Sunteți pe pagina 1din 21

Computerul si efectele lui asupra sanatatii ochilor

Din ce in ce mai multe persoane se plang de disconfort ocular, dar nu fac nimic asa incat sa
rezolve situatia. Fara sa fiti expert, realizati ca problemele sunt asociate cu statul in fata
computerului ore in sir in fiecare zi. Si problema se acutizeaza pe masura ce numarul de ore
creste. Cu cat munca pe care o avem depinde mai mult de computer, cu atat suntem mai
afectati, iar gradul de oboseala se accentueaza. Multe astfel de persoane continua sa stea cu
ochii in monitor si dupa ce ajung acasa (un film pe computer, muzica noua sau cine mai stie
ce altceva).
"Nisip in ochi", lacrimare, vedere in ceata, migrene, senzatie de intepaturi sau presiune, ameteli iata portofoliul sindromului vederii afectate de calculator. Vom incerca in randurile care urmeaza sa
aflam care este cauza exacta, cum putem sa prevenim, dar si sa tratam aceasta problema din ce in
ce mai raspandita la persoanele de varsta activa (20-45 de ani).
Lumina albastra - cauza disconfortului ocular
Daca v-ati intrebat care este cauza problemei, probabil ca ati gasit si raspunsul. Imaginile redate de
monitor sunt formate din trei culori: rosu, albastru si verde. Dintre ele, culoarea albastra este cea mai
obositoare, pentru ca ea afecteaza o zona a retinei numita macula, in care acuitatea vizuala este
maxima. Culoarea albastra naturala din spectrul de culori nu ne afecteaza pentru ca avem protectie
asigurata de cristalin. Nu acelasi lucru se intampla cu lumina albastra emisa de monitor.
Stilul de lucru
Nu putem sa dam vina numai pe monitoarele pe care nu le putem exclude din viata noastra. Si nici
nu putem sa lasam problema nerezolvata. Dar putem sa ne schimbam stilul de lucru sau sa fim mai
atenti la acele lucruri pe care pana acum nu le-am considerat decat detalii fara importanta, si
anume:
Monitorul este de multe ori amplasat mult prea aproape de ochi. Pozitionarea corecta este la 50-60
cm distanta si la acelasi nivel cu ochii. Daca lucram frecvent cu documente este indicat sa avem un
suport atasat de monitor asa incat miscarea ochilor sa nu se petreaca pe o distanta mare (acest
lucru oboseste suplimentar ochii). Nu lucrati la computer cu lumina stinsa si nici nu-l amplasati in
asa fel incat lumina naturala sa se reverse peste monitor. Lumina naturala trebuie sa vina din lateral,
altfel nu va face decat sa va deranjeze. Potriviti intensitatea luminoasa a monitorului in asa fel incat
sa va simtiti confortabil. Multe persoane inclina usor monitorul crezand ca le va fi de ajutor. De fapt,
el trebuie sa stea drept. Ce spun medicii?

Cand va simtiti ochii obositi, clipiti des (pentru umezirea ochilor) si pret de cateva minute priviti la
distanta. Oftalmologii recomanda chiar 10 minute de pauza dupa fiecare ora petrecuta in fata
computerului. Cateva minute de gimnastica oculara nu pot decat sa va ajute: diminueaza senzatia
de uscaciune si previn iritatiile. Consultarea medicului trebuie sa se faca o data la 6 luni in cazul
celor afectati de disconfortul ocular. Sau la cel mult 1 an, dupa recomandarile Institutului National de
Siguranta si Sanatate a Muncii din Statele Unite. Deci, nu lasati sa treaca anii peste problema pe
care o aveti pentru ca treptat nu veti mai putea sa va concentrati, veti avea un randament scazut, iar
disconfortul va deveni de natura fizica. Medicii recomanda frecvent folosirea lentilelor antireflexe.
Lentile protectoare
Daca doriti sa va protejati ochii, aveti la dispozitie doua tipuri de lentile. Unele sunt cele antireflexe,
celelalte sunt cele speciale pentru lucrul la calculator. Primele se folosesc pentru diminuarea
substantiala a reflexiilor parazite. Cele mai bune reduc reflexiile de la 8% pana la 0.5%. Lentilele
speciale pentru calculator au un filtru de culoare adaptat la curba de sensibilitate a ochilor.
Monitoarele performante sunt deja dotate cu ecrane de protectie, dar chiar si in cazul lor reflexiile
parazite persista. Deci, nu trebuie sa renuntam la a ne mai proteja ochii si nici nu ne permitem sa
incurcam cele doua tipuri de lentile. Ba mai mult, putem avea lentile speciale cu ambele tratamente
(cu filtru de culoare, dar si antireflexe).
"Azi sunt ocupat, dar maine sigur am sa fac ceva in privinta asta", va spuneti. Dar, de fapt, veti
amana din nou vizita la medic. Nu mai pierdeti vremea pentru ca ochii sunt un bun de pret! Ganditiva numai la acele lucruri foarte importante pe care nu le veti mai putea face daca nu vedeti bine. Iar
acest lucru nu se va mai rasfrange doar asupra dumneavoastra, ci si asupra celor dragi.
Text: Cornelia Constantin
Consilier: Mariana Paraschiv,
Medic specialist oftalmolog
Policlinica "Ana Aslan"

Efectele calculatorului pretul societatii informationale


Spune-mi sincer, cate ore petreci zilnic in fata computerului? 8h/ zi (cel putin) la birou si inca 2-3
ore seara, acasa, la un film, un joc sau o discutie lunga pe mes. Si iata cum am ajuns sa ne
stam jumatate de zi in fata ecranului nu fara consecinte. Efectele calculatorului asupra
sanatatii trec dincolo de dureri ocazionale de cap sau deteriorarea vederii, unele dintre ele fiind
cu adevarat surprinzatoare.
Iata, asadar, care sunt cele mai importante dintre efectele calculatorului asupra sanatatii fizice si
mentale ale omului modern:
Efectele calculatorului asupra sanatatii Top 7 cele mai periculoase consecinte
1. Insomnie: te intrebi deseori de ce, atunci cand esti foarte obosit nu poti adormi si stai cu
ochii pe pereti o noapte intreaga? Unul dintre motive poate fi utilizarea computerului, in special
seara; acesta poate deregla ritmul organismului tau si suprima eliberarea de melatonina,
hormonul care regleaza somnul.
2. Calitatea scazuta a spermei: un studiu publicat in Fertility and Sterility Journal releva faptul
ca obiceiul de a lucra cu laptopul in brate conduce la diminuarea calitatii spermei prin caldura
excesiva emisa de acesta. Recomandarea este ca laptopul sa fie folosit in alt mod decat indica
insasi denumirea sa, adica pe masa.
3. Sindromul vederii de calculator: utilizarea constanta a computerului poate conduce la ceea
ce se numeste sindromul vederii de calculator, ale carui simptome sunt senzatia de oboseala
vizuala, de usturime, dureri de cap, ochi uscati sau incetosati. Motivul este acela ca unul dintre
efectele calculatorului asupra ochilor se traduce in diminuarea ratei de clipire, permitand luminii
ecranului sa afecteze si mai mult ochiul. Se recomanda pauzele dese si reducerea luminii

exterioare si interioare.

4. Dependenta: fie ca e vorba despre social media, jocuri, seriale, chiar si materiale
pornografice in unele cazuri, internetul ne condamna la izolare. Viata sociala si tot ce implica ea
are in computer cel mai puternic concurent si se pare ca nu face fata.
5. Tromboza venoasa profunda: statul la birou pentru o perioada lunga de timp incetineste
circulatia sangelui, determinand formarea de cheaguri care pot intra in fluxul sangvin si cauza
embolie pulmonara. La fel ca si in cazul mersului des cu avionul, circulatia deficitara este unul
dintre efectele indirecte ale calculatorului asupra sanatatii, motiv pentru care se recomanda sa
consumi multa apa si sa te ridici frecvent de la birou pentru a face cativa pasi.
6. Postura gresita: folosirea excesiva a laptopului sau postura gresita la birou pot condure la
scolioza si, automat, la dureri mari de spate, gat sau mijloc. Recomandat este sa iti mentii spate
si gatul drept, bratele pe langa corp, sprijinite de manerele scaunului si sa pastrezi un contact
complet al talpilor cu podeaua.
7. Dureri de cap: inevitabilul poate fi ocolit intr-o oarecare masura printr-o distanta de minimum
50 cm fata de motitor, pozitionarea acestuia la nivelul ochiului, o postura corecta si o pereche
de ochelari de protectie. Durerile constante de cap reprezinta poate cel mai frecvent dintre
efectele calculatorului asupra noastra, iar acestea conduc catre o dispozitie proasta sau un nivel
de stres crescut care, la randul lor, afecteaza starea generala de sanatate.
Efectele calculatorului o societate mai desteapta si mai bolnava
Stiu, viata moderna te obliga sa-ti pui sanatatea pe ultimul plan, insa incearca astfel de mici
trucuri si, atunci cand se poate, inchide calculatorul si fa o plimbare. Aminteste-ti ca exista viata
si dincolo de ecranul viu colorat, viata ta pe care uiti cum sa o traiesti cu fiecare zi care trece.

Odata cu dezvoltarea tehnologiei, utilizarea calculatorului a devenit primordiala in viata


fiecarei persoane. Profesia, nevoia sau placerea ii determina pe cei mai multi sa petreaca
numeroase ore in fata calculatorului. Desi ne simplifica foarte mult viata si munca, utilizarea
computerului in exces are o serie de efecte negative asupra organismului.
Persoanele care petrec ore in sir in fata calculatorului, se izoleaza, devin introvertite, renunta la
prieteni si iesiri si considera ca orice efort fizic este inutil, pot fi considerate dependente de acest
obiect. Un astfel de comportament poate avea consecinte negative asupra starii fizice, dezvoltarii
psiho-cognitive, relatiilor si interactiunii sociale.
Duce la aparitia tulburarilor de vedere
Un prim efect negativ al dependentei de calculator consta in aparitia tulburarilor de vedere. Cei care
stau foarte mult in fata ecranului pot acuza anumite simptome, precum: cefalee, tulburari de atentie,
oboseala oculara si vedere incetosata. Una dintre cele mai grave tulburari de vedere este glaucomul
(o boala care produce atrofierea nervului optic si ingustarea campului vizual), deseori asociat cu o
crestere a presiunii intraoculare.
O pauza de 5 minute la o ora-doua de utilizare a calculatorului este binevenita, deoarece ajuta ochii
sa se relaxeze si sa se invioreze. De asemenea, este foarte important cum este pozitionat
calculatorul. Este indicat ca distanta dintre ochi si monitor sa fie intre 45 si 75 cm, iar ecranul sa fie
pozitionat sub nivelul privirii.
Creste riscul obezitatii
Dependenta de calculator poate duce la aparitia unei afectiuni intalnita deseori in cazul persoanelor
sedentare: obezitatea. Mai mult de 7-8 ore pe zi petrecute in fata calculatorului implica, in mod
automat, diminuarea sau chiar excluderea activitatilor fizice. Totodata, cei care lucreaza zilnic in fata
unui monitor sunt tentati sa consume diverse alimente in timp ce lucreaza, obicei nesantos care
duce in timp la cresterea in greutate. In ceea ce ii priveste pe copii si adolescenti, American
Academy of Pediatrics avertizeaza parintii sa limiteze timpul petrecut de cei mici in fata computerului
si sa ii indrume catre activitati precum sportul.
Afecteaza muschii, oasele si articulatiile

Totodata, pot aparea probleme la nivelul coloanei vertebrale, muschilor, oaselor si articulatiilor.
Printre afectiunile posibile se numara: scolioza, cifoza, hernia de disc, osteoporoza etc. Pentru a
intampina aceste probleme, pe langa pauzele dese, extrem de importanta este si pozitia corpului: in
momentul in care se sta pe scaun, spatele trebuie sa fie drept, iar picioarele asezate pe podea. Este
indicat sa se opteze pentru un scaun cu manere de sprijin pentru coate. O alta afectiune care apare
in timp se numeste sindromul de tunel carpian, caracterizat prin durere severa la nivelul tendonului
extensorului degetului mare, ca urmare a apasarii cu prea multa putere a tastelor. Netratata,
afectiunea poate duce chiar la paralizia degetelor.
Mai mult, dependenta de calculator favorizeaza aparitia crizelor epileptice (epilepsia fotosenzitiva
este determinata de licaririle frecvente sau imaginile luminoase rapide) si duce la aparitia
tulburarilor hipnice: reducerea duratei de somn, cosmaruri etc.
Cauzeaza anxietate si iritabilitate
Utilizarea indelungata a computerului poate determina tulburari emotionale, de la anxietate,
iritabilitate pana la depresie. Astfel, persoanele dependente de calculator sunt intr-o permanenta
tensiune interioara, dominata de nerabdare si neliniste, nesiguranta, vulnerabilitate si iritare, mai
ales in prezenta celor din jur.
Elena Diaconu
Consultant : Dr. Chele Elena Gabriela,
Medic specialist psihiatru,
Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iasi,

Sa vedem care sunt efectele jocurilor pe calculator asupra mintii umane.


Trebuie sa facem de la inceput diferenta intre categoriile de jocuri pe care le gasim pe piata.
Exista jocuri educative care dezvolta puterea de gandire a copiilor dar si jocuri care ii
consuma atat de tare nervos pe copii, adolescenti si tineri incat acestia devin mult mai
irascibili, sunt greu de induplecat si sunt foarte nerabdatori. Sa luam pe rand fiecare dintre
aceste categorii.
Jocurile educationale sunt, in principal, adresate copiilor. Acestea nu se bucura de o grafica
impresionanta, sunt simple si folosesc exercitii simple de matematica si logica. Sunt insa
destul de putin utilizate de catre copii.
Cele mai utilizate jocuri sunt cele comerciale needucative care au o grafica fascinanta. Ele ii
dau impresia jucatorului ca se afla intr-o lume reala. Datorita felului in care sunt realizate si
a imaginilor care se succed cu foarte mare viteza aceste jocuri au un efect de amortire a
mintii. S-a constatat ca jocurile cu curse de masini sau cu lupte de strada, au un fect nociv
asupra lobului frontal al creerului atrofiind la copii posibilitatea de a face legaturi logice intre
informatiile pe care le detin iar la tineri si adolescenti atrofiind puterea de a face diferenta
dintre lumea reala si lumea computerului.
Un alt efect nociv asupra caracterului uman este pierderea rabdarii. Aceasta se intampla
datorita vitezei cu care calculatorul raspunde la comnezi si a faptului ca dupa o vreme
indelungata petrecuta in fata calculatorului jucand jocuri ale caror imagini se succed foarte
rapid creerul se obisnuieste sa i se raspunda la comenzi in mai putin de o secunda.
Adolescentii si tinerii, care joasca astfel de jocuri timp indelungat ajung la o lipsa cronica de
rabdare. Iata cum se manifesta uneori aceasta: Daca au cerut ceva de la o persoana sau
daca intreaba ceva pe parintii lor acestia trebuie sa le raspunada tot intr-un intreval foarte
scurt (de o secunda maxim doua). Altfel tinerii practicanti ai acestui fel de jocuri pe
calculator se enerveaza foarte repede. In mintea lor timpul de raspuns la intrebarea sau
cererea pe care au facut-o este foarte mare daca depaseste doua secunde si jumatate.
Un tanar sau adolescent care este in vacanta poate petrece si 16 ore pe zi la un astfel de
joc.
Profesorul Henry Jenkins spune ca tinta principala a producatorilor de jocuri pe calculator
sunt copii. Acestia sunt o tinta usoara deoarece jocurile repeta aceleasi informatii in mintea
inca neformata a copilului facandu-l depandent de ele. Copii pot sa ajunga mult mai repede
la depandeta de jocuri pe calculator decat un adult. In SUA exista deja psihologi specializati
in depandenta de jocuri video, de jocuri pe calculator sau de retele virtuale. Dependenta de
calculator este catalogata ca fiind la fel de rea ca dependenta de droguri.
Jocurile magice au un efect foarte subtil asupra vietii copiilor si tinerilor pentru ca, cele mai
multe dintre ele parcurg ritualurile magice de la inceput pana la sfarsit. Formulele magice
folosite in joc sunt cele folosite de vrajitori pentru incantatii si descantece. Deci jucatorii sunt
expusi prin aceste jocuri influentei ocultismului in viata lor. Daca un copil pana la varsta de
17 ani joaca un asemenea joc expunerea este cu atat mai mare deoarece el nu are inca un
caracter bine format cu principii bazate pe intelegerea profunda a vietii.
Am dori sa tragem aici un semnal de alarma pentru parintii care spun Copilul meu sta

cuminte atunci cand se joaca la calculator. Este drept ca un copil pasionat de jocurile pe
calculator sta cuminte atunci cand se joaca. Dupa ce iese insa din joc si da piept cu lumea
reala acel copil are foarte mult de pierdut din cauza faptului ca cei mai multi copii care
petrec multe ore la calculator dezvolta deficiente de atentie. Aceasta inseamana ca ei nu
mai poti sa fie atenti la explicatiile unei persoane. Psihologii recomanda parintilor ca copii cu
varsta de pana la ani sa nu fie lasati la jocuri video sau pe calculator mai mult de 10 minute
pe zi. In restul timpului este bine ca familia si prietenii sa interactioneze cu copii in mod
personal. Daca aceste interactiuni personale nu au loc copii vor deveni foarte introvertiti si
nu vor sti sa isi verbalizeze sentimentele.
Dupa cum spuneam si mai inainte copii dezvolta dependenta de jocurile pe calculator mult
mai repede decat persoanele adulte. Aceasta depandenta poate ajunge uneori la cazuri
extreme. Un copil de 13 ani s-a pus capat zilelor dupa ce parintii sai care au obervat ca
acesta era dependent de jocuri video i-au interzis sa se mai joace.
In Rusia un baiat pe nume Serghei in varsta de 12 ani care obtinea note foarte bune la
scoala era recompensat de parintii sai pentru acest lucru cu timp la sala de jocuri pe
calculator din orasi. El petrecea cam 12 ore pe zi pentru a se juca. In urma unei perioade de
joc intens acesta a facut o criza grava de epilepsie, atat de grava incat nu s-a mai
recunoscut parintii si apoi a murit in urma unui stop cardiac.
Astfel de comportamente se intalnesc si la persoanele adulte. Un tanar de 21 de ani
depandent de un joc pe calculator numit Ever Quest s-a sinucis in propria camera dupa ce
a jucat mai multe zile timp de peste 12 ore pe zi. Parintii lui impreuna cu medicii au ajuns la
concluzia ca el a recurs la acest gest in urma esecurilor repetate de a trece la un alt nivel al
jocului.
Un alt tanar de 28 de ani din Korea a murit intr-o sala de jocuri din orasul Taegu dupa ce a
jucat timp de 50 de ore un joc. Profesorul Marck Griffifs care s-a ocupat de cazul acestui
baiat a declarat ca jocul pe care acesta il juca are un efect puternic hipnotic asupra mintii.
Nu te mai poti opri odata ce ai inceput sa joci. Acestea nu sunt jocuri pe care le poti juca
timp de douazeci de minute si apoi sa te opresti. Spune profesorul Griffifs.
Organizatia pentru sanatate mintala din SUA a facut un studiu care releva faptul ca varsta
medie a unui jucator pe calculator este de 28 de ani. Acesta inseamna ca pe langa copii
sunt si persoane destul de inaintate in varsta care joaca astfel de jocuri.
In ultima vreme jocurile pe calculator sunt pe primul loc in felul in care copii adolescentii si
tinerii isi petrec timpul liber. Pana si televizorul a fost detronat.

Pentru cei confruntai cu dependena de internet i tehnologie modern, specialitii recomand o serie de
msuri.
1. S noteze timpul pe care l petrec n faa computerului i s pstreze o eviden a modului n care
a fost utilizat acest timp.
2. S stabileasc dinainte de a porni computerul un timp pe care s l petreac rspunznd la e-mailuri, socializnd pe Facebook sau diverse reele de socializare online. Dup aceea, s nchid
computerul i s se ocupe de o activitate offline.
3. n timpul utilizrii computerului, se recomand pauze scurte n care utilizatorul s priveasc pe
fereastr pentru a se deconecta la viaa rapid din mediul online i a percepe viaa offline care se
desfoar ntr-un ritm mai lent.
4. S stabileasc perioade n care nu utilizeaz computerul sau alte tehnologii: de exemplu, anumite
perioade ale zilei sau o anumit zi pe sptmn. Specialitii apreciaz c aceste perioade de post"
sunt utile pentru rectigarea controlului asupra propriei viei.
5. n loc de folosirea exagerat a comunicrii prin intermediul internetului, se recomand discuiile la
telefon sau, i mai bine, ntlnirile cu prietenii ntr-un parc.
6. Persoanelor care observ c i irit pe cei din jur (familie sau prieteni) prin faptul c petrec mult timp
n faa computerului i celor care simt c le este ruine de faptul c nu au o via social n lumea
real li se recomand s consulte un specialist i s fac un test pentru a-i verifica dependena de
internet i noile tehnologii

Folosirea computerelor si a motoarelor de cautare slabeste memoria, potrivit unui studiu al companiei de securitate
online Kaspersky Lab, care arata ca multe persoane se bazeaza pe calculatoare, in loc sa memoreze informatiile,
informeaza Descopera.ro.

Sursa imagine: descopera.ro


Dr. Maria Wimber, de la Universitatea Birmingham, din Marea Britanie, afirma ca tendinta de a cauta informatii
impiedica formarea de amintiri pe termen lung.
Studiul, care a examinat obiceiurile de memorare a sase mii de adulti din Marea Britanie, Franta, Germania, Italia,
Spania, Belgia, Olanda si Luxemburg, releva ca peste o treime dintre subiecti apeleaza mai intai la computere, pentru
a-si aminti informatii.
Sondajul sugereaza ca acest lucru are un impact pe termen lung al dezvoltarii de amintiri, pentru ca informatia
obtinuta prin apasarea unor taste poate fi imediat uitata.
Creierul nostru pare sa consolideze o amintire, de fiecare data cand ne aducem aminte de ea, iar in acelasi timp sa
uite informatia irelevanta care ne distrage, afirma dr. Wimber.
Studiul concluzioneaza ca oamenii s-au obisnuit sa foloseasca dispozitivele tehnologice ca pe o extensie a
creierului si avertizeaza asupra evolutiei asa-numitei amnezii digitale, in care oamenii sunt gata sa uite informatii
importante, fiind convinsi ca le pot recupera imediat de pe un dispozitiv digital.

Dependenta de jocuri video gamer

Ultima data cand am scris despre dependenta, iti amintesti ca era vorba despre dependenta
de tech. Astazi in acelasi periplu, o sa vedem ce se ascunde in spatele dependentei de
jocuri. Aceasta dependenta o gasesti sub diverse denumiri, inclusive tulburare de jocuri pe
internet, dependenta de jocuri de noroc sau dependenta patologica de jocuri. O tendinta de
dependenta de jocuri de noroc, poate fi o problema destul de veche, iar cea a jocurilor pe
internet este recenta, dar afecteaza milioane de gameri de pe tot globul. Peroanele cu
aceasta tulburare pot petrece mai mult de 30 de ore/saptamana lipit de computer sau
dispozitivul sau, ajungand sa aibe un comportament compulsiv. Aceasta tulburare, este
listata in manualul de tulburari mintale, fiind o dependenta care distruge vietile celor
dependenti.
Nu este nici o indoiala ca a te juca, a devenit o distractie extreme de populara. Cine nu a
fost conectat si nu s-a jucat macar odata in viata lui !? Doar din curiozitatea unei grafici
frumoase, sau incercare a norocului la o ruleta, cu siguranta ca fiecare a facut-o. Un studiu,
arata ca cca 700 milioane de oameni din toata lumea, a jucat cel putin un joc video online
cel putin o luna de zile, 200 de milioane de gameri joaca zi de zi. Asta fara a mai pune la
socoteala jocurile pe console, smartphone-uri sau pe tableta.

Jocurile video afecteaza creierul


Un joc, poate activa sistemul de recompense al creierului intr-un mod intens, astfel gamerul are un sentiment de mare placere. Acest sentiment poate fi atat de puternic, incat
jucatorul ajunge sa fie dependent de acel joc. Lumea virtuala poate afecta relatiile din real
life, responsabilitatile si hobby-urile, gamer-ul uita de orice realitate si traieste doar in
lumea lui. Individul, devine gamer atunci cand se ambitioneaza sa ajunga la un scor mai
mare sau cand vrea sa ajunga un nivel mai mare, uitand de cat timp a petrecut pentru acest
lucru. De cele mai multe ori, el minte asupra acestui lucru, este in imposibilitratea de a se
opri sau chiar a reduce timpul pierdut. Daca accesul la joc este taiat, persoana
experimenteaza efecte psihologice similar cu furia, tristetea, supararea, iritabilitatea,
retragerea in sine.
Dependenta de jocuri poate fi on-line, off-line sau ambele. Studiile arata ca tarile asiatice au
cel mai mare numar de gameri online, urmati de europeni si americani(America de N).
Aceasta tulburare, poate fi destul de greu identificata, deoarece jocurile video sunt astazi
peste tot in viata ta. In timp ce exista jocuri care pot ajuta copii sa invete din ele, trebuie sa
vezi mai ales potentialele riscuri care provin de la prea mult timp petrecut de copilul tau pe
consola si sa fii foarte atent cand/daca afinitatea pentru jocuri, traverseaza linia de
dependenta. De aceea trebuie sa stii care pot fi simptomele si factorii de risc care pot fi
implicate in aceasta dependenta . Trebuie sa stii ca exista similitudini intre tulburarea de
jocuri video si tulburarea consumului de substante interzise, pentru ca ambele sunt marcate
de incapacitatea de a se putea reduce sau a se opri, folosind simptome de sevraj si
toleranta care creste in timp, cu o nevoie tot mai mare de a cheltui mai mult si mai mult
timp pentru joc. Mai trebuie sa stii ca fara tratament, problema se va inrautati si poate
afecta somnul, stima de sine, munca, scoala, relatiile individului care sufera de aceasta

dependenta. Baietii adolescenti sunt mai predispusi sa aibe probleme cu jocurile online,
decat fetele. De asemenea baietii care au aceasta problema, au mari sanse sa bea, sa
fumeze tigari sau/si marijuana si nu numai. In general, toti jucatorii au rate mari de
depresie, anxietate, singuratate, stima de sine negativa, probleme la scoala/serviciu.
Gamerii extremi, pot renunta la mancare si somn pentru perioade lungi de timp pentru a
juca impotriva altora, depinzand de fusurile orare ale combatantilor.

Cauze
Ca si in celelalte dependente, nu exista nici un motiv clar sau unic al dependentei de jocuri
video, dar exista factori care joaca un rol important.
Factorii fiziologici : jocul declanseaza un sistemt de recompensare in creier, elibereaza
dopamine, (hormon de placere)in timpul jocului, ceea ce tine un gamer in priza,
satisfacandu-l.
Personalitate: persoanele cu probleme de jocuri video au tendinta de a lupta cu
impulsivitate, problema pe care o intalnim si la cei care consuma substante interzise. Ei
prefera o recompense mica dar imediata, decat o rasplata mai mare, dar intarziata. Cei care
se acomodeaza mai greu in societate, pot apela la jocuri de noroc, ca o modalitate de a
consolida stima de sine si de a face conexiuni sociale din acelasi domeniu preferat de el.
Simptomele ale dependentei de jocuri video

Medici, terapeuti si consilieri privesc o varietate de factori atunci cand decid ca cineva are o
problema cu jocurile. Daca cinci dintre acesti indicatori se regasesc la un individ, el chiar are
problem serioase :
Individul este preocupat de cumpararea de jocuri noi video si asteapta cu nerabdare sa
joace.
Senzatie de anxietate, iritabilitate sau tristete, cand i se interzice sau reduce accesul la joc.
Petrece majoritatea timpului liber cu jocurile sale.
Pierde interesul/legatura cu viata sociala, inclusive hobby-uri, distractii, vacante.
Imposibilitatea de a se opri, chiar daca are probleme de vedere, psihologice sau sociale( nu
mai da randament la job, scoala, este mereu obosit si nerabdator.)
Evadeaza (pentru a anula starea rea de spirit) din familie, avand o senzatie de vinovatie sau
anxietate.
Risca relatiile sociale de la munca sau scoala, chiar exmatriculare sau licentiere, din cauza
necesitatii stringente de a juca.
Minte familia sau consilierii, cu privire la timpul petrecut la jocuri.
Probleme de sanatate din cauza ca mananca prea mult sau nu mananca, nu doarme din
cauza jocului.

Factori de risc

Cu cat stii mai multe despre aceasta dependenta, cu atat sansele de a preveni aceasta
problema, este mai mare. Evident, fara un calculator de ultima ora si o conexiune rapida la
internet, riscurile de a avea o astfel de problema sunt minore. Unele dintre jocurile de
astazi, au un aspect social, jucandu-se in echipe si plata de a deveni membru, poate ca
ingreuneaza accesul la astfel de jocuri. Ca si alte vicii, o problema nu incepe imediat, ci doar
utilizarea repetata, da creierului ceea ce un gamer dependent vrea sa aibe mereu. Asa cum
am aratat, baietii prezinta un risc mai mare. Jocurile cele mai utilizate sunt de actiune si
aventura, jocuri de noroc, shooter, masiv multiplayer. Copii si adolescentii cu autism au
tendinta de a petrece mai mult timp cu jocurile video. Atentie la adolescentii care mananca
atunci cand se joaca, pentru ca sa nu piarda timp la masa ! Mesele trebuie luate impreuna,
nu lasa copilul sa faca ceea ce el vrea ! Orele de somn trebuie respectate, controlul asupra
timpului de joc, trebuie stabilit si respectat !
Daca tu sau cineva iubit tie, are astfel de probleme, cel mai important pas este de a
recunoaste dependenta, apoi trebuie sa te adresezi medicului, unui consilier care poate
evalua simptomele pentru un diagnostic precis. Nu astepta prea mult ! Cu cat mai repede,
cu atat mai bine.

Cum m poate afecta utilizarea Internetului?


Ne bucurm de toate beneficiile Internetului i pentru muli dintre noi este, de
asemenea, un instrument indispensabil pentru munc, educaie i comunicare.
Utilizarea att de frecvent a Internetului a aprut din nevoia din ce n ce mai mare
a oamenilor de a avea acces la informaii i de a comunica ntr-un mod ct mai
eficient i mai rapid. Treptat, spaiul virtual a nceput s
nlocuiasc multe aspecte ale vieii de zi cu zi i din ce n ce mai muli oameni l
consider locul n care se simt cel mai confortabil. Aa cum tot ceea ce facem i
cum toate lucrurile care ne nconjoar au o influen, fie ea pozitiv sau negativ,
asupra noastr, i Internetul are prile sale bune i prile sale rele. Un studiu
realizat n 2008 de "Semel Institute for Neuroscience and Human Behavior" la UCLA
a demonstrat, pornind de la ideea "neuroplasticitii", c, la persoanele de vrst
medie i naintat care petrec timp navignd pe Internet, apariia declinului cognitiv
caracteristic bolii Alzheimer sau demenei, a fost prevenit sau chiar mpiedicat.
Aadar, unul dintre avantajele utilizrii Internetului este faptul c ne menine
creierele active, continund s nvm pe msur ce mbtrnim. n timp ce
timpul petrecut pe Internet poate fi extrem de productiv, fiind un instrument
educaional foarte util prin intermediul numeroaselor resurse pe care le ofer, la
copiii i adolescenii care petrec prea multe ore on-line, acest comportament poate
interfera cu dezvoltarea psihologic, fiziologic, social i mintal i poate
determina neglijarea activitilor legate de coal, abiliti sociale reduse cu relaii
interpersonale defectuoase i izolare fa de cei de aceeai vrst i chiar fa de
membrii familiei, comportamente agresive, depresie, deprivare de somn care
determin scderea capacitii de concentrare, oboseal cronic i slbirea
sistemului imunitar, cu consecine grave asupra sntii fizice. Exist din ce n mai
multe studii legate de impactul negativ al suprancrcrii cu informaie i utilizrii
excesive a Internetului. Dei i se pare greu de crezut, efectele pot fi mai severe
dect cele ale unei boli cronice:
1. Perturbri ale strii de sntate fizic: - Obezitate prin lipsa activitii fizice,
rutine de mas i comportament alimentar nesntos - Deformri ale coloanei
vertebrale scolioze, cifoze - Sindrom de tunel carpian - durere i senzaie de
amoreal n mini i la nivelul articulaiilor minii - Crize de epilepsie prin
fotosensibilitate - Tulburri de vedere - Dureri de cap, ameeli
2. Tulburri emoionale i modificri ale comportamentului: - Anxietate - Depresie Fobie social - Refuz/absenteism colar - Comportament agresiv - Izolare social Integrarea experienelor virtuale n viaa real i eec n plan social

3. Modificri complexe n circuitele cerebrale

n centrul creierului nostru se afl structuri cerebrale conectate printr-o reea


neuronal complex care formeaz sistemul de recompens. Activitile care
stimuleaz aceast reea neuronal sunt asociate cu sentimente de bine,
satisfacie, plcere, confort, sentimente care au fost denumite recompense i care
determin o ntrire pozitiv a acestor activiti. Una dintre structurile principale ale
circuitelor de recompens este sistemul limbic, care se dezvolt i se maturizeaz
cel mai rapid, ntre 15 i 18 ani, fapt ce crete vulnerabilitatea adolescenilor n faa
activitilor care provoac plcere.
Cum funcioneaz aceste sistem de recompens?
Imagineaz-i c nu ai mncat toat ziua i cineva i ofer un sandwich mare,
apetisant. Cele cinci simuri adun informaii din mediul nconjurtor i trimit
semnale ctre creier, informndu-l c exist un sandwich yummy n faa ta. ntr-o
alt parte a creierului exist circuite care tiu c atunci cnd mnnci un
sandwich, nu i va mai fi foame i te vei simi bine. Pe baza acestor informaii,
creierul trimite organismului tu comanda de a ridica sandwich-ul i de a-l mnca,
iar dup ce vei face acest lucru neuronii din circuitul de recompens vor determina
eliberarea de dopamin (o substan chimic din creier, denumit neuromediatorul
plcerii) i aceasta te va face s simi plcere. Odat obinut aceast recompensa
(starea de bine), dopamina eliberat va activa regiuni ale creierului care vor
memora sentimentele de plcere pe care le-ai experimentat. Ori de cte ori vei
repeta acest comportament creierul tu i va aminti c ceva important se ntmpl
i va rspunde printr-o cretere din ce n ce mai mare a nivelului de dopamin,
pentru a menine aceste stri. Comportamentele care provoac dependen
(fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, jocurile de noroc, jocurile video)
stimuleaz acelai sistem de recompens, ns acestea pot elibera o cantitate de
dopamin de 2 pn la de 10 ori mai mare dect n cazul recompenselor naturale
( comportament alimentar, activitate sexual). Aa cum avem tendina de a reduce
volumul unui radio care se aude prea tare, creierul se adapteaz la ncrcarea
excesiv cu dopamin prin scderea produciei proprii de dopamin sau prin
reducerea numrului de receptori pentru dopamin din circuitul de recompens. Ca
urmare, impactul dopaminei asupra sistemului de recompens este sczut,
reducnd capacitatea persoanei dependente de se bucura de comportamentele
care i-au produs, anterior, plcere. Aceasta va avea nevoie de creterea implicrii n
acel comportament (creterea cantitii de alcool/drog, a timpului petrecut pe
Internet/jocuri) pentru a stimula creierul s produc o cantitate de dopamin
suficient pentru a atinge efectul de plcere iniial.
Timpul petrecut on-line devine o problem atunci cnd ajunge s absoarb prea
mult din timpul tu, facndu-te s-i neglijezi relaiile, munca, coala sau alte lucruri
importante din viaa ta.

Cum poi preveni dependena de Internet?


Au fost elaborate diverse strategii pentru educaia utilizrii sntoase a Internetului
n rndul adolescenilor. Acestea se bazeaz att pe recomandri legate strict de
controlul comportamentelor on-line ct i pe prevenirea altor tulburri asociate
acestei dependene, de ex. fobia social, tulburrile dispoziiei, disfunciile familiale,
eecul pe plan academic i profesional.
1. 2. Identific i ncearc s rezolvi la timp orice probleme care te pot face
vulnerabil: depresie, stress, anxietate, probleme cu alcool/droguri.
3. Construiete-i abiliti de adaptare: nva cum poi face fa furiei, depresiei,
timiditii.
4. mbuntete-i i consolideaz relaiile sociale rezerv timp pentru
interaciune cu prietenii i familia, caut grupuri cu interese comune, cum ar fi, o
echip de sport, colegi de clas sau cu pasiuni comune.
5. Monitorizeaz timpul petrecut pe Internet noteaz ntr-un jurnal ct de mult
utilizezi Internetul pentru activitile legate de coal/munc i ct pentru activiti
de socializare on-line/browsing/surfing/jocuri etc. Exist momente din zi cnd
utilizezi Internetul mai mult? Exist zile cnd pierzi noiunea timpului sau te
blochezi on-line mai mult dect ai intenionat?
6. ncearc s utilizezi metode de time-out, de exemplu, seteaz o alarm,
programeaz nchiderea automat a calculatorului la anumite ore ale zilei sau la
aceeai or, n fiecare sear.
7. nlocuiete calculatorul cu activiti sntoase. Dac eti plictisit sau te simi
singur, rezist impulsului de a reveni on-line i ncearc alte modaliti de a-i
petrece timpul (inivit un prieten la mas, n ora sau la o plimbare)
8. ntreab-te: "Ce am pierdut ct timp am stat pe net?, Ce puteam face n loc s
stau toat ziua n joc?.
9. Caut prieteni i cunotine care nu consider Internetul THE FINAL
DESTINATION.
10. Pstreaz-te conectat la viaa real citete ziare, intr n magazine de carte i
muzic, particip la evenimente de divertisment, concerte, teatru, ntreceri sportive.
11. Folosete Internetul dup principiul scopul scuz mijloacele caut informaii,
economisete timp. Exist, totui, i aspecte pozitive legate de utilizarea
Internetului

Calculatorul, ca i televizorul, indiferent de utilizarea sa,constituie un important factor de


stres pentru creierul uman. Pe parcursul folosirii computerului,ecranul acestuia, ca i cel al
televizorului, inhib activitatea emisferei stngi, a cortexului prefrontal i slbete comunicarea
interemisferic realizat prin puntea corpului calos. n schimb, favorizeaz deschiderea porilor
subcontientului i nscrierea cu putere a imaginilor transmise n adncurile acestuia.
n cazul computerului, analiza trebuie particularizat n funcie de modul n care este
utilizat. De exemplu, nu acelai lucru este s citeti un text pe ecran cu a uita de sine, lsndu-te
absorbit n spaiul virtual al jocurilor video. Fenomenele descrise anterior pot avea o intensitate
mai mic dect n cazul televizorului atunci cnd calculatorul este folosit, spre exemplu, pentru
tehnoredactare sau pot fi mult mai proeminente cnd sunt apelate jocurile video sau anumite
locaii pe internet. De fapt, factorii agravani sunt schimbarea rapid a cadrelor i suscitarea cu
putere a emoiilor i instinctelor.
n mod obinuit, un copil st n faa calculatorului ntre una i trei ore pe zi, ocupat cu
diverse activiti: teme pentru coala, discuii on-line cu prietenii sau jocuri. Iar prinii i
ncurajeaz copiii s stea la computer chiar de la vrste mici - 2-3 ani.
n urma cercetrilor desfurate n ultimii ani, nu mai rmne nici o ndoial: vizionarea
tv i calculatorul duneaz dezvoltrii i funcionrii creierului uman.
Experimentele realizate demonstreaz c fiecare or petrecut zilnic n faa televizorului
i a calculatorului n perioada de vrst 1-3 ani crete cu 28% probabilitatea apariiei problemelor
de atenie n perioada de vrst 1-7 ani.

Iat nite date statistice valabile in Statele Unite ale Americii, unde rata de folosire a
calculatorului personal a atins nite cifre impresionante:
1. 90% din copiii cu vrst colar au acces la computer acas ori la coal.
2. 54 de milioane de copii americani au acces la un computer, fie acas, fie in instituiile
de nvmnt.
Aceste informaii sunt importante n primul rnd pentru c ele ofer date despre utilizarea
masiv a computerului n rndul celor mici. De aceea, muli pediatri avertizeaz asupra riscului
de miopie timpurie n rndurile copiilor. Atunci cnd fac aceste afirmaii, ei se bazeaz pe o serie
de studii care au demonstrat c statul la computer poate avea un impact negativ asupra vederii
copiilor. Iat o parte dintre concluziile cercetrilor:
1. ntre 25% si 30% dintre copii au nevoie de ochelari de corecie a vederii din cauza
calculatorului, arat un studiu efectuat la Catedra de Optometrie Berkley din cadrul Universitii
California;
2. Procentul copiilor de clasa nti care sufera de miopie s-a mrit de la 12,1% n 1995 la
20,4%, potrivit Departamentului pentru Sntate din Taiwan;
3. Un studiu similar, efectuat n Singapore, a artat c n doar trei ani, procentul de copii
cu miopie la vrste de 7-9 ani s-a dublat, ajungnd la 34%. Statul la computer pentru ore ntregi
are un efect negativ asupra vederii celui mic, pentru c aceast activitate foreaz muchii oculari
i necesit o concentrare mai mare dect oricare alta.
Acum douzeci de ani copiii se jucau n mare parte n aer liber, iar vederea la distan era
pentru ei mai important. Astzi, din cauza privitului constant n ecranul computerului, copiii au
probleme de vedere care nu erau cunoscute acum civa ani. Prinii trebuie s ia n calcul toate
aceste probleme cauzate de computer. Calculatorul necesit nite abiliti motorii foarte
specializate, pe care ochii tineri nc nu le-au dezvoltat. Abia atunci cnd sistemul vizual este
complet matur poate suporta mai bine stresul implicat de calculator.
Muli pediatri cred c "lumea interioar" este cea care provoac miopia la copii, nu
ereditatea. Activitatea la computer este periculoas dac nu este supravegheat de prini sau
dac este efectuat cu lips de moderaie. O problem important ce vizeaz sntatea public
este "sindromul privitului la computer", ce afecteaz n special copiii, care nu au capacitatea
ocular suficient dezvoltat pentru a putea lucra la computer.

Calculatorul, televizorul, jocurile video fur somnul tuturor. Cu mic, cu mare suntem
tentai s stm pn la ore trzii din noapte pentru a naviga pe Internet sau pentru a urmri
emisiunile preferate. Potrivit unor psihiatri francezi s-a ajuns chiar la aa-numita fobie de somn.
Tot mai muli oameni consider ca a dormi apte-opt ore pe noapte nseamn a irosi timp, aa c
se mulumesc doar cu patru-cinci. Ceea ce nu este suficient pentru refacerea organismului, mai
ales n cazul tinerilor, care au nevoie de opt-nou ore de somn. Studiile arat c majoritatea
tinerilor pierd, n medie, dou-trei ore de somn pe noapte din cauza calculatorului, televizorului,
jocurilor video. Pe lng atracia exercitat de acestea, mai exist un factor ce fur somnul:
lumina ecranului, n special cea a ecranului calculatorului. Aceast lumin blocheaz secreia de
melatonina, hormonul somnului i mpiedic adormirea. De asemenea, 30-40 % dintre cei care
stau mult timp cu ochii n ecran se plng de oboseal ocular: nroirea ochilor, senzaie de ochi
uscat, vedere nceoat, clipiri frecvente, dureri de cap. Este de ajuns s petrecem peste patru ore
n faa ecranului pentru ca primele simptome ale oboselii oculare s se manifeste. Mai mult,
majoritatea copiilor i tinerilor au obiceiul de a roni chipsuri, alune, dulciuri cnd stau n faa
televizorului sau a calculatorului, iar acest lucru face ca tot mai muli tineri s devin obezi, s
aib carii, s sufere de tulburri digestive.
n lumea occidental, cercettorii din domeniul educaiei au constatat c acei copii care
dedic cel mai mult timp vizionrii tv, calculatorului au cele mai slabe rezultate colare, cel mai
redus interes fa de coal, cu alte cuvinte, insuccesul colar este direct proporional cu timpul
alocat vizionarii TV i utilizriii calculatorului.