Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Macroeconomie Aplicata
Macroeconomie Aplicata
Aplicata
PIB.
PIB
nominal.
PIB
real.
PIB
Potential.
Decalaje
de
productie
Creterea
economic
reprezint
dezvoltarea
capacitii
unei
economii
de
a
produce
bunuri
i
servicii
i
se
msoar
prin
creterea
Produsului
Intern
Brut
real.
Dinamica
produciei,
inflaia
i
omajul
sunt
principalele
elemente
ce
caracterizeaz
ciclurile
economice.
Un
ciclu
economic
reprezint
fluctuaia
activitii
economice
a
unei
ri,
caracterizat
de
o
cretere
a
indicatorilor
economici
agregai
urmat
de
o
scdere
a
acestora.
Producia
(outputul)
potenial
(PIB
potential)
reprezint
nivelul
produciei
ce
ar
putea
fi
atins
n
condiiile
utilizrii
complete
a
tuturor
factorilor
de
producie.
Acest
nivel
tinde
s
creasc
lin
(pe
linia
trendului)
n
timp,
pe
msur
ce
nivelul
factorilor
de
producie
se
dezvolt.
Creterea
populaiei
conduce
la
creterea
nivelului
forei
de
munc;
investiiile
n
educaie
i
utilajele
noi
cresc
stocul
de
capital
uman
i
fizic,
iar
progresul
tehnic
conduce
la
creterea
productivitii
pentru
orice
stoc
dat
de
factori.
Productia
poteniala
se
mai
numete
outputul
utilizarii
complete
a
factorilor.
Diferena
dintre
producia
potenial
a
economiei
i
producia
efectiv
realizat
este
o
msur
a
capacitii
de
cretere.
PIB
potential
este
calculat
luandu-se
in
considerare
rata
naturala
a
somajului.
Rata
naturala
a
somajului
se
calculeaza
in
conditiile
utilizarii
normale
a
factorilor
de
productie,
fiind
luat
in
considerare
somajul
voluntar
(acele
persoane
care
nu
cauta
locuri
de
munca
considerand
ca
salariul
este
prea
mic
pentru
a
merita
efortul).
PIB
nominal
reprezint
valoarea
outputului
total
din
economie,
exprimat
n
preurile
perioadei
curente,
respectiv
ale
perioadei
n
care
a
fost
produs.
PIB
real
reprezint
valoarea
produciei
totale
produs
ntr-o
perioad
exprimat
ns
n
preurile
unui
anumit
an
de
baz
(de
referin).
Cu
alte
cuvinte
PIB
real
va
msura
modificrile
produciei
fizice
din
economie
ntre
dou
perioade
diferite
prin
evaluarea
produciei
din
cele
dou
perioade
n
aceleai
preuri.
Pentru
a
trece
de
la
PIB
nominal
la
PIB
real
este
necesar
utilizarea
unui
indicator
care
s
reflecte
evoluia
preurilor
tuturor
bunurilor
din
economie.
Datorit
faptului
c
un
indice
al
preurilor
va
msura
modificarea
nivelului
mediu
al
preurilor
bunurilor
i
serviciilor
incluse
n
calcul,
vom
utiliza
mai
multe
tipuri
de
indici.
Cei
mai
importani
indici
utilizai
pentru
msurarea
nivelului
preurilor
sunt:
1)
Indicele
preurilor
bunurilor
de
consum
(IPC);
2)
Deflatorul
PIB;
3)
Indicele
preurilor
de
producie
(IPP).
1.
Indicele
preurilor
bunurilor
de
consum
(IPC)
msoar
evoluia
preurilor
unui
co
de
bunuri
i
servicii
reprezentativ
pentru
cheltuielile
efectuate
de
o
gospodrie
tipic.
2.
Deflatorul
PIB
arat
evoluia
nivelului
mediu
al
preurilor
tuturor
bunurilor
i
serviciilor
incluse
n
PIB*.
DeflatorulPIB=
PIBNominal/PIB
Real
x
100%
Exist
trei
deosebiri
fundamentale
ntre
IPC
i
deflator:
-
deflatorul
include
un
grup
de
bunuri
i
servicii
mult
mai
mare
dect
cel
utilizat
n
calculul
IPC;
-
IPC
msoar
evoluia
preurilor
unui
co
dat
de
bunuri,
acelai
n
fiecare
an
(ceea
ce
nu
este
cazul
pentru
deflator);
-
IPC
include
i
preurile
produselor
importate,
n
timp
ce
deflatorul
include
doar
preurile
bunurilor
produse
n
interiorul
rii.
3. Metoda
veniturilor
PIB=
VF
(
veniturile
factorilor
)
+
A
(
amortizarea
)
+
Im
ind
(
Impozite
indirecte
)
S
(
Subventii
)
Decalaje
de
productie
/Decalaj
recesionist/Decalaj
expansionist
Socurile
Cererii
agregate
Cererea
agregata
reprezinta
totalitatea
cheltuielilor
agregate
pe
care
agentii
economici
intentioneaza
sa
le
efectueze
intr-o
anumita
perioada
de
timp
in
raport
cu
veniturile
agregate
si
nivelul
preturilor.
Curba
Cererii
agregate
este
derivata
din
modelul
IS-LM
si
arata
diferite
niveluri
de
pret
si
productie
reala
unde
bunurile
si
serviciile
sunt
simultan
in
echilibru.
Oferta
agregata
reprezinta
cantitatea
totala
de
bunuri
economice
disponibile
pentru
vanzare
intr-o
economie
nationala
in
functie
de
nivelul
general
al
preturilor.
Oferta
agregat
are
o
capacitate
de
ajustare
la
nivelul
cererii
agregate
limitat
la
un
orizont
scurt
de
timp.
Pe
termen
lung,
oferta
depinde
n
principal
de
dinamica
factorilor
fundamentali
precum
capacitile
de
producie,
fora
de
munc
i
gradul
de
nzestrare
tehnologic
i
prin
urmare
se
ajusteaz
mai
lent
i
pe
termen
mai
ndelungat,
neputnd
fi
influenat
prin
intermediul
politicii
monetare.
n
aceste
condiii,
pe
termen
scurt/
mediu,
politica
monetar
poate
afecta
numai
decalajul
dintre
nivelul
efectiv
al
produciei
i
cel
sustenabil
pe
termen
lung
(deviaia
PIB
real
de
la
nivelul
su
potenial).
La
rndul
su,
deviaia
PIB
real
este
un
factor
determinant
pentru
inflaia
preurilor
de
consum.
De
exemplu,
o
cerere
n
exces
pentru
bunuri
de
consum
sau
de
investiii
pune
n
mod
direct
presiune
asupra
costurilor
cu
factorii
de
producie
(inclusiv
cu
factorul
munc,
respectiv
De
unde
provine
nevoia
de
a
detine
bani?
Sursele
cererii
de
bani
sunt:
Mobilul
tranzactional
marimea
cererii
de
moneda
se
afla
intr-
o
relatie
directa
cu
mobilul
tranzational,
pe
masura
ce
creste
volumul
tranzactiilor
in
economie
creste
si
cererea
de
moneda
Mobilul
prudential
este
corelat
cu
rata
economisirii,
ca
si
in
cazul
motivului
tranzactional,
cererea
de
bani
se
modifica
in
acelasi
sens
cu
valoarea
nominala
a
productiei.
Mobilul
speculativ
cererea
de
bani
determinata
de
mobilul
speculativ
se
coreleaza
invers
cu
rata
dobanzii,
cand
rata
dobanzii
creste
=>
cererea
de
bani
scade
Cererea
de
bani
L
=
L1
+
L2
unde
L1
depinde
de
nivelul
venitului
national
Y,
iar
L2
de
nivelul
ratei
dobanzii.
M 3
M2
M1
Functiile
si
obiectivul
central
al
Bancii
Centrale
Banca
Centrala
este
unica
institutie
care
poate
emite
moneda
nationala.
Are
rolul
de
supervizor
si
stabilizator
al
sistemului
bancar
national
,
este
ultimul
creditor
al
sistemului
in
cazul
in
care
anumite
banci
comerciale
inregistreza
dificultati
(Credite
neperformante,
lipsa
de
lichiditate).
Are
ca
obiectiv
central
stabilitatea
preturilor
prin
tintirea
directa
a
inflatiei,
politica
monetara
inainte
fiind
axata
pe
tintirea
agregatelor
monetare.
Strategia
de
politic
monetar
a
BNR
este
intirea
direct
a
inflaiei.
Aceasta
a
fost
adoptat
n
august
2005,
dup
finalizarea
unui
proces
de
pregtire,
a
crei
ultim
etap
a
constituit-o
crearea
i
testarea
funcionrii
cadrului
de
analiz
economic
i
de
decizie
a
politicii
monetare
specific
intirii
directe
a
inflaiei
(
Prezentare,
martie
2005:
Preparations
and
Prerequisites
for
the
Introduction
of
Inflation
Targeting
in
Romania).
Concomitent
au
fost
satisfcute
i
celelalte
cerine
i
criterii
care
condiioneaz
eficacitatea
acestei
strategii:
i.
coborrea
ratei
anuale
a
inflaiei
sub
nivelul
de
10
la
sut;
ii.
acumularea
unui
ctig
de
credibilitate
de
ctre
banca
central
i
consolidarea
acestuia;
iii.
ntrirea
independenei
de
jure
(prin
intrarea
n
vigoare
la
30
iulie
2004
a
noului
Statut
al
BNR)
i
de
facto
a
BNR;
iv.
restrngerea
dominanei
fiscale,
derularea
procesului
de
consolidare
fiscal
i
ameliorarea
coordonrii
dintre
politica
fiscal
i
cea
monetar;
v.
relativa
flexibilizare
a
cursului
de
schimb
al
leului
i
reducerea
gradului
de
vulnerabilitate
a
economiei
la
fluctuaiile
acestei
variabile;
vi.
nsntoirea
i
ntrirea
sistemului
bancar
i
relativa
cretere
a
intermedierii
bancare;
vii. sporirea
transparenei
i
a
responsabilitii
bncii
centrale,
viii.
Demersurile
BNR
de
creare
a
cadrului
organizatoric
i
tehnic
necesar
implementrii
noii
strategii
de
politic
monetar
au
durat
16
luni
i
au
beneficiat
de
asisten
tehnic
acordat
de
Fondul
Monetar
Internaional
i
de
Banca
Naional
a
Cehiei.
In
anul
2005
politica
monetara
a
suferit
schimbari
atat
din
punct
de
vedere
al
strategiei,
cat
si
al
contextului
macroeconomic.
In
prima
parte
a
anului,
s-a
trecut
la
o
penultima
etapa
a
liberalizarii
contului
de
capital
prin
permiterea
accesului
nerezidentilor
la
depozite
bancare
si
a
rezidentilor
la
conturi
curente
si
depozite
in
strainatate.
Aceasta
masura
a
exacerbat
intrarea
unor
fluxuri
de
capital,
datorita
diferentialului
de
dobanda,
si
a
determinat
aprecierea
cursului
de
schimb.
Pentru
a
limita
intrarea
capitalurilor,
Banca
Nationala
a
Romaniei
a
accelerat
reducerea
dobanzii
de
interventie,
de
la
17%
pe
an,
in
ianuarie,
la
8,5%
pe
an
in
prezent,
prin
aplicarea
unei
sterilizari
partiale
a
lichiditatii
din
sistem.
Din
august
2005,
BNR
a
trecut
la
tintirea
directa
a
inflatiei,
asumandu-si
neunivoce
angajamentul
fata
de
stabilitatea
preturilor.
Scaderea
prea
rapida
a
dobanzilor
din
sistem
din
prima
parte
a
anului
a
devenit
un
pericol
pentru
mentinerea
stabilitatii
preturilor.
Primele
masuri
de
sporire
a
restrictivitatii
politicii
monetare
a
BNR
au
fost
cele
de
limitare
a
creditarii,
din
septembrie
si
octombrie,
urmate
de
intensificarea
sterilizarii
lichiditatii
din
sistem,
din
noiembrie,
si
o
flotare
mai
libera
a
cursului
de
schimb.
Rata
Lichiditatii
reprezinta
raportul
dintre
nivelul
mediu
anual
al
masei
monetare
si
nivelul
tranzactiilor
economice
mijlocite
de
moneda
nationala.
Ecuatia
lui
Fisher
:
M
x
V
=
P
x
Y
M
=
Masa
monetara
v
=
viteza
de
rotatie
a
banilor
P
x
Y
=
volumul
tranzactilor
de
bunuri
si
servicii
Marimea
fluxurilor
monetare
dintr-o
tara
intr-un
an
reprezinta
produsul
dintre
marimea
medie
a
stocului
de
bani
si
viteza
de
rotatie
a
banilor.
Viteza
de
circulatie
a
banilor
exprim
numrul
de
tranzactii
la
care
serveste
o
unitate
monetar
ntr-o
perioad
de
timp,
n
procesul
circulatiei
monetare.
Cunoasterea
acestui
coeficient
prezint
o
deosebit
important
n
emisiunea
si
reglarea
circulatiei
monetare.
Astfel,
accelerarea
vitezei
de
circulatie
a
banilor
va
duce
la
micsorarea
masei
monetare
aflat
n
circulatie,
iar
scderea
acestei
viteze
va
determina
mrirea
necesarului
aflat
n
circulatie.
Formule
matematice
BM
=
N
+
R
M
(masa
monetara)=
N
+
D
N
=
numerarul
aflat
in
afara
sistemului
bancar
R
=
rezervele
bancilor
comerciale
aflate
in
conturile
Bancii
Centrale
R=
r
x
D,
unde
D
=
totalul
depozitelor
aflate
la
bancile
comerciale
N
=
n
x
D
,
ponderea
de
numerar
din
total
depozite
din
sistem,
cat
cash
detine
populatia
si
mediul
privat
m
(multiplicatorul
monetar)
=
M
=
N+D
=
n
+
1
N+R
n
+
r
Politica
Monetara
Prin
politica
monetara,
banca
centrala
incearca
sa
influenteze
variabilele
din
piata
monetara,
sa
modifice
oferta
de
bani
sau
cererea
de
bani
utilizand
diferite
instrumente.
Acest
lucru
se
realizeaza
prin
canale
de
transmisie
ale
politicii
monetare
care
functioneaza
eficient
sau
mai
putin
eficient
in
anumite
momente
de
timp.
Instrumentele
politicii
monetare
:
Rata
rezervelor
obligatorii
Scontarea
titlurilor
rata
scontului
Operatiuni
de
open-market
(piata
valutara
swap-uri
valutare,
piata
titlurilor
de
stat,
operatiuni
repo
etc)
Cum
functioneaza
rata
de
dobanda
si
ce
semnifica
facilitate
de
credit
si
facilitate
de
depozit?
Facilitate
de
credit
=
dobanda
la
care
se
Imprumuta
bancile
comerciale
la
BNR
punand
in
garantie
o
serie
de
active
colaterale
(Titluri
de
stat
etc)
acceptate
de
catre
Banca
Centrala
Facilitatea
de
depozit
=
dobanda
pe
care
o
primesc
bancile
comerciale
pentru
sumele
depuse
la
BNR
Dobanda
interbancara
=
dobanda
care
fluctueaza
permanent,
dobanda
la
care
se
imprumuta
intre
ele
bancile
comerciale
din
sistem.
10
11
12
xx.
xxi.
xxii.
Deficitului
de
rezerve
i
se
aplic
o
dobnd
penalizatoare,
iar
abaterile
repetate
se
sancioneaz
prin
avertisment,
amenzi
sau
prin
limitarea
operaiunilor
instituiei
de
credit.
Mecanismul
de
transmisie
a
politicii
monetare
13
14
15
Curs
de
schimb
paritatea
puterii
de
cumparare
Una
dintre
cele
mai
cunoscute
teorii
de
determinare
a
cursului
de
schimb
este
teoria
paritii
de
cumprare
(purchasing
power
parity
PPP),
care
reprezint
o
teorie
de
determinare
a
cursului
de
schimb
prin
compararea
nivelului
preurilor
bunurilor
din
rile
ale
cror
monede
se
compar.
Aceast
teorie
cunoate
dou
forme:
absolut
i
relativa.
Conform
formei
absolute
a
teoriei
paritii
puterii
de
cumprare,
dac
am
considera
un
co
reprezentativ
de
bunuri,
cursul
de
schimb
ar
trebui
s
fie
egal
cu
raportul
dintre
echivalentul
n
moned
naional
i
echivalentul
n
moned
strin
al
coului
reprezentativ
de
bunuri
i
servicii
considerat.
.
Exemplul
1:
Dac
reducem
acest
co
de
bunuri
la
un
singur
bun
i
considerm
ca
pe
piaa
romneasc
i
pe
cea
american
se
comercializeaz
doar
un
anume
tip
de
ciocolat,
care
n
Romnia
cost
6
RON,
iar
n
SUA
cost
2
USD,
cursul
de
schimb
dintre
leul
romnesc
i
dolarul
american
ar
trebui
s
fie
conform
teoriei
paritii
puterii
de
cumprare,forma
absolut
3
RON/USD.
,
Dar
pentru
a
determina
n
mod
corect
cursul
de
schimb
trebuie
s
inem
cont
de
faptul
c
ntr-o
economie
se
tranzacioneaz
o
multitudine
de
bunuri,
iar
calculul
cursului
de
schimb
nu
poate
fi
efectuat
dect
de
organisme
specializate,
cum
sunt
cele
din
cadrul
Bncii
Mondiale
sau
Eurostat.
Cursul
de
schimb
se
va
modifica
pentru
a
reliefa
modificarea
puterii
de
cumprare
a
celor
dou
monede.
De
exemplu,
dac
puterea
de
cumprare
a
monedei
naionale
crete,
cursul
de
schimb
va
scdea.
16
Cursul
conform
acestei
teorii
asigur
aceeai
putere
de
cumprare
pe
cele
dou
piee
naionale.
Teoria
paritii
puterii
de
cumprare
are
ca
ipotez
inexistena
costurilor
de
transport
i
a
barierelor
tarifare.
17
18
Inflatia
Cresterea
generalizata
a
preturilor,
excedentul
masei
monetare
fata
de
productia
reala.
Inflatia
are
efecte
adverse
si
creeaza
o
stare
de
incertitudine
la
nivel
economic
intr-un
stat.
Deflatia
=
scaderea
durabila
pe
termen
lung
a
nivelului
preturilor
care
este
determinata
de
reducerea
productiei
reale
(PIB)
,
fenomen
negativ
si
periculos
pentru
o
economie.
Dezinflatia
=
reducerea
ratei
de
crestere
a
nivelului
general
al
preturilor
Dezinflatie
competitiva
Aducerea
ratei
inflatiei
la
un
nivel
mai
redus
decat
ratele
inflatiei
din
statele
partenere
de
referinta
determina
o
crestere
a
competitivitatii
produselor
interne
pe
pietele
externe
si
o
imbunatatire
a
balantei
comerciale.
Cauze:
1. Emisiune
monetara
excesiva
2. Inflatie
prin
cerere
-
cresterea
cererii
de
bani
poate
distorsiona
echilibrul
si
duce
la
ruperea
echilibrului
intre
masa
monetara
si
productia
reala
de
bunuri
si
servicii
3. Inflatie
prin
creditare
cresterea
creditarii
determina
o
crestere
a
consumului
privat
si
o
presiune
suplimentara
pe
preturile
relative
4. Inflatie
prin
oferta
Inflatie
anticipata
:
Este
inflatia
asteptata
in
viitor
de
agentii
economici,
aparitia
ei
nu
determina
efecte
negative
mari.
Este
ancorata
de
anticipatiile
inflationiste
ale
agentilor
private
care
atarna
greu
in
evolutia
ratei
inflatiei
19
Inflatia
neanticipata:
Are
efecte
negative
mari,
creste
gradul
de
incertitudine
din
economie
poate
cauza
dezechilibre
foarte
puternice.
Politici
antiinflationiste
:
1. Blocajul
preturilor
2. Controlul
cererii
agregate
-
restrangerea
masei
monetare,
reducerea
G,
reducerea
creditarii
3. Controlul
ofertei
agregate
reducerea
costurilor
salariale,
cresterea
productivitatii
Relatia
somaj
inflatie
vezi
curba
Phillips
Sistemul
fiscal
consideratii
generale
Politica
fiscala
este
directionata
si
coordonata
de
Guvernul
Romaniei
prin
Ministerul
Finantelor.
Ministerul
Finantelor
actioneaza
ca
o
forta
restrictiva,
el
are
in
vedere
obiectivele
de
stabilizare
macroeconomica
care
cuprind
:
1. Reducerea
si
sustenabilitatea
datoriei
publice
2. Reducerea
deficitului
bugetar
3. Sustenabilitatea
sistemului
de
pensii
Deficitul
bugetar
=
deficitul
structural
+
deficitul
ciclic
Deficitul
structural
este
cel
mai
sensibil
pentru
ca
el
este
corelat
de
strutura
economica
a
unei
tari
si
este
foarte
greu
de
ajustat
pe
termen
scurt.
20
21
22
23
Echivalenta
ricardiana
Datoria
de
astazi
a
guvernului
este
echivalenta
cu
taxe
si
impozite
mai
mari
in
viitor.
Cheltuielile
suplimentare
reduc
venitul
permanent
disponibil,
indiferent
de
modul
in
care
sunt
finantate
cheltuielile
publice
prin
cresterea
datoriei
publice
sau
a
nivelului
impozitarii.
Efectul
multiplicatorului
Deoarece
fiecare
leu
cheltuit
de
guvern
poate
creste
cererea
agregata
cu
mai
mult
de
un
leu,
cheltuielile
guvernului
pot
avea
un
efect
multiplicator.
Efectul
de
evictiune
Cheltuielile
guvernului
stimuleaza
pe
de
o
parte
cererea
agregata
iar
pe
de
alta
parte
determina
cresterea
ratei
dobanzii
scaderea
creditarii
catre
sectorul
privat
determinate
de
aceasta
crestere.
Chiar
daca
cererea
agregata
poate
fi
ajustata
prin
cresterea
cheltuielilor
guvernamentale,
cererea
agregata
determinate
de
sectorul
privat
poate
scadea
din
cauza
cresterii
dobanzii
de
creditare.
Aparitia
unei
crize
economice
determina
o
inrautatire
a
situatiei
bugetare
automat:
veniturile
din
impozitare
scad
=>
cheltuielile
cu
transferurile
sociale
si
somajul
cresc
=>
baza
de
impozitare
se
reduce
din
cauza
reducerii
cererii
agregate
(ex
TVA)
=>
cheltuielile
bugetare
trebuie
sa
creasca
=>
cresterea
automata
a
deficitului
bugetar
.
Finantarea
deficitului
bugetar
se
face
cel
mai
adesea
prin
emisiunea
titlurilor
de
stat.
Este
foarte
importanta
dobanda
si
maturitatea
la
care
sunt
scoase
titlurile
de
stat.
Este
foarte
periculos
ca
distributia
rambursarii
titlurilor
de
stat
sa
fie
neuniforma,
cu
varfuri
in
anumiti
ani,
pentru
ca
ea
poate
determina
o
situatie
de
default
pentru
un
anumit
stat
(vezi
cazul
actual
al
Greciei
sau
Portugaliei).
24
25
26
27
28
29
Figura
nr.
1.
Curba
lui
Laffer
Atunci
cnd
contribuabilii
se
afl
n
zona
inadmisibil
a
curbei
Laffer,
ei
au
ca
rspuns,
la
gradul
ridicat
de
fiscalitate,
fie
substituirea
venitului
impozabil
cu
timp
liber
neimpozabil,
producndu-se
efectul
de
substituie,
fie
evaziunea
fiscal,
astfel
nct
totalul
veniturilor
impozabile
se
diminueaz,
producndu-se
efectul
de
transfer
spre
economia
subteran.
30
31
la
bugetul
de
stat.
Cota
unic
de
impozitare
a
fost
aplicat
pentru
prima
dat
n
Estonia
(1991),
fiind
urmat
de
Letonia
(1994),
Lituania
(1994),
Rusia
(2001),
Serbia
(2003),
Ucraina
(2003),
Slovacia
(2003),
Georgia
(2004)
i
Romnia
(2005).
Caracteristicile
cotei
unice
de
impozitare:
Reduce
inegalitatea
(aceeai
rat
de
impozitare
pentru
toi)
este
in
deosebi
o
premiza
teoretica,
in
realitate
trebuie
realizate
studii
de
impact
la
nivelul
fiecarui
stat
pentru
a
dovedi
sau
nu
functionalitatea
acestui
principiu
Reduce
evaziunea
fiscal
Ofer
stimulente
pentru
cei
ce
doresc
s
economiseasc
i
s
investeasc,
Elimin
toate
tipurile
de
excepii
i
scutiri
de
la
plata
taxelor
Favorizeaz
persoanele
cu
venituri
ridicate
n
detrimentul
celor
cu
venituri
scazute
Favorizeaz
investiiile
n
aciuni
(obinerea
de
dividende),
deoarece
profiturile
sunt
impozitate
o
singur
dat,
la
surs.
Coordonarea
politicilor
macroeconomice.
Implicarii
asupra
echilibrului
general.
Pe
viitor
politica
fiscala
a
Uniunii
Europene
ar
putea
sa-si
traseze
noi
prioritati,
dar
in
esenta
ea
va
ramane
neschimbata,
pentru
a
nu
avea
efecte
nedorite
asupra
altor
state
membre
si
sa
asigure
o
suveranitate
reala
a
cetatenilor
si
a
reprezentantilor
acestora
printr-o
actiune
comuna.
Fiscalitatea
sta
la
baza
suveranitatii
natiunilor,
in
masura
in
care
,
private
de
resurse
financiare,
guvernele
nu
ar
mai
putea
sa-si
conduca
politicile.
32
33
Politica
monetara
Angajamentul
rii
noastre
de
aderare
la
Pactul
Euro
Plus
vizeaz
atingerea
unei
serii
de
obiective
interne.
n
primul
rnd
permite
aezarea
Romniei
la
masa
deciziilor
importante
care
se
discut
la
nivelul
Zonei
Euro.
n
acest
fel
se
ntrete
nc
odat
angajamentul
pentru
adoptarea
monedei
unice
n
viitorul
apropiat.
Pentru
moment
ndeplinirea
criteriilor
de
convergen
nominal
este
dificil,
iar
procesul
de
restructurare
a
economiei
trebuie
s
continue
pentru
c
aderarea
la
ultima
treapt
a
integrrii
monetare
s
fac
sens.
Dac
suma
beneficiilor
nu
depete
suma
costurilor
atunci
grbirea
acestui
process
nu
rerpezinta
o
opiune
raional.
Acest
pact
reprezint
o
oportunitate
de
aliniere
a
competitivitii
la
normele
europene.
Reformele
vizate
n
pia
muncii
sau
legate
de
sustenabilitatea
sistemelor
de
pensii
trebuie
urgentate,
acest
acord
nou
oferind
ansa
recalibrarii
politicilor
sub
tutela
decidentilor
europeni.
Asumarea
unor
obiective
pariale
n
acest
cadru
informal
obliga
Romnia
la
un
proces
de
reforma
mult
mai
rapid
care
s
determin
reluarea
creterii
economice
pe
nite
fundamente
solide.
Crizele
economice
au
reprezentat
mereu
o
oportunitate
de
realizare
a
unor
reajustri
la
nivelul
economiei,
care
sunt
foarte
greu
de
efectuat
n
cazul
unui
boom
de
lng
durat.
Dovad
n
acest
sens
o
constituie
politica
fiscal
prociclic
practicat
la
nivel
naional
n
ultimii
ani,
politic
care
a
restrns
aria
de
manevr
odat
cu
apariia
decalajului
recesionist.
34
35
36
37
Instrumentele
financiare
se
caracterizeaz
prin
grade
diferite
de
lichiditate.
Lichiditatea
unui
instrument
financiar
este
dependent
de
capacitatea
acestuia
de
a
fi
negociat.
La
rndul
su,
caracterul
negociabil
al
unui
instrument
financiar
este
influenat
de
posibilitatea
de
tranzacionare
a
acestuia.
Valoarea
prezenta
Valoarea
prezent
net
a
unui
activ
este
diferena
dintre
valoarea
prezent
a
fluxului
de
lichiditi
viitoare
pe
seama
posesiunii
activului
i
preul
prezent
al
acestuia.
Actiuni
castigul
actiunii
este
reprezentat
de
dividend
pretul
unei
actiuni
va
scadea
atunci
cand
rata
dobanzii
va
creste
(relatie
invers-proportionala)
castigul
actiunilor
este
mai
mare
decat
al
obligatiunilor
dar
si
riscul
asociat
lor
este
mai
mare
castigurile
serioase
pot
fi
realizate
prin
speculatia
financiara
pe
actiuni
realizate
mai
ales
in
piata
derivatelor
Obligatiuni
castigul
obligatiunii
este
reprezentat
de
cupon
castigul
este
fix
si
inglobeaza
un
risc
mult
mai
scazut
Contracte
forward
intelegere
de
a
cumpara
sau
a
vinde
in
viitor
un
activ
la
un
anumit
pret
Se
stabilesc
detaliile
inaintea
executiei
contractului
38
Contracte
Futures
Contracte
forward
standardizate
in
privinta
executiei,
pretului
si
a
cantitatilor
Sunt
existente
doar
pentru
o
serie
de
active
Riscul
neexecutarii
se
minimizeaza
prin
depunerea
unor
garantii
initiale
care
pot
fi
ajustate
pe
perioada
mentinerii
pozitiilor
din
contract
Optiuni
Pozitii
long
=
se
angajeaza
printr-un
contract
sa
cumpere
activul
Pozitii
short
=
se
angajeaza
printr-un
contract
sa
vinda
activul
Strategii
de
hedging
Eliminarea
riscului
legat
de
pret
pentru
un
anumit
active
(folosite
foarte
des
de
exportatori)
PRINCIPIUL
CAPITALIZRII
Relaia
dintre
renta
agricol,
rata
dobnzii
i
preul
pmntului
reprezint
un
exemplu
sugestiv
al
principiului
capitalizrii.
Conform
celei
mai
cunsocute
semnificaii
a
rentei,
aceasta
apare
explicit
n
relaia
dintre
proprietarul
pmntului
i
agricultorul
care-l
utilizeaz.
Pentru
cedarea
dreptului
de
utilizare
a
pmntului,
proprietarul
acestuia
primete
renta.Renta
reprezint
venitul
pe
seama
utilizrii
pmntului
ca
factor
de
producie
n
agricultur.
Preul
pmntului
se
obine
prin
capitalizarea
rentei.
Principiul
capitalizrii
pune
n
legtur
preul
pmntului
cu
renta
aferent
prin
intermediul
ratei
dobnzii.
39
EXEMPLUL
1:
Un
teren
agricol
aduce
proprietarului
su
o
rent
anual
de
50
milioane
lei.
Preul
minim
la
care
proprietarul
ar
fi
dispus
s
vnd
terenul
agricol
respectiv
rezult
dintr-un
raionament
simplu.
Fondurile
bneti
obinute
din
vnzare
ar
trebui
s
aduc,
n
cazul
n
care
sunt
depuse
la
banc,
o
dobnd
anual
care
s
nu
fie
mai
mic
dect
renta.
Preul
maxim
pe
care
este
dispus
s-l
accepte
potenialul
cumprtor
rezult
printr-un
raionament
analog.
Renta
nu
trebuie
s
fie
mai
mic
dect
dobnda
anual
care
s-ar
fi
obinut
dac
fondurile
bneti
utilizate
pentru
cumprare
ar
fi
fost
pstrate
sub
forma
unui
depozit
bancar.
n
aceste
condiii,
preul
terenului
agricol
este
determinat
chiar
de
fondurile
bneti
care
aduc
o
dobnd
egal
cu
renta.
Dac
rata
dobnzii
este
25%,
atunci
preul
la
care
se
vinde
terenul
agricol
este
200
milioane
lei.
Principiul
capitalizrii
are
ns
o
relevan
larg,
fiind
aplicabil
n
cazul
oricrui
activ.
Preul
pmntului
este
egal
cu
raportul
dintre
rent
i
rata
dobnzii.
Aceast
relaie
reprezint
principiul
capitalizrii.
Conform
acestuia,
creterea
ratei
dobnzii
determin
scderea
preului
pmntului.
Corespunztor,
reducerea
ratei
dobnzii
determin
creterea
preului
pmntului.Renta
se
refer
nu
numai
la
utilizarea
pmntului
ca
factor
de
producie,
ci
a
oricrei
resurse
naturale.
n
schimbul
cedrii
drepturilor
de
utilizare
a
resurselor,
proprietarii
acestora
primesc
rente.
Renta
reprezint
venitul
pe
seama
utilizrii
oricrei
resurse
naturale
ca
factor
de
producie.
Ca
i
preul
pmntului,
preul
oricrei
resurse
naturale
este
determinat
prin
capitalizarea
rentei.
Orice
bun
care
poate
aduce
venituri
proprietarului
su
reprezint
un
activ.
Pmntul
este
un
activ
deoarece
genereaz
rente
pentru
proprietar.
Locuina
poate
s
aduc
venituri
din
chirii
i,
deci,
este
un
activ.
Bunurile
de
capital
tehnic
sunt
active
deoarece
genereaz
venituri
prin
utilizarea
lor
n
producie.
40
EXEMPLUL
2:
O
agenie
imobiliar
a
cumprat
un
spaiu
comercial
pe
care
l-a
modernizat
pentru
a-l
putea
revinde
la
un
pre
mai
mare.
Investiia
n
spaiul
comercial,
incluznd
preul
de
cumprare
i
cheltuielile
de
modernizare,
s-a
ridicat
la
500
milioane
lei.
Agenia
imobiliar
primete
o
cerere
de
cumprare
a
spaiului
comercial
la
un
pre
de
480
milioane
lei.
Invitat
la
negocieri,
potenialul
cumprtor
arat
c
n
nici
un
caz
nu
poate
accepta
un
pre
mai
mare
dect
480
milioane
lei.
Venitul
anual
pe
care
l-ar
obine
prin
nchirierea
spaiului
comercial
ar
fi
de
120
milioane
lei.
Deoarece
rata
anual
a
dobnzii
este
25%,
capitalizarea
chiriei
de
120
milioane
lei
conduce
la
un
pre
de
480
milioane
lei
pentru
spaiul
comercial.
Potenialul
cumprtor
explic
de
ce
nu
poate
ceda
la
insistenele
negociatorului
ageniei
care
se
strduiete
s
obin
un
pre
mai
mare
dect
500
milioane
lei.
Un
depozit
bancar
de
500
milioane
lei
ar
genera
o
dobnd
anual
de
125
milioane
lei.
Cumprtorul
potenial
l
avertizeaz
pe
negociatorul
ageniei
c,
n
condiiile
unei
rate
anuale
a
dobnzii
de
25%,
nimeni
nu
va
accepta
s
plteasc
500
milioane
lei
pe
spaiul
comercial
pentru
a
obine
ulterior
un
venit
anual
din
chirie
de
numai
120
milioane
lei.
Conform
principiului
capitalizrii,
preul
unui
activ
este
determinat
de
capacitatea
acestuia
de
a
genera
venituri
n
viitor.
Un
activ
n
care
s-au
investit
n
trecut
fonduri
bneti
semnificative
poate
s
valoreze
puin
n
prezent
dac
nu
poate
s
aduc
dect
venituri
reduse
n
viitor.
n
condiiile
acelorai
venituri
viitoare,
creterea
ratei
dobnzii
determin
reducerea
preului
activelor.
Corespunztor,
reducerea
ratei
dobnzii
determin
creterea
preului
activelor.
Aplicarea
principiului
capitalizrii
n
cazul
instrumentelor
financiare
ilustreaz
faptul
c
decizia
de
plasament
se
bazeaz
pe
criteriul
ctigului
maxim.
Principiul
capitalizrii
arat
de
ce
preurile
41
42
43
44
n
acest
context,
se
pune
problema
eficienei
politicii
monetare,
respective
fiscale,
n
condiii
de
mobilitate
restricionat/liber
a
capitalului.
Se
presupune
c
introducerea
mobilitii
nelimitate
a
capitalului
reprezint
o
trecere
ctre
piaa
unic.
Echilibrul
general
al
economiei
corespunde
acelei
combinaii
dintre
rata
dobnzii
i
nivelul
venitului
capabil
s
asigure
att
echilibrul
intern
ct
i
echilibrul
extern.
2.1
Modelul
IS-LM
2.1.1
Ecuaia
IS
Pornind
de
la
ecuaia
de
echilibru
pe
piaa
bunurilor
Oferta
agregat
=
Cererea
agregat
Y=Q
Y=C+I+G
unde
G
o
vom
considera
variabil
exogen
( G )
a)
Funcia
consumului
C=C0+cyYd+crr
cy,
cr
sunt
coeficieni
care
reprezint:
cy
-
nclinaia
marginal
spre
consum
n
funcie
de
venit;
cr
-
nclinaia
marginal
n
funcie
de
rata
dobnzii
iar
Yd
este
venitul
disponibil;
r
rata
dobnzii
iar
C0
consum
autonom
(acel
nivel
al
consumului
obinut
atunci
cnd
Yd=0)
C
cy=
Yd >0
,
deoarece
C
atunci
cnd
Yd
0< cy <1
45
C
cy
=c=
VD
C
cr
= r <0
,
deoarece
C
atunci
cnd
r
atunci
cnd
rata
dobnzii
crete,
consumul
scade,
deoarece
creditul
este
mai
scump
i,
n
plus
economisirea
este
mai
atractiv.
Yd=Y-IT+TR
TR-
transferuri
Funcia
taxrii
este
T=T0+tyY
T0
-
impozit
forfetar,
nu
depinde
de
mrimea
venitului
T
ty= Y >0
deoarece
atunci
cnd
PIB
(Y)
crete
i
veniturile
ncasate
la
buget
din
impozite
i
taxe
cresc.
TR=TR0+tryY
TR
try
=
Y >0
46
deoarece
atunci
cnd
Y
crete consumul
crete AD
crete
AD>AS
firmele
vor
mri
producia
pentru
a
face
fa
comenzilor I
crete.
c)
G
=
G -
variabil
exogen
Calcularea
venitului
de
echilibru
Plecm
de
la
ecuaia
de
echilibru
pe
piaa
bunurilor
Y=C+I+G
Y=(
C0+
cyYd+crr)+(
I0+irr+iyY)+
G
unde
Yd=Y-IT+TR,
TR=TR0+tryY
iar
T=T0+tyY
Y=[C0+
cy(Y-
T0-
tyY-
TR0-
tryY)+
crr]+(I0+irr+iyY)+
G
Y-
cyY+
cytyY-
cytryY-
iyY=
(crr+
irr)+(C0-
cyT0+
cyTR0+
I0+ G )
Y(1-cy+cyty-cytry-iy)=r(cr+ir)+
C0+
I0+ G -cy(T0-
TR0)
C 0 + I 0 + G cy (T 0 TR 0)
cr + ir
1 cy cy (1 ty + try ) r + 1 cy cy (1 ty + try )
Ye
=
1 iy cy (1 ty + try )
C 0 + I 0 + G cy (T 0 TR 0)
Y
(cr + ir )
cr + ir
re
=
47
Demonstrm
acum
c
panta
dreptei
IS
este
descresctoare.
r 1 iy cy (1 ty + try ) > 0
=
cr + ir < 0
Panta
dreptei
IS= Y
<0
r
Dreapta
IS
Y
Figura
2.1
Dreapta
IS
Exist
dou
argumente
pentru
care
panta
dreptei
IS
este
negativ:
dac
rata
dobnzii
(r)
crete
consumul
privat
scade
dac
rata
dobnzii
(r)
crete
investiiile
scad
Rezult
astfel
c
AD
scade
AD
<
AS.
Venitul
Y
va
scdea
pn
gsim
acele
niveluri
ale
lui
I
i
S
care
asigur
o
AS
mai
mic,
astfel
nct
s
ajungem
la
AD
=
AS.
Factori
care
modific
panta
dreptei
IS
r 1 iy cy (1 ty + try )
=
cr + ir
Panta
dreptei
IS
= Y
Dac
cr
sau
ir,
ceteris
paribus
panta
dreptei
IS
va
fi
mai
mic
panta
dreptei
IS
va
fi
mai
plat.
IS0
r
IS1
48
Y
C 0 + I 0 + G cy (T 0 TR 0)
cr + ir
1 cy cy (1 ty + try ) r + 1 cy cy (1 ty + try )
Ye
=
Dac
C0
crete
i/sau
I0
crete
i/sau
G
crete
i/sau
T0
scade
politici
expansioniste
dreapta
IS
se
deplaseaz
spre
dreapta.
IS1
r
IS0
49
Multiplicatorul
investiiilor
autonome
(I0)
50
Y
1
Y
=
=
MI0=
I 0 1 iy cy (1 ty + try ) C 0 >0
Multiplicatorul
cheltuielilor
guvernamentale
(G)
Y
1
Y
Y
=
=
=
MG= G 1 iy cy (1 ty + try ) C0 I 0 >0
Multiplicatorul
fiscal
(al
taxelor
autonome)
(T0)
Y
cy
=
MT0= T 0 1 iy cy (1 ty + try ) <0
Observm
c
Multiplicatorul
fiscal
<
Multiplicatorul
consumului
autonom
Dar
Multiplicatorul
consumului
autonom
=
Multiplicatorul
investiiilor
=
Multiplicatorul
cheltuielilor
guvernamentale.
Rezult
c
multiplicatorul
fiscal
este
cel
mai
redus
dintre
cei
patru
calculai,
ceea
ce
nseamn
o
eficacitate
redus
a
modificrii
taxelor
autonome
n
influenarea
lui
Y.
Putem
deduce
c
dac
economia
se
confrunt
cu
o
recesiune
sever
este
mai
indicat
s
cretem
cheltuielile
guvernamentale
(mai
ales
componenta
investiional
a
acestora)
sau
investiiile
sau
consumul
comparativ
cu
situaia
n
care
am
decide
s
scdem
taxele.
Acest
lucru
se
ntmpl
deoarece
dac
C0
crete
sau
I0
crete
sau
G
crete
exist
o
influen
direct
asupra
creterii
AD,
n
timp
ce
reducerea
taxelor
conduce
indirect
la
creterea
AD,
prin
creterea
lui
Ydisponibil,
care
poate
nsemna
lui
C
dar
i
lui
S.
Rezult
c
reducerea
impozitelor
i
taxelor
are
o
influen
mai
redus
asupra
creterii
AD
dect
folosirea
51
Prin
ipotez
considerm
c
M
=
oferta
de
moned
este
variabil
exogen.
Cu
L
notm
cererea
de
moned.
Conform
teoriei
keynesiene,
cererea
de
moned
este
determinat
de
trei
mobiluri:
Mobilul
precauiei/prudenei
Mobilul
tranzaciei
Mobilul
speculativ
Funcia
cererii
de
moned
L=L1(y)+L2(r)
L1(y)=cererea
de
moned
datorat
motivului
prudenei
i
motivul
tranzaciei
L2(r)=
cererea
de
moned
datorat
motivului
speculaiei
L1(y)=lyY,
unde
ly =
L
Y >0
52
tim
c
cererea
de
moned
datorat
mobilul
speculativ
depinde
de
cursul
titlurilor:
cupon randamentul obligatiunii valoarea nominala
=
r
Cursul
titlurilor
= r
L2 (r)
53
54
LM
r
Varianta
clasic
M
v
=
P
Y
M=
(1/v)
PY
M=kPY,
unde
k
este
coeficientul
Cambridge
Conform
colii
Clasice,
L
este
dat
doar
de
mobilurile
tranzaciei
i
Varianta
Varianta
normal
keynesian
L2
(r)
Y
Figura
2.7
Panta
cresctoare
a
dreptei
LM
Panta
cresctoare
a
dreptei
LM
(varianta
normal)
poate
fi
explicat
astfel:
dac
r
crete
cursul
titlurilor
scade
investitorii
se
nghesuie
s
cumpere
titluri
deci
deinerile
de
numerar
pentru
a
face
speculaii
scad
L2(r).
Dac
vom
considera
prin
ipotez
c
oferta
de
moned
este
constant,
ceteris
paribus
pentru
a
se
ajunge
la
echilibru
pe
piaa
monetar
cererea
de
moned
L1(y).
Dar
tim
c
L1(y)doar
atunci
cnd
Y
dreapta
LM
(n
varianta
normal)
are
o
pant
pozitiv.
Echilibrul
pe
piaa
monetar
Punem
condiia
ca
oferta
de
moned
s
fie
egal
cu
cererea
de
moned
M =L
M =
L1(y)+L2(r)
M =
lyY+
L0+lrr
lr M L0
r +
ly
Rezult
Ye=
ly
55
M L0
ly
Y +
lr
i
re=
lr
Dreapta
LM.
Panta
dreptei
LM
r
ly
=
lr >0,
deci
dreapta
LM
are
pant
pozitiv.
Panta
dreptei
LM
= Y
Factori
care
determin
panta
dreptei
LM
Dac
ly
sau
lr ,
ceteris
paribus
panta
dreptei
LM
crete
panta
dreptei
LM
devine
mai
abrupt.
r
LM1
LM0
Y
Figura
2.8
Creterea
pantei
dreptei
LM
Dac
ly
sau
lr ,
ceteris
paribus
panta
dreptei
LM
scade
panta
dreptei
LM
devine
mai
plat.
r
LM0
LM1
56
Y
Figura
2.9
Scderea
pantei
dreptei
LM
Factori
care
determin
translaia
dreptei
LM
Dac
M sau
L0 ,
CP dreapta
LM
se
deplaseaz
la
dreapta
r
LM0
LM1
Y
Figura
2.10
Translaia
LM
spre
dreapta
Dac
M sau
L 0 ,
CP
dreapta
LM
se
deplaseaz
la
stnga
r
LM1
LM0
Y
Figura
2.11
Translaia
LM
spre
stnga
57
Ecuaia
LM
M =L
58
M = lyY + L0 + lrr
Yly + lrr = M L0
Formm
un
swistem
cu
2
ecuaii
i
2
necunoscute
astfel:
Y (1 cy + cyty ) irr = C 0 cyT 0 + I 0 + G
Yly + lrr = M L0
Sistemul
se
poate
rezolva
cu
ajutorul
regulii
lui
Cramer,
respectndu-se
condiia
ca
determinantul
matricii
M
s
fie
diferit
de
0.
det(Y )
det M
det( r )
re =
det M
Ye =
det M =
1 cy + cyty ir
= lr (1 cy + cyty ) + irly
ly
lr
<0
det Y =
det r =
C 0 cyT 0 + I 0 + G ir
M L0
lr
= lr (C 0 cyT 0 + I 0 + G ) + ir ( M L0)
1 cy + cyty C 0 cyT 0 + I 0 + G
ly
M L0
lr (C 0 cyT 0 + I 0 + G ) + ir ( M L 0)
lr (1 cy + cyty ) + irly
re =
2.1.5
Eficiena
politicilor
macroeconomice
ntr-o
economie
nchis
(cu
ajutorul
modelului
IS-LM)
59
Explicaia
economic
a
acestor
multiplicatori
este
simpl.
Atunci
cnd
G
crete
i
Y
crete.
Atunci
cnd
G
crete
crete
cererea
pe
piaa
fondurilor
de
mprumut
(ceteris
paribus,
oferta
de
fonduri
de
mprumut
rmne
constant)
rata
dobnzii
va
crete
determinnd
reducerea
investiiilor
private
(apare
astfel
efectul
de
eviciune
a
investiiilor
private
numit
efectul
de
crowding-out).
IS1
r
E2
LM0
IS0
r2
E1
r0
=
r1
E0
Y
Y0
Y2
Y1
Figura
2.13
Efectul
de
crowding-out
(evictiune)
Pe
termen
foarte
scurt
(conform
variantei
keynesiene
privind
dreapta
LM),
politica
fiscal
bugetar
expansionist
determin
deplasarea
dreptei
IS
spre
dreapta
din
IS0
in
IS1 rata
dobnzii
rmne
constant
r1
=
r0
i
economia
se
mut
din
E0
n
E1 Y
crete
din
Y0
n
Y1.
Pe
termen
scurt
60
Explicaia
economic
a
acestor
multiplicatori
este
de
asemenea
simpl.
Atunci
cnd
M
crete
i
Y
crete.
Atunci
cnd
M
crete
crete
oferta
pe
piaa
fondurilor
de
mprumut
(ceteris
paribus,
cererea
de
fonduri
de
mprumut
rmne
constant)
rata
dobnzii
va
scdea.
r
LM0
IS
LM1
r0
E
r
1
Y
Y0
Y1
61
62
Politica
monetar
expansionist
Instrumente:M
C
=
IS0
LM1
Efecte:
Y
,
r
Politica
bugetar
restrictiv
Instrumente:
G
i/sau
IT
D
=
IS2
LM0
Efecte:
Y
,
r
Politica
monetar
restrictiv
Instrumente:
M
E
=
IS0
LM2
Efecte:
Y,
r
Politica
bugetar
expansionist
i
politica
monetar
expansionist
Instrumente:
G
,
IT
+
M
F
=
IS1
LM1
Efecte:
Y,
r
constant
Politica
bugetar
restrictiv
i
politica
monetar
restrictiv
Instrumente:
G,
IT
+
M
G
=
IS2
LM2
Efecte:
Y
,
r
constant
Politica
bugetar
expansionist
i
politica
monetar
restrictiv
Instrumente:
G,
IT
+
M
H
=
IS1
LM2
Efecte:
Y
constant,
r
Politica
bugetar
restrictiv
i
politica
monetar
expansionist
Instrumente:
G,
IT
+
M
I
=
IS2
LM1
Efecte:
Y
constant,
r
63
Pextern
Pintern
Ex
>0
e
Funcia
importurilor
IM = IM 0 + imyY + imee
imy =
IM
>0
Y
Dac
Y veniturile att
cererea
intern,
ct
i
cererea
extern
cresc
importurile
64
IM
<0
e
e IM
ime =
nclinaia
marginal
spre
import
n
funcie
de
cursul
de
schimb
este
negativ
deoarece
dac
e
crete
(cursul
de
schimb
se
depreciaz)
importurile
scad.
Soldul
contului
de
capital
BP=BC+K
K
reprezint
intrrile
nete
de
capital
=
intrri
de
capital
n
Romnia
ieiri
de
capital
din
Romnia
K=krr
k
>0
kr =gradul
de
mobilitate
al
capitalurilor= r
Atunci
cnd
r
(rata
intern
a
dobnzii)
rata
intern
a
dobnzii
>
rata
extern
a
dobnzii
intrrile
de
capitaluri intrri
>ieiri soldul
K
se
mbuntete.
n
funcie
de
kr,
forma
dreptei
BP
este
diferit,
conform
celor
3
cazuri
prezentate
mai
jos:
Caz
1
Mobilitatea
imperfect
a
capitalurilor
(kr>0)
r
BP
65
Figura
2.16
Dreapta
BP
n
condiiile
mobilitii
imperfecte
a
capitalurilor
Dac
Y
crete
rezult
c
importurile
vor
crete,
determinnd,
ceteris
paribus,
un
deficit
n
balana
comercial.
Pentru
a
putea
menine
echilibrul
balanei
de
pli,
avem
nevoie
de
un
excedent
n
contul
de
capital,
deci
va
trebui
ca
r
s
creasc.
Caz
2
Mobilitatea
perfect
a
capitalurilor
(kr)
r
BP
Y
Figura
2.17
Dreapta
BP
n
condiiile
mobilitii
perfecte
a
capitalurilor
Caz
3
Absena
mobilitii
capitalurilor
(kr0)
r
BP
Y
Figura
2.18
Dreapta
BP
n
condiiile
absenei
mobilitii
capitalurilor
66
2.2.1
Ecuaia
BP.
Soldul
balanei
de
pli
BP=BC+K
BP = Ex + ex ee IM 0 imyY imee + krr
Soldul
monetar
al
balanei
de
pli
reprezint
o
funcie
descresctoare
raportat
la
importuri
i
cresctoare
n
funcie
de
r.
Pentru
a
afla
panta
dreptei
BP,
scoatem
din
ecuaia
de
mai
sus
nivelurile
de
echilibru
ale
lui
Y
i
r,
astfel
nct
vom
avea:
kr Ex BP IM 0 + e(ex e ime)
Ye =
r +
imy
imy
BP Ex e(ex e ime) + IM 0
imy
re =
Y +
kr
kr
r imy
=
>0
Panta
dreptei
BP= Y kr
BP
are
o
pant
cresctoare.
Exist
dou
ipoteze
pe
care
le
putem
considera
n
modelul
IS-LM-BP.
Ipoteza
1
Curs
de
schimb
fix
(soldul
BP
este
considerat
endogen).
Rescriem
ecuaia
IS
incluznd
sectorul
extern
Y = C + I + G + Ex IM
Y = C 0 + cy (Y tyY T 0) + crr + I 0 + irr + iyY + G + Ex + ex ee IM 0 imyY imee
Y (1 cy + cyty + imy ) irr = C 0 cyT 0 + I 0 + G + Ex IM 0 + e(ex e ime)
Rescriem
ecuaia
LM
67
L=M
L1(Y ) + L 2(r ) = M
lyY + lrr + L 0 = M
lyY + lrr = M L 0
Yly + lrr = M L0
Verificm
dac
determinantul
matricii
0
pentru
a
putea
aplica
Regula
Cramer.
det M =
Ye =
1 cy + cyty + imy ir
= lr (1 cy + cyty + imy ) + lyir < 0
ly
lr
det Y
det M
det Y =
Ye =
det r =
re =
Odat
aflate
valorile
de
echilibru
Ye
i
re
le
introducem
n
ecuaia
BP
pentru
a
afla
soldul
BP.
BPe = Ex + ex ee IM 0 imyYe imee + krre
Ipoteza
2
Cursul
de
schimb
flexibil
=
e
68
MG =
Atunci
cnd
G
cererea
de
fonduri
de
mprumut
>
oferta
de
fonduri
de
mprumut
rata
dobnzii
(apare
efectul
de
eviciune).
Exist
2
tendine
de
influen
a
G
asupra
BP:
Dac
G
Y
IM
soldul
BC
se
nrutete
soldul
BP
se
nrutete.
Dac
G
r
exist
intrri
de
capital
>
ieiri
de
capital
soldul
K
se
mbuntete.
69
Cazul
1
Panta
dr
BP=Panta
dr
LM
Deci
imy
ly
=
kr
lr
IS1
r
B
LM0=B
IS0
P
r1
r0
A
Y
Y0
Y1
Figura
2.19
Efectele
politicii
bugetare
expansioniste
n
condiiile
n
care
Panta
dr
BP
=
Panta
dr
LM
Economia
se
mut
din
punctul
A
n
punctul
B,
deci
i
Y
i
r
cresc.
Efecte:
Y
IM
soldul
BC
devine
deficitar
r
soldul
K
devine
excedentar
deficitul
BC=excedentul
soldului
contului
de
capital
BP = BC + K
BP = BC + K
Rezulta
BP
este
neutru,
deci
balana
de
pli
este
echilibrat.
70
IS1
r
B
IS0
LM0
BP
r1
C
r0
A
Y
Y0
Y1
Y2
Figura
2.20
Efectele
politicii
bugetare
expansioniste
n
condiiile
n
care
Panta
dr
BP
<
Panta
dr
LM
Deoarece
panta
dreptei
BP
este
mic
mobilitatea
capitalurilor
este
ridicat
deci
kr
este
ridicat
exist
intrri
de
capital
mai
mari
n
raport
cu
ieirile
de
capital
deficitul
BC
<
excedentul
contului
de
capital
BP
excedentar.
Cazul
3
Panta
dreptei
BP
>
Panta
dreptei
LM
imy
ly
>
kr
lr
IS1
B
P
C
r
IS0
r1
LM0
B
r0
Y
Y0
Y1
Y2
71
72
73
74
masa
monetar
se
reduce,
iar
curba
LM
se
va
deplasa
ctre
stnga,
pn
cnd
va
atinge
punctul
A;
politica
monetar
nu
are
nici
un
efect
asupra
venitului.
75
r
BP
LM0
A
LM1
r1
r0
B
IS0
Y0
Y1
Y
Figura
2.24
Efectele
unei
politici
monetare
expansioniste
n
absena
mobilitii
capitalurilor
Cazul
mobilitii
perfecte
a
capitalurilor
i
n
cazul
mobilitii
perfecte
a
capitalurilor,
eficacitatea
politicii
monetare
este
nul.
Politica
monetar
genereaz
o
reducere
a
rezervelor
valutare
determinnd
un
deficit
al
contului
curent.
Efectele
vor
fi
urmtoarele
(Figura
2.25):
echilibrul
intern
generat
de
deplasarea
LM
corespunde
unui
deficit
al
balanei
de
pli;
reducerea
ratei
dobnzii
(n
punctul
B)
determin
o
ieire
a
capitalurilor;
cursul
de
schimb
tinde
s
se
deprecieze;
banca
central
cumpr
moned
naional
pentru
a
menine
cursul
fix;
LM
se
deplaseaz
spre
stnga,
pn
la
echilibrul
iniial
(punctul
A)
politica
monetar
este
ineficient
r
LM0
LM1
A
r0
B
BP
r1
IS0
Y0
Y1
Y
76
Figura
2.25
Efectele
unei
politici
monetare
expansioniste
n
situaia
unei
mobiliti
perfecte
a
capitalurilor
Politica
fiscal
bugetar
expansionist
Un
alt
instrument
al
politicii
macroeconomice
l
reprezint
politica
fiscal.
Cu
ajutorul
modelului
Mundell-Fleming
putem
explica
cum
acioneaz
politica
fiscal
ntr-o
economie
mic
i
deschis.
Modificnd
cheltuielile
publice
sau
impozitele,
guvernul
afecteaz
cheltuielile
totale:
creterea
cheltuielilor
publice
sau
reducerea
impozitelor
duce
la
creterea
cererii,
iar
IS
se
deplaseaz
spre
dreapta.
n
absena
modificrilor
n
politica
monetar,
LM
rmne
nemodificat.
Cazul
absenei
mobilitii
capitalurilor
n
acest
caz,
echilibrul
intern
obinut
prin
deplasarea
IS
corespunde
unui
deficit
al
contului
curent
(n
B
crete
venitul,
cresc
importurile).
Banca
central
cumpr
moned
naional,
pentru
a
mpiedica
deprecierea
monedei.
Curba
LM
se
deplaseaz
spre
stnga
pn
dispare
deficitul
contului
curent
(punctul
C).
n
concluzie,
politica
bugetar
nu
are
nici
un
efect
asupra
venitului;
n
plus,
creterea
ratei
dobnzii
(r2)
va
afecta
investiiile
private
(Figura
2.26).
r
LM1
BP
r2
C
LMo
r1
B
r0
A
IS1
IS0
Y0
Y1
Y
77
78
79
80
Figura
2.29
Efectele
unei
politici
monetare
expansioniste
mobilitii
perfecte
a
capitalurilor
Politica
fiscal
Cazul
absenei
mobilitii
capitalurilor.
Curba
IS
se
deplaseaz
la
dreapta,
echilibrul
intern
stabilindu-se
n
punctul
B;
creterea
venitului
(Y1>Y0)
determin
cresterea
importurilor
i
o
tendin
spre
deficit
al
contului
curent;
deprecierea
cursului
de
schimb
determin
deplasarea
IS1
spre
IS2;
echilibrul
intern
este
stabilit
n
punctul
C;
creterea
exporturilor
mbuntete
soldul
contului
curent
i
curba
BP
se
deplaseaz
spre
dreapta;
punctul
C
corespunde
i
echilibrului
extern
(acel
punct
n
care
s-a
compensat
creterea
exporturilor
(generat
de
deprecierea
monedei)
cu
majorarea
importurilor
(la
creterea
venitului);
politica
bugetar
este
eficient
(Y0
Y2)
(Figura
2.30).
r
BP0
BP1
LM0
r2
C
r1
B
r0
A
IS2
IS1
IS0
Y0
Y1
Y2
Y
Figura
2.30
Efectele
unei
politici
fiscale
expansioniste
n
situaia
absenei
mobilitii
capitalurilor
Cazul
mobilitii
perfecte
a
capitalurilor.
O
politic
bugetar
expansionist
determin
stabilirea
echilibrului
intern
n
punctul
B.
Rata
dobnzii
este
superioar
ratei
internaionale
(egal
cu
r0)
i
va
atrage
81
82
venitului.
Acest
efect
dispare,
dac
rata
dobnzii
interne
sete
egal
cu
rata
dobnzii
internaionale
(mobilitate
perfect
a
capitalurilor).
Analiza
impactului
politicilor
monetare
i
bugetare
ntr-un
regim
al
cursului
de
schimb
flexibil
sugereaz
c
politica
monetar
este
eficient
n
realizarea
echilibrului
intern,
iar
politica
bugetar
este
cu
att
mai
eficient
cu
ct
mobilitatea
capitalurilor
este
mai
redus.
Se
presupune
c
echilibrul
extern
se
realizeaz
automat
prin
modificarea
cursului
de
schimb.
Dac
gradul
de
flexibilitate
al
cursului
de
schimb
n
reglarea
echilibrului
balanei
de
pli
este
redus,
atunci,
politicile
interne
vor
fi
afectate
de
existena
unui
dezechilibru
extern.
83