Alfred Adler (1870-1937) a dezvoltat prima teorie a personalitatii, psihopatolog
iei si psihoterapiei care a fost intim legata de filosofia umanista a vietii. Ar ticolele si cartile sale destinate publicului larg sunt caracterizate de un simt comun clar. Cartile si articolele clinice dezvaluie o intelegere neobisnuita a bolilor mintale, o patrundere adinca in arta vindecarii si o inspiratie imensa i n a incuraja dezvoltarea umana optima. Principiile sale esentiale sunt prezentat e mai jos. Unitatea individului Gindirea, simtirea, emotiile si comportamentul pot fi intelese numai ca subordon ate ale stilului de viata individual. Individul nu este impartit intern, el nu e ste cimpul de batalie al unor forte aflate in conflict. Fiecare aspect al person alitatii este orientat in aceeasi directie. Orientarea spre scop Exista o personalitate centrala derivata dinamic din cresterea si evolutia vieti i insesi. Ea este orientata spre viitor, tinzind spre tinte de insemnatate, supe rioritate sau succes. La individul sanatos mintal, se manifesta scopurile ce tin de importanta sociala sau superioritatea de a depasi dificultatile. In cazul bo lilor mintale, se manifesta scopuri nerealiste de a-si acorda insemnatate exager ata sau de a-si exercita superioritatea asupra celorlalti. Prima copilarie in ca re individul se simte inferior naste dorinta de a compensa inferioritatea, si pr in urmare scopuri fictionale care subiectiv par sa promita securitate si succes. Adincimea sentimentului de inferioritate determina, de obicei, inaltimea scopul ui care apoi devine "cauza finala" a comportamentului. Auto-determinarea si unicitatea Scopul poate fi influentat de ereditate si de factorii culturali, dar in cele di n urma, el se naste din puterea creativa a individului si este, de aceea, unica. De obicei, oamenii nu sunt pe deplin constienti de telurile lor. Analizind ordi nea nasterii in familie, sabloanele de comportament si memoriile timpurii, psiho terapistul deduce scopul pentru a avea o ipoteza de lucru. Contextul social In calitate de intreg indivizibil, de sistem, fiinta umana face parte si din sis teme mai mari - familia, comunitatea, umanitatea, planeta, cosmosul. In aceste c ontexte, se manifesta cele trei dimensiuni importante ale vietii: ocupatia, drag ostea si sexul, relatiile cu ceilalti oameni, toate fiind provocari sociale. Mod ul de a raspunde primului nostru sistem social, familia, poate deveni prototipul viziunii noastre asupra lumii si a atitudinii fata de viata. Sentimentul comunitatii Fiecare individ are capacitatea de a invata sa traiasca in armonie cu societatea . Aceasta este o posibilitate innascuta, dar care trebuie sa fie dezvoltata cons tient. Interesul si sentimentul social implica "perfectionare sociala", ceea ce este diferit de conformitate, lasind loc pentru inovatie sociala chiar prin rezi stenta sau rebeliune culturala. Sentimentul autentic de securitate este intim le gat de sentimentul de a apartine si de a si de a fi cuprins in fluxul evolutiei sociale. Sanatatea mintala Principalele criterii dupa care se poate aprecia sanatatea mintala sunt sentimen tul de a apartine umanitatii, dorinta de autodezvoltare si de a contribui la bun astarea celorlalti. Cind aceste calitati sunt subdezvoltate pot apare sentimente de inferioritate sau atitudini de superioritate care ii pot deranja pe ceilalti . Prin urmare, scopul fictional inconstient va fi centrat pe sine si va fi emoti onal sau material exploatator pentru alti oameni. Tratamentul Psihoterapia individuala adleriana, terapia cuplului si terapia familiei urmeaza cai paralele. Pacientii sunt incurajati sa depaseasca sentimentul de insecurita te, sa se integreze mai bine si sa-si redirectioneze telurile inspre directii cu mai multe beneficii sociale. Incurajarile constante stimuleaza pacientul sa inc erce ceea ce initial parea imposibil. Cresterea increderii, mindriei si satisfac tiei conduc la o dorinta si abilitate mai mari de a coopera. Obiectivul terapiei este de a inlocui autoprotectia, autoimportanta si autoindulgenta exagerate cu unele contributii sociale curajoase. Autor: Henry T. Stein Traducere: Bogdan Surdea