,

Culturile arhaice ale Orientului

Mijlociu ~i Mediteranei au dat
na~tere unui numiir mare de
ze~ ritualuri ~i concepte religioase. in mod paradoxal
insii,
evreii -un popor fiirii insemniitate politicii -au construit
un sistem de idei religioase cu
impact exceptionaL
~

ligia
Oallenii

este

rnai
din

veche
Neandertal

decat

istoria.
Ingropau

o11ii,practicand un fel de ceremonie

religioasa, iar dupa dispari1;ialor, primii oarneni "roodemi" procedau la fel. Se crede ca
splendidele picturi preistorice ce decoreaza
pe~teriledin Altallira ~i Lascauxar avea unele
legaturi rnagice ~i religioase cu vanatoarea.
Exista, de asemenea, o dovada putemica a
unui cult al unei zeite-mama In secolele
dinaintea apari1;ieiprillelor civilizatii.
in prillele civiliza1;iide acestgen, ~i anume
Summer,ora~ele au devenit probabil centre
ceremoniale In jurul anului 5000 (I.e.n.),
transformandu-se abia mai tarziu In comunita1;iprospere. Prima mare epopee religioasa,
Ghilgalle~, a fost compusa In anul 2000
(I.e.n.), Insa trebuie sa fie rnult rnai veche.
in esent:1o po:veste,Gilgalle~ reprezinta
una dintre preocuparile rnajore ale religiei,

lncercarea zadarnica a eroului de a lnvinge

moartea. Unul dintre basmele legate de aceasta vorbe~tedespre o mare inundatie care nimice~te toate fiintele, cu exceptia unui grup de
oameni refugiati pe o arca; asemanareaizbitoare cu povestea lui Noe din Biblie sugereaza
influenta puternica a conceptelor sumeriene
asupra religiei ebraice ~i asupra altor religii.

O Religia
vechilor egipteni
cuprindea 2000
de zei, cu infa,i~are
umana sau
animala -sau o
combina'ie
intre
acestea. Tauret
(st3nga sus) era

Puterea
zeilor
Religia sumeriana era bazata pe nevoia muritorilor de a lmpaca puternicii zei ~i zeite prin
aducerea de ofrande generoase.Atitudinea de
spairrul a credincio~ilor era probabillegata de
campiile ~i terenurile deschise, expuse la
dezastre, cum ar fi inundatiile ~i invaziile din
afara; casta preotilor, care a monopolizat mijloacele de educatie pentru mult timp, aproape
ca lncuraja supunerea tirnidacatre divinitati, In
numele carora l~i lndeplinea serviciile.
La lnceput, fiecare ora~ avea propria zeitate; mai t:1rziu, unele zeitati care au devenit
mai populare au fost grupate lntr-un panteon
(familie sau monarhie a zeilor), constituind
astfel credinta unei lntregi regiuni.
La fel de tipic era ~i modul In care panteonul se dezvolta, facand fata aparitiei noilor
culte sau chiar a unor realitati politice. Un
exemplu celebru a .fost promovarea lui

zei,a-hipopotam,
protectoare
a
femeilor care

~
.
~
j
.;
.

Marduk, zeul ora~ului Babilon, In fruntea panteonului In perioada In care Babilonul lnsu~i
a devenit puterea dominanta In Mesopotaffiia. ~
Schimbari asemanatoare au avut loc In ~
vechiul
Egipt,
al carui
sistem
complex
exista de
peste
3000 de
ani.religios
Cei 2000
de zei "'~
ai acestei religii au luat formele tuturor crea-

na~teau.
Hathor, zei1a
iubirii, este
reprezentata
sub infa,i~area
unei vaci.
Zeul-Soare Ra
(sus) avea cap
de ~oim. Thoth
(jos) cel cu cap
de ibis era zeul
in'elepciunii.

ZEII

$1 MITURILE

LUMII

ANTICE

devenit extrem de important, identificandu-se

probabil cu zeul Soare, Ra, ~i devenind astfel
conduc~toml divin, Arnon -Ra.
Un alt gen de legende il aveau ca protagonist pe zeul Osiris, care a fost ucis, apoi a
inviat datorita eforturilor sotiei sale Isis ~i a
fiului s~u Horns. Osiris a avut o importanta
O Barcile funerare
transportau mort,ii
spre locurile de
odihna ve~nica. Ele
jucau un rol important in via'a de apoi
-mortul se trezea la
apus ~i calatorea
intr-o barca, urmand
direc'ia soarelui.

Anubis,

cel

cu

cap de ~acal, vazut

aici ca imbalsamatar .
Egiptenii credeau
ca dupa maarte
spiritul ramane in
carp, pe care imbalsamatarii incercau
sa-1 pastreze pentru
tatdeauna.

c
O
~
'5
u
!!
~
~
"C
ffi
~
~
~

Alti conduci[tori erau a~ezati dupi[ moarte

:in morniinte si[pate :in stancile Vi[ii Regilor .
Bunurile dintr-un singur mormant de acest
fel, cel al tamrului Tutarikhamon, au sci[pat
neatinse de jafurile puse la Qale de hotii de
morminte. Comorile gi[site m acest mormant,
:in anu11922, reprezintit cea mai senzationali[
descoperire arheologici[ a secolului.
Stabilitatea religiei egiptene a impresionat
profund popoarele care au intrat :in contact cu
aceasta; schimbi[rile ce au avut loc de-a lungul anilor au implicat doar :inglobarea unor
noi culte :insi[ fi[r:l conflicte semnificative.
Singura exceptie a fost :in timpul domniei
faraonului Akhenaten (1369-1352 :i.e.n.), care
a promovat cultul unui singur zeu soare,
Aten, ~i a fondat un nou ofa~ de cult la
Amarna. Akhenaten poate fi privit din doui[
ipostaze: fie din cea a unui monoteist (ca~e se
:inchini[ unui singur zeu), fie din cea a finui
fanatic necruti[tor. Revolutia religioasi[ a lui
Akhenaten nu a d:Iinuit dupi[ moartea sa,
fortele ce i s-au opus fi[cand tot posibilul si[
:inli[ture memoria existentei lui.
O Egiptenii credeau
in judecata de apoi.
Osiris, impreuna cu
un juriu format din
zei, cantareau inima
mortului.

O Piramida era
un mormant regal,
construit printr-o
munca deosebita,
asigurand nemurirea
regelui.

majora In religia egipteana, fiind judecatorul

de dupa moarte, avand puterea de ada sau a
lua viata etema.

turilor cunoscute -om,

animal, sau erau
prev~zuti cu capete de anirnale ~i corpuri
urnane -inclusiv Anubis cu cap de ~acal, pisica Bastet, Thoth cu cap de ibis, precurn ~i altii
sub 1nf~ti~area unor vaci, insecte ~i chiar
hipopotami.
Ca 1n Summer,casta preotilor era foarte puternic~, 1ns;l suprernatia faraonului era rnai presus de aceasta, de vrerne ce el1nsu~i era considerat zeu, ~i 1ncarnarea lui Horus cu chip de
~oim. Zeul Amon, protectorul ora~ului Teba, a
26

Concep,ii
asupra
vie,ii
de apoi
Conceptia sumeriana asupra vietii de apoi era
sumbra dar pentru egipteni aceasta reprezenta "dobandirea fericirii". Ca urmare, cea
mai mare parte a existentei egiptenilor era o
pregatire pentru moarte. Pe langa faptul ca
trebuiau sa duca o via~ cinstita, barbatul sau
femeia trebuiau sa aranjeze sa fie .mumificati,
sa,-~iaprovizioneze mormantul cu lirana adecvata ~i confort pentru etemitate ~i sa execute
ritualurile din Cartea Mortilor, pentru a fi
capabili sa 1nvinga pericolele calatoriei pe
taramul celalalt. Cele mai splendide morminte
au
fost piramidele
construite
de regii celei
dea patra
dinastii (2613-2494
1.e.n.).
,

Zei ~i mituri
din Olimp
Zeii $i miturile grece~ti au fost influentate de
cele egiptene ~i asiatice, :insi[ s-au dezvoltat
:intr-un mod diferit. Acest lucru este important
deoarece, :incepand din secolul 4 :i.e.n., ideile
grece~ti :impreuni[ cu limba ~i cultura greaci[
s-au r:lspandit :in Orientul Apropiat, dupi[
pi[trunderea armatelor victorioase conduse de
Alexandru cel Mare. Mai tarziu, romanii au
cucerit Grecia fiind, la randul .1or, cuceriti de
cultura greaci[; aceasta a fost transmisi[ consecvent de-a lungul Mi[rii Mediterane precum
~i :in Galia ~i Britania, unde soldatii romani ce
slujeau pe langi[ Zidul lui Hadrian au ridicat
altare lui Jupiter ~i al Fortunei.
Zeii greci sunt denumiti
de obicei
Olimpieni
deoarece se credea ci[ ace~tia
locuiau pe Muntele Olimp :in Grecia. Printre
cei mai cunoscuti se nurni[r:l: Zeus -tatitl
zeilor, Athena -zeita :intelepciunii, Artemis zeita lunii ~i a vani[torii, Ares -zeul r:lzboiului
~i Afrodita -zeita iubirii. Romanii i-au denumit
pe echivalentii lor: Jupiter, Minerva, Diana,
Marte ~i Venus. Tr:lsi[tura distinctivi[ a zeilor
greci era reprezentatit de faptul ci[ ace~tia erau
umani, beneficiind :insi[ de puteri supranaturale

~i nemurire. in prirnele scrieri (poemele epice

ale lui Homer, ce dateazaprobabil din secolul
VII i.e.n.), ace~tia sunt prezentati ca fiind
pa1ta$ila gre~elile oamenilor ~i la rivalitatile
dintre ace~tia, implicandu-se cu placere in
razboaiele ~i intrigile lor. Aceastaumanizare a
zeilor era caracteristicaperioadei mature a culturii grece~ti,apartinand unei conceptii asupra
lumii in care f1intaumana reprezenta un standard. in sculptura greaca umanitatea este
asemenea zeitatii, iar in miturile grece~ti,
fiintele umane: -Hercule, Castor ~i Polux reu~escadeseasa devina nemuritori.
Totu~i, religia greaca, cu zeii sai cateodata
nedemni ~i supu~i gre~elilor, cu o "biblie"
constand in doua poeme epice atribuite unui
singur poet, considerat o persoana reala, ne
pare azi greu de inteles. insa abundenta jertfelor aduse la altare dovede~tefaptul ca zeii ~i
zeitele emu luati in serios, ca personificari ale
f1intelorcapabile de a schimba lumea. De asemenea,miturile grece~tierau foarte numeroase
~i bogate, cuprinzand o gama larga de
subiecte: de la povestiri despre facerea lumii,
pana la "istorii" ale dinastiilor, razboaielor ~i "0
aventurilor. Puterealor se datoreazafaptului ca ffi
au fost repovestite, pictate ~i dezbatute ~
neincetat, inca de pe vremea marilor dramaturgi greci, alimentand astfel cultura vestica.
O Altarul Atenei la
Delfi. Situat pe cele
mai joase culmi ale
Muntelui
Parnas.
Delfi reprezinta
cel
mai vechi sanctuar
din Grecia.
Preamarirea
zeilor
din Olimp era o realitate religioasa in
Grecia Antica.

Dorinta
de a crede
Credinta in zeii Olimpului pare sa-~ifi pierdut
intensitatea in ultimele secole dinaintea erei
noastre, cu ~oate ca romanii continuau sa
practice cultul lui Jupiter ~i al restului membrilor panteonului ca pe o datorie civica. Un
posibil motiv al acestui fapt era datorat neincrederii cu care oamenii i~i priveau destinele
in marile state ale epocilor elenistice ~i

O Conform legendei, lason trebuia sa

fure caierul de aur
de la regele Aietes
pentru a-~i recupera
regatul. Cu ajutorul
Medeei, fiica lui
Aietes (vazuta aici
alaturi de lason),
care era o vrajitoare
priceputa, acesta a
reu~it sa-~i atinga
scopul.

romane. Nu era vorba despre scepticism, ci

despre dorinta de credinta. Lumea din ultima
perioada a Antichi~til era dominat~ de culte
locale, religil ale misterului ce promiteau
practicantilor lor salvarea ~i nemurirea, precum ~i de zei din Egipt ~i din Orient, ale c~ror
culte s-au r:lspindit chiar ~i 1n Roma. Romanil
l~i manifestau des nemultumirile cu privire la
acestetendinte, 1ns~propria lor politic~ liberal~ le 1ncuraja;domici mai degrab~ s~ rezolve
decit s~ complice problemele vastului lor
imperiu, ace~tia acceptau u~or un mare
numar de zei mai ciudati, 1n propriullor panteon, oferindu-le acestora onoarea cuvenit~.
Dorinta clasic~ de credinta a oamenilor
avea s~ fie 1ndeplini~ de o nou~ religie: cre,5tinismul, care a ap~rut pentru prima dat~ 1n
provincia roman~ Iudeea. Locuitorii acesteia
27

ZEII

~I MITURILE

LUMII

ANTICE

Afrodita,

zeita

greaca a iubirii ~i a
frumuse,ii,
figura in
multe dintre celebrele pove~ti mitice.
Romanii o adorau
sub numele de
Venus.

O Zeus, prezentat
aici in prim-plan, era
conducatorul zeilor
din Olimp. Era al
~aselea copil al
Titanului Cronos,
care i~i mancase
ceilalti cop;;. Cand a
crescut mare, Zeus
l-a determinat pe
Cronos sa-i vomite
pe ace~tia. impreuna
cu Zeus, ei s-au ridi~ cat impotriva
~ Titanilor ~i au pus
stapanire peste
univers.

erau evreii, un popor care i~i dezvoltase deja unor evenimente reale, ins~ nu se ~tie cat de
propriul sau crez monoteist (credinta intr-un
deforrnate au fost intre timp.
singur dumnezeu), foarte diferit de religiile din
O rnare parte din evenimentele legate de
Mesopotamia,Egipt ~i Grecia.
domniile primilor regi ai Israelului -Saul,
Istoria tinipurie a evreilor ne este cunoscu- David, ~i Solomon -sunt adev~rate, iar du~ta doar din propria lor coleqie de scrieri .manii evreilor, filistenii, au existat cu siguistorice, religioase ~i mitice: Vechiul Testament rant~, ajungand in Palestina(cuvantul provine
din Biblie a ajuns la forma sa fmala doar dupa
de la "filisten") in secolul 12 i..e.n. Dup~
multe secole dupa evenimentele pe care le
moartea lui Solomon (930 i.e.n.), Israelul s-a
prezinta. Potrivit acestora patriarhul ebraic, divizat in dou~ regate, Israel ~i Iudeea, care
Avraam, a parasit ora~ul Ur, stabilindu-se ulteaveau s~ simt~ in curand efectele datorate
rior in Canaan(Palestina).Urma~iisai, israelitii, a~ez~rilor lor la intersectia unor mari imperii.
au fost eliberati de sub stapinirea egipteanade
Israelul a fost distrus complet de c~tre asirieni
Moise, iar sub conducerealui lo~ua au invadat in anul 722 i.e.n.
~i reocupat Canaanul,regiuneain care s-au stajn 587 i.e.n. babilonienii au cucerit Iudeea,
bilit, ce a devenit cunoscuta sub numele de
au jefuit Ierusalimul ~i i-au deportat pe evrei.
Israel. Asemeneamultor scrieri de acest gen, Acesta nu a fost ins~ sfar~itul. Unora dintre
aceste episoade celebre contin amintiri ale evreii deportati li s-a permis repatrierea ~i
reconstruirea templului din Ierusalim; ace~tia
au dus 0 viat~ foarte grea, fiind majoritatea
servitori, pan~ la ocuparea Palestinei de c~tre
romani in 63 i.e.n., cucerire care a transforrnat
Palestinain provincia Iudeea.
Un dumnezeu
atotputernic
jntre timp religia ebraic~ -iudaismul -a
reu~it s~ se disting~ de celelalte printr-o serie
de Ws~turi aparte. Durnnezeul evreilor a incetat s~ mai fie local ~i limitat, fiind conceput
ca un durnnezeu unic, universal ~i atotputernic. De asemenea, acesta nu era doar al
regilor ~i al preotilor. Probabil datori~ istoriei
tulburate a evreilor, religia nu reprezenta un
atribut al statului, ci exista ca o serie de credinte independente oferite tuturor prin intermediul scripturilor, ~i interpretat~ ~i reinnoit~
de inv~tati ~i profeti, care puteau contrazice
autorit~tile, fie evreie~ti, fie sWine.
Evreii se considerau Poporul Ales, iar credinta lor intr-un singur durnnezeu nu putea fi
cbmpromis~ de alte religii, nici nu puteau
O Un mormant
antic, cel al regelui
David conform legendei, supravegheaza
ora~ul lerusalim.
28

Istorie universal~ 7-

O Mascafunerara
din 1200 i.e.n. -de
pe vremea cand filistenii s-au stabilit pe
coasta Canaanului.
CMLIZATIA

GREAcA

accepta un loc in panteonul roman pentru

dumnezeul lor. Independehta lor i-a f~cut
antipatici, ins~ puterea ~i zelul credintei lor au
dus la cre~terea num~rului convertirilor in
toate a~ez~rile evreie~ti din Imp.eriul roman.
Cu toate acestea,in Iudeea, evreii erau subjugati de c~tre romani, tensiunile de natur~
politic~, social~ ~i religioas~ urmand s~ aparn
pan~ la sfar~itul secolului I i.e.n.
Pe lang~ patrioti (zelotii), nernbdatori s~
ridice armele impotriva romanilor, existau ~i
unele secte rivale, ca de exemplu saduceii,
care sprijineau legea, ~i fariseii, mai radicali
decat ace~tia, care interpretau legea lntr-un
mod liberal ~i predicau despre noi doctrine,
cum ar fi Ziua Judec~tii, in care oamenii \vor
fi luati la rnspundere pentru conduita lor din
timpul vietii de c~tre Dumnezeu, ~i invierea.
Scrierile descoperite in 1940, Manuscmele
de la Marea Moarta, dovedesccat de putemic~
era agitatia religioas~in aceaperioada de timp.
Din punct de vedere politic ~i religios, Iudeea
se afla i~ pragul unor transform~ri dramatice.