PROIECT DE PROGRAMA SCOLARA

PENTRU
EDUCATIE PLASTICA

CLASELE I - a VIII- a
( pentru elevii cu deficiente de auz)

PROPUNATOR
Prof. CRISAN MARIA
SCOALA SPECIALA CU INTERNAT NR. 2 SIBIU

- 2005 -

1. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a
instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice
artelor plastice
2. Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in
natura , pe imagini si pe paleta si obtinerea
amestecurilor
3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj
plastic
4. realizarea unor compozitii libere si a unora dupa
model

CLASA I
1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a
unor tehnici specifice artelor plastice
Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

identificarea materialelor (pensule ,

pastille si tuburi de culori , paleta
- etc.) si a modului de asezare pe
banca ;
- exercitii de folosire a pensulelor si a
culorilor pigment ;
- exercitii de fluidizare a culorilor
pigment ;
- exercitii de asezare a culorilor
pigment (din tuburi) intr-o anumita
ordine , pe paleta
- exercitii de asternere a culorilor
pigment pe suport (umed si uscat)
cu diferite consecinte ale
pigmentului ;
compozitii in care sa foloseasca tehnici
diferite etc.

1.1. familiarizarea cu materialele si

disciplinele de lucru
1.2. mnuirea in mod correct, a
materialelor si a instrumentelor de
lucru
1.3. organizarea paletei cu tipurile de
culori pigment
1.4. utilizarea tehnicii suprapunerii
culorilor , a colajului si a modelajului

2.Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe

imagini si pe paleta si obtinerea amestecurilor
Obiective de referinta
Exemple de activitati de invatare
-

2.1 recunoaterea grupelor de culori si non3

exercitii de identificare a grupelor

culori in natura , pe plane didactice si

pe imagini (reproduceri de arta)
2.2 obinerea culorilor binare prin
amestecul celor primare
2.3 compunerea unor suprafete cu fiecare
din grupele de culori invatate si cu
nonculori
2.4 obinerea tonurilor inchise si deschise
prin amestecarea culorilor cu alb sau
negru , in urma recunoasterii lor pe
reproduceri

de culori (primare , binare , calde ,

reci) ;
- exercitii de obtinere a culorilor
binare , prin amestecul a doua culori
primare si a griurilor din alb si
negru ;
- compozitii cu elemente figurative si
nonfigurative in care sa foloseasca :
- grupa culorilor calde ;
- grupa culorilor reci ;
- grupa culorilor primare si binare ;
- exercitii de observare a tonurilor de
culoare ;
exercitii de obtinere a cel putin trei tonuri
spre inchis si trei tonuri spre deschis , prin
amestecul acestora cu alb si negru ;

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

-

exercitii de identificare a diferitelor

forme din natura pe imagini
(reproduceri de arta) ca : forme de
obiecte , forme geometrice , forme
plastice ;
- exercitii de obtinere a formelor
spontane prin plierea hartiei ;
- dialog privind interpretarea
formelor spontane obtinute ;
- exercitii de prelucrare a formelor
obtinute prin adaugarea unor
elemente ;
compozitii cu forme spatiale realizate din
plastelina , carton etc.

3.1 obtinerea unele forme spontane

folosind culorile si nonculorile
3.2.obinerea formelor elaborate pe baza
prelucrarii formelor spontane , valorificand
diferenta dintre acestea si folosind toate
culorile si amestecurile

4.Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

-

4.1 compunerea un spatiu folosind forme

spontane si forme elaborate
-

exercitii de observare pe imagini

(reproduceri de arta) a formelor
plastice ;
exercitii de organizare a spatiului

plastic cu ajutorul formelor ;

compozitii folosind grupele de culori si
amestecuri , cu elemente reale si fantastice
etc.

4.2. realizarea unor compozitii echilibrate

din culori si amestecurile lor

B. CONTINUTURILE INVATARII
Materialele de lucru si folosirea lor
Grupele de culori si nonculori
Amestecuri de culori
Forma spontana si elaborata
Compunerea spatiului plastic
Compoziii

CLASA A II-A
1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de
lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice
Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1 folosirea unor materiale (tuburi ,

pastile,pensule,carioca,pasteluri) si
tehnici(acuarela,tempera,guase,colaj,mixta)
variate

- exercitii de diferite materiale si tehnici de

lucru

2. Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini

si pe paleta si obtinerea amestecurilor
Obiective de referinta
Exemple de activitati de invatare
2.1. recunoaterea grupelor de culori in
diferite contexte
]2.2. recunoaterea pe imagini a
amestecurilor dintre culorile vecine din
steaua culorilor
2.3. obinerea amestecurilor intre culorile
vecine din steaua culorilor

exercitii de identificare

compozitii figurative realizate prin

folosirea nuantelor si a tonurilor
acestora (pe grupe de culori)
exercitii de obtinere a amestecurilor
;

2.4.obinerea amestecului unei culori cu

fiecare din celelalte in parte , una dintre ele
fiind n calitate mai mare
2.5.realizarea tonurilor din amestecul unei
culori cu fiecare din celelalte culori , in
care una este in calitate mai mare
2.6.compunerea un spatiu plastic cu
amestecurile studiate

exercitii de deschidere si inchidere a

amestecurilor mentionate ;

compozitii figurative nonfigurative ,

folosind amestecul dintre culori si tonurile
lor etc.

3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinta

Elemente de activitati de invatare

3.1.obinerea petei uniforme i a petei

picturale(vibrata), pe baza diferentelor

exercitii de realizare
exercitii de compunere a unei

dintre acestea , identificate pe imagini

suprafete decorative cu pata

uniforma si a unui spatiu plastic cu
pata picturala;
- compozitii nonfigurative si
figurative , folosind adecvat petele
de culoare;
compozitii nonfigurative , folosind punctele
, liniile si formele etc.

3.2.realizarea unei suprafee decorative si

un spatiu plastic folosind punctele , liniile
si formele

4. Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model

Obiecte de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1 organizarea echilibrat a elementelor de - compozitii figurative , urmarind

limbaj studiate, intr-un spatiu plastic
organizarea unui echilibru al elementelor
de limbaj plastic studiate, folosind
amestecurile de culori si nonculori etc.
B. CONTINUTURILE INVATARII

Materiale si tehnici de lucru

Amestecurile dintre culori si dintre culori si nonculori
Pata uniforma si pata picturala (vibrata)
Compozitia echilibrata a suprafetelor decorative si a spatiilor
plastice

CLASA A III A

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a intrumentelor de

lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiecte de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1. folosirea unor materiale (tuburi ,

pastille,carioca,pastel,plastilina,hartie
colorata) si tehnici specifice
(acuarela,tempera,guasa,colaj si
mixta,modelaj)

compozitii figurative si
nonfigurative realizate cu diferite
materiale si tehnici de lucru ;
exercitii de modelare si forme spatiale etc.

2. Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in

natura , pe imagini si pe paleta, si obtinerea amestecurilor
Obiecte de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1. recunoaterea grupelor de culori

(primare,binare,calde,reci si a nonculorilor)
si semnificatiile acestora

exercitii de identificare ;
dialog provocat privind
semnificatiile culorilor (pe
imagini,reproduceri de arta);
- exercitii de obtinere a amestecurilor
- compozitii figurative si
nonfigurative folosind amestecurile
si dominanta de culoare;
compozitii figurative sau nonfigurative
folosind amestecurile dintre culori si
tonurile lor etc.

2.2. obinerea unei dominante de culoare

prin folosirea unei culori in cantitate mai
mare , atat ca amestec , cat si ca intindere
pe suport
2.3. compunerea un spatiu plastic cu
amestecurile obtinute si cu tonurile
acestora

3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinta
3.1.obinerea petei picturale prin folosirea
amestecurilor de culori (tonuri,nuante) in
tehnici diferite

Exemple de activitati de invatare

- exercitii de obtinere a petei
picturale , folosind tonurile ,
nuantele si fluidizarea
culorii(acuarela) ;
- compozitii figurative si
nonfigurative cu pata picturala
(vibrala) in tehnici diferite ;
- exercitii de recunoastere si folosire
a punctului ca element plastic ;
- exercitii de recunoastere si
diferentiere a liniei ca element de
constructie (contur) si ca element
decorative ;
- compozitii figurative si
nonfigurative prin folosirea liniei cu
rol de constructie folosind
instrumente si tehnici adecvate
( pix,carioca,penita,marker);
- compozitii folosind linia cu rol
decorative (ornamentarea unei
suprafete de forma patrata ,
dreptunghiulara,rotunda,etc.)

3.2. cunoaterea punctului ca element de

limbaj plastic
3.3. cunoaterea liniei ca element de limbaj
plastic cu rol de constructie (contur) si cu
rol decorativ

4.Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model

Obiecte de referinta
4.1.organizarea echilibrat a suprafeei
folosind elementele de limbaj plastic
(forma,pata,linia)

Exemple de activitati de invatare

- compozitii figurative urmarind
organizarea echilibrata a elementelor de
limbaj studiate si a unor amestecuri de
culori (nuante,tonuri) etc.

B.CONTINUTURILE INVATARII
Materialele si tehnici de lucru
Amestecuri de culori si nonculori dominanta cromatica
Pata picturala ( vibrata)
Punctul , element plastic
Linia cu rol constructive si decorative
Compozitia echilibrata a suprafetei decorative si a spatiului plastic

CLASA A IV-A
1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de
lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice
Obiective de referinta
Exemple de activitati de invatare
1.1. utilizarea materialelor (tuburi
- compozitii figurative si
pastile,carioca,pastel,plastelina,lut,hartie,placa)
nonfigurative relizate cu diferite
si a tehnicilor de lucru
materiale si tehnici de lucru;
(acuarele,tempera,guasa,colaj,mixta,modelaj)
- exercitii de modelare si
pentru realizarea unor compoziii
obtinerea unor basoreliefuri si
forme spatiale;
- realizarea unui proiect de
mosaic sau paviment din forme
patrate (colaj) asamblate intr-o
compozitie decorative etc.

10

2. Recunoasterea tipurilor de culori si nonculorilor in natura , pe imagini si

pe paleta, precum si obtinerea amestecurilor
Obiecte de referinta
Exemple de activitati de invatare
2.1. recunoaterea grupelor de culori ,
- peisaj , portret , compozitie
componena fiecaruia , precum si
figurative realizate cu o dominanta
semnificatiilor acestora
de culoare avand o anumita
2.2.folosirea amestecurilor dintre culoare si
semnifucatie ;
nonculoare si dintre culorile vecine din
- compozitii figurative sau
steaua culorilor
nonfigurative realizate intr-o
singura culoare si tonurile ei ;
- compozitii figurative sau
nonfigurative din nuantele grupei
de culori calde si ale grupei de
culori reci ;
2.3. obinerea unei dominante de culoare
- compozitie figurative sau
prin folosirea unei culori in cantitate mai
nonfigurative realizata din
mare , atat ca amestec , ct i ca ntindere
amestecul nonculorilor , dozate
pe suport
diferit , etc.;

3. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referina
3.1.utilizarea punctului ca element de
limbaj plastic , cu rol constructiv si rol
decorativ

3.2. utilizarea liniei ca element de limbaj

plastic cu rol constructiv si decorativ
3.3.obinerea petei picturale prin folosirea
amestecurilor de culori in tehnici diferite

Exemple de activitatea de invatare

- exercitii de observare a punctului in
natura , pe imagini (reproduceri de
arta), pe planes didactice;
- exercitii de obtinere a punctelor de
diferite forme , marimi , culori
folosind diferite instrumente
(creion,pix,carioca,pensula);
- compozitii figurative si
nonfigurative in care punctual sa
aiba rol constructive;
- exercitii de recunoastere si
diferentiere a liniei ca elemente de
construire si elemente decorative
- exercitii de obtinere a petei
picturale-fluidizarea culorii
- compozitii figurative si
nonfigurative cu pata picturala
(vibrata)

4. Realizarea unor compoziii libere si a unora dup model

11

Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

4.1.organizarea echilibrat a unei suprafee - compoziii figurative urmrind

folosind elemente de limbaj plastic (forma , organizarea echilibrata a elementelor de
pata , linia)
limbaj studiate si a unor amestecuri de
culori (nuane , tonuri)

B. CONINUTURILE NVRII
Materiale si tehnici de lucru
Amestecuri de culori si nonculori
Dominanta cromatica
Pata picturala
Punctul si linia cu roluri constructive
Compoziia echilibrata a suprafeei decorative si a spaiului plastic

12

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

Standarde

1. Cunoasterea si utilizarea
materialelor , a instrumentelor de
lucru si a unor tehnici specifice
artelor plastice

2. Recunoasterea tipurilor de culori si

a nonculorilor in natura , pe imagini
si pe paleta si obtinerea
amastecurilor

3. Cunoasterea si utilizarea
elementelor de limbaj plastic

Realizarea unor compozitii libere si a

unora dupa model

13

Folosirea adecvata a materialelor si

instrumentelor de lucru pentru
realizarea creatiilor plastice
Aplicarea unor trhnici specifice ,
unui anumit continut plastic
Identificarea culorilor pe grupe
Realizarea tonurilor din amestecul
culorii cu alb sau negru in
compozitii
Folosirea nuantelor culorilor si
realizarea unei compozitii cu
dominanta cromatica
Aplicarea amestecurilor dintre alb si
negru intr-o compozitie
Recunoasterea elementelor de
limbaj in creatii ale elevilor si pe
imagini (picturi originale si
reproduceri de arta)
Organizarea echilibrata a
compozitiei (elemente de limbaj)
Folosirea tuturor elementelor de
limbaj plastic in compozitii

TERAPII SPECIFICE DE COMPENSARE

(pentru elevii deficieni de auz)

AUTORI:
Profesor Mircea Vlad - inspector general M.Ed.C.
Coordonator
Profesor Crina Bouleanu coala pentru Surzi nr.2
Profesor Liana Nedeianu - coala pentru Surzi nr.2
Profesor Aurelia Stnuic- coala pentru Surzi nr.2
Profesor Constana Mari- coala pentru Surzi nr.2

14

NOTA DE PREZENTARE
- Punctul de plecare n elaborarea acestei programe pentru terapii
specifice de compensare l constituie convingerea c o cunoatere
profund i real a copilului cu deficiene de auz n ansamblul
dezvoltrii sale va determina corecta ancorare n structura programei
propuse.
- Orice dezvoltare fizic, psihic i social se nscrie i se desfoar n
timp, n ceea ce se exprim prin conceptul de VRST. Vrsta este
un fapt real, nluntrul cruia se produc evenimente, transformri
cantitative i calitative care se convertesc n comportamente n
procesul viu al dezvoltrii. Pe longitudinea sa, acest proces este nu
numai uniform i continuu, ci i un proces polimorf i discontinuu.
Aceast din urm caracteristic va determina intervenii pe parcursul
programului individual de terapie special de compensare i de
demutizare.
- Componentele terapiei specifice de compensare se regsesc ntr-un
sistem global, pentru clasele I-VIII, cu ponderi diferite pe nivel de
clas, dar mai ales pe profil psihoindividual, n raport cu care
profesorul psihopedagog, specialist, adopt tehnica de terapie conform
unui program individual.
- Perioada pe care o parcurge elevul deficient de auz de la debutul
colar pn la absolvire este considerat ca un palier n procesul
dezvoltrii cu cel puin dou repere majore:
a - la 7 ani, copilul este proiectat genetic s dein,
conform studiilor de specialitate, 70% din dezvoltarea
intelectual pe care o va avea la 17-18 ani. Procesul de
mielinizare, ca proces de maturaie, are consecine
psihice legate de funcionarea sistemului nervos central,
15

care n aceast perioad (clasele I-VIII) prezint un mare

grad de plasticitate.
b - pubertatea i adolescena sunt etape de maturizare
biologic, dar care n plan psihoindividual cunoate
mari seisme n raport cu sinele, cu valorile sociale i cu
comunicarea.
- Pe msura achiziiilor n plan verbal se cristalizeaz comportamente
verbale rspunztoare deformarea imaginii de sine i raportarea ei n diferite
medii de relaionare comunicaional ( familie, grup colar, grupuri formale,
societatea n ansamblul ei ).
- Interesul crescnd pentru social l mobilizeaz pe elevul deficient de
auz n efortul de a dobndi continuu abiliti, capaciti, comportamente de
comunicare determinante pentru consolidarea rolului i statutului su social
n societatea vorbitorilor.

16

OBIECTIVE GENERALE

1. Cunoaterea ct mai complet i obiectiv a profilului

individual al persoanei cu deficien de auz;
2. Stimularea permanent a oricrei forme de comunicare a
copilului/elevului deficient de auz;
3. nsuirea limbajului verbal oral i scris n aa fel nct s devin
instrumentul principal att pentru achiziia cunotinelor din
curriculumul parcurs n coal, ct i pentru comunicare n
societate.
Obiectiv 1
Obiective de referin
1. Valorificarea situaiilor concrete de via
ca pretext pentru comunicarea de orice tip
(verbal, mimico-gestual, dactil)

Exemple de activiti de nvare

- dramatizarea
- denumire de obiecte
- comunicare verbal, n asociere cu gestul,
de diferite nivele de complexitate:
- ntrebare-rspuns cu schem
operaional dat: cine? Ce? Ce face?
Unde? Cnd? Cu ce? etc.
- ordonarea secvenelor unui coninut
verbal
- dialog dirijat
- conversaie tematic
- exprimare liber, spontan
- repovestire
- compunere

17

2. Implementarea vocabularului specific

nsuit la diferite obiecte de nvmnt n
situaie de comunicare independent
(interdisciplinar, transdisciplinar)

- exersarea unor coninuturi specifice unui

domeniu i extinderea lor ctre alte
domenii
- ex. fluviul Dunrea n geografie,
literatur, istorie, ecologie;
- puiul n literatur, biologie, desen
etc.;
- apa n geografie, chimie, literatur,
ecologie, etc.;
- florile n botanic, literatur, desen,
ecologie etc.;
- programe TV, meteo, cultural-artistice,
sportive, socio-politice;
- presa scris

3. Valorificarea informaiilor oferite de

mass-media, formarea i exprimarea
propriei opinii
II.
Obiective de referin
Cunoaterea elevului prin studiul
documentelor personale de identitate
- medicale
- socio-familiale

III.
Obiective de referin
1. Contientizarea zonelor vibratorii
optime pentru reglarea micrilor
articulatorii specifice unor elemente sau
structuri fonetice

2. Formarea capacitii de a emite corect

fonemele limbii romne (articulare,
fonaie)

Exemple de activiti de nvare

- starea aparatului fonator
- capacitatea respiratorie
- starea vocii
- potenial auditiv
- dominanta comunicaional
- nivelul capacitii de labiolectur
- nivelul general al dezvoltrii
psihointelectuale
- cunoaterea, stimularea i exersarea
potenialului auditiv
Exemple de activiti de nvare
- exerciii de respiraie
- exerciii de palpare a laringelui
profesorului n timpul fonaiei
- imitarea fonaiei prin palparea
concomitent a laringelui propriu i al
profesorului
- permanent se realizeaz controlul vizual
n oglind al aparatului fonarticulator n
fonaie
- emiterea unei voci naturale
- Fonemul a - articularea: buzele
deschise, limba st pe planeul bucla,
maxilarul inferior cobort, iar vrful
limbii este aproape de dinii inferiori,
palatul moale este ridicat;
- Fonarea: coardele vocale vibreaz, aerul

18

3. Formarea capacitii de a prelua

modelul fono-articulator al rostirii
cuvintelor i structurilor simple/dezvoltate
i de a decodifica prin labiolectur un
mesaj verbal

4. nlturarea distorsiunilor privind

confuziile, omisiunile i substituirile de
foneme

5. Asocierea ntre articularea sunetului,

semnul grafic i semnul dactilic

19

cald uor poate fi perceput pe mn

Corectarea nazalizrii: prin rostirea
silabei pa lungind pronunia lui a
pn la izolarea sa.
Fonemul p articularea: gura nchis,
maxilarele ntredeschise, buzele bine
nchise. Se emite prin explozia aerului la
ieirea din cavitatea bucl. Aerul expirat
se simte pe mn. Coardele vocale nu
vibreaz;
Corectarea: n cazul n care sonorizeaz,
se face prin palparea laringelui
profesorului. Se contientizeaz i se imit
rostirea lui p fr s vibreze coardele
vocale
Exerciii de antrenare a ateniei n
preluarea modelului fonoarticulator al
profesorului, de la silabe, cuvinte i de a-l
imita n:
- comenzi verbale
- dialog profesor-elev
- dialog elev-elev
Citire labial: frontal, profil, cu ecran (faa
ascuns, gura vizibil)
Exersarea prin scris, citit, labiolectur a
straturilor verbale nsuite i
contientizate global i contextual:
Mama-tata-baba
Fat-vat
Lat-lad
Pot-pod
Mtur-ptur etc.
Dictare cu suport dactil
Dictare
Citire cu susinere dactil
Citire
Verbalizarea de imagini cu susinere
dactilic
Verbalizarea de imagini cu susinere n
scris

VALORI I ATITUDINI

Implicarea total a elevului n implementarea fonemelor n structuri

concepute gradual( silab cuvnt propoziie fraz - text) i exersate oral
i n scris n contexte comunicaionale diferite;
Dorina elevului deficient de auz de a comunica verbal independent,
spontan i la cerere;
Formarea capacitii de mbogire a vocabularului i activizarea lui n
structuri verbale cu rigoare gramatical;
Formarea i stabilizarea unui comportament verbal care i confer
elevului deficient de auz statutul de partener egal n relaiile de comunicare
social;
Interes i motivaie pentru comunicarea verbal astfel nct limba
romn vorbit i scris s devin limba matern ca la toi elevii.

20

CONINUTURI TEMATICE
Exersarea cuvntului i a structurilor de comunicare se va realiza pe
coninuturi specifice ncepnd cu clasa I i se vor extinde, diversifica i
aprofunda la clasele urmtoare. Se vor aduga i coninuturi tematice noi,
specifice fiecrui nivel de clas, n funcie de particularitile fiecrui elev.
CLASA
COALA
FAMILIA
ANOTIMPURILE
TIMPUL
MBRCMINTEA
NCLMINTEA
ALIMENTE
MIJLOACE DE TRANSPORT
PLANTE
ANIMALE
FENOMENE ALE NATURII
CASA
21

SATUL
COMUNA
ORAUL
JUDEUL
ARA ROMNIA
SRBTORI
TRADIII
MESERII
COMPORTAMENT REALIONAL N CONTEXTE
SOCIALE DIFERITE:
LA MAGAZIN
LA GAR
LA POT
LA SPITAL
LA MUZEU
N SALA DE SPECTACOL
LA PIA
LA CUMPRTURI
LA VOT
LA INSTITUII PUBLICE

22

SUGESTII METODICE
- Bugetul de timp este stabilit prin planul de nvmnt.
- Activitatea de terapie specific de compensare se va desfura n
cabinete cu izolare fonic sau spaii special amenajate, cu tehnic
modern de protezare individual i/sau colectiv.
- Principala modalitate de desfurare a terapiei specifice de
compensare este cea INDIVIDUAL. Cnd se desfoar activitatea
n microgrupuri, numrul de elevi este de 2-3, n funcie de gradul de
pierdere a auzului, de nivelul intelectual, de nivelul achiziiilor
verbale i de motivaia pentru comunicare verbal ale elevului
deficient de auz.
- Activitatea parcurge anumite etape:
Dezvoltarea motricitii aparatului fono-articulator prin:
gimnastic facial
gimnastic labial
gimnastic lingual
gimnastic pentru vlul palatin
gimnastic pentru obraji
Respiraie neverbal i verbal
23

Emitere, corectare i stabilizare a vocii

Emiterea sunetelor specifice limbii romne
Exersarea i consolidarea fonemelor n configuraii fonetice
diferite ca structur i dificultate
Antrenament foniatric pentru foneme, grupuri vocalice i grupuri
consonantice
Antrenament foniatric pentru corectarea tulburrilor de articulaie
Antrenament foniatric pentru consolidarea elementelor prozodice
ale comunicrii orale: accent, ritm, intonaie, coarticulaie
Stimularea nsuirii i mbogirii vocabularului prin exersare i
extindere spre arii curriculare diferite
- Sistemul global al terapiei specifice de compensare formeaz i
exerseaz urmtoarele componente:
1 ortofonia, care se definete ca nsuirea limbajului verbal pe
stadii i nivele diferite: foneme izolate, configuraii fonetice(silabe, cuvinte,
sintagme, propoziii etc.)
2 - labiolectura, care se definete ca lectura/citirea vorbirii prin
simboluri de susinere:
verbale ideo-vizual-fonetice (labioleme)
nonverbale ideo-vizuale (expresii faciale i atitudinale)
paraverbale- gest-semn natural, mimico - gesticulaie
convenional, dactileme, dramatizare
3 - tehnica vorbirii, care se definete ca formarea i
dezvoltarea controlului i autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic i al
auzului rezidual pe care se desfoar actul complex al articulrii, fonaiei i
al comunicrii verbale
4 - antrenamentul auditiv i audiologia educaional, care se
concretizeaz n:
nvarea auditiv detectarea prezenei sau absenei sunetului
discriminare identificarea i recunoaterea sunetului, silabei,
cuvntului (contientizare auditiv)
audiometria tonal determinarea pragurilor auditive subiective
la tonuri pure
audiometria vocal antrenarea auzului social pe diferite
configuraii verbale dup spectograme
elaborate(liste de cuvinte i structuri)
5 - comunicarea total i stimularea limbajului verbal ca
filozofie a comunicrii bazat pe anse egale la comunicare, conform
creia fiecare elev cu deficien de auz i fiecare nevoie a lui au forme
specifice de comunicare: auzul rezidual, vorbirea, dactilemele, semnele
24

naturale, citirea, scrierea, desenul narativ, mimico-gesticulaia

convenional.
6 - stimularea oricrei forme de comunicare va parcurge un
traseu individualizat, pe parcursul colarizrii cu scopul major al dobndirii
unui comportament verbal rspunztor de gradul de inserie social,
perfectibil ulterior, de-a lungul ntregii viei.
7 - programul individual de terapie specific (PIT) este
rezultatul punerii de acord a profilului psihoindividual cu componentele
specifice din curriculum i nlocuiete tradiionala planificare calendaristic
mult mai rigid n raport cu intervenia special. PIT va permite un demers
n care specialistul are posibilitatea s intervin prin exersri, consolidri i
chiar reveniri n funcie de rezultate, progresul elevului n comunicare, de
starea de moment a elevului. PIT va oferi astfel confortul psihologic att
pentru elev ct i pentru profesorul specialist, contribuind astfel la asigurarea
unei motivaii optime pentru dobndirea competenelor de comunicare
verbal de ctre toi elevii cu deficiene de auz.

25

OBIECTIVE GENERALE

1. Dezvoltarea capacitii de exprimare plastic utiliznd

materiale, instrumente si tehnici variate
3. Dezvoltarea sensibilitii, a imaginaiei si a creativitii
artistice
2. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

26

CLASA A V-A
1. Dezvoltarea capacitii de exprimare plastica utiliznd, materiale,
instrumente si tehnici variate
Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

1.1

folosirea adecvat a materialelor si a

instrumentelor de lucru

1.2.

identificarea grupelor de culori din

cercul cromatic

- exercitii de folosire a diferitelor

materiale de lucru, specifice diverselor
domenii ale artelor plastice;
- exercitii de recunoastere, atat pe
planse didactice, cat si pe reproduceri
de arta, a culorilor si a grupelor de
culori;
- exercitii de obtinere a nuantelor spre
una dintre culorile vecine in steaua
culorilor;
- compozitii aplicative, folosind nuante
ale culorilor calde sau reci.

2. Dezvoltarea sensibilitii, a imaginaiei si a creativitii artistice

Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

2.1.

reprezentarea trsturilor
caracteristice ale unor structuri
preferate din natur

2.2.

utilizarea unei forme obinuta prin

transformarea structurilor naturale in
structuri plastice

2.3.

observarea i obinerea unor contraste

cromatice in diferite compoziii

- observarea formelor naturale si a

structurii lor exterioare si interioare;
- exercitii de redare a formri diferitelor
structuri, prin descompunerea sau
sectionarea lor;
- exercitii de recompunere a formelor
obtinute, intr-o structura plastica;
- exercitii de utilizare si de creare a
unor motive decorative;
- compozitie decorativa realizata cu un
motiv unic sau repetabil (tehnici
diferite)
- exercitii de identificare pe
reproduceri de arta contrastelor (de
calitate, cald-rece);
- exercitii de obtinere a contrastelor
studiate;
- compozitii figurative si nonfigurative,
realizate prin folosirea contrastelor (cel
putin o compozitie pentru fiecare
contrast)

3. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

27

Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

3.1.

realizarea tratrii decorative a

suprafeei

3.2.

realizarea tratrii picturale a suprafeei

3.3.

obinerea expresivitii punctului ori

a liniei ca ornamente decorative, ca
elemente constructive si semne
plastice

- exercitii de identificare a tratarii

decorative pe imagini-reproduceri de
arta;
- exercitii de obtinere a petei decorative
(uniforme) din culori sau amestecaturi
de culori (tonuri, nuante, griuri neutre);
- compozitii decorative folosind tratarea
decorativa (uniforma) a culorii, precum
si diferite elemente de limbaj plastic;
- observarea de reproduceri de arta a
tratarii picturale a suprafetei;
- exercitii de obtinere a tratarii picturale
prin folosirea amestecurilor (tonuri,
nuante, griuri neutre);
- realizarea de compozitii aplicative,
figurative si non-figurative prin
folosirea tratarii picturale a suprafetei;
- exercitii de realizare a punctului si a
liniei ca elemente decorative;
- compozitii decorative realizate prin
folosirea punctului si a liniei ca
ornament (prin repetare, densificare,
rarefiere, grupare etc..)
- exercitii de obtinere a punctului si a
liniei ca semne plastice;
- compozitii aplicative continand
expresivitati ale punctului si ale liniei
ca semne plastice

28

CONTINUTURI
1. Introducere in domeniul artelor plastice : ramuri, genuri, specii, original si
reproducere, spaiul plastic, materiale si tehnici de lucru, kitsch-ul
2. Culorile spectrului solar : cercul cromatic (culori primare, binare de gradul I si
II, calde si reci, culori complementare) si nonculori
3. Pata de culoare element de limbaj plastic; amestecuri (nuane)
-

tratarea picturala
tratarea decorativa

4. Punctul si linia ca elemente de limbaj plastic; expresiviti, semnificaii

5. Studiul structurilor naturii si transcodarea lor in structuri plastice; forme
naturale si forme plastice plane si spaiale
6. Contraste cromatice *in sine, *de calitate, cald-rece.

29

CLASA a VI-a

1. Dezvoltarea capacitii de exprimare plastica utiliznd materiale,

instrumente si tehnici variate
Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

1.1.

obinerea unei suprafee picturale prin

suprapunere grafic

1.2.

Realizarea unei dominante de culoare

ntr-o compoziie, folosind game
cromatice

- exercitii de observare, pe reproduceri

de arta, a modalitatilor de tratare prin
suprapunere grafica
- compozitie plastica realizata prin
suprapunere grafica;
- exercitii de obtinere a unor game
cromatice;
- exercitii de identificare a dominantei
cromatice pe reproduceri de arta;
- compozitii aplicative, plastice si
decorative, folosind dominanta de
culoare (calda si rece)

2. Dezvoltarea sensibilitii, a imaginaiei si a creativitii artistice

2.1.
2.2.

Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

identificarea ritmului plastic prin

elementele de limbaj care-l formeaz
utilizarea ritmului, att n compoziiile
plastice, ct i n cele decorative

- exercitii de identificare a ritmului pe

reproduceri de arta
- exercitii de exprimare a ritmului in
compozitie;
- compozitia aplicativa plastica si
decorativa folosind ritmul plastic;
- exercitii de recunoastere a
semnificatiilor elementelor de limbaj
plastic, pe reproduceri de arta;
- observarea caracteristicilor unor
compozitii plastice deschise sau inchise
pe reproduceri;;
- compozitii plastice deschise si inchise
- exercitiile de cunoastere a
centrului/centrelor de interes precum si

2.3.

valorificarea n alctuirea unor

compoziii nchise sau deschise,
elementele de limbaj plastic,
semnificaiile acestora, precum si
raporturile dintre ele

2.4.

realizarea centrului/centrelor de
interes prin elemente de limbaj plastic

30

si expresivitatea lor

2.5.

a mijloacelor de expresie pe
reproduceri de arta;
- compozitii plastice cu unul sau mai
multe centre de interes, folosind diferite
elemente de limbaj plastic;
- exercitii de observare si recunoastere
a repetitiei, alternantei si a simetreiei pe
obiecte (imagini) de arta populara
autentica;
- exercitii de obtinere a unor motive
decorative
- compozitii decorative realizate cu
ajutorul repetitiei, al alternantei si al
simetriei motivului ales (tehnici
diferite)

Folosirea principiilor artei in

compoziii decorative

3. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

3.1.

diferenierea dintre punct si linie att

ca elemente decorative de construcie,
cat si ca semnificanti

3.2.

reprezentarea grafic a unor forme

din natur

3.3.

crearea unor structuri plastice prin

extragerea elementelor specifice
formelor studiate;

3.4.

utilizarea culorilor complementare in

obinerea griurilor colorate

- exercitii de observare dirijata a rolului

constructiv si decorativ al punctului si
al liniei (pe imagini de arta);
- exercitii de identificare a
semnificatiilor punctului si ale liniei
intr-o compozitie (pe imagini de arta);
- compozitii plastice si decorative,
folosind rolul decorativ si constructiv al
punctului si al liniei, cat si rolul lor de
semnificanti;
- exercitii de observare si de
reprezentare grafica a formelor
naturale;
- exercitii de selectare prin stilizare a
trasaturilor specifice formelor;
- compozitii decorative cu forme
elaborate (structuri plastice);
- exercitii de amestec al perechilor de
culori complementare, variind
cantitatile, pentru obtinerea unor griuri
colorate spre una dintre cele doua culori
(adaugand alb sau negru);
- compozitii plastice si decorative,
folosind griurile rezultate din cele trei
perechi de culori complementare si
griurile valorice.

31

CONTINUTURI

1. Punctul si linia rolul lor decorativ si constructiv; rolul lor ca semnificanti

2. Efectul pictural al suprafeei, realizat prin suprapunere grafica
3. Culoarea amestecuri cromatice si acromatice: griuri valorice, griuri colorate
4. Dominanta de culoare game cromatice
5. Forme plane i spaiale elaborate n urma studierii naturii
6. Ritmul in compoziie; expresiviti in diferite materiale
7. Compoziia plastic; centrul/centrele de interes; compoziia deschis,
compoziia nchis
8. Compoziia decorativ: principiile artei decorative (repetiia, alternana,
simetria); tehnica colajului

32

CLASA a VII-a
1. Dezvoltarea capacitii de exprimare plastica utiliznd materiale,
instrumente si tehnici variate
Obiective de referin
1.1.

Exemple de activiti de nvare

reprezentarea dup natura a aspectului - exercitii de masurare, proportionare,

exterior i a structurii interioare a
paginare si de raportare la intreg a
formelor
obiectelor
- exercitii de valoratie in creion sau in
carbune
- exercitii de observare si de
reprezentare a deformarilor aparente,
in functie de linia de orizont, de
pozitia desenatorului si de punctul de
fuga;
- schite de redare a volumelor prin
culuoare, pentru obtinerea unei unitati
cromatice a compozitiei
2. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic
Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

2.1.

organizarea elementelor de limbaj

plastic ntr-un spaiu dat

2.2.

evidenierea centrelor de interes ale

compoziiei prin mijloace plastice

- discutii pe baza unor exemple,

imagini-reproduceri de arta, pentru
alegerea unui anumite organizari a
elementelor de limbaj:
- exercitii de stabilire a relatiilor
dintre culoare si celelalte elemente de
limbaj plastic;
- compozitii aplicative, continand
culoarea ca element principal de
limbaj plastic;
- exercitii de recunoastere, pe imagini
reproduceri de arta, a centrelor de
interes ale compozitiei;
- compozitii aplicative avand unul sau
mai multe centre de interes (folosind
linii de forta, marime, detalii, culoare)
- discutii pe imagini-reproduceri de
arta pentru identificarea contrastelor;
- exercitii de obtinere a contrastelor

33

2.3.

Realizarea unor compoziii statice sau

dinamice, unitare din punct de vedere
cromatic

2.4.

evidenierea prin culoare a senzaiei

de greu-uor, de cald-rece, aproape,
departe

2.5.

Crearea unor motive decorative din

forme geometrice obinute prin
mprirea cercului n pri egale

cromatice;
- compozitii aplicative, folosind
efectele contrastelor (complementar,
calitativ, cantitativ);
- exercitii de recunoastere pe imaginireproduceri de arta a trasaturilor
caracteristrice celor doua tipuri de
compozitii
- exercitii de obtinere a unor acorduri
cromatice prin ruperea tentei
complementare cu alb, negru sau cu
alta culoare;
- compozitii aplicative cu organizarea
statica sau dinamica a elementelor
unitare cromatic;
- observatii pe imagini-reproduceri de
arta a efectelor spatiale si
termodinamice ale culorilor;
- compozitii aplicative folosind
efectul termodinamic al culorilor;
- constructia poligoanelor stelate si
regulate;
-exercitii de compunere a unui motiv
decorativ din poligoane;
- compozitii decorative folosind
motivele geometrice obtinute pe baza
unor retele.

3. Dezvoltarea capacitii de receptare a mesajului vizual artistic

Obiective de referin
3. 1.

3.2.

Exemple de activiti de nvare

recunoaterea trsturilor dominante

ale operelor unor reprezentani de
seam ai picturii i ai sculpturii

- identificarea pe imagini-reproduceri
de arta a modalitatilor de expresie
specifice;
- analizarea imaginilor pe baza
datelor cunoscute, in dialog cu colegii
si cu profesorul;
Realizarea unor comentarii cuprinznd - stabilirea unui algoritm de intocmire
judeci de valoare asupra unor
a comentariului de arta;
imagini-reproduceri de art
- comentarii ale unor opere
reprezentative pentru perioada
studiata.

34

CONTINUTURI

1. Compoziia
- Contraste cromatice n compoziie : complementar, simultan, calitativ,
cantitativ, clar-obscur
- Acorduri cromatice
- Efectul spaial al culorilor; expresiviti
- Compoziia plastic cu mai multe centre de interes; compoziia static
i compoziia dinamic
- Compoziia decorativ: poligoane regulate si stelate (construcia
grafic i transformarea lor n motive decorative),gradaia, asimetria,
progresia
2. Studii dup natur (natur static, peisaj) realizate in tehnici diferite
(valorizarea creion-crbune, culoare)
3. Redarea in perspectiva a liniei, a suprafeei i a volumului

35

CLASA a VIII-a
1. Dezvoltarea capacitii de exprimare plastica utiliznd materiale,
instrumente si tehnici variate

1.1.

Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

executarea unor construcii grafice pe

baza racordrilor de drepte si cercuri,
precum si prin mprirea cercului in
pri egale

- exercitii de reprezentare grafica

(arce, rozate) realizate cu
instrumente geometrice;
- proiect de vitraliu cu ancadrament
realizat in culoare;
- schita fatadei unei constructii in
care se regasesc arcul de bolta si
rozeta cu vitraliu;

2. Dezvoltarea sensibilitii, a imaginaiei i a creativitii artistice

2.1.

Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

organizarea unui spaiu decorativ, cu

efect cinetic, pe baza unor tipuri de
reele
valorificarea personal a unor tehnici
utilizate de ctre pictori cunoscui

- exercitii de descifrare a unor tipuri

de retele, pe baza imaginilor;
- exercitii de compunere a retelelor,
cu un algoritm de lucru;
- compozitii decorative realizate in
contrast inchis-deschis, organizat pe
baza unei retele.

3. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

3.1.

realizarea unui studiu dup natur,

valorificnd o problema de culoare

3.2.

integrarea reprezentrii corpului

omenesc n micare, n compoziii
plastice de toate tipurile

- exercitii de observare a formei

obiectelor, a raporturilor dintre
planuri, a paginatiei;
- studii in culoare, pe baza
contrastelor si a armoniilor de
culoare dtudiate;
- schite de miscare a corpului
omenesc, respectand proportiile
acestuia;
- exercitii de compunere a spatiului
plastic, prin diferite scheme
compozitionale;
- compozitii aplicative cuprinzand

36

corpul omenesc in miscare si o

problema de culoare.

37

38