M-am hotarat greu sa scriu o recenzie pentru ca nu am mai facut acest lucru de

foarte mult timp, dar pentru cartea despre care urmeaza sa scriu simt nevoia sa o
fac neaparat. Imi justific aceasta recenzia prin faptul ca am observat ca in ultima
vreme mediul online dar si cel cultural devin usor usor foare apropiate de Rusia,
chiar unii ridica la cote alarmante ceea ce Rusia a reprezentat si reprezinta in
continuare, dar nu in ultimul rand reaparitia marxismului ca si curent cultural. Nu
pot sa inteleg cum astazi acest curent inca "bantuie" mintile intelectualilor
europeni, nu a fost de ajuns un Razboi Mondial, o Cortina de Fier si o revenire
greoaie a tarilor din est la democratie. Mai putem noi oare vb astazi de marxism ca
o solutie salvatoare in fata capitalismului galopant? Eu cred ca nu si recenzia o sa
va faca sa imi da-ti dreptate. Cartea despre care vreau sa scriu se numeste "
Anatomia unui spectru" de Alain Besancon ( aparuta in 1981, dar tradusa in
Romania de abia in 1992 la editura Humanitas). Alain Besancon un foarte bun
cunoscator al istoriei rusesti de dinainte de Revolutia din Octombrie si dupa, face
prin acesta carte critica directa a economiei URSS. O critica care porneste de la un
raspuns pe care autorul il da intr-un dialog cu o rusoaica , careia ii spune ca dupa
atat stat la coada intr-o zi va fi mai bine. Dar cu timpul isi da seama ca s-a inselat,
economia URSS nu era altceva decat o suborodnare a nevoilor umane, a legiilor
economiei de piatza la ideologia de partid sovietica. Practic totul se rezuma la ce
considera Partidul ca era necesar sa fie facut bazandu-se pe niste date furnizate
gresit, de foarte multe ori umflate si pe care nici marii lideri sovietici ajungeau sa nu
le mai credea intr-o zi. Desi cartea ar putea fi criticata pentru faptul ca autorul nu
are cunostiinte economice si face o analiza doar sociala, ea ramane un adevar real.
Modelul sovietic oricat de mult am vrea sa negam s-a rasfrant direct si asupra tarilor
satelit, una dintre ele fiind Romania. Nu difera foarte mult esecul economiei
sovietice de esecul economiei romanesti. Ambele vor sa depaseasca Vestul,
capitalismul prin productie dezvoltare si eficintizare, prin crearea unui model care sa
aduca prosperitate dar prin alt mod decat capitalismul. Totusi de la realizare la fapte
rezultatul a fost si a ramas unul dezastruos. Nu doar ca economia practic era
subordonata unor interese de partid, mai corect unor interese individuale dar a dus
la dispairitia conceptului de piatza , de alegere sau chiar de moneda. Conform cartii
sunt propuse trei sectoare in care economia URSS se dezvolta:
Sectorul I cel militar care trebuia sa fie cel mai dezvoltat, nu conta daca celelate
sectoare erau in urma lui, singurul lucru cu adevarat important il reprezenta insasi
tehnica militara
Sectorul II- cel destinat bunurilor de consum care practice era ignorat cu
desavarsire, in care nevoiele umane erau doar pentru a se realza numarul de tunuri
necesar primului sector
Sectorul III- economia care reprezenta piatza neagra care nu era altceva decat
adevarata economie de bunuri, in care cineva trebuia sa ofere pretul correct
pentru obtinerea unui bun, acest pret era uneori de trei ori mai mare decat cel
existent in sectorul II.

Derivate din aceste sectoare avem o stratificare a populatiei si ea in functie de

anumite sectoare in care isi desfasurau activitatea membrii respectivi:
Sectorul A- elita partidului, care desi trebuia sa fie egala cu toti ceilalti, era necesar
sa fie bine hranita, sa aiba o felie de paina in plus fata de una, care nu avea voie sa
aiba penurie de bunuri pentru ca reprezenta elita cu rol de conducere. Pe langa
magazinele speciale care erau aprovionate cu bunuri din Sectorul II uneori era
necesar ca acesta sa nu aiba acele bunuri pentru ca Sectorul A sa le poata avea
nestingherit . Practic Statul avea rolul de a mentine inegalitatea si penuria la nivelul
intregii populatii
Sectorul B- evident este strans legat de Sectorul II care reprezinta omul de rand
care este obligat sa stea la coada, Statul s-a ii calculeze correct ratia de unt astfel
incat sa fie foarte productive in dezvoltarea industriei
Sectorul C- reprezenta evident piatza neagra aceea parte din populatie care prin
intermediul furluti reusea sa deservesca cu bunuri si produse atat Sectorul A cat si
sectorul B
O analiza destul de succinta am incercat sa fac a celor trei sectoare de productie
economica, dar si a modului in care este resimtita economia la nivel de stratificare
sociala. Un alt aspect pe care Alain Besancon il mentioneaza in carte este acela ca
fara capitalism socialismul ar fi practice inexistent, in sensul ca singura forma de
ideologizare si economie. Capitalimsul procurand bunuri de larg consum pe care
economia URSS reuseste sa le copieze fara a incerca sa le imbunatateasca pentru o
piata globala in schimbare, preferand doar sa dezvolte o industrie militara si
vanzarea de materii prime catre aceeasi piata globala. Filosofia socialista nefiind
altceva decat un curent anti, dar care nu reuseste sa tina pasu cu modul de
capitalism pe care tot incearca sa-l cucereasca apeland la unele forme de
propaganda. Curios este ca in carte ne este prezentata perspectiva cum economia
URSS se poate schimba, iar una dintre idei coincide cu cea facuta de Mihail
Gorbaciov denumita Perestroika. O revenire la un model apropiat de o realitate
dureroasa, dar care incerca sa aduca economia URSS pe o situatie reala in care
penuria de bunuri sa numai fie asa de mare.
Un alt aspect foarte important prezentat de Alain Besancon il reprezinta sprijinul
oferit de Occident, pentru sustinerea URSS. E curios cum de nenumarata ori de-a
lungul istoriei URSS a fost sustinut de europeni si de americani doar pentru ca a
existat o amenintare directa asupra integritaii acestor tari. E interesant, cum
Genberal Motors a livrat practic o uzina noua URSS pentru a produce camioane in Al
Doilea Razboi Mondial si cum ingineri din Occident au lucrat pentru realizarea
marilor baraje din URSS. Critica adusa economiei de Alain Besancon se pare ca
avut si are in continuare o luciditate de invidiat. Desi URSS a reusit sa mascheze
diferentele reale intre ea si restul tarilor capitaliste nereusita unui astfel de sistem sa datorat in mare parte unei lipse reale a unor corelatii intre cererea si oferta de

bunuri pentru populatie. Nu o sa fiu totusi cu Alain Besancon intr-o singura

chestiune aceea ca existau tari cu modele socialiste , dar care aveau piete de
bunuri capitaliste , precum Iugoslavia. Acest model nu as putea spune ca nu a
reusit, dar nici nu pot spune ca mai avea la multe din nivelele economic politic sau
social o forma de communism in el. Belgradul si orasele din Iugoslavia aratau mult
mai bine decat Bucurestiul lui Nicolae Ceausescu. Singurul lucru real pe care il mai
aveau in comun aceste doua tari erau sistemul socialist si faptul ca Boriz Tito era si
el la randul lui un dictator, dar cu alte viziuni, nu stiu daca sa propuna neaparat
comunismul in intreaga lume. Ma situez pe o pozitie sceptica aici, pentru ca
consider Iugoslavia o copie fidela a Spaniei condusa de Franco sau a Portugaliei lui
Salazar.
Sa mai fac vreun comentariu legat de Romania, nu cred ca mai are sens, toate
descriile propuse de Alain Besancon au fost traite din plin de parintii si bunicii
nostril, poate chiar de noi imediat dupa 1989. Un lucru e cert si va ramane adevarat
marxismul desi nu incearca sa fie porezentat ca un communism e tot communism,
cine mai spune astazi ca legile lui Karl Marx nu au fost aplicate cu success se
inseala, dar nostalgia ramane in mintea tuturor pentru ca compara perioda de dupa
1989 cu perioada de atunci e o greseala de-a dreptu fatala. Intr-o postare care va
aparea intr-o zi am sa descriu de ce aceste diferente inca se mentin, dar poate pana
atunci cineva imi va combate carte lui Alain Besancon, desi sansa de a cauta o alta
explicatie e de-a dreptul zic eu nereusita.