PROIECT DIDACTIC

DATA:
COALA:
CLASA:
ARIA CURRICULAR:

Coregrafie dans clasic

DISCIPLINA:

Corepetiie dans clasic

PROFESOR COREGRAF:
PROFESOR COREPETITOR:
SUBIECTUL LECIEI:

Studii specifice dansului clasic (exerciii la bar)

TIPUL LECIEI:

Lecie de mixt, de predare i consolidare a

cunotinelor.

SCOPUL LECIEI

Corepetitorul ajut i susine realizarea viziunii

estetice a concepiei si atitudinii adoptate de
artistul coregraf.

Fiecare exerciiu este privit din diferite perspective: ritm, expresivitate,

curent artistic, ca n final s se fac raportul dintre form i fond, dintre tehnic i
coninut, dintre raiune i sentiment. Consolidarea psihomotoric a exerciiilor i
formulelor tehnice care stau la baza artei dansului clasic.
Scopul este de a lsa urme n sufletul, educaia i n preocuprile artistice
ale elevului, viitor artist ce va transmite la maturitate mesajul sublim, fin al artei
sincretice.
DURATA LECIEI:

50 minute

1. COMPETENE SPECIFICE:
a) COGNITIVE:

Dezvoltarea capacitilor de receptare a muzicii;

Formarea i dezvoltarea viitorilor artiti s-i defineasc propria personalitate;

Dezvoltarea auzului i ritmului muzical;

Diversificarea informaiilor teoretice;

Cultivarea sensibilitii, a imaginaiei i a gndirii creative;

b) AFECTIVE:

Antrenarea sensibilitii, imaginaiei i creativitii printr-o serie de exerciii

i improvizaii n grup sau individual iar atenia va fi ndreptat spre a
cuta, nelege i dezvolta propriul mod al micrilor.

c) PSIHOMOTORII:

Sincronizarea micrilor corpului cu ritmul i caracterul estetic muzical;

precizia n gesturi, ndemnarea i adaptarea complet la un scop real sau
fictiv.

Dezvoltarea echilibrului, utiliznd podeaua nu numai ca punct de sprijin ci i

ca element care ofer energie dansului.

2.

METODE I PROCEDEE:

a) Conversaia:

Profesorul corepetitor intervine la cererea coregrafului cu studii muzicale

specifice exerciiilor respective.

b) Exerciiul:

Studiile muzicale au o structura patrat, frazarea fcndu-se din 8 in 8 sau din

16 n 16 msuri - n cazul pieselor muzicale lente. Ele pot conine 64, 96,
128, 144 de msuri, metrica fiind binar (2/4) sau ternar (3/4), n funcie de
exerciiul executat de elevi. Este de preferat ca profesorul corepetitor s aib
n mod special i capacitatea de a compune, improviza i adapta spontan
muzica n stiluri i caractere diferite, nct studiile de dans predate sau
modificate (ca metru muzical sau tempo) s se contopeasc din start cu
muzica. Aceasta este diferena major dintre un corepetitor de cor, soliti
sau ansamblu instrumental. Acesta respecta doar partitura, pe cnd
corepetitorul de dans clasic trebuie s dispun de capacitile amintite mai
sus. Un alt aspect important este acela c la exerciiile de la mijloc,
corepetitorul trebuie s urmareasc elevii cu atenie, referitor la srituri i
piruete. Astfel, piesele muzicale pot avea uneori un caracter improvizatoric,
n funcie de anumite micri ale dansului.

Accentele muzicale sunt foarte importante pentru evidenierea metrului

muzical (binar sau ternar), a sincopelor muzicale, de asemenea i frazrile
muzicale.

c) Explicaia:

Corepetitorul poate interveni n cazul nesincronizrilor micrilor cu metrul i

ritmica muzicii.

d) Demonstraia:

nsoirea exerciiilor de dans cu studii muzicale corespunztoare.

Material didactic:
Pianul i studiile muzicale (creaii proprii sau adaptri i reducii ale unor
3

variaii muzicale din balete celebre sau stiluri muzicale diferite).

3. ORGANIZAREA LECIEI:
A. Moment organizatoric:

Discuii cu coregraful privind programul pentru ora respectiv;

Fiecare elev trebuie s aib costumaia corespunztoare i anume: tutu,

flexibili, pointe, colani sau ciorapi albi i maieu;

Sacz (praf) pentru ungerea tlpii flexibililor ajutnd la aderena cu podeaua;

Crearea unui mediu propice exprimrii i dezvoltrii artistice.

B . Lecia propriu zis: Bar

Lectia de balet se desfasoara in doua ore consecutive. In prima ora se lucreaza

exercitiile la bara ajutatoare, iar in ora a doua se vor executa la mijlocul salii
studiile cu care s-au incalzit la bara, la care se mai adauga sariturile, combinatiile de
sarituri si exercitiile pe pointe (incepind cu clasa a VI-a).
Bara. nainte de fiecare studiu, se cnt la pian o mic introducere sau dou
acorduri pregtitoare (primul pe dominant, al doilea pe tonic),

apoi o mic

respiraie, un auftakt. Pe parcursul acestor msuri, elevii execut cte o micare de

ntindere a braelor i a ridicrii capului, numita allonge. La sfritul fiecrui studiu,
elevii terminnd fiecare exerciiu cu o poziie artistic, numit poz, pe parcursul a
dou acorduri (primul pe dominant, al doilea pe tonic).
Primul exerciiu battement lent de ncalzire cu dou mini la bar - este
alctuit din 128 de msuri. Muzica este simpl, cantabil, msura binar, tempo-ul
moderato. Rolul acestui exerciiu este flexibilizarea muchilor, articulaiilor,
uurina i sigurana n executarea micrilor ce vor avea loc pe parcursul
urmtoarelor studii ce vor fi n caractere i tempo-uri diferite.
Al doilea studiu plie (ndoit) - se va cnta o muzica lin, melodioas, n 4/4,
4

cu acompaniament arpegiat. Pentru schimbarea pozitiilor de baza a picioarelor se

vor

canta doua accorduri (numai dac cere coregraful), respectiv dominant-

tonic, ns nu este o regul strict cu privire la nlnuirile armonice ale

acordurilor.
Battement tendu in pozitia a V-a este intr-un ritm punctat, in allegretto. Este
in 2/4, contine 64 de masuri. Poate fi interpretat o piesa in stil rag - time. Este
pregatitor din punct de vedere tehnic pentru urmatorul exercitiu - jete.
Battement tendu jete (bataie intinsa aruncata care se executa cu piciorul).
Tempo allegretto, 2/4, 64 masuri. Pretinde aceeasi muzica ca si in battement tendu,
doar ca are un character mai accentuat, staccato.
Rond de jambe (miscare de rotatie a piciorului pe sol) este un vals lent,
gratios. Deoarece aceasta miscare are un caracter lent curgator, muzica are un
caracter cantabil, melodios. Inainte de inceperea exerciiului, elevii trebuie sa
execute o miscare pregatitoare, ca o respiratie, numita preparation.
Battement fondue (topit), avnd un caracter lin, legat, pretinde o muzic
curgatoare, melodioasa in masura ternar.
Battement pour baterie - se va interpreta o muzica sacadata in masura de 2/4,
in primul an de studiu miscarea se executa uniform, fara accent deci si in muzica nu
vor aparea aceente.
Battement frapp (lovit): exercitiu in metru binar cu tempo si miscari
energice. Miscarea se incepe in auftakt.
Adagio, dvelopp (desfasurare a picioarelor)- exercitiu cu miscari gratioase
ce cere o muzica lent, n tempo rar, legato, in masura binar. Acest exercitiu are
drept scop dezvoltarea fortei, rezistentei i expresivitatii.
Grand battement (btaie intinsa mare la peste 90): cere o muzica clara
sacadata, tempo moderat, in masura binar.Accentul muzical coincide cu pozitia
inchisa a piciorului.
Ora se ncheie cu reverence o serie de micari graioase desfaurate pe patru
acorduri muzicale, ca un semn de respect i salut ntre coregraf, corepetitor i elevii
participani (inclusiv i cei prezeni dar scutii de efort fizic, dac este cazul).

C. Fixarea cunotinelor:
Fixarea cunotinelor noi cuprind ntrebri adresate elevilor legate de studiile
predate n clas, pentru a observa dac s-au neles combinaiile noi de micri ce
trebuiesc repetate ct mai corect pn la cursul urmtor.
Durata: 50 minute.