Educatia Matematic

a Vol. 1, Nr. 1 (2005), 7788

S
iruri din clasa de adiacent
a ln 2
Maria Batinetu - Giurgiu, D.M. Batinetu - Giurgiu

Abstract
In this paper we study a class of sequences which converge to ln 2.

2000 Mathematical Subject Classification: 40A05

Initial am intitulat acest articol Asupra unui sir din manuale. Am fost
tentati sa dam acest titlu din dorinta de a evidentia faptul ca sirul (xn )n1
de termen general:
(1)

xn =

n
X
k=1

1
1
1
1
=
+
+ ... +
n+k
n+1 n+2
2n

apare n mai multe manuale scolare cu diferite cerinte dupa cum urmeaza:
i) Sa se demonstreze inegalitatea:
(2)

1
1
13
1
+
+ ... +
> , n 2 (a se vedea [6], pag. 48).
n+1 n+2
2n
14

ii) Ce se poate spune despre (enunt adaptat):

1
1
1
(3)
(a se vedea [5], pag. 48).
+
+ ... +
lim
n
n+1 n+2
2n
77

78

Maria Batinetu - Giurgiu, D.M. Batinetu - Giurgiu

iii) Sa se arate ca:

1
1
1
+
+ ... +
(4) lim
= ln 2 (a se vedea [3], pag. 80).
n
n+1 n+2
2n
In [5] nu se da raspuns la ntrebarea ii), de aceea aratam ca sirul (xn )n1
este strict crescator, margint superior si deci convergent, adica exista
lim xn = x R.

Intradevar,
xn+1 xn =

1
1
1
1
+

=
> 0, n 1,
2n + 1 2n + 2 n + 1
2(n + 1)(2n + 1)

ceea ce arata ca sirul (xn )n1 este strict crescator.

De asemenea avem:
xn =

n
X
k=1

X1
n
1
<
= = 1, n N ,
n+k
n
n
k=1
n

ceea ce arata marginirea superioara a sirului (xn )n1 .

Deoarece sirul (xn )n1 este strict crescator si marginit superior, rezulta
ca el este convergent, adica exista lim xn = x R.
n

In [3] cu ajutorul integralei definite (al sumelor Riemann) se arata ca

Z1
n
1
1
1 X 1

lim xn = lim
dx = ln(1 + x) = ln 2.
=

k
n
n
n k=1
1+x
0
1+
0
n
n
P
1
k
k=1
(sirul constantei lui Euler) este convergent catre celebra constanta a lui

De asemenea n [2] si [4] se arata ca sirul (n )n1 , n = ln n +

Euler, lim n = = 0, 577215664901532... .

n

Sa observam ca:
xn =

n
X
k=1

2n

X1 X1
1
=

= 2n n + ln 2, n N
n+k
k
k
k=1
k=1
n

S
iruri din clasa de adiacenta ln 2

79

de unde deducem ca lim xn = x = ln 2.

n

Fie (R) multimea tuturor sirurilor de numere reale.

Doua siruri

X = (xn )n1 , Y = (yn )n1 (R) se zic adiacente daca lim (xn yn ) = 0.
n

Apare prin urmare urmatoarea relatie de adiacenta, R (R) (R) unde

(X, Y ) R daca si numai daca lim (xn yn ) = 0.
n

Relatia R este o relatie de echivalenta pe (R).

Intradevar,
j) XRX daca si numai daca (X, X) R, X (R) ceea ce este echivalent cu lim (xn xn ) = 0. Deci R este reflexiva.
n

jj)

R este tranzitiva adica (X, Y ), (Y, Z) R implica (X, Z) R.

Intr-adevar, din
(X, Y ), (Y, Z) R avem lim (xn yn ) = lim (yn zn ) = 0.
n

Prin urmare,
lim (xn zn ) = lim ((xn yn )+(yn zn )) = lim (xn yn )+ lim (yn zn ) = 0,

de unde deducem ca (X, Z) R.

jjj) Relatia R este simetrica adica din (X, Y ) R rezulta (Y, X) R.
Intr-adevar, din
(X, Y ) R avem lim (xn yn ) = 0, adica lim (yn xn ) = lim (xn yn ) = 0,
n

de unde rezulta (Y, X) R.

Sa mai observam ca daca (X, Y ) R si X = (xn )n1 este un sir convergent atunci sirul Y = (yn )n1 este si el convergent si lim xn = lim yn R.
n

Intr-adevar, daca (X, Y ) R atunci lim (xn yn ) = 0 si deoarece (xn )n1

n

este convergent rezulta ca exista lim xn = x R. Avem:

n

lim (yn x) = lim ((yn xn )+(xn x)) = lim (xn x) lim (xn yn ) = 0,

80

Maria Batinetu - Giurgiu, D.M. Batinetu - Giurgiu

de unde deducem ca lim yn = x = lim xn .

n

Deoarece R este o relatie de echivalenta pe (R) rezulta ca R mparte

multimea sirurilor convergente din (R) n clase de echivalenta. Daca (xn )n1
este un sir convergent din (R) cu lim xn = x R atunci vom nota cu x
n

multimea tuturor sirurilor convergente din (R) care au limita x R. Daca

x, x R este o clasa de adiacenta din (R) atunci orice sir (xn )n1 x se
va numi un reprezentant al clasei x.
d2 putem alege, de exemplu, sirurile (vn )n1 ,
Ca reprezentanti ai clasei ln

d2);
vn = ln 2, n N , (reprezentatntul canonic al clasei ln

(wn )n1 , wn = ln 2 4n 1+ a , a (1, 2); (tn (b))n1 , tn (b) =

unde (an )n1 este un sir de numere reale pozitive.

n
P

k=1

1
n+k+b

Pentru studiul echivalentei sirurilor convergente (de fapt adiacenta sirurilor Cauchy de numere reale) recomandam excelenta monografie [7], Capitolul IV, intitulat Numere reale, pag. 68 - 112.
d2 notata, atunci cand nu este pericol de confuzie,
Sa revenim la clasa ln

cu ln 2.

Propozitia 1. Daca (an )n1 este un sir marginit de numere reale pozitive,
n
P
1
d2.
este din clasa ln
atunci sirul (zn )n1 , zn =
n + k + ak
k=1
Demonstratie. Este evident ca:
0 < xn zn =

n
X
k=1

n
X
k=1

1
1

n + k n + k + ak

n
X
k=1

ak

(n + k)(n + k + ak )

X
1
1

M
2 , n N unde |an | M,
(n + k)(n + k + ak )
(n
+
k)
k=1

pentru orice n N .

S
iruri din clasa de adiacenta ln 2

81

Dupa cum a demonstrat Leonhard Euler sirul (sn (2))n1 , sn (2) =

n
P
1,
2
k=1 k

2
este convergent cu lim sn (2) = s(2) = 6 , (a se vedea [1]). Deoarece
n
n
X
k=1

1
= s2n (2) sn (2), n N , rezulta ca
(n + k)2
lim

n
X
k=1

1
= s(2) s(2) = 0.
(n + k)2

Din faptul ca 0 < xn zn < M

0 lim (xn zn ) M lim
n

n
X
k=1

n
P

a ca:
2 , n N , rezult
(n
+
k)
k=1

1
= 0, de unde avem lim (xn zn ) = 0,
n
(n + k)2

adica lim zn = lim xn = ln 2.

n

Cu aceasta propozitia este demonstrata.

Sa mai observam ca, daca an = b R+ , n N atunci zn = tn (b) si
n
P
1
d2, b R+ .
= ln 2. Deci tn (b) ln
deci lim tn (b) = lim
n
n= k=1 n + k + b

Teorema 1. Fie m N {1} si f : R+ R o functie continua si strict

descrescatoare pe R+ cu lim f (x) = 0. Daca F : R+ R, este o primitiva
x

a functiei f si lim (F (mn)F (n)) = b R, atunci lim

n

(m1)n
P

f (n+k) = b.

k=1

Demonstratie. Este evident ca:

(m1)n

(5)

F (m n) F (n) =

(F (n + k) F (n + k 1)), n N .

k=1

Pe fiecare interval [n + k 1, n + k], n N , k = 1, n, aplicam teorema lui

Lagrange functiei F si prin urmare, exista ck (n + k 1, n + k), k = 1, n,
n N astfel ncat:
F (n + k) F (n + k 1) = f (ck ) = F (ck ).

82

Maria Batinetu - Giurgiu, D.M. Batinetu - Giurgiu

Prin urmare,
(m1)n

(6) F (mn)F (n) =

(n1)n

(F (n+k)F (n+k1)) =

k=1

f (ck ), n N .

k=1

Deoarece functia f este strict descrescatoare, rezulta ca:

f (n + k) < f (ck ) < f (n + k 1), n N , k = 1, n.

(7)

Din relatiile (6) si (7) deducem ca:

(m1)n

(8)

(m1)n

f (n+k) <

k=1

(m1)n

f (ck ) = F (mn)F (n) <

k=1

f (n k1)

k=1

(m1)n

F (m n) F (n) + f (m n) f (n) <

f (n + k) < F (m n) F (n),

k=1

pentru orice n N .
Daca n (8) trecem la limita cu n si tinem seama ca
lim f (n) = lim f (m n) = 0, deducem ca:

(m1)n

lim (F (m n) F (n)) lim

f (n + k) lim (F (m n) F (n)),
n

k=1

de unde rezulta ca lim (F (m n) F (n)) = lim

n

Cu aceasta teorema este demonstrata.

(n1)n
P

f (n + k) = b.

k=1

Caz particular. Daca m = 2 din Teorema deducem ca:

(9)

lim

n
X

f (n + k) = lim (F (2n) F (n)).

n

k=1

Am obtinut astfel problema XII 87, propusa de Cristian Chiser n R.M.T.,

nr. 1/ 2001, pag. 40.

S
iruri din clasa de adiacenta ln 2

83

In acest caz pentru f : R+ R+ , f (x) = 1 rezulta ca F (x) = ln x iar

x
n
P
1
din (9) deducem ca lim xn = lim
= lim (ln(2n) ln n) = ln 2.
n
n k=1 n + k
n
Prezentam n continuare si alte proprietati ale sirului (xn )n1 ,
n
P
1 cu lim x = x = ln 2.
xn =
n
n
+
k
n
k=1
Calculam deci unele limite (folosite n [8]). Pentru calculul acestor limite

utile si interesante vom utiliza teorema Cesaro - Stolz cazul 00 .

x
xn
x xn+1
1) a1 = lim n(xn x) = lim xn 1 x = lim n+1
= lim 1 n
1
1
1 =
n
n
n
n

n
n+1 n
n n+1
1
n2
= .
n 2(n + 1)(2n + 1)
4

= lim

2) a2 = lim n(n(xn x)a1 ) = lim n

n

xn x an1 = lim
n

1
xn x +
4n =
1
n2

1
1

4(n + 1) 4n
=
1
1

(n + 1)2 n2

xn+1 xn +
= lim

1
1
1
+

2(n + 1)(2n + 1) 4(n + 1) 4n

(n(n + 1))2
= lim
=

n
(2n + 1)

1
= lim
2 n

1
1

4n(n + 1) 2(n + 1)(2n + 1)

n3 =

n3
1
1
lim
= .
8 n n(n + 1)(2n + 1)
16

1 1
3) a3 = lim n(n(n(xn n) a1 ) a2 ) = lim n3 xn x + 4n
=
n
n
16n2
=

xn x +
= lim

1
1

4n 16n2 =
1
n3

84

Maria Batinetu - Giurgiu, D.M. Batinetu - Giurgiu

xn+1 xn +
= lim

1
1
1
1

2 +
4(n + 1) 4n 16(n + 1)
16n2
=
1
1

(n + 1)3 n3

1
2n + 1
1

2(n + 1)(2n + 1) 4n(n + 1) 16n2 (n + 1)2

(n(n + 1))3
= lim
2
=

n
(3n + 3n + 1)

1
= lim
3 n

1
=
lim
48 n
=

4n2 + 2n 1
1
2
2
2(n + 1)(2n + 1)
16n (n + 1)

(4n2 + 2n 1)(2n + 1) 8n2 (n + 1) 4

n
n2 (n + 1)2 (2n + 1)

1
8n3 + 4n2 2n + 4n2 + 2n 1 8n3 8n2
1
1
lim
=
lim
= 0.
96 n
n
96 n n

4)

a4 = lim n(n(n(n(xn x)a1 )a2 )a3 ) =

n

1
1
4
=
= lim n xn x +

n
4n 16n2
1
1

4n 16n2 =
= lim
1
n
n4

1
2n + 1
1
5

= lim
n =
4 n
4n(n + 1)(2n + 1) 16n2 (n + 1)2

1
1
2n + 1
3
=
lim

n =
16 n
2n + 1 4n(n + 1)
2

4n + 4n 4n2 4n 1 3
1
1
1
lim
n =
=
.
=
16 n
4n(n + 1)(2n + 1)
16 8
128
xn x +

5) a5 = lim n(n(n(n(n(xn x) a1 ) a2 ) a3 ) a4 ) =
n

a3
a4
a1 a2
= lim n5 xn x
2 3 4 =
n
n
n
n
n

1
1
1
5

= lim n xn x +
=
+
n
4n 16n2 128n4

S
iruri din clasa de adiacenta ln 2
a1 a2
a3
a4
2 3 4
n
n
n
n =
= lim
1
n
n5

1
1
1
1

+
= lim
xn+1 xn +
1
1
n
4(n + 1) 4n 16(n + 1)

(n + 1)5 n5

1
1
1
+

+
=
16n 128(n + 1)4 128n4

1
1
1
1
1
1

= lim
5
5
n (n + 1) n
n + 1 2n + 1 2n + 2 4 n(n + 1)

1
1
1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
(n(n + 1))5 =

+
16 n2 (n + 1)2 128
n4 (n + 1)4

n4
1
2n + 1
= lim
lim
+

5
5
n (n + 1) n
n
4(n + 1)(2n + 1)n 16n2 (n + 1)2

1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
+
n6 =
128
n3 (n + 1)4

1
1
2n + 1
+
= lim

5 n
4(n + 1)(2n + 1) 16n(n + 1)2

1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
+
n5 =
128
n3 (n + 1)4

1
1
2n + 1
+
=
lim

20 n
(n + 1)(2n + 1) 4n(n + 1)2

1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
+
n5 =
3
4
32
n (n + 1)

3
2
1
1 4n + 6n + 4n + 1
1
=
lim
n5 =

3
4
2
n
20
32
n (n + 1)
4n(n + 1) (2n + 1)

1
1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
1
=
lim
n2 =

80 n
8
2n + 1
n2 (n + 1)2
xn x

1
(4n3 + 6n2 + 4n + 1)(2n + 1) 8n2 (n + 1)2
lim
=
80 n
8(n + 1)2 (2n + 1)
=

6n2 + 6n + 1
1
lim
= 0.
80 n 8(n + 1)2 (2n + 1)

85

86

Maria Batinetu - Giurgiu, D.M. Batinetu - Giurgiu

6) a6 = lim n(n(n(n(n(n(xn x) a1 ) a2 ) a3 ) a4 ) a5 ) =
n

a3
a4
a5
a1 a2
= lim n6 xn x
2 3 4 5 =
n
n
n
n
n
n

1
1
1

= lim xn x +
=
2 +
n
4n 16n
128n4
1
1
1
xn x +

2 +
4n 16n
128n4 =
= lim
1
n
n6

1
1
1
1
1
+
xn+1 xn +

= lim
2
2+
1
1
n
4(n
+
1)
4n
16(n
+
1)
16n

(n + 1)6 n6

1
1
+
=

128(n + 1)4 128n4

1
1 1
1
= lim
xn xn+1 +

1
n 1
4 n n+1

n6 (n + 1)6

1
1
1
1
1
1

+
=
16 n2 (n + 1)2
128 n4 (n + 1)4

1
1
1
1
1
1

= lim
6
6
n (n + 1) n
n + 1 2n + 1 2n + 2 4 n(n + 1)

1 4n3 + 6n2 + 4n + 1
1 2n + 1
6
+
(n(n + 1)) =

16 n2 (n + 1)2 128 128n4 (n + 1)4

n5

n (n + 1)6 n6

= lim

4n3 + 6n2 + 4n + 1
1
2n + 1
n7 =

2
2 +
4
4
4n(n + 1)(2n + 1) 16n (n + 1)
128n (n + 1)
3

2
11
4n + 6n + 4n + 1
1
=

lim
n5 =
3
3
n
64
32 n (n + 1)
4n(n + 1)(2n + 1)
3

4n + 6n2 + 4n + 1
1
1
lim
n3 =

=
6 4 4 n
2n + 1
8n2 (n + 1)2

6n2 + 6n + 1
1
3
lim
=
n =
96 n 8n2 (n + 1)2 (2n + 1)

S
iruri din clasa de adiacenta ln 2

87

1
6n2 + 6n + 1
3
lim
=
.
768 n (n + 1)(2n + 1)
768

Deci relatia (10) din [8] devine:

xn =

n
X
k=1

a3
a4
a5
a6
1
a1 a2
= ln 2 +
+ 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + ... =
n+k
n
n
n
n
n
n
= ln 2

1
1
3
1
...
+
2
4 +
4n 16n
128n
768n6

References
[1] Acu D, Asupra unei probleme date la bacalaureat, G. M., nr. 11/ 2002,
pag. 428 - 431.
[2] Batinetu M.D., S
iruri, Editura Albatros, Bucuresti, 1979.
[3] Boboc N., Colojoara I., Elemente de analiza matematica, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980.
[4] Dinculeanu N., Radu E., Elemente de analiza matematica, Manual
pentru clasa a XI-a reala, Editura de Stat Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1960.
[5] Gussi Gh., Stanasila O., Stoica T., Elemente de analiza matematica,
Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
[6] Nastasescu C., Nita C., Popa S., Algebra, manual pentru clasa a X-a,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
[7] Nicolescu M., Analiza Matematica, vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti,
1957.

88

Maria Batinetu - Giurgiu, D.M. Batinetu - Giurgiu

[8] Vernescu A., Asupra convergentei unui sir cu limita ln 2, G.M. 10 - 11/
1975, pag. 370 - 374.

Colegiul National Matei Basarab - Bucuresti

Str. Matei Basarab, nr. 32, sector 3,
030674 - Bucuresti, Romania
e-mail: cnmb@basarab.ro

Academia Tehnica Militara - Bucuresti

Bd. George Cosbuc 81-83, Sect. 5
75275 - Bucuresti, Romania
e-mail: atm@mta.ro