Subiecte proba practica

AMG
1.Schimbarea lenjeriei de pat fr bolnav
Materialele necesare:
- cearaf simplu, cearaf plic, dou fee de pern, una-dou pturi, dou perne.
Efectuarea:
Se ndeprteaz noptiera de lng pat, se aeaz un scaun cu sptar la captul patului. Pe scaun se
aeaz, n ordinea ntrebuinrii, lenjeria curat, pernele, pturile, mpturite corect. Cearaful se
aeaz la mijlocul saltelei, se desface i se ntinde o parte a cearafului spre cptiul patului,
cealalt spre captul opus. Se introduce cearaful adnc sub saltea la ambele capete. Se execut
colul: persoana aezat cu faa spre captul patului: cu mna de lng pat prinde partea
lateral a cearafului la o distan egal de la col, cu lungimea prii atrnate i o ridic n sus pe lnga
saltea; partea de cearaf de sub marginea inferioar a saltelei se introduce sub saltea; se lasa n jos
partea de cearaf ridicat ; se introduce sub saltea partea de cearaf care atrn sub marginea
inferioar a saltelei; celelalte trei coluri se fac dup aceeai procedur. Se introduce apoi sub saltea
toat partea lateral a cearafului ncepnd de la colurile saltelei; se ntinde bine cearaful s nu
prezinte cute. Dac este nevoie se aeaz muamaua (transversal, la mijlocul patului) i se acoper cu
aleza.
Apoi se aeaz cel de-al doilea cearaf peste care se ntinde ptura; marginea cearafului dinspre
cap se rsfrnge peste ptur. Pentru ca ptura s nu constituie o greutate asupra degetelor
picioarelor pacientei, se va face o cut att din cearaf, ct i din patur, astfel: se aeaz palma
minii dinspre picioare pe patur, iar cealalt mn se introduce sub cearaf, ridicnd cearaful i
ptura peste palma opus, formnd astfel o cut; se introduce apoi sub captul de la picoare al
saltelei, att cearaful ct i ptura, apoi se aeaz colurile folosind procedura descrisa mai sus. Dac
se folosete plicul n loc de cearaf, atunci ptura se introduce n plic, dup ce se ndoaie n
lungime. Se aeaz pernele introduse n feele de pern curate.

2.Schimbarea lenjeriei de pat la pac imobilizat

Materiale necesare:
-cearsaf simplu, cearsaf plic, 2 fete de perna, 2 perne, 1,2 paturi, paravan, sac de rufe
Efectuare:

Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator:

-patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in 3(in forma de armonica).
-aleza se ruleaza impreuna cu musamaua (pe latime sau pe lungime).
-cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in latime,
cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime.
SCHIMBAREA LENJERIEI PE LATIME:
Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand. In acest caz, schimbarea lenjeriei
se va face in latimea patului. Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la
schimbarea lenjeriei de pat pe lungime. Tehnica va fi efectuata de 2
asistente. Una dintre asistente, va sprijini bolnavul, iar cealalta, va rula
lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a
imbracat manusile de protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de
asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand. Cu manusi curate, se va
derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri
se vor intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la
mijlocul patului, pentru a se putea introduce sub saltea, de ambele margini.
Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat.
Daca starea lui i-o permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa
aceasta nu este posibila, sau este contraindicata, atunci cele 2 asistente vor
introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului(capul bolnavului), cu
palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica, iar cu una din mainile
libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat
lenjeria curata. Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca
bolnavul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba
de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si lenjeria de pat.

3.Imobilizarea provizorie a unei fracturi de humerus

4.Imobilizarea provizorie a unei fracturi de clavicula
5.Masurarea si notarea in FO a temperaturii.
Termometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius.
Inainte de a fi date in folosinta, termometrele medicale sunt verificate.
Termometrul in uz(termometru maximal), este tinut in solutii dezinfectante
de bromocet sau cloramina 2%. Solutia nu acopera termometrele tinute
vertical, in borcane doar pana la jumatate. Pe fundul borcanelor, se aseaza
vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de fundul
vasului de sticla. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in
cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai
apropiata de cea centrala. Masurarea se face in axila, rect, vagin, ureche si
cavitatea bucala.
MATERIALE NECESARE:
-termometru maximal
-borcanul cu solutie de bromocet sau cloramina 2%
-casoleta cu tampoane sterile
-tavita renala
-alcool medicinal
-ceas cu secundar

-carnetelul asistentei medicale

-foaie de temperatura
-pix de culoare albastra
TEHNICA:
Materialele se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata
de un camp steril. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca
manusile, scoate termometrul din solutia dezinfectanta, il clateste sub jet de
apa pentru a nu irita tegumentul, si il usuca prin tamponare cu ajutorul unor
comprese. Verifica daca coloana de mercur este coborata in rezervor, daca
nu il schimbam sau il scuturam.
Masurarea temperaturii in axila: Se ridica bratul bolnavului, se sterge axila
acestuia prin tamponare cu prosopul bolnavului. Se introduce termometrul
cu rezervorul in interiorul axilei. Se va tine timp de 1 minut, dupa care se
scoate, se citeste gradatia, si se retine. Daca bolnavul era adinamic sau
agitat, bratul era sustinut de asistenta medicala. Ne ocupam de ingrijirea
ulterioara a bolnavului pentru redarea confortului termic si fizic placut. Se
noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura si carnetelul asistentei
medicale. Se trece la reorganizarea locului de munca.

6.Masurarea si notarea in FO a respiratiei

SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, al evolutiei
bolii, recunoasterea complicatiilor si a prognosticului.
MATERIALE NECESARE:
ceas cu secundar
foaie de temperatura
pix sau creion de culoare verde
carnetelul propriu
TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului
pe masuta protejata de un camp steril. Il pozitionam in decubit dorsal, iar
daca acesta are pozitia ocupata se va trece la masurarea respiratiei. Se aseaza
fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. Se numara frecventa
miscarilor, si anume, numarul inspiratiilor, adica miscari de ridicare a
toracelui timp de un minut. Dupa terminare, se retine valoarea obtinuta, vom
asigura confort termic si fizic palcut si se noteaza tehnica in foaia de
observatie. La aceasta tehnica nu necesita preg.psihica, deoarece poate
influenta valorile respiratiei. Se trece la reorganizarea locului de munca.

7.Masurarea si notarea in FO a pulsului

SCOP: Evaluarea functiilor cardiovasculare.
MATERIALE NECESARE:
ceas cu secundar
foaia de temperatura
pix sau creion de culoare rosie
carnetelul asistentului medical
TEHNICI: Bolnavul este pregatit psihic, asigurarea repasului fizic si psihic,
10-15 minute. Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu
bratul sprijinit. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, trece la
eliberarea arterei radiale(in prelungirea policelui). Dupa ce a localizat artera
radiala, asistenta fizeaza varful celor 3 degete(aratator mijlociu si inelar) pe

traiectul arterei. Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui

arterial cu varful degetelor si numara pulsatiile timp de 1 minut. Retine
valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului. Dupa terminare asistenta
noteaza in foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie.
Fiecarui punct ii corespund 4 pulsatii. Uneste valoarea obtinuta cu cea
anterioara printr-o linie pentru obtinerea curbei pulsatile. In carnetelul
propriu, asistenta noteaza pulsul in cifre. Asistenta trece la reorganizarea
locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun, dupa ce in prealabil a
dezbracat manusile.
LOCURI UNDE SE MAI POATE MASURA PULSUL: Oricare artera
accesibila palparii si pate fi comprimata pe un plan osos:artera radiala, artera
temporala, subclaviculara, artera superficiala, artera carotida, artera
femurala, artera poplitee, artera pedioasa, artera tibiala.

8.Masurarea si notarea in FO a T.A.

SCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si
rezultatul determinat de elasticitatea si calibrul vaselor).Elemente de evaluat:
tensiunea arteriala maxima(sistolica) si tensiunea arteriala
minima(diastolica).
MATERIALE NECESARE:
tensiometru format din: manseta pneumatica, tubulatura, manometru, para cu
supapa, stetoscop format din: olive si membrana;
tampoane de vata
comprese sterile
pix de culoare albastra
foaia de temperatura
carnetelul asistentei medicale
TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic, ise explica importanta si
necesitatea tehnicii. Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are
un repaus de 10-15 minute. Dupa transportul materialelor la patul
bolnavului, asistenta se spala pe maini cu apa si sapun apoi asezam manseta
pneumatica pe treimea medie a bratului aflat in extensie si supinatie.
Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal membrana
stetoscopului si olivele acesteia. Se sustine membrane stetoscopului pe artera
humerala. Se introduce olivele in urechi, se pompeaza aer in manseta cu
ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. Se decomprima
progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana ce se percepe
primul zgomot, acela fiind tensiunea arteriala maxima. Se retine valoarea, si
se continua decomprimarea, zgomotele devenind mai puternice, iar la
ultimul zgomot care se aude, reprezinta tensiunea arteriala minima. Se retin
valorile obtinute, se va ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda
confortul termic si fizic placut. Ne ocupam de foaia de temperatura trecand
valorile obtinute. Vom indeparta materialele din salon si vom trece la
reorganizarea locului de munca.

12.Imobilizarea provizorie a unei fracturi de gamba

13.Recoltarea prin punctie venoasa a 5 ml de sange pentru
examene de laborator

Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin
intermediul unui ac de punctie. Scop: Explorator pentru recoltare de sange in
vederea examinarii de laborator si terapeutic in administrarea de
medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei (PEV), sau
recoltarea unei cantitati de 500 mL de sange in edem pulmonar sau
hipertensiune arteriala, dar si pentru transfuzare.
MATERIALE NECESARE:
musama aleza.
perna elastica pentru sprijinirea bratului
alcool medicinal, ace de 25-30mm si diam de 6/10, 7/10, 10/10.
seringi de capacitate corespunzatoare.
tampoane.
Eprubete.
manusi sterile.
garoul.
2 tavite renale.
solutia injectabila.
Locuri de punctie: venele de la plica cotului(basilica si cefalica), venele
antebratului, venele de pe fata dorsala a mainii, venele subclaviculare,
venele femurale, venele maleolare interne, venele epicraniene si jugulare.
Bolnavul este pregatit psihic, explic tehnica si importanta efectuarii ei, fizic,
pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu bratul in abductie si supinatie
sau bolnavul este asezat in pat in D.D. cu membrul superior sprijinit in
extensie, abductie si supinatie. Se dezbraca membrul ales, astfel incatmaneca sa nu impiedice
circulatia de intoarcere. Se aseaza sub bratul
bolnavului perna protejata de musama si aleza. Asistenta medicala se spala
pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile, examineaza calitatea si starea
venelor de la plica cotului si alege locul de executare a punctiei. Aplica
garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l, astfel
incat sa opreasca circulatia venoasa de intoarcere, efectuand staza, fara a
comprima artera. Palpeaza cu indexul mainii stangi, locul pentru punctie.
Roaga bolnavul sa stranga pumnul pentru evidentierea venelor, acestea
devenind turgescente. Dezinfecteaza locul cu un tampon imbibat in alcool.
Fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul punctiei,
executand o usoara compresiune si tractiune in jos. Se fixeaza seringa,
gradatia si bizoul fiind in sus, acul ramanand atasat. In mana dreapta intre
police si restul degetelor se tine seringa. Se patrunde cu acul traversand in
ordine tegumentul in directie oblica, formand un unghi de 30 de grade, apoi
peretele venos invingand o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in
gol. Se schimba directia acului cu 1,2 cm, in lumenul venei, se verifica
patrunderea acului in vena prin aspirare cu seringa. Se continua tehnica in
functie de scopul punctiei venoase:
Injectarea medicamentelor, perfuzie (dupa indepartarea stazei) sau recoltarea
sangelui. Se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin
desfacerea garoului si a pumnului. Se aplica tamponul imbibat la locul
patrunderii acului si se retrage brusc acul. Se comprima locul punctiei 3
minute, bratul fiind in pozitie verticala, pana la realizarea hemostazei(oprirea
sangerarii), nu se flecteaza antebratul pe brat, deoarece exista risc de a face
hematom(colectie de sange intr-un tesut). Daca este cazul se efectueaza
tualeta locala a tegumentelor si se schimba lenjeria daca s-a murdarit.

Bolnavul este instalat comod in pat si este supravegheat. Pregateste sangele

recoltat pentru trimitere la laborator, daca punctia a fost in scop explorator.
Reorganizeaza locul de munca si noteaza punctia.

14.Recoltarea prin punctie venoasa a 5 ml de sange cu vacutainer

DEFINITIE: Folosirea acestei metode, pentru examene hematologice,
biochimice, serologice, bacteriologice. Aceasta metoda asigura confortul
bln, calitatea probei de sange si securitatea personalului medical.
SCOP: explorator.
MATERIALE NECESARE:
holder( tub din material plastic, care prezinta la partea superioara, amboul, la
care se ataseaza acul de punctie, prin infiletare, iar la partea inferioara, 2
aripioare);
acul de punctie(este protejat de carcasa bicolora);
tuburi vacutainer(eprubete) cu dopuri de diferite culori;
stativul;
manusile sterile;
garou;
2 tavite renale ;
casoleta cu tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;
rulou;
musama si aleza.
Toate materiale sunt pregatite pe masuta de tratament protejata de un camp
steril. Bolnavul este pregatit psihic: este anuntat si i se explica importanta
tehnicii, dar si necesitatea efectuarii acesteia. Bolnavul este pregatit fizic:
este asezat(in sala de tratament, dupa caz), pe scaun, in pozitie sezand sau in
salon, in decubit dorsal cu membrul superior in abductie, extensie si
supinatie. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun si imbraca
manusile steril. Verifica banda de siguranta a acului de punctie(integritatea
58
si termenul de valabilitate). Indeparteaza carcasa(teaca)de culoare alba sau
deschisa, a acului prin miscari de rasucire, infileteaza capatul liber al acului
in holder. Aplica garoul la distanta de 7-8cm deasupra locului de electie.
Indeparteaza carcasa colorata a acului, executa punctia venoasa, introduce
tubul in holder, apucand aripioarele cu indexul si mediul si cu policele
impinge tubul in holder, apucand aripioarele cu indexul si mediul si cu
policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a
dopului. Dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de
impingere asupra aripioarelor laterale cu policele. Se introduce tubul
urmator, se retrage acul din vena, comprimand locul punctiei 3-5 minute, cu
tamponul imbibat in alcool, fara a flecta antebratul pe brat, pentru realizarea
hemostazei. Se eticheteaza tubul si se trimite la laborator; se reorganizeaza
locul de munca. Acele se depun in recipiente pemtru intepatoare(daca este
cazul se efectueaza tualeta locala a tegumentului, daca lenjeria s-a murdarit,
se schimba; se asigura o pozitie comoda a bolnavului in pat, pentru a fi
supravegheat in continuare). VSH se colecteaza in eprubeta vacutainer cu
dop negru. Tubul mov este pentru determinarea hematocritului(VET),
recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa. Recoltam 2ml sange pe
citrate de EDTA( etilen-diamino-tetraacetic 1%).
Anticoagulante:
heparina= 0,1-0,2mg /ml sange

citrate de sodium 3,8

sare disodica(Na2 EDTA)= sare disodica a acidului etilen diamino
tetraacetic in cantitate de 1-2mg/ml sange.
Tub mov pentru hemoleucograma. Grupul si Rh se colecteaza tot in tub
negru.
ORDINEA: rosu, albastru, mov, negru.

15.Determinarea grupelor de sange prin metoda BETHVINCENT

Anticorpii monoclonali ANTI A i ANTI B sunt de tip IgM i produc aglutinarea direct, pe
lam, la temperatura camerei, a antigenelor omoloage A, respectiv B. Reactivii au fost
testai prin mai multe metode, sunt specifici, au o aviditate mult mai mare dect cele de surs
uman.
Metoda de lucru:
Se folosete snge venos 3-4 ml.
Pe o lam cu godeuri, se picur cte o pictur de ser ANTI A respectiv ANTI B;
alturi, n dreptul fiecrei picturi de ser, se adaug cte o pictur de eritrocite de
determinat (pictura de 10 ori mai mic dect pictura de ser); picturile de ser se
omogenizeaz cu cele de eritrocite, cu colul unei lame sau cu bagheta de sticl; dup 34 secunde, apar primele semne de aglutinare, iar reacia este complet dup un minut.
1. Dac aglutinarea nu se produce, nseamn c sngele cercetat nu are aglutinogenul.
Aparine grupei 0I.
2. Dac aglutinarea se produce n serul ANTI A, nseamn c sngele cercetat are
aglutinogen A. Sngele aparine grupei AII.
3. Dac aglutinarea se produce n serul ANTI, B, nseamn c sngele de cercetat are
aglutinogen B. Snge/e aparine grupei B III.
4. Dac aglutinarea se produce n ambele seruri-test, nseamn c sngele conine att
aglutinogen A, ct i aglutinogen B ; Face parte, deci, din grupa AB IV.

16.Administrarea intramusculara de solutii medicamentoase

Injecia intramuscular : introducerea substanelor medicamentoase n stare lichid n
organism prin intermediul unui ac ce traverseaz muchii voluminoi lipsii de vase, nervi,
trunchiuri nervoase ; n muchii fesieri se evit lezarea nervului sciatic.

Scop
Terapeutic
resorbia ncepe imediat dup administrare;

se termin n 3-5min;

mai lent pentru soluiile uleioase

i.m. se administreaz soluii

izotone

uleioase

coloidale, cu densitate mare

Locul de elecie: regiunea fesier

cadranul superoextern fesier = rezult din ntretierea unei linii orizontale, care trece
prin marginea superioar a marelui trohanter, pn deasupra anului interfesier, cu
alta vertical perpendicular pe mijlocul celei orizontale

cnd pacientul e culcat, se caut ca repere punctuale Smirnov i Barthelmy (punctul

Smirnov este situat la un lat de deget deasupra i napoia marelui trohanter; punctul
Barthelmy e situat la unirea treimii externe cu cele dou treimi interne a unei linii care
unete spina iliac antero-superioar cu extremitatea anului interfesier)

cnd pacientul este n poziie eznd, injecia se poate face n toat regiunea fesier,
deasupra liniei de sprijin

Locuri de administrare: muchi voluminoi lipsii de trunchiuri mari de vase i nervi

- regiunea superoextern a fesei
- faa extern a coapsei, n treimea mijlocie
- faa extern a braului, n muchiul deltoid
pregtirea injeciei
Materiale
-

seringi sterile i uscate, de unic folosin

ace de injecie sterile, de unic folosin, cu diametru de 7/10,8/10,9/10mm

seringile i acele se gsesc mpreun sau separat ambalate i sterilizate

tampoane de vat sterile

tinctur de iod, alcool, eter

pile din metal pentru deschiderea fiolelor

medicamentele de injectat

lamp de spirt, tvi renal

pacientul:
- se informeaz
- se recomand s relaxeze musculatura
- se ajut s se aeze comod n poziie decubit ventral, decubil lateral, ortostatism, eznd
(pacienii dispneici)
- se dezbrac regiunea
Efectuarea

asistenta i spal minile

dezinfecteaz locul injeciei

ntinde pielea ntre indexul i policele minii stngi i neap perpendicular pielea cu
rapiditate i siguran, cu acul montat la sering

se verific poziia acului prin aspirare

se injecteaz lent soluia

se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul

se maseaz uor locul injeciei pentru a activa circulaia favoriznd resorbia

ngrijirea ulterioar a pacientului: - se aeaz n poziie comod, rmnnd n

repaos fizic 5-10 minute

17.Administrarea intravenoasa de solutii medicamentoase

Def. : introducerea substanelor medicamentoase n stare lichid n organism prin puncie
venoas.
Scop: explorator se administreaz substane de contrast radiologic
terapeutic
Locul injeciei :

v. de la plica cotului

v. antebraului

v. de pe faa dorsal a minii

v. maleolare interne

v. epicraniene

Soluii administrate : - izotone

- hipertone
resorbia: instantanee
Execuia injeciei:
-

asistenta i spal minile

se alege locul punciei

se dezinfecteaz locul punciei

se execut puncia venoas :

se fixeaz vena cu policele minii stngi, la 4-5 cm sub locul punciei,

exercitnd o uoar compresiune

i traciune n jos asupra esuturilor

vecine

se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizolul n sus, n

mna dreapt, ntre police i restul degetelor

se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul n direcie oblic

(unghi de 30 de grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten
elastic, pn cnd acul nainteaz n gol

se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei

se controleaz dac acul este n ven

se ndepsrteaz staza venoas prin desfacerea garoului

se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte se
apas pe piston

se verific, periodic, dac acul este n ven

se retrage brusc acul, cnd injectarea s-a terminal; la locul punciei se aplic
tamponul mbibat n alcool, compresiv

ngrijirea ulterioar a pacientului

-

se menine compresiunea la locul injeciei cteva minute

se supravegheaz n continuare starea general

18.Administrarea subcutanata de solutii medicamentoase

Injecia subcutanat reprezint introducerea medicamentelor n stare lichid n organism
prin intermediul unor ace ce traverseaz esutul celular subcutanat.
Scop terapeutic
Resorbia ncepe la la 5-10 min de la administrare i dureaz n funcie de concentraia
soluiei administrate.
Se administreaz soluii

izotone nedureroase

cristaline (insulina, histamina, cofeina).

Locul de elecie
regiuni bogate n esut celular lax, extensibil

faa extern a braului

faa supero-extern a coapsei

faa supra- i subspinoas a omoplatului

regiunea subclavicular

flancurile peretelui abdominal

Materiale
seringi sterile i uscate
ace de injecie sterile cu lungimea de 30-40mm, cu bizoul lung
pens anatomic sau pens Pan
tinctur de iod, alcool, eter
tampoane sterile de vat sau tifon
pile de metal pentru deschiderea fiolei
soluiile de injectat
muama, tvi renal
execuie

- asistenta i spal minile

- dezinfecteaz locul injeciei
-pentru injecia pe faa extern a braului, poziia pacientului este eznd, cu braul sprijinit
pe old
- se face o cut a pielii ntre indexul i policele minii stngi, care se ridic dup planurile
profunde
-se ptrunde brusc, cu for la baza cutei, longitudinal 2-4 cm
-se verific poziia acului prin retragerea pistonului, dac nu s-a ptruns ntr-un vas
sanguin
-se injecteaz lent soluia medicamentoas, prin apsarea pistonului cu policele minii
drepte
-se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul injeciei, masndu-se uor, pentru
a favoriza circulaia i deci resorbia medicamentului

19.Injectia intradermica
Injecia intradermic : administrarea de soluii medicamentoase lichide n organism cu
ajutorul unui ac care traverseaz zonele lipsite de foliculi piloi.
Scop
Explorator
-

intradermoreacii la tuberculin, la diveri alergeni

Terapeutic
-

anestezie local

desensibilizarea organismului n cazul alergiilor

Locul de elecie: faa anterioar a antebraului

Locuri de administrare: zone lipsite de foliculi piloi
-

faa anterioar a antebraului

faa extern a braului i a coapsei

orice regiune n scop de anestezie

Soluii administrate: - izotone , uor resorbabile, cu densitate mic

Resorbia: - foarte lent

Executarea
- asistenta i spal minile
- dezinfecteaz locul injeciei
- se ntinde i imobilizeaz pielea cu policele i indexul minii stngi
- se prinde seringa n mna dreapt (ntre policele i mediul minii drepte) i se ptrunde cu
bizoul acului ndreptat n sus n grosimea dermului
- se injecteaz lent soluia prin apsarea pistonului
- se observ, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocal,
avnd un diametru de 5-6 mm i nlimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaz locul injeciei
reorganizarea
ngrijirea ulterioar a pacientului
- este informat s nu se spele pe antebra, s nu comprime locul injeciei
- se citete reacia n cazul intradermoreaciilor la intervalul de timp stabilit

20.Perfuzarea unui pacient deshidratat cu ser fiziologic

Perfuzia intravenoasa are ca scop:
hidratarea si mineralizarea organismului
administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit
depurative, adica dilueaza si favorizeaza excretia din organism a produselor
toxice completeaza proteinele sau alte componente sangvine alimentare parenterala
Materiale necesare:
-trusa sterila pentru perfuzat
-solutie hidratanta sterila si incalzita la temperature corpului
-garou
-tavita renala
-stativ pentru suspendarea pungilor cu solutie perfuzabila
-seringi si ace sterile
-musma, aleza
-pensa termostatica
-casoleta cu campuri sterile, comprese sterile, solutii dezinfectante ( alcool,
tincture de iod )
-romplast, foarfece, vata
Etape de excutie:
Pregatirea materialelor si instrumentelor:
pe o tava acoperita cu un camp steril pregatim materialele mai sus amintite
se pregateste flaconul si trusa de perfuzie si se fixeaza pe stativ

vom fi ft atenti sa eliminam aerul din lumenul tubului de perfuzie, iar

amboul tubului sa nu atinga nimic din jur atunci cand il suspendam pe stativ,
pt a nu desterilize
Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
se aseaza bolnavul in decubit dorsal, comod, cu bratul in extensie si pronatie
sub brat punem o perna tare acoperita cu musama si aleza
Efectuarea perfuziei:
spalare pe maini
se dezinfecteaza si badijoneaza locul punctiei
se face punctia venoasa si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac
se deschide imediat prestubul pt a permite scurgerea lichidului in vena si se
regleaza viteza de scurgere a lichidului in vena cu ajutorul prestubului la 60
pic / minut.
pe urma, se fixeaza in leucoplast portiunea de tub de langa ac si acul pe
pielea bolnavului
se supravegheaza modul de functionare al aparatului si starea bolnavului
daca exista mai multe flacoane cu solutie de perfuzat, schimbarea flaconului
gol cu cel plin se face astfel: inainte ca flaconul sa se goleasca complet se
inchide prestubul si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon; dupa
racordare se deschide imediat prestubul permitand lichidului sa curga in
vena; schimbarea flaconului se va face rapid pt ca sangele refulat prin ac sa
nu se coaguleze si sa fie necesara alta punctie venoasa
dupa terminarea perfuziei, inainte ca ultimul flacon sa se goleasca, se
inchide prestubul, se aplica pensa hemostatica intre ambou si tubul de
control, se exercita o presiune asupra zonei cu un tampon si se extrage acul (
vezi punctia venoasa )
pe locul punctiei se aplica pansament steril fixat cu leucoplast