[Link]

php
[Link] conceptului si scalelor MBTI forma G
Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-Briggs, MBTI) este un
chestionar de evaluare a personalitatii, creat de Katherine Briggs si Isabel
Myers, mama si fiica, care au plecat in cercetarile lor de la teoria jungiana a
tipurilor psihologice.
Conform acestei teorii, eul se raporteaza la mediul inconjurator si il cunoaste
prin intermediul a patru functii posibile dintre care doua sunt rationale,
functia logica(T) si functia valorica sau afectiva(F), si doua irationale,
respectiv functia senzoriala(S) si functia intuitiei(N).
Teoria tipurilor porneste de la datele empirice care indica o predispozitie a
indivizilor spre a prefera o anumita atitudine si o anumita functie de
cunoastere, care, prin exersare conduce la un sentiment de 'competenta
personala iar intarirea succesului se generalizeaza si pentru alte zone de
activitate care se rezolva prin implicarea acelorasi abilitati. (Minulescu, 2003)
Tipologia jungiana descrie reactii si preferinte curente, aspecte forte si
aspecte limitative pentru 8 tipuri principale in functie de orientarea si functia
dominanta la nivelul eului constient: introvert senzorial(IS), extravert
senzorial(ES), introvert intuitiv(IN), extravert intuitiv(EN), introvert logic(IT),
extravert logic(ET), introvert afectiv(IF), extravert afectiv(EF). Sunt, de
asemenea descrise si 16 tipuri secundare, in situatia cand preferintei
dominate i se adauga functia secundara.
Rezultatele MBTI surprind diferente valoroase intre indivizii normali;
chestionarul se adreseaza personalitatii normale si nu este conceput ca un
test clinic.
Indicatorul tipologic Myers- Briggs a fost publicat in 1962. Testul este larg
folosit atat in cercetare cat si in psihologia aplicata.
Forma G este forma standard a MBTI, iar forma F este recomandata pentru
consiliere sau cercetare.
Teoria tipurilor - preferarea unei anumite functii in fata celorlalte.
Utilizarea continua si constanta a functiei preferate constituie un stimul si
motivator puternic pentru a avea incredere si a se atasa respectivului mod de
a privi lumea.
In timp ce are loc dezvoltarea unei functii preferate, exista o relativa
neglijare a polului opus acelei preferinte.

Pentru fiecare tip, doua dintre cele patru functii ale lui Jung sunt mai
interesante si deci este mai posibil sa fie dezvoltate si folosite in mod
constient.
Celelalte functii mai putin preferate sunt considerate mai putin adecvate si
sunt de cele mai multe ori neglijate.
De obicei, in tinerete este dezvoltata prima functie (cea 'dominanta') si,
complementar ei, o a doua ('auxiliara'). In timpul vietii de adult indivizii
capata mai mult sau mai putin control si asupra celorlalte doua functii mai
putin preferate.
Folosirea optima a celor patru functii nu trebuie si nu se poate obtine prin
egalizare, ci prin dezvoltarea selectiva a fiecareia in parte.
Dezvoltarea coerenta in planul dezvoltarii capacitatii eului de a le utiliza
constient ar necesita, in concluzie: perfectionarea in procesul favorit,
dominant; dezvoltarea adecvata, dar nu egala, a procesului auxiliar;
admiterea eventuala a proceselor mai putin dezvoltate pentru folosirea lor
constienta si utila, in serviciul procesului dominant, chiar daca aceasta ar
necesita ca procesul dominant si cel auxiliar sa 'predea' temporar controlul
constientului, precum si capacitatea de a folosi fiecare functie pentru
sarcinile la care se preteaza cel mai bine.
1.2. Descrierea scalelor MBTI
Cele patru scale masurate de MBTI sunt:
EI: preferinta pentru focalizarea atentiei: Extravertire - Introvertire
SN: preferinta pentru culegerea(constituirea) informatiei din mediu:
Senzorialitatea -Intuitia
TF: preferinta pentru luarea deciziilor: Gandirea logica - Afectivitatea
JP: preferinta pentru orientarea fata de lumea exterioara: Judecata - Perceptia
Scala E-I: descrie modul cum este orientata energia la dispozitia eului
Extravert(E)
Cei care prefera extraversia tind sa-si fixeze atentia catre lumea exterioara si
catre mediul exterior. Extravertii sunt stimulati de ceea ce se intampla in
lumea din jurul lor si tind sa-si focalizeze energia catre mediu.
Ei prefera sa comunice prin viu grai si nu prin scris. Simt nevoia sa
experimenteze lumea pentru a o intelege si de aceea tind spre actiune.
Introvert(I)

Introvertii sunt stimulati si incitati de ceea ce se intampla in lumea lor

interioara si aceasta este zona catre care tind sa-si directioneze energia.
Introvertii sunt mai interesati si mai in largul lor atunci cand munca sau
activitatea desfasurata le cere ca o mare parte din timp sa stea singuri.
Ei prefera sa inteleaga lumea inainte de a o experimenta si, astfel, inainte de
a actiona, adesea mediteaza la ce au de facut.
Scala S-N: descrie modul cum este perceputa(constituita) informatia
Senzorial(S)
Simturile (vizual si auditiv in principal) ii spun acestui tip uman despre ceea
ce exista 'acolo', ori se intampla efectiv. Chiar si imaginile mentale nu sunt
vagi, metaforice, ci pline de putere de evocare, vizuale, colorate, graitoare.
Tipurile senzitive tind sa accepte si sa lucreze cu ceea ce este dat 'aici si
acum', fiind astfel realisti si practici. Exceleaza in situatiile in care este
necesara rememorarea si manuirea unui mare numar de fapte sau date
concrete.
Intuitiv(N)
Cealalta cale de a afla este intuitia, care iti dezvaluie intelesul, realitatile si
posibilitatile ce se afla dincolo de informatia transmisa de simturi. Intuitia
cerceteaza ansamblul si cauta sa descopere ceea ce este esential. Daca
preferi intuitia, devii expert in descoperirea de noi posibilitati si cai de a face
lucrurile. Tipul intuitiv apreciaza imaginatia si inspiratia.
Scala T-F indica felul cum iei decizii.
Scala T-F este singura scala care se coteaza diferentiat in functie de sexul
subiectului. Logic, rational sau afectiv, sentimental, personal.
Odata dobandita informatia printr-una din caile perceptive, ea trebuie
folosita.
Tipurile 'T' folosesc gandirea ca metoda conclusiva, prezicand consecintele
logice ale unei alegeri specifice sau ale unui act particular.
Cand folosesti gandirea decizi in mod obiectiv, pe baza cauzei si efectului, iei
decizia analizand si cantarind dovezile, inclusiv realitatile neplacute.
Oamenii ce prefera gandirea cauta un standard obiectiv al adevarului.
Ei exceleaza adesea in analiza situatiilor de criza, ori care cer adaptabilitate
marita, dar nu in cazurile in care se manifesta situatii ambigue.
Afectiv(F)

Tipurile 'F' folosesc afectivitatea ca metoda conclusiva.

In acest fel, tipurile 'F' iau in consideratie ceea ce este important pentru ei si
pentru cei din jur, fara sa pretinda ca acest lucru este si logic.
Acesti oameni prefera sa devina empatici, favorabili si plini de tact in
deciziile lor.
Este important de inteles ca termenul 'afectivitate' se foloseste in acest
context cu sensul de 'decizii luate pe baza de valori' si nu se refera la
sentimente sau emotii in sine.
Scala J-P implica raspunsul la problema modului cum abordezi rational sau
irational datele de informatie asupra realitatii interioare sau exterioare?
Rational (tradus uneori ca judicativ)
Aceasta scala descrie stilul de viata pe care il adopti in confruntarea cu lumea
exterioara si modalitatile prin care te orientezi in relatie cu ea.
Dihotomia descrisa aici se bazeaza pe doua din scalele anterioare: in
relationarea cu mediul fie preferi o atitudine bazata pe evaluare constienta si
pe concluzii proprii (indiferent daca ele sunt rational-logice ori afectivvalorice), fie preferi o atitudine non-rationala bazata pe perceptie (senzoriala
sau intuitiva).
Cei care prefera o atitudine rationala tind sa traiasca in mod ordonat,
planificat, sa-si regleze si controleze viata. Ei prefera sa pastreze 'franele'
situatiei, prefera sa ia decizii. Sunt organizati si structurati si vor ca lucrurile
sa-si urmeze calea planificata, sa fie bine stabilite
Perceptiv(P)
Cei care prefera procesul perceptiv (fie prin senzorialitate, fie prin intuitie)
prefera sa traiasca intr-un mod flexibil si spontan.
Prefera sa-si traiasca viata, mai degraba decat sa o inteleaga sau controleze,
raman deschisi experientei, bucurandu-se de ea si avand incredere in
abilitatea lor de a se adapta momentului.
2.1. Itemii si ponderea lor in cadrul scalelor
SCALA

RASPUNS

NR. ITEM SI PONDERE

NR. ITEMI

Punctaj maxim

Exraversie

3(2),7(1),10(2),19(2),23(1),26(1),31(1)66(1),68(1),72(1),79(1),86(1),90(1)

18

13(2),16(2),37(2),40(1),75(2)

26

Introversie

13(1),16(1),37(1),40(1),75(1)

19

3(2),7(2),10(2),19(2),23(1),31(2),55(1),66(1),72(1),77(2),79(2),86(1),90(2)

28

81(2)

Senzorial

2(2),9(2),11(1),25(1),29(2),33(2),44(1)48(2),50(2),52(1),58(1),61(2),67(1),69(
1),71(1),91(2)

24

5(1),18(2),22(1),42(1),46(2),80(1),83(1),85(1)

34

Intuitiv

5(2),18(1),42(2),65(2),83(2)

16

2(2),9(2),11(2),25(1),29(1),33(1),44(1)58(2),61(1),63(2),71(1)

25

Logic

30(2),32(2),34(1),36(1),41(1),43(2),45(2),60(2),89(1)

20

6(1),15(2),21(2),28(2),38(1),47(2),49(2),51(2),54(1),56(1),92(2)

32

Afectiv

6(1),15(1),21(2),28(1),38(1),56(1),73(1),87(1),94(1)

15

30(2),32(2),34(2),36(2),41(1),43(1)

20

Judicativ

1(2),4(2),12(2),14(1),20(1),24(1),27(2),35(2),39(2),57(1),59(1),62(2),84(2),95
(1)

20

8(1),53(1),74(1),78(1),82(1)

28

17(1)

Perceptiv

8(1),17(1),53(2),64(1),74(1),76(2),78(1),82(1)

24

1(2),4(1),12(2),14(1),20(2),24(1),27(2)35(2),39(2),57(1),61(1),84(1),88(1),93(
1)

14(1),93(1)

32

2.2.1. Cum se stabileste tipul de personalitate (MBTI)

Se scoreaza punctajul cu ajutorul a 8 grile de corectie aplicate pe formularul

de raspuns completat de subiect; se inscrie pe formularul de raspuns in
dreptul literelor E,S,T,J,I,N,F,P cota bruta (CB) (a se observa in grila de
corectie faptul ca un raspuns semnificativ la fiecare item al scalei este
ponderat cu 1 sau cu 2 puncte);
Apoi se face scaderea cotei brute mai mici din cota bruta mai mare la
factorii pereche (E-I, S-N, T-F, J-P)ceea ce permite stabilirea factorului
dominant din cadrul fiecarei perechi de factori polari, deci stabilirea literelor
care inscriu tipul de personalitate ' cele 4 litere ale factorilor dominanti.
3. Pentru determinarea intensitatii factorilor tipologici rezultati prin
efectuarea diferentei dintre cota bruta mai mare si cota bruta mai mica, se
aplica o operatie de transformare, propusa de autorii chestionarului MBTI,
astfel:
1. 2(CB mare CB mica) -1 = cand factorii dominanti sunt: ESTJ;
2. 2(CB mare CB mica)+1= cand factorii dominanti sunt: INFP
2.2.2. Cum se stabileste tipul de personalitate (MBTI)
Pentru exemplificare prezentam in continuare urmatoarea situatie a
cotelor brute rezultate pentru fiecare factor polar din factorii pereche(literele
pereche):
1. E19 I 6

E 25

2. S10 N 17

N 15

3. T25 F 7

T 35

4. J11 P 11

P1

S-a procedat astfel:

1. 19-6=13; 2(13)-1=25
2. 10-17=-7; 2(7)+1=15
3. 25-7=18; 2(18)-1=35
4. 11-11=0;2(0)+1=1
Cand diferenta de scoruri brute este 0 atunci se aplica formula nr.2 aplicata
factorilor I,N,F,P.
2.2.3. Interpretarea unui tip de personalitate MBTI
Dupa stabilirea tipului de personalitate MBTI ( unul din cele 16 tipuri posibile,
alcatuit din 4 factori, desemnati de cele 4 litere) se poate descrie profilul prin
prisma ierarhiei functiilor de constituire a informatiei si de luare a deciziei ( a
se vedea ierarhia functiilor - functia, dominanta, functia auxiliara si functiile
secundare).
In modalitatea clasica de scorare un factor este conturat daca are 19 puncte
cel putin; peste 25 puncte incepe sa fie bine conturat.
Pentru a reda mai precis gradul de dezvoltare a unui factor in comparatie cu
gradul de dezvoltare a acelui factor intr-un esantion de populatie se
transforma cotele brute in note standard T si se reporteaza astfel subiectul
analizat la un etalon local de populatie (vezi Etalon MBTI).
Tipul de personalitate MBTI poate fi analizat din punctul de vedere al
punctelor forte, puncte slabe si capcane pentru fiecare tip, din punct de
vedere al compatibilitatii cu diferite activitati profesionale sau din punct de
vedere al stilului de conducere.
Unele cercetari stabilesc moduri diferite de a reactiona la stres in functie de
tipul de personalitate MBTI