Sunteți pe pagina 1din 13

CARTEA ROIE A REPUBLICII

MOLDOVA

Specii

de psri

Strc galben

Ca toti starcii si starcul galben ( Ardeola


ralloides ) este un mare iubitor de ape si il
intalnim des in zonele cu balti si mlastini si
mai ales in Delta Dunarii. Este o pasare
placuta la infatisare, cu nuante de cafeniugalbui care i-au dat si numele. In zbor avem
impresia ca este alb complet datorita
coloraturii aproape albe a aripilor. Tot alb este
si pe burta. Corpul are formatul specific
starcilor doar ca este un pic mai indesat.
Iarna penajul se mai inchide la culoare, spre
un cafeniu inchis insa la noi nu poate fi vazut
in aceste vesminte deoarece starcul galben
este o pasare migratoare care pleaca din tara
noastra in luna octombrie. Lungimea corpului
la starcul galben poate ajunge la 50cm cu o
anvergura a aripilor de 85cm. Greutatea
corporala poate ajunge la 350gr.
Hrana starcului galben este alcatuita in
principal din pesti mici dar si din broaste,
serpi de apa, insecte.
Starcul galben depune o singura ponta
formata din maxim 6 oua in lunile aprilie mai.
Cuibaritul are loc in colonii mixte iar cuiburile
sunt facute atat in stuf cat si in salciile de pe
marginea apei.
In momentul de fata starcul galben este o
specie protejata prin lege.

Egreta mare

Egreta mare ( Ardea alba ) este in prezent o


specie protejata prin lege. Numarul lor a scazut
dramatic din cauza vanarii lor pentru pene
ornamentale dar si din cauza schimbarii
habitaului. Este o specie care se adapteaza greu
prezentei omului. In Romania, egreta mare poate
fi intalnita intr-o densitate mai mare in delta si
foarte rar in apropierea baltilor din interiorul tarii.
Egreta mare este o pasare specifica pentru S - E
Europei si pentru Bazinul mediteranean.
Exemplarele din S - E migreaza iarna care zona
mediteraneana. Forma corpului este caracteristica
familiei stracilor, cu gatul, ciocul si picioarele lungi.
Ciocul este negricios in perioada de reproduce si
cuibarit ca apoi sa devina galben portocaliu.
Culoare penelor este peste tot aceeasi, de un alb
imaculat. Lungimea corpului este de 85-100 cm,
deschiderea aripilor de 1,5 - 1,7 m iar greutatea
de 1 - 1,5 kg.
Egreta alba prefera zonele cu balti si lacuri line
unde gaseste hrana din abundenta dar o putem
vedea si in camp deschis acolo unde cauta insecte
si broaste.
Locurile preferate pentru cuibarit sunt
stufarisurile, in zone retrase si linistite,ferite de
prezenta omului unde femela depune in luna
aprilie pana la 4 oua albastrui. Perioada de
incubatie este de 27 de zile iar clocitul este facut
de ambii parteneri.
Egreta mare este o pasare migratoare dar sunt si
exemplare care raman in Delta Dunarii tot timpul
anului, mai ales in iernile blande.

Eretele alb

Eretele alb supranumit si Circus macrourus,


dupa denumirea din limba latina, este o
pasare migratoare, rapitoare care apartine
familiei Accipitridae, din ordinul
Falconiformes.
Aceasta pasare este de talie mijlocie cu o
lungime cuprinsa intre 40 - 50 cm iar cu
aripile deschise si intinse, poate atinge
latimea de 1,2 m. Masculul este de culoare
cenusie avand varful aripilor de culoare negru,
iar femela este de culoarea cafenie bruna.
Aceste pasari erau intilnite in nordul, centrul i
sud-estul rii, ultima oar fiind semnalat n
1962 . Pasarea isi face cuibul pe sol,
intotdeauna in apropierea apelor, in care
femela depune intre 3 - 5 oua albe in luna
Mai, acestea fiind de culoare alba, punctate cu
brun, care vor fi clocite numai de femela o
perioada de 30 de zile.
Acesta se hraneste in special cu rozatoare
mici, sobolani, soricei, chitcani dar nu refuza
nici soparlele sau insectele (favoritele fiind
lacustele).

Acvila Imperiala

Acvila Imperiala este de aspect i proporii


similare cu Vulturul Auriu de Europa ,Asia i
America de Nord. Are o lungine de 80 cm de
la cioc pn la vrful cozii i 2 metri
evergadura aripilor. Masculul cntrete puin
peste 2,5 kg , iar femelele, sunt mai mari, pot
ajunge la 4,5 kg. ntre femel i mascul nu
exist diferene semnificative cu excepia
marimii.
Penajul este maro nchis pe tot corpul cu
excepia umerilor i a cozii, pe umeri ( mici
pete albe), iar coad ( neagr cu o fina band
alb). La tmple este maro deschis sau aurit.
La fel ca i Vulturul Auriu, Acvila Imperial
sunt acvile nclate, au picioarele acoperite
de fulgi pe toat suprafaa excepie pe
gheare, pielea este solzoas iar ghearle sunt
puternice.
n Asia central, prada cea mai numeroas
este un roztor gofer (Geomyidae) ,careeste
orb, lipsit de pr i sap galerii. Deasemenea
vneaz alte roztoare, vulpi i diverse psri.
Acvila Imperial triete n zone de cmp care
au puini arbori, niciodat nu vneaz in zone
mpadurite.
Se intilnea in padurile Orheiului si Cornestiului

Dropia

Masculul de dropie este cea mai masiv


pasre din Europa, putnd ajunge pn la
18,5 kg. Este pasrea cea mai grea care se
poate nla n zbor. Femelele sunt mult mai
mici, cntrind ntre 3,5 i 5 kg. Dropia se
hrnete cu vegetaie, fasole verde i mazre,
dar i cu insecte sau mici vertebrate. Este o
pasre tcut, dar n perioada de cuibrire
scoate un ipt ca un ltrat. Coloritul penajului
dropiei este asemanator pentru femela si
mascul, cu nuante de gri, alb, brun, aramiu si
negru.

Ponta dropiei cuprinde de obicei doar dou


oua (rareori 3 sau 4). Dropiile nu i
construiesc un cuib propriu-zis, ci i depun
oule ntr-o simpl adncitur n sol, ndeosebi
n zone cu vegetaie erbacee bogat sau chiar
n mijlocul culturilor agricole. Clocitul este
asigurat doar de femel i dureaz ntre 23-28
zile, depinznd de condiiile meteo. Dropia se
hraneste exclusiv pe sol cu rozatoare mici,
amfibieni, reptile si diferite specii de insecte si
viemi. In special iarna consuma si cu diferite
plante, seminte, bulbi si cereale.
A fost vazuta ultima oara in sudul tarii (1962).

Ciocanitoarea verde

Ciocnitoarea verde sau Ghionoaia verde este


o ciocnitoare comun mai ales in pdurile de
foioase din zonele joase i de deal dar o
putem vedea i in palcuri izolate de copaci sau
in parcurile oraelor. Prefera copacii batrani in
care isi poate spa scorbura pentru cuib.
Ciocnitoarea verde are o lungime de
aproximativ 30 cm iar culoarea generala este
verde-galbui, cu crestetul i ceaf roie i
negru pe obraji. La mascul putem observa o
linie rosie pe obraji ca o prelungire a ciocului.
Conformatia corpului este specifica
ciocnitoarelor, cu ciocul si ghiare puternice i
cu coad tare pentru a se putea sprijini pe ea
cand cutreiera prin copaci. Anvergura aripilor
este de 40-42 cm iar greutatea de 180-220 g.
Ciocnitoarea verde se hrnete foarte des pe
sol unde cauta furnici. Poate consuma pn la
dou mii de furnici pe zi. Atunci cnd gseste
un musuroi sta lng el i cate o ora si inghite
cu lacomie toate furnicile care ies. Desi putem
spune ca furnicile sunt hrana favorita,
ciocnitoarea nu refuza aproape nici un soi de
insecte.
Se intilnea in nordul si centrul tarii.

Buha mare

- este o pasre de prad de noapte


- este adaptat perfect la viaa nocturn,
avnd simul vederii foarte dezvoltat
- auzul este excepional, conductele auditive
fiind foarte dezvoltate
- este specia de bufni cea mai mare de la
noi i din Europa
- triete n regiunile mpadurite, dar i pe
stncrii, att la es ct i n regiunile
carpatice
- cuibrete n scorburi sau n guri de stanci,
unde femela depune nc din martie, 2-3 ou
albe,
- clocirea oulor de circa 33 de zile o asigura
numai femela
- masculul o aprovizioneaz cu hran
- are penajul cafeniu cu pete cafenii nchis.
- vneaz n amurg i noaptea
- mnnc mai ales roztoare, dar i unele
psri ca potrnichi, ciori, rae
- este o pasre sedentar, ntlnit din ce n
ce mai rar n ultimul timp
- se intilnea in Codri, vile Nistrului i
Prutului .

Mierla de piatra

- este prezent mai ales pe stncriile


calcaroase
- este uor de recunoscut: brbtuul
are pieptul i abdomenul portocaliu,
capul i gtul albastru, coada roie i
o pat alb pe spinare
- atunci cnd se aeaz pe o stnc
pentru a fluiera melodios i blnd, sau
cnd zboar n sus, i arat din plin
culorile vii
- cuibul este ascuns cu grij printre
crpturi de stnc, adpostind 4-5
ou albastre-verzui pe care le clocesc
ambii prini prin lunile aprilie-mai sau
iunie.
- puii stau n cuib circa 2 sptmni,
dup care i caut singuri hran.
- o ntlnim numai vara
Se intilnea in cursul superior i de
mijloc al Nistrului

Ciocanitoarea neagra

-este cea mai mare ciocnitoare la noi,


avnd talia unei ciori
- are coloritul complet negru, avnd doar
o pat roie pe cretet
- la munte triete n zona pdurilor
de conifere i de amestec; este mai rar
ntlnit n pdurile de la es, dar se
ntlnete n Munii Macinului, n pdurile
de foioase
- cuibul i-l sap n trunchiuri de copaci, la
3-20 m de la sol, intrarea are forma oval
- femela depune n aprilie-mai 3-5 ou
albe, lucioase, pe care le clocesc ambele
sexe timp de 13-14 zile
- iarna se ntalnete i n inuturile joase
- este o specie sedentar
Se intilnea in valea Prutului, Codri

Striga

Striga (sau bufnita de hambar, barn


owl in limba engleza) se deosebeste de
alte specii de bufnite prin forma sa
unica, prin culoare si voce. Aceasta
pasare deosebita, de dimensiuni medii,
creste pana la 40-50 cm. Are picioare
lungi, cu pene si scoate un sunet
puternic ce seamana mai mult cu un
scartait.
Penele acestei pasari sunt albe, cu
nuante galbui si rosiatice. Are pete
finute, de culoare inchisa. Ziua capata
o nuanta speciala, motiv pentru care
si-a primit porecla de bufnita aurie".
Are o fata impresionanta si ii lipsesc
pamatufurile de pe urechi. Ochii si
ciocul ii sunt inconjurate de pene albe
si maro deschis.
Se uita drept inainte, nu-si poate
misca ochii intr-o parte, ca oamenii. Ca
sa vada, trebuie sa-si roteasca tot
capul. Striga vede si aude foarte bine
si noaptea. Poate prinde un soarece pe
intuneric.
Se intilnea in parcurile din Chisinau

A efectuat : Canr Mihaela


clasa XII-B