Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ALIAJE SUPERPLASTICE
Cuprins :
Generalitati
1.
2.
3.
4.
Aliaje de Aluminiu
Aliaje de Titan
Aliaje de Magneziu
Aliaje de Zinc
Generalitati :
Un aliaj este amestecul omogen cu proprietati metalice a doua sau mai multe
material ( elemente chimice ),din care cel putin unul este metal si de obicei se afla
in cantitatea cea mai mare. Proprietatile fizice si chimice ale aliajelor sunt in
general diferite de cele ale substantelor componente, uneori semnificativ.
1. Aliaje de Aluminiu
Aluminiu este cel mai raspandit metal in scoarta terestra, usor (2.7 g/cm)
care se topeste la 658 C. Datorita activitatii sale chimice mari, se gaseste in natura
numai sub forma de compusi. Impreuna cu oxigenul si siliciul formeaza 82,58%
din scoarta terestra.
Al-Zn-Mg-Cu
Aliajele pe baza de aluminiu se impart in :
a) Aliaje deformabile
b) Aliaje pentru turnatorie
c) Aliaje obtinute prin metalurgia pulberilor
Aliajele deformabile se
la
coroziune,
siliciul
mareste
fluiditatea,
cuprul
impiedica
Aliajele deformabile nedurificabile prin tratament termic din sistemul Al-NiFe contin circa 1% Ni si 0,6% Fe; au rezistenta buna la coroziune, in apa la
temperaturi si presiuni ridicate si sunt utilizate in energetica nucleara.
Aliajele deformebile nedurificabile structural din sistemul Al-Sn-Ni-Cu au
proprietati antifrictiune foarte bune fiind utilizate la confectionarea lagarelor in
industria automobilelor.
Aliaje de aluminiu durificabile prin tratament termic
Aceasta grupa cuprinde aliaje cu elemente care au solubilitatea in aluminiu
relativ ridicata: Cu, Mg, Zn, variatia solubilitatii acestora cu temperatura permitand
aplicarea tratamentelor termice. Din aceasta clasa mai des sunt utilizate aliaje din
sistemele Al-Cu, Al-Cu-Mg, Al-Mg-Si, Al-Zn-Mg, Al-Zn-Mg-Cu, Al-Cu-Ni-Mg.
Reprezentantul tipic al acestor aliaje este aliajul Al-Cu cu circa 4,0-5,5%.
Aliaje deformabile, durificabile prin tratament termic din sistemul Al-Cu
sunt formate in solutie solida si compusul CuAl 2. Deoarece aceste aliaje contin o
serie de elemente ca impuritati sau ca elemente de aliere in structura lor apar si alte
faze intermetalice, care fie se dizolva in solutia solida favorizand durificarea, fie
sunt insolubile dispunandu-se la limitele de graunti. Caracteristicile tehnologice si
de expluatare ale aliajelor Al-Cu sunt puternic influentate de prezenta elementelor
de aliere. Siliciul mareste rezistenta mecanica, micsoreaza ductilitatea si rezistenta
la oboseala, influenteaza comportarea la tratament termic, reduce rezistenta la cald
si rezistenta la fluaj. Magneziu mareste rezistenta mecanica si duritatea,
influenteaza comportarea la tratament termic.
Aliajele din sistemul Al-Cu-Mg sunt formate din solutie solida si compusii:
CuAl2, CuMgAl2, CuMg4Al6. Compusii intermetalici prezenti in structura
influenteaza asupra comportarii la tratamente termice, influenta lor manifestandu-
o
o
partial solubili in stare solida si nu formeaza compusi. Structura aliajelor cu 1113% Si este formata din cristale primare de siliciu si masa de baza din eutectic
grosolan de +Si. La solidificare eutecticului cristalele de siliciu se depun la limita
cristalelor de sub forma de cristale aciculare si efectueaza negativ proprietatile
mecanice. Aceste neajuns este inlaturat prin modificari care produc urmatoarele
efecte:
Micsorarea grauntilor dentritici;
Subtierea si fragmentarea ramurilor dentritice;
Schimbarea morfologiei si formei eutecticului.
2. Aliaje de Titan
Titanul este un element chimic, cu o densitate mica (4.5 g/cm) si este un
metal de tranzitie dur, lucios si rezistent la coroziune.
Microstructura aliajelor de Ti
Adaugarea unei cantitati controlate de elemente stabilizatoare face ca faza
superioara sa reziste transformarilor de temperatura, ceea ce serealieaza intr-un
sistem bifazic. Precipitatele fazei vor aparea in urma tratarii la cald la
temperatura de calire a solutiei solide, urmata de imbatranire (durificare prin
precipitare) la o anumita temperatura joasa. Ciclul de imbatranire determina
precipitarea unor particule fine din metastabilul ce intersecteaza structura ,
care este mult mai rezistenta decat structura recoapta -. Unprocentaj mai mare de
elemente stabilizatoare (13% greutate V in aliajul Ti13V11Cr3Al) da nastere unei
microstructuri predominant care poate fidurificata prin tratament termic.
Coeficientul de elasticitate al acestor materiale este de 110 GPa, ceea ce este
jumatate din valoarea celui din cazul aliajelor Co-Cr. Se poate observa continutul
ridicat de impuritati care induce la o rezistenta ridicata si o ductilitate redusa.
Rezistenta materialului variaza de la o valoare mult mai scazuta decat cea in cazul
tipului de aliaj 316 sau al aliajelor pe baza de Co, pana la o valoare aproape egala
cu cea a aliajului 316 normalizat sau al aliajului turnat CoCrMo. Cu toate acestea,
atunci cand este comparat din punct de vedere al rezistentei specifice
(rezistenta/densitate), aliajul de titan exceleaza peste toate celelalte materiale
folosite
la
realizarea
implanturilor. Astfel,
titanul
are
o rezistenta
de
3. Aliaje de Magneziu
Magneziul este un metal mai usor decat Al ( g=1,74 g/cm3 ), cristalizeaza in
sistemul hexagonal si se gaseste in cantitati mari mai ales in apa de mare.
Magneziu recopt
Inconvenientele principale constau in rezistenta mica la coroziune si
dificultati la elaborare datorita aviditatii mari a Mg fata de oxigen. Categoriile
principale de aliaje sunt :
-magneziu-aluminiu, pana la 10% Al ;
-magneziu-siliciu, pana la 1,5% Si ;
-magneziu-mangan, pana la 2% Mn .
Se mai utilizeaza ca elemente de aliere : Ag, Bi, Cu, Zr, Cd
a) Aliaje Magneziu-Aluminiu
Magneziu dizolva pana la 12,6% Al la temperatura de 709 oK, formand o
solutie solida Cu scaderea temperaturii scade solubilitatea, separandu-se drept
faza secundara, compusul intermetalic Al2Mg3 ( g ). Aliajele tehnice au pana la
10% Al si ar trebui sa prezinte in structura doar solutie a si precipitari de g.
Intrucat viteza de fuziune este foarte mica apare amestec eutectic, ce-i drept,
denaturat, chiar la concentratii uzuale de Al. Faza g este mult mai dura decat a si
poate fi evidentiata la microscop fara atac. Prin incalzire la 670720 oK, g trece in
solutie solida a.
Ulterior la o racire lenta precipita g sub forma lamelara, formandu-se o
structura asemanatoare perlitei din oteluri. Aceste aliaje li se adauga cantitati mici
de Zn si Mn. Se utilizeaza pentru piese utilizate la oboseala, de exemplu, carcase
de motoare.
b) Aliaje Magneziu-Siliciu
Magneziul formeaza cu siliciu un compus Mg 2Si. Compusul nu se dizolva
in Mg, formeaza un eutectic la 1,4% Si. Turnat in forme de turnatorie, aliajul
prezinta o structura denaturata, cristale de compus Mg2Si in masa de Mg.
4. Aliaje de Zinc
Zincul este unul din metalele industriale importante, fiind utilizat in
industria chimica, industria poligrafica, in galvanotehnie si in alte domenii ale
tehnicii, atat sub forma metalica, cat si sub forma de aliaje.
Zincul se caracterizeaza printr-o plasticitate buna la cald, proprietati
mecanice medii si o rezistenta ridicata la coroziune. Face parte din grupa a doua a
sistemului lui Mendeleev, cu numarul de ordine 30 si cu o greutate atomica de
65,38. Are 12 izotopi a caror masa atomica variaza intre 62 si 73, unii din ei fiind
radioactivi. Cristalizeaza in sistemul hexagonal compact si nu prezinta transformari
alotropice.
Proprietati chimice. Zincul se dizolva bine in acizi si alcalii, iar incalzit la
rosu descompune energic vaporii de apa. Oxizii unor metale (Cd, Pb, Cu, Ni) sunt
redusi de zinc.
Pana la temperaturi de 600 C dizolva hidrogenul, atat in stare solida, cat si
dupa trecerea in stare lichida.
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
Proprietatea
Temperatura de topire
Temperatura de fierbere
Densitatea metalului turnat
Densitatea metalului topit
Caldura latenta de topire
Caldura specifica la 20
Coeficient de dilatare liniara intre 20250
Rezistenta la rupere la tractiune, in stare
U.M.
C
C
kg/dm
kg/dm
kcal/mol
kJ/gC4,18
J/cmsC4,18
[daN/mm]
turnata
Rezistenta la rupere la tractiune, in stare [daN/mm]
1115
10
deformata
Rezistenta la rupere la tractiune, in stare [daN/mm]
710
11
12
13
14
15
16
17
recoapta
Rezistenta la curgere a zincului turnat
Rezistenta la curgere a zincului deformat
Alungirea relativa a zincului turnat
Alungirea relativa a zincului deformat
Alungirea relativa a zincului recopt
Duritatea Brinell in stare turnata
Duritatea Brinell in stare deformata
7,5
810
0,30,5
1020
4050
3040
3545
[daN/mm]
[daN/mm]
%
%
%
[daN/mm]
[daN/mm]
Valoarea
419,5
906,4
7,13
6,92
0,153
0,0910
39,510
810