Eecul economiilor dirijate

n ultimele decenii ale sec 20, slabiciunile din interiorul Uniunii Sovietice
au sporit. Criza si falimentul economic al comunismului au fost generate
de:
1. controlul absolut al statului comunist asupra tuturor
sectoarelor economice,
2. planificarea rigida, centralizata, motivate exclusiv politic si
ideologic,
3. stabilirea arbitrara a costurilor si preturilor,
4. ignorarea nevoilor sociale.
De asemenea, insuficienta tehnologiilor de varf, performante in industrie si
in agricultura, cheltuielile enorme pentru inarmare si exploatarea
cosmosului au slabit, pe ansamblu, puterea statului sovietic, i-au secatuit
fortele in intrecerea cu lumea capitalista occidentala.
Gorbaciov a avut doua tentative de a reforma sistemul economic
PERESTROIKA si GLASNOST care au esuat deoarece, prin esenta sa, prin
modeul in care a fost construit, regimul totalitar nu putea si nu admitea sa
fie reformat. Exista insa cazul Chinei, in care liberalizarea economiei intrun regim communist a fost posibila. Experimentul restructurarii a dus,
paradoxal, la rezultate negative: haos, piata neagra de marfuri, blocaje in
aprovizionarea oraselor cu alimente, lipsuri, nemultumiri, greve.
Astfel, confruntarea dintre cele doua modele a dat castig de cauza
economiilor liberale.
PERESTROIKA (nsemnnd restructurare, reconstrucie) a fost elementul
central al politicii adoptate de Mihail Gorbaciov n vederea reformrii
economiei i societii sovietice. Astfel, innd cont de stadiul deplorabil al
economiei Uniunii Sovietice, care era o economie centralizat, a vrut s
sporeasc eficiena economiei i implicit a partidului. Obiectivul lui
Gorbaciov era deci reformarea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice,
nlocuind mai muli oficiali ai partidului aflai n posturi cheie, ceea ce i-a
asigurat un plus de putere i autoritate n cadrul partidului. Totodat, a
provocat resentimente n rndul elementelor mai conservatoare din cadrul
partidului. n cele din urm, perestroika nu i-a atins scopul pentru c
Gorbaciov a ncercat s corecteze problemele de la nivelul statului i
societii pe care PCUS nsui le crease. Prins ntre conservatori i
progresiti, Gorbaciov a pierdut tot mai mult din sprijinul politic iniial,
astfel nct a devenit ultima victim a perestroiki.
GLASNOST n limba rus literar nsemnnd Deschidere a fost un concept
de transparen (social). Cuvntul a fost folosit frecvent de ctre
Gorbaciov pentru a denumi politicile care el credea c ar putea ajuta la

reducerea corupiei din conducerea de vrf a Partidului Comunist i a

guvernului sovietic, i s modereze abuzul de putere n administraie.
Declinul economic in Romania
Motivul principal al deziluziei romanilor in ceea ce-l privea pe Ceausescu a
fost esecul din domeniul economic. Politica economica a fost caracterizata
de obsesia pentru industrializare si opozitia totala fata de orice forma de
proprietate privata.
Ceausescu si-a intors privirea catre Occident pentru imprumuturi, dar
solvabilitatea tarii fusese evaluata pe baza unor estmari supraoptimiste cu
privire la capacitatea ei de a plati datoriile prin exporturi, intrucat acestea
s-au dovedit a fi de slaba calitate. Nu numai ca exporturile nu au reusit sa
asigure venitul anticipat, dar industria grea a devenit o din ce in ce mai
mare consumatoare de energie datorita conducerii ineficiente a uzinelor.
La mijlocul anilor 70, Ceausescu a extins capacitatea Romaniei de rafinare
a petrolului peste productia interna de petrol, din 1976 fiind nevoie sa se
importe titei. Cand pretul petrolului a crescut pe piata international, in
1978, Romania a fost prinsa pe picior gresit si s-a confruntat cu un deficit
major. Aceasta problema a fost agravata de revolutia din Iran, principalul
furnizor de petrol al Romaniei, care a stopat livrarile.
Natura a fost si ea impotriva regimului: cutremurul catastrofal din 1977 si
inundatiile din 1980-81 au dat o lovitura productiei industrial si au avut ca
efect reducerea exporturilor de alimente, catre care se indreapta acum
privirea lui Ceausescu pentru a plati datoria externa acumulata prin
industrializare. La sfarsitul anului 1981 datoria externa a tarii se ridica la
10,2 miliarde de dolari. In 1981 , Romania era deja un importator de
alimente din Occident. In acelasi an, potrivit statisticilor sovietice, Romania
a exportat 106.000 tone de carne congelata in Uniunea Sovietica. Faptul
ca a redus importurile de alimente si a continuat sa exporte carne in
Uniunea Sovietica l-a obligat pe Ceausescu sa introduca rationalizarea
carnii.
In decembrei 1982, Ceausescu a declarat ca va plati datoria externa pana
in 1990 si, pentru a realiza acest lucru, a introdus o serie de masuri de
austeritate fara egal chiar si in istoria neagra a regimurilor comuniste esteuropene. La 1982 a fost introdusa in unele orase de provincie
rationalizarea painii, a fainii, a zaharului si a laptelui, iar in 1983
rationalizarea s-a extins aproape in intreaga tara. Ratiile lunare personale
au fost reduse progresiv intr-atat incat, in preajma revolutiei, in unele
regiuni ale tarii ajunsesera la un kilogram de faina, un pachet de
margarina de 500g si cinci oua.
In acelasi timp, industia grea a fost chemata, la randul ei, sa contribuie la
aceasta cursa a exporturilor, dar, intrucat nevoile ei de energie depaseau
capacitatea tarii, in 1981 s-au introdus masuri drastice de economisire a

energiei, care prevedeau o ratie de 30 de litri pentru proprietarii de

automobile. Alte restrictii stipulau o temperature maxima de 14 grade in
birouri si o limitarea a alimentarii cu apa calda(in mod obisnuit, o zip e
saptamana in apartamente). In iarna 1983 aceste restrictii au fost sporite,
ducand la intreruperea alimentarii cu electricitate in principalele orase si la
reducerea presiunii gazelor in timpul zilei, astfel ca se putea gati doar
noaptea. In timpul iernii grele dintre anii 1984-85 s-a aflat ca murisera
peste 30 de copii din cauza intreruperilor neanuntate de current ce au
afectat incubatoarele.