DE LA ZAMOLXE LA ISUS HRISTOS

Pr. DUMITRU BLASA

Ideea central ce ne-o transmite n mod convingtor e aceea c poporul roman are nu numai o
vechime si o permanent multimilenar pe aceste locuri, ci si o cultur popular cu adnci rdcini n
timp si ramificatii n spatiu. Printele D. Blasa sustine, c strmosii nostri au creat valori spirituale,
care au constituit baza medicinei, dreptului si filosofiei europene. Din punct de vedere religios supune
atentiei noastre ipoteze surprinztoare privind demonologia popular, moroii ,strigoii, farmecele si
vrjitoriile, zodiile si incinerrile, vindecrile prin bioenergie, etc. Pn la publicarea integral a
lucrrii, paginile difuzate prin editura noastr strnesc curiozitatea si interesul cititorilor, mbogtindule universul spiritual si ntrindu-le credinta n Adevratul Dumnezeu .
Pr. Al. STNCIULESCU-BIRDA
ZAMOLXIS
nvat c nici el, nici adeptii si, nici unul din urmasii acestora nu vor muri, ci vor merge
ntr-un loc anume, unde vor tri pururi si vor avea parte de toate buntturile lumii (Fontes, I, 49)
Zamolxis, la Geti le-a ntocmit legile (), convingndu-i c sufletul e nemuritor () si le-a
scris legile (Fontes, i ,19)
Pliroma : mprtia luminii, a tuturor bunurilor eterne .
IISUS HRISTOS
nvat : Cel ce crede n Mine, chiar de va muri, va tri (). Eu le dau viata vesnic si nu vor
pieri niciodat .
Dar : cei ri vor merge la osnda vesnic, iar dreptii la viata vesnic (Ev. Matei, 25, 46)
mprtia Cerurilor : Cele ce ochiul nu a vzut, urechea nu a auzit si la mintea omului nu s-a
suit, aceea gteste Dumnezeu celor ce-L iubesc pe el (I. Corint, 2, 9).
VECHEA EUROPA
Se istoriseste c e o tar pe care oamenii de stiint, prntre care Marija Gimbutas din Los
Angeles, au numit-o VECHEA EUROP. Aceasta era odinioar, demult, frumoas si bogat : pduri
imense cu pomi roditori, cu vnat de tot felul cu ape si ruri, care din cnd n cnd vrsau la maluri
bucti de aur. Aveau locuitorii Vechii Europe scaune de aur, cum nu avea nici o alt tar de pe lume. Se
dusese vestea despre ea peste nou tri si nou mri.
CETATEA MUIERII
Si mai frumos era faptul c tara aceasta era condus de o regin fecioar.
Cetatea ei de resedint se numea cum se numeste si azi, CETATEA MUIERII.
Drumul pe care ea se plimba de la munte pn la mare, prntr-un cmp de flori, se numeste si
azi DRUMUL MUIERII.
Pestera n care se adpostea iarna pe cumplitele geruri, se numeste si azi PESTERA MUIERII.
Unii nestiutori ai trecutului multimilenar o numesc PESTERA MUIERILOR.
Aceast muiere minunat da legi si conducea regatul feminin n Vechea Europ. Brbatii si
toate celelalte muieri ascultau de glasul si dispozitiile ei.
HESTIA-(VESTA)
Documentele literare ale trecutului ndeprtat al Vechii Europe, dintre multele regine care au
condus acest regat feminin nu ne-au pstrat dect un singur nume acela al Hestiei sau Histiei, pe care
altii au numit-o, mai trziu Vesta. Era tnra regin, o fat frumoas. Dect ea alta mai mndr nu se
vzuse. Obrajii ei erau mai curati dect floarea crinului. Dup gropitele din obraji prea c ntotdeauna
e vesel, desi de multe ori avea de rezolvat probleme grele. Ochii ei erau albastri ca cerul si prul ce-i
ascundeau umerii era mai frumos dect borangicul si dect aurul Alutului sau Crisurilor care adpau
grdinile din tara sa. Tnra Hestia era nalt si cu mijlocul ca inelul. Vorbele ei domoale erau mai
dulci dect mierea fagurilor de albine. Cntecele ei treceau peste cmpii si rsunau prntre crestele
muntilor. n zilele de srbtoare, dup ruga ctre Zeul Soare, mergeau pe un podis plin de mrgritar si
n jurul Hestiei se strngeau toate fetele si feciorii, grmad. Se dusese vestea n ntreaga lume despre
farmecul ei si toti ar fi voit s le fie mireas, s asculte de glasul ei si chiar s-l slujeasc n cetate si n
Sfat. Dar mama Hestiei al crei nume crtile nu ni l-au pstrat, ntr-o zi s-a mbolnvit. n zadar
frumoasa printes s-a rugat la Zeul Soare, cci ntr-o zi mama ei si-a luat zborul spre alte zri, lsnd
cenusa ca o simpla amintire. I se prea c o aude pe marea regina c o striga din cnd n cnd : Hestia,
1

Histia, Istia, Vesta, cum o alintaser prietenele ei de joac, n muntii Carpatilor, pe dealuri sau chiar
pe malurile Istrului.
HESTIA (HISTIA, ISTIA, VESTA) CEA DINTI REGIN CUNOSCUT NOMINAL A
STRMOSILOR GETO-DACILOR (ANTE 2000, .d.Hr.)
Se obisnuise cu colegele si cu colegii de joac. Toate-i ziceau Regina noastr. Acum era
destul de mare si admirat pentru ntelepciunea si priceperea ei. Ceva mai mult : Sfatul Muierilor chiar
a ales-o ca s le conduc tara n locul mamei sale. Zadarnic a ncercat s raman fr griji multe si fr
povar de regin. Btrnele, Babele cum li se zicea obisnuit pe atunci (si nici una nu se supra de
aceasta), ajutau tnra regin. Nu era usor s formulezi niste precepte de conduit, pe vremea cnd
numai cteva stiau s scrie si s citeasc. Dar pe atunci, lumea nu era asa de dusmnoas, de
invidioas, ca astzi. Feciorii printeselor din lumea ntreag auziser de prea frumoasa Ileana
Cosnzeana, cum va fi cunoscut tnra regin mai trziu, n Cntecele populare. Nu era mai mare
srbtoare n cinstea Soarelui, la care tineri cavaleri, bieti si fete, pe cai nzdrvani s nu bat la
poarta cettii. Toti veneau cu alai si cereau mna tinerei si prea frumoasei regine, a Vechii Europe.
FT-FRUMOSFIUL SOARELUI
Dntre toti, unul i s-a prut demn de a o ajuta la conducerea Regatului. Acesta era Luceafrul,
Fiul Soarelui. Soarele era cel mai puternic dintre toti zeii si lui i se nchinau toate popoarele
pmntului. n betia ncnttoare a frumusetii cerului, s-a auzit un glas de rug : Tu, print al Cerului
albastru, rmi n munti, aicea lng mine si s schimbm numele cettii. S-i zicem Cetatea Printului
din cer. S schimbm numele Drumului Muierii si s-i zicem Drumul Craiului. Toate ale mele ti le dau
tie, c esti att de frumos!, S nu te aud, cci am picat din cer fr stirea lui si ne va pierde pe
amndoi. N-a terminat bine aceste cuvinte Ft-Frumos, fiul Soarelui, si-a luat zborul spre cer. Si s-a
tot dus, s-a dus asa cu chipul preafrumoasei regine n inima lui.
DIN NOU LA PESTERA MUIERII
Dar a venit Baba Iarna, cu nor, cu ploi si cu zpad. Zeul Soare se vedea tot mai rar, iar
Luceafrul rar de tot, cteva clipe, cnd cerul nsenina. nghetul a fcut-o pe Hestia s se retrag cu
fetele ei, cu oitele si caprele, n Pestera Muierii. Rezidase acolo o alt regin, o muiere, o amazoan, n
toat Vechea Europa era cunoscut aceast grot sub numele de Pestera Muierii.
Afar era ger cumplit. Deodat, intr un cntec fermector pe sub acoladele pesterii, prntre
stalcticte si stalagmite ce luminau ca niste candelabre magice. A aprut Ft-FrumosFiul Soarelui.
Toat pestera s-a luminat. A ngenuncheat n fata tinerei regine si i-a zis n rugciune : Hai cu mine,
vino cu mine n cer si amndoi vom lumina pmntul si regatul tu! Fetele toate au nceput s plng,
vrstnicle si babele au nceput s boceasc si s-o implore s nu plece. Cci vor veni alte amazoane si le
vor robi. Auzi, tu, Ft-Frumos, aceste glasuri? Dac m iubesti cu adevrat, adu-mi si mie o frm
din focul cerului si din lumina binefctoare a tatlui tu, a zeului nostru, ca s avem si noi pmntenii
cldura si lumina, mai ales pe cumplitele geruri, cnd apele ngheat, cnd zeul nostru nu se mai
vede! Tu, Cosnzeano, m-ai nduplecat. ti aduc n dar o flacr din focul ceresc, dac te
legtuiesti,c vei avea grij ca s nu se sting niciodat si din el vei da la toate suratele tale, ori de cte
ori vor avea nevoie. Dar dar, va trebui sa rmi regin-fecioar pe toat viata ta pmnteasc. Si
Si, cndva ne vom ntlni n Pliroma!
A urmat o tcere adnc, o tcere ca de mormnt. Si un glas domol s-a auzit din buzele neprihanite!
RMN FECIOAR
REGINA FECIOAR, PREOTEASA LA VATR FOCULUI SACRU
Si Ft-FrumosFiul Soarelui, iute ca gndul a iesit din Pestrea Muierii, a urcat la cer. Cu
mestesug divin a rupt o frm din trupul zeului Soare, a fcut o vatr rotund ca o farfurie mare, a
asezat pe ea frma de foc. Si ca un fulger a cobort pe Terra. A mers la gura Pesterii Muierii,
ntunericul a disprut si de aceast dat. O cldur binefctoare a cuprins ntreaga grot. Regina
Hestia-Vesta i-a iesit n cale. Feciorul SoareluiFt-frumos i-a prezentat vatra cu focul sfnt prin
fulger adus din cer. Si i-a zis : S ai grij s nu se sting niciodat. De aici s duci la Cetatea Muierii,
unde ai resedinta de var. S rnduiesti acolo ucenice de-ale tale, care s aib grij ca nici acolo focul
s nu se sting niciodat. n var s mergi Sus, n Corona Montarum. Acolo, sus pe munte n
Cogheonon, pe o vatr de piatr s asezi jar si flcri din Focul Sfnt. Acolo s ziditi cetate nou si
Cas sfnt. Dar nu numai acolo, ci unde vei crede tu sau urmasele tale, fecioare curate s fac vetre
noi, s ntertin focul sfnt si neptat. Din jarul focului s dati la toti cti vor avea nevoie de lumin si
2

caldur. Asa voi face! De nu, vei da seama dup moarte trupeasc, n Pliorma, unde ne vom
ntlni. A urmat o tcere adnc si glasul Estiei, curat si dulce s-a auzit peste ntreaga Terra : Asa voi
face! Din focul acesta sfnt voi duce n Cetatea Muierii si voi lsa fecioare s aib grij, s nu se
sting, s nu se sting niciodat, niciodat. Voi merge n Coroana Muntilor si voi zidi vatr de piatr,
unde voi aseza cu minele mele jar din focul sfnt. Aici frma de soare va fi mai ferit de oamenii ri,
care vor rvni la tot ce voi realiza cu ajutorul sorilor din regatul meu.
Si Fiul Soarelui, asa cum venise, si-a strns razele de lumin si ca fulgerul, a urcat ntre
planete, sus, tot mai sus.
A trecut mult vreme. n fiecare vatr era un Soare n miniatur. Dac n vetrele caselor de rnd
focul se mai stingea, n Cetatea Reginei el era ntertinut cu sfintenie de un grup de fecioare-preotese,
care slujeau Reginei Hestia-Vesta.
Frumoasa regin, Marea Preoteas a strmosilor Geto-Dacilor, Hestia, cu soborul Muierilor, al
Babelor conducea regatul feminin n Vechea Europ. mpreun au alctuit un cod de legi ce s-a numit
codul belaginelor (=al legilor frumoase). Acest cod a stat la baza regatului strmosilor Geto-Dacilor
si din el s-au inspirat tacit cei mai multi din legislatorii popoarelor antice.
HESTIA-VESTA ZEIT A FOCULUI
Frumoasa Regin, Marea Preoteas s-a bucurat de atta consideratie c dup moarte a fost
zeificat, a devenit zeit a Focului, zeit a Vetrei si era nelipsit n orice cas. n vatra de pe Coghenon,
alte fecioare, alte preotese au ntertinut, dup legmant focul sacru, lang Soarele de andezit. Dar cum
neamul Dacilor era cel mai numeros dup acela al Indienilor (Herodot), au dus cu ei focul n ntreaga
lume si cultul Zeitei lor.
O ZEIT FURAT(sec.8-7,i.d.Hr.)
Foarte repede, cultul Focului si al Zeitei Hestia-Vesta s-a rspndit n lumea ntreag. S-ar zice
c dup sute de ani, din neglijent focul se stinsese si era mare lipsa lui. Un fulger din cer a incendiat o
pdure si focul sfnt s-a aprins din nou n vetrele sfinte. Alte fecioare, preotese, vestale au ngrijit de
focul sacru. Cu circa 8-7 secole nainte de Hristos, poetul Hesiod, constatnd c n lumea de limba
greac ptrunsesera o multime de zei, care nu aveau legtura unul cu altul, a fcut ordine. A alctuit
o genealogie fictiv a zeilor. Ea nu a avut nimic n comun cu realitatea si cu neamul din care zeita sau
zeul descindea. Astfel dupa teogonia alctuit de preotul amintit, toti au fost crescuti ca fiind urmasii
lui Cronos dup cum la latini, mai trziu, vor fi socotiti urmasi ai lui Saturnus.
n aceast genealogie fictiv, fosta regin Hestia dup artificiul lui Hesiod, apare ca fiica cea
mai mare a lui Cronos, sor a lui Zeus, dup cum tot ea, dup acelasi procedeu artificial la romani a
fost socotit fiica lui Saturn. Acesta pe parcurs a fost identificat cu Cronos al Grecilor.
n vechea Dacie nord-dunarean, Hestia avea un templu la Sarmizegetusa Regia, Soarele de
andezit de form circular trebuie pus n legtur cu Zeita Vetrei. Alte vetre circulare sau n form
de potcoav, pot fi puse n legtura cu templele Hestiei. Grecii i ridicaser un lcas la Delphi. Romanii
i zidiser dou n inima imperiului. Ele au fost reproduse de marele arhitect Palladio. Cel dinti
templu n Roma fusese ridicat de Numa(i) Pompilius (715-673 i. Ch.). Dup izvoarele literare antice,
cea dinti slujitoare a focului sacru , cea dinti mare preoteas cunoscut nominal a fost regina
Hestia(Vesta) strmoasa Geto-Dacilor. Un element de cultur esential ce porneste din inima Daciei!
E bine s se stie c Rea Silvia, mama celor doi gemeni, Romulus si Remus, a ucenicit la templul
zeitei Hestia(Vesta), fosta regin a strmosilor Geto-Daciei.
REGELE ZAMOLXIS(c. 1300 .d.Hr.)
Iubite cititor, de pe orice punct al Terrei ai fi, afl c documentele literare antice au consemnat
numele a 3 mari reformatori legislatori :
1.ZARATHUSTRA, mare preot rege si mare legislator, zeificat n Iranul arhaic.
2.ZAMOLXIS sau Zalmoxis, mare preot, mare rege si mare legislator, zeificat dintr-o mare
parte din Traco-Daci.
3.MOISE (Moshe), mare preot, mare conductor si mare legislator la Evrei.
I-am prezentat n ordinea n care au fost citati ntr-un vechi document literar pe care l-am
amintit cnd am vorbit despre regina Hestia(Vesta). Toti 3 au trit n jurul sec XIII.
ZAMOLXE. Desi manualele de istorie daco-roman nu aminteste nici mcar n treact de
regina Hestia(Vesta), si nici de Zamolxis ca rege, am urmrit n materialele documentare si acest
strlucit pesonaj. Despre el s-a vorbit numai ca mare legislator. Robia peninsularilor, rzboaiele
3

imperiilor, al cror rezultat a fost mprtirea Daco-romniei ntre cele 3 mari imperii : Imperiul
Roman de Apus, Imperiul Rusesc si Imperiul Turcesc.
Aceast robie a creat un complex psihologic de inferioritate, care s-a transmis si actualelor
generatii. Asa se face c nici astzi, cercettorii promovati de cele mai multe ori politic, nu se pot tine
n pozitie vertical, nu stiu c Hestia(Vesta) a fost regina strmosilor Dacilor, nu stiu c Zamolxis a
fost regele Dacilor, desi au fost mari personalitti care au sustinut acest adevr nc din sec. XVIII.
Huszti Andras n 1971, scrie c Zamolxe ar fi fost primul mare rege al Dacilor () n anul
1402 (d. Hr. v. Mircea Musat, Izvoare, 92-93). Iosif C-tin Drgan, marele tracolog, nc din 1980
a spus si a scris rspicat c Zamolxis a fost regele Dacilor si totusi n manualele de istorie se ncepe din
jurul anului 300, cu Dromichaetes. Altii ncep mult mai trziu, cu Burebista iar altii chiar cu Decebal,
de la luptele lui cu Traian.
Dar s revenim la Zamolxe si s analizm cteva informatii documentare din care reiese clar c
Zamolxis a fost primul rege cunoscut nominal al Dacilor.
Da! Zamolxe a fost mare preot, mare rege si mare legislator. Unii dintre Geti l cunosteau si
sub numele de Gebeleizis (Fontes,I,49). Mai nti precizm c Zamolxe era get adic dac
(Fontes,I,189). El a trit cu mult nainte de Herodot si de Pitagora. Adugam aici si rationamentul lui
Iosif C-tin Drgan : Nu putea s fie zeu (zeificat), dac nu era rege, cci dup obiceiurile antice regii
erau adesea zeificati (Noi tracii,1983,pag.9). Ceea ce e si mai important, e faptul c Zamolxis a
fost un mare crturar.
CEA DINTI SCOAL CU LOCAL PROPRIU N DACIA (c. 1300 .d.Hr.)
Din activitatea didactic a lui Zamolxis, interesant e si faptul c a cldit o cas pentru
adunrile brbatilor, n care (se spune) c i primea () pe fruntasii trii, nvtndu-i c nici el,
nici oaspetii si si nici unul din urmasii acetsora nu vor muri, ei vor merge n anume loc, unde
vor tri pururi si vor avea parte de toate bunttile (Fontes,I,48-49). Dac avem n vedere c mult
mai trziu marii dascli greci si tineau lectiile n grdinile publice (Academos) si prin simplete, cu
auditoriu compozit, putem aprecia caracterul scolii zamolxiene, bine orientat si cu un scop precis,
programatic. Mestesugul de a face discipolii si nemuritori, era defapt o cunoastere (n greceste :
gnoza) si ea apartine numai celor initiati. Aici se predau : scrisul, cititul, psihologia, matematicile,
astronomia, medicina, etc.
Sf. Clement Alexandrinul, unul din cei mai de seam profesori ai Scolii din Alexandria, scrie c
GETO-DACII AU GUSTAT DIN FILOZOFIE, n timp ce Jordanes spune c Getii erau instruiti N
APROAPE TOATE RAMURILE FILOSOFICE (Fontes,II,417) M ntreb : De ce istoricii nu iau
n considerare aceste splendide aprecieri?! Cu scoala Zamolxian se face nceputul Gnosticismului,
despre care vom vorbi mai jos.
BELAGINELE SAU LEGILE FRUMOASE
Cele mai elementare cunostinte ce trebuia s le posede orice dac erau Legile frumoase sau
Belaginele. Era un cod care cuprindea norme de comportare a cettenilor regatului dac si ele fuseser
alctuite initial de zeita Hestia(Vesta). Un scriitor din jurul anilor 21 .d.Hr. ne informeaz c la asa
numitii Geti, care se cred nemuritori, Zamolxe sustinea si el c a intrat n legtur cu Hestia, care i-a
predat Legile frumoase (Belaginele), dup cum Moise le primise de la Iahve (Fontes,I,189)
Alt scriitor antic, anume Iamblichos ne spune, textual : Zamolxis () le-a ntocmit legile,
cum am artat la nceput si a ndemnat la brbtie pe concettenii si, convingndu-i c sufletul e
nemuritor () si pentru c a nvtat pe Geti aceste lucruri, si le-a scris legile, e socotit de ei drept cel
mai mare dintre zei (Fontes,II,19). Si pentru c Zamolxe ca mare preot, observa c dacii uitaser
sfaturile ce le daduse Hesta-Vesta, s-a hotrt s urce la tronul zeitei, undeva spre Pilorma. Si a
ntlnit-o n cereasc strlucire si nentrecut frumusete, asa cum era de mii de ani. Si Zamolxe a
cuvantat : Zeit a cerului, Slujitoare a Soarelui material si Soarelui ce tine n mn Cosmosul, legile
date de tine au fost uitate. Eu le mai stiu dar as vrea s le scriu chiar asa cum ni le vei porunci tu!,
Scrie!
Si marele Preot Zamolxe a scrie aceste legi, (Belaginele)-Legile frumoase, dup care s-a
condus Statul dac si ele s-au rspndit n lumea ntreag. Retim faptul c legile Dacilor au fost scrise
de Zamolxe, nu au fost predate numai oral .
Dup moarte si acesta a fost socotit de unii dintre adeptii si, zeu. Pe parcurs, zeita Hesta-Vesta
a fost eclipsat de acest mare preot si rege .
4

C si Histia(Vesta), Zamolxe dispunea de acea teuenergie spiritual cu care a intrat n fiinta

poporului dac, cat si a popoarelor nconjurtoare.
JURMNTUL MEDICILOR DIN SCOALA ZAMOLXIAN SI JURMNTUL LUI
HIPOCRAT
Am spus c n Scoala Zamolxian se nvta si medicina. Un fapt care nu a fost sesizat de
cercettori e acela c jurmantul pe care l depun si n prezent medicii din toat lumea cunoscut sub
numele de Jurmantul lui Hipocrat, e jurmantul pe care l depuneau medicii din scoala zamolxian,
amplificat .
Normele de comportare ale medicilor daci erau cuprinse n Belaginele pe care le-am amintit
mai sus. Ele se desprind n parte din relatarea filosofului Platon(437-347 .d.Hr.), care pune n gura
arhicunoscutului ntelept Socrate(469-399 .d.Hr.) urmtoarele : Eu (Socrate) am nvtat aceast
incantatie, acolo n oaste, de la un medic trac unul din ucenicii lui Zamolxis, despre care se zice c i
face pe oameni nemuritori. Spunea tracul acela c (medicii) grecii aveau dreptate s cuvnteze, asa
cum v-am nvtat adineauri. Dar, Zamolxis, regele nostru, adaug el, care e si zeu, ne spune c dup
cum nu trebuie s ncercm a trata ochii, fr s tinem seama de cap, nici capul nu poate fi tratat
netinndu-se sema de corp, tot astfel trebuie s-i dm ngrijirea trupului, dimpreun cu sufletul. Si iat
pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli : (anume) pentru c ei nu se cunosc ntregul
pe care l au de ngrijit. Dac acest ntreg e bolnav partea nu poate fi sntoas. Cci, zicea el (medicul
ucenic din scoala zamolxian), toate lucrurile bune si rele-pentru corp si pentru om n ntregul
su-vin din suflet si de acolo curg (ca dintr-un izvor) ca de la cap la ochi . Trebuie deci-mai ales, n
primul rnd s vindecm izvorul rului, ca s se poat bucura de sntate capul si tot restul
trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindec cu incantatii (descantece). Aceste incantatii sunt
vorbele frumoase, care ne fac s se nasc n suflete ntelepciune. Odat ivit aceast si, dac struie,
e usor s se bucure de sntate si capul si corpul. Cnd m nvta leacul (farmecul) si incantatiile
spunea : S nu te nduplece nimeni s-i tmduiesti capul cu acest leac, dac nu-ti ncredinteaz
mai nti sufletul ca s i-l tmduiesti cu ajutorul incantatiei, iar acum, zicea el-aceasta e cea mai
mare greseal a oamenilor : c unii medici s caute n chip deosebit o vindecare sau cealalt (a
sufletului si a trupului). Si m povtuia foarte struitor s nu m las nduplecat de nimeni-orict de
bogat, dintr-un neam ales sau orict de frumos ar fi-s fac altfel. Deci eu, pentru c i-am jurat si sunt
nevoit s-i dau ascultare, i voi da n adevr ascultare. Si dac vrei-potrivit povetelor strinului smi ncredintezi sufletul tu, pentru a-l vrji cu incantatiile (epodele) tracului, ti voi da si leacul
pentru cap. Dac nu, nu-ti pot ajuta cu nimic, scume Cormide (101-102). (469-399 .d.Hr.)
Din cele nsirate aici s-a putut lesne observa c e vorba de jurmntul medicilor din scoala
zamolxian. Facem si o mic parantez : din citatul de mai sus reiese c folclorul daco-romn n
ceea ce priveste incantatiile (epodele) sau descntecele e atestat n vremea lui Zamolxe si nainte
de Socrate. Acele vorbe frumoase, cu care medicii daci refceau moralul pacientilor erau
descntece verificate, din care multe se pstreaz pan azi. Prin urmare literatura populara dacoromn ncepe nainte de tracul Socrate (v. Fontes,I,101-102), (469-399 .d.Hr.).
JURMNTUL LUI SOCRATE
n legtur cu lungul citat de mai sus, mentionm interventia marelui tracolog Iosif C-tin
Drgan, la Al XV-lea Congres de stiinte istorice, tinut la Bucuresti, n 1980 ntre 16-17 august :
Cultura si civilizatia dac au ajuns la un foarte nalt nivel de dezvoltare (). Tracii cultivau
astronomia, matematica, medicina. Platon i considera pe medicii traci superiori medicilor greci,
deoarece, scria el nainte de a ngriji trupul, si boala, ei ngrijeau sufletul, expresie sub care cred c
trebuie s ntelegem sistemul nervos. n orice caz e vorba de o conceptie medical foarte modern
(Noi tracii,1980, octombrie,p.3). E defapt interpretarea citatului pe care noi l-am prezentat mai sus. n
legatur cu aceast psihoterapie, nainte de a se administra pacientului medicamentele (farmecele
propriu-zise), amintim c n Crestinism se mentioneaz Mrturisirea si iertarea pcatelor,
vindecarea sufletului uman. Preotul ca medic sufletesc trebuie s cunoasc :
1.
Boalele sufletesti ale pacientilor n general si n special, adic pcatele n formele si aparitiunile
diverse.
2.
Izvoarele si cauzele pcatelor, izvoarele pcatelor sunt slbiciunea crnii, ntunecarea mintii
si rzvrtirea voiei (). Cunoscnd spiritualul (doctorul spiritului), boala sufleteasc, izvorul si cauza
ei, s destepte mai nti n cel bolnav prin motive puternice, dorul de nsntosire, de indreptare
5

iar dup aceea s-i dea la indemn mijloacele corespunztoare pentru redobndirea snttii si
s-l conduc a-l ntrebuinta aceste mijloace si a conlucra cu mijlocul dumnezeiesc (teuenergia.
Nota D.B.) la ndreptarea sa (Am citat din Liturgica Bisericii Ortodoxe de Vasile Mitrofanovici s.a.,
Cernuti,1929,pag.814). Acestea sunt defapt metodele medicilor zamolxieni, care erau doctori
sufletesti si doctori trupesti si pe care crestinismul le-a preluat si le-a transmis doctorilor spirituali
ierarhie n general.
Din cele citate mai sus retinem mai nti constatarea filosofului Platon si a nteleptului Socrate,
dou somitti ale culturii tracice, si anume, ca medicii traci strmosii daco-romnilor de azi, ucenici ai
scolii zamolxiene erau superiori medicilor greci; c medicii traci predau ucenicilor lor leacurile
dup ce le recitau incantatiile (epodele) ; si esentialul acestui capitol anume c pregtiti pentru arta
medical nainte de a profesa depuneau jurmntul c vor tine cont de anumite ndatoriri
profesionale prevute n Codul Belaginelor (Legilor Frumoase). ntre acestea se stipulau mai nti
psihoterapia pacientului, s nu caute dac bolnavul e srac sau bogat, dac e de neam ales, dac e
frumos sau urt, ntr-un cuvnt s fie un medic ideal.
Care era formula de care aminteste tracul Socrate nu stim, dar prezentm aici Juramantul lui
Hipocrat (460-375 .d.Hr.) pe care l presteaz la nceputul carierei lor medicii din ntreaga lume si
astzi. Citm :
Jur pe Apollo medicul, pe Asclepios, Higia si Panaceea si iau ca martori pe toti zeii s
respect dup puterea mea, urmtorul legmant : S pretuiesc ca si pe printii mei pe cel care ma nvtat aceast art, s triesc n comun cu el, si dac e necesar s mpart si bunurile mele cu el
; s-i consider copiii ca pe proprii mei frati, s-i invt aceast art, dac ei astfel doresc, fr
plat sau vreo promisiune scris, s mprtsesc fiilor mei si nvttorului care m-a nvtat pe
mine si discipolilor care s-au legat ei nsisi si au fost de acord cu regulile profesiunii, iar numai
acestora, perceptele si nvtturile. Voi prescrie tratamentul pentru binele bolnavilor mei dup
cum capacitatea si priceperea SI NICIODAT NU VOI VTMA PE NIMENI. Ca s fiu pe
placul cuiva, nu voi prescrie un medicament ucigtor si NU VOI DA UN SFAT care s-i cauzeze
moartea, NICI NU VOI DA VREUNEI FEMEI un pesar pentru a-i provoca avortul. mi voi
pstra puritatea vietii mele si a artei mele. Nu voi tia ca s scot pietre, chiar la bolnavii la care
boala se manifest. Voi lsa aceast operatie s fie fcuta de cei ce practic aceasta (specialistii n
aceast art). n fiecare cas n care ajung, voi intra numai pentru binele bolnavilor mei,
tinndu-m departe de orice ademenire si mai ales de plcerea dragostei cu femei sau cu brbati,
fie ei liberi sau sclavi. Tot ce pot s aflu (poate s-mi ajung la cunostint), n timpul exercitrii
profesiunii mele, sau n afara profesiunii mele sau n relatiile zilnice cu oamenii, ceea ce nu ar
trebui rspndit, voi pstra ca tain si nu o voi destinui niciodat. DACA VOI PSTRA
ACEST JURMNT DE CREDINT, S M POT BUCURA DE VIAT SI S-MI POT
PRACTICA ARTA, RESPECTAT DE TOTI OAMENII SI DE-A PURURI, iar dac l voi
nesocoti sau l voi nclca, soarta s-mi aduc doar nenorociri
(Viorica Dnil, Engleza pentru medici, ed.II, Ed. Medicala, Bucuresti, 1981, p.17-20).
Dup ce am prezentat asa-zisul jurmnt al lui Hipocrate, prestat si azi de medicii din ntreaga
lume, ne ntrebm cnd a trit Hipocrat din Cos?
Dup concluziile celor mai de seam oameni de stiint, Hipocrate a trit aproximativ ntre anii
461-377 .d.Hr., deci la un secol dup Pitagora , Platon si Socrate, de care am amintit mai sus. Asa
cum am artat Platon a trit ntre aproximativ ntre anii 427-347 .d.Hr., iar Socrate ntre anii 469-399
.d.Hr. De fapt Platon a fost discipolul lui Socrate. Dac asa stau lucrurile, apoi jurmntul depus de
Socrate ctre medicul trac unul din ucenicii lui Zamolxis, era un jurmnt geto-dac, zamolxian, de
jurmntul lui Hipocrate nici Platon si nici Socrate nu amintesc. Ba chiar trag niste concluzii si anume
c medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli (Fontes,I,101-102). Nu cunoastem formula
jurmntului lui Zamolxis, dar comparnd cele spuse de Socrate, cu textul jurmntului lui Hipocrat,
care e n uz si azi, tragem concluzia c: Cultul lui Zamolxe ca legislator si rege, era pe ntregul teritoriu
tracic.
Grecii au fcut din Zamolxis un sclav al lui Pitagora. Herodot ns, ca un scriitor corect a scris :
Mie mi se pare c Zamolxe a trit cu mult naintea lui Pitagora. Aceasta e o afirmatie fals ca s-si
nsuseasc stiinta si cultura zamolxian tacit ca si romanii. O frumoas traditie zamolxian s-a pstrat,
departe, la captul cel apus al lumii n Spania .
6

Jurmntul lui Hipocrat din Cos nu e altceva dect jurmntul medicilor daci, zamolxieni la
care Hipocrat el nsusi trac si urmasii si au adaugat numele zeilor Apolon, Asclepios, Higia si
Panaceea, cu care religia crestin nu are n comun dect sinteza gnostic. Enumerarea zeilor astzi e o
simpla form, o scar pe care s-a ajuns la DOCTORUL CEL MARE, LA ISUS HRISTOS, a crui
teuenergie a nviat chiar mortii, ca Fiica lui Iair, Lazr s.a.
GNOSTICISMUL DACIC SI CRESTIN
Gnosticismul nseamn cunostint si ncepe cu Scoala Zamolxian n sec. XIII .d.Hr. El e un
sistem filosofico-religios care face cunoscut adeptilor si calea pe care se merge pentru a ajunge la
nemurire, n mprtia tuturor bunurilor, n Pliroma. Sufletul omului dup gnostici emn din
forta suprem, din Tenergie. El a fost o emanatie divin, bun, dar n contact cu materia a devenit robul
acesteia. Materia rea e opera uni eon, ultimul ca emanatie, numit Demiurg .
Gnosticismul Zamolxian ea un sistem dualist : spirit si materie, fiecare cu nsusirile sale
binele-rul, lumin-ntuneric, fericirea vesnic n Pliroma-deplintatea tuturor bunurilor si elementelor
bune (ale ingerilor) emanate din Tenergia Maxima, ca si deplinatatea fericirii eterne dupa nvttura lui
Isus Hristos. Un eon superior, izvorit din Tenergia Maxim era mintea, ratiunea sau cuvntul (Logosul
divin). Imperiul rului rezida n materia rea si el se cheama Kenoma. Mntuirea era conceput de
gnostici ca un proces cosmic. Ea nsemna scpare, eliberarea de materie, dizolvarea lumii
materiale, senzuale si separarea elementelor, rentoarcerea absolutului n sine nsusi. La aceasta
se ajunge prin gnoz ().
Spiritele au fost nchise n materie prin crearea lumii de ctre Demiurg (ele se gsesc n
oameni, n animale, n plante), mntuirea const n desctusarea acestor dou prti din mprtia
material a lumii si restabilirea lor n Pliroma, mprtia spiritual a tuturor bunurilor (Istoria bisericii
universale I,Bucuresti,1956,pag.115-116).
Aceasta era defapt vechea conceptie zamolxian. pentru gnosticii crestini va fi sintetizat n :
Cele ce ochiul nu a vzut, cele ce urechea nu a auzit si la mintea omului nu s-a suit. Aceast
fericire o gteste D-zeu celor ce-L iubesc pe El (I,Corinteni,II,v.9).
n Pliroma dacic era defapt tot ce emana din Binele absolut, din care se desprinseser eonii.
EONII erau figuri din vechea mitologie sau personificarea unor notiuni filosofice. Eonii provin din
principiul divin, prin emanatie, fie cte unul, fie perechi ; un eon masculin si unul feminin.
Numrul lor variaz la gnostici, ajungnd pn la 365 ceruri x 7 eoni (Ibidem). ngerii erau eoni buni.
n Dacia s-a dezvoltat Gnostcismul ofit sau naasenii. Sarpele a adus gnoza primilor oameni.
CULTUL SARPELUI
Mai nti precizm c Sabazius era un zeu frigian sau tracic si era reprezentat mai ales
ca sarpe si socotit simbol al rennoirii anuale a vegetatiei, suprapus cultului solar (Victor
Kernbach,218). Dar era si simbolul ntelepciunii.
Pe ct e de fioros, de nfricostor sarpele pentru noi, n antichitate era socotit protector,
ajuttor si chiar tmduitor. n scrierile Gnosticismului crestin apare sarpele n ntruchipare
gnostic), care a artat primilor oameni, Adam si Eva, gnoza (termen grecesc)-cunostinta binelui si
rului. Sarpele era puterea salvatoare a omului. Amintim n acest sens. Sarpele de aram ridicat de
Moise n pustie(Numeri,XXI), mentionat de Isus Hristos (Ev. Ioan,III,14). Cuvntul semit
nahas=sarpe, fonetic se apropia de naus=templu si a fcut legtura cu lcasul de cult, cu biserica.
SARPELE CASEI
Etimologia cuvntului sarpe att pentru lumea dacic, precum si pentru cea romn e
indoeuropeanul sarpa=sarpe (Berinde si Lugojan,220-221). Acesta dovedeste vechimea nebnuit de
mare a cultului Sarpelui la Daco-Romni. Dupa o credint multimilenar gnostic fiecare cas are
sarpele ei protector. El nu e veninos si nici nu trebuie omort cci e pcat. Se mentioneaz n
antichitatea daco-romn Cavalerul vntor avnd n fat ncolcit pe un arbore cu coroana evazat,
sarpele-geniul bun al casei (Dict. Enciclopedic de art veche a Romaniei,86). Florin Olteanu, Crina
Clin si Valeria Matei, analiznd balada Sarpele, afirma c ea se prezint ca un mesaj cultural
arhetipal referitor la pregtirea primilor nscuti n functie de pater familias, n arta vantorii,
dobndirea ntelepciunii: La Geto-Daci, limbajul sarpelui reprezenta spiritul strmosilor, marea lor
ntelepciune (Silvia Chitimia) si datorit regenerrii () era simbolul nemuririi lui Zamolxe. Sarpele
era unul din simbolurile zeitei Hecate (zeit trac) a crei scoal o gsim nc n preistorie (Noi
tracii,1987,oct.,p.16). De altfel, DOMNUL ISUS HRISTOS d sfaturi pentru eternitate adeptilor si :
7

Fiti ntelepti ca serpii si blnzi ca porumbeii: (Ev. Matei,,10,v.16). Tema Sarpele a fost tratat si de
Mihai Coman. (Mitologia pop. romn,I,p.110).
SARPELE CA NSEMN AL CORPULUI MEDICAL
n prezent vedem Sarpele sculptat pe portile institutiilor medicale si Spitalelor, imprimat pe
sigilii si documente, folosit ca nsemn al corpului medical, imprimat pe prima pagin a crtilor, e
mereu prezent Caduceul, nsemnul, simbolul vindecrii-un baston, dou aripi la captul lui si doi serpi
ncolciti pe el.
De unde la nceput se utiliza n ritmurile vindecrii, sarpele viu, cu timpul el a fost nlocuit cu
simbolul Sarpelui. Ca simbol el apare n diferite forme.
n Romnia simbolul e un sarpe ncolcind o cup (Viorica Dnil).
n vechile calendare, planeta Mercur e reprezentat iconografic printr-un ostas n zale, tinnd n
mna dreapta un corn de alarm, iar n stnga un buzdugan cu doi serpi. Aceast ultim form a
buzduganului se pstreaz n Crestinism si azi, la crja arhiereasc.
STEAGUL DACIC UN VECHI ELEMENT GNOSTIC
Toate steagurile, initial, au avut un caracter religios. Steagul dacic e un simbol al vietii, al
vindecrii, al feririi de moarte, n lupta cu adversarul .
Ca simbol al gnosticismului ofit, sarpele apare n Dacia destul de timpuriu, Sarpele fantastic
Glikon, din tezaurul de sculpturi de la Tomis, e o pies celebr. Aceast pies unicat ne
increditeaz c dacii au mprtsit gnosticismul ofit din cele mai vechi timpuri. Romulus Vulcnescu
prezint balaurul dac, dup V. Prvan si piesa steag de lupt dacic, incizat pe un vas de lut
(Mitologia romn,108-109). Pe o tabl de plumb apare un cavaler purtnd un dracon fluturand n vnt
(Radu Florascu, Dictionarul enciclopedic de art veche a Romniei,87). Multe brtri de bronz se
termin la ambele extremitti cu cte un cap de sarpe .
Pe Columna de la Roma, ca si pe arcul de triumf de la Salonic, ridicat de mpratul
Galerius cel Btrn, apare de mai multe ori steagul dacic ofit.
n ncheierea acestui paragraf, adugm c cercettorul Mihai Coman scrie c stindardul dacic
ar fi derivat din acel draco (ie-sarpe) ce confirm victoria asupra puterilor ntunericului si
furtunii (Mitologia romneasca,196). n lumea daco-romn reprezint victoria asupra invadatorilor.
ELEMENTE GNOSTICE N CRESTINISM
Dup aparitia nvtturii Domnului Isus Hristos, o parte din gnostici a adugat la doctrina lor
noile percepte crestine. Aceast acumulare d nastere unui curent religios nou : GNOSTICISMUL
CRESTIN. La vechile credinte gnostice s-au adugat elemente noi. Crtile au fost scrise dup metoda
gnostic si multiplicate. Astfel s-au perpetuat elemente dacice. Dup anul 325 s-a precizat noua
nvttur adus lumii de DOMNUL ISUS HRISTOS, SOARELE DREPTTII, mentinndu-se
multe din componentele credintei zamolxiene. Dintre cele ce nu au fost oficializate, sau chiar
condamnate, unele s-au pstrat n popor.
n sec II d.Hr. un gnostic din Alexandria, anume Carpocart, prezenta adeptilor si, o gnoz
antiiudaic, pgn, panteist. Acesta punea pe aceeasi treapt cu Hristos pe filosofii (Pitagora,
Platon, Aristotel) ale cror chipuri le aseza n lcasurile de cult ale sectei sale. El nvta si
comunitatea bunurilor si a femeilor (Ist. Bis. Univ.,121).
Ca urmare a legturilor cu gnosticul multe din bisericile ortodoxe daco-romane, au n exterior
pictate figurile proorocitelor, Sibilelor si ale filosofilor sau nteleptilor lumii vechi, amintiti mai sus,
pentru c ei proorociser venirea lui Hristos.
SIBILELE SAU FILOSOFITELE
Urmase ale zeitei Hestia(Vesta) au fost profetesele, numite si Sibile sau filosofite. Ele fceau
parte din rndul tarabostilor si din chiar familia regal dacic stiutoare de carte.
Cuvntul Sibila e daco-romn si nsemn proorocit. Ele erau slujitoare la vatra focului, unde
rosteau rugciuni n versuri, epode, care pentru neinitiati preau un simplu suierat, un univers, o
melodie. De aici sibilatus-ias=sueratur (sivilatu= sueratu).
n limba greac sibilla avea acelasi nteles, dovad c porneau de la un numitor comun, dacic,
de la care fusese mprumutat pe parcurs. n literatura religioas apocrif : Silvia sau Savila.
1.Sevila (brbat), form a numelui si la Mnstirea Sucevita : Sevilla tarita, la pictura
exterioar ; iar la Mnstirea Vatra Moldovitei : Sivila privind legendara Sibila (profetia unic): nalte
8

texte apar zece sibile (N.A. Constantinescu,Dictionar,146.Dan I. Simionescu,Sibilele n lit.

romneasc,Bucuresti,1928).
I.D. Stefnescu scria c numele de Sibila ar fi nou, opera unui evreu din Alexandria, care a
scris ctre anul 40 al erei noaste. Totusi Pandele Olteanu spune c sibilele se cunosc nc de pe la
anul 3000 .d.Hr. (Arca,II,nr. V,p.5). Sibilele preziceau evenimente laice. Exemplu : Schimbarea
capitalei Imperiului de la Roma la Constantinopol n timpul lui Constantin cel Mare, cderea
Constantinopolului sub turci, n 1453 s.a. Alte profetii religioase.