Sunteți pe pagina 1din 6

Bre io inteleg cam asa.

  

A venit comunismul ca o consecinta aproape inevitabila a catastrofei istorice(pentru cei


anexati de URSS),pe care a reprezentat-o Al Doilea Razboi Mondial.  

Perioada de inceput a regimului comunist este fara indoiala una neagra.  

Cumva la inceputul anilor 1950 istoria a conspirat in favoarea noastra,la Moscova are loc
„Complotul Halatelor Albe”,care determina epurari ale evreilor din majoritatea structurilor de
putere ale URSS,tot ca o consecinta a acestui eveniment au loc epurari ale evreilor din mai
multe state din blocul socialist cum ar fi Cehoslovacia,Ungaria si Romania.  

In Romania aceste persecutii lovesc cel mai tare in asa numitul „Grup de la Moscova” din
interiorul PCR,grup foarte obedient fata de Moscova(nu ca celelalte 2 nu erau),favorizand in
schimb ascensiunea comunistilor Romani in interiorul PCR.  

In 1953 moare Stalin,in perioada care urmeaza incepe un foarte lent proces de relaxare atat
in URSS cat si in tarile satelit.   

De undeva de la mijlocul anilor 1950 incepe procesul de desprindere a Romaniei de URSS.  

In anul 1956 are loc interventia URSS in Ungaria si condamnarea crimelor lui Stalin de catre
Hrusciov.  

In contextul destalinizarii si a incercarii imbunatarii imaginii pe plan extern a URSS serios


sifonata de inabusirea Revolutiei Maghiare din 1956,Uniunea Sovietica decida sa faca un gest
de imagine prin care sa dovedeasca cat de pasnica este Uniunea Sovietica,desigur au mai fost
si alti factori care au determinat retragerea sovietica din Romania.  

Din acest moment Romania incepe sa iasa din ce in ce mai accentuat de pe orita URSS.  

La inceputul anilor 1960,URSS incearca sa impuna un plan de reformare economica a lagarului


economic,Planul Valeev,care era in primul rand a fost un plan de salvare economica a zonei
comuniste care prevedea ca Vestul Ukrainei,Belarus,Bulgaria,Romania si Ungaria sa devina
zone de productie agricola care ar fi urmat sa hraneasca tarile socialiste,in timp ce
RDG,Cehoslovacia,Polonia si Rusia ar fi urmat sa devina furnizori de produse industriale.  

Acest plan insa ar fi fost unul care ar fi afectat grav dezvoltarea economica a Romaniei prin
lipsa industriei,astfel incat puterea de atunci a luat decizia corecta de a respinge planul
Veleev,cea ce a dus la un conflict cu Moscova.  

La inceputul anilor 1960 au fost demarate vaste proiecte industriale cum ar fi Portile de
Fier(cu o tara potential adversara a URSS),Sidex Galati,Electroputere Craiova(in 1962 in
timpul vizitei lui Hrusciov la Bucuresti,unde venise si cu mandatul de a determina Romania sa
adere la planul Valeev acesta este dus la Craiova acolo unde este ridiculizat fiind dus la
Electroputere Craiova,proiect pe care il criticase),se „incalzesc” relatiile diplomatice si
economice cu vestul,o relaxare a vietii culturale,in general o politica corecta in linii mari
tinand cont de conditiile vremii.  

In 1965 moare Dej este pus Ceausescu,ma rog initial se dorea sa fie un om de paie,aia grei au
decis sa profite de debarcarea lui Hruscios si de disensiunile din interiorul PCUS si sa isi
impuna cat mai rapid propriul om si sa  limiteze influenta Moscovei. 

Perioada de comunism relaxat continua,este la fel continuata desprinderea de Moscova si


apropierea de occident,sunt continuate programele de industrializare.  

Vine anul 1968 iar Ceausescu da lovitura,miscare diplomatica exceptionala,capital de


imagine,o sansa pentru Romania. 

Pentru inca o perioada se continuaina si mai mult relaxarea societatii,se permite chiar si
aparitia unei initiative pseudo antreprenoriale(mandatarii),se continua politica de
industrializare ba chiar se accelereaza.  

La inceputul anilor 1970 Romania imprumuta aproximativ 14 miliarde,cea ce reprezinta


aproximativ 70 de miliarde de dolari in banii de astazi,raportat la PIB-ul Romaniei din anul
1970 aceste imprumuturi reprezinta aproximativ 130 %,aceasta infuzie rapida de bani in
economie au dus la o crestere accelerata a PIB-ului,in anul 1980 ajungand la 34 miliarde
dolari.  

Imprumutul a fost folosit pentru continuarea planurilor de industrializare,constructii de


infrastructura,constructii locuinte,cresterea nivelului de trai.  

Insa estimarile economice pe baza caruia sa derulat politica economica din anii 1970 sa
dovedit a fi mult prea optimiste.  

La inceputul anilor 70 au loc crizele petrolului cea ce afecteaza grav industria petrochimica
Romaneasca care se baza pe costul redus al barilului de petrol.  

Una dintre cele mai grave lovituri pentru economia RSR o constituie esecul planului cincinal
1976-1980,cea ce avea sa determine in anul 1983 intrarea Romaniei in incapacitate de plata.  

In aceasta situatie,regimul comunist in loc sa incerce o reformare economica in mod aberant


a dispus continuarea si chiar accelerarea programelor industriale chiar in industrii care se
dovedise ca au probleme,cum ar fi petrochimia acolo unde in pofida unui declin al productiei
se continua cresterea capacitatii de prelucrarea,de fapt dularea ei astfel in anii 1980 noi
foloseam numai 35% din capaciatatea acestei industrii in care sa investiseara mari sume de
bani,ruperea legaturilor cu firmele straine care acordasera licente industriei
Romane,accelerarea sistematizariilor oraselor,investitii gresite in infrastructura feroviara in
detrimentul celei rutiere,o alta eroarea determinata in primul rand din motive politico-
ideologice. 

Guvernul comunist refuza se pare(sursa nu prezinta cea mai mare incredere respectiv
memoriile lui Talpesi),o propunere a SUA ce prevedea o infuzie masiva de capital american in
economia Romaneasca prin crearea unui soi de mare fond de investitii compus din actiunile
companiilor romanesti ce urmau sa fie listate la bursa de la New York,aceasta masura ar fi
putut duce pe termen mediu la o capitalizare a economiei locale de 170 miliarde
dolari,binenteles aceasta capitalizare ar fi dus la trecerea controlului economiei din controlul
Romaniei in cel al capitalului occidental,este interesant ca tot in timpul administratiei Carter
masuri similare au fost propuse Chinei si Iugoslaviei de catre SUA,ambele tari au acceptat
intr-o masura mai mica sau mare,dupa cate se pare Romania a refuzat.  

In restul lagarului comunist,respectiv Ungaria,Cehoslovacia,Polonia,RDG intr-o mica masura si


Bulgaria are loc o relaxare economica la nivel micro,in care se permite proprietatea privata si
acumularea acesteia,deschiderea de mici afaceri(comert,agricultura,profesii liberale),ulterior
in timpul Perestroikai chiar in Uniunea Sovietica este permisa deschiderea de mici
afaceri,acumularea de proprietati si capitaluri,ulterior aceste mici afaceri devin chiar mari
afaceri prin aparitia de mari importatori,latifundii,banci private,desigur aceste actiuni se
desfasurau in interiorul Komsomol si alte asemenea,este interesant ca o mare parte dintre
oligarhii rusi ai anilor 90 au fost initial astfel de intreprinzatori,de asemenea in restul lagarului
comunist se permite o relaxare politica majora la nivelul societatii care permite aparitia
„Solidaritatii” in Polonia, „Forumul Civic” in Cehoslovacia,mari miscari politice de opozitie.  

In schimb in Romania asa cum am spus mai sus se continua in mod aberant investitiile in
industrializare,primele forme de initiativa economica privata sunt blocate,puterea comunista
devine din ce in ce mai rigida si represiva,nu se permite sub nici o forma aparitia unor miscari
de de opozitie politica impotriva PCR(cum a fost cazul lui Paul Goma de ex),cat si miscari de
pseudo-dizidenta in interiorul PCR,deci cu alte cuvinte puterea comunista face exact cea ce nu
trebuia sa faca atat la nivel economic,politic sau social.  

In anul 1982 datoria externa a Romaniei era de 13 miliarde dolari,cea ce la un PIB de aprox 35
miliarde dolari reprezenta aproximativ 30 %,o valoare tolerabila dar datorita malformatiilor
economiei comuniste Romania a devenit incapabila sa isi sustina serviciul datoriei
externe,intrand astfel in incapacitate de plata,in aceste conditii,Nicolae Ceausescu refuza in
mod aberant din nou orice plan de reformare a economiei care ar fi putut fi impusa de FMI si
care ar fi constat cel mai probabil intr-o devalorizare a monedei,adoptarea intr-o masura mai
mare sau mai mica a unor principii ale economiei de piata,foarte probabil accesul unor
companii occidentale in Romania care sa controleze pozitii cheie,restructurari economice prin
inchiderea unor facilitati economice neviabile,restructurari generale de personal in schimbul
unor reesalonari ale datoriei,refinantarii acesteia si refinantarea economiei.  

Refuzand aceste masuri de redresare economica Ceausescu ia masura catastrofala pentru


interesele economice ale Romaniei dar favoriba interelor sale personale de perpetuare a
intregii puteri de a platii cu orice pret datoria externa a Romaniei,condamnand-o astfel la 2
decenii pierdute economice in care decalajele fata de lumea civilizata s-au accentuat masiv.  

Astfel in mod aberant se ia decizia limitarii drastice a importurilor pentru a putea pastra cat
mai multa valuta in tara cu care sa fie platita datoria externa,aceasta limitare a afectat grav
industria locala si economia in general,prin privarea de diverse echipamente/utilaje necesare
economiei,subansamble la fel necesare economiei pe care industria nationala nu era capabila
sa le ofere,ducand la o prabusire a competitivitatii economiei locale.  

Se pune in continuare accent pe marirea capacitatilor de productie(aduse si asa la un nivel de


supraproductie) in detrimentul investitiilor in cercetare,dezvoltare,imbunatatirea calitatii si
competitivitaii(si asa fabricam in cea mai mare masura produse imbatranite tehnologic,slabe
calitativ si la preturi necompetitive),astfel se ajunge la situatia in care 30% din bugetul
Romaniei era destinat cheltuielilor legate de dezvoltarea ale industriei.  

Se investesc la fel sume imense de bani in sistematizarile comuniste ale oraselor in urma
careia potrivit Academiei Romane 29 de orase au pierdut intre 80-90% din mostenirea
aritecturala iar alte 37 de orase au suferit la fel pierderi grave ale patrimoniului
arhitectonic,aceste sistematizari serveau in politica de urbanizare a RSR,ca debusee pentru
foarte dezvoltatele industrii de ciment,otel(Romania ajunsese in anii 80 tara cu cea mai mare
productie de otel pe cap de locuitor),dar constituie inca un pas in alienarea poporului
roman,care trebuia lipsit de toate simbolurile ce simbolizau perioada de dinaintea perioadei
comuniste,raul facut culturii romanesti fiind ireparabil.

In anii 80 economia este lovita de o foarte grava criza energetica,de o inflatie inversata(care a
dus la prabusirea nivelului de trai,lipsa produselor din perioada de sfarsit a perioadei
comuniste).  

PIB-ul Romaniei a inregistrat rate foarte scazute de crestere,de la aproximativ 30 miliarde


dolari in 1980 la aproximativ 40 miliarde dolari in valori nominale cea ce incluzand
deprecierea dolarului constituie o stagnare spre scadere,in conditiile in care la nivelul anului
1989 China avea un PIB cu 150% mai mare fata de 1980(tara care a permis accesul capitalului
occidental in economia chineza),Iugoslavia avea in 1989 un PIB de 120 miliarde dolari,la o
populatie de aprox 22 milioane oameni de 3 ori mai mare decat al Romaniei,Grecia un PIB in
1989 cu 50% mai mare decat in 1980,in general in lumea capitalista PIB-urile erau intre 50-
100% mai mari in 1989 decat in 1980,chiar si intre tarile comuniste Romania ramasese in
urma,acestea inregistrand in 1989 PIB-uri mai mari cu 20-50% decat cele din 1980.  

In 1989 in general pe fondul starii de nemultumire Comunismul pica..  

Astfel in post-comunism.  

Romania impreuna cu apsolut toate statele ex-comuniste a inregistrat declinuri economice


accentuate care au fost inevitabile in contextul prabusirii comunismului si a sistemelor
economice comuniste, incepand cu Polonia,Ungaria,Cehoslovacia care in perioada 1990-1991
au inregistrat recesiuni economice.  

Romania in perioada 1990-1992.  

Iar in spatiul ex-sovietic caderea economica sa prelungit catre 1993-1994.  

In cazul Romaniai,in anul 2000 inregistram un PIB de 37 mld $,cea ce constituia un regres fata
de 1989 si cu atat mai mult fata de 1980.  

Determinat de:  

 - perioada 1990-1992 in care prabusirea economica a fost inevitabila.  

 - perioada 1993-1996 in care sa inregistrat o crestere economica alimentata de ciclul


economic favorabil din Europa si spatiul ex-sovietic si de bula economica interna.  

 - perioada 1997-1999 avem o recesiunea economica accentuata datorata atmosferei


recesioniste din Europa din a doua jumatate a anilor 1990,crizei din Rusia care afectat grav
economia intregului spatiu ex-sovietic,crizei astice si finalului bulei economice interne de la
mijlocul anilor 1990

- din 2000 avem alta crestere si alte cauze ale acestei cresteri si mostenirea din comunism
devine din ce in ce mai putin importanta.  

Marea problema economica structurala cu care sa confruntat Romania dupa 1990 a fost cea 
a supradimensionarii industriei,astfel in 1990 in industrie lucrau 6 milioane de oameni,in
conditiile in care industria inseamna 46% dintr-un PIB de 42 mld $ deci aprox 19 miliarde
dolari,astazi in industrie lucreaza aproximativ 1 milion de oameni,in conditiile unei contributii
a industriei la un PIB de 180 miliarde dolari de aprox 33% deci aprox 60 miliarde $,in valori
nete productia industriala exprimata in bani este in 2012 cu 50% mai mare decat in 1989,dar
are nevoie de doar 15% din cati oameni avea nevoie in 1989,desigur nu trebuie scos din
discutie progresul tehnologic,dar totusi la diferente atat de mari intr-o perioada de doar 20
de ani este evident ca ceva nu era in regula cu industria comunista.  

Cea ce nu a fost in regula a fost faptul ca economiei i-au fost impuse tot felul de decizii
politico-ideologico-sociale,care insa s-au razbunat dupa prabusirea comunismului.  

Lipsa totala de competitivitate a industriei comuniste a fost un alt factor ce a contribuit la


franarea economica a Romaniei dupa 1990,lipsita de piata CAER care constituia un debuseu
pentru ce puteam noi produce,si in conditiile problemelor economice interne-externe ale
anilor 1990,supra dimensionata cu greu putea supravietuii in acea forma,la care se adauga
fara indoiala greselile economice post 1990 au agravat aceasta situatie.  
In concluzie,Nicolae Ceausescu nu este vinovat pentru venirea comunismului in Romania,nu
este nici macar vinovat pentru marile crime care s-au petrecut in anii 50(desii a fost printre
cei care le-a facut),insa este primul vinovat pentru blocarea politicii de relaxare care incepuse
in Romania la inceputul anilor 1960.  

Ceausescu nu putea sa anunte in 1971 in loc de tezele de la Mangalia,trecerea Romaniei de la


comunism la capitalism,democratie etc. 

In cazul asta se aplica Doctrina Brejnev si..gata.  

Dar putea in anii 1970 sa permita in continuare relaxarea politico-sociala interna,mai spuneau
aia bancuri la TV,mai multe filme americane,o mai lasa incolo cu ceausizarea
partidului,permitea aparitia unei opozitii cum a fost in Polonia,Cehoslovacia etc.  

Putea sa permita in continuare aparitia initiativei private,incepeau cu mandatarii,lasa la liber


profesiile liberale,acumularea de proprietati+valori,aparitia de firme etc.  

Putea permite accesul capitalului strain in economia romanesca asa cum au facut
sarbii,chinezii sau cum sa intamplat dupa 1990 in tot fostul spatiu comunist.  

Si binenteles putea sa se abtina sa rada de pe fata pamantului orasele patriei,de la cultul


personalitatii,de a le stii el pe toate si alte mici defecte dastea care au,in fine.

S-ar putea să vă placă și