.59 DIN 1974 PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI I LOCALITILOR

URBANE I RURALE
SISTEMATIZAREA LOCALITILOR RURALE
Articolul 13
Sistematizarea comunelor, uniti de baz teritorial- administrative, i a satelor componente trebuie s asigure dezvoltarea lor
n corelare cu cea a localitilor nvecinate, organizarea zonelor funcionale - uniti de producie, locuine, dotri socialculturale, spaii plantate i de circulaie - innd seama de profilul dominant agricol, s stabileasc regimul de nlime,
densitatea cldirilor, loturilor pentru gospodriile rneti, traseul i profilul strzilor. Se vor urmri amplasarea judicioas a
tuturor construciilor, precum i crearea unor centre civice care s grupeze dotrile social- culturale principale.
Pentru centrele de comun, schiele de sistematizare vor stabili dotrile social- culturale necesare tuturor locuitorilor din
comun, iar pentru celelalte sate componente ale comunei se vor prevedea numai acele dotri legate de satisfacerea nevoilor
curente ale populaiei.
n centrul civic al centrelor de comun se vor amplasa sediul politico- administrativ, uniti culturale, de nvmnt i ocrotirea
sntii, de prestri de servicii i comerciale, precum i locuine.
Articolul 17
Cldirile de locuit se vor amplasa cu precdere, ncepnd din centrul civic ctre zonele marginale, n vederea realizrii unei
structuri compacte a localitilor, prin utilizarea intensiv a terenurilor din perimetrul construibil, crendu-se astfel posibilitatea
pentru introducerea n condiii eficiente a alimentrii cu ap, a energiei electrice i a canalizrii. Se vor lua msuri ca membrilor
cooperativelor agricole de producie s li se atribuie lot n folosin, conform statutului, n afara perimetrului construibil al
localitilor.
Articolul 18
Prin sistematizare se va urmri ca noile construcii de locuine s aib de regul dou niveluri. Cldirile ce se construiesc n
centrul civic vor avea cel puin dou niveluri. Pentru toate satele care au perspectiv de dezvoltare, n zona de locuit, pe
teritoriul care cuprinde loturile de cas i anexele gospodreti, precum i strzile de acces la locuine, se va asigura o
densitate de 1.500 mp suprafa util la hectar.
Articolul 19
Locuinele ce se realizeaz n localitile rurale din fondurile statului i din fondurile populaiei cu spijinul statului n credite i
execuie se vor construi pe baz de proiecte tip, directive sau refolosibile i vor avea cel puin dou niveluri.
Pentru a veni n sprijinul celor care i construiesc locuine proprietate personal, n regie, comitetele executive ale consiliilor
populare snt obligate s pun la dispoziia cetenilor proiecte tip ntocmite cu consultarea prealabil a populaiei, din care cei
interesai s poat alege proiectul cel mai convenabil. Aceste proiecte se vor elabora ntr- o gam variat, care s in seama
de specificul local i de tradiie i care s foloseasc materiale locale existente, ieftine.

De la inceputul anilor 80 sistematizarea a devenit parte integranta a planurilor anuale si

cincinale. Cifrele publicate in martie si iunie 1988 vizau disparitia a 900 de comune, din totalul
de 2705, si o reducere a numarului satelor, de la 13123 la maximum 5000-6000. In acest fel,
7000-8000 de asezari rurale dispareau de pe harta Romaniei, iar cele care ramaneau trebuiau
demolate si reconstruite in proportie de 50-55%.

OTOPENI
In 1970, c. 95% din populatie locuia in case construite recent, in intervalul 1987-88, in virtutea
noilor masuri de sistematizare si urbanizare, acestea fiind demolate si inlocuite cu blocuri cu
regim de inaltime P+2 P+4, realizate dupa proiecte tip.

DISTRIBUTIA POPULATIEI RURALE IN ROMANIA IN 2004

1948
-Populatie urbana 20%;
-Populatie rurala 80%;
In perioada dupa 1989 fenomenele majore cu care s-a contruntat mediul rural au fost:
Dezindustrializarea;
Reinproprietarirea;
Migratia externa;
In conformitate cu datele INS 2010, din totalul populatiei din mediul rural doar 60%
sunt capacitati in agricultura, restul de 40% lucrand in alte sectoare de activitate
2011
-Populatie urbana 55%;
-Populatie rurala 45 %;
RATA MIGRATIEI INTERNE (la 1000 de locuitori, cf. INS 2010)
2002
2007
-Din rural in urban
6.2
6.8
-Din urban in rural
9.5
12.2

2/2009
Florea Stanculescu
Contributii la afirmarea arhitecturii
romanesti
editie Ingrijita de Nicolae Lascu
Ed. Tehnica, Bucuresti 1987
Autor:
Asociaia Zeppelin
Colaboratori:
Editori: Cosmina Goagea, Constantin Goagea,
tefan Ghenciulescu, Cosmin Caciuc

7-8/2010-11

Editura:
Asociaia Zeppelin i Editura Universitar Ion
Mincu Bucureti , 2013