Calcul Siloz

EXEMPLUL 1: VERIFICAREA PRIN CALCUL A UNUI SILOZ CILINDRIC CU
CAPACITATEA DE 50 M3 PROCEDURA SIMPLIFICATA.

Se cere sa se verifice prin calcul corpul unui siloz cilindric pentru ciment, cu o capacitate
de inmagazinare de ~50m3, amplasat in Iasi, n conformitate cu prevederile SR EN 19914-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea nu cuprinde structura suport a silozului).
A. GEOMETRIA SILOZULUI (vezi Fig. 1.1):
Diametrul interior al silozului,
dc = 2450mm;
Grosimea peretelui silozului,
t = 6mm;
Inaltimea suprafetei continutului,
hc = 11600mm;
Inaltimea de calcul a palniei,
hh = 1600mm;
Unghiurile si la palnie:
= 52.6;
= 37.4
r = d c 2 = 1225mm
Raza silozului,
Fig. 1.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul
Silozul considerat n exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia

conica simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie ntalnita curent la silozurile
care inmagazineaza ciment).
B. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN
1991-4-2006)
In conformitate cu tabelul 2.1. din SR EN 1991-4:2006, reprodus mai jos, silozul poate fi
clasificat in clasa 1 de evaluare a incarcarilor.
Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se

consulta tabelul 4.1 din SR EN 1991-4: 2006. In conformitate cu prescriptiile din acest
tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata n categoria D2 otel carbon
neted moale (constructie sudata), care implica o frecare moderata a continutului pe
peretele silozului
Caracteristicile materialului continut, necesare in evaluarea incarcarilor, sunt extrase din
tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru ciment rezulta
urmatoarele date:
Greutatea specifica, = 13 kN/m316 kN/m3 (la calculul incarcarilor, se foloseste
valoarea maxima a lui )
Unghiul suprafetei libere, r = 36
Unghiul de frecare interna, m = 25 37 (ntrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza n clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie = 30)
Raportul presiunilor laterale, Km = 0.450.65 (ntrucat silozul care se verifica prin
utilizand valoarea medie K = 0,54)
Coeficientul de frecare cu peretii, m = 0,430,49 (ntrucat silozul se incadreaza n
clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul cu valoarea medie = 0,46)
Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material, Cop = 0,50
C. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI

Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006, relatiile de calcul
prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. Pentru a se
putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului, trebuie sa se determine
zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul hc / dc = 4,73 2,0 (conform capitol
5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ ZVELT
C.1. Incarcari permanente asupra peretilor verticali - greutatea proprie a mantalei,
greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis
Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta, uniform distribuita, din

utilaje si echipamente. Valoarea acestei ncarcari se determina n fiecare situatie. In
acest exemplu se considera aceasta incarcare: Gu = 5 kN/m2.
d2
(2, 45) 2 6
Greutatea proprie a acoperisului este Gacop = c t =
7850 = 222 kg
4
4
1000
Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. Rezulta o
greutate totala a acoperisului Ga = 1,5 x 222 = 333 kg 3,33 kN
dc2
Aria sectiunii transversale a silozului, A =
= 4714352,5 mm2
4
Perimetrul interior al sectiunii transversale, U = d c = 7696,9 mm
Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita pe circumferinta cu valoarea
caracteristica egala cu:
G A G
5 4714352,5 /106
3,33
+
= 3,50 kN / m
qa = u + a =
3
U
U
7696,9 /10
7696, 9 /103
Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita pe
circumferinta, nzSkp la adancimea hc la care se face verificarea, din greutatea mantalei
si greutatea acoperisului este:
nzSkp ( hc ) = qa + thb = 3,50 + 0, 006 12,30 78,50 = 9,30 kN/m

C.2. Incarcari utile ncarcari la umplere asupra peretilor verticali (silozuri zvelte
cap.5.2.1.1 din SR EN 1991-4:2006) se ia in considerare doar situatia de incarcare
simetrica la umplere pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a ncarcarilor
dc2
= 4714352,5 mm2
4
Perimetrul interior al sectiunii transversale, U = d c = 7696,9 mm
1 A
= 2466 mm
K U
Presiunea orizontala asimptotica, pho = K zo = 21,30 kN/m2
Inaltimea caracteristica Janssen, z0 =
Valorile caracteristice ale presiunilor la silozurile care contin materiale pulverulente se

calculeaza atat in ipoteza materialului nefluidizat ct si in ipoteza materialului fluidizat in
totalitate sau partial. Fluidizarea totala sau partiala apare in cazul in care se utilizeaza
transportul pneumatic al materialului continut.
Fig. 2.1: Presiuni simetrice la umplere n peretele vertical

Valorile caracteristice maxime ale presiunilor simetrice la umplere se calculeaza la baza
corpului cilindric n cele doua ipoteze considerate:
a. Ipoteza materialului nefluidizat
Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, phf(hc):
phf (hc ) = phoYJ (hc ) = 21,11 kN/m2

YJ ( hc ) = 1 e hc / zo = 0,991
n care:
Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, pwf(hc):

pwf (hc ) = pho YJ (hc ) = 9,71 kN/m2
Presiunea verticala, la baza mantalei cilindrice, pvf(hc):
pvf (hc ) =
pho
YJ (hc ) = 39,09 kN/m2
K
Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din

frecarea materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, nzSkf(hc):
hc
nzSkf ( hc ) = pwf ( z ) dz = pho hc z0YJ ( hc ) = 112,63 kN/m

0
b. Ipoteza materialului fluidizat

In ipoteza de fluidizare a materialului nu se mai considera frecarea cu peretele, iar
presiunea este de tip hidrostatic, adica actioneaza n toate sensurile in fiecare punct. In
aceasta situatie, presiunea maxima apare la baza corpului cilindric.
Presiunea maxima la adancimea hc, p(hc):
p (hc ) = 1hc = 0,8 hc = 148,48 kN/m2
C.3. Incarcari utile - ncarcari la golire asupra peretilor verticali (silozuri zvelte
cap.5.2.2.1 din SR EN 1991-4:2006) se ia in considerare doar situatia de incarcare
simetrica la golire pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a ncarcarilor
Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, phe(hc) :
phe ( hc ) = Ch phf ( hc ) = 40,11 kN/m2

Ch = 1,15 + 1,5 (1 + 0, 4 e d c ) Cop = 1,90
In relatiile de mai sus, e = cea mai mare dintre excentricitatile la umplere sau la golire a
continutului = 0 (siloz cu incarcare si golire simetrica)
Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, pwe(hc) :
pwe ( hc ) = Cw pwf ( hc ) = 13,59 kN/m2
Cw = 1, 4 (1 + 0, 4 e d c ) = 1, 40
Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea
materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, nzSke(hc)
hc
nzSke ( hc ) = pwe ( z ) dz = Cw pho hc z0YJ ( hc ) = 157,68 kN/m

0

La golirea materialului fluidizat pot sa apara accidental suctiuni importante datorita
defectiunilor aparute la instalatiile de transport pneumatic (se prevede n normativul SR
EN 1991-4:2006 cap.3.4(8)). Valoarea caracteristica maxima a suctiunii accidentale este
de 40 kN/m2 in orice punct.
C.4. Incarcarea din zapada
Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea
caracteristica a ncarcarii din zapada pe sol este so,k = 2,5 kN/m2 (Iasi). Coeficientul de
expunere al amplasamentului este ce = 1,00 (expunere partiala). Coeficientul de forma al
ncarcarii din zapada este pentru acoperis plat = 0.80
Rezulta o ncarcare din zapada sk = ce so,k = 2.0 kN/m2 care, distribuita perimetral,
conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu nz = 1,22 kN/m
C.5. Incarcarea din vnt

Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului circular conforma cu
Anexa C din SR EN 1993-4-1: 2007. Variatia presiunii vantului in jurul unui siloz izolat
poate fi definita in termenii coordonatei circumferentiale , cu originea in centrul
silozului, masurata fata de o axa paralela cu directia vantului (vezi fig. C2 din Anexa C
SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest
exemplu numeric, cu inaltimea de 2,40 m masurata de la teren pana la capatul de jos al
mantalei silozului. Inaltimea structurii suport este necesara pentru a putea calcula
inaltimea H totala a silozului, care intra in calculul coeficientului de presiune cp (vezi
relatia C1 din Anexa C SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Pentru silozul cilindric din exemplu (siloz izolat) variatia circumferentiala a presiunii
(pozitiva catre interior) este data de relatia C.1 din Anexa C SR EN 1993-4-1: 2007
reprodusa mai jos.
Pentru silozul calculat, coeficientul de presiune are o distributie simetrica, valoarea

acestuia in fiecare punct depinzand de unghiul pe care il face raza vectoare care uneste
punctul respectiv cu directia de actiune a vantului (vezi figura C2). Valorile calculate
pentru puncte situate echidistant pe circumferinta, la unghiuri multiplu de 22,5 sunt

prezentate n tabelul de mai jos:
cp
cp
0.0
1.00
202.5
-0.20
22.5
0.60
225.0
-0.34
45.0
-0.43
247.5
-1.01
67.5
-1.44
270.0
-1.65
90.0
-1.65
292.5
-1.44
112.5
-1.01
315.0
-0.43
135.0
-0.34
337.5
0.60
157.5
-0.20
360.0
1.00
180.0
-0.28
Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind qref = 0,7 kN/m2

(Iasi) si coeficientul de expunere ce = 2,75 (corespunzatoare la inaltimea de 14,70 m la un
amplasament in camp deschis) rezulta urmatoarea distributie a vantului normala pe
peretii silozului considerand presiunea medie pe fiecare panou din figura de mai jos
(panourile cu acelasi numar sunt identic incarcate):
w( ) = ce c p qref
Panou
nr.
<kN/m >
1
2
3
4
5
6
7
8
1.54
0.16
-1.80
-2.97
-2.56
-1.29
-0.52
-0.46
w()
In tabelul de mai sus semnul + inseamna actiune din exterior spre interior (presiune) iar
semnul - inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).
Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe circumferinta va rezulta o

incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul, care va actiona
asupra ansamblului silozului, ducand la o incovoiere generala a acestuia.
8 __
qw = wi ( ) li cos = 2.08 kN/m

i =1
n care li = 481.1 mm este lungimea circumferentiala

a panourilor (egala cu perimetrul U
__
impartit la numarul total de panouri, 16) iar wi ( ) este presiunea / suctiunea medie in
panoul i .
Momentul incovoietor la baza mantalei cilindrice va fi:
Mw =
qw hb2 2, 08 12,32
=
= 157,34 kNm
2
2
Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in

mantaua silozului. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in
perete distribuita pe circumferinta, qzw la adancimea hc la care se face verificarea, este
data de relatia:
qzw =
Mw
t = 39,97 kN/m
Wsiloz
n care Wsiloz este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (inel cilindric) egal cu
23.62x106 mm3 iar t este grosimea mantalei silozului.
C.6. Incarcarea exceptionala din seism

Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad
de umplere al silozului de 80% (conform cap.3.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).
Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului
pentru proiectare ag = 0,20g si o perioada de colt Tc = 0,7s (Iasi).
Factorul de comportare are valoarea q = 0,7 x 2 = 1,4 (conform tabel 6.2 (d) din SR EN
1998-1:2004 si cap.3.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007)
Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea:
c=
ag
qg
2, 75 0, 2
= 0,393
1, 4
Calculul ncarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct.
C1.
Greutatea proprie a acoperisului, G1 = Ga = 3,33 kN (la nivelul acoperisului)
Greutatea utilajului la nivelul acoperisului, G2 = GuA = 23,57 kN (la nivelul
acoperisului)
Greutatea totala a mantalei cilindrice, G3 = 68,96 kN (concentrata la mijlocul inaltimii
mantalei adica la 0,5 x hb = 6,15m)
Greutatea zapezii purtate, G4 = 0,4 qz U = 0,4 x 1,22 x 7,969 = 3,89 kN (la nivelul
acoperisului)
Greutatea continutului: G5 = 0,8 A hc = 0,8 x 4,714 x 16 x 11,6 = 699,9 kN

(considerata concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut, adica la 0,4 x hc =
4,64m)
In acest exemplu se considera ca nivelul acoperisului se gaseste la inaltimea hc adica la
11,60m fata de linia de rezemare.
G = G1+G2+G3+G4+G5 = 799,65 kN
Forta seismica totala:
S = c G = 0,393 x 799,65 = 314,2 kN
Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama

momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii circulare a silozului. Pentru
aceasta se utilizeaza relatia (4.6) din P100-2006. Forta seismica care actioneaza la nivelul
i se calculeaza cu relatia:
mh
Si = S n i i
mi hi
i =1
m h = 4050,36 kNm
i i
La nivelul
La nivelul
La nivelul
h1 = 4,64 m rezulta o forta seismica

S1 = 251,9 kN.
S2 = 32,9 kN.
S3 = 29,4 kN.
Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a

fortei de compresiune in mantaua cilindrica, distribuita pe circumferinta, pe directie
verticala sunt date mai jos:
3
M max = Si hi = 1732, 77 kNm

i =1
q zs ,max =
M max
t = 440,2 kN/m
Wsiloz
D. COMBINATII DE ACTIUNI
Pentru silozurile din clasa de efecte 1 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii
simplificate de actiuni (conform pct. A.1. din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007)
Permanente + zapada + vant + incarcari umplere (variabila principala);
Permanente + zapada + vant + incarcari golire (variabila principala);
Permanente + zapada + vant cu silozul gol (variabila principala);
Permanente + zapada + incarcari golire + vant (variabila principala);
Permanente + zapada + incarcare siloz 80% + seism
D.1. Evaluarea efectelor actiunilor

Eforturile de membrana din mantaua silozului determinate mai sus se amplifica cu
coeficientul kM = 1,1 (conform pct. A.2.(1) din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007) pentru a
tine cont de efectul incovoierii locale.
D.1.1. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie verticala in mantaua
cilindrica (tensiuni in punctele de maxima solicitare)
a. Tensiunea de compresiune in membrana (ncarcari permanente):
x1 = kM nzSkp / t = 1,1 x 9,30 / 6 = 1,71 N/mm2
b. Tensiunea de compresiune in membrana din zapada (variabila):

x2 = kM nz / t = 1,1 x 1,22 / 6 = 0,22 N/mm2
c. Tensiunea de compresiune in membrana din vant (variabila):

x3 = kM qzw / t = 1,1 x 39,97 / 6 = 7,33 N/mm2
d. Tensiunea de compresiune in membrana la umplere (ncarcare variabila la care

coeficientul ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006) material nefluidizat
x4 = kM nzSk (hc)/ t = 1,1 x 112,63 / 6 = 20,65 N/mm2
(matrialul fluidizat nu conduce la compresiuni in sens vertical in manta la umplere)

e. Tensiunea de compresiune in membrana la golire (ncarcare variabila la care
coeficientul ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006) material nefluidizat
x5 = kM nzSke (hc) / t = 1,1 x 157,68 / 6 = 28,90 N/mm2
(matrialul fluidizat nu conduce la compresiuni in sens vertical in manta la golire)

f. Tensiunea de compresiune in membrana din seism (exceptionala):
x6 = kM qzs,max/t = 1,1 x 440,2/6 = 80,7 N/mm2
D.1.2. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie circumferentiala in

mantaua cilindrica (tensiuni in punctele de maxima solicitare)
a. Tensiunea de intindere in membrana la umplere (ncarcare variabila la care coeficientul
ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):
1 = kM
ph r
=
t
4,74 N/mm2 (material nefluidizat) - presiune

33,34 N/mm2 (material fluidizat) - presiune
b. Tensiuni in membrana la golire (ncarcare variabila la care coeficientul ncarcarii se ia

= 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):
2 = kM
9,00 N/mm2 (material nefluidizat) - presiune
phe r
=
t
- 8,99 N/mm2 (material fluidizat) - suctiune
c. Tensiuni in membrana datorate vantului:
3 = kM
w ( ) r
t
0.35 N/mm2 (presiune)

-0.67 N/mm2 (suctiune)
D.2. Combinarea efectelor actiunilor

Gruparea 1: Permanente + zapada + vant + incarcari din umplere (principala)
(conform tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
Material nefluidizat
Sens vertical (compresiune):
x = 1,35 x1 + 0,6 (1,5 x2 + 1,5 x3) + 1,35 x4 = 36,98 N/mm2
Sens circumferential (intindere):
= 1.35 1 = 6,40 N/mm2
Material fluidizat
x = 1,35 x1 + 0,6 (1,5 x2) + 1,5 x3 = 13,50 N/mm2
= 1.35 1 = 45,01 N/mm2
Gruparea 2. Permanente + zapada + vant + incarcari golire (principala) (conform
tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
x = 1,35 x1 + 0,6 (1,5 x2 + 1,5 x3) + 1,35 x5 = 48,12 N/mm2
= 1.35 2 = 12,15 N/mm2
Material fluidizat
x = 1,35 x1 + 0,6 (1,5 x2) + 1,5 x3 = 13,50 N/mm2
Sens circumferential (compresiune):
= 1.35 2 = 12,14 N/mm2
Gruparea 3. Permanente + zapada + vant cu siloz gol (principala)
x = 1,35 x1 + 0,6 (1,5 x2) + 1,5 x3 = 13,50 N/mm2
Sens circumferential
o presiune maxima normala pe perete: 1,5 x 1,54 = 2,31 kN/m2
= 1.5 3 = 0,55 N/mm2 (compresiune)
o suctiune maxima normala pe perete: 1,5 x -2,97 = - 4,45 kN/m2
= 1.5 3 = 1,05 N/mm2 (ntindere)
Gruparea 4. Permanente + zapada + incarcari golire + vant (principala)

x = 1,35 x1 + 0,6 (1,5 x2) + 1,5 x3 + 1,35 x5 = 52,52 N/mm2
= 1.35 2 = 12,15 N/mm2
Material fluidizat
x = 1,35 x1 + 0,6 (1,5 x2) + 1,5 x3 = 13,50 N/mm2
Sens circumferential (compresiune):
= 1.35 2 = 12,14 N/mm2
Gruparea 5. Permanente + zapada + 80% incarcare siloz nefluidizata + seism
x = x1 + 0,3 x2 + 0,8 x5 + x6 = 105,60 N/mm2
= 0,8 2 = 7,2 N/mm2
E. VERIFICARI PENTRU MANTAUA CILINDRICA
E.1. Starea limita plastica (A.3.2.1. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)
Gruparea 1.
Material nefluidizat:
e , Ed = x2 x + 2 = 40,56 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Material fluidizat:
e , Ed = x2 x + 2 = 53,06 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Gruparea 2.
e , Ed = x2 x + 2 = 55,20 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Material fluidizat:
e , Ed = x2 x + 2 = 12,87 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Gruparea 3.
Siloz gol:
e , Ed = x2 x +12,75
2 = 14,05 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Gruparea 4.
e , Ed = x2 x + 2 = 59,53 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Material fluidizat:
e , Ed = x2 x + 2 = 12,87 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Gruparea 5.
e , Ed = x2 x + 2 = 109,4 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
E.2. Starea limita de pierdere a stabilitatii din compresiune axiala in sens vertical
(A.3.2.2. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)
Efortul critic de pierdere a stabilitatii peretelui: x , Rcr = 0.605E
Zveltetea relativa a mantalei:
Coeficientul de reducere al imperfectiunii elastice: =
fy
__
x =
x , Rcr
t
=
r
= 0,615
0.62
r
1 + 0.035
t
Zveletile relative la care se schimba expresia coeficientului x:
__
o = 0,2 ;
622,3 N/mm2
0.72
0,237
__
p = 2, 5 = 0,770
Conform relatiei (A.9) din SR EN 1993-4-1: 2007, coeficientul de flambaj se calculeaza

cu expresia:
__ __
x 0
x = 1 0, 6 __ __ = 0,564
p 0
Efortul critic de flambaj va fi prin urmare:
x , Rk = x f y / M 1 = 120,48 N/mm2
Gruparea 1.
Material nefluidizat : x , Ed = 36,98 N/mm2 < 120,48 N/mm2
Material fluidizat :
x , Ed = 13,50 N/mm2 < 120,48 N/mm2
Gruparea 2
Material nefluidizat: x , Ed = 48,12 N/mm2 < 120,48 N/mm2
Material fluidizat :
x , Ed = 13,50 N/mm2 < 120,48 N/mm2
Gruparea 3
(siloz gol)
x , Ed = 13,50 N/mm2 < 120,48 N/mm2
Gruparea 4
Material nefluidizat: x , Ed = 52,52 N/mm2 < 120,48 N/mm2
Material fluidizat:
x , Ed = 13,50 N/mm2 < 120,48 N/mm2
Gruparea 5
x , Ed = 105,60 N/mm2 < 120,48 N/mm2

E.3. Starea limita de pierdere a stabilitatii sub presiune externa, vacuum partial si
vant (A.3.2.3. Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)
Presiunea critica de flambaj extern:
pn , Rcru
r t
= 0.92 E
l r
2.5
= 233,74 kN/m2
In relatia de mai sus l este distanta dintre inelele de rigidizare.

Pe corpul silozului care se verifica prin calcul exista inele de rigidizare situate pe manta
la o distanta maxima l = 1700 mm. Valoarea de proiectare a presiunii exterioare maxime
trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie:
pn , Ed n pn , Rcru / M 1 = 106, 24 kN / m 2
n care n =0,5 si M1 = 1,1.
1. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea externa maxima din vant este egala cu
pmax,1 = 4,45 kN/m2 < 106,24 kN/m2
2. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea accidentala la care se adauga si presiunea
maxima a vantului pmax,2 = 40 x 1,1 x 1,35 + 2,31 = 61,7 kN/m2 < 106,24 kN/m2
E.3. Verificarea inelelor de rigidizare (conform SR EN 1993-1-1:2006)

Inelele de rigidizare sunt realizate din profil cornier L60x60x6 sudate cu aripa catre
exterior. In conformitate cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-1-5:2007, se considera ca
rigidizarea antreneaza o latime de placa egala cu 15t de fiecare parte a rigidizarii, ceea
ce inseamna in cazul de fata o latime de placa de 180 mm.
Se determina pozitia centrului de greutate xG a axei neutre verticale:
A x
=
A
i
xG
691 ( 63 16,9 )
= 18 mm
691 + 6 180
Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra

verticala:
I = 6 180 182 + 691 ( 63 16,9 18 ) +
2
+ 228000 = 1,123 106 mm 4
Raza de giratie:
i=
Lungimea de flambaj a rigidizarii:
Zveltetea redusa:
Coeficientul :
I
1,123 106
=
= 25,18 mm
A
691 + 6 180
Lcr = 0, 667 r = 0, 667 1225 = 2566 mm

__
Lcr
2566
=
= 1, 09
i 1 25,18 93,9
__
__
= 0,5 1 + 0, 2 + 2 =
= 0,5 (1 + 0,34 (1, 09 0, 2 ) + 1, 092 ) = 1, 245
Coeficientul :
__
2
= 0,54
+
2
Rezistenta de calcul a rigidizarii la flambaj:

N , Rd =
A f y 0,54 (691 + 6 180) 235

=
1103 = 204,3 kN
M1
1,10
Valoarea de calcul a efortului de compresiune

N , Ed = r l pmax,2 = 1225 1700 61, 7 106 = 128, 49 kN
Verificarea la flambaj
N , Ed 128, 49
=
= 0, 63 1, 0
N , Rd
204,3
Verificarea rigiditatii inelului:
I = 1,123 106 I min = max k1hb t 3 ;0, 08Cw rt 3 r t =
= max 0,1 12300 63 ;0, 08 1, 6 1225 63 1225
) = 0, 49 10 mm
6
F. CALCULUL PALNIEI CONICE SUDATE (conform procedeului de proiectare

simplificat din pct. A.3.3 Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)
F.1. Date geometrice

- Unghiul al palniei, = 37,4
- Inaltimea palniei considerata de la varful conului pana la baza mantalei este hh =
1600mm
- Volumul palniei este: V = 2,51 m3
- Volumul corpului cilindric: V1 = 54,66 m3
- Aria laterala a conului Ah = 7,75 m2
F.2. Incarcari
- Greutatea materialului din palnie este W = V = 16 x 2,51 = 40,16 kN
- Greutatea materialului din corpul silozului incarcat W1 = V1 = 874,54 kN
- Greutatea palniei W2 = s Ah t = 3,65 kN
- Greutatea totala sustinuta de palnie este G = W + W1 + W2 = 918,35 kN
Valoarea de proiectare a fortei meridiane de membrana pe unitatea de cicumferinta este:
nh, Ed, s = 1,35 G / (U cos ) = 1,35 x 918,35 / 7, 697 / 0,79 = 203,9 kN/m
nh, Ed = gasym x nh, Ed, s = 1,2 x 203,9 = 244,7 kN/m
Verificarea palniei se face utilizand relatia (A.16 din Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)
nh, Ed kr t fu / M2 = 0,9 x 6 x 360 / 1,25 = 1555,2 N/mm = 1555,2 kN/m (verifica)
G. IMBINAREA DE TRECERE (conform procedeului de proiectare simplificat de la

pct. A.3.4 Anexa A SR EN 1993-4-1:2007)
Notatiile folosite pentru o imbinare de trecere simpla sunt date in figura de mai jos:
Valoarea de proiectare a fortei cicumferentiale de compresiune este:

N, Ed = (nh, Ed) r sin = 193,32 kN/m x 1,225 m x sin 37,4 = 143,83 kN
Aria totala utila a inelului :
t 3/ 2
Aet = Ap + 0.4 r tc3/ 2 + ts3/ 2 + h
cos
1442 mm2
n care ts = 6 mm; th = 6 mm; tc = 6 mm; r = raza silozului = 1,225 m. Ap este aria inelului
de la mbinarea de trecere care are dimensiunile propuse de 10 x 80 mm
Efortul circumferential mediu in inel trebuie sa satisfaca urmatoarea relatie:
N , Ed
Aet
fy
143,83 103
=
= 99, 74 N / mm 2
= 235 N / mm 2
1442
M0
H. ACOPERISUL CONIC CIRCULAR (conform procedeului de proiectare de la pct.

7.3 din SR EN 1993-4-1:2007)
Se calculeaza presiunea exterioara critica de pierdere a stabilitatii. Pentru un acoperis

conic, izotrop, aceasta are valoarea:
t cos
pn , Rcr = 2, 65 E
2,43
( tan )
1,6
= 24, 42 kN / m 2
In care este panta conului de acoperis care rezulta din geometria silozului
(= 4,67).
Presiunea exterioara de pierdere a stabilitatii are valoarea:

pn , Rd = p pn , Rcr / M 1 = 0, 7 24, 42 /1,1 = 15, 54 kN / m 2
Pe acoperis exista urmatoarele incarcari:

- Incarcari permanente greutate proprie: Ga = 3,33 kN
- Incarcare utila utilaje si echipamente: Gu = 5,0 kN/m2
- Incarcare din zapada sk = 2,0 kN/m2
Combinatia cea mai defavorabila este data de relatia:
pn,Ed = 1,35 x Ga/A + 1,5 Gu + 0,9 sk = 10,25 kN/m2
Verificarea acoperisului:
pn , Ed = 10, 25 kN / m 2 pn , Rd = 15, 54 kN / m 2
EXEMPLUL 2: VERIFICAREA PRIN CALCUL A UNUI SILOZ

RECTANGULAR (BUNCAR) CU CAPACITATEA DE 50 m3 PROCEDURA
SIMPLIFICATA.
Se cere sa se verifice prin calcul corpul unui siloz rectangular (buncar) pentru boabe de
soia, cu o capacitate de inmagazinare de ~50m3, amplasat in Iasi, n conformitate cu
prevederile SR EN 1991-4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea nu cuprinde
structura suport a silozului).
Latura silozului cu sectiune patrata: a = 4000mm
Diametrul echivalent al silozului,
dc = 4000mm;
t = 6mm;
hc = 7000mm;
hh = 2000mm;
= = 45

trunchi de piramida simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie ntalnita curent).

1991-4-2006)

tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata n categoria D2 suprafata
neteda din otel carbon neted moale (constructie sudata), care implica o frecare moderata a
continutului pe peretele silozului
tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru boabe de soia
rezulta urmatoarele date:
Unghiul de frecare interna, m = 22 29 (ntrucat silozul care se verifica prin
utilizand valoarea medie = 25)
Raportul presiunilor laterale, Km = 0,570,70 (ntrucat silozul care se verifica prin
utilizand valoarea medie K = 0,63)
Coeficientul de frecare cu peretii, m = 0,330,44 (ntrucat silozul se incadreaza n
clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul cu valoarea medie = 0,38)
zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul 1,0 hc / dc = 1,75 2,0 (conform
capitol 5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ CU
ZVELTETE INTERMEDIARA

4000 6
Greutatea proprie a acoperisului este Gacop = a t =
7850 = 754 kg
1000 1000
greutate totala a acoperisului Ga = 1,5 x 754 = 1130 kg 11,30 kN
Aria sectiunii transversale a silozului, A = a 2 = 16000000 mm2
Perimetrul interior al sectiunii transversale, U = 4 a = 16000 mm
Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita perimetral cu valoarea
G A G
5 16000000 /106
11, 3
qa = u + a =
+
= 5, 70 kN / m
3
U
U
16000 /10
16000 /103
Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita
perimetral, nzSkp la adancimea hc la care se face verificarea, din greutatea mantalei si
greutatea acoperisului este:
nzSkp ( hc ) = qa + thc = 5, 70 + 0, 006 7, 00 78,50 = 9,0 kN/m

C.2. Incarcari utile ncarcari la umplere asupra peretilor verticali (silozuri cu
zveltete intermediara cap.5.3.1.1 din SR EN 1991-4:2006) se ia in considerare doar
situatia de incarcare simetrica la umplere pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a
ncarcarilor
Aria sectiunii transversale a silozului, A = a 2 = 16000000 mm2
Perimetrul interior al sectiunii transversale, U = 4 a = 16000 mm
1 A
= 4177 mm
K U
Presiunea orizontala asimptotica, pho = K zo = 21.05 kN/m2
Inaltimea caracteristica Janssen, z0 =
Valoarea caracteristica maxima ale presiunii simetrice la umplere se calculeaza la baza

mantalei astfel:

phf (hc ) = phoYR (hc ) = 15,74 kN/m2

pwf (hc ) = pho YR (hc ) = 5,98 kN/m2
n
n care:
h h
YR ( hc ) = 1 c 0 + 1 = 0,748
z0 h0
d
ho = c tan r = 554 mm
4
n = (1 + tan r )(1 h0 z0 ) = -1,348
Presiunea verticala, la baza mantalei, pvf(hc):
pvf (hc ) = ZV (hc ) = 43,61 kN/m2

n +1
hc + z0 2h0 )
(
1
ZV ( hc ) = h0
z h
= 3671 mm
n
( n + 1) 0 0
( z0 h0 )

frecarea materialului continut pe acesta, distribuita perimetral, nzSkf(hc):
hc
nzSkf ( hc ) = pwf ( z ) dz = pho hc ZV ( hc ) = 26,63 kN/m

0
Fig. 2.2 : Presiuni simetrice la umplere n peretele vertical
C.3. Incarcari utile - ncarcari la golire asupra peretilor verticali (silozuri cu zveltete
intermediara cap.5.3.2.1 din SR EN 1991-4:2006) se ia in considerare doar situatia de
incarcare simetrica la golire pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a ncarcarilor

Ch = 1, 0 + [0,15 + 1,5 (1 + 0, 4 e d c ) Cop ] ( hc d c 1,0 ) = 1,62
In relatiile de mai sus, e = cea mai mare dintre excentricitatile la umplere sau la golire a
continutului, egala cu 0 n acest caz (siloz cu incarcare si golire simetrica)

Cw = 1, 0 + 0, 4 (1 + 0, 4 e d c )( hc d c 1) = 1,30

frecarea materialului continut pe acesta, distribuita perimetral, nzSke(hc)
hc
nzSke ( hc ) = pwe ( z ) dz = Cw pho hc ZV ( hc ) =
34.62 kN/m

Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului rectangular conforma cu
NP-082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.
Actiunea vantului.
mantalei silozului. Conform datelor geometrice initiale, naltimea totala a silozului pana
la nivelul acoperisului rezulta H = 13,00m.
(Iasi) si coeficientul de expunere ce = 2,35 (corespunzator pentru inaltimea de 13,00 m la
un amplasament in camp deschis) rezulta ca presiunea vantului, normala pe peretii
silozului, este data de relatia:
w = ce c p qref
Presiunea vantului pe peretele silozului expus direct la vant este:

w1 = 0,8 x 2,35 x 0,70 = 1,32 kN/m2
Suctiunea vantului pe peretele silozului care nu este expus la vant este:
w2 = -0,3 x 2,35 x 0,70 = -0,50 kN/m2
Suctiunea vantului pe peretii laterali este:
w3 = -0,8 x 2,35 x 0,70 = -1,32 kN/m2
In relatiile de mai sus semnul + inseamna actiune din exterior spre interior (presiune)
iar semnul - inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).
Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe peretii silozului va rezulta o
__ __
qw = w1 + w2 a = 7.28 kN/m
__
n care wi este presiunea/suctiunea vantului in valoare absoluta.

Momentul incovoietor la adancimea hc in manta va fi:
2
qw ( hc + 1, 0 )
7, 28 8, 02
Mw =
=
= 232,96 kNm
2
2
perete distribuita perimetral, qzw la adancimea hc la care se face verificarea, este data de
relatia:
qzw =
Mw
t = 10,90 kN/m
Wsiloz
n care Wsiloz este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (cheson rectangular) egal cu
128,19x106 mm3 iar t este grosimea mantalei silozului.
Distributia in perete a compresiunii se face in functie de directia din care bate vantul
astfel:
a) directia vantului normala pe peretii silozului:
qzw = 10,9 kN/m distribuit uniform pe perete
b) directia vantului la 45 fata de peretii silozului:
qzw1 = 7,6 kN/m
qzw2 = 15,2 kN/m pe peretele cel mai solicitat

1998-1:2004 si cap.3.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007)
c=
ag
qg
2, 75 0, 2
= 0,393
1, 4
C1.
Greutatea proprie a acoperisului, G1 = Ga = 11,30 kN (la nivelul acoperisului);
acoperisului);
Greutatea totala a mantalei, G3 = 60,47 kN, concentrata la mijlocul inaltimii mantalei
adica la 0,5 x (hc+1,0) = 4,00m;
acoperisului)
Greutatea continutului: G5 = 0,8 A hc = 0,8 x 16,0 x 8 x 7,0 = 716,8 kN (considerata
concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut, adica la 0,4 x hc = 2,80m)
In acest exemplu, nivelul acoperisului se gaseste la inaltimea hc+1,0 adica la 8,0 m fata
de linia de rezemare.
G = G1+G2+G3+G4+G5 = 881,37 kN
S = c G = 0,393 x 881,37 = 346,4 kN

momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii silozului. Pentru aceasta se
utilizeaza relatia (4.6) din P100-2006. Forta seismica care actioneaza la nivelul i se
calculeaza cu relatia:
mh
Si = S n i i
mi hi
i =1
m h = 3081,72 kNm
i i
La nivelul
La nivelul
La nivelul

S1 = 225,6 kN.
S2 = 27,2 kN.
S3 = 93,6 kN.

fortei de compresiune in manta, distribuita perimetral, pe directie verticala sunt date mai
jos:
3
M max = Si hi = 1489, 28 kNm

i =1
q zs ,max =
M max
t = 69,7 kN/m
Wsiloz
Distributia in perete a compresiunii se face in functie de directia din care actioneaza

seismul astfel:
a) directia seismului normala pe peretii silozului:
qzs = 69,7 kN/m distribuit uniform pe perete
b) directia seismului la 45 fata de peretii silozului:
qzw1 = 48,8 kN/m
qzw2 = 97,6 kN/m pe peretele cel mai solicitat
Pentru silozurile din clasa de efecte 1 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii
simplificate de actiuni (conform pct. A.1. din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007)
Permanente + zapada + vant + incarcari umplere (variabila principala);
Permanente + zapada + vant + incarcari golire (variabila principala);
Permanente + zapada + vant cu silozul gol (variabila principala);
Permanente + zapada + incarcari golire + vant (variabila principala);
Permanente + zapada + incarcare siloz 80% + seism
D.1. Evaluarea efectelor actiunilor
Eforturile de membrana din mantaua silozului determinate mai sus se amplifica cu
coeficientul kM = 1,1 (conform pct. A.2.(1) din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007) pentru a
tine cont de efectul incovoierii locale.
D.1.1. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie verticala in mantaua
silozului (in punctele de maxima solicitare)
a. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din ncarcari permanente:
ny1 = kM nzSkp = 1,1 x 9,0 = 9,9 kN/m
b. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din zapada:
ny2 = kM nz = 1,1 x 2,0 = 2,2 kN/m
c. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din vant:
ny3 = kM qzw = 1,1 x 10,9 = 12,0 kN/m (distributie uniforma)
ny3,1 = kM qzw1 = 1,1 x 7,6 = 8,4 kN/m (distributie neuniforma)
ny3,2 = kM qzw2 = 1,1 x 15,2 = 16,7 kN/m
d. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, la umplere (ncarcare variabila la
care coeficientul ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006)
ny4 = kM nzSk (hc) = 1,1 x 26,63 = 29,3 kN/m
e. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, la golire (ncarcare variabila la
care coeficientul ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006)
ny5 = kM nzSke (hc) = 1,1 x 34,62 = 38,1 kN/m
f. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din seism (incarcare exceptionala):
ny6 = kM qzs,max = 1,1 x 69,7 = 76,7 kN/m (distributie uniforma)
ny6,1 = kM qzs,1 = 1,1 x 48,8 = 53,7 kN/m (distributie neuniforma)

ny6,2 = kM qzs,2 = 1,1 x 97,6 = 107,4 kN/m
D.1.2. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie orizontala in mantaua

silozului (tensiuni in punctele de maxima solicitare)
a. Presiunea orizontala pe perete la umplere (ncarcare variabila la care coeficientul
phf = 1,1 x 15,74 = 17,3 kN/m2 (material nefluidizat)
b. Presiunea orizontala pe perete la golire (ncarcare variabila la care coeficientul
phf = 1,1 x 25,5 = 28,1 kN/m2 (material nefluidizat)
c. Presiuni pe perete datorate vantului:
1. vant normal
phf = 1,45 kN/m2 (presiune din exterior spre interior)
phf = -1,45 kN/m2 (suctiune din interior spre exterior)
2. vant la 45
phf = -2,0 kN/m2 (suctiune din interior spre exterior)
D.2. Combinarea efectelor actiunilor

Gruparea 1: Permanente + zapada + vant + incarcari din umplere (principala)
(conform tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
Compresiune verticala:
ny = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2 + 1,5 ny3) + 1,35 ny4 = 65,7 kN/m (vant normal)
ny1 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2 + 1,5 ny3,1) + 1,35 ny4 = 62,5 kN/m (vant la 45)
Presiune pe peretele vertical:
phf,max = 22,5 kN/m2 (vant normal)
phf,max = 23,1 kN/m2 (vant la 45)
Gruparea 2. Permanente + zapada + vant + incarcari golire (principala) (conform

tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
ny = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2 + 1,5 ny3) + 1,35 ny5 = 77,6 kN/m (vant normal)
phf,may = 35,7 kN/m2 (vant normal)
phf,may = 36,2 kN/m2 (vant la 45)
Gruparea 3. Permanente + zapada + vant cu siloz gol (principala)

ny = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny3 = 12,20 kN/m
ny1 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny31 = 12,20 kN/m
ny2 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny32 = 12,20 kN/m
phf,min = -2,1 kN/m2 (vant normal)
phf,min = -3,3 kN/m2 (vant la 45)
Gruparea 4. Permanente + zapada + incarcari golire + vant (principala)

ny = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny3 + 1,35 ny5 = 84,8 kN/m
ny1 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny31 + 1,35 ny5 = 78,8 kN/m
ny2 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny32 + 1,35 ny5 = 91,2 kN/m
phf,may = 37,7 kN/m2 (vant la 45)
Gruparea 5. Permanente + zapada + 80% incarcare siloz nefluidizata + seism

ny = ny1 + 0,3 ny2 + 0,8 ny5 + ny6 = 117,8 kN/m
ny1 = ny1 + 0,3 ny2 + 0,8 ny5 + ny61 = 94,8 kN/m
ny2 = ny1 + 0,3 ny2 + 0,8 ny5 + ny62 = 148,5 kN/m

phf,may = 34,4 kN/m2
E. VERIFICARI PENTRU PERETELE VERTICAL

Peretii silozului sunt rigidizati la eyterior cu o retea de nervuri de rigidizare asezate dupa
cum urmeaza:
Rigidizari verticale, cu sectiunea T, amplasate la distante de 0,50 m pe orizontala
Rigidizari orizontale din platbande amplasate la distante de 0,50 m pe verticala
Pentru verificarea peretelui se considera ca panorile de tabla sunt rezemate pe nervurile
de rigidizare si preiau presiunile normale pe pereti pe care le transmit la rigidizarile de pe
contur. Nervurile de rigidizare orizontale sunt grinzi simplu rezemate la capete, care
preiau efectele presiunii orizontale transmise de panourile de tabla si le transmit la
nervurile verticale. Nervurile verticale sunt deasemenea elemente simplu rezemate la
capete care preiau incarcarile normale pe peretei, transmise de panourile de tabla si de
nervurile orizontale, si compresiunea din pereti.
Calculul panourilor de tabla se face in conformitate cu SR EN 1993-1-7 (Anexa B)
E.1. Starea limita plastica

Gruparea 1.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:
bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1
phe a 2
= 44,7 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 44,7 N/mm
2
t
eq , Ed = bx2 , Ed bx , Ed by , Ed + by2 , Ed =
44,7 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
2. Verificare in cazul in care vantul este la 45 fata de perete:

kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1
phe a 2
= 45,9 N/mm2
t2
phe a 2
2
= 45,9 N/mm
2
t
45,9 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Gruparea 2.
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1
phe a 2
= 70,9 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 70,9 N/mm
2
t
70,9 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1
phe a 2
= 71,9 N/mm2
t2
phe a 2
2
= 71,9 N/mm
2
t
71,9 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Gruparea 3.
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1
phe a 2
= 4,2 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 4,2 N/mm
2
t
4,2 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1
phe a 2
= 6,6 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 6,6 N/mm
2
t
6,6 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Gruparea 4.
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1
phe a 2
= 72,5 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 72,5 N/mm
2
t
72,5 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1
phe a 2
= 74,9 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 74,9 N/mm
2
t
Gruparea 5.
74,9 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1
phe a 2
= 68,3 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 68,3 N/mm
2
t
68,3 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2
Intrucat singura solicitare la care sunt supuse placile de tabla ale peretilor verticali este
presiunea normala pe perete (care conduce la intindere pe doua directii), nu mai e necesar
sa se verifice alte stari limita la panourile de tabla
E.2. Verificarea inervurilor de rigidizare orizontale (conform SR EN 1993-1-1:2006)

Nervurile de rigidizare orizontale sunt realizate din platbande sudate cu dimensiunile
6x60. Ele sunt supuse la incovoiere (camp) sau forta taietoare (reazem). In conformitate
cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-1-5:2007, se considera ca rigidizarea antreneaza o
latime de placa egala cu 15t de fiecare parte a rigidizarii, ceea ce inseamna in cazul de
fata o latime de placa de 186 mm.
A x
=
A
i
xG
6 60 ( 33)
= 8 mm
6 60 + 6 186
Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra

verticala:
I = 6 186 82 + 6 60 ( 33 8 ) +
2
+ 6 603 /12 = 0, 404 106 mm 4
Incarcarea pe rigidizare se determina utilizand cea mai

mare presiune orizontala din cele 5 combinatii de
incarcari prezentate mai sus:
q = ph,max b = 37,7 x 0,5 = 18,9 kN/m
Eforturile de calcul ale rigidizarii orizontale:

Mmax = MEd = q l2/8 = 18,9 x 0,52/8 = 0,6 kNm
Tmax = VEd = q l/2 = 18,9 x 0,5/2 = 4,8 kN
Verificari:
M Ed
M Ed
0, 60 106 55
=
=
= 0,35 1, 0
M c , Rd Wel f y 0, 404 106 235
MO
VEd
VEd
4,8 103
=
=
= 0,1 1, 0
Vc , Rd A f y / 3
6 60 235 / 3
MO
E.3. Verificarea inervurilor de rigidizare verticale (conform SR EN 1993-1-1:2006)

Nervurile de rigidizare orizontale sunt realizate din platbande sudate cu dimensiunile
6x160 inima si 10x150 talpa. In conformitate cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-15:2007, se considera ca rigidizarea antreneaza o latime de placa egala cu 15t de fiecare
parte a rigidizarii, ceea ce inseamna in cazul de fata o latime de placa de 186 mm.
A x
=
A
i
xG
300 6 (153) + 150 10 308

= 167 mm
6 300 + 6 186 + 150 10
Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra verticala:

I = 74,81106 mm 4
Raza de giratie:
i=
I
74,81 106
=
= 130, 2 mm
A
4416
Lungimea de flambaj a rigidizarii:
Lcr = 8000 mm
Zveltetea redusa:
__
Lcr
8000
=
= 0, 65
i 1 130, 2 93,9
__
__
= 0,5 1 + 0, 2 + 2 =
Coeficientul :
= 0,5 (1 + 0,34 ( 0, 65 0, 2 ) + 0, 652 ) = 0, 79
Coeficientul :
__
2
= 0,81
+
2
Rezistenta de calcul a rigidizarii la flambaj:

N Rd =
Rezistenta de calcul a rigidizarii la incovoiere

M Rd =
A f y 0,81 (4416) 235 3

=
10 = 764, 2 kN
M1
1,10
Wel f y
532104 235 6
10 = 125 kNm
1, 00
MO
Valoarile de calcul ale eforturilor in rigidizare:
1) Forta axiala maxima, moment corespunzator (Gruparea 5 seism la 45)
N Ed = ny a = 148,5 0,5 = 74,3 kN
M Ed = 91, 7 kNm (distributie triunghiulara pentru incarcare)
2) Forta axiala corespunzatoare, moment maxim (Gruparea 4 vant la 45)

N Ed = ny a = 91, 2 0,5 = 45, 6 kN
M Ed = 100, 6 kNm (distributie triunghiulara pentru incarcare)
Verificarea nervurii de rigidizare:

N Ed M Ed
+
= 0,83 1, 0
1)
N Rd M Rd
2)
N Ed M Ed
+
= 0,86 1, 0
N Rd M Rd
Momentele incovoietoare efective pe rigidizarea calculata au rezultat considerand o

distributie triunghiulara (hidrostatica) pe inaltimea silozului a presiunii normale pe
perete. Valorile de mai sus au fost calculate cu un program de element finit.
F. CALCULUL PALNIEI PIRAMIDALE SUDATE (conform SR EN 1993-4-1:2007)
Tensiunea y
F.1. Date geometrice

- Unghiul al palniei, = 45
- Inaltimea palniei considerata de la varful piramidei pana la baza mantalei este hh =
2000mm
- Volumul palniei este: V = 10,6 m3
- Volumul continutului silozului: V1 = 112 m3
- Aria laterala a palniei silozului Ah = 22,6 m2
F.2. Incarcari
- Greutatea materialului din palnie este W = V = 8 x 10,6 = 84,8 kN
- Greutatea materialului din corpul silozului incarcat W1 = V1 = 896 kN
- Greutatea palniei W2 = s Ah t = 10,6 kN
- Greutatea totala sustinuta de palnie este G = W + W1 + W2 = 991,4 kN
Valoarea de proiectare a fortei meridiane de membrana distribuita perimetral este:

nyh = 1,35 G / Ucos = 1,35 x 991,4 / 16 / 0,707 = 118,3 kN/m
yh = nyh / t = 118,3/6 = 19,7 N/mm2 (intindere)
Pe aceeasi directie apare un moment incovoietor care o tensiune suplimentara yM. Palnia
este rigidizata cu rigidizari orizontale asezate la distante de 0,70 m. Acestea sunt reazeme
pentru placa astfel incat considerand la limita plastificarea tablei, se poate conta pe
redistribuirea plastica a momentelor incovoietoare. Momentul maxim pe placa de tabla va
fi:
MO = 0,062 pn (l)2 = 1,5 kNm/m
pn = pv cos2 + ph sin2 = 48,3 kN/m2

yM = MO/(t2/4) = 166,7 N/mm2 (intindere)
Pe directie orizontala apare o intindere datorata presiunilor orizontale pe peretii opusi.
Efortul unitar are valoarea:
x = ph l / 2 t= 12,6 N/mm2
Verificarea palniei la starea complexa de tensiuni
eq , Ed = x2 x ( yh + yM ) + ( yh + yM ) 2 = 180,4 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

G. ACOPERIS
Structura acoperisului este alcatuita dintr-o retea de rigidizari peste care este asezata tabla
de acoperis. Calculul pentru elementele componente se face in acelasi mod ca la peretii
laterali, ochiurile de placa fiind mai largi datorita incarcarii mult mai mici. Intrucat acest
exemplu de calcul nu este un exemplu de proiectare ci unul de aplicare practica a
normativului, nu se reia procedeul de verificare de la pereti intrucat procedura a fost deja
explicitata.
Reteaua de rigidizari se calculeaza cu ajutorul programelor de calcul cu ajutorul carora se
determina rapid momentele incovoietoare si fortele taietoare cu care se face verificarea in
mod identic cu cea de la rigidizarile orizontale ale mantalei silozului.
EXEMPLUL 3: VERIFICAREA PRIN CALCUL A STARILOR LIMITA

PENTRU MANTAUA CILINDRICA A UNUI SILOZ CALCUL DETALIAT.
Se cere sa se verifice prin calcul starile limita pentru mantaua unui siloz cilindric pentru
ciment, cu o capacitate de inmagazinare de 100m3, amplasat in Iasi, n conformitate cu
prevederile SR EN 1991-4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea se refera doar la
corpul cilindric din tabla al silozului).
Diametrul interior al silozului,
dc = 3700mm;
t = 8mm;
hc = 9800mm;
hh = 1850mm;
= 45;
= 45
r = d c 2 = 1850mm
Raza silozului,

conica simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie ntalnita curent la silozurile
care inmagazineaza ciment).
1991-4-2006)

tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata n categoria D2 otel carbon
neted moale, care implica o frecare moderata a continutului pe peretele silozului
tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru ciment rezulta
urmatoarele date:
Unghiul de frecare interna, m = 25 37
Raportul presiunilor laterale, Km = 0.450.65
Coeficientul de frecare cu peretii, m = 0,430,49
zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul hc / dc = 2,64 2,0 (conform capitol
5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ ZVELT


dc2
(3, 70) 2 8
t =
Greutatea proprie a acoperisului este Gacop =
7850 = 675 daN
4
4
1000
greutate totala a acoperisului Ga = 1,5 x 675 = 1015 daN 10,15 kN
dc2
= 10,747 m2
4
Perimetrul interior al sectiunii transversale, U = d c = 11,62 m
Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita pe circumferinta cu valoarea
G A G
5 10, 747 10,15
qa = u + a =
+
= 5,50 kN / m
U
U
11, 62
11, 62
Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita pe
circumferinta, nzSkp la baza corpului cilindric, din greutatea proprie a mantalei si
greutatea acoperisului este:
nzSkp ( hc ) = qa + thc = 5,50 + 0, 008 9,80 78,50 = 11,65 kN/m

C.2. Incarcari utile ncarcari simetrice la umplere asupra peretilor verticali
(silozuri zvelte cap.5.2.1.1 din SR EN 1991-4:2006)
Valorile caracteristice ale presiunilor la silozurile care contin materiale pulverulente se
calculeaza atat in ipoteza materialului nefluidizat ct si in ipoteza materialului fluidizat in
totalitate sau partial. Fluidizarea totala sau partiala apare in cazul in care se utilizeaza
transportul pneumatic al materialului continut.
Valorile caracteristice maxime ale presiunilor simetrice la umplere se calculeaza la baza
corpului cilindric n cele doua ipoteze considerate:
phf (hc ) = phoYJ (hc ) = 32.62 kN/m2
In care:
YJ ( hc ) = 1 e hc / zo = 0,948
- Inaltimea caracteristica Janssen,
z0 =
1 A
= 3309 mm
K U
- Presiunea orizontala asimptotica, pho = K zo = 34,4 kN/m2
Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii orizontale maxime

se considera valoarea inferioara pentru coeficientul de frecare cu peretele = 0,43 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65

pwf (hc ) = pho YJ (hc ) = 14,3 kN/m2
In care:
YJ ( hc ) = 1 e hc / zo = 0,966
z0 =
1 A
= 2904 mm
K U

Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul frecarii verticale maxime se
considera valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele = 0,49 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65
Presiunea verticala, la baza mantalei cilindrice, pvf(hc):
pho
YJ (hc ) = 66.61 kN/m2
K
YJ ( hc ) = 1 e hc / zo = 0,871
pvf (hc ) =
In care:
z0 =
1 A
= 4780 mm
K U

Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii verticale maxime se
considera valoarea infperioara pentru coeficientul de frecare cu peretele = 0,43 si
valoarea inferioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,45

frecarea materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, nzSkf(hc):
hc
nzSkf ( hc ) = pwf ( z ) dz = pho hc z0YJ ( hc ) = 103,51 kN/m

0
In calculul acestei rezultante s-au utilizat valorile considerate la calculul frecarii maxime
cu pertele silozului (valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele =
0,49 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65)
Fig. 3.2: Presiuni simetrice la umplere n peretele vertical

In ipoteza de fluidizare a materialului nu se mai considera frecarea cu peretele, iar
presiunea este de tip hidrostatic, adica actioneaza n toate sensurile in fiecare punct. In
aceasta situatie, presiunea maxima apare la baza corpului cilindric.
Presiunea maxima la adancimea hc, p(hc):
p (hc ) = 1hc = 0,8 hc = 125,44 kN/m2
Incarcarile locale care apar la umplerea silozului se pot neglija la silozurile care contin
materiale pulverulente care sunt aerate pe durata umplerii (pct.5.2.1.2 (3) din SR EN
1991-4:2006)
C.3. Incarcari utile - ncarcari simetrice la golire asupra peretilor verticali (silozuri
zvelte cap.5.2.2.1 din SR EN 1991-4:2006)

Ch = 1,15
Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul presiunii orizontale maxime
se considera valoarea inferioara pentru coeficientul de frecare cu peretele = 0,43 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65. Se aplica metoda
alternativa de crestere uniforma a presiunilor pentru incarcarea locala la golire

(prezentata la par.5.2.3. din normativul SR EN 1991-4:2006).
phe ,u ( hc ) = (1 + 0,5C pe ) phe ( hc ) = 41,12 kN/m2

h
1,5 c 1
dc
= 0,192
C pe = 0, 42Cop 1 e

Cw = 1,10
Conform tabelului 3.1. din SR EN 1991-4:2006 in calculul frecarii verticale maxime se
considera valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele = 0,49 si
valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65. Se aplica metoda
alternativa de crestere uniforma a presiunilor pentru incarcarea locala la golire
(prezentata la par.5.2.3. din normativul SR EN 1991-4:2006)
pwe ,u ( hc ) = (1 + C pe ) pwe ( hc ) = 18,75 kN/m2
h
1,5 c 1
dc
= 0,192
C pe = 0, 42Cop 1 e
Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din frecarea

materialului continut pe acesta, distribuita pe circumferinta, nzSke(hc)
hc
nzSke ( hc ) = (1 + C pe ) pwe ( z ) dz = (1 + C pe ) Cw pho hc z0YJ ( hc ) = 135,72 kN/m

0
In calculul acestei rezultante s-au utilizat valorile considerate la calculul frecarii maxime
cu pertele silozului (valoarea superioara pentru coeficientul de frecare cu peretele =
0,49 si valoarea superioara pentru raportul presiunilor laterale K = 0,65)

La golirea materialului fluidizat pot sa apara accidental suctiuni importante datorita
defectiunilor aparute la instalatiile de transport pneumatic (se prevede n normativul SR
EN 1991-4:2006 cap.3.4(8)). Valoarea caracteristica maxima a suctiunii accidentale este
de 40 kN/m2 in orice punct.

Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului circular conforma cu
Anexa C din SR EN 1993-4-1: 2007. Variatia presiunii vantului in jurul unui siloz izolat
poate fi definita in termenii coordonatei circumferentiale , cu originea in centrul
silozului, masurata fata de o axa paralela cu directia vantului (vezi fig. C2 din Anexa C
SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
mantalei silozului. Inaltimea structurii suport este necesara pentru a putea calcula
inaltimea H totala a silozului, care intra in calculul coeficientului de presiune cp (vezi
relatia C1 din Anexa C SR EN 1993-4-1: 2007 reprodusa mai jos).
Pentru silozul cilindric din exemplu (siloz izolat) variatia circumferentiala a presiunii
(pozitiva catre interior) este data de relatia C.1 din Anexa C SR EN 1993-4-1: 2007
reprodusa mai jos.
Pentru silozul calculat, coeficientul de presiune are o distributie simetrica, valoarea

acestuia in fiecare punct depinzand de unghiul pe care il face raza vectoare care uneste
punctul respectiv cu directia de actiune a vantului (vezi figura C2). Valorile calculate
pentru puncte situate echidistant pe circumferinta, la unghiuri multiplu de 22,5 sunt
prezentate n tabelul de mai jos:
cp
cp
0.0
1.00
202.5
-0.20
22.5
0.60
225.0
-0.33
45.0
-0.41
247.5
-0.99
67.5
-1.41
270.0
-1.62
90.0
-1.62
292.5
-1.41
112.5
-0.99
315.0
-0.41
135.0
-0.33
337.5
0.60
157.5
-0.20
360.0
1.00
180.0
-0.28

(Iasi) si coeficientul de expunere ce = 2,75 (corespunzatoare la inaltimea de 15,00 m la un
amplasament in camp deschis) rezulta urmatoarea distributie a vantului normala pe
peretii silozului considerand presiunea medie pe fiecare panou din figura de mai jos
(panourile cu acelasi numar sunt identic incarcate):
w( ) = ce c p qref
Panou
nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
w()
<kN/m >
1.93
1.16
-0.80
-2.72
-3.12
-1.91
-0.64
-0.39
In tabelul de mai sus semnul + inseamna actiune din exterior spre interior (presiune) iar
semnul - inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).
Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe circumferinta va rezulta o
16 __
qw = wi ( ) li cos = 3,18 kN/m

i =1
n care li = 726,25 mm este lungimea circumferentiala

a panourilor (egala cu perimetrul U
__
impartit la numarul total de panouri, 16) iar wi ( ) este presiunea / suctiunea medie in
panoul i .
Momentul incovoietor la adancimea hc in manta va fi:
Mw =
qw hb2 3,18 10, 52

=
= 175,30 kNm
2
2

perete distribuita pe circumferinta, qzw la adancimea hc la care se face verificarea, este
data de relatia:
qzw =
Mw
t = 16,28 kN/m
Wsiloz
n care Wsiloz este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (inel cilindric) egal cu
86,16x106 mm3 iar t este grosimea mantalei silozului.
C.6. Incarcarea din scaderea temperaturii mediului ambiant

In conformitate cu prescriptiile cap.5.6.2. din SR EN 1991-4: 2006 trebuie sa se
considere situatia in care temperatura mediului ambiant scade considerabil intr-o perioada
scurta de timp.
Presiunea suplimentara orizontala care apare la orice nivel in siloz este:
phT = CT w T
In care:
Ew
r
Ew
t + (1 ) E
sU
= 1,31 kN/m2
3
2
EsU = 7 pvft = 7 161,5 66, 61 = 29840 kN / m 2

CT = 3
T = 50

1998-1:2004 si cap.3.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007)
c=
ag
qg
2, 75 0, 2
= 0,393
1, 4
C1.
Greutatea proprie a acoperisului, G1 = Ga = 10,15 kN (la nivelul acoperisului)
acoperisului)
Greutatea totala a mantalei cilindrice, G3 = 71,51 kN (concentrata la mijlocul inaltimii
mantalei adica la 0,5 x hc = 4,90m)
acoperisului)
Greutatea continutului: G5 = 0,8 A hc = 0,8 x 10,747 x 16 x 9,8 = 1348,1 kN
(considerata concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut, adica la 0,4 x hc =
3,92m)
G = G1+G2+G3+G4+G5 = 1492,1 kN
S = c G = 0,393 x 1492,1 = 586,4 kN

momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii circulare a silozului. Pentru
aceasta se utilizeaza relatia (4.6) din P100-2006. Forta seismica care actioneaza la nivelul
i se calculeaza cu relatia:
mh
Si = S n i i
mi hi
i =1
m h = 6396,096 kNm
i i
La nivelul
La nivelul
La nivelul

S1 = 484,5 kN.
S2 = 32,1 kN.
S3 = 69,8 kN.

fortei de compresiune in mantaua cilindrica, distribuita pe circumferinta, pe directie
verticala sunt date mai jos:
3
M max = Si hi = 2789, 43 kNm

i =1
q zs ,max =
M max
t = 259 kN/m
Wsiloz
Pentru silozurile din clasa de efecte 2 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii de
actiuni (conform pct. A.4. din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007)
1. D: Golire continut.: Permanente + incarcari golire + zapada + vant + termice;
Incarcare verticala (axiala) distribuita pe circumferinta
Utilizand incarcarile determinate pentru fiecare ipoteza de incarcare la pct. C, rezulta:
a. Material nefluidizat
nxa = 1,35 x 11,65 + 1,35 x 135,72 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 215,3 kN/m
xa = nxa / t = 215,3 / 8 = 26,9 N/mm2 (compresiune)
b. Material fluidizat
nxb = 1,35 x 11,65 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 32,1 kN/m
xb = nxb / t = 32,1 / 8 = 4,0 N/mm2 (compresiune)
Presiune normala pe perete
pha = 1,35 x 41,12 + 0,9 x 3,12 + 0,6 x 1,5 x 1,31 = 59,5 kN/m2 (presiune)
a = pha x r / t = 59,5 x 10-3 x 1850 / 8 = 13,8 N/mm2 (intindere)
phb = -1,35 x 40 0,9 x 1,93 = -55,7 kN/m2 (suctiune)
b = phb x r / t = -55,7 x 10-3 x 1850 / 8 = -12,9 N/mm2 (compresiune)
Forta taietoare
Ta = 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN
xa = Ta / r t = 28,1 x 103 / (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm2
Tb = 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN
xb = Tb / r t = 28,1 x 103 / (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm2
2. I: Umplere continut: Permanente + incarcari umplere + zapada + vant + termice;
nxa = 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 171,8 kN/m
nxb = 1,35 x 11,65 + 0,6 (1,5 x 1,85 + 1,5 x 16,28) = 32,1 kN/m
pha = 1,35 x 32,62 + 0,9 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 48,0 kN/m2 (presiune)
phb = 1,35 x 125,44 + 0,9 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 173,3 kN/m2 (presiune)
b = phb x r / t = 173,3 x 10-3 x 1850 / 8 = 40,1 N/mm2 (intindere)

Forta taietoare
Ta = 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN
xa = Ta / r t = 28,1 x 103 / (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm2
Tb = 0,6 x 1,5 x 3,18 x 9,80 = 28,1 kN
xb = Tb / r t = 28,1 x 103 / (3,14 x 1850 x 8 ) = 0,6 N/mm2
3. S: Zapada: Permanente + zapada + incarcari umplere;

nxa = 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 + 1,5 x 1,85 = 158,3 kN/m
nxb = 1,35 x 11,65 + 1,5 x 1,85 = 18,5 kN/m
pha = 1,35 x 32,62 + 0,9 x 1,31 = 45,2 kN/m2 (presiune)
phb = 1,35 x 125,44 + 0,9 x 1,31 = 170,5 kN/m2 (presiune)
Forta taietoare
Ta = 0,0 kN
xa = Ta / r t = 0,0 N/mm2
Tb = 0,0 kN
xb = Ta / r t = 0,0 N/mm2
4. WF: Vant cu siloz plin: Permanente + incarcari umplere + vant + termice;
nxa = 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 + 1,5 x 16,28 = 179,9 kN/m
nxb = 1,35 x 11,65 + 1,5 x 16,28 = 40,2 kN/m

pha = 1,35 x 32,62 + 1,5 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 49,9 kN/m2 (presiune)
phb = 1,35 x 125,44 + 1,5 x 3,12 + 0,9 x 1,31 = 175,2 kN/m2 (presiune)
Forta taietoare
Ta = 1,5 x 3,18 x 9,80 = 46,8 kN
xa = Ta / r t = 46,8 x 103 / (3,14 x 1850 x 8 ) = 1,0 N/mm2
Tb = 1,5 x 3,18 x 9,80 = 46,8 kN
xb = Tb / r t = 46,8 x 103 / (3,14 x 1850 x 8 ) = 1,0 N/mm2
5. WE: Vant cu siloz gol: Permanente + vant + zapada;

nx = 1,35 x 11,65 + 0,9 x 1,85 + 1,5 x 16,28 = 41,8 kN/m
x = nx / t = 41,8 / 8 = 5,2 N/mm2 (compresiune)
ph1 = 1,5 x 1,93 = 2,9 kN/m2 (dinspre exterior)
1 = ph1 x r / t = 2,9 x 10-3 x 1850 / 8 = 0,7 N/mm2 (compresiune)
ph2 = 1,5 x 3,12 = 4,7 kN/m2 (dinspre interior)
1 = ph1 x r / t = 4,7 x 10-3 x 1850 / 8 = 1,1 N/mm2 (intindere)
Forta taietoare
T = 1,5 x 3,18 x 9,80 = 46,8 kN
x = T / r t = 46,8 x 103 / (3,14 x 1850 x 8 ) = 1,0 N/mm2
6. T: Termice: Permanente + incarcari umplere + temperatura;
nxa = 1,35 x 11,65 + 1,35 x 103,51 = 155,5 kN/m
nxb = 1,35 x 11,65 = 15,7 kN/m
pha = 1,35 x 32,62 + 1,5 x 1,31 = 46,0 kN/m2 (presiune)
phb = 1,35 x 125,44 + 1,5 x 1,31 = 171,3 kN/m2 (presiune)
Forta taietoare
Ta = 0,0 kN
xa = Ta / r t = 0,0 N/mm2
Tb = 0,0 kN
xb = Tb / r t = 0,0 N/mm2
7. SF: Seism cu siloz plin: Permanente + seism + incarcari umplere + variabile;

nx = 11,65 + 259 + 0,8 x 103,51 + 0,3 x (1,85 + 16,28) = 358,9 kN/m
x = nx / t = 358,9 / 8 = 44,9 N/mm2 (compresiune)
ph = 32,62 + 0,3 x 3,12 = 34,6 kN/m2 (presiune)
= ph x r / t = 34,6 x 10-3 x 1850 / 8 = 8,0 N/mm2 (intindere)
Forta taietoare
T = 586,4 kN
x = T / r t = 586,4 x 103 / (3,14 x 1850 x 8 ) = 12,6 N/mm2
E. VERIFICARI PENTRU MANTAUA CILINDRICA
E.1. Starea limita plastica LS1 (5.3.2.3. SR EN 1993-4-1:2007)
Gruparea 1. (D)
a. Material nefluidizat:
e , Ed = x2 x + 2 + 3 x2 = 35,9 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

b. Material fluidizat:

Gruparea 2. (I)

Gruparea 3. (S)


Gruparea 4. (WF)


Gruparea 5. (WE)

Gruparea 6. (T)


Gruparea 7. (SF)

E.2. Starea limita de plastificare ciclica LS2 (5.3.2.9. SR EN 1993-4-1:2007). In
conformitate cu prevederile paragrafului 5.3.2.9.(2) din SR EN 1993-4-1:2007, pentru
silozuri din clasa de efecte 2 (cu capacitatea intre 100 si 200 tone conform tabel 2.1 din
SR EN 1993-4-1:2007) aceasta verificare poate sa fie omisa.
E.3. Starea limita de pierdere a stabilitatii locale LS3 (capitolele 5.3.2.4. si 5.3.2.5. din
SR EN 1993-4-1:2007)
E.3.1. Pierderea stabilitatii sub compresiune axiala
t
Efortul critic de pierdere a stabilitatii peretelui: x , Rcr = 0.605 E = 549,4 N/mm2
r
fy
__
x =
Zveltetea relativa a mantalei:
Coeficientul de reducere al imperfectiunii elastice: =
x , Rcr
= 0,654
0.62
r
1 + 0.035
t
Zveletile relative la care se schimba expresia coeficientului x:
__
o = 0,2 ;
0.72
0,224
__
p = 2, 5 = 0,749
Conform relatiei (5.31) din SR EN 1993-4-1: 2007, coeficientul de flambaj se calculeaza

cu expresia:
__ __
x 0
x = 1 0, 6 __ __ = 0,504
p 0
Efortul critic de flambaj va fi prin urmare:
x , Rd = x f y / M 1 = 107,7 N/mm2
Gruparea 1. (D)
a. Material nefluidizat : x , Ed = 26,9 N/mm2 < x , Rd = 107,7 N/mm2
b. Material fluidizat :
x , Ed = 4,00 N/mm2 < x , Rd = 107,7 N/mm2
Gruparea 2. (I)
x , Ed = 21,5 N/mm2 < x , Rd = 107,7 N/mm2
x , Ed = 4,00 N/mm2 < x , Rd = 107,7 N/mm2
Gruparea 3. (S)
a. Material nefluidizat: x , Ed = 19,8 N/mm2 < x , Rd = 107,7 N/mm2
x , Ed = 2,30 N/mm2 < x , Rd = 107,7 N/mm2
Gruparea 4. (WF)
x , Ed = 22,5 N/mm2 < x , Rd = 107,7 N/mm2
x , Ed = 5,1 N/mm2 <
x , Rd = 107,7 N/mm2
Gruparea 5. (WE)
x , Ed = 98,27 N/mm2 < x , Rd = 107,7 N/mm2

Gruparea 6. (T)
x , Ed = 19,4 N/mm2 < x , Rd = 107,7 N/mm2
x , Ed = 2,0 N/mm2 <
x , Rd = 107,7 N/mm2
Gruparea 7. (SF)
x , Ed = 44,9 N/mm2 < x , Rd =107,7 N/mm2

E.3.2. Pierderea stabilitatii sub presiune externa, vacuum partial si vant
2.5
Presiunea critica de flambaj extern:
r t
pn , Rcru = 0.92Cb Cw E 233,294,7
=
kN/m2
l r
Cb = 1, 0
2, 2
Cw =
1 + 0,1 Cb
= 1, 643
r
l
r
t
In relatiile de mai sus l este distanta dintre inelele de rigidizare. Pe corpul silozului care
se verifica prin calcul exista inele de rigidizare situate pe manta la o distanta maxima l =
2450 mm. Valoarea de proiectare a presiunii exterioare maxime trebuie sa satisfaca
urmatoarea conditie:
pn , Ed n pn , Rcru / M 1 = 0,5 294, 7 /1,1 = 133,9 kN / m 2

n care n =0,5 si M1 = 1,1.
1. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea externa maxima din vant este egala cu
pmax,1 = 2,9 kN/m2 < 133,9 kN/m2
2. Presiunea pe perete rezultata din suctiunea accidentala la care se adauga si presiunea
maxima a vantului pmax,2 = 55,7 kN/m2 < 133,9 kN/m2
Inelele de rigidizare se realizeaza din profile laminate sau din platbande sudate si se
dimensioneaza conform prevederilor SR EN 1993-1-1:2005.
E.3.3. Pierderea stabilitatii sub eforturi tangentiale de membrana
Efortul tangential critic de pierdere a stabilitatii se calculeaza cu relatia:

0,5
1,25
r t
x , Rcr = 0, 75E = 151,8 N / mm 2
l r
Valoarea de proiectare a efortului tangential de pierdere a stabilitatii este:
x , Rd = min 0,80
f
x , Rcr
; 0, 57 y = 110, 4 N / mm2
M1
M1
Verificarea se face in gruparea de actiuni in care apar eforturi tangentiale maxime

(gruparea 7 (SF)).
Valoarea efortului tangential maxim x = 12,6 N/mm2 < x,Rd = 110,4 N/mm2
E.4. Starea limita de oboseala LS4 (capitolele 5.3.2.8. din SR EN 1993-4-1:2007)

In conformitate cu capitolul 5.3.2.8 (2) din SR EN 1993-4-1:2007 pe durata de viata a
constructiei nu se depaseste numarul de 10000 de cicluri de incarcare descarcare
complete (> 50 ani), ceea ce implica ca nu se efectueaza verificarea la starea limita de
oboseala.

Calcul Siloz

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calcul Siloz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXEMPLUL 1: VERIFICAREA PRIN CALCUL A UNUI SILOZ CILINDRIC CU

CAPACITATEA DE 50 M3 PROCEDURA SIMPLIFICATA.

Fig. 1.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul

Silozul considerat n exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia

Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se

C. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI

Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta, uniform distribuita, din

nzSkp ( hc ) = qa + thb = 3,50 + 0, 006 12,30 78,50 = 9,30 kN/m

Valorile caracteristice ale presiunilor la silozurile care contin materiale pulverulente se

Fig. 2.1: Presiuni simetrice la umplere n peretele vertical

phf (hc ) = phoYJ (hc ) = 21,11 kN/m2

Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, pwf(hc):

Presiunea verticala, la baza mantalei cilindrice, pvf(hc):

Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din

nzSkf ( hc ) = pwf ( z ) dz = pho hc z0YJ ( hc ) = 112,63 kN/m

b. Ipoteza materialului fluidizat

phe ( hc ) = Ch phf ( hc ) = 40,11 kN/m2

nzSke ( hc ) = pwe ( z ) dz = Cw pho hc z0YJ ( hc ) = 157,68 kN/m

b. Ipoteza materialului fluidizat

C.5. Incarcarea din vnt

Pentru silozul calculat, coeficientul de presiune are o distributie simetrica, valoarea

pentru puncte situate echidistant pe circumferinta, la unghiuri multiplu de 22,5 sunt

Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind qref = 0,7 kN/m2

Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe circumferinta va rezulta o

qw = wi ( ) li cos = 2.08 kN/m

n care li = 481.1 mm este lungimea circumferentiala

Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in

C.6. Incarcarea exceptionala din seism

Greutatea continutului: G5 = 0,8 A hc = 0,8 x 4,714 x 16 x 11,6 = 699,9 kN

S = c G = 0,393 x 799,65 = 314,2 kN

Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama

h1 = 4,64 m rezulta o forta seismica

Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a

M max = Si hi = 1732, 77 kNm

D.1. Evaluarea efectelor actiunilor

b. Tensiunea de compresiune in membrana din zapada (variabila):

c. Tensiunea de compresiune in membrana din vant (variabila):

d. Tensiunea de compresiune in membrana la umplere (ncarcare variabila la care

(matrialul fluidizat nu conduce la compresiuni in sens vertical in manta la umplere)

(matrialul fluidizat nu conduce la compresiuni in sens vertical in manta la golire)

D.1.2. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie circumferentiala in

4,74 N/mm2 (material nefluidizat) - presiune

b. Tensiuni in membrana la golire (ncarcare variabila la care coeficientul ncarcarii se ia

9,00 N/mm2 (material nefluidizat) - presiune

- 8,99 N/mm2 (material fluidizat) - suctiune

c. Tensiuni in membrana datorate vantului:

0.35 N/mm2 (presiune)

D.2. Combinarea efectelor actiunilor

Gruparea 4. Permanente + zapada + incarcari golire + vant (principala)

e , Ed = x2 x + 2 = 40,56 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

e , Ed = x2 x + 2 = 53,06 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

e , Ed = x2 x + 2 = 55,20 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

e , Ed = x2 x + 2 = 12,87 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

e , Ed = x2 x + 2 = 59,53 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

e , Ed = x2 x + 2 = 12,87 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

e , Ed = x2 x + 2 = 109,4 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

Efortul critic de pierdere a stabilitatii peretelui: x , Rcr = 0.605E

Zveltetea relativa a mantalei:

Coeficientul de reducere al imperfectiunii elastice: =

Conform relatiei (A.9) din SR EN 1993-4-1: 2007, coeficientul de flambaj se calculeaza

Efortul critic de flambaj va fi prin urmare:

x , Ed = 13,50 N/mm2 < 120,48 N/mm2

x , Ed = 13,50 N/mm2 < 120,48 N/mm2