UNIVERSITATEA DE VEST

FACULTATEA DE CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA TEHNICI DE ANALIZA CHIMICA CU APLICATII
IN INDUSTRIA ALIMENTARA, COSMETICA, FARMACEUTICA

PRODUSE COSMETICE PENTRU IGIENA

ORALA

Profesor coordonator: Ing. Lect. Dr. Bolcu Constantin

Studenti: Latis Adelina, Turlea Calin

TIMISOARA
2014

CUPRINS

1. INTRODUCERE
1.1. Istoria igienei orale
2. PRODUSE PENTRU IGIENA ORALA
2.1. Pasta de dinti
2.1.1. Istoria pastei de dinti
2.1.2. Ingrediente
2.1.3. Fabricare
2.1.4. Ingrediente periculoase pentru organism
2.1.5. Pasta de dinti naturala
2.2. Apa de gura
2.2.1. Istoria apei de gura
2.2.2. Ingrediente
2.2.3. Fabricare
2.2.4. Efecte adverse?
2.3. Ata dentara

3. CONCLUZII
4. BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE
1.1. Istoria igienei orale
Igiena orala are o istorie lunga. In conformitate cu Asociatia Dentara
Americana, inregistrarile sugereaza prezenta specialistilor in sanatatea orala
in Egipt inca din 2600 BC. Intre 500 BC si 300 BC in Grecia, filozoful
Aristotel si fizicianul Hippocrate au scris despre diversele aspecte alea
sanatatii orale, inclusiv despre cariile dentare, boli ale gingiilor si extractii
dentare.
Alte date notabile importante in istoria sanatatii orale:
In aproximativ 700 AD, un text medical chinezesc a remarcat
folosirea unei paste argintii drept un amalgam pentru a mentine
sanatatea orala
In 1723, Pierre Fauchard, un chirurg francez, a publicat o carte
numita Dentistul Chirurg, un Tratat pe Dinti. Cartea include
multe aspecte ale sanatatii orale care sunt considerate fundatia
stomatologiei moderne, incluzanda anatomia orala, tehnici de
chirurgie orala si constructia danturii.

2. PRODUSE PENTRU IGIENA ORALA

2.1. Pasta de dinti
2.1.1. Istoria pastei de dinti
Pasta de dinti a inceput sa fie folosita inca din anul 500 i. Hr, atat in India
cat si in China. Totusi, pe vremea aceea, pasta de dinti nu desemna produsul
pe care il utilizam cu totii astazi, acesta fiind inventat abia in anii 1800. In
1824, un dentist pe nume Peabody a fost primul care a adaugat sapun in
compozitia pastei de dinti, iar in 1850, John Harris a folosit creta ca
ingredient. Doua decenii mai tarziu, in 1873, Colgate incepea sa
comercialeze pasta de dinti in masa, recipientul utilizat fiind in acel moment
un borcan. Abia in 1892, doctorul Washington Sheffield din Connecticut a
ales sa foloseasca un tub pliabil drept recipient pentru pasta de dinti.
Compania Colgate nu a intarziat sa preia ideea doctorului mentionat, astfel
ca in 1896, pasta de dinti produsa de aceasta era comercializata in tuburi

pliabile
asemanatoare
celor
ale
lui
Sheffield.
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, progresele inregistrate in domeniul
detergentilor sintetici au facilitat ca sapunul din compozitia pastei de dinti sa
fie inlocuit cu agenti emulsificatori pe baza de sodiu.
Cativa ani mai tarziu, Colgate a inceput sa foloseasca fluorul drept
ingredient.
Cea mai veche reteta pentru pasta de dinti dateaza din anul 400 i.e.n si a
fost descoperita in Egiptul antic, fiind scrisa de catre un scrib pe o foaie de
pergament. Documentul se afla astazi la un muzeu vienez. Conform acestuia,
pentru o dantura perfect curata, erau necesare: 1/100 uncie de sare gema,
2/100 uncie de menta, 1/100 uncie de floare de iris uscata si 20 de boabe de
piper.
2.1.2. Ingrediente
2.1.3. Fabricare
2.1.4. Ingrediente periculoase pentru organism
Recomandarea medicilor este sa ne spalam pe dinti de cel putin doua ori pe zi
(o data, neaparat seara, inainte de culcare), sa folosim o pasta de dinti cu fluor si o
periuta adecvata, pe care s-o schimbam cam o data la trei luni sau chiar mai repede
daca s-a deteriorat. Rafturile cu paste de dinti din supermarketuri gem de marci si
sortimente cu tot felul de puteri fantastice intr-ale curatatului danturii. Insa, cu
orice scop ar fi fost ele create, compozitia de baza a unei paste de dinti contine
cateva ingrediente care nu pun doar dantura in dificultate, ci sanatatea intregului
organism:
Triclosanul este un ingredient chimic folosit pentru proprietatile sale
antibacteriene. Pana aici, totul e conform planului. In SUA insa, este
inregistrat ca pesticid, iar majoritatea produselor de curatare pe care le
folosesti in gospodarie il au in compozitie.
Dioxidul de siliciu hidratat este o substanta abraziva care ar trebui sa
albeasca dintii (vorbim de pastele de dinti normale, nu de cele pentru albire).
Acest dioxid insa zgarie smaltul dintilor si ingreuneaza remineralizarea lor

(care, in mod normal, se face prin prezenta ionilor de calciu si fosfor din
cavitatea bucala).
Sodiul lauryl sulfate (SLS), acelasi ingredient chimic din produsele
cosmetice (unde actiona ca detergent, adica agent de curatare), are rol de
agent spumant. Este acel compus care iti da impresia ca pasta de dinti are
o actiune benefica pentru ca face multa spuma cand o folosesti. Orice rol ar
avea, acest ingredient produce iritatii ale tesuturilor, fiind un agent coroziv.
Colorantii alimentari dau diverse nuante pastei de dinti. Iti aduci aminte de
celebra pasta de dinti in trei culori? Aceste ingrediente sunt derivate din
produse petroliere si pot determina aparitia alergiilor, crizelor de astm,
durerilor de cap, oboselii. Poti avea parte de aceste simptome chiar daca nu
inghiti pasta de dinti, intrucat substantele nocive se infiltreaza imediat in
organism prin mucoasa bucala.
Fluorura de sodiu, ingredientul-minune pe care il recomanda toti
stomatologii pentru prevenirea cariilor, poate avea efecte negative daca
este ingerat: greata, varsaturi, dureri abdominale, diaree. Stiai ca acest
compus este, de asemenea, ingredient principal in otrava pentru sobolani?
2.1.5. Pasta de dinti naturala
Poti sa-ti prepari singura o pasta de dinti, pe care s-o folosesti alternativ
cu cea din comert: amesteca trei sferturi de lingurita cu bicarbonat de
sodiu si un sfert de lingurita cu pudra de argila, alba sau verde, si doua-trei
picaturi de ulei esential de menta sau de arbore de ceai.
Foloseste acest preparat de doua ori pe saptamana. Daca vrei un produs
natural pentru uz zilnic (practic, sa inlocuiasca de tot pasta de dinti din
comert), amesteca pudra de argila verde cu apa si doua picaturi de ulei
esential de lamaie. Aceasta compozitie albeste dintii, protejeaza gingiile si
dantura si improspateaza cavitatea bucala.
Atentie la periuta de dinti
In ciuda destinatiei sale, de ustensila pentru curatarea si ingrijirea unei parti
a organismului uman, periuta de dinti este, de asemenea, un loc preferat de
popas si propasire a microbilor, conform unui studiu realizat de
Universitatea Manchester. Stafilococi, streptococi, E. coli si candida au iesit
in urma analizei celor 10 milioane de germeni detectati pe o periuta de dinti.
Ca sa nu ajungi la astfel de performante, fa-ti un obicei din curatarea
ei temeinica: o data pe saptamana, tine-o in apa de gura,timp de cinci minute
sau spal-o cu sapun antibacterian si clateste-o foarte bine cu apa calda.

2.2. Apa de gura

2.2.1. Istoria apei de gura
Apa de gura este un antiseptic care previne aparitia cariilor, a gingivitei
si a respiratiei urat mirositoare (halitoza) prin indepartarea placii bacteriene.
Nu inlocuieste periuta de dinti sau ata dentara dar este folosita si in
indepartarea resturilor de mancare din cavitatea bucala.
Notiunea de apa de gura a aparut in China, acum 5000 de ani si era
folosita impotrivagingivitei. A devenit foarte cunoscuta in perioada grecilor
si a romanilor. In 1800, ideea a fost preluata si de evrei care obtineau un
amestec de cereale si legume macerate si amestecate cu ulei de masline. In
secolul 17, Anton van Leeuwenhoek, celebru biolog, a descoperit placa
dentara si a realizat ca apa de gura o indeparteaza. Clorhexidina,
componenta care facea acest lucru, a fost descoperita abia in 1960 de Harald
Loe, profesor din Danemarca.
2.2.2. Ingredient
2.2.3. Fabricare
2.2.4. Efecte adverse?
Inca de la inceputurile apei de gura, au aparut produse care creau o
bacterie anaeroba care provoca o secretie de substante in exces determinand
aparitia respiratiei urat mirositoare si a unui gust neplacut in gura.
Unii cercetatori spun ca apa de gura cu alcool poate provoca aparitia
cancerului bucal. Astfel, profesorul Michael McCullough a declarat ca
produsul trebuie scos de pe piata si ca unele tipuri de apa de gura au o
concentratie de alcool de 26% si pot duce astfel la cresterea riscului de
imbolnavire de cancer bucal.
Cercetatorul australian care sustine ca apa de gura ar trebui vanduta doar
cu reteta medicala, este contrazis de Asociatia Stomatologica Britanica care
spune ca dovezile aduse nu sunt suficiente si ca este nevoie de mai multe
studii. Ei nu considera insa ca apa de gura poate face rau consumatorilor, ci
doar bine. Afectiunile cronice de la nivelul cavitatii bucale sunt cauzate de
lipsa unui ritual corect de igiena orala. Cele peste 400 de specii de bacterii
din cavitatea bucala nu pot fi indepartate doar prin periaj si folosirea atei

dentare. Astfel, este nevoie de mijloace suplimentare de curatare pentru

intreaga cavitate bucala, nu doar pentru dinti.
Este de retinut insa ca apa de gura nu poate face minuni. Nu vindeca si
nu previne cariile daca nu este completata de procesul de periaj realizat
riguros de doua ori pe zi. Orice tip de apa de gura alegeti, naturala sau din
comert, tineti minte ca folosirea ei trebuie insotita de o igiena orala corecta
si de vizita la medicul stomatolog o data la 6 luni.
2.3.

Ata dentara

Te-ai gandit vreodata cine a inventat ata dentara, atunci cand te

bucurai cum aceasta iti curata dintii? Ata dentara este o inventie veche. Unii
cercetatorii au gasit dovezi pe dintii oamenilor preistorici ca foloseau ata
dentara si scobitori.
Levi Spear Parmly (1790-1859), un dentist din New Orleans este
inventatorul atei dentare moderne (sau poate termenul de reinventator este
mult mai potrivit). Dentistul Parmly promova, in 1815, curatarea dintilor cu
un fir de matase. In 1882, o companie din Massachusetts a inceput
producerea in masa a atei dentare comerciale din matase pentru a fi folosita
acasa.
In 1898, Compania The Johnson and Johnson, din New Jersey a
primit patentul pentru ata dentara. Dr. Charles C. Bass a imbunatatit ata
dentara existenta la acea vreme, schimband folosirea matasei cu folosirea
nylonului, pentru ca cel din urma are o rezistenta si o elasticitate mare.
Aceasta inlocuire a avut loc in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Dr.
Bass a fost responsabil pentru a realiza un tip de ata dentara ca parte
importanta din igiena orala.
Astazi avem la dispozitie o paleta larga de tipuri de ata dentara, cea
mai des folosita fiind cea din nylon mentolata, pentru a da un plus de
prospetime cavitatii bucale. Companiile producatoare de ata dentara folosesc
un nylon biodegradabil, pentru a nu afecta mediul inconjurator.

3. CONCLUZII
De ce este asa de importanta igiena orala ?

Existenta unor dinti sanatosi precum si a unor lucrari stomatologice

(obturatii, coroane dentare, punti dentare, proteze mobilizabile, implanturi

dentare etc.) cu o durata lunga de viata, este direct conditionata de o igiena orala
corecta si minutioasa.
Fara o igiena bucala riguroasa, cele mai sofisticate si complexe lucrari
dentare au un prognostic nefavorabil iar aparitia cariilor si a bolii parodontale nu
va putea fi evitata.
Curatarea dintilor si a cavitatii bucale trebuie facuta pe tot parcursul vietii,
indiferent daca este vorba de dinti naturali sau artificiali, coroane sau punti dentare,
implanturi sau proteze mobilizabile.
Frecventa periajului ar trebui sa fie de 3 ori pe zi ( dupa fiecare masa ) dar este
obligatoriu de cel putin 2 ori pe zi ( dimineata si, mai ales, seara ).
Ce se poate intampla in lipsa unei igiene orale corecte ?
Dupa fiecare masa, la nivelul gingiei dintilor, se acumuleaza placa
dentara. Placa dentara este o depunere albicioasa si lipicioasa care apare pe
suprafata dintilor dupa fiecare masa.
Este o retea de bacterii si resturi alimentare si constituie principala cauza
de imbolnavire a dintilor si tesuturilor gingivale. Daca persista mai mult timp,
se calcifica, transformandu-se in tartru dentar.
Igiena orala corecta are ca si principal scop indepartarea eficienta a placii
dentare. In caz contrar, microbii din placa dentara vor produce atat infectii la
nivelul dintilor, cat si la nivelul parodontiului marginal.

Care sunt cele mai importante aspecte ale igienei orale corecte ?
Periajul dentar
Este cel mai important aspect al unei igiene orale corecte.
Alegerea pastei de dinti
Se recomanda alegerea unei paste cu continut de fluor dar consideram ca
efectuarea unui periaj corect si cu o frecventa corespunzatoare este cu mult mai
important decat felul pastei de dinti folosita.
Exista si paste de dinti specifice, recomandate in cazul sensibilitatii crescute a
zonelor gingivale, dezgolite ale dintilor.

 Alegerea periutei de dinti

Este de preferat alegerea unei periute cu peri nu foarte duri pentru a nu provoca
leziuni ale gingiei. Periuta de dinti trebuie schimbata cand incepe sa se uzeze, cel
putin o data la trei luni.
Se pot alege periute manuale sau periute electrice care usureaza procesul de
periaj. Un periaj manual corect se va ridica intotdeauna la nivelul periajului cu
periute de dinti electrice.
Apa de gura
Prin clatire, poate ajunge in spatii din cavitatea bucala ce nu pot fi curatate cu
periuta de dinti. Are efect antibacterian si un miros foarte placut. Se recomanda
clatirea timp de 20-30 secunde dupa spalarea dintilor.
Ata dentara
Este eficienta prin faptul ca ajuta la eliminarea resturilor interdentare care nu au
iesit la periaj.

BIBLIOGRAFIE

http://www.dentist.ro/istoria-pastei-de-dinti
http://www.3dwhite.com/teeth-whitening/teeth-whitening-systems/brief-history-oralhealth.aspx
Grace Abamba, MSc, DMS, PGCE, Michael Brown, Hilda Butler, CChem, FRSC,
Nicola A. Fardell, BSc (Hons), Philip Klepak, 2000, Poucher's Perfumes, Cosmetics and
Soaps, 223-248
http://www.infodentis.com/explicatii-si-sfaturi/igiena-orala.html