Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jocuri Matriceale
Jocuri Matriceale
Not
am cu
i; i
Multimea
= f i gi2N este partida realizata. C
stigul obtinut de juc
atorul
i este ui ( ) :
Sistemul
P i
=
i ; u i2N
se numeste joc n forma normala de p persoane.
Jocul se numeste joc cu suma nula dac
a:
P
1
2
p
u ( )+u ( )+....+u ( ) = 0; (8)P2 P
:
este joc nit dac
a toate multimile strategiilor pure 1 ; :::; p sunt nite.
Un joc nit
a persoaneP
se mai numeste joc bimatricial deoarece, preP de dou
supunnd 1 = f& 1 ; :::; & m g si 2 = f 1 ; :::; n g forma sa normal
a se reduce la
dou
a matrice (de tip m n) : A = (aij ) si B = (bij ) unde aij = u1 (& i ; j ) ; i =
1; :::; m; j = 1; :::; n si bij = u2 (& i ; j ) ; i = 1; :::; m; j = 1; :::; n:
Un joc de dou
a persoane nit si cu sum
a nul
a (deci cu A + B = 0)
se numeste joc matriceal, deoarece forma sa normal
a se reduce la matricea A.
Cstigurile juc
atorului 2 sunt date de matricea B = A.
Dac
a partida se incheie prin cte o alegere, se spune c
a juc
atorii au la dispozitie strategii pure. Cnd partidele se repet
a, juc
atorii pot alege strategii pure cu
anumite frecvente sau probabilit
ati si atunci se spune c
a utilizeaz
a o strategie
mixt
a. O strategie
mixt
a
(sau
strategie
aleatoare)
a
juc
a
torului
i
este o probP
abilitate pe i : De exemplu, dac
a juc
atorul i are o multime nit
a de strategii
pure
P
timea strategiilor sale mixte este:
i = f 1 ; :::; m g atunci mul
m
P
f = x 2 <m = x 0; P xk = 1 :
i
k=1
tatea ca juc
atorul i s
a foloseasc
a strategia pur
a k : Strategia mixt
a (0; :::; 1; :::; 0)
care const
a n alegerea sigur
a a strategiei pure k se poate identica cu k deci
P
P
f : ntr-un joc bimatriceal (A; B), dac
a juc
atorii folosesc respectiv stratei
i
giile mixte x = (x1 ; :::; xm )T si y = (y1 ; :::; yn )T atunci cstigul juc
atorului i este
o variabil
a aleatoare cu media :
f1 (x; y)
u
Jocul
f2 (x; y)
u
m X
n
X
aij xi yj = xT Ay
i=1 j=1
m X
n
X
bij xi yj = xT By:
i=1 j=1
n
o
f ; uei
e= P
i
i2N
Jocuri matriceale
ntr-un joc matriceal particip
a doi juc
atori (I; II), cu interese
opuse , ecare dispunnd de un num
ar nit de strategii. Dac
a juc
atorul I are m
strategii si juc
atorul II; n strategii atunci sunt posibile m n situatii. Functia
de cstig a primului juc
ator pe multimea de situatii este dat
a de o matrice m n;
A = (aij ) :
Pentru juc
atorul II matricea de cstig difer
a doar prin semn. Dac
a juc
atorul
I alege strategia i iar juc
atorul II strategia j, cstigul juc
atorului I este egal
cu aij iar cel al juc
atorului II este egal cu -aij :
Teoria jocurilor matriceale porneste de la supozitia c
a juc
atorul I se str
aduieste s
a-si asigure un c
stig garantat ct mai mare, iar juc
atorul II, o pierdere
garantata ct mai mica. Este un principiu de comportare caracterizat prin prudenta si dorinta de securitate mpotriva celor mai proaste situatii.
Dac
a juc
atorul I alege strategia i, atunci oricare ar strategia j aleas
a de
juc
atorul II, cstigul minim (sigur) pe care-l poate obtine (n situatia cea mai
nefavorabil
a) este:
i
= min aij :
1 j n
1 i m
= max
min aij :
1 i m1 j n
Strategia pur
a astfel determinat
a se numeste strategia maxmin.Decizia maxmin
este optima n sensul urm
ator: ea garanteaza un cstig cel putin egal cu vI ; n
timp ce pentru orice alt
a decizie exist
a riscul de a obtine mai putin dec
at vI :
Deci vI este cel mai mare cstig pe care juc
atorul I l poate obtine n mod sigur
indiferent de valoarea j.
Analog, dac
a juc
atorul II alege strategia j, oricare ar strategia i aleas
a de
juc
atorul I, pierderea maxim
a pe care o poate el avea este:
j
= max aij
1 i m
1 j n
= min
max aij :
1 j n1 i m
Strategia pur
a astfel determinat
a se numeste strategia minmax. Strategiile
maxmin si minmax sunt atractive prin aceea c
a ofer
a securitate. Este adev
arat
a
relatia vI vII adic
a:
max minaij
i
min maxaij :
Dac
a vI = vII = ai0 j0 strategiile corespunz
atoare i0 si j0 se numesc strategii
optime pure, (i0 ; j0 ) se numeste solutia jocului, num
arul v = ai0 j0 se numeste
valoarea jocului. Deci situatia cea mai favorabil
a n acela
si timp pentru ambii
juc
atori este aceea cnd se pot folosi anumite strategii i0 ; j0 pentru care
(1)
adic
a juc
atorul I s
a poat
a primi valoarea v, iar juc
atorul II s
a-l mpiedice s
a
primeasc
a mai mult de v. Situatia (i0 ; j0 ) este o situatie de echilibru, nici unuia dintre juc
atori nu-i convine s
a-si schimbe strategia, dac
a adversarul nu-si
schimb
a optiunea. Egalitatea (1) se realizeaz
a dac
a si numai dac
a matricea A
are un element sa adic
a un element ai0 j0 care este cel mai mic n linia sa si cel
mai mare pe coloana sa.
n general, pe o suprafata punctul care se bucur
a de proprietatea c
a este
n acelasi timp punct de minim pe o directie si punct de maxim pe directia
perpendicular
a se numeste punct sa, ntruct suprafata respectiv
a se prezint
a
geometric sub form
a de sa.
Teorema 1.
Conditia necesara si sucienta ca
max minaij = min maxaij
i
este ca sa existe un punct (i0 ; j0 ) 2 f1; :::; mg f1; :::; ng astfel nct aij0 ai0 j0 ai0 j
oricare ar i 2 f1; :::; mg si j 2 f1; :::; ng :
Observatie
Dac
a matricea nu are un element sa, ca de exemplu matricea
1
1
1
1
Strategii mixte
Cnd partidele se repet
a, juc
atorii pot alege strategii pure cu anumite frecvente
sau probabilit
ati si atunci se spune c
a utilizeaz
a o strategie mixt
a. O strategie
mixta (sau strategie aleatoare) a juc
atorului I este o probabilitate pe multimea
sa de strategii pure
X = f 1 ; :::; m g. Multimea strategiilor sale mixte este:
e=
X
x 2 <m =x
0;
m
P
xk = 1 :
k=1
tatea ca juc
atorul I s
a foloseasc
a strategia pur
a k : Strategia mixt
a (0; :::; 1; :::; 0)
care const
a n alegerea sigur
a a strategiei pure k se poate identica cu k deci
e
X X:Analog,
multimea strategiilor mixte pentru juc
atorul II este:
Ye =
y 2 <m =y
0;
n
P
yk = 1 :
k=1
T
(1)
F (x; y) =
n
m X
X
aij xi yj = xT Ay
i=1 j=1
e si y 0 2 Ye
se numeste extensia aleatoare a jocului. Strategiile mixte x0 2 X
care veric
a relatia :
(2)
F (x; y 0 )
f si y 2 Ye
F (x0 ; y); (8) x 2 X
F (x0 ; y 0 )
se numesc strategii mixte optime, (x0 ; y 0 ) este solutia jocului, iar v = F (x0 ; y 0 )
este valoarea jocului.
Jocul matriceal
(aij + k)i=1;m ; k 2 <;
j=1;n
(3)
si
8
>
>
>
<
v6
m
P
>
>
>
:
i=1
x0i
m
P
i=1
aij x0i ; j = 1; n
x0i = 1
0; i = 1; m
8
>
>
>
>
<
(4)
v
n
P
>
>
>
>
:
j=1
yj0
n
P
j=1
aij yj0 ; i = 1; m
yj0 = 1
0; j = 1; n:
0; :::; 1; :::; 0
; i = 1; m si y =
0; :::; 1; :::; 0
; j = 1; n:
m
>
P
>
>
x0i = 1:
:
i=1
5
6 9
6
4 8
8
j
3
6 9 4
5 4 8 7
7
7 9 9 5
6; 5 5 7
7
4
4
7
5
= min aij ;
1 j 4
= max aij ;
1 i 4
max
1 i 4
= 7;
min
1 j 4
= 7:
Punctul de echilibru al matricii este (3,2), iar strategiile optime pure adoptate
de juc
atori, sunt 3 si 2. Valoarea jocului este v =7. P
artile aate n conict
trebuie s
a nteleag
a c
a dac
a nu respect
a strategiile maxmin si respectiv minmax
recomandate de teoria jocurilor, ele pot s
a piard
a mai mult. ntr-adev
ar, primul
juc
ator trebuie neap
arat s
a aleag
a strategia 3 si s
a nu ncerce s
a joace o alt
a
strategie, de exemplu 2, pentru c
a juc
atorul II, alegnd strategia 2, l-ar obliga
s
a primeasc
a numai valoarea 5.
Dominare. Spunem c
a linia i a matricei A domina linia k dac
a
aij akj
pentru toti j si
aij > akj
pentru cel putin un j.
Analog spunem c
a o coloan
a j domina coloana l, dac
a
aij ail
pentru toti i si
aij < ail
pentru cel putin un i.
n concluzie, o strategie pur
a (reprezentat
a printr-o linie respectiv o coloan
a)
domin
a o alt
a strategie, dac
a este cel putin la fel de bun
a ca aceasta si n unele
cazuri mai bun
a. Prin urmare, un juc
ator nu va folosi strategii dominate, ci va
lua n considerare numai strategiile sale nedominate.
Observatie
n problema 1, linia 3 domin
a liniile 1 si 4. Juc
atorul I nu va folosi niciodat
a
strategiile 1 si 4. Ele pot eliminate.
Problema 2
Fie jocul matriceal:
1
6 3
6
4 2
3
j
6
3
1
4
0
5
0
5
6
3
3
6 7
7
9 5
7
0
3
0
3
a12
a22
Dac
a acesta are un punct sa, problema are solutii optime n strategii pure. Dac
a
jocul nu are punct sa atunci strategiile optime x0 = x01 ; x02 si y 0 = y10 ; y20
au toate componentele strict pozitive si n plus veric
a sistemele (3) si (4) cu
egalitate. ntr-adev
ar, presupunem prin absurd c
a:
a11 y10 + a12 y20 < v
a21 y10 + a22 y20 v:
Valoarea v a jocului este
v
= a11 x01 y10 + a12 x01 y20 + a21 x02 y10 + a22 x02 y20 =
= x01 a11 y10 + a12 y20 + x02 a21 y10 + a22 y20 :
a
Dar x01 > 0 si x01 + x02 = 1: Rezult
v < x01 v + x02 v = x01 + x02 v = v
(absurd).
Analog se obtine:
8
< a11 x01 + a21 x02 = v
a12 x0 + a22 x02 = v
: 0 10
x1 + x2 = 1:
A=
strategiile juc
atorului I veric
a relatiile:
8
< a1j x1 + a2j x2 v ; j = 1; n
x1 + x2 = 1
:
x1 0; x2 0:
Rezult
a inecuatiile
8
< (a1j a2j ) x1
x1 0
:
x1 1
v + a2j
0 ; j = 1; :::; n
n
P
>
>
yj = 1:
:
j=1
Componentele yj0 ale strategiei optime y 0 sunt nule pentru acele strategii pure j
pentru care a1j x01 + a2j x02 > v pentru a-l mpiedica pe primul juc
ator s
a cstige
mai mult dect valoarea v: Metoda grac
a se poate aplica si pentru rezolvarea
jocurilor de ordin m 2.
5
10
0
1
si B =
4
0
12
2
Primul juc
ator poate obtine n mod sigur actionnd individual
max minaij =max f0; 1g = 1 folosind strategia a-2-a iar cel
alalt juc
ator
i
10