CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA APARATULUI

RESPIRATOR
1.1NOTIUNI DE ANATOMIE
Aparatul respirator
Apartul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la
realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern. In plus, prin
partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe
mirosul, iar laringele, un alt segment al aparatului respirator, datorita corzilor
vocale inferioare, realizeaza fonatia.
Aparatul respirator este alcatuit din doua parti distincte:
a) Caile respiratorii extrapulmonare, alcatuite din:
- cai respiratorii superioare: fosele nazale
- cai respiratorii inferioare:faringe; laringe; trahee; bronhii principale
b) Plamanii
a)CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii.
Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.
Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de
protectie.
FARINGELE al doilea organ al caiilor respiratorii, este un organ cu dubla
functie, respiratorie si digestiva, este sub forma de palnie. Este asezat posterior
de fosele nazale si cavitatea bucala si continua cu laringele si esofagul.
LARINGELE este un organ cu dublu rol respirator si fonator, situat in partea
anterioara a gatului, deasupra traheei, proeminand sub piele. Are un schelet
7

cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid,

epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritenoizii, corniculate si cuneiforme) unite
intre ele prin ligamente sau articulatii. La interior este captusit de o mucoasa
care se termina in cavitatea laringelui, patru plici numite corzi vocale, doua
superioare si doua inferioare. Deschiderea orificiului laringian se numeste glota
iar inchiderea orificiului epiglota in interior sunt corzile vocale care produc
sunete. Cavitatea laringiana are forma de clepsidra.
TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos, intins de la marginea
anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.
Este situata anterior de esofag. Are doua segmente; cervical si toracal. Inelele
fibro-cartilaginoase sunt incomplete posterior, unde se afla o membrana
musculo-fibro-elstica care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului
alimentar in timpul deglutiei. La exterior se afla un tesut conjuctiv, iar interior
mucoasa traheala, formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,
avand si celule care secreta mucus. Ea continua laringele, si se bifurca dand
nastere bronhiilor principale.se situeaza in mediastinul anterior. Trahea se
bifurca in doua bronhii formate din inele cartilaginoase. Fiecare bronhie
patrunde in plaman.
BRONHIILE PRINCIPALE sunt doua conducte fibrocartilaginoase,
rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare, in interiorul traheei se afla
pintenele traheeal. Bronhiile principale ajung la lobul pulmonr prin care patrund
in plaman, ramificandu-se si formand astfel arborele bronsic. Structura
bronhiilor este acelasi cu a traheei. . Fiecare bronhie principala patrunde in
plamanul respectiv prin hilul pulmonar unde se ramifica in bronhii lobare. .
Fiecare bronhie principala patrunde in plamanul respectiv prin hilul pulmonar
unde se ramifica in bronhii lobare.

b)PALMANII :sunt organe principale ale aparatului respirator, realizand

schimbul de gaze (O2 si CO2) intre aerul atmosferic si sange. Sunt asezati in
cavitatea toracica, de o parte si de alta a mediastinului, fiind separati se
mediastin spatiu ce gazduieste inima, vasele mari, trateea, esofagul, timusul,
canalul toracic,nervii vagi si frenici.
Culoarea plamanilor variaza cu varsta si substantele care sunt inhalate:
- la fumatori si la cei care lucreaza in medii cu pulberi, au o culoare cenusie
negricioasa;
- la copii, culoarea plamanilor este roz
Forma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con, cu baza spre
diafragm.
CONFIGURATIA EXTERNA
Fiecarui plaman i se descriu:
- varful care are forma rotunjita vine in raport cu coastele unu si 2 si
corespunde regiunii de la baza gatului, aflat in dreptul fosei supraclaviculare,
depasind clavicula si prima coasta;
- baza este larga si se sprijina pe diafragm si prin el cu lobul hepatic drept in
dreapta si fundul stomacului in stanga;
- fata costala ce este in raport direct cu peretele toracic si fata mediastinala ce
gazduieste hilul plamanului, locul pe unde trec : bronhia principala, artera si
cele 2 vene pulmonare, artera si vena bronsica, vase limfatice si nervi.
- trei margini: anterioara, posterioara si inferioara.
Plamanul drept este mai mare decat stangul, prezentand doua scizuri: oblica si
orizontala, ce il impart in trei lobi: superior, mijlociu si inferior. Plamanul
stang are o scizura oblica ce il impaarte in doi lobi: superior si inferior.
Lobii se impart in segmente ce sunt unitatile anatomice si functionale ale
plamanului.
9

Lobii sunt delimitati de niste santuri adanci- scizuri- in care patrunde pleura
viscerala.
STRUCTURA PLAMANULUI Plamanii sunt alcatuiti dintr- un sistem de
canale rezultat din ramificarea bronhiei principale arbore bronsic si un sistem
de saci, in care se termina arborele bronsic lobuli pulmonari .Lobii
plamanului drept (superior, mijlociu, inferior) sunt delimitati de doua fisuri, in
timp ce lobii plamanului stang (superior si inferior) sunt delimitati de o fisura.
Fiecare lob este alcatuit din segmente, care reprezinta unitatile anatomice,
functionale si clinice ale plamanului. Fiecare segment este format din lobul,
unitatile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei, cu baza spre
suprafata plamanilor, iar varful suspendat de o bronhie supra lobulara,
indreptat spre hil. In jurul lobului se afla tesut conjuctiv bogat in fibre elastice,
celule conjuctive si celule macrofage.
ARBORELE BRONSIC
Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in
bronhii lobare, care la randul lor se ramifica in bronhii segmentare. Bronhiile
segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare
care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului, devenind
bronhiile intralobulare. Bronhiile intralobulare se ramifica la randul lor dand
nastere bronhiilor terminale, numite astfel deorece sunt ultimile ramificatii ale
arborelui bronsic, cu rol de a conduce aerul.
Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase), care se
continua cu canalele alveolare, ai caror pereti reprezinta dilatati in forma de saci
alveolari, in care se deschid alveolele. Totalitatea elementelor care contiunua o
bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar.
Epiteliul alveolar, membrana bazala a alveolei, tesuturile conjuctive de sub ea,

10

membrana bazala a capilarului si endoteliului formeaza bariera hematoaeriana

care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.
VASCULARUZATIA PLAMANILOR, plamanul are o dubla
vascularizatie;functionale si nutritive.
VASCULARIZATIA FUNCTIONALA realizeaza schimburile gazoase si
este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc
mica circulatie. Trunchiul pulmonar incepe cu ventricolul drept, se imparte in
artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.
Ajunsa in plaman artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic ; patrunzant in
lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare. La nivelul
acestei retele capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole
patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare. Aceste vene parasesc
plamanul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen
in atriul stang, de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta
in tot organismul.
Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de
artarele si venele bronsice. Arterele bronsice provin prin aorta toracala, iar
venele bronsice se deschid in sistemul azygos.
PLEURA- este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una
inveleste plamanii la exterior, patrunde in fisuri, iar cealalta captuseste peretii
cutiei toracice. Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului
pulmonar. Intre cele doua foite se afla cavitatea preluata spativirtual, in care
exisata presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei. Intre cele
doua foite se gasesc foarte putin lichid seros, care mentine umeda suprafata lor,
usurand alunecarea plamanului plamanului in

11

timpul miscarilor respirtorii. Cavitatea pleurala poate deveni reala cand in

cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi
(piotorax).
MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne
ale celor doi plamani, inferiori si diafragm, anterior de stern, iar posterior de
coloana vertebrala toracala si de care extremitatile posterioare ale coastelor. In
mediastine se gasesc : inima invelita de pericard, vasele mari,venele cave
superioare si inferioare, cele patru vene pulmonare, artera aorta, trunchiul
pulmonar cu ramurile lui, traheea si cele doua bronhii principale.

NOTIUNI DE FIZIOLGIE
Rolurile respiratiei constau in asigurarea aportului de oxigen necesar tesuturilor
si eliminarea dioxidului de carbon. Pentru indeplinirea acestor roluri , functia
respiratorie include patru procese fizioloogice majore : (1)ventilatia pulmonara,
carea reprezinta deplasarea aerului in ambele sensuri intre atmosfera si
alveolele pulmonare (afluxul si efluxul aeric);(2)difuziunea oxigenului si a
dioxidului de carbon intre alveole si sange;(3)transportul oxigenului si a
dioxidului de carbon prin sange si lichidele interstitiale inspre si dinspre
celulele diferitelor tesuturi ale corpului ;si (4)reglarea ventilatiei si a altor
aspecte ale respiratiei.
RESPIRATIA reprezinta un proces vital in care au loc aportul de O2 la
tesuturi si eliminarea CO2 ca rezultat al metabolismului, fiind una din functiile
vegetative si de nutritie.
Ventilatia pulmonara este o succesiune de miscari alternative de inspir si expir.
Respiratia cuprinde urmatoarele etape:
1) Etapa pulmonara cand aerul patrunde prin caile respiratorii in
alveolele pulmonare;

12

2) Etapa sanguina reprezentata de schimbul de gaze dintre alveolele

pulmonare si sangele din capilarele sanguine;
3) Etapa circulatorie cand are loc transportul de O2 la tesuturi si CO2 la
alveole;
4) Etapa tisulara cand se face schimbul de gaz la nivelul tesuturilor se
primeste O2 si se elibereaza CO2 in sistemul venos.
Procesul de respiratie este continuu. Oprirea lui duce in scurt timp la
moartea celulelor, deoarece organismul nu dispune de rezerve de O2, iar
acumularea CO2 este toxica pentru celule.
Ventilatia pulmonara
Aerul atmosferic este introdus in plamani prin procesul de ventilatie pulmonara,
prin care se mentine constanta compozitia aerului alveolar.
Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita
succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia.
1. INSPIRATIA reprezinta un proces activ, realizat prin efort muscular, cand
aerul patrunde in plamanii incarcati cu O2 ajunge la nivelul alveolelor
pulmonare. Inspiratia se realizeaza prin contractia muschilor respiratori ce
determina cresterea diametrelor cutiei toracice.
Principalii muschi inspiratori sunt:-muschii intercostali externi ;
-muschii supracostali
-diafragma.
In timpul inspirului fortat intervin si muschii inspiratori
accesori(sternocleidomastoidian, pectoralul mare, dintatul mare si trapezul)
2.EXPIRATIA reprezinta un proces pasiv, ce are loc atunci cand inceteaza
contractia muschilor respiratori, prin care se elimina aerul din plamani, incarcat
cu CO2. in timpul expiratiei, cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avute
anterior.
13

Tiputi de respiratie:
- tip costal superior intalnit la femeie, cand cutia toracica se dilata anteroposterior;
- tip costal inferior intalnit la barbat, cand cutia toracica se dilata transversal;
- tip abdominal intalnit la cocopii si batrani, cand dilatarea este mai mult
verticala.
Cele doua faze ale respiratiei pulmonare se succed ritmic, fara pauza, cu o
frecventa de 14-16/ minut la barbat si 18 / minut la femeie. Frecventa
respiratorie creste in functie de nevoia de O2 si de prezenta CO2.
Miscarile respiratorii au frecventa constanta,ritm regulat si amplitudine egala.
Ciclul respirator ( 1 inspiratie+ 1 expiratie ) are o durata de 3 secunde, ceea ce
revine la 20 miscari respiratorii / minut ( normal aproximativ 12-20 ) =
frecventa respiratorie.
In efort fizic, frecventa respiratorie poate ajunge 40-60 / minut, de asemenea in
conditii patologice: febra, hipertiroidism, hipercapnie, hipoxie (tahipnee).
Respiratia are 3 timpi principali:
- schimbul gazos l;a nivelul membranei alveolo-capilare prin care O2 trece din
aerul alveolar in sange iarCO2 din sangele capilar in alveole.
- transportul gazelor de la plaman la tesuturi si invers cu ajutorul
hemoglobinei din eritrocite.
- schimbul gazos la nivelul tesuturilor: O2 trece in tesuturi iarCO2 in sange.
CAPACITATI SI VOLUME PULMONARE
In timpul respiratiei normale si fortate sunt introduse respectiv expulzate in si
din plamani cantitati specifece de aer ce pot fi masurate prin spirometrie.
In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate o serie de volume
respiratorii:

14

1.Volumul curent(V.I.C.)reprezinta volumul de aer inspirat sau expirat in

cursul unei respiratii normale ; are o valoare medie de aproximativ 500de
mililitri la adultul de sex masculin.
Se mai utilizeaza notiunea de spatiu mort funcional care defineste volumul de
aer, care nu participa efectiv la schimburile pulmonare.
In conditii normale, spatiul mort anatomic coincide cu cel functional dar in
anumite conditii patologice se produc decalaje intre aceste volume.
2. Volumul inspirator de rezerva(V.I.R.) reprezinta volumul de aer suplimentar
care poate fi inhalat peste volumul curent printr-o inspiratie fortata; de regula,
are o valoare de aproximativ 3000de mililitri.
3. Volumul expirator de rezerva(V.E.R.) reprezinta volumul suplimentar maxim
care poate fi eliminat printr-o expiratie fortata care urmeaza unei expiratii
normale, curente; in mod obisnuit, valoarea acestuia este de aproximativ 1100
de mililitri.
- capacitatea vitala este cantitatea maxima de aer ce poate patrunde in plamani
dupa un inspir fortat ce urmeaza unui expir fortat.
Totalul VIC+VIR+VER= capacitatea vitala (CV) se determina prin efectuarea
unei expiratii fortate dupa o inspiratie maxima fiind de ~4,5- 5litri.
- la barbat este mai mare (~4,8l)
- la femei este mai mica(~3,2l)
CV creste in timpul efortului fizic si scade in timpul sedentarismului. Ea
depinde de suprafata corporala, de varsta, de antrenament la efort.
C.V. este o cifra aproximativa si difera de la un individ la altul, fiind
influientata de efortul fizic. Masurarea acestuia se face cu un aparat numit
spirometru.
4. Volumul rezidual reprezinta volumul de aer care ramane in plamani la

sfarsitul unei expiratii fortate, valoarea acestui volum este in medie de

15

aproximativ 1200 de mililitri. Capacitatea pulmonara totala aste suma C.V si

V.R.
TRANSPORTUL GAZELOR
Este realizat de sange.
a) Transportu O2. O cantitate mica de O2 este dizolvata in plasma sanguina,
iar cea mai mare parte este transportata prin compus instabil cu
hemoglobina din sange
Hb + O2 Oxihemoglobina
tesuturi

plaman

Se formeaza cand sangele este la plamani, ajunge la tesuturi si are loc

descompunerea oxihemoglobinei.
b) Transpotul CO2 (se formeaza in urma arderilor celulare)
1. dizolvare in plasma (cantitate mica);
2. formarea unui compus cu hemoglobina

Hb + CO2 Carbohemoglobina
Plaman

tesuturi

3. prin formarea unor saruri acid (carbonat acid de sodiu si potasiu).

Cu unele gaze, hemoglobina formeaza compusi stabili care blocheaza Hb
a) CO (monoxidul de carbon) se formeaza acolo unde se produc
arderi incomplete;
b) Oxigenul in stare atomica, care poate fi eliberat de substante
puternic oxidante.
Respiratia tisulara
In cadrul respiratiei tisulare are loc arderea substantelor cu eliberarea energiei
prin ardere de glucoza.
enzime

16

C6H12O6 + 6O2

6H2O + 6CO2I + E

respiratorii
E = 675 Kcal

Organismul transforma energia chimica in alte forme de energie :

- energie de contractie musculara;
- energie calorica;
- energie electrica.
Schimbul alveolar de gaze
Aerul atmosferic ajuns in plamani prin ventilatie este condus in alveole, unde
are loc schimbul de gaze intre aerul alveolar si sange, nivelul membranei
alveolo-capilare. Acest schimb se face prin difuziune, in functie de presiunea
partiala a gazelor respiratorii O2 si CO2 de o parte si de alta a membranei
alveolo-capilare.
Ventilatia pulmonara normala sau normoventilatia se realizeaza la concentratii
alveolare ale:
- CO2 de 5-6% mentinute la o frecventa respiratorie normala, de repaus (1220/min.)
- O2 de 14%
Hiperventilatia : cand CO2 scade si O2 creste. Procesul este complexat reflex
prin apnee si bradipnee.
Hipoventilatia : cand CO2 creste si O2, compensate reflex prin polipnee.
Datorita diferenntei de presiune, CO2 trece din sangele venos in aerul alveolar,
iar O2 trece din aerul alveolar in sangele venos. Schimbul de gaze se face cu
viteza foarte mare.

17

Daca membrana alveolara este ingrosata (edem pulmonar, emfizem)

schimbul de gaze este alterat, mai ales in ceea ce priveste CO2 si se instaleaza
hipoxemia.
Reglarea respiratiei
Procesele metabolice avand o intensitate variabila in functie de activitatea
organismului, consumul de O2 si producerea de CO2vor fi, de asemenea,
diferite. Adaptarea ventilatiei pulmonare la necesitatile variabile ale
organismului se realizeaza permanent, grstie unor mecanisme extrem de fine ,
care regleaza ventilatia prin modificarea atat a frecventei, cat si amplitudinii
respiratiilor.
Reglarea nervoasa : o respiratie se realizeaza prin interventia centrilor
respiratori. Acestia asigura o reglare automata a respiratiei. Exista centrii
respiratori primari, situati sub bulb, si centrii respiratori accesori, localizati la
nivelul puntii.
Influientele nervoase direct corticale permit controlul voluntar, in anumite
limite, al miscarilor ventilatorii. Ele explica modificarile respiratorii in stari
emotionale, precum si reflexele conditionate respiratiei.
Sub influienta scoartei cerebrale are loc reglarea comportamentala a
respiratiei.
Respiratia poate fi oprita voluntar (apnee) pentru cateva zeci de secunde sau 34 minute la cei antrenati. Actul ventilator se adapteaza unor activitati psihofizice (vorbitul, cantatul vocal sau la instrumente muzicale de suflat) sau
psiho-fizice (eforturi profesionale). Expiratia poate fi accelerata (polipnee) sau
incetinita (bradipnee)voluntar.

18

CAPITOLUL II
NOTIUNI DESPRE BOALA
2.1DEFINITIE
Bronhopneumopatia obstructiva cronica este o stare maladiva caracterizata
printr-un sindrom obstructiv care nu este in intregime reversibil. Aceasta
obstructie este de obicei progresiva si se asociaza cu reactii inflamatorii
aberante ale plamanilor la particule sau gaze nocive. Este caracterizata prin
unul sau mai multe din urmatoarele simptome: tuse cronica sau recurenta, cu
expectoratie, in cele mai multe zile din cel putin 3 luni, in 2 ani onsecutiv
si/sau dispnee persistenta sau intermitenta,care poate varia ca intensitate.
Pentru a se pute vorbi de bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC),
aceste simptome nu trebuie sa fie produse de boli cardiace sau de boli
pulmonare bine definite ( tuberculoza, pneumonia, bronsiectazia,
pneumoconiozele), de boli cadio-renale, de bolile peretelui toracic etc.
In termenul BPOCsunt incluse: bronsita cronica si emfizemul pulmonar; acest
termen a fost creat cu scopul de a inlatura unele confuzii si diferente de
terminologie, semnalate anterior.Termenul BPOC defineste stari patologice
care in mod practic nici nu pot fi diferentiate intre ele decat in mod arbitrar.
Este cunoscut faptul ca deseori, dupa o lunga evolutie, bronsita cronica
evolueaza catre emfizem pulmonar; in cursul acestei evolutii intr-o prima
perioada domina simptomele si semnele fizice ale bronsitei cronice, pentru ca
ulterior sa se manifeste in mod evident emfizemul. Un termen similar este cel
de pneumopatie cronica obstructiva (PCO), care are exact acelasi continut ca
BPOC.
In schimb, termenul de pneumopatie cronica nespecifica are un sens mai larg,
referindu-se nu numai la afectiunile sus-amintite, care au comun sindromul

19

obstructiv, ci si la alte doua afectiuni, lipsite de sindrom obstructiv: bronsita

cronica a marilor trunchiuri si hiperinflatia pulmonara (fara ruptura septurilor).
Importanta problemei deriva din marea morbiditate prin BPOC, din faptul ca
aceasta morbiditate este in crestere si din depistarea ei tardiva.
Marea morbiditate prin BPOC este ilustrata de unele date statistice, rezultate
din aprofundate studii epidemiologice. In tara noastra mobiditatea este de 58%, similara celei din Belgia si Suedia. Unele date statistice nu reflecta
morbiditatea reala, frecventa bolii fiind apreciata la bolnavii spitalizati sau
consultati in policlinici; tinand seama ca multi bolnavi nu se prezinta la medic,
putem afirma ca morbiditatea este mult mai mare.
- Morbiditatea prin BPOC este in continua crestere, pe primele locuri
situandu-se tarile industrializate; frecventa bolii este mai mare in orase,
datorita poluarii mai intense a atmosferei; pe buna dreptate BPOC este
cosiderata o boala a civilizatiei;
Diagnosticul de BPOC trebuie luat in considerare la orice pacient care acuza
tuse, expectoratie sau dispnee si/sau antecedente de expunere la factorii de risc
pentru boala. Diagnosticul este confirmat prin spirometrie. Prezenta unei
valori postbronhodilatatoare a VEMS de <80% din valoarea prezisa, in
combinatie cu un raport VEMS/CV < 70% confirma prezenta unei obstructii
care nu este in totalitate reversibila. Daca spirometria nu este disponibila,
diagnosticul de BPOC trebuie facut cu ajutorul tuturor mijloacelor disponibile.
Simptomele si semnele clinice, cum ar fi o dispnee anormala si cresterea
duratei expirului fortat pot fi utile in diagnostic. O scadere a fluxului maxim
este compatibila cu BPOC, dar are o specificitate redusa, dat fiind ca poate fi
cauzata si de alte afectiuni pulmonare, precum si de atitudini fizice scazute. In
vederea imbunatatirii diagnosticului BPOC, va trebui depus orice efort pentru
obtinerea accesului la spirometria standardizata. Tusea cronica si expectoratia
20

preced adesea cu multi ani sindromul obstructiv, cu toate ca nu toate

persoanele cu tuse productive vor dezvolta BPOC.

2.2ETIOLOGIE
Cauzele BPOC pot fi sistematizate in doua mari categorii:
A) Cauze ce apartin mediului ambiant:
- obiceiul de a fuma (se considera ca 85% din cazurile de boala se datoreaza
fumatului, fie el activ sau pasiv)
- poluarea mediului inconjurator( sunt incriminate cu precadere particulele cu
dimensiuni mai mici de 10m dar si expunerea profesionala la fum sau la
prafuri care contin carbune siliciu sau la solventi. Aceste substante nocive au i
capacitatea interactiona cu fumul de tutun si de a-i potenta efectele negative).
- unele infectii ale aparatului respirator ( sunt incriminate infectii virale in
primul an de viata in particular adenovirozele, care ar putea sta la originea
unei BPOC).
- factorii nutritionali ( copii cu greutate mica la nastere au un risc crescut de a
dezvolta BPOC ulterior). Se vorbeste si despre deficitul de vitamine cu rol
prootectiv, antioxidant, de tip A,C,si E precum si de cel de catechine, o clasa de
compusi flavenoizicu proprietati antiinflamatorii si antioxidante, dar si de cauze
ca excesul de sare sau carenta de acizi grasi nesaturati din dieta).
-statutul socioeconomic: exista dovezi conform carora riscul aparitiei BPOC
este invers proportional cu statutul socioeconomic. Cu toate acestea, nu este clar
daca acest raport reflecta expunerea la poluantii atmosferici din exterior si din
incaperi, suprapopularea, nutritia precara sau alti factori legati de statutul
socioeconomic.
B) Cauze endogene :
- factorii genetici ( s-a observat ca deficitul de 1 antitripsina, se poate
transmite ereditar si predispune la dezvoltarea unor forme de enfizem).
21

- factorii etnici ( exista o mai mica susceptibilitate la efectele negative ale

fumatului de tutun la populatia asiatica).
- prezenta atopiei ( se fac speculatii in privinta asocierii hiperreactivitatii
bronsice si a atopiei cu riscul de BPOC, dar ele sunt neclare, atat timp cat
obstructia aeriana se poate datora bolii propriu-zise).

2.3FACTORII FAVORIZANTI
Factorii favorizanti ai BPOC includ factorii endogeni si factorii de mediu, boala
instalandu-se de obicei datorita interactiunii acestora. Factorul endogen cel mai
bine studiat este deficitul ereditar de alfa-1 antitripsina. Nu s-au indentificat
inca alte gene impicate in patogeneza BPOC. Factorii de mediu cei mai
importanti sunt fumatul, expunerea marcata la pulberi si substante chimice
industriae (vapori, iritante, fum) si poluarea atmosferei din spatiile inchise si
mediul exterior.
Rolul sexului ca factor de risc al BPOC ramane in continuare neclar. In trecut,
cele mai multe studii au aratat ca prevalentasi mortalitatea BPOC erau mai
mari la barbati decat la femei. Studii mai recente din tarile dezvoltate arata ca
prevalenta bolii este aproape egala la barbati si femei, fapt care reflecta
probabil modificarile de comportament in ceea ce priveste fumatul. Unele
studii au sugerat, de altfel, ca femeile sunt mai sensibile la efectele fumatului
decat barbatii, problema importanta in conditiile unei rate in crestere a
femeilor fumatoare atat in tarile dezvoltate cat si in cele in curs de dezvoltare.
FACTORI ENDOGENI
Gene: se crede ca mai multi factori genetici cresc (sau scad) riscul aparitiei
BPOC. Cel mai bine documentat factor de risc genetic este deficitul ereditar
de alfa-1 antitripsina, rar intalnit. Dezvoltarea prematura si accelerata a
enfizemului panlobular, precum si afectarea progresiva a functiilor

22

plamanului, survin la multi fumatori si nefumatori cu deficit sever,riscul fiind

mult crescut in randul fumatorilor.
Reactivitatea crescuta a cailor aeriene: Astmul bronsic si reactivitatea crescuta
a cailor aeriene, identificate ca factori de risc care contribuie la evolutia
BPOC, sunt afectiuni complexe cauze genetce si de mediu. Nu se cunoaste
modul in care acestea influienteaza dezvoltarea BPOC. Reactivitatea crescuta
a cailor aeriene se poate de asemenea dezvolta dupa expunerea la fumul de
tutun sau alti factori de mediu agresivi, putand reprezenta, deci, rezultatul bolii
cailor aeriene determinate de fumat.
Crestera plamanului: Cresterea plamanului depinde de procesele care survin in
perioada de gestetie, de greutatea la nastere si de expunerile din perioada
copilariei. Reducerea parametrilor functionali pulmonari maximi (masurata
prin spirometrie) poate identifica persoanele care sunt expuse unui risc crescut
de aparitie a BPOC.
FACTORI EXOGENI
Fumatul este cel mai important factor de risc pentru BPOC. Toti ceilalti factori
sunt minori, comparativ cu fumatul. Cel putin 10-15%din toti fumatoii fac
BPOC simptomatic.
La aceasta se poate adauga intr-o masura mai mica, poluarea atmosferica si
cea casnica. Dar exista o predispozitie de a dezvolta aceasta afectiune care nu
apare la toate persoanele care fumeaza.

2.4PRINCIPALELE SEMNE SI SIMPTOME

Bronsita cronica: Simptomul principal este:
- tusea chintoasa, caracterizata prin aparitia in timp pe parcursul a mai multi
ani cu agravare progresiva, initial matinala, apoi permanenta, mai evidenta in
sezonul umed si rece;apoi poate deranja somnul sau poate deveni chinuitoare

23

insotita de sincope, tusea poate fi neglijata atat de catre bolnav (care considera
ca, fiind fumator, este firesc sa tuseasca), cat si de catre medic.
- bronhoreea, expectoratia seromucoasa sau mucopurulenta, poate fi uneori
abundenta; ea trebuie evaluata nu numai cantitativ, ci si calitativ: aspectul
purulent sugereaza importanta factorului infectios, care trebuie combatut.
- expectoratia poate fi uneori redusa, cand este uscata sau cand bolnaul nu
este capabil sa o elimine.
- hemoptizia, redusa in cantitate (sub forma sputelor hemoptoice), poate insoti
bronsita.
- dispneea nu este prezenta de la inceputul bolii; ea apare numai cu timpul.
Dispnee expiratorie de efort apoi de repaus, de asemenea progresiva initial la
eforturi mari apoi si la eforturi minore(imbracat, vorbit, spalat), pe masura ce
boala produce degradarea functiei respiratorii; odata cu exacerbarileBPOC,
dispneea devine tot mai severa, chiar permanenta. Inspir scurt, expir prelungit,
suierator.
Pacientul are torace globulos in butoi, gat scurt si jugulare turgescente,
facies palid cu cianoza a buzelor si pometilor.
Exista doua variante clasice ale aspectului clinic al bolnavului cu BPOC:
- blue boater- tipul bronsitic cronic caracterizat prin istoric indelungat de
tuse cu expectoratie, la un pacient mare fumator,care prezinta dispnee de efort,
insidioasa progresiv invalidanta. La ex.clinic vom constata cianoza, edeme si
cracmente la ascultatia bazelor pulmonare cu distensie toracica, si semne de
cord pulmonar cronic.
- pink puffer- tipul enfizematos caracterizat prin dispnee progresiv
agravanta, pacientul este de obicei slab si nu prezinta cianoza.
-wheezingul este un semn inconstant se poate crea confuzie cu crizele de astm
- scaderea greutatii corporale
24

2.5INVESTIGATII
- Radiografia toracica
-Spirometria(explorari functonale respiratorii
-Examenul citologic si bacteriologic al sputei
-Testarea caracterului reversibil al bronhodilatatiei
-Testul de reversibilitate la glucocorticoizi
-Masurarea presiunii arteriale partiale a gazelor
-Screening-ul
-Teste pentru determinarea capacitatii de efort
-Alte metode care pot constitui indicii de diagnostic: polisomnografia, proba
terapeutica cu corticosteroizi, hemograma completa, examene uzuale de sange,
scintigrafia.
-Examene uzuale de sange

2.6PRINCIPII DE TRATAMENT (IGIENO-DIETETIC,

MEDICAMENTOS, PROFILACTIC)
Avand in vedere caracterul de maladie cronica, progresiva, nevindecabila al
BPOC, este de la sine inteles ca mijloacele terapeutice vor realiza in principal o
ameliorare a simptomatologiei si o stopare a declinului functiei respiratorii.
In acest scop se apeleaza la:
-educatie antitabacica
-kineziterapia(gimnasica respiratorie)
-oxigenoterapie
- medicamente destinate obstructiei aeriene:
a) beta-agonistii: sabutamol, salmetreol,fenoterolul
b) anticolinergicele: ipratropium- Atroventul
c) combinatii intre beta-agonistii cu durata scurta de actiune

25

d) corticosteroizii
e) teofilinele
f) expectorante si mucolitice
g) antibioticele: cu spectrul larg care compatibile in urma antibiogramei
h) suplimente nutritive

26

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA
ANALIZELOR PARACLINICE
Rolul asistentei medicale const in a ajuta persoana bolnava sa-i catige
sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singura daca ar fi
avut vointa sau cunostintele necesare". Asistenta medicala trebuie sa
indeplineasca aceste funcii, a ingriji astfel bolnavul sa-i recastige
independena cat mai repede posibil. Va ajuta bolnavul sa respecte prescriptiile
terapeutice ale medicului.
Asistentele medicale trebuie sa inteleaga foarte bine ceea ce vrea pacientul si
care sunt nevoile sale pentru a se mentine in viata si pentru a-si castiga
existenta. Ea va fi pentru un timp : constiinta celui lipsit de cunostinta, dorinta
de a trai pentru cel ce sa gandit la suicid, membru pentru cel caruia i-a fost
amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil,
cunostinte si incredere pentru mama tanara, vocea celor prea slabi pentru a se
putea exprima".
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea, poate
darui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zambet, o vorba buna o
ascultare sunt mult mai benefice decat un tratament complex.
In unitatile sanitare, n general se trateaza suferinta fizica, nepunandu-se mare
pret pe cea sufleteasca. Oamenii sunt niste fiinte minunate, de aceea trebuie
tratati ca atare. Ei merita toata atentia noastra i tot efortul nostru trebuie
indreptat spre a-i aduce la starea de bine.Viata oricarui cetatean poate fi
amenintata la un moment dat, de o suferinta aparuta brusc, care-1 aduce intr-o
situatie critica acuta ce trebuie rezolvata de serviciul sanitar cu promptitudine si
deosebita competenta. Eficienta asistentei de urgent impune o munca dusa in

27

echipa, pentru a fi eficienta, cere din partea fiearuia multa daruire, dar in acelasi
timp multa responsabilitate. Spiritul acestei responsabilitati cere la rndul ei
constiinta si competenta profesionala, care sa asigure pentru bolnavul de
urgenta,a carui viata este amenintata a se sfarsi uneori in cateva zile, dar si in
cateva ore sau minute chiar, aplicarea imediata a tuturor masurilor terapeutice
care sa inlature cauzele care se opun supravietuirii.
Asistenta medicala isi ndreapta atentia asupra bolnavilor, ele au
responsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social i spiritual favorabil
vindecarii si se strduiesc prin pregatire si exemple sa previna bolile si sa
promoveze sanatatea. A servi umanitatea este functia esentiala a asistentelor si
motivul profesiei lor. Exercitiul profesiei este bazat pe nevoile omului, n
consecinta el nu poate fi limitat nici de consideratie nationala, de rasa, de
credinta, de culoare si nici de consideratii de ordin politic sau social.
Asistenta are trei responsabilitati principale:pastrarea vieii;alinarea
suferintei;promovarea sanatatii.In atentia pe care ea o acorda si in exercitiul
profesiei sale, asistenta trebuie ca in tot acest timp sa mentina cel mai nalt grad
calitativ. Trebuie sa vegheze constant la mentinerea unui nivel ridicat al
cunoasterii sale teoretice si tehnice.Asistenta trebuie sa respecte convingerile
religioase ale pacientului. Ea este legata strict de secretul profesional.Constienta
de intinderea responsabilitatilor sale, asistenta in cunostinta limitelor, nu
recomanda si nu executa un tratament fara prescriptie medicala, iar in caz
urgent si intr-o eventualitate face raport medicului pana la cel mai mic
detaliu.Asistenta are obligatia de a executa prescriptiile medicului cu inteligenta
si loialitate.Asistenta trebuie sa stimuleze si sa incurajeze increderea fata de
medic si de ceilalti membrii ai echipei sanitare.Ea trebuie sa coopereze cu
colegii sai si sa mentina cu ei relatii armonioase.Asistenta trebuie sa faca
dovada unei moralitati care sa onoreze profesia sa.In conduita sa personala,
28

asistenta nu trebuie sa mearga cu buna stiinta contra moravurilor si traditiilor

comunitatii in care traieste si munceste.Asistenta imparte resposabilitatile si se
alatura actiunii concetatenilor si altor membrii ai echipei sanitare in vederea de
a raspunde nevoilor publicului in domiciliul sanatatii pe plan local, national si
international.

3.1 PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU INVESTIGATII

Asistenta medicala participa la realizarea principalelor investigatii atat clinice
cat si paraclinice
RADIOGRAFIA TORACICA
Pregatirea psihica a pacientului
- se anunta pacientul, explicandu-i-se conditiile n care se va face examinarea
(camera in semiobscuritate )
- pacientul va fi condus la serviciul de radiologie
- se explica pacientului cum trebuie sa se comporte n timpul examinarii (va
efectua cateva miscri de respiratie, iar radiografia se va face in apnee, dupa o
inspiratie profunda).
Pregatirea fizica a pacientului
- se dezbraca complet regiunea toracelui (parul lung al femeilor se leaga pe
crestetul capului), se ndeparteaza obiectele radioopace
- se aseaza pacientul n pozitie ortostatica cu mainile pe solduri i coatele aduse
nainte (fara sa ridice umerii) in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran
sau caseta care poarta filmul
- cand pozitia verticala este contraindicata se aseaza pacientul n pozitie sezand
- n timpul examenului radiologic se ajuta pacientul s ia pozitiile cerute de
medic
- sugarii i copiii mici se fixeaza prin nfasare pe un suport de scanduri sau se
sus-penda n hamuri (pentru a nu se iradia persoana ce-l susine)
29

Ingrijirea pacientului dupa examen

- pacientul va fi ajutat s se mbrace dup terminarea examenului radiologic, va
fi condus la pat
- se noteaza in F.O. examenul radiologic efectuat, data.
Examenul radiologic permite evidenierea modificrilor pulmonare organice.
Se efectueaz pentru excluderea altor patologii pulmonare: CP, TP, BBE,
pneumoniei comunitare,pneumotoraxului spontan, pleureziei.
Semnele radiologice ale BPOC:
n BPOC forma uoar schimbri radiologiceeseniale nu se nregistreaz.
Semnele emfizemului pulmonar:
transparen moderat a ariilor pulmonare, coborrea limitelor pulmonare,
limitarea mobilitii diafragmei, mrirea spaiului retrosternal,
prezena bulelor pulmonare,micorarea i alungirea umbrei cordului n
seciunea frontal cord n pictur.
Semnele formei clinice cu predominarea
componentului bronitic:ngroarea pereilor bronici n form de ine de
tramvai,accentuarea desenului bronhovascular n lobii inferiori, dilatarea
arterelor pulmonare,cardiomegalie.
SPIROMETRIA: Se face cu ajutorul unui dispozitiv SPIROMETRU care
masoara cantitatea de aer pe care un subiect o poate inspira sau expira voluntar.
Testarea este simpla si dureaza doar citeva minute.
Spirometria se poate nregistra uor ncepnd cu vrsta de 5 ani,
cnd majoritatea copiilor pot coopera corect n vederea efecturii unor manevre
respiratorii forate.
De obicei sunt necesare minim 3 masuratori corecte.
se nregistreaz datele pacientului (inaltime, greutate, varsta) pe baza carora se
calculeaza valorile spirometrice de referinta (prezise, normale) la care se
30

raporteaza cele masurate in cazul pacientului.

- se noteaza medicatia administrata inhalator (Ventolin, Berotec, Symbicort,
Seretide,Spiriva) sau oral (TheoSR, Teotard, Miofilin, Metoprolol).
- subiect stabil clinic, fara infectii de tract respirator.
- pentru testarea reversibilitatii se va opri medicatia inhalatorie astfel: Ventolin
cu 2-4 ore, Spiriva cu 24-36 ore, Symbicort cu 12-24 ore, Teofilina cu 12 ore.
Se evita urmatoarele activitati:
- consumul de alcool , cu 4 ore inainte;
- mesele copioase, cu 2 ore inainte;
- fumatul, cu 1 ora inainte;
- exercitii fizice intense, cu 30 minute inainte;
- haine care impiedica expansiunea toracelui/abdomenului
Bolnavul trebuie sa:
- stea asezat pe un scaun cu spatele drept, capul in extensie (aplecarea capului
inainte ingusteaza caile aeriene superioare) si cu nasul pensat cu o clema
nazala;
- respire printr-o piesa bucala (buzele pacientului strans lipite pe tubul de
carton) conectata la sistemul de masurare;
- inspira si expira initial normal prin aparat;
- apoi inspira profund si expira puternic si cat mai rapid;
Parametrii care pot fi evaluati prin spirometrie sunt:
Volumul maxim expirat in prima secunda (VEMS sau FEV1) cat aer poate
sa expire o persoana in prima secunda, dupa ce a efectuat o inspiratie cat mai
profunda posibil.
Capacitatea vitala fortata (CVF) cantitatea totala de aer pe care o persoana o
poate expira dupa ce a efectuat o inhalatie cat mai profunda posibil.
Raportul VEMS/CVF (Indice Tiffneau) cat din aerul total expirat poate fi
31

dat afara din plamani in prima secunda (altfel spus, cat de repede poate o
persoana sa isi goleasca plamanii de aer).
PEF fluxul maxim obtinut in urma unui expir maximal fortat (expresia
fluxului de aer in caile respiratorii mici).
FEF 25, 50, 75 fluxuri maximale obtinute cand a mai ramas in plaman 25%,
50%, 75% din CVF (utile pentru diagnosticul precoce al afectiunile obstructive
prin afectarea cailor respiratorii mici).
Interpretarea unui test de functionalitate pulmonara trebuie sa se faca in
contextul anamnezei si examenului clinic.
Parametrii spirometrici sunt considerati in limite normale daca:
- VEMS, CVF sunt 80-120% din valorile de referinta;
- VEMS/CV peste 70%
Anomaliile constatate sunt clasificate in sindrom obstructiv (debite anormal de
mici-Astm si BPOC), sindrom restrictiv (volume anormal de mici-fibroze
pulmonare) si sindrom mixt (asocierea lor).

3.2 RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE

Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct
diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori,
asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor
probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea
trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute
la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa
recoltare.
Rolul asistentei recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul
recoltarilor pregatirea psihica si fizica a pacientului
O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il
efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru
32

respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si

vom castiga increderea si cooperarea sa.
RECOLTAREA SANGELUI Sngele se recolteaz pentru examene:
hematologice biochimice,bacteriologice, parazitologice, serologice
Recoltarea se face prin: punctie capilara puncie venoas puncie arterial.
PUNCTIA VENOASA
Definitie:Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin
intermediul unui ac de puncie.
Scop:explorator recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice i bacteriologice si terapeutic administrarea unor
medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase recoltarea sngelui n
vederea transfuzrii sale executarea transfuziei de snge sau derivate ale
sngelui sngerare 300 500 ml EPA,HTA.
Locul punctiei: se examineaza calitatea si starea venelor:
- venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un M venos
prin anastomozarea lor, venele antebratului,venele de pe fata dorsal a
mainii,venele subclaviculare,venele femurale,venele maleolare interne,venele
jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici,orice vena accesibila,punctie
subclaviculara.
Pentru evidenierea venelor :se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu
partea cubital a minii pe faa anterioar a antebraului,se introduce mna i
antebraul n ap cald tapotament la locul punctiei pentru puncionarea venelor
jugulare, pacientul se aeaz n decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lsat
s atrne prin puncia venoas, se pot fixa catetere;pentru evidentierea venelor
la care nu se poate aplica garoul se face o presiune digitala pe traiectul venei
deasupra locului punctiei(in sensul circulatiei venoase).

33

Materiale necesare
Materialele se pregatesc in functie de scop
-de protectie: perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama aleza;
-pentru dezinfectia tegumentului: tampoane, alcool
- instrumentar si materiale sterile: ace si seringi de diametru si marime in
functie de scop, pense, manusi chirurgicale, tampoane
-alte materiale: garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate sau
vacutainare, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tava medicala,
tavita renala
Pregatirea pacientului:
pregtirea psihic se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica
procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
pregtirea fizic pentru puncia la venele braului,antebraului:
se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient, ct i pentru persoana
care execut puncia(decubit dorsal) se examineaz calitatea i starea venelor
avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia, se aeaz braul pe perni i
muama n abducie i extensie maxima,decliv se dezinfecteaza tegumentele se
aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, se recomand
pacientului s stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente.
Tehnica:
-spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor, se fixeaz vena cu
policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o uoar
compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine,
-se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n mna
dreapt, ntre police i restul degetelor;

34

-se ptrunde cu acul traversnd, n ordine tegumentul n direcie oblic (unghi

de 30 grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn
cnd acul nainteaz n gol;
-se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;
- se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa se continu
tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sngelui, perfuzie n caz de sngerare,
-in caz de sangerare se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care
se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra;
-se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului
i a pumnului;
-se aplic tamponul mbibat n soluie antiseptica la locul de ptrundere a acului
i se retrage brusc acul se comprim locul punciei 2-3 minute, Dup puncie se
va exercita o presiune moderat asupra regiunii timp de 1-2 minute pentru a
evita formarea unui hematom.
Ingrijiri post tehnica:se face toaleta local a tegumentului,se schimb lenjeria
dac este necesar,se asigur o poziie comod n pat,se supravegheaz pacientul.
Se utilizeaz numai materiale de unic folosin.
Se evita:puncionarea venei din lateral,puncionarea venei cu acul avnd bizoul
n jos,manevrarea incorect a instrumentarului steril atingerea produsului
recoltat,flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului, deoarece
mpiedic nchiderea plgii venoase, favoriznd revrsarea sngelui.
Accidente:Interveniile asistentei
Hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos)
- se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute
Strpungerea venei (perforarea peretelui opus)
- se retrage acul n lumenul venei
35

Ameeli, paloare, lipotimie

- se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit dorsal fr pern, se anun
medicul.
Ordinea de recoltare a tuburilor:
1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA
Tuburile vacumtainer se utilizeaz in funcie de codul de culoare al dopului
de cauciuc astfel:
Rou i portocaliu: pentru chimie clinic, biochimie, serologie: teste de
disproteinemie; electroliz, transaminaze, amilazemie, fosfataz, uree
sanguin,glicemie, acid uric, creatinin, bilirubinemie, calcemie, fosforemie,
sideremie,lipemie, rezerv alcalin, imunogram, protein "C" reactiv.
Latex,Helicobacter; antigen Australia;Waler-Rose, Rh., Grup sanguine, ASLO,
RBW
Negru: seditainer pentru determinarea VSH-ului
Bleu: pentru determinri de coagulare:fibrinogen;timp de protrombin,
hematologice
Mov: pentru determinri hematologice:EDTA-K3, hematocrit,
hemoleucogram (HLG) cu formul leucocitar;indici eritrocitari volum
eritrocitar mediu (VEM), hemoglobina eritrocitar medie (HEM), concentraie
medie de hemoglobin(CHEM);rezisten globular;
Verde: vacuumtainer cu litiu heparin pentru analize biochimice, electroliti,
ionograma, hormoni, gaze arteriale
Gri: glicemia
36

 Galben: hemocultura
RECOLTAREA SPUTEI
Definitie:- Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile
respiratorii prin tuse.
Scop:- Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor maligne atipice
in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea
germenilor patogeni ,b.Koch parazitologice-determinarea parazitilor(taenia
echinococus care produce chistul hidatic pulmonar) micologic-determinarea
ciupercilor(candida albicans)
Materiale necesare
-sterile-recipient din plastic cu capac de unica folosinta, cutie Petri , pahar
conic, scuipatoare speciala aerosoli masca faciala,manusi
-nesterile- tavita/punga pentru voma pahar cu ap erveele sau batiste de unic
folosin
Pregatirea pacientului
-se anun i i se explic necesitatea executrii examinrii nu mananca,nu
fumeaza se instruiete s nu nghit sputa s nu o mprtie s expectoreze
numai n recipientul dat s nu introduc n vas i saliva
Tehnica recoltarii:
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele
-i se ofera vasul de colectare, in functie de examenul cerut
-se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
-se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24h
Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia, care uneori
poate necesita nebulizare in prealabil, hidratare, drenaj postural. O metoda mai
putin folosita este aspirarea traheala si, foarte rar, bronhoscopia.

37

CAPITOLUL IV
INGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE BOLNAVILOR CU BPOC
1.

INTERVENTII AUTONOME SPECIFICE

4.1.1COMUNICARE Majoritatea pacientilor prezinta anxietate, stari

depresive, oboseala legata de dispneea asociata cu BPOC. Incapacitatea de a

lucra si scaderea gradului de participare la activitati sociale, culturale ca si
diminuarea potentiei sexuale accentueaza depresiunea psihica, la care contribuie
si prezenta hipoxemiei. Se observa de asemenea o scadere a capacitatii de
concentrare a atentiei a performantei intelectuale, o diminuare a increderii in
abilitatiile proprii si de comunicare.
Suportul psihic-social constituie componenta importanta a reabilitarii
pulmonare. Pentru acesta este necesara o evaluare corecta a statusului
psihologic si eventual administrarea medicatiei antidepresive.
Counicarea si psihoterapa individuala sau in grup este benefica ca si sustinerea
lor din partea familiei si a anturajului pentru acceptarea noilor conditii de viata
impuse de boala si a medicatiei de lunga durata.

4.1.2HIDRATARE
Scop:
- Restabilirea echilibrului hidroelectrolitic al organismului si inlesnirea
proceselor de vindecare ;
- Hidratarea prin perfuzie sau educarea pacientului sa bea minim 2l de lichide
pe zi. Deoarece mucusul bronic nu devine vascos decat dup ce a pierdut 80%
din ap, procedeul cel mai eficient de fluidizare a secreiei bronice este hidratarea corect a bolnavului. Este recomandabil ca broniticii s bea suficiente
lichide, in special seara, pentru a preveni uscarea secreiei bronice in timpul
nopii.

4.1.3ALIMENTARE

38

Mncai sntos. Tindei spre greutatea ideal.Rugai familia s v ajute s

cumprai i s preparai bucate sntoase.Consumai multe fructe i legume.
Consumai alimente bogate n proteine precum: carnea, petele, oule, laptele i
soia.
Dac avei dificulti n respiraie ncetinii ritmul.Nu vorbii cnd mncai.
Mncai puin i des.Dac suntei supraponderal ncercai s slbii. Este mai
greu s respirai i s v deplasai dac dispunei de surplus ponderal.
Dac suntei subponderal mncai mai mult pentru a v ngra dar numai pn
la valorile greutii ideale.Odihnii-v dup ce ai mncat.
Dac suferii de BPOC sever facei-v viaa ct mai uoar acas.
Rugai familia i prietenii s v dea sugestii i s v ajute.
Desfurai-v activitile lent i stnd pe scaun.
n buctrie, baie i dormitor aezai lucrurile de care avei nevoie ntr-un singur
i acelai loc care este accesibil.
Gsii metodele simple de a gti, face curat i alte activiti de menaj.

4.1.4IGIENA
Asigurarea conditiilor de igiena bolnavilor internati.
Scop:
- Confortul, odihna si ingrijirea bolnavului, mentinerea integritatii tegumentelor
pentru a preveni infectiile cu poarta de intrare cutanata, pastrarea igienei
personale a bolnavului;
- Pregatirea patului si a accesoriilor lui;
- Schimbarea lenjeriei de pat si protejarea acesteia cu musama si aleza;
- Urmarirea modului de satisfacere a igienei personale si vestimentare a
bolnavului.

4.1.5MOBILIZARE

39

nvai exerciii de respiraie ele v pot ajuta atunci cnd avei dificulti
respiratorii, vor fortifica musculatura de care avei nevoie pentru respiraie.
Rugai medicul s v explice exerciiile respiratorii care vi se potrivesc cel mai
bine.Mergei pe jos i practicai exerciii fizice cu regularitate.
Mersul pe jos timp de 20 minute zilnic este o bun metod pentru nceput.
Dac v vei fortifica musculatura corpului v vei putea deplasa mai uor.
Nu ncepei cu exerciii dificile. Cnd avei probleme cu respiraia, oprii-v i
odihnii-v.Alegei un loc preferat pentru plimbare sau exerciii fizice.
Rugai un prieten sau un membru al familiei s se alture dvs.
Discutai cu doctorul dvs. despre regimul corect al exerciiile pentru dvs.
Folosii o msu sau un crucior pentru a deplasa obiectele.
Purtai haine largi care sunt uor de mbrcat astfel nct s putei respira liber.
Alegei un loc pentru odihn care v place i unde alte persoane v pot vizita.
Ieii la plimbare n perioada diurn n care v simii cel mai bine. Muli
pacieni se simt mai bine chiar imediat dup administrarea medicamentelor. Nu
ieii la plimbare fr medicamente!
Planificai-v din timp ieirea la plimbare astfel nct s v ntoarcei nainte de
momentul cnd trebuie s administrai urmtoarea doz de medicamente.
Nu mergei prin magazine n perioadele de aglomeraie ale zilei. Preferai
locurile unde nu exist multe trepte de urcat. Facei pauze pentru odihn.
Avei asupra dvs. numerele de telefon ale medicului i persoanelor care v pot
ajuta n caz de necesitate. Luai cu dvs. medicamentele pentru orice
eventualitate.Dac nu v simii bine amnai ieirea.
Dac plecai la distan de cas sau pentru mai mult timp ntrebai medicul ce
trebuie s facei dac vei avea probleme. n tren trebuie s ocupai locul de jos,
n avion lng trecere.

40

Evitai bagajele grele, folosii-v de crucioare. Evitai, pe ct este posibil,

cltoriile ndelungate n spaii nchise, slab aerisite.

4.1.6PROFILAXIE
Oprii fumatul! Este cel mai important lucru pe care-l putei face pentru
plmnii dvs.Putei renuna la fumat!
Cerei ajutor medicului sau asistentei. ntrebai despre tablete, gume speciale
sau leucoplaste care s v ajute s nu mai fumai.
Stabilii o dat de la care s nu mai fumai. Spunei familiei i prietenilor dvs.
intenia de a renuna la fumat. Rugai-i s nu mai fumeze n cas i s ascund
igaretele.Nu stai n locuri sau cu persoane care fumeaz.
nlturai scrumierele din locuina dvs.
Cutai o activitate care s v in minile ocupate ct mai mult timp inei n
mn un creion!
Cnd dorina de a fuma este mare mestecai gum, mncai fructe sau legume.
Bei mult ap.
Dac ncepei din nou s fumai, nu renunai s mai ncercai n mod insistent
s abandonai fumatul!
ncercai s v lsai iari. Unele persoane s-au lsat de fumat de mai multe ori
nainte de a se lsa definitiv!
Evitarea factoriilor declanatori, cum ar fi: factorii poluani de mediu - praf,
fum, substane toxice - aerul rece sau umed, alergenii.
De asemenea, trebuie evitate rcelile, virozele i mai ales pneumoniile,
afeciuni ce pot agrava BPOC.
Vaccinare mpotriva gripei pentru a proteja organismul de posibile complicaii
ale gripei, cum ar fi pneumonia.
Meninerea unui regim de via activ, ce implic exerciii fizice regulate i o
alimentaie sntoas. Exerciiile fizice reduc problemele de respiraie, ntrind
41

inima, vasele de snge i muchii; lipsa micrii accentueaz degradarea

funciei pulmonare.
Utilizarea unui umidificator de camer pentru a evita uscarea cilor respiratorii,
reducnd astfel excesul de mucus din plmni.
nvarea unei respiraii corecte, abdominale, ce p ermite ptrunderea unei
cantiti ct mai mari de aer n plmni.

1.7MASURAREA PARAMETRILOR VITALI

Functiile vitale:
Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura
Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala
Cand se masoara functiile vitale:
-Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
-Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca
-Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
-Inainte si dupa interventii chirurgicale
-Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului
respirator si cardiovascular
Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile
vitale
Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale
Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare
Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic
Sa pregateasca psihic pacientul
Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise

42

Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea

pacientului
Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
Masurarea si notarea respiratiei
Scop: evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei
bolii, al apariiei unor complicaii i al prognosticului
Elemente de apreciat:-tipul respiraiei
-amplitudinea micrilor respiratorii
-ritmul
-frecven
Materiale necesare:-ceas cu secundar
-creion de culoare verde / pix cu past verde
-foaia de temperatura
Interveniile asistentei: -aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica
tehnica ce urmeaz a fi efectuata
-plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa totacelui
-numrarea inspiraiilor timp de un minut
-consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de
temperatur (fiecare linie orizontal a foii reprezint o respiraie)
-unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar
pentru obinerea curbei
-in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea
obinut, ct i caracteristicile respiraiei:Ex.
Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat
-aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se
face prin simpla observare a micrilor respiratorii.
43

Pentru foile de temperatura in care respiratia este inscrisa cu valoti ce cresc din
5 in 5, pentru fiecare linie orizontala se considera o respiratie.
Masurarea si notarea pulsului
Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan
dur, osos i este sincron cu sistola ventricular.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare
Se apreciaz: Ritmul,amplitudine,frecvena,celeritatea
Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat
pe un plan osos:a.temporal_superficial (la copii),a.carotid,
regiunea apical (vrful inimii),a.humeral,a.radial,a.femural, la nivelul
regiunii poplitee(n spatele genunchiului),a.tibial,a.pedioas.
Materiale necesare: pix culoare roie,ceas cu secundar
Interventiile asistentei: -pregtirea psihic a pacientului
-se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute
-spalarea pe maini
-reperarea arterei
-fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul
arterei.

-se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra

peretelui arterial pn la perceperea zvcniturilor pline ale pulsului

-se numr pulsaiile timp de 1 minut
Consemnarea valorii obinute se face printr-un punct pe foaia de temperatur,
innd cont c fiecare linie orizontal reprezint 4 pulsaii.
i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea
curbei. n unele documente se noteaz cifric.
Interpretare
Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.
modificri de ritm al pulsului:- puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii
44

-puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de
pauz.
Amplitudinea (volumul)este determinat de cantitatea de snge existent n vase
este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim la arterele simetrice,
volumul pulsului este egal modificri de amplitudine a pulsului
puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil puls asimetric volum diferit al
pulsului la artere simetrice.
Frecvena
n.n.

130-140 p/m

copil mic

100-120 p/m

la 10 ani

90-100 p/m

adult

60-80

vrstnic

>80-90 p/m

p/m

modificri de frecven a pulsului

tahicardie = creterea frecvenei pulsului
bradicardie = scderea frecvenei pulsului
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile
Masurarea si notarea tensunii arteriale
TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor arteriali.
Scop: evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena
determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).
Elemente de evaluat -se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i cea
diastolic(minim).
Loc de msurare:artera humeral, a.radial(electronic)
Materiale: tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice), stetoscop
biauricular, tampon de vat, alcool, pix de culoare roie.
Metode: auscultatorie, palpatorie, oscilometric
45

Interventiile asistentei:
a. metoda auscultatorie:
-pregtire fizica
-repaus fizic si psihic timp de 5 minute
-se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie
-se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea
inferioar a manetei
-se introduc olivele stetoscopului n urechi
-se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la
dispariia zgomotelor pulsatile
-se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn
cnd se percepe primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale
maxime).
-se reine valoarea indicat continundu-se decomprimarea pn cnd
zgomotele dispar(tensiunea arterial minim)
b.metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei
auscultatorii; nu se foloseste stetoscopul
se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop
valorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului n
momentul n care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu
tens. max.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:
TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2
are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect n realitate.
Masurarea si notarea temperaturii
Scop: evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
46

Locuri de masurare: axila, plica inghinala,cavitatea bucala, rect, vagin

Materiale necesare: termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
tampoane de vata si comprese sterile,tava medicala,lubrefiant, alcool medicinal,
ceas
Interventiile asistentei:
pregatirea materialelor langa pacient
pregatirea psihica a pacientului
pregatirea fizica a pacientului
spalarea pe maini
se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura
Pentru masurarea in axila:
se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand;se ridica bratul pacientului;
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului;se aseaza termometrul cu
rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele;se apropie bratul de
trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in
aceasta pozitie de catre asistenta;
termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5
zecimi de grad mai joasa decat cea centrala
Pentru masurarea in cavitatea bucala:
se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura
externa a arcadei dentare
pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
se mentine termometrul timp de 5 min
masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti
agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;
47

pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin
10 min inainte de determinarea temperaturii
Pentru masurarea rectala:
se lubrefiaza termometrul
se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i
intimitatea
se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
se mentine termometrul 3 min
se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice
in alte documente medicale se noteaza cifric
interpretarea curbei termice
in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza
intre orele 18-19
pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si
termometre electronice
temperatura prezinta oscilatii fiziologice:
in timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp dimineata intre orele 4-5 ; si intre orele
9-10 a.m. si seara 16-20
la tineri seara este mai ridicata
in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura
in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc
temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie
Valori normale:
n.n. i copil mic

36,1-37,8 C

adult

36-37 C n axil

vrstnic

35-36 C
48

temp. < 36 C : hipotermie

37-38 C subfebrilitate
38-39 C febr moderat
39-40 C febr ridicat
Peste 40 C hiperpirexie

2 INTERVENTII DELEGATE SPECIFICE

2.1 ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI
Scop:
- Evaluarea starii bolnavului spre vindecare partiala sau totala;
- Observarea modului cum bolnavui respecta prescriptiile date
- Asigurarea circuitelor medicale;
- Administrarea pe cale orala, parenterala;
- Efectuarea injecfiei intramusculare .
anticolinergice: ATROVENT:
- doza: 2-4 pufuri de 3 4 ori/zi
- calea de administratie inhalatorii.
beta 2 simpatomimetrice: FENOROL, SALBUTAMOL, PIRBUTEROL:
- doza: 2 pufuri de 3-4 ori/zi
- calea de administratie inhalatorii
- injectii i.v pentru MIOFILIN
teofiline : AMINOFILINA, MIOFILIN, EUFILIN
CORTICOTERAPIE
Doza 0,5 1 mg/kg corp/zi echivalent in PREDNISON.
Se inregistreaza VEMS la inceputul tratamentului si dupa 2 -3 saptamani.
Daca nu se obtine o ameliorare cu 20 -25 % a VEMS ului se recomanda

49

reducerea corticoterapiei cat mai rapid si itreruperea ei.

Doza zilnica se reduce treptat pana la doza minima care mentine ameliorarea
starii generale a pacientului.
In caz de exacerbare este necesara administrarea pe perioada scurta (1014 zile)
de doze ridicate ( 1-1,5 mg/kg corp/zi). Corticozii pe cale inflamatorie atunci
cand sunt utilizati, se recomanda in doze cuprinse intre 800-1600 mg echivalent
in dipropionat de beclometrazona.
EXPECTORANTE
1. Mucolitice : - MUCOSOLVAN (BISOLVAN) 1 tb de 2 ori/zi sausirop
- AMBROXOL 20-30 picaturi de 2-3 ori/zi.
2. Fluidifiante ale secretiei bronsice :
- BROFIMEN 1 tb de 3 ori/zi
- BROMHEXIN 1-2 CAPSULE/ZI.
ANTIBIOTICE
Obiective : - prevenirea exacerbarilor
- tratamentul infectiilor supradaugate.
Se folosesc atibiotice cu spectru larg :
- tulburari ale functiei diafragmului. Se recomanda mese frecvente, reduse
cantitativ care sa acopere nevoi le calorice fara sa accentueze dispneea. De
asemenea se recomanda monitorizarea concentratiei plasmatice a electrolitilor.
- suplimentarea dietei cu electroliti necesari si cu microelemente, in special
fosfor, diminueaza riscul de oboseala a muschilor respiratorii datorata in primul
rand bolii de baza, ameliorand functia respiratorie.
Se administreaza: - ampicilina 500 mg la 6 ore, 7-10 zile
- amoxicilina 500 mg la 6-8 ore
- augumentin 625 mg la 12 ore
- cefalosporine : -cefalexina 500 mg la 6 ore
50

-cefaclon 500 mg la 12 ore

- cotrimoxsazol : -biseptol 2 gr la 12 ore 10 zile
- macrolide : -eritromicina 2 gr la 6 ore 10 zile
-azitromicina (simamed) 1 gr/zi 7 zile
-doxiciclina 2 cps 1 zi 100 mg, apoi 1 cps/zi 10 zile.
1. Inhalatoare
- Majoritatea pacienilor, indiferent de vrst, pot nva modalitatea de
folosire a inhalatoarelor cu excepia cazurilor n care au disfuncie cognitiv
semnificativ.
- Dispozitivele portabile sunt de regul cele mai bune; dac este cazul, se va
folosi un spacer (vezi capitolul Spacer).
- Dac un pacient nu poate folosi un dispozitiv, se va ncerca altul.
- Instruii pacientul cu privire la tehnica de utilizare nainte de a-i prescrie un
inhalator i verificai regulat cum o aplic.
2. Spacer (camera de inhalaie)
Spacerul se ataeaz spray-urilor i funcioneaz ca un rezervor din care
poate fi inhalat medicamentul. Asigurai-v c este compatibil cu inhalatorul
utilizat de pacient. Avantajele utilizrii spacerului:
- mbuntete considerabil distribuirea medicaiei inhalatorii cortizonice sau
bronhodilatatoare
- reduce impactul cu peretele faringelui i absorbia bucal, reducnd astfel
efectele sistemice
- elimin cantitatea de pulbere pierdut prin necoordonarea inspirului cu
activarea aerosolului dozat (spray-ului)
- nu mai este necesar coordonarea inspirului cu declanarea dispozitivului
inhalator

51

Pacienii trebuie s acioneze o singur dat inhalatorul, elibernd cte un puf

n spacer, apoi trebuie s inhaleze imediat, repetnd aciunea ori de cte ori este
necesar. Respiraia profund este la fel de eficient ca un singur inspir.
Tipuri de spacere
OptiChamber
Nebu Chamber cu masc facial
Spacer (volumatic)
Baby-haler
3. Nebulizatoare
- Se va avea n vedere un nebulizator pentru pacienii cu dispnee suprtoare
sau invalidant n pofida tratamentului inhalator maximal.
- Evaluai capacitatea pacientului i/sau ngrijitorului de a folosi un
nebulizator nainte de a prescrie folosirea acestuia i luai msurile necesare
pentru accesul la echipamente, service, consiliere i suport.
- Permitei pacientului s aleag ntre masca facial i piesa bucal, cu
excepia cazurilor n care s-a instituit un tratament medicamentos care necesit
piesa bucal.
- Continuai tratamentul cu aerosoli doar dac se obine o atenuare a
simptomelor sau o mbuntire a capacitii de efectuare a activitilor zilnice,
a capacitii de efort sau a funciei pulmonare.
Cantitatea de medicament ce poate fi nebulizat: 2 ml (cc) minim - 7 ml (cc)
maxim.
Soluii care pot fi nebulizate (la adult):
- Salbutamol soluie: 5 mg/1 ml
- Fluticazon propionat nebule:
- 0,5 mg/ 2 ml - la copil
- 2 mg/2 ml - la adult
52

4. Concentratoarele de oxygen: au cel mai ridicat coeficient de siguranta si

fiabilitate si sunt cele mai eficace si convenabile surse de oxigen suplimentar
care sunt disponibile astazi. Concentratorul de oxigen este un dispozitiv care
functioneaza prin utilizarea curentului electric. Unitatea separa oxigenul din
aerul camerei si permite oxigenului suplimentar de inalta puritate sa fie furnizat
catre dvs. prin orificiul de iesire a oxigenului. Desi concentratorul filtreaza
oxigenul dintr-o camera, acest lucru nu va afecta cantitatea normala de oxigen
din camera dvs.

53

CAPITOLUL V
PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU BPOC
CAZUL I- PLAN DE INGRIJIRE
Culegerea datelor
Surse de informatie: pacient, familie, foaia de observatie, echipa de ingrijire.
Date relativ stabile:
Nume si prenume:F.S
Sex: masculine
Varsta la internare: 72 ani
Stare civila: casatorit
Ocupatie: pensionar
Grup sanguin : OI, RH(+)
Date antropometrice : G = 62 kg, I = 1,67 cm
Date variabile
Domiciliul: comuna Cernatesti, jud. Buzau
Conditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida,
bucatarie, anexe, incalzire la sobe din teracota cu lemne, iluminat electric.
Data internarii : 18.03.2013 ora 11,00
Data externarii : 28.03.2013
Motivele internarii:
- dispnee brandipneica de tip expirator
- tuse cu expectoratie muco-purulenta
- subfebrilitate: 37,8C
- insomnie
- anxietate moderata

54

Istoricil bolii
Pacientul cunoscut cu repetate antecedente asmatice din 2001, internari repetate
si tratament cu bronhodilatoare prezinta de circa 3 zile dispnee bradipneica de
tip expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta, subfebrilitate, anxietate
moderata, motiv pentru investigatie si tratament de specialitate.
Examen clinic general
- pacient febril : 37,8C
- dispnee bradipneica de tip expirator R= 14r/min
- prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 200ml
-P= 88 p/min
-T.A= 130/80 mm Hg
- pacientul serveste 3 mese/zi ; masa de pranz fiind cea mai consistenta
- serveste supe, ciorbe cu carne, friptura de pasare
- alimente preferate : branza si produsele lactate, prajiturile
- lichidele ingerate : cantitatea de lichide ~ 1500ml, neaga consumul
bauturilor alcoolice
- diureaza : - cantitatea 1300ml/zi
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
NEVOIA
1A respire si a avea o

MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSA DE DIFICULTATE

-proces inflamator bronsic
-alterarea integritatii mucoasei

buna circulatie

-dispnee bradipneica de tip expirator

bronsice

-modificarea frecventei

-scaderea capacitatii de

respiratorii(21resp/min)

expaniune pulmonara

-tuse

-respiratie superficiala prin

-tegumente palide
-scadere in greutate

cresterea frecventei respiratorie

-procesul inflamator

-anorexie

-stare generala alterata

2.A manca si a bea

55

-senzatia de greata
3.A elimina

-hipertermia

-consum redus de lichide

-obstructia cailor respiratorii superioare -procesul inflamator
-hipersecretie bronsica

-modificarea integritatii cailor

-tuse cu expectoratie muco-purulenta

aeriene

aproximativ 200m
-dificultate in a respira
-transpiratii profunde
-senzatia de greata
4.A se misca si a avea
o buna postura
5.A dormi si a se

-ore de somn insuficiente cantitativ, cu

-dispnee bradipneica de tip

treziri nocturne repetate

expirator

dezbraca
7.A mentine

-subfebrilitate 37,8C

-proces inflamator bronsic

temperatura corpului

-transpiratii abundente

in limite normale
8.A fi curat ingrijit si

-tegumente transpirate

odihni
6.A se imbraca si

a-si proteja
tegumentele
9.A evita pericolele

-teama

-necunoasterea prognosticului

-neliniste

bolii

-fatigabilitate

-anorexie

Risc de suprainfectii

-imunitate scazuta a
organismului

10.A comunica cu
semenii
11.A actiona conform

-incapacitatea de a participa la

-dispnee bradipneica de tip

56

propriilor convingeri

activitatile grupului religios care

expirator

si valori, a practica

apartine

-tuse cu expectoratie muco-

religia
12.A fi preocupat in
vederea realizarii
13.A se recrea
14.A invata

purulenta

-cunostinte insuficiente referitoare la

-inaccesibilitatea la informatii

boala sa, tratamentul afectiunii,

importanta necesitatii de a invata cum
sa-ti pastrezi sanatatea
PROBLEMELE PACIENTULUI
1. Probleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
- subfebrilitate 37,8C,
- insomnie,
- anxietate moderata.
2. Probleme potentiale :
- risc de complicatii,
-insuficienta respiratorie cronica
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC
OBIECTIVE
NURSING
Dispnee

INTERVENTIILE

EVALUARE

Asigurarea necesarului

ASISTENTEI
Rol propriu:

Respiratia se

de oxigen conform

-aerisesc salonul dimineata i

amelioreaza in 3

nevoilor organismului pe seara

tot parcursul spitalizarii.

-asigur temperatura optim de

Ameliorarea respiratiei

18-20C

in 3 zile

-verific aparatura pentru

zile

oxigenoterapie, sterilizez
sonda, schimb apa din
umidificator
57

-contientizez bolnavul
despre efectul nociv al
Hipertermie din

Pacientul sa prezinte

fumatului.
- aerisesc incaperea

cauza procesului

Temperatura corpului in

- asigur imbracaminte lejera

administrarii

inflamator

limite fiziologice 36-

-invat pacientul sa poarte

tratamentului in

manifestata prin

37C

sosete de bumbac si sa le

primele 48 h se

subfebrilitate

O.T.S

schimbe frecvent

mentine

- monitorizez temperatura si

subfebrilitatea

o notez gtrafic in F.T

20-29.03.2013

- calculez bilantul hidric

Pacientul afebril

37,8C

In urma

pe 24 ore
- servesc pacientul cu
cantiati mari de lichide de
1,5-2 l/24 ore la temperatura
corpului
- schimb lenjerie de pat si
corp la nevoie
- mentin igiena tegumentelor
Rol delegat :
La indicatia medicului
administrez antibiotice si
anlgezice :
- PENICILINA G
4000.000 U.I.(6-12-18-24)
- GENTAMICINA 80 MG
3 f (6-14-20)
58

antitermice :
- ALGOCALMIN i.m 3f
-PARACETAMOL 2tb/zi
- Observ efectul
medicamentelor asupra
Obstructia cailor

Pacientul sa prezinte cai

organismului
- evaluez semnele si

respiratorii

respiratorii libere in

simptotele care indica

ora 7,00 in

superioare din

termen de 3 zile

obstructia cailor aeriene

urma

cauza procesului

Fluidificarea secretiilor

superioare datorita secretie

administrarii

inflamator bronsic

in urmatoarele zile.

traheo-bronsice

tratamentului,

manifestata prin

Pacientul sa nu devina

- educ pacientul sa

tusea s-a

tuse cu

sursa de infectii

foloseasca batista

diminuat in

expectoratie

nozocomilale

individuala de unica

intensitate,

muco-

folosinta

expectoratia s-a

purulenta=200ml

- invat pacientul sa nu

redus cu 150ml

Diaforeza

inghita sputa, sa

20.03.2013

expectoreze in scuipatori

cantitatea de

sterile

sputa 100ml

-sa nu stropeasca in jur

21.03.2013

-sa nu arunce corpii straini in

cantitatea de

scuipatori

sputa 80ml

19.03.2013

-folosesc manusi cand

manipulez scuipatorile
- asigur pozitia
semisezand pentru a
favoriza eliminarea sputei
59

si colectez pentru examen

bacteorologic
- invat pacientul sa
evite schimbarile de
temperatura, aglomeratia
- recomand
pacientului hidratarea
adecvata pentru
fluidifierea secretiei
bronsice si recomand
2000ml lichide/zi.
Rol delegat:
La indicarea medicului
administrez atitusive si
atibiotice :
- CODENAL 3 tb (6-1218)
expectorante :
- BROFIMEN 3 tb (6-1218)
-administrez antitermice la
indicatia medicului
- observ efectul medicatiei
asupra organismului
- mentin interventiile
anterioare si in urmatoarele
3zile
60

Deficit nutritional

Pacientul sa fie echilibrat -explorez preferintele

nutritional

pacientului
-servesc pacientul cu alimente
la o temperatura moderata
-las pacientul sa aleaga dupa
preferintele sale
-urmaresc cantitatea de
alimente ingerate
-monitorizez greutatea
saptamanal
-maresc treptat valoarea
nutritiva a ratiei
-stabilesc un orar al meselor
(3mese /zi si 2 gustari)
-invat pacientul sa

19.03.2013

de dispnee si tusea de un somn

practice tehnici de

Pacientul a avut

cu expectoratie

corespunzator

relaxare, exercitii

un somn agitat,

muco-purulenta

cantitativ si calitativ

respiratorii 10 minute

cu treziri

manifestata prin

termen de 3 zile

inainte de culcare

frecvente

ore de somn

- identific nivelul si cauza

nocturne datorita

insuficiente

anxietatii pacientului

tusei si

calitativ si

- observ si notez calitatea,

expectoratiei,

cantitativ cu treziri

orarul somnului, gradul de

doarme 2-3 ore

nocturne repetate

satisfacere a nevoi, de

20.03.2013

raportul somn- veghe

Dupa

- intocmesc un program de

administrarea

odihna corespunzator,

medicatiei

Insomnie cauzata

Pacientul sa beneficieze

61

-invat pacientul sa evite

pacientul a

picotelile din timpul

beneficiat de un

zilei prin activitati care

somn

sa-i trezeasca interesul

medicamentos,

- favorizez ritualul adormirii

pacientul nu mai

prin aerisirea salonului,

atipeste in timpul

citit, privit TV - Administrez

zilei

delegat

21.03.2013

FENOBARBITAL

Pacientul

1 tb ora 20.00

beneficiaza de un

- observ efectul

somn

medicamentatiei

corespunzator

asupra organismului

cantitativ si

- mentin interventiile

calitativ de 6-8

anterioare si in zilele

ore/noapte,

urmatoare.

motiv pentru
care se suspenda

Anxietate

Pacientul sa nu

-favorizeaza adaptarea

medicamentatia
18.03.2013

moderata cauzata

mai fie anxios.

pacientului la noul mediu

Pacientul este

de necunoasterea

Sa beneficieze de o stare

- identific cu pacientul

nelinistit,

pronosticului bolii

de confort psihic

cauza anxietatii si factorii

prezinta o stare

manifestata prin

in termen de 2-3 zile

declansatori

de anxietate

- furnizez explicatii clare si

moderata.

deschise asupra ingrijirilor

19-28.03.2013

programate

Pacientul este

- ajut pacientul sa-si

echilibrat psihic,

teama, neliniste

62

recunoasca anxietatea

isi exprima

- creez un climat de calm si

deschis temerile,

securitate

emotiile,nevoile.

- diminuez stimulii auditivi

si vizuali : zgomote, lumina
intensa
- asigur un program zilnic
pentru a-i permite
pacientului sa-si exprime
certitudinile si sa fie sigur
de prezenta cadrului
medical
- raspund la intrebarile
pacientului, ii ofer un climat
de siguranta.
- informez pacientul

Dificultate in a

Pacientul sa folaseasca

participa la

modalitati de practicare a asupra posibilitatii de

activitatile

religiei si pe perioada

participare la serviciul

religioase din

spitalizarii.

religios din cadrul unitatii

cauza dispneei

spitalicesti.

manifestata prin

-ii propun carti religioase

incapacitatea de a

pe care le citeste atat in

participa la

cursul zilei cat si seara

activitatile

inainte de culcare.

OBIECTIV
REALIZAT

religioase.
Lipsa de

Pacientul sa acumuleze

-explorez nivelul de

Pe parcursul

cunostinte cauzata

pe timpul spitalizarii

cunostinte al pacientului

spitalizarii

63

de

cunostinte despre boala

privind boala sa

pacientul a

inaccesibilitatea la sa, tratament, necesitatea - stimulez dorinta de

acumulat noi

informatii

cunoastere.

cunostinte

manifestata prin

- constientizez pacientul

despre boala sa,

cunostinte

asupra propriei

tratamentul

insuficiente la

responsabilitati privind

afectiunii,

tratamentul

sanatatea.

importanta

afectiunii,

- organizez activitati

necesitatii de asi

importanta

educative.

pastra sanatatea.

necesitatii de a

- verific daca pacientul a

invata cum sa i-si

inteles si daca si-a insusit

pastreze sanatatea.

noile cunostinte.

de a-si pastra sanatatea.

- fac educatie pentru

sanatate
Monitorizarea functiilor vitale pe 5 zile
T.A
Puls
d=130/80mmHg d=88p/min

Resp.
d=14r/min

Temp.
d=37,8C

Diureza
1200ml/24h

s=135/80mmHg s=86p/min
d=130/80mmHg d=80p/min

s=15r/min
d=15r/mim

s=37,5C
d=37,4C

1300ml/24h

s=130/60mmHg s=78p/min
d=125/75mmHg d=75p/min

s=16r/min
d=20r/min

s=37,2C
d=37.0C

1400ml/24h

s=130/70
s=73p/min
d=120/70mmHg d=70p/min

s=18r/min
d=18r/min

s=36.8C
d=36,5C

1300ml/24h

s=125/60mmHg s=75p/min
d=120/70mmHg d=65p/min

s=17r/min
d=16r/min

s=36,4C
d=36,5C

1200ml/24h

s=120/60mmHg s=62p/min

s=17r/min

s=36,7C

CAZUL II Plan de ingrijire

64

Culegerea datelor
Nume si prenume : A. I.
Varsta : 74 ani
Sex : masculin
Stare civila : casatorit
Ocupatie : pensionar
Grup sanguin : AII, RH(+)
Date antropometrice : G = 62 kg, I = 1,70 cm
Domiciliul: str. Unirii Nr. 2, jud. Iasi
Conditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida,
bucatarie, anexe, iluminat electric,locuieste impreuna cu sotia, un fiu, sotia si
nepotii.
Data internarii : 15.04.2013ora 11,00
Data externarii : 27.04.2013
Motivele internarii:
- dispnee respiratorie de tip tahipneic;
- tahicardie cresterea pulsului peste valori normale ;
- tuse cu expectoratie muco-purulenta;
- transpiratii profunde;
- astenie fizica;
- insomnie;
- anxietate moderata.
Istoricil bolii
Bolnavul in varsta de 74 ani, cunoscut in antecedente cu BPOC, se prezinta la
camera de garda a Spitalului Judetean pentru dispnee de tip expirator,tahicardie,
tuse cu

65

expectoratie muco-purpulenta, cianoza periorobucala, transpiratii profuze,

astenie fizica,
insomnie dupa un episod de infectie intercurenta.
Examen clinic general
- pacient afebril : 36,6C
- tegumente si mucoase : cianoza periobucala ; piele intacta, fara edeme
- dispnee bradipneica de tip expirator R= 30r/min
- prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 150ml
- puls puternic, amplu P-90 pulsatii/min;
- zgomote carsiace ritmice,fara modificari: T. A-140/80mm Hg;
- serveste 3 mese/zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe
- fost consumator de alcool si fost fumator de 2 ani
- nu mai fumeaza
-diureaza : - cantitatea 1200ml/24 ore
-expectoratie : - muco-purpulenta~ 150ml
-diaforeza : transpiratii profuze la nivelul axilelor, pe frunte, abdomen, fara
miros.
MANIFESTARI DE DE DEPENDENTA
NEVOIA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
1.A respire si a avea -tahicardie
o buna circulatie
-dispnee bradipneica de tip
expirator,cianoza peribucala
-modificarea frecventei
respiratiei(30r/min)
2.A manca si a bea -scadere in greutate
-anorexie
3.A elimina
-tuse cu expectoratie mucopurulenta 150ml/24h
-dificultate in a respira
-transpiratii profuze

SURSA DE DIFICULTATE
-modificarea circulatorie a functiei
cardiace
-procesul inflamator bronsic
-respiratie superficiala prin cresterea
frecventei respiratorii
-procesul infectios
-starea generala
-hipersecretie bronsica

66

4.A se misca si a
avea o buna postura
5.A dormi si a se
odihni
6.A se imbraca si
dezbraca
7.A mentine
temperatura
corpului in limite
normale
8.A fi curat ingrijit
si a-si proteja
tegumentele
9.A evita pericolele
10.A comunic cu
semenii
11.A actiona
conform propriilor
convingeri si
valori , a practica
religia
12.A fi preucupat in
vederea realizarii
13.A se recrea
14.A invata

-ore de somn insuficiente

cantitativ, cu treziri nocturne
repetate

-dispnee tahipneica de tip expirator

-tuse cu expectoratie mucopurulenta

-tegumente transpirate
-neliniste, apatie, stare
confuzionala

-necunoasterea prognosticului bolii

-incapacitatea de a participa la
activitatile grupului religios
care apartine

-dispnee tahipneica de tip expirator

-astenie
-fatigabilitate

-cunostinte insuficiente
referitoare la boala sa,
tratamentul afectiuni,
importanta necesitatii de a
invata cum sa-ti pastrezi
sanatatea
PROBLEMELE ALE PACIENTULUI

-inaccesibilitatea la informatii

Probleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,
- tahicardie,
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
- cianoza periobucala
- insomnie,
67

- astenie fizica,
- anxietate moderata.
Probleme potentiale :
- risc de complicatii,
- cord pulmonar,
- hipertensiune pulmonara,
- insuficienta respiratorie cronica
DIAGNOSTIC
Alterarea ritmului

OBIECTIVE
INTERVENTII
Pacientul sa aiba o - asigur conditii de

EVALUARE
15.04.2013

respirator cauzata

respiratie supla,

microclimat in salon :

ora 12,30 la internare

de procesul

ampla cu un ritm

temperatura optima 18-

pacientul prezinta

inflamator bronsic

respirator de 16-

20 C, salon curat,

dispnee expiratorie.

manifestata prin

18respiratii/min.

aerisit, umiditate 60%

R=30respiratii/min.,

dispnee de tip

in termen de 3

- asigur psihoterapia

cianoza pericobucala

expirator, cianoza

zile.

pacientului

intensa.

- asez pacientul in

16.04.2013

pozitie semisezand,

ora 9,00- pacientul

pozitii alternand cu

prezinta dispnee

pozitia sezand, pozitii

tahipneica de tip

adecvate pentru

expirator. R=25

favorizarea respiaratiei

respiratii/min., cianoza

- monitorizez functiile

pericobucala a scazut

vitale, vegetative si

in intensitate ;

le notez grafic in F.T

16.04.2013
ora 18,00 pacientul

periorobucala

- invat pacientul sa faca

gimnastica respiratorie
- pregatesc materialele
necesare pentru
recoltarea analizelor de

prezinta dispnee
expiratorie. R=20
respiratii/min., cianoza
pericobucala a disparut

68

laborator :

17.04.2013

- pregatesc fizic si psihic dispneea a disparut,

pacientul si il

R=18 respiratii/min.,

insotesc la investigatii

pacientul prezinta o

- administrez delegat :

respiratie supla, libera.

MIOFILIN 2f , HSH- 2
f in perfuzie cu ser
glucozat 5 %;
- oxigenoterapie 10-12
l/min. umidificat
2/3 apa distilata si 1/3
alcool etilic;
- observ efectul
medicamentatiei asupra
organismului ;
- mentin interventiile si
Alterarea ritmului

Pacientul sa

in urmatoarele zile;
-invat pacientul sa aiba o 15.04.2013

cardiac din cauza

prezinte un ritm

alimentatie bogata in

pacientul prezinta

modificarii

cardiac fiziologic

legume si fructe ;

trahicardie P=90

circulatorii a

de 60-80

-monitorizez pulsul si il

pulsatii/minut ;

functiei cardiace

pulsatii/minut, in

notez grafic in FT ;

16.04.2013

manifestata prin

48-72 ore.

-aplic tehnici de

- tahicardia se

favorizare a circulatiei

diminueaza P=80

:exercitii active,pasive ;

pusatii/minut ;

-informez pacientul

17.04.2013

asupra stadiului bolii

- pacientul prezinta un

tahicardie

69

sale, asupra gradului de

ritm cardiac de 76

efort pe care trebuie sa il

pulsatii/minut ;

depuna ;

18-27.04.2013

-insotesc pacientul

- pacientul prezinta

pentru efectuarea EKG ;

ritm cardiac in

Rol delegat :

limitele fiziologice.

- la indicatia medicului
administrez :
- VERAPNIL 1tb/zi
(13,00-19,00)
- observ efectul
medicamentatiei asupra
organismului ;
- mentin interventiile si
Obstructia cailor

Pacientul sa

in urmatoarele zile;
- asigur conditii de

respiratorii

prezinte cai

microclimat in salon,

- pacientul prezinta

umiditate 50-60 %,

tuse cu expectoratie

superioare din cauza respiratorii libere

procesului

in termen de 3 zile temperatura optima 18-

19.03.2013

mucopurpulenta

inflamator bronsic

20 C, luminozitate ;

cca 150 ml;

manifestata prin

- educ pacientul sa

16.04.2013

tuse cu expectoratie

foloseasca batista

- tusea s-a diminuat in

muco-

individuala de unica

intensitate, expectoratie

purulenta=150ml

folosinta ;

cca 80ml;

- invat pacientul sa nu

17.04.2013

inghita sputa, sa

- tusea a disparut,

expectoreze in scuipatori cantitatea de sputa cca

70

sterile ;

30ml ;

- asigur pozitia

18.04.2013

semisezand pentru a

- pacientul nu mai

favoriza eliminarea

tuseste, prezinta cai

sputei si colectez pentru

respiratorii superioare

examen bacteorologic ;

libere.

- aspir secretiile bronsice

la nevoie ;
- observ cantitatea si
aspectul sputei.
Rol delegat:
La indicarea medicului
administrez :
- AMPICILINA 2 gr/zi
(6-12-18-24) :
- BROFIMEN 1tb 3/zi;
- GENTAMICINA 1f
3/zi (6-14-22) ;
- PEFLACINE 3 cps/zi
(6-14-22).
- observ efectul
medicatiei asupra
organismului
- mentin interventiile
anterioare si in
Insomnie cauzata de Pacientul sa

urmatoarele zile
-invat pacientul sa

15.04.2013
71

dispneea

beneficieze de un

practice tehnici de

Pacientul a avut un

bradipneica de tip

somn

relaxare, exercitii

somn agitat, cu treziri

expirator si tuse cu

corespunzator

respiratorii 10 minute

frecvente.

expectoratie muco-

cantitativ si

inainte de culcare

16.04.2013

purulenta

calitativ termen de - identific nivelul si

Dupa administrarea

manifestata prin ore

3 zile

cauza anxietatii

medicatiei pacientul a

de somn

pacientului

beneficiat de un somn

insuficiente

- observ si notez

medicamentos,

cantitativ si calitativ

calitatea,orarul

pacientul nu mai

cu repetate treziri

somnului, gradul de

atipeste in timpul

nocturne

satisfacere a nevoi,

zilei.

de raportul somn- veghe

17.04.2013

- intocmesc un program

Pacientul beneficiaza

de odihna corespunzator, de un somn

invat pacientul sa evite

corespunzator

picotelile din timpul

cantitativ si calitativ de

zilei prin activitati care

6-8 ore/noapte, motiv

sa-i trezeasca interesul

pentru care se suspenda

Rol delegat :

medicamentatia.

MEPROBAMAT
1 tb ora 21.00
- observ efectul
medicamentatiei asupra
organismului ;
- mentin interventiile
anterioare si in zilele
urmatoare.
72

Diaforeza cauzata

Pacientul sa

- ajut pacientul sa-si

Pacientul participa

de procesul

Prezinte

mentina tegumentele

activ la realizarea

inflamator bronsic

tegumente

curate si uscate ;

igienei corporale.

manifestata prin

curate si uscate pe

- schimb lenjeria de pat

transpiratii profuze

parcursul

si de corp ori de cate ori

la nivelul axilelor,

spitalizarii.

este nevoie ;

pe frunte si

- invat pacientul sa

abdomen.

poarte sosete curate de

bumbac si sa le schimbe
frecvent ;
- mentin igiena riguroasa
a pliurilor si spatiilor
interdigitale ;
- asigurat imbracaminte

Anxietate moderata

Pacientul sa nu

curata si comoda.
-favorizeaza adaptarea

din cauza

mai fie anxios.

pacientului la noul

ora 9.00- pacientul este

necunoasterii

Sa beneficieze de

mediu

nelinistit, prezinta o

prognosticului bolii

o stare de confort

- identific cu pacientul

stare

manifestata prin

psihic in termen

cauza anxietatii si

de anxietate moderata.

neliniste, apatie,

de 24-48 ore.

factorii declansatori

ora 13.00-pacientul

stare confuzionala.

15.04.2013

- furnizez explicatii clare este echilibrat psihic,

si deschise asupra

isi exprima deschis

ingrijirilor programate

temerile,

- ajut pacientul sa-si

emotiile, nevoile.

recunoasca anxietatea

16.04.2013

- creez un climat de calm - pacientul este

73

si securitate

comunicativ, isi

- diminuez stimulii

exprima deschis

auditivi si vizuali :

temerile, emotiile,

zgomote, lumina intensa

nevoile, este echilibrat

- raspund la intrebarile

psihic.

pacientului, ii ofer un
Dificultate in a

Pacientul sa

climat de siguranta.
-informez pacientul

participa la

folaseasca

asupra posibilitatii de

activitatile

modalitati de

participare la serviciul

religioase din cauza

practicare a

religios din cadrul

OBIECTIV

dispneei si a tusei

religiei

unitatii spitalicesti.

INDEPLINIT

manifestata prin

si pe perioada

-ii propun carti religioase

incapacitatea de a

spitalizarii.

pe care le citeste atat in

participa la

cursul zilei cat si seara

activitatile

inainte de culcare.

religioase.
Lipsa de cunostinte

Pacientul sa

- explorez nivelul de

Pe parcursul spitalizarii

cauzata de

acumuleze pe

cunostinte al pacientului

pacientul a acumulat

inaccesibilitatea la

timpul spitalizarii

- stimulez dorinta de

noi cunostinte despre

informatii

cunostinte despre

cunoastere.

boala sa, tratamentul

manifestata prin

boala sa,

- constientizez pacientul

afectiunii, importanta

cunostinte

tratament,

asupra propriei

necesitatii de a-si

insuficiente

necesitatea de a-si

responsabilitati privind

pastra sanatatea

referitoare la

pastra sanatatea.

sanatatea.

tratamentul

- fac educatie pentru

afectiunii,

sanatate

74

importanta

-explic importanta

necesitatii de a

continuarii tratamentului

invata cum sa i-ti

dupa externare precum si

pastrezi sanatatea.

importanta controalelor

periodice
Monitorizarea functiilor vitale pentru 5 zile
T.A
Puls
d=140/80mmHg d=90p/min

Resp.
d=30r/min

Temp.
d=36,6C

Diureza
1200ml/24h

s=135/80mmHg s=88p/min
d=130/80mmHg d=80p/min

s=28r/min
d=25r/mim

s=36,4C
d=36,2C

1300ml/24h

s=130/60mmHg s=78p/min
d=125/75mmHg d=76p/min

s=20r/min
d=18r/min

s=36,4C
d=36,0C

1400ml/24h

s=130/70
s=73p/min
d=120/70mmHg d=70p/min

s=20r/min
d=18r/min

s=36.2C
d=36,3C

1300ml/24h

s=125/60mmHg s=72p/min
d=120/70mmHg d=60p/min

s=17r/min
d=16r/min

s=36,4C
d=36,5C

1200ml/24h

s=120/60mmHg s=62p/min

s=18r/min

s=36,7C

CAZUL III- plan de ingrijire

Culegerea datelor
Surse de informatie : pacient; familie; foaia de observatie; echipa de ingrijire.
Date relativ stabile :
Nume si prenume : B. V.
Varsta : 71 ani
Sex : masculin
Stare civila : casatorit
Ocupatie : pensionar
Grup sanguin : BIII, RH(+)
Date antropometrice : G = 86 kg, I = 1,90cm
75

Domiciliul: comuna Sapoca, jud. Buzau

Conditii de locuit :casa din caramida, 4 camere, anexe, iluminat
electric,locuieste impreuna cu sotia.
Data internarii : 1.05.2014 ora 11,00
Data externarii : 8.05.2014
Motivele internarii:
- dispnee tahipneic de tip expirator;
- tuse cu expectoratie muco-purulenta;
- tahicardie;
- anxietate moderata;
- fatigabilitate;
- insomnie;
- anxietate moderata.
Istoricil bolii
Pacientul in varsta de 74 ani, cunoscut din anul 1990, nerespectand tratamentul
din ambulator, prezinta de circa patru zile dispnee tahipneica de tip expirator,
tuse cu expectoratie muco-purpulenta, cianoza periorobucala,
fatigabilitate,motiv pentru care se prezinta la camera de garda a Spitalului
pentru investigatii si tratament de specialitate.
Examen clinic general
- pacient afebril : T= 36,8C
- dispnee progresiva la efort;
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta~ 150ml
- R= 28 respiratii/min.
- puls puternic, amplu P= 88 pulsatii/min, T.A= 160/90 mmHg;
- serveste 3-4 mese/zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe ;
- fost consumator de alcool si fost fumator ;
76

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
NEVOIA
1.A respira i a avea

MAIFESTARI DE DEPENDENTA
-respiratie ngreunat (dispnee de

SURSA DE DIFICULTATE
-procesul inflamator

o bun circulatie

efort)

-modificarea circulatorie a

-modificarea frecventei respiratiei

functiei cardiace

( 28resp / min )
-valori tensionale ridicate
-tuse productiv
-dispnee bradipneica de tip
2.A manca i a bea

expirator, cianoxa periobucala

-scdere n greutate

-procesul infectios

3.A elimina

-anorexie
-expectoratie abundent, muco-

-hipersecretie bronsica

purulent, n cantitate de 100-150

ml/24h
-dificultate n a respira
-tuse
4.A se mica i a
avea o bun postur
5.A dormi i a se -somn agitat,
odihni

-treziri frecvente

-dispnee tahipneia de tip

expirator,tuse cu expectoratie
muco-purulenta

-insuficiente ore de somn

-ochi incercnati
6.A se imbraca i
dezbrca
7.A mentine
temperatura corpului
n limite normale
8.A fi curat, ingrijit

77

si

a-si

proteja

tegumentele
9.A evita pericolele

-fatigabilitate
-facies crispat

-necunoasterea prognosticului
bolii

-nelinite
-anticiparea evenimentelor negative
10.A comunica cu
semenii
11.A actiona conform -incapacitatea de a participa la
propriilor convingeri

activitatile grupului religios de care

i valori, a practica

apartine

-dispnee tahipneica de tip

expirator, tuse cu expectoratie
mucopurulenta

religia
12.A fi preocupat n
vederea realizarii
13.A se recrea
14.A nvta

-cunotinte insuficiente referitoare

-inaccesibilitatea la informatii

la boal sa, tratamentul

afectiunii,importanta necesitatii de a
invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.
PROBLEME ALE PACIENTULUI
I. Probleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,
- tahicardie,
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
- cianoza periobucala
- insomnie,
- anxietate moderata.
II. Probleme potentiale :
- risc de complicatii,

78

- hipertensiune pulmonara,
- insuficienta respiratorie cronica.
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

Alterarea ritmului

Pacientul sa aiba o

- asigur conditii de

1.05.2014

respirator din cauza

respiratie supla,

microclimat in salon

ora 12,00 la

procesului inflamator

ampla cu ritm

temperatura optima 18-

internare

manifestata prin

respirator de 16-18 20 C, salon curat,

pacientul prezinta

dispnee tahipneica de

respiratii/min in

aerisit, umiditate60%

dispnee trahipneica de

tip expirator

termen de 3 zile

- asez pacientul in

tip expirator,

(O.T.S)

pozitie semisezand,

R=28respiratii/min;

alternand cu pozitia

pacientul prezinta

sezand, pozitii adecvate cianoza periorobucala;

pentru favorizarea

ora 16,00 R=24

respiaratiei

respiratii/min

- monitorizez functiile

cianoza periorobucala

vitale, vegetative si le

se mentine ;

notez grafic in F.T

ora 20,00 R=20

- invat pacientul sa faca respiratii/min

gimnastica

cianoza periorobucala

respiratorie

se mentine ;

- pregatesc materialele

2.05.2014

necesare pentru

ora 7,00- dispneea a

recoltarea analizelor de

scazut in intensitate,

laborator :

dar nu a disparut;

- pregatesc fizic si

R=19 respiratii/min ,

psihic pacientul si il

cianoza periorobucala
79

insotesc la investigatii

s-a diminuat;

- administrez delegat:

ora 12,00-R=19

MIOFILIN 2f orele 6-

respiratii/min

18

cianoza periorobucala

- observ efectul

a disparut;

medicatiei asupra

3.05.2014

organismului

ora 7,00- dispneea s-a

- mentin interventiile

redus,pacientul

anterioare si in zilele

prezntand o respiratie

urmatoare.

supla, libera, pe nas;

R=18 respiratii/min.

Obstructia cailor

Pacientul sa

- Asigur conditii

1.05.2014

respiratorii superioare

prezinte cai

corespunzatoare de

- pacientul prezinta

din cauza procesului

respiratorii liber pe microclimat in salon:

tuse cu expectoratie

inflamator manifestata nas. Evaluare la 24 temperatura optima 18-

mucopurpulenta150ml.

prin tuse cu

29 C, umiditate 60%,

2.05.2014

expectoratie

salon curat, aerisit;

ora 7,00 tusea s-a

mucopurulenta=150ml

- Educ pacientul sa

diminuat in intensitate,

foloseasca batista

expectoratia s-a

individuala de unica

redus cu 100ml.

folosinta ;

3.05.2014

- Invat pacientul sa nu

cantitatea de sputa este

inghita sputa, sa

75ml.

expectoreze in

5.05.2014

scuipatori sterile ;

cantitatea de sputa este

- Asigur pozitia

30ml

ore.

80

semisezand pentru a
favoriza eliminarea
sputei si colectez
pentru examen
bacteorologic
- Invat pacientul sa

evite schimbarile de
temperatura,
aglomeratia. Rol
delegat:
La indicarea medicului
administrez :
- AMPICILINA 8 cps
(6-12-18-24)
- GENTAMICINA 80
mg 3f (6-14-22)
- BROFIMEN 3 tb (612-18)
- Observ efectul
medicatiei asupra
organismului
- Mentin interventiile
anterioare si in
Alimentatie

Pacientul s fie

urmatoarele 3 zile
ROL PROPRIU:

neadecvata- deficit

echilbrat

-explorez preferintele

nutritional

pacientului

Bolnavul acumuleaz
progresiv n greutate.

81

-servesc pacientul cu
alimente la o
temperatur moderat,
prezentate atragator, la
ore regulate
-las pacientul s aleag
dup gusturile sale
-urmresc cantitatea de
alimente consumate
-cntresc bolnavul
sptmnal
-mresc progresiv
valoarea nutritiv a
ratiei
-asigur necesarul de
calorii/24h
-stabilesc programul
alimentatiei (3 mese i
2 gustri la orele 8-10Insomnie din cauza

Pacientul sa

13-16-19)
- invat pacientul sa

dispneei si a tusei

beneficieze de un

practice tehnici de

- pacientul a avut un

manifestata prin ore

somn

relaxare, exercitii

somn agitat, cu treziri

de somn insuficiente

corespunzator

respiratorii 10 minute

frecvente nocturne

calitativ si cantitativ

cantitativ si

inainte de culcare ;

datorita tusei si

cu treziri repetate

calitativ

- identific nivelul si

expectoratiei, doarme

nocturne

termen de 3 zile

cauza anxietatii

4-5 ore.

1.05.2014

82

pacientului;

2.05.2014

- observ si notez

- odata du diminuarea

calitatea, orarul

dispneei si a tusei,

somnului, gradul de

pacientul are somn de

satisfacere a nevoi, de

6ore pe noapte cu

raportul somn- veghe ;

picoteli in timpul

- intocmesc un program

zilei.

de odihna

3.05.2014

corespunzator, invat

- pacientul doarme 7

pacientul sa evite

ore pennoapte, fara

picotelile din timpul

picoteli inntimpul

zilei prin activitati care

zilei.
1.05.2014

Anxietate moderata

- pacientul sa nu

sa-i trezeasca interesul.

- favorizeaza adaptarea

din cauza

mai fie anxios.

pacientului la noul

- pacientul este anxios..

necunoasterii

- sa beneficieze de

mediu

2.05.2014

prognosticului bolii

- identific cu pacientul

- pacientul isi exprima

cauza anxietatii si

nelinistea in legatura

manifestata prin teama stare de confort

si neliniste.

psihic in termen de factorii declansatori

cu prognosticul bolii ;

1-2 zile

- furnizez explicatii

- pacientul este

clare si deschise asupra

comunicativ.

ingrijirilor programate
- ajut pacientul sa-si
recunoasca anxietatea
- creez un climat de
calm si securitate
- diminuez stimulii
83

auditivi si vizuali :
zgomote, lumina
intensa
- raspund la intrebarile
pacientului, ii ofer un
Lipsa de cunostinte

Pacientul sa

climat de siguranta.
- explorez nivelul de

cauzata de

acumuleze pe

cunostinte al

are un nivel redus de

inacesibilitatea la

timpul spitalizarii

pacientului privind

cunostinte.

informatii manifestata

cunostinte despre

boala sa,

Pe parcursul

prin cunostinte

boala sa,

- stimulez dorinta de

spitalizarii

insuficiente referitoare tratament,

cunoastere ;

pacientul a acumulat

la tratamentul

necesitatea de a-si

- responsabilitati

noi

afectiunii, importanta

pastra sanatatea.

privind sanatatea ;

cunostinte despre boala

necesitatii de a invata

- verific daca pacientul

sa, tratamentul

cum sa-ti pastrezi

a inteles si daca si-a

afectiunii,

sanatatea.

insusit noile cunostinte

importanta necesitatii

La internare pacientul

de
a-si pastra sanatatea.
Masurarea functiilor vitale pentru 5 zile
T.A
Puls
d=160/90mmHg d=88p/min

Resp.
d=28r/min

Temp.
d=36,8C

Diureza
1200ml/24h

s=140/80mmHg s=86p/min
d=130/80mmHg d=80p/min

s=24r/min
d=19r/mim

s=36,4C
d=36,2C

1300ml/24h

s=130/60mmHg s=78p/min
d=125/75mmHg d=75p/min

s=20r/min
d=18r/min

s=36,4C
d=36,0C

1400ml/24h

s=130/70
s=73p/min
d=120/70mmHg d=72p/min

s=19r/min
d=18r/min

s=36.2C
d=36,3C

1300ml/24h

84

s=125/60mmHg s=75p/min
d=120/70mmHg d=65p/min

s=17r/min
d=16r/min

s=36,4C
d=36,5C

s=120/60mmHg s=62p/min

s=18r/min

s=36,7C

1200ml/24h

CAPITOLUL VI
EDUCATIA PENTRU SANATATE A PACIENTULUI CU BPOC
Asistenta medicala participa la prevenirea imbolnavirilor aparatului respirator,
la ingrijirea bolnavulor cu afectiuni acute cronice si la reabilitarea celor cu
incapacitate cronica. Prevenirea bolilor aparatului respirator pesupune
cunoasterea factorilor nocivi de mediu, a grupelor populationale cu risc crescut
fata de aceste boli:
I. Masuri de profilaxie primara constau in reducerea numarului de cazuri noi de
imbolnaviri :
- prevenirea polularii atmosferei ;
- combaterea tabagismului ;
- evitarea aglomeratiei in cazul epidemiilor de gripa ;
- evitarea frigului, aerului poluat;
- respiratie corecta pe nas cu o postura corecta a toracelui, camera cu umuditate
corespunzatoare, temperatura mediului ambiant optima, camera aerisita.
II. Masurile de profilaxie secundara au ca obiectiv prevenirea coplicatiilor grave
in evolutia bolii existente:
- dispensarizare bolnavilor pulmonari
- efectuarea de controale clinice si de laborator periodic pentru tratarea in
faza incipienta a afectiunii pulmonare
- intarirea rezistentei organismului, gimnastica respiratorie.

85

III. Masurile de profilaxie tertiara vizeaza recuperarea cat mai rapida a

bolnavului, gratie unor tratamente specifice, in asa fel incat sa-si dobandeasca
capacitatea de munca
Educaia pacienilor reprezint o metod important de a mbunti
-capacitatea acestora de a nelege aspectele bolii, de a mbunti rata de succes
n cazul edinelor de renunare la fumat, de a accepta i nelege aspectele
legate de modificrile aprute n starea de sntate i de a face fa mai uor
exacerbrilor
Educaia pacientului ajut la mbuntirea modului de nelegere a bolii, a
abilitii de a se mpca cu boala.
Educaia principal modalitate de susinere a renunrii la fumat, iniiere de
discuii, aprofundare a recomandrilor i n final un management mai bun al
exacerbrilor.
Educaia pacientului cuprinde mai multe elemente:
- rspunsuri la ntrebrile pacientului (i ale familiei) despre boal, restricii
i medicaie (efecte terapeutice, posibile efecte adverse)
- informaii i sfaturi pentru evitarea factorilor de risc
- instruirea tehnicii de administrare inhalatorie a medicaiei
- asigurarea c pacientul are un plan scris de management al bolii
- recunoaterea exacerbrilor i tratamentul acestora
- stimularea activitii fizice.

86