Latinitate si

dacism
Studiu de
caz

Cuprins:

Definirea conceptului de latinitate i dacism

Care este originea poporului si a limbii romne?
Influene n limba romn
Cele dou mituri fondatoare
Susintori ai latinitii
Susintori ai dacismului
Concluzie

Bibliografie

 Limba romn este limba latin vorbit

nentrerupt n partea oriental a
Imperiului Roman cuprinznd provinciile
dunrene (Dacia, Panonia de Sud,
Dardania, Moesia Superioar si Moesia
Inferioar), din momentul ptrunderii
limbii latine n aceste provincii si pn n
zilele noastre.
(A. Rosetti- Istoria limbii romne literare)

Latinitate si dacism
Latinitatea si dacismul
sunt concepte care
desemneaza doua curente
de idei ce strabat cultura si
literatura romna.

Dacismul

Dacismul este un curent n

istoriografie, afirmat la jumatatea
secolului al XIX-lea, prin
absolutizarea (mitizarea) contributiei
dacilor la formarea poporului romn.

Acesta si face simtita prezenta odata cu interesul

romanticilor pentru etnogeneza si pentru mitologia
din spatiul traco-dac. Se contureaza ca un curent
de idei, mai mult sau mai putin unitar, mai ales n
perioada interbelica, de multe ori fiind asimilat cu
orientarea traditionalista.

Latinitatea

Latinitate este un termen care

denumeste actiunea de impunere a
limbii latine si a civilizatiei latine n
urma cuceririi Daciei de catre romani.

Ideea de latinitate ncepe sa fie afirmata la noi

de generatia cronicarilor secolele XVI XVIII
(Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), apoi
de stolnicul Constantin Cantacuzino si de Dimitrie
Cantemir.

Atinge
apogeul prin
reprezentantii
Scolii
Ardelene
(Samuil Micu,
Gheorghe
Sincai, Petru
Maior).

Care este originea poporului si

a limbii romne?

Originea latina ce
atrage prin
prestigiul istoric al
Imperiului Roman
si care
compenseaza o
serie de complexe
de inferioritate fata
de puterile din jur?

SAU

 Originea daca
a carei
popularitate
se explica prin
misterul unei
civilizatii prea
putin
cunoscute dar
si prin
fascinatia
arhaicului?

Astazi se accepta n general ca istoria veche a romnilor

este expresia unui proces de sinteza daco-romana a unui
proces adiacent de integrare si de asimilare a elementului
migrator. Potrivit majoritatii cercetatorilor (istorici, lingvisti,
etnologi etc.), limba romna este rezultatul actiunii
conjugate a mai multor straturi : elementul dac, roman si
migrator.

Originea limbii romne este legata de originea

poporului si a unitatii limbii romne n diverse
zone n care se vorbeste pna astazi. Limba
romna s-a format din limba latina populara
adusa n Dacia si dezvoltata pna n zilele
noastre.
Latina s-a impus n Dacia n urma colonizarii,
dupa cucerirea Daciei de catre romani n urma
razboiului din 105-106. Latina s-a impus rapid
deoarece romanizarea a fost un proces intens,
viu, dinamic; bastinasii erau interesati sa nvete
acest idiom pentru ca limba latina era limba

Limba dacilor nu ni s-a pastrat. Nu stim

cum vorbeau dacii. Nu avem nicio
propozitie. A fost descoperita o inscriptie
n 1912 pe inelul de la Iezerov (inel cu un
disc); pe patru rnduri sunt 76 de litere
grecesti; nu sunt semne ntre cuvinte; nu
stim de unde ncepe si unde sfrseste
cuvntul.
S-a pastrat din daca o lista de nume de
plante, nume de persoane, nume de locuri,
nume de ape (Dunare, Olt, Arges, Buzau,
Prut, Nistru, Cerna, Siret, Somes, Cris,
Timis, Motru, Jiu etc).

Influente n limba romna

Inflene

VECHI

SLAV

MAGHIAR

TRZII

GREAC

NEOGREAC

TURC

Cele doua mituri

fondatoare
"Dochia si
Traian"
povesteste despre
formarea
poporului romn:
unirea dacilor cu
romanii, Dochia
fiind o frumoasa
fata pe care
mparatul roman
voia sa o ia de
sotie.

Mitul Zburtoruluiun Cupidon al

dacilor.

Sustinatori ai latinitaii

Letopisetele lui Grigore

Ureche, Miron Costin si
Ion Neculce.

Hronicul vechimii a
romano-moldovlahilor de Dimitrie
Cantemir
[] a Dachii
adevarati
mostenitori i-au pus
si cu curat sngele
fiilor sai, pre Dachia,
care mai denainte
varvara iera, au
evghenisit-o.

Scoala
Ardeleana
care sustinea
latinitatea
prin
exagerari,
deoarece nu
recunostea
originile dace
ale romnilor.

Sustinatori ai dacismului
Lucian Blaga prin articolul
Revolta fondului nostru
nelatin din revistaZamolxe.
Avem nsa si un bogat fond
slavo-trac, exuberant si vital,
care, orict ne-am mpotrivi, se
desprinde uneori din corola
necunoscutului rasarind
puternic n constiinte.

Istoricul Vasile

Parvan prin opera

Getica
realizata pe baza
studiilor si
descoperirilor
arheologice din
acea vreme

Mihai Eminescu n poezia

Memento mori( Nu uita
c vei muri)
Stau tacuti ostasii Romei,
ridicnd fruntea lor lata,
Stralucitele lor coifuri, la
stncimea detunata, []
Dintre stnce arcuite n
gigantice
portale
Oastea zeilor Daciei n lungi
siruri
au iesit

Etnogeneza romna a fost una dintre preocuparile majore ale

primilor nostri cronicari, Grigore Ureche notnd n Letopisetul
Tarii Moldovei:Rumanii, cti sa afla locuitori n Tara
Ungureasca si la Ardeal si la Maramorosu, de la un loc sntu
cu moldovenii si toti de la Rm se trag.
Aceasta glorificare a latinitatii noastre a devenit, dupa Grigore
Ureche, un adevarat laitmotiv n cultura romna, fiind ntlnit
la Miron Costin, la stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie
Cantemir, Samuil Micu, la Gheorghe Sincai si la altii.
n perioada interbelica, cele doua curente de idei sunt
percepute de pe pozitii adesea opuse, aflndu-se n
confruntare directa si sunt folosite, direct sau indirect, ca
suport argumentativ pentru diferite antinomii: traditiemodernitate, spirit national-cosmopolitism.

Concluzie

Limba romna provine din limba latina vorbita

n partile de est ale Imperiului Roman, dar nu
continua direct limba latina clasica, ci latina
populara. Ea face parte din familia limbilor
romanice, dintre care unele au devenit limbi
nationale, altele au ramas limbi regionale sau chiar
au disparut. n timp, limbile se modifica, iar cnd
se acumuleaza modificari ale limbii, astfel nct
varianta de origine nu mai e nteleasa de vorbitori,
se poate vorbi de o limba noua. Deci limba romna
vorbita azi este rezultatul modificarii, limbii latine
vulgare n decursul anilor ce au trecut, este o
limba vie ce va suferi modificari si n anii ce vor
urma, dar originea sa va ramne ntotdeauna
limba latina populara.

Scrisoarea boierului NeacSu din

Cmpulung catre judele Brasovului
Johannes Benkner

Cntecul gintei latine

Latina gint e regin
ntre-ale lumii ginte mari;
Ea poart-n frunte-o stea divin
Lucind prin timpii seculari.
Menirea ei tot nainte
Mre ndreapt paii si.
Ea merge-n capul altor ginte
Vrsnd lumin-n urma ei.
Latina gint e vergin,
Cu farmec dulce, rpitor;
Strinu-n cale-i se nclin
i pe genunchi cade cu dor.
Frumoas, vie, zmbitoare,
Sub cer senin, n aer cald,
Ea se mireaz-n splendid soare,
Se scald-n mare de smarald.

de Vasile
Latina gint are parte
Alecsandri
De-ale pmntului comori
i mult voios ea le mparte
Cu celelalte-a ei surori.
Dar e teribil-n mnie
Cnd braul ei liberator
Lovete-n cruda tiranie
i lupt pentru-al su onor.
n ziua cea de judecat,
Cnd fa-n cer cu Domnul sfnt
Latina gint-a fi-ntrebat
Ce a fcut pe-acest pmnt?
Ea va rspunde sus i tare:
,,O! Doamne,-n lume ct am stat,
n ochii si plini de-admirare
Pe tine te-am reprezentat!

Memento Mori
de Mihai

Eminescu
,,i-n zenit opri otirea-i peste armia roman.
-Decebal! el strig-n nouri- i detun, i iau n goan
i Danubiul o s beie a lor sacre legiuni.
Decebal s-arat palid n fereastra nalt-ngust
i coroana i-o ridic ctre-imaginea august
i se uit cu durere la divinii si strbuni.
Iar pe plaiuri verzi de munte otile-urbei risipite
Privesc cerul, zeii dacici, armiile lor porniteRupt e irul lor pe-alocuri de al soarelui foc ro.

RUGACIUNEA UNUI DAC

De Mihai
Emincescu

Pe cnd nu era moarte, nimic nemuritor,

Nici smburul luminii de viata datator,
Nu era azi, nici mine, nici ieri, nici totdeuna,
Caci unul erau toate si totul era una;
Pe cnd pamntul, cerul, vazduhul, lumea toata
Erau din rndul celor ce n-au fost niciodata,
Pe-atunci erai Tu singur, nct ma-ntreb n sine-mi:
Au cine-i zeul carui plecam a noastre inemi?
El singur zeu statut-au nainte de-a fi zeii
Si din noian de ape puteri au dat scnteii,
El zeilor da suflet si lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mntuire:
Sus inimile voastre! Cntare aduceti-i,
El este moartea mortii si nvierea vietii!
Si el mi dete ochii sa vad lumina zilei,
Si inima-mi umplut-au cu farmecele milei,
n vuietul de vnturi auzit-am al lui mers
Si-n glas purtat de cntec simtii duiosu-i viers,
Si tot pe lnga-acestea cersesc nc-un adaos:
Sa-ngaduie intrarea-mi n vecinicul repaos!
Sa blesteme pe-oricine de mine-o avea mila,
Sa binecuvnteze pe cel ce ma mpila,
S-asculte orice gura, ce-ar vrea ca sa ma rda,
Puteri sa puie-n bratul ce-ar sta sa ma ucida,
S-acela ntre oameni devina cel nti
Ce mi-a rapi chiar piatra ce-oi pune-o capati.

Gonit de toata lumea prin anii mei sa trec,

Pn' ce-oi simti ca ochiu-mi de lacrime e sec,
Ca-n orice om din lume un dusman mi se naste,
C-ajung pe mine nsumi a nu ma mai cunoaste,
Ca chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o,
Ca pot sa-mi blestem mama, pe care am iubit-o Cnd ura cea mai cruda mi s-a parea amor...
Poate-oi uita durerea-mi si voi putea sa mor.
Strain si far' de lege de voi muri - atunce
Nevrednicu-mi cadavru n ulita l-arunce,
S-aceluia, Parinte, sa-i dai coroana scumpa,
Ce-o sa asmute cinii, ca inima-mi s-o rumpa,
Iar celui ce cu pietre ma va izbi n fata,
ndura-te, stapne, si da-i pe veci viata!
Astfel numai, Parinte, eu pot sa-ti multumesc
Ca tu mi-ai dat n lume norocul sa traiesc.
Sa cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec,
Spre ura si blestemuri as vrea sa te nduplec,
Sa simt ca de suflarea-ti suflarea mea se curma
Si-n stingerea eterna dispar fara de urma!

Bibliografie

Istoria limbii romane-Al. Rosetti

O enigma si un miracol istoric-poporul roman-G.I.Bratianu
Letopisetul tarii moldovei-Grigore Ureche
De neamul moldovenilor-Miron Costin
Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor- D.Cantemir
Civilizatiile stravechi din regiunile carpato-danubiene-V.Parvan
,,Burebista si epoca sa-Ion Horatiu Crisan
Romanitatea romanilor. Istoria unei idei -Adolf Armbruster
Etnogeneza romanilor - Ion Russu
Istoria limbii romane- Gh. Ivanescu
Scoala Ardeleana- Ion Lungu