P. 1
JJJJ

JJJJ

|Views: 3,528|Likes:
Published by mizetta

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: mizetta on May 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/26/2013

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CASA CORPULUI DIDACTIC SIBIU INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT

NR. 15 SIBIU

PROIECT EDUCAŢIONAL
CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ

„TRADIŢII LOCALE”
2006 - 2007

COORDONATOR PROIECT:

Educatoare FLORENŢA MUNTEANU

Sibiu 2007
1

ARGUMENT « Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai » ne-am născut şi trăim, şi datoria noastră este de a păstra şi a arăta atât semenilor noştri din acest spaţiu, cât şi altora, frumuseţile fizice şi morale ale ţării noastre. Tradiţiile româneşti constituie una dintre valorile inegalabile şi incontestabile ale poporului nostru şi nu trebuie să lăsăm timpul şi evenimentele lumii moderne să ne facă să le uităm. Alături de literatură, care constituie un factor cu eficienţă deosebită în educaţie, arta populară are şi ea o contribuţie de seamă. În primul rând, copiii încep să înţeleagă specificul poporului din care fac parte, aspiraţiile lui, idealurile de ieri şi de azi, care sunt oglindite în obiceiurile locurilor şi creaţiile meşteşugarilor; în al doilea rând, punându-i pe copii, încă de la vârsta preşcolară, în contact direct cu unele meserii, pe care fie bunicii lor, fie părinţii sau alte rude le practică, le insuflăm respectul şi dragostea pentru o anumită meserie, pe care o pot aborda şi ei când vor creşte. Copilul simte admiraţie faţă de creaţiile populare, încă de când îşi ascultă bunica cum deapănă firul unui basm sau al unei legende, în care eroii sunt înzestraţi cu calităţile ţăranului român, îl simte din cântecul duios de leagăn al mamei, din proverbe şi zicători, din ghicitori, din doinele cântate îndelung de moşii şi strămoşii noştri. Varietatea foclorului nostru dezvăluie copilului, în mod treptat, frumuseţile artei populare, în al cărei conţinut sunt înmănunchiate sentimentele poporului nostru. Numai educându-i de mici pe copiii noştri, prin diverse activităţi desfăşurate în familie şi în unităţile de învăţământ, să îndrăgească limba pe care o vorbesc şi obiceiurile ţării în care s-au născut, ne putem asigura că tradiţiile vor avea continuitate în generaţiile următoare. DATELE GENERALE ALE PROIECTULUI Grupuri ţintă: Copii preşcolari şi şcolari de la unităţile implicate în proiect Cadre didactice Perioada de derulare a proiectului : 1 decembrie 2006 – 1 decembrie 2007 Beneficiari direcţi: - copii preşcolari şi şcolari de la unităţile implicate în proiect, participanţi la activităţile din proiect. Beneficiari indirecţi: - familiile copiilor ; - comunitatea. cadre didactice,

2

Parteneri: Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu - Insp. Maria Turean - Insp. Stoicescu Delia Casa Corpului Didactic Sibiu - Director Gheorghe Pupeză

Rolul
- diseminarea de informaţie despre proiect - asigurarea de consultanţă în ce priveşte proiectul - diseminarea de informaţie despre proiect; - asigurarea spaţiului pentru activităţi din cadrul proiectului; - asigurarea de consultanţă în ce priveşte proiectul; - asigurarea logisticii pentru manifestările din cadrul proiectului; - multiplicarea unor materiale - activităţi practice Etno Tehno Parc: desen, puzzle, construcţie cuburi; - activităţi de pedagogie muzeală; - cabinetul de pedagogie muzeală; - cunoştinţe de etnografie – tradiţii, obiceiuri; - vizite la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească Emil Sigerus, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”; ghidaj muzeograf de specialitate. Noaptea Muzeelor- Festival internaţional organizat la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu in cadrul proiectului SibiuCapitală Culturală Europeană Educatia timpurie la copiii prescolari”prezentare la gardinita nr. 15 la grupa doamnei ed. coord. proiect Florenta Munteanu; in cadrul aceluiasi eveniment va avea loc intalnirea cu echipa de profesori universitari si fosti inspectori scolari din Anglia: Margaret Robinson, Gulzar Kanji si Jane Williams, care vor prezenta cadrelor didactice din invatamantul prescolar din judetul Sibiu cursul ”Literacy Development through Active Learning” in cadrul Educational Development Service

Complexul Naţional Muzeal ASTRA - Director Prof. Dr. Corneliu Bucur - Sociolog Raluca Andrei

Muzeul de Istorie Naturală - Sociolog Ghizela Vonica - Sociolog Rodica Ciobanu Asociaţia Ascensius - Sociolog Cristiana Nechita - Director Găban Vasile

Desfăşurarea de activităţi comune în Mitropolia Ardealului - dr. Laurenţiu Streza- Arhiepiscop cadrul activităţii de educaţie moral-civică al Sibiului si Mitropolit al şi în activitatea opţională de educaţie religioasă.

3

Ardealului

ECHIPA DE IMPLEMENTARE

1. Munteanu Florenţa – Grădiniţa nr. 15 Sibiu, coordonator proiect şi simpozion 2. Pupeză Gheorghe – director CCD Sibiu 3. Seuşan Mihaela Carmen – metodist CCD Sibiu 4. Crîngaciu Venera 5. Adriana Păcurariu, Anca Baca – Grădiniţa nr. 28, structura, grădiniţa nr.1 Sibiu 6. Gabriela Lucaciu, Andreea Bogdan, Mihaela Jitariuc – Grădiniţa nr. 28 Sibiu 7. Vasilica Găzdac – Grădiniţa cu program normal Salva, jud. Bistriţa-Năsăud 8. Ioana Stanciu – Grădiniţa “Steluţele Mării” Constanţa 9. Marinela Drughe – Liceul de Artă Sibiu 10. Elena Geamănu– institutor, Şcoala gen. nr. 18 Sibiu 11. Vasile Cosma – Director, Şcoala gen. nr. 18 Sibiu 12. Elena Vlad – Colegiul Naţional Pedagogic “Andrei Şaguna” Sibiu 13. Ana Ardelean – Colegiul Pedagogic „Andrei Şaguna” Sibiu 14. Cristina Arizancu – profesor lb. engleză Liceul C-tin Noica Sibiu 15. Robu Lucian – CCD Sibiu 16. Nica Elena – informatician CCD Sibiu 17. Mirea Gabriel – tehnician audio-video CCD Sibiu 18. Jason W. Musso – New Zork , S.U.A 19. Tomohiko Kogi – Tokyo , Japan 20. Chi Phung – Christchurch, New Zeeland 21. Daniel Oltean – New Hampshire, S.U.A 23. Jason Herschel – San Francisco, S.U.A

OBIECTIVUL GENERAL Redescoperirea valorilor tradiţionale strămoşeşti prin implicarea copiilor şi a cadrelor didactice în diverse activităţi legate de tradiţiile locale în vederea promovării lor.

4

OBIECTIVE SPECIFICE 1. 2. 3. 4. Cuprinderea unui număr de 50 cadre didactice în activităţi lunare specifice cu copiii din grădiniţele din ţară Cuprinderea unui număr de 200 copii în activităţi lunare specifice în grădiniţele din ţară Implicarea unui număr de 300 de cadre didactice în activităţi de formare pe tema proiectului Implicarea unui număr de 10 educatoare în elaborarea materialelor auxiliare şi în promovarea proiectului

RESURSE Resurse umane : − − − − − cadre didactice; copiii preşcolari si scolari; părinţii copiilor; reprezentanţi ai autorităţilor locale; parteneri.

Resurse materiale : − materiale didactice din dotarea grădiniţei sau procurate de educatoare: costume populare autentice şi imagini (poze / vederi) cu costume populare locale şi din alte zone ale ţării, diverse obiecte create de meşteri populari: vase, prosoape şi alte obiecte ţărăneşti; − materiale diverse – sponsorizări din partea părinţilor copiilor: vederi cu imagini din Sibiu şi alte zone ale ţării, cu port popular din zona Sibiului şi din alte zone, albume pentru poze, diverse obiecte create de meşteri populari: vase, prosoape şi alte obiecte ţărăneşti, hârtie de scris, hârtie colorată, hârtie creponată, carton, creioane negre, creioane colorate, ascuţitori pentru creioane, carioca, acuarele, seminţe, materiale din natură, deşeuri textile, de hârtie ; − materiale obţinute din sponsorizări din partea Muzeului Astra şi Muzeului de Istorie Naturală Sibiu: creioane, carioca, hârtie de scris, coli de hârtie cu desene după contur, jocuri puzzle, cartoane colorate, dulciuri pentru copii; − spaţii şcolare şi extraşcolare amenajate şi folosite pentru susţinerea proiectului – grădiniţa nr. 15, şcolile nr. 13, 18, sala festivă de la Colegiul Naţional Pedagogic, cortul din Parcul Teatrului, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului ;

5

− suport logistic asigurat de colaboratori sau parteneri: staţie audio cu microfoane, computere, lap-top-uri, aparate foto digitale, camere video, imprimante, CD-uri, DVD-uri. Resurse fianciare : Bugetare − pentru formare si materiale de specialitate din dotarea grădiniţei şi a instituţiilor partenere; Extrabugetare −donaţii de la părinţi, cadre didactice; −sponsorizări instituţii partenere; −alte surse (contribuţii, serbări) Buget estimat - pentru activităţile desfăşurate până la ora actuală - 23.280 RON

Resurse informaţionale Documentele proiectului − proiectul scris; − corespondenţă electronică şi colaborare directă referitoare la proiect; − rapoarte; − evidenţa participanţilor la evenimentele din cadrul proiectului; − chestionare de evaluare . Publicaţii tipărite −mediatizare în presa electronică - pe site-uri educaţionale: www.didactic.ro , forumul educaţional al Ministerului Educaţiei şi Cercetării; −diplome de participare acordate cadrelor didactice, copiilor sau grupurilor de copii participanţi la diferitele manifestări artistice din cadrul proiectului: - „Datini şi obiceiuri româneşti”- program artistic desfăşurat în cadrul Cercului Pedagogic susţinut în sala festivă a Colegiului Naţional Pedagogic. - Program artistic desfăşurat la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus în cortul amenajat în Parcul Teatrului pentru evenimentele din Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007. - Festivalul Internaţional „Noaptea Muzeelor”. - 1 iunie – inaugurarea Etno Tehno Parcului în Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului.

6

MODALITĂŢI DE DISEMINARE - la alte unităţi de învăţământ prin şedinţele de lucru ale echipei de proiect; - colaborarea cu alte instituţii (Biserica, muzee, biblioteci etc.) - expunere în cadrul Consiliului de administraţie; - popularizarea proiectului în cadrul sesiunilor de comunicări, simpozioane, presa scrisă şi audio-vizuală ; - cercuri pedagogice; - prin materiale informative (mediatizare în presa electronică, pe site-uri educaţionale); - programe artistice cu public; - prin parteneri de proiect. Tipuri de activităţi • • • • • • • • • lecturi după imagini; jocuri didactice; povestire; activităţi artistico-plastice; activităţi practice; jocuri de creaţie; dramatizări; programe artistice; vizite, plimbări.

EVALUARE Evaluarea produselor activităţii pe baza unor criterii stabilite Comunicarea cu partenerii pe baza unor liste de verificare Evaluarea expunerii proiectelor pe baza criteriilor stabilite Compararea proiectului cu rezultatele obţinute Monitorizare Stabilirea responsabilităţilor Urmărirea calendarului activităţilor Raportări lunare pe baza formularelor elaborate Inventarierea corespondenţei Obiective corelate cu activităţi Implicare (cantitativ, calitativ) Feedback Arhivare/ gestionare documente 7

IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA GRUPULUI ŢINTĂ

Creşterea interesului copiilor pentru tradiţii, pentru evenimentele laice şi religioase specifice zonei în care trăiesc. Dezvoltarea sentimentelor de respect şi apreciere a valorilor tradiţionale. Formarea unor trăsături pozitive de voinţă şi caracter la copii, în concordanţă cu valorile tradiţionale. Creşterea nivelului de implicare implicării părinţilor şi a comunităţii locale în activităţile grădiniţei. Implicarea altor unităţi de învăţământ, a familiilor copiilor, a comunităţii şi a altor factori în vederea susţinerii financiare a proiectului.

Modalităţi de continuare

Permanentizarea activităţilor calitativ remarcate Realizarea unei comunităţi a celor implicaţi în tradiţii locale

8

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

DECEMBRIE 2006 1. Iniţierea proiectului educaţional „Tradiţii locale” 2. 1 Decembrie- Ziua Naţională a României 3. Program artistic compus din colinde şi rugăciuni dedicat Naşterii Domnului IANUARIE 2007 1. Costumul şi dansul popular specific zonei Sibiului 2. Unirea Principatelor Române FEBRUARIE 2007 1. Tradiţii şi obiceiuri locale ale zonei Sibiului 2. Lansare de carte a educatoarei “De dragul tău, copile!” MARTIE 2007 1.Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007 2. Ziua femeii 3. Biblioteca Astra - program artistic «Cartea – lumina sufletului» APRILIE 2007 «Datini şi obiceiuri româneşti» - Program artistic organizat în cadrul Cercului Pedagogic la Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna” MAI 2007 1. Noaptea Muzeelor- Festival internaţional organizat la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu in cadrul proiectului Sibiu- Capitală Culturală Europeană 2. Participarea la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus care a avut loc în cortul special amenajat pentru desfăşurarea evenimentelor culturale din cadrul programului

9

Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007 – Prezentarea unui program artistic : grup vocal « La oglindă »

IUNIE 2007 1. Inaugurarea Etno Tehno Parcului pentru copii în Dumbrava Sibiului, la Muzeul Astra la 1 Iunie 2007 2. Serbarea de sfârşit de an şcolar 3. Întâlnire cu colaboratorii străini ai proiectului (Chi Phung – Christchurch, New Zeeland; Tomohiko Kogi – Tokzo , Japan; Jason Musso – New Zork , S.U.A; Daniel Oltean – New Hampshire, S.U.A; Jason Herschel – San Francisco, S.U.A) IULIE-AUGUST 2007 Vacanţa de vară Diverse manifestări artistice în Capitala Culturală Europeană SEPTEMBRIE 2007 1. Publicarea primului « Buletin informativ » al acestui proiect 2. Vizita laTârgul Olarilor 3. A treia intâlnire ecumenică europeană - 4-9 septembrie 2007 4. Aparitia in “Revista de pedagogie” nr.4 a Proiectului de Parteneriat Educational “Lasati copiii sa vina la mine!” – Proiect de programa pentru activitatea optionala si de educatie moral-civica privind educatia religioasa OCTOMBRIE 2007 1. Cursul “EDUCĂM AŞA!” desfasurat la gradinita nr. 15 Participare la prezentarea cartii “ABECEDAR ŞI DICŢIONAR ETIMOLOGIC” de catre Sociolog RALUCA ANDREI, partener in proiectul nostru din partea muzeului “ASTRA” 2. Activitate de Pedagogie Muzeala, desfasurata la gradinita nr 15, sustinuta de Prof. Mielcioiu Cristina 3. Participare la activitatea desfasurata de Asociatia “ASCENSIUM”, prin reprezentanta Cristiana Nechita, privind “EDUCAREA TIMPURIE LA COPII”, la care a fost prezent si un grup de profesori si inspectori scolari din Anglia NOIEMBRIE 2007 1. Raportul general de activitate al proiectului şi evaluarea activităţii tuturor participanţilor.

10

2. Simpozion cu tema “Traditii locale” cu participarea a peste 400 de lucrări şi peste 900 de autori (din învăţământ şi alte domenii).

LISTA PARTICIPANTI/ LUCRARI LA SIMPOZIONUL “TRADITII LOCALE” SIBIU 9 NOV 2007
JASON MUSSO- Local Traditions of Celebrated Holidays-THANKSGIVING And HALLOWEEN TOMOHIKO KOGI – JAPAN - The World of KABUKI ALEMAN RODICA Gr. nr. 41, Sibiu, ANA MOCAN Şc. cu cls I-VIII, Loamneş ŞEZĂTOAREA LA ROMÂNI BRATILESCU SILVIA, POSA CORNELIA- SCOALA SPECIALA NR.2. , BUCURIILE ŞI TRADIŢIILE IERNII ÎN GRUPA “Mămăruţe” CARSTEA PARASCHIVA - Portul popular românesc din judeţul Sibiu, Şcoala cu cls. I – VIII nr.25 CIOBANU RODICA, STOICA RALUCA - TURISM EDUCAŢIONAL ÎN MUZEELE DE ŞTIINŢELE NATURII SIBIENE Muzeul Naţional Bukenthal, Muzeul de Istorie Naturală Sibiu DARABAN ANDREEA - VALORI UITATE. VALORI REGĂSITE. VALORI RETRĂITE , S.A.M. Turulung, jud. Satu Mare DRUGHE MARINELA , LICEUL DE ARTA SIBIU- FOLCLOR MUZICAL VOCAL DIN COMUNA BOGDAN VODA JUDETUL MARAMURES GHIVERCEA VALERIA, COCORA MONICA - TRADITIA DANSULUI CLASIC IN PEISAJUL CITADIN CRAIOVEAN sau PRELUDIU PENTRU...A FI , Grupul Scolar “Ilie Murgulescu”Craiova JITARIUC MIHAELA - „SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE!”, Grădiniţa cu program prelungit Nr.28.Sibiu

LANGA DOINA - Obiceiuri si traditii sibiene, Gradinita nr.15 – Sibiu MAZILU STEFAN - DIMENSIUNEA ORIGINALITÃŢII BASMULUI OŞENESC, Grup Şcolar Ardud jud. SATU MARE

11

MOISE ION, MESTERU OLGA, DEMIAN EUGEN - LORI TRADIŢIONALE DIN ZONA SĂLIŞTEI” Şcoala cu clasele I-VIII Nr.13 Sibiu MUNTEANU SILVIA-ANA - EDUCATIA MUZICALA – TRADITIE, FOLCLOR, Gradinita nr.15 Sibiu STUPAROIU SILVIA , BALAN EMILIA, STANCU MARIANA - TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE MOŞ NICOLAE, Gradinita nr.37 Sibiu

STURZU CONSTANTA, ISTRATE GEORGETA, RAICU SANDA, CODREA CORNELIA -PLAIURILE BUZOIENE – MAI APROAPE DE SUFLETUL COPIILOR, Grădiniţa Program Normal nr.18 Buzău TIROIU OTILIA Şcoala nr.9 PITEŞTI, ARGEŞ TIROIU MARIA Şcoala Speciala ŞTEFĂNEŞTI, ARGEŞ - TRADIŢII SI OBICEIURI LOCALE PREZENTE ÎN ACTIVITĂŢILE ELEVILOR

CATALAN MARIA, gradinita nr. 42 Sibiu - PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL INTERJUDEŢEAN “REDESCOPERIREA IDENTITĂŢII NAŢIONALE PRIN COPII” CERCI PARASCHIVA , IANOSIU IOANA, BUCURENCIU MARIA, POPA ELENA - PROIECT EDUCAŢIONAL: „TRADIŢII ŞI OBICEIURI STRĂMOŞEŞTI”, Grădiniţa P.P. nr. 5 Sibiu CIOCAN VERONICA Şcoala „I. L. Caragiale ”- Constanţa, MASTACAN PARASCHIVA Şcoala nr. 11 – Constanţa, BARBU GABRIELA Cercul de Cultură şi civilizaţie românească, Palatului Copiilor – Constanţa – MANIFESTAREA „OBICEIURI PASCALE TRADIŢIONALE” COTRUTA ANA, CHERA ANA- PROIECT EDUCATIV INTERCULTURAL INTERJUDEŢEAN ,, Copiii şi diversitatea locului natal “ , Grădiniţa nr. 5 Sibiu MUNTEANU FLORENTA –PROIECT EDUCATIONAL CU PARTICIPARE INTERNATIONALA „TRADITII LOCALE”, GRADINITA NR 15 SIBIU GEAMANU ELENA , COSMA VASILE - TRADITII LOCALE, SCOALA CU CLS. I-VIII NR 18 SIBIU

12

HANEA IOANA, OLARIU IRINA – TRADIŢII LOCALE, RELIGIOASE, CULTURALE, GRADINITA NR 26 SIBIU LUCACIU GABRIELA , BOGDAN ANDREEA PROIECT EDUCATIONAL , Gradinita nr. 28 Sibiu „ TRADITII LOCALE”

PACURARIU ADRIANA , BACA ANCA - PROIECT EDUCAŢIONAL “TRADIŢII LOCALE”, Grădiniţa Nr.28 Sibiu, Structura şcolară Grădiniţa Nr.1 Sibiu ARDELEAN ANA - LIMBAJUL MUZICII ROMANESTI Colegiul National Pedagogic”Andrei Saguna” Sibiu BRATILESCU SILVIA, POSA CORNELIA - BUCURIILE ŞI TRADIŢIILE IERNII ÎN GRUPA “Mămăruţe”, SCOALA STEFAN DOINA - MATERIAL AUXILIAR - Supliment educativ învăţământ preşcolar “REVISTA PRICHINDEILOR” , Grădiniţa nr. 15 Sibiu FLORICEL MIHAELA - ICOANE PE STICLĂ, Şcoala Primară Cărpiniş-Simeria POP MARIANA - FOLCLORUL PE PLAIURI HUNEDORENE , GRÃDINIŢA: “FLOAREA SOARELUI” HUNEDOARA DRAGOMIR ELENA Scoala cu clasele I-IV Cheia, Prahova, CHIROIU GEORGETA Grup Scolar Maneciu, Prahova, GODEA ECATERINA S.A.M. Cerasu, Prahova- INTERFERENTE CULTURALE SUB SEMNUL LUI IORGA FOLCLORUL, ENCICLOPEDIE A VIETII SAV SORINA, GABOR IOANA, ASTALUS ANICA- PROPUNERE DE PROIECT “VALORI , TRADIŢII LA ROMÂNI” GRÃDINIŢA P.N. Nr. 5 REGHIN , Str. GÃRII Nr. 20 ADUMITROAIE AURORA- VALORIFICAREA FOLCLORULUI IN EDUCAREA COPILULUI PREŞCOLAR, Gradiniţa cu program prelungit nr. 29 Iaşi ALBASTROIU IVONA- HOREZU – “CAPITALA CERAMICII ROMANESTI” Albastroiu Ivona - Grup Scolar”Constantin Brancoveanu” –Horezu, Domiciliul: Str. Mircea cel Batran , bl. O6, sc. C, ap12, Horezu, jud Valcea, cod 245800 ALBASTROIU MIOARA, HOANTA ANA- HOREZU- TRADIŢIE SI CONTEMPORANEITATE, Grădiniţa de copii Horezu-Vâlcea

13

ALEXANDRESCU MIRELA, TOMA NICOLETA- EXCURSIA DIDACTICĂ-MIJLOC EFICIENT DE CUNOAŞTERE A PATRIMONIULUI LOCAL, Şcoala cu Clasele I-VIII, Nr.2 “ Spiru Haret”-Ţăndărei, jud. Ialomiţa ALI LEILA- TURCO-TĂTARII ÎN SPAŢIUL DOBROGEAN, Şc. Nr. 1 NĂVODARI, jud. Constanţa ALMAJANU ELENA- DATINILE, OBICEIURILE ŞI TRADIŢIILE LOCALE - MIJLOC DE FORMARE A PERSONALITĂŢII PREŞCOLARILOR GRĂDINIŢA NR. 4 RM. VÂLCEA ANDRIES MARIA- ROMÂNUL , ÎN STRAIE DE SĂRBĂTOARE..., Grăd.cu progr. Prel. Nr.12, Iaşi ANGHELESCU MIHAELA- OBICEIURI, TRADIŢII ŞI DATINI LA ROMÂNII DOBROGENI, Şc. Nr. 1 NĂVODARI, jud. Constanţa ANISIE MONICA -sc.nr.56, NICA ELENA sc.nr.51 - Obiceiuri şi tradiţii de Sfintele Paşti, Bucuresti ARDELEAN ELISABETA, FULIAS FLORICA, CHIRIBOCEA MIHAELA, CIRAP MARIANA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII DIN ZONA BEIUŞULUI RITUAL RELIGIOS – INVOCAREA PLOII – DODOLOAIA –ZONA BEIUŞULUI GURANI – PIETROASA, G.P.P. nr.1 Beius, Bihor AVRAM LAURA- FOLCLORUL OBICEIURILOR DIN OLTENIA- OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ-VARĂ, Şcoala cu clasele I-VIII Ţuglui, Dolj, dom: Craiova, str. Fagaras nr. 18, bl. D13, sc.2, ap.10, Cod postal 200158 BABA IONELA , GHEORGHE RODICA, CRISTEA EMILIA (Şc. cu cls. I-VIII Mânzăleşti-jud. Buzău), DRENEA GEORGETA MARIA, CARAGIOIU DRAGUTA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII PE PLAIURI BUZOIENE, Şc. „G.E.Palade”Buzău BADEA RODICA G.P. N. Oraş Minier, Berevoeşti, PANA MARIA Şcoala Gămăceşti, Berevoeşti, jud. Argeş - FOLCLORUL, APROAPE DE SUFLETUL COPILULUI BALAN FLORINA NATALIA- FOLCLOR, TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN ZONA MUSCEL, Şcoala cu clasele I-VIII, Piatra, Com. M. Kogălniceanu, Constanţa BALAN MARIA, ILIESCU VALENTINA- OBICEIURI DE IARNĂ, Şc. Gen. „Octavian Goga” Deva

jud.

14

BALESCU MARIANA- OBICEIURI TRADIŢIONALE DE MUNCĂ, Grădiniţa P.P. „Traian”, Rm. Vâlcea BARBU MARIA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE, gr.42 Sibiu BEJENAR LAURA- TRADITII SI OBICEIURI DE PASTI SI CRACIUN IN COMUNA DUMBRAVA, Scoala cu cls I-VIII Dumbrava, jud Timis BERBECE IOANA- DATINI ŞI OBICEIURI CU CARE NE MÂNDRIM, Şcoala Generală Nr.1 Urdari,judeţul Gorj BEZNEA NICOLETA Şcoala Nr. 4, Feteşti, jud. Ialomiţa , BUCUR TANTAGrădiniţa Nr. 2 Feteşti, jud. Ialomiţa, SMEIANU MARCELA institutor, inspector învăţământ preşcolar ISJ Ialomiţa, CIUCIULA ENUTA Grădiniţa Nr. 2 Feteşti, jud. Ialomiţa - ,,BĂRĂGAN, PĂMĂNT CU FLORI…” BICA SIMION- ,,Tradiţii locale din sud-estul României’’, Grădiniţa cu program normal nr.3 ,,Scufiţa Roşie’’, Călăraşi BLAGA VASILE SI ELENA - CUNOASTEREA SI VALORIFICAREA TRADITIILOR LOCALE PRIN ACTIVITĂTI EXTRACURRICULARE, Scoala „Stefan cel Mare”, Dancu, Bl. B1,Sc. 2, Ap. 11, Jud. Iași, Cod:707252, Jud. Iasi BOB ELENA Sc. Gen. Simeria, CUCAILA IOANA Scoala “ Regina Maria Deva TRADITII SI OBICEIURI IN SATUL BANPOTOC, BOGASIERU COSMINA- JOCURILE POPULARE ROMÂNEŞTI JOCURILE DIN BANAT, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 4 LUGOJ, Domiciliu: Com. Victor Vlad Delamarina, Nr. 80, Jud. Timis BOJA DORICA, SAROLTA STATEINA - MOŞTENIREA LITERARĂ A BĂNĂŢENILOR, Grădiniţa P.P. Nr. 5 Lugoj BOLDEA ELENA Colegiul.National.Sportiv.”Cetate”Deva, RESIGA MANUELA Gradinita P.N.Spini, jud.Hunedoara - TRADITIA POPULARA-LADA NOASTRA DE ZESTRE BONCAN RUXANDRA, DAMU IOANA- COLINDE,COLINDE..., Gradinita Nr. 16 Rm.Valcea BORCOSI DANIELA, IVAN NATALIA - VALORIFICAREA TRADIŢIILOR SI OBICEIURILOR ÎN ACTIVITÃŢILE EDUCATIVE CU PREŞCOLARII, Gradiniţa P.P. Ostroveni 3 Rm. Valcea BORDUSANU STELA Grădiniţa nr.73 – Bucureşti, BREAZU MARIA CARMEN Grădiniţa nr. 54 Calea Ferentari nr. 96 - sectorul 5, Bucureşti

15

- ŞANSE EGALE PENTRU TOŢI COPIII PRIN EDUCAŢIA INTERCULTURALA, BOROI FLORICA Grădiniţa „Căsuţa Poveştilor” Piteşti, OTELEA LILIANA Grădiniţa cu Prog Prel Nr 17 Piteşti - Promovarea valorilor tradiţionale in activitatile desfăşurate cu preşcolarii, BRAN ANA, CAZACU MIHAELA, GHEORGHE IONUT ADRIAN, CONSTANTINESCU MIHAELA- Traditii si obiceiuri, C.N. Mircea cel Batran , Rm.Valcea BRATFALEANU RAVECA GRĂDINIŢA RAZA DE SOARE BISTRIŢA, BIRIS GEORGETA GRĂDINIŢA RAZA DE SOARE BISTRIŢA - CǍI ŞI MODALITǍŢI DE VALORIFICARE A FOLCLORULUI LOCAL ÎN GRǍDINIŢǍ, BUCUR MARIOARA-BN- TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ – BUCURIA COPIILOR, Grăd. P. P. “Căsuţa cu poveşti , str. Zimbrului nr 9, Bistriţa, Jud. Bistriţa BUGHEANU VALERIA GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.4 CÎMPULUNG str Negru Voda nr 139, jud. Arges, TUDOSE ROXANA GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL STÎLPENI SAT- ISTORIA ORAŞULUI CÎMPULUNG IN ACTIVITĂŢILE DIN GRĂDINIŢĂ, BURCHEL GETA , SCHIOPU ILEANA - TRADITII 3 FILIASI str N. Balcescu nr 2, jud Dolj DOLJENE, GRD.CU PP.NR

BURZ EMILIA- SĂRBĂTORILE NOASTRE - PUTERI ŞI MIRACOLE ALE NATURII, Şc. Gen. Nr. 4 , str. Florilor nr.3-5, BISTRIŢA BUTONARU LENUTA, BARBULESCU ANA-MARIA- SCURT ISTORIC AL SATULUI 2 MAI, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII 2 MAI JUD. CONSTANŢA BUZENCHI LUCICA- Să promovăm tradiţiile locale, Şcoala Sanatorială „Deficienţi Motor” Loc. Techirghiol , Jud. Constanţa CALARASU GHEORGHE- PIETRIŞ – SAT DE MEŞTERI ARTIŞTI, GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL CONSTRUCŢII DE MAŞINI BALŞ ; ADRESA DE DOMICILIU: STR. NICOLAE BĂLCESCU, NR. 4, BL. 2, SC. 1, ET.3, AP. 9, Bals, jud. Olt

CALDARAS EMIL Şcoala Generală Nr. 8, str. Cerbului nr. 2, Hunedoara, jud.Hunedoara, DUMITRESCU ELISABETA Şcoala Generală Nr. 2 Hunedoara TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN ŢINUTUL PĂDURENILOR,

16

CALISTRU CRISTINA- CULTURA LA PREŞCOLARI, Grăd. P. P: “Căsuţa cu poveşti” str. Zimbrului nr 9, Bistriţa, Jud. Bistriţa - Năsăud CARSTEA ELENA- OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ DIN JUDEŢUL OLT, Şcoala cu cls. IVIII “George Poboran”, Slatina, Judeţul Olt, Adresa de domiciliu; Str. Trandafirilor, bl. 5, Sc. C, ap. 9, Slatina, Jud. Olt, Tel. 0747418636 CATANA ANETA, VISOIU SIMONA- EDUCAREA SIMTULUI PATRIOTIC LA PRESCOLARI, GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 4 CÎMPULUNG ARGEŞ str Negru Voda nr 139, jud. Arges CATAU CARMEN GRADINITA P.P. NR. 26 TIMISOARA str. Teiului nr 3, CRISAN LAVINIA GRADINITA P.P. NR. 11 TIMISOARA - DANSUL POPULAR, PRILEJ DE CUNOASTERE A FOLCLORULUI ROMANESC, CAZAN FLORICA, CUC RAMONA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE DIN ŢARA MOŢILOR, GRĂDINIŢA CU P.N. + P.P.,FLOARE DE COLŢ ’’ – Strada Horea, nr.25/27. cod:335200, BRAD, jud. Hunedoara CHERA MARIA GRADINITA P.N. NR. 19 TIMISOARA, BARBU FELICIA GRADINITA P.P. NR. 26 str. Teiului nr 3, TIMISOARA - TRADITIILE POPULARE – MODALITATI DE SOCIALIZARE A COPIILOR, CHIRAC VIRGINIA Grădiniţa de Aplicaţie a Liceului Pedagogic,Buzau, GROZAVU VERONICA Şcoala Generală nr. 11 str. Chiristigii nr 7, Buzău - DUPĂ OBICEIUL STRĂMOŞILOR….., CHISA DOMNITA, DANEA DANIELA- REEVALUAREA TRADITIILOR LOCALE. BISTRITA, Scoala Generală nr.4 Bistriţa, Str. Florilor nr. 3-5, BN CHIVARAN MARIA, GRIGORE RODICA, SIMION MARIA, ANDREI MARIANA- MLADITE DIN BARAGAN, GRADINITA CU P.P. FETESTI, jud. Ialomita CIOBANU TANTA, ION CORNELIA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE, Grăd. cu P.N nr.269, Strada C-tin Miculescu 12, Bucuresti 5, 050174, Bucureşti CIOCAN EUGENIA, TURCEAC LILIANA- EDUCAŢIA COPIILOR PREŞCOLARI PRIVIND PĂSTRAREA, VALORIFICAREA ŞI PROMOVAREA OBICEIURILOR ŞI

17

TRADIŢIILOR LOCALE, GR. CU P.P. NR.8, Strada Berzei nr 1, DOROHOI, JUD.BOTOŞANI CIOCAN VERONICA- PROGRAMĂ DE CURS OPŢIONAL „TRADIŢIE POPULARĂ ŞI SPIRITUALITATE CREŞTINĂ LA ROMÂNI”, Şcoala „I. L. Caragiale” – str.Corbului nr.2a, Constanţa, jud Constanta CODREA MARICUTA- TRADIŢII SI OBICEIURI - VALORI ALE SATULUI ROMÂNESC, Grădiniţa Salva, jud Bistrita Nasaud

COJOCARU CLAUDIA educatoare Grădiniţa Nr 7 Roşiorii de Vede, BANICA MARIANA educatoare Grădiniţa Nr.1 , Strada Mihai Eminescu nr 19, Oras - Rosiorii de vede, judetul Teleorman - OBICEIURI SI TRADIŢII LOCALE, COMAN DORIAN- Micul Paris – BUCUREŞTIUL – un oraş ciudat şi încântător, Şcoala Nr. 307, strada Luncsoara, Nr. 17, Sector 2, Bucureşti CONEA ILEANA Şcoala generală Nr. 5 “Lucian Blaga” Bistriţa, DREPTATE LUCIA Şcoala Generală Nr.1 Bv. Independentei nr.46, Bistriţa, jud Bistrita Nasaud SĂRBĂTORILE DE IARNA PE MELEAGURI BISTRIŢENE, CORBEANU ALEXANDRA Colegiul Naţional “Ion Minulescu”, str. Basarabilor nr. 33, Slatina, Olt, VELCEA LAVINIA Şcoala “Constantin Brâncoveanu”, Slatina, Olt SLATINA – CETATE DE SCAUN, VECHI CENTRU ADMINISTRATIV, CORUI SORINA- FOLCLORUL ROMANESC – VALOARE CULTURALA A POPORULUI NOSTRU, GRADINITA P.P. NR. 1 Strada Piata Florilor nr. 1bis HUNEDOARA, jud. HD COSAC MAGDALENA, DLUJANSCHI CARMEN- DRAGOSTEA PENTRU TRADIŢII ŞI LOCUL NATAL LA PREŞCOLARI, GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 4 CÎMPULUNG str Negru Voda nr 139, jud. Arges COSTOIU DIANA- OBICEIURILE TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI DIN JUDEŢUL HUNEDOARA, Şcoala Generală Cls. I-IV Spini, jud. Hunedoara CRACIUN NICOLITA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE ÎN SERBĂRILE ELEVILOR, ŞCOALA “ANTON PANN” Rm.Vâlcea

18

CRAIOVEANU SIMONA Scoala nr.80 Calea Dudesti 191, Sector 3, Bucuresti, ACHIM MARIA Scoala nr.80 Bucuresti sector 3- OBICEIURI LEGATE DE MUNCILE VERII SI PRIMAVERII, CRISAN TODORA, MOISUC CORNELIA, IODI RODICA“MARAMUREŞ ŢARĂ VECHE CU OAMENI FĂRĂ PERECHE”, Grădiniţa cu program prelungit nr. 7 Strada Unirii 7, Sighetu Marmatiei, 435500, Maramureş CRISTESCU MIHAELA- COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC DIN ZONA SLATINA, Şcoala ,,Constantin Brâncoveanu” Strada Plevnei 7, Slatina, 230058, jud.Olt ARDELEANU CRISTINA - PĂSTRAREA ŞI PROMOVAREA TRADIŢIILOR POPULARE PRIN INTERMEDIUL ŞCOLII, Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 7 STR. PROGRESULUI NR. 6, cod. 320135 – RESITA, JUD. CARAS-SEVERIN CRIVAT GABRIELA Grădiniţa Nr. 1 Videle, Jud. Teleorman , CRIVAT GEORGIANA Şcoala Nr. 2 Videle, Jud. Teleorman - FOLCLORUL – BOGǍŢIE NEPREŢUITǍ DE COMORI, CSILLAG-FARKAS ILEANA- OBICEIURI DE NUNTĂ LA ŞIEU, Şcoala de Arte şi Meserii Şieu Jud. Bistriţa – Năsăud, loc. Sieu, nr.321 H, cod. 427290, jud Bistrita Nasaud

CUMPENASU ILEANA, PETRACHE VICENTIA- OBICEIURI SI TRADITII IN ZONA MUSCELULUI, Scoala Nr .11 “Mihai Eminescu”Pitesti, Strada Tineretului, Nr.4, Piteşti, Argeş

CURCA IULIA- Satul vrancean – izvor nesecat de traditii, Scoala de Arte si Meserii Homocea, Judetul Vrancea CVASA FLORINA SC. CU CLASELR I-VII NR.6 TIMISOARA, OPRE DANIELA SC. CU CLASELR I-VII NR. 21 TIMISOARA Bd Barnutiu Simion, Nr. 9, cod 300133 , Timisoara , jud. Timis BALARIE LUMINITA SC. CU CLASELR I-VII NR. 21 TIMISOARA - NUNTA IN BANAT, DAICI LAVINIA- PORTUL ŞI TRADIŢIILE OLTENEŞTI-VALORI CULTURALE NAŢIONALE, Grădiniţa Nr. 43, Craiova, adresa de contact: Şchiopu Sorina –Elena, str.C-tin Brâncoveanu, Nr. 79, Bl.60A, Sc 2, Ap 2, Loc. Craiova, Jud. Dolj, Cod 200233

19

DAN ANA, MIHAIU ANTONETA- DANSURILE POPULARE ŞI ŞEZĂTOAREA - MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A TRADIŢIILOR LOCALE, G.P.P. Nr. 3 Sebeş, jud Alba DANCIU ANA- Biserica Ortodoxă şi naţiunea română azi, C.N. “Ştefan Velovan” Craiova, Adresa: Str. Traian Gheorghiu, nr. 9, Bl. 117 B, sc. 2, ap. 10, Cartier Craioviţa Nouă, Craiova DASCALU LUMINITA Şcoala Nr. 7 Str. Horia,Cloşca şi Crişan, Nr.7, Piteşti, Piteşti. Jud. Argeş, BONCOI DANIELA Şcoala Nr.3,,Nanu Muscel”, CâmpulungMuscel,jud.Argeş Descoperirea locului natal Câmpulung-Muscel, vatră de istorie, cultură şi civilizaţie Activitatea transdisciplinară DANILA ANA , RAUCA NASTASIA - MODALITĂŢI DE PROMOVARE A VALORILOR CREŞTINE, Şc. Gen. Artemiu Publiu Alexi, Loc. Sîngeorz-Băi Judeţul Bistriţa-Năsăud DEMIAN REGINA Tg. Lapus, 435600, MM, P-ta Eroilor, 3/5- PORTUL POPULAR ŞI OBICEIURI DIN ,,ŢARA LĂPUŞULUI”, Grupul Şcolar, Tg. Lăpuş, Jud. Maramureş DESZO ALINA G.P.P.”FLOARE-DE COLT”-BRAD Strada Horea, nr.25/27. cod:335200, BRAD, jud. Hunedoara, FURDEAN MIHAELA G.P.P.”FLOARE-DE COLT”-BRAD, NEGOITA ADRIANA G.P.P. NR. 2- HAŢEG - OBICEIURI TRADIŢIONALE “CREDINŢE ŞI PRACTICI LEGATE DE ANUL AGRICOL ÎNTÂLNITE ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA”, DIACONESCU EMILIA- OBICEIURI DE NUNTĂ DIN COMUNA GÂRCOV, JUDEŢUL OLT, Şcoala cu cls.I-VIII George Poboran, Slatina Adresa de domiciliu: Str.Trandafirilor, bloc 5, sc.C, ap.9, Slatina, Telefon : 0746202606 DICU MARIANA- LOCUL NATAL – CASA MEA, ŞCOALA GENERALĂ NR. 5, BRAŞOV, str. Dr. I. Cantacuzino, nr. 3, BV DICULESCU RIBANA- COLINDATUL – TRADITIE SI OBICEI, Şcoala cu clasele IVIII Olanu, judeţul Vâlcea DINCA MARIANA, MIJACHE CAMELIA, STANCULESCU IULIAEDUCATIA RELIGIOASA INTRE NECESITATE SI POSIBILITATE, GRADINITA NR.55 “FLOAREA SOARELUI”.BUCURESTI str. Margeanului 81, sector 5

20

DINCA VALENTINA- Valenţele formative ale cunoaşterii elementelor de istorie locală, Şcoala nr. 16 Strada Brestei 240, Craiova, jud. Dolj

DINCULESCU MARIA, RUIU ROXANA- MĂNĂSTIREA DINTR-UN LEMN LEGENDĂ ŞI CREDINŢĂ, Grădiniţa P.P. Nord 2, Râmnicu Vâlcea , Adresa: Str. Matei Basarab nr32, Bl 110, Sc A, Ap 4, Rm Vâlcea, Jud. Vâlcea, roxielen@yahoo.com CIORTAN ELENA, profesor biologie, OLTEANU MARIA , profesor biologie, CHIRTOACA MARIANA, profesor romana, Colegiul National Dinicu Golescu Str. Negru Voda, nr 66 Campulung, Judetul Arges 115100 - ZONA MUSCEL-PORT SI OBICEIURI LOCALE, DOANA RADA- COSTUMUL POPULAR FEMEIESC DIN COMUNA STOICĂNEŞTI, JUDEŢUL OLT, Şcoala cu cls. I-VIII “George Poboran”, Slatina, Judeţul Olt , Adresa de domiciliu: B-dul Nicolae Titulescu, bl 49, sc. A, ap.17, Tel. 0349/401934 DOBRE EUGENIA, SIMON RODICA, FUNDEANU VERONICA, TUDOR GICA - TRADIŢIILE LOCALE IALOMIŢENE, G.P.P. FETEŞTI, jud, . Ialomita DOBRICA MANUELA Grăd. NR. 2, IONEŞTI, DOBRICA VALERIA ŞCOALA CU CLASELE I-IV FIŞCĂLIA, LAZAR RAMONA MARIA Gr.FIŞCĂLIA- IONEŞTI, VÂLCEA, TESUICA LAURA GEORGIANA Grăd. FIŞCĂLIA – IONEŞTI TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE POPULARE ÎN ACTIVITATEA CU PREŞCOLARII, DOBRICA MANUELA- DANSURI POPULARE- activităţi opţionale-, GRĂDINIŢA NR. 2, IONEŞTI, JUDEŢ VÂLCEA DOBRICA VALERIA- FOLCLORUL - DATORIE ŞI NECESITATE ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL, ŞCOALA CU CLASELE I-IV FIŞCĂLIA, COMUNA IONEŞTI, JUDEŢ VÂLCEA DOICARU IOANA- CTITORII MĂNĂSTIRII COŞUNA-BUCOVĂŢUL VECHI, Grădiniţa Nr. 3 TR N BALCESCU NR 2, Filiaşi, jud. Dolj DORNEANU VASILE- TRADIŢII ŞI OBICEIURI SPECIFICE ZONEI PIPIRIGULUI, ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII „ION CREANGĂ” PIPIRIG COMUNA PIPIRIG, JUDEŢUL NEAMŢ DRAGOMIR EMILIA- Sc. Cu clasele I-VIII Slimnic”Serbarile folclorice”

21

DRAGOMIR VALERICA- TRADITIILE POPULARE – MODALITATE DE SOCIALIZARE A COPIILOR, Gradinita cu Program Normal nr.4 Strada Constantin Dobrescu Arges, Nr. 4 , PITESTI

DRAGOSTE FELICIA- ARCĂNEAUA, Grăd. P. P. „Căsuţa cu poveşti” str. Zimbrului, Nr. 15, Bistriţa, Jud. Bistriţa – Năsăud DRUMESI ADRIANA Liceul Industrial Băbeni, jud. Vâlcea, TANASESCU MARIA Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Băbeni, jud. Vâlcea - INCURSIUNE ÎN TRADIŢIILE CIOBANILOR BĂBENARI, DUCAI SORIN- OBICEIURI, TRADIŢII ŞI PAGINI DE FOLCLOR DE PE VALEA NADĂŞULUI, JUD. CLUJ, Şcoala Suceagu, jud. Cluj DUGAIASIU CASTELIA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE!, ŞCOALA CU CLASELE I -VIII UNIREA JUDEŢUL DOLJ soralexcast@yahoo.com DUMITRACHE DICA GRADINITA NR. 1. NANOV, SISU MIHAELA GRADINITA NR. 2. NANOV , jud. Teleorman - OBICEIURI SI TRADITII, DUMITRASCU IRINA- Datini de Crăciun, Educ. Dumitraşcu Irina, Grădiniţa cu Program Normal Bogea, com Almaj, jud. Dolj DUMITRASCU SILVIA- “SA PROMOVAM TRADITIILE LOCALE”, GRADINITA FRATOSTITA, LOCALITATEA FILIASI, JUDETUL DOLJ DUMITRU ANASTASIA Liceul Teoretic ,,L. Blaga”, Constanţa, Bdul 1 Mai nr. 101, GABRIELA BARBU coordonatorul cerculului de Cultura şi Civilizaţie românescă din cadrul Clubului elevilor, Constanţa - SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL „TRADIŢII LOCALE” DUMITRU CARMEN, CAZAN MANUELA- ŞCOALA, LĂCAŞ DE PASTRARE A TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI, Şcoala 195, Bucureşti Str LUNCA BRADULUI NR 2, sector 3 DUMITRU MADALINA LAURA Grădiniţa cu program prelungit „Lumea copiilor”, Tg-Jiu, MIHOCI IOANA Grădiniţa cu program prelungit „Lumea copiilor”, Tg-Jiu OBICEIURI ŞI TRADIŢII GORJENEŞTI,

22

DUTU GABRIELA, MIUTA EMALUELA- Serbările preşcolarilor, prilej de reamintire a tradiţiilor si obiceiurilor populare, G.P.P. Nord 2 Râmnicu Vâlcea , Strada Constantin Brancusi nr. 1 EDU RODICA- PROMOVAREA VALORILOR TRADIŢIONALE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ, GRĂDINIŢA P.N. NR.26, IAŞI Str. Hlincea nr. 7, cod: 700716 ENACHE LILIANA Str. Izvorului nr. 64, Bl.DR.32,Ap.38,Sc.B,Et.IVConstanţa,cod.900365, GROZAVU ADRIANA, GEORGESCU ELENA- „UN PELERINAJ DE SUFLET”-CONSTANTA-SAMBATA DE SUS-TUR-RETUR „PE URMELE MARTIRILOR BRÂNCOVENI ŞI A MARILOR NOŞTRI VOIEVOZI”, Şcoala cu clasele nr.23 I-VIII C-tin Brâncoveanu Constanţa FACILA ADRIANA-MIRELA Str. Dornei, nr.1A, ap.8, Focsani, judet Vrancea, cod 620162- VRANCEA, VATRĂ DE LEGENDĂ, Grădiniţa Garoafa, judeţ Vrancea FILIPESCU ELENA Inspector specialitate I.Ş.J.Botosani, POPA SILVIA- CUM ÎI ÎNVĂŢĂM PE COPII SĂ CUNOASCĂ OBICEIURILE ŞI TRADIŢILE POPULARE LOCALE , G. P.N. nr.5 Botoşani Aleea Rapsodiei nr 8 FIRCAK C-TA Şcoala Generală „Octavian Goga” Deva Cartierul Bejan 8, RANTA MARIANA MONICA Şcoala Generală cu clasele I – VIII Călan - TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PE VALEA STREIULUI ŞI DIN ŢARA HAŢEGULUI FLOREA ALINA- TRADIŢIE – FOLCLOR – EDUCAŢIE, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 3 LUGOJ str.Stefan cel Mare nr. 7 FARCAŞ GICUŢA -ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 31 BRAŞOV , FARCAŞ RODICA -ŞCOALA CU CLASELE I-VIII TELIU –VALE - FOLCLORUL COPIILOR FLOREA NICIOLETA-ADRIANA- COSTUMUL POPULAR DIN ZONA ETNOGRAFICĂ DOLJ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan” Craiova Strada Amaradia 72, Craiova, 200170. FLORICA EMILIA, SANDU MONICA-ADRIANA- DESPRE FOLCLOR, TRADIŢII CREŞTINE ŞI ARTĂ POPULARĂ, Grăd. cu P.P. Sud, Rm. Valcea, pers. de contact Ispir Iuliana, str, Campului, nr. 38, Rm. Vacea, jud. VL FODOR DOINA , ELEZAU ADRIANA- Importanţa păstrării şi transmiterii tradiţiilor populare în activităţile cu preşcolarii, Grădiniţa Nr.18 Botoşani Bulevardul Mihai Eminescu nr 72 GAGIU ALINA Şcoala cu clasele I-VIII „ George Poboran”, Slatina, PIRVU IOANA Colegiul Naţional „Ion Minulescu” Strada Basarabilor, Nr. 33, Slatina - VARIETATEA 23

ZONALĂ ÎN UNITATEA MORFOLOGICĂ SPECIFICĂ COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC DIN ZONA OLTULUI, GAGIU RUXANDRA, APOSTOL ELENA- PORTUL ŞI OBICEIURI LOCALE, Şcoala cu cls I-IV Buneşti Nr 1,Com Mălureni , Jud Argeş GAMAN DOINA, SPINU ELENA- CREDINTE, MITURI ŞI TRADIŢII TELEORMANENE, Liceul Teoretic „Marin Preda” Turnu – Măgurele, str. Cetatea Turnului nr. 7, Teleorman GEORGESCU ION- SCURT STUDIU MONOGRAFIC ASUPRA COMUNEI PANELIMON DIN JUDETUL CONSTANTA, SCOALA DE ARTE SI MESERII , PANTELIMON JUDETUL CONSTANTA GHENCEA MARIA Şc.Nr.1 “Carol I” , Curtea de Argeş, IORGA ELENA Şc.Nr.5 “Armand Călinescu” strada Negru Voda, Nr. 76 , Curtea de Argeş - Sărbătorile de primăvară-obiceiuri şi tradiţii, GHEORGHE CIMPU ŞC. GEN. CARMEN SYLVA PETROŞANI Str. Independenţei, nr 37, cod 332058, VASILE GORAN ŞC. GEN. CARMEN SYLVA PETROŞANI PRACTICI ŞI OBICEIURI PĂSTOREŞTI ALE MOMÂRLANILOR DIN VALEA JIULUI, GHERGHINOIU MIHAELA Şcoala cu cls.I-VIII nr.13 Strada NICHITA STANESCU nr. 2 RM.VÂLCEA, DRAGOMIR GABRIELA Grădiniţa cu P.N. nr.9 RM.VÂLCEA OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PESTE AN ÎN VÂLCEA, GHIDARCEA ELENA- DIN ISTORIA MĂNĂSTIRII GURA MOTRULUI, Grădiniţa Valea Fântânilor, Comuna Braloştiţa, jud. Dolj GIRLEANU MARIA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI, Grădiniţa nr.1 Filiaşi, str.Gării, jud. Dolj GOLE SILVIA – Gradinita nr.33 Sibiu, „ROLUL EDUCAŢIEI RELIGIOASE DIN GRÃDINIŢÃ ÎN REALIZAREA PROFILULUI MORAL-CIVIC AL COPILULUI” GRIGORE NICOLETA, BADARAU DOINA, VASILE MARIANA- TRADITIILE ROMANILOR VAZUTE PRIN OCHII COPIILOR, GRADINITA NR. 178, Strada Iancu Jianu 26, BUCURESTI, SECTOR 5 HEGHES CORINA- OBICEIURI ŞI DATINI DIN JUDEŢUL ALBA, Scoala cu clasele I-VIII, Sinpaul, Jud. Cluj

24

HINOVEANU CALINA Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti,Craiova strada Stirbei Voda nr. 5, cod 200352, Craiova, Dolj, HINOVEANU IULIANA Şcoala cu clasele I-VIII nr. 16,Craiova - CREDINŢE ŞI PRACTICI LA ÎNCEPUTUL NOULUI AN AGRAR ÎN OLTENIA, HIRSEU LAURA- DE LA SAMHAIN ŞI SÂMEDRU, LA HALLOWEEN - TRADIŢII - , Grup Şcolar “Horea”, STR PRELUNG. NR 8, Deva HOTNOG LUCIA- MONOGRAFIA SATULUI VÃLENI – JUDEŢUL VASLUI, GRÃDINIŢA VÃLENI COMUNA VÃLENI COD 737565 JUDEŢUL VASLUI TEL. 0335/407471 ADRESA DIN VASLUI STR. AVRAM IANCU, BL. 332, SC.A, AP. 17 COD 730186 HRITUC CAMELIA- MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A INTERESULUI PENTRU CUNOAŞTEREA VALORILOR ŞI DATINILOR ROMÂNEŞTI LA PREŞCOLARI, Grădiniţa Nr. 8 Botoşani Strada Savenilor nr. 131 IANC GEORGETA, MITIU LAVINIA- OBICEIURI DE IARNǍ DIN “ŢARA MOŢILOR”, Grădiniţa P.P.+P.N. “Floare de Colţ” Brad Strada Horea, nr.25/27. cod:335200, BRAD, jud. Hunedoara IANOŞ MARINELA – LUIZA- EDUCAŢIA MORAL – RELIGIOASĂ ÎN GRĂDINIŢĂ , Grădiniţa nr. 168 Şoseaua Viilor nr. 99, sector 5, Bucureşti Email: ianosluiza@yahoo.com ILIE DANIELA - TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DIN JUDEŢUL OLT, Şcoala cu cls. I-VIII „George Poboran”, Slatina, Jud. Olt Adresa de domiciliu: Str. Trandafirilor, bl.5, sc. C, ap. 9, Slatina, Judeţul Olt Tel. 0740011383 ILIE MARIANA DORINA- TRADITII SI OBICEIURI POPULARE IN DOLJ, SCOALA CU CLS I-VIII BRALOSTITA DOLJ ILIESCU ELENA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI LOCALE MUSCELENE, Grădiniţa nr.13 Str. Dumitru Alimanisteanu, Nr. 11, cod 115100 Câmpulung, judeţul Argeş ION FLORINA- SA CUNOASTEM SI SA IUBIM ORASUL NATAL CU TRADITIILE SALE, Scoala Nr. 50 “Maica Domnului”cu grupe de prescolari Bucuresti STR ION MAIORESCU NR 32 SECT 2 ION LEPADATU NICOLETA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI ARGEŞENE FOCUL LUI SUMEDRU, G.P.N. NR. 1 BRADU JUD. ARGEŞ IONASCU ROUTA, OPREA ELENA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI OLTENEŞTI, GRĂDINIŢA NR.38 – CRAIOVA

25

IONITA-NICULESCU MIHAELA, COICA ILEANA- Comuna Polovragi - studiu monografic, COLEGIUL COMERCIAL “VIRGIL MADGEARU” Strada Tudor Vladimirescu 124, Targu Jiu, 210234 TIRGU JIU, Gorj IOSIFESCU CONSTANTA Şcoala „Regina Maria” Curtea de Argeş, BALASOIU TUDORITA G.P.P Nr.3 Curtea de Argeş Strada Bd Republicii, Nr. 129, Arges - CUM SĂ FACEM CUNOSCUTE COPIILOR TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE POPULARE, ISPIR IULIANA FLORENTINA (domiciliu: str. Campului, nr.38, Ramnicu Valcea, VL)Grăd. cu P.P. Sud, Rm. Vâlcea , MIHAILESCU MARIA-ALINA, Grăd. cu P.P. N. Bălcescu, Rm. Vâlcea, ENACHESCU DANIELA Liceul Matei Basarab, Rm. Vâlcea VÂLCEA – JUDEŢ VECHI ŞI NOU, IZVOR AL TRADIŢIILOR STRĂBUNE, PĂSTRATE ŞI TRANSMISE ÎNCĂ DE LA CEA MAI FRAGEDĂ VÂRSTĂ, ISTRATE GEORGETA, RAICU SANDA, STURZU C-TA, CODREA CORNELIA PLAIURILE BUZOIENE – MAI APROAPE DE SUFLETUL COPIILOR, Grădiniţa Program Normal nr.18 Strada Cart Brosteni , Buzău, jud Buzau JOLDIS MARIA, PLESA CLAUDIA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DE PE VALEA CRIŞULUI ALB, GRĂDINIŢA P.N.+P.P. ,, FLOARE DE COLŢ’’ BRAD JUD. HUNEDOARA Strada Horea, nr.25/27. cod:335200, BRAD, jud. Hunedoara

JUNGHEATU MARIA- BISTRIŢA - DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ, GRĂDINIŢA NR 3 strada Plăieşului, nr.41, BISTRIŢA KISS ANA Grădiniţa Nr. 15 Bistriţa, PUI ANAMARIA Şcoala cu clasele: I –VIII Nr. 1 Sibiu - LITERATURA POPULARA – SPRIJIN IN FORMAREA PERSONALITATII COPIILOR, LASCAU RODICA - DANSUL POPULAR-AMBASADORUL FOLCLORULUI ROMANIEI IN LUME, SCOALA GENERALA “SPIRU HARET” PETROSANI, JUD.HUNEDOARA , la adresa: Stroe Valentina, str.Constructorul, bl.1A, sc.1, ap.7, 332030, PETROSANI, jud/HUNEDOARA

LAZAR RAMONA MARIA - TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE POPULARE ÎN ACTIVITATEA CU PREŞCOLARII, Gr.FIŞCĂLIA- IONEŞTI, VÂLCEA

26

LEACH RAMONA, MICU LUMINITA - TRADIŢII ŞI OBICEIURI LEGATE DE SĂRBĂTORILE CREŞTINE DE PESTE AN DIN ŢARA ZARANDULUI, Grădiniţa ,,Floare de Colţ”-Brad Strada Horea, nr.25/27. cod:335200, BRAD, jud. Hunedoara LEFTER DANIELA, BRANZA CECILIA- „SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE ”, GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.6 “ ELENA FARAGO ” VASLUI LEGENDI CLARA, ARDELEAN RODICA-“LA COLINDAT, TRADIŢIE DE NEUITAT” Proiect socio-educativ local, Grădiniţa P.P.nr.2 Haţeg STR BISERICILOR 19, HD LEONTE VOICHITA- Obiceiuri de înmormântare ale ţinutului năsăudean, Şc.Gen.Nr.1 Ilva-Mică , Jud.Bistriţa-Năsăud LEPARAU MARIANA- PORTUL ŞI OBICEIURILE MUSCELENE, Şcoala Generală cu clasele I-VIII Livezeni-Stâlpeni, Argeş LEU CARMINA IRINA- ZILELE MUNICIPIULUI CRAIOVA MARIN SORESCU PERSONALITATE MARCANTA A REGIUNII OLTENIA-, Grupul Şcolar “Horia Vintilă” Segarcea, Dolj LEU VALENTINA- EDUCAŢIA INTERCULTURALǍ “PREOCUPAREA CADRELOR DIDACTICE PENTRU PǍSTRAREA ŞI TRANSMITEREA TRADIŢIILOR”, Grădiniţa cu P.P. nr. 13 Huşi, jud. Vaslui LEUCIAN DIANA FELICIA- Portul popular, obiceiuri şi tradiţii din satul Ţebea, Şcoala Primară Ţebea jud. Hunedoara LIE ELENA- MUSCELUL ŞI OBICEIURILE LOCALE REDESCOPERITE ŞI PROMOVATE PRIN ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE CU PREŞCOLARII, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3, CÂMPULUNG MUSCEL, Jud. ARGEŞ LODROMAN CODRUTA, MINDROC NICOLETA- INVITAŢIE ÎN ŢARA MOŢILOR, Şcoala cu clasele I-VIII « Ion Agârbiceanu » Alba Iulia Strada Vasile Goldis 10 A, Alba Iulia, 510007.

27

LORINT FLORICA, MOCANU MARICELA- PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR STRĂBUNE, Grădiniţa P.P. 5 Lugoj STR CEAHLAU 21 LUCA ALINA SILVIA- MEŞTERI POPULARI IN ZONA BISTRIŢEI ŞI A NĂSĂUDULUI, Şcoala Generală ’’Avram Iancu’’ – Bistriţa , Bulevardul 1 Decembrie, nr.27-29, tel.0263213728 , Judeţul Bistriţa – Năsăud. LUCA MARIA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PE VALEA ŞIEULUI, Grădiniţa cu Program normal DOMNEŞTI, JUD. BISTRIŢA – NĂSĂUD LUNGU GABRIELA, CIUCU ALINA- TRADIŢIA POPULARĂ OLTENEASCĂ, GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 4 –CARACAL, OLT LUNGU LILIANA- PORTUL ŞI OBICEIURI DE IARNĂ ÎN TELEORMAN, GRĂDINIŢA NR.6,ALEXANDRIA STR 1907 NR 45 MACIUCA IOANA- OBICEIURI SI TRADITII LA ROMANI , GRADINITA CU P.N. NR.1 FILIASI , Dolj MALDAIANU NICULINA Grădiniţa cu P.N. nr. 11 Alexandria Strada C-tin Brancoveanu nr 56, Teleorman, TELEA DORINA Inspector Inv. Prep. I.S.J. Teleorman, CERNAT TEODOTA Grădiniţa cu P.N. nr. 11 Alexandria, VOICU NICULINA Grădiniţa cu P.N. nr. 11 Alexandria - SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE MARIA MAGDALENA- FOLCLORUL,TRADIŢIILE ŞI CULTURA ROMÂNEASCĂ-TERITORII FĂRĂ GRANIŢĂ, Colegiul Naţional “Ioniţă Asan” , Caracal STR.N.TITULESCU NR.39 MARINESCU VIORICA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII FOLCLORICE -MODALITĂŢI DE EDUCARE A COPIILOR PREŞCOLARI-, Grădiniţa de copii nr. 1 Videle, Teleorman

MARTA CORNELIA- VALORIFICAREA TRADITIILOR LOCALE, Grădinita cu Program Normal Zdrapti Judetul Hunedoara MATACHESCU RAVECA- SĂ CUNOAŞTEM, SĂ RESPECTĂM ŞI SĂ PROMOVĂM VALORILE TRADIŢIONALE !, ŞCOALA NR. 1 „CAROL I” CURTEA DE ARGEŞ strada Armand Calinescu, Nr. 6

28

MATEI LAVINIA- NUNTA TARANEASCA, Gradinita cu program prelungit Lechinta,jud.Bistrita-Nasaud MATEI MIOARA, VODITA ANCA, CERNAIANU LENUTA- SERBARE CÂMPENESCĂ LA GRADINIŢĂ, Gradinita nr. 273 Strada Valea lui Mihai 1, Bucuresti 6, 061751 MESTERIUC GRATIELA- TRADITII SI OBICEIURI PATRAUCENE TRANSPUSE IN INVATAMANTUL PRESCOLAR, G.P.N. PĂTĂUŢI, SUCEAVA MIHAESCU GABRIELA str.Carpati, Bl.B2, sc2, ap13, et3, telefon 0727838131, Corabia, jud. Olt - COMORILE ASCUNSE ALE JUDETULUI OLT, Colegiul Naţional Al.I.Cuza MIHUTA-BAZAVAN GEORGETA- PERMANENŢA CREAŢIEI POPULARE VÂLCENE Şcoala cu cls I-VIII " Anton Pann" Rm. Vâlcea MIRCEA IOANA- TRADITII SI OBICEIURI POPULARE IN SARBATORILE PRESCOLARILOR TELEORMANENI, GRADINITA Nr.11, ALEXANDRIA Strada Ctin Brancoveanu nr 56 MITROFAN MARIA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE ÎN SERBĂRILE PREŞCOLARILOR, Grădiniţa Nr. 11 Botoşani STR. MAXIM GORKI NR. 6 MITRULESCU VERONICA Adresa domiciliu: Str. Nicolae Iorga nr. 112, Bl. A63, p. 27 , Craiova cod 200008, Judetul Dolj, - Mărturii ale tradiţiei populare româneşti, Grădiniţa “Pinocchio” Craiova MOISE LEONTINA- “Tradiţii si perspective in cultura viţei de vie si fabricarea vinului”, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentara Terezianum Sibiu MOLDOVAN ADRIANA- DIN FRUMUSEŢILE ŢĂRII LĂPUŞULUI, Grupul Şcolar Târgu Lăpuş Jud.Maramureş MOLDOVAN LIANA MONICA- OBICEIURI ÎN CADRUL RITURILOR DE TRECERE – CICLUL INDIVIDUAL , Grăd. P. N. nr.9, Strada Crinilor nr 4, Bistriţa, Jud. Bistriţa - Năsăud

29

MOLNAR LENUTA - PREŞCOLARII ÎN LUMEA TEZAURULUI CULTURAL, GRĂD. P. N. nr. 15 Strada Zimbrului nr 19, BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA – NĂSĂUD MUNTEANU ALUNITA Grup Şcolar Forestier, POPESCU MINODORA Grup Şcolar Forestier, PANTUROIU GHEORGHE Şcoala Nr. 4 „Mircea cel Bătrân”Curtea de Argeş strada Banu Maracine, Nr. 3 - STILUL POPULAR ROMÂNESC NAGY ETELKA, MARTIN LUCRETIA- Familia tradiţională în Valea Jiului, Grădiniţa P.N.+P.P. Nr.1, Localitatea: Vulcan, Judeţul :Hunedoara NASUI GAVRILA- POTENŢIALUL TURISTIC AL MICROREGIUNII VIŞEU, Şcoala cu clasele I-VIII, Vişeu de Jos, Maramureş NEACSU OLTEA Adresa Str.Ion Creanga nr.3 sc.B ap.11, Lugoj, Jud. Timis,cod 305500, - Valorificarea obiceiurilor bănăţene în cadrul Cercului de folclor, Şcoala cu clasele I-VIII nr.4 Lugoj, NICA DORINA Şcoala cu clasele I-VIII Fratoştiţa, Dolj, CARSTEA GEORGETA Şcoala cu clasele I-VIII Işalniţa, Dolj - TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN OLTENIA NICOLAE VERONICA - TRADIŢII CULTURALE MEHEDINŢENE, Grădiniţa 20 Drobeta-Turnu-Severin Judeţul Mehedinţi V.Maracineanu 1 NICULESCU GEORGETA, ROSIU ELENA - BINELE ŞI BELŞUGUL SE REGĂSESC ÎN TOATE COLINDELE NOASTRE, Grădiniţa cu P.P. Ostroveni nr. 2, Rm. Vâlcea, NICULESCU MIOARA - FARMECUL SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ ŞI PORTUL MUSCELEAN, Grădiniţa nr. 13, Câmpulung, judeţul Argeş, Strada Dumitru Alimanisteanu, Nr. 11 NITESCU ALINA- TRADIŢII DIN ZONA BASCOV – ARGEŞ, Şcoala cu clasele IVIII Bascov, jud. Dolj NOVACOVICI GEROGETA Şcoala cu clasele I-VIII NR:7 “Sfânta Maria” Timişoara, HATEGAN MIRELA Grădiniţa P.P. NR. 26 Timişoara strada Teiului nr. 3 OBICEIURI ŞI TRADIŢII SPECIFICE CRĂCIUNULUI,

30

OBOROCEANU C-TIN, NECHITA GHE-RADU- PORTUL POPULAR, DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DIN MINIZONA ETNOFOLCLORICĂ – CORNI JUD. BOTOŞANI, Şcoala cu clasele I – VIII "Octav Băncilă" Com. Corni, Jud. Botoşani OBOROCIANU EUGENIA- OBICEIURILE SI TRADITIILE POPULAREPROMOVAREA SI PASTRAREA LOR PESTE ANI, GRADINITA NR.11,BOTOSANI OPRESCU DIANA- “Sa promovam traditiile locale”, Scoala Badulesti, Comuna Micesti, Judetul Arges ORASEL DOINA, ENACHE VERONICA, GALAN LILIANA- PROMOVAREA VALORILOR TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI PRIN PROGRAMUL SOCRATES, Grădiniţa nr. 59 Asociaţia Misionară Catolică Italiană Craiova PANA FLOAREA, HOARTA DORINA- CULTURA, ISTORIA, PRINCIPIILE TRADIŢIONALE ROMANEŞTI IN CONTEXTUL ACTUAL, O DATORIE PENTRU DASCĂLI, Grădiniţa 242, sector 5, Bucureşti PANAITESCU MARIA Şcoala nr. 195, Bucureşti, PANAITESCU ANDREEA LAURA Grădiniţa nr. 232, Bucureşti - SIMBOLURILE VEGETALE ÎN COLINDE, PASCA ADRIANA - TRADIŢIILE DE CRĂCIUN DIN ALBA, Colegiul Naţional “David Prodan”Cugir-Alba PASCA EUGENIA- Tradiţiile folclorice ale copiilor, Univ. De Arte „G. Enescu” – Iaşi Director DPPD

PATRAS TATIANA, MACIUCA MARINELA, CAZAN DANIELA- Traditia Vicleimului in zona Munteniei, Gradinita nr. 34, sector 5, Bucuresti PATRU MARIANA- Portul Calafat – Legenda, istorie, adevar, Scoala Smârdan- Dolj PAUNESCU EMILIA G.P.P. Nord II, Rm.Vâlcea, OHII MARIA G.P.N. Goranu, Rm. Vîlcea - VALORIFICAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR LOCALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ, PAVEL MADALINA- NUNTA – PARTE INTEGRANTĂ A FOLCLORULUI ŞI A VIEŢII, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 13 Craiova 31

PEPU FLORICA- DATINI SI OBICEIURI DIN SEZATORILE DE IARNA, SC .cu cls. I-VIII Nr 24, Timisoara PERHINSCHI VIORICA-SIMONA- Folclorul – sursă de inspiraţie şi de promovare a valorilor, Şcoala cu clasele I- VIII “Niculae Popinceanu” Mihoveni, Suceava, Jud. Suceava PETCOF ANA, DRAGOMIROIU DELIA- VALORIFICAREA TRADITIILOR SI OBICEIURILOR IN ACTIVITATEA DIDACTICA FOLCLORUL COPIILOR, Grădiniţa cu P.P. nr.1, Rm.Vâlcea PETIC-BATRIN GEORGIANA - BINECREDINCIOSUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT, Şc. Gen. „ Mihai Eminescu” , Arad PETRASCHIEVICI ROXANA MARIA Şcoala Nr. 162 Bucuresti, VILCAN VIORICA Grădiniţa Nr. 11 Alexandria, BULUMAC TUDORINA Grădiniţa Nr. 11 Alexandria - Să promovăm tradiţile locale, PETRESCU ADRIANA- MOMÂRLANII, Informatică Petroşani, jud. Hunedoara URMAŞII DACILOR, Liceul de

PIERSECA MARIANA, NEGOITA ELENA - PORTUL ŞI OBICEIURILE LOCALE. COSTUMUL POPULAR DIN ZONA OLTENIEI, Grădiniţa PP Ostroveni III Rm. Vâlcea PIRVU FLORICA- ŞEZĂTOARE ÎN ŢARA LOVIŞTEI, G.P.P Nord II, Rm. Vâlcea, POP ALEXANDRINA- OAMENI ŞI LOCURI DIN BISTRIŢA NĂSĂUD, GRĂD. P.P. „CĂSUŢA CU POVEŞTI”, BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA – NĂSĂUD

POP ANUTA, DANILA DORINA- MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A TRADIŢIILOR LOCALE LA CICLUL PRIMAR, Şc. Gen. „ Artemiu Publiu Alexi „ Loc. Sîngeorz-Băi, Jud. Bistriţa-Năsăud POP DOINA- PRIN CUNOAŞTEREA ŞI RESPECTAREA VALORILOR AUTOHTONE DEVENIM MAI ROMÂNI , MAI EUROPENI, Şc. Gen. Nr. 4 Bistriţa POP MARIA, POTING ALINA- Traditii si obiceiuri, Gradinita P.P.Nr.48 Timisoara

32

POP MARIANA- FOLCLORUL PE PLAIURI HUNEDORENE , GRÃDINIŢA: “FLOAREA SOARELUI” HUNEDOARA POPA MIOARA- VRANCEA - ADEVĂR , MIT ŞI TRADIŢII, Şcoala „ ION BASGAN” – FOCŞANI POPA MIRELA –ILEANA- GRUPUL VOCAL FOLCLORIC, Gradinita cu PN nr.1 Filiasi POPESCU LARISA- Obiceiuri şi tradiţii în România, Şc. Rotunda, Corbeni POPESCU LAURA, SEBE GINA, GAINESCU AURORA- NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN, Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 185 BUCUREŞTI POPESCU MARILENA- HOREZU – LEAGĂN AL CERAMICII TRADITIONALE ROMÂNESTI, Grup Scolar “Constantin Brâncoveanu”, Horezu,Vâlcea POPESCU MARIOARA, ZAMFIROIU ANETA- Traditii locale in Dobrogea, Gr.Topraisar PREDA NICOLETA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII LA ROMÂNI, Şcoala cu Clasele IVIII „Elena Doamna” Ploieşti PUIU VALENTINA, STEFAN MARIA - TRADIŢII: PLUGUŞORUL, Şcoala cu cls IVIII Albeştii de Argeş PURCAR NORETA Şc. Gen. Nr. 4 BISTRIŢA, BOB LENUTA Şc. Gen. Nr. 4 BISTRIŢA - OBICEI AGRAR DE PRIMĂVARĂ - „ÎNSTRUŢATUL SAU ÎMPĂNATUL BOULUI”, Adresa: str. Andrei Mureşanu, bl. 9 sc. A. apart. 10, tel. 0740 825278 Bistriţa, jud. Bistriţa – Năsăud, e-mail : purcarnoreta@yhoo.com RADOI STEFANIA- Portul popular în zona Argeşului şi Muscelului, Gradiniţa cu program prelungit nr.7, Piteşti, Argeş RADOSLAV ILEANA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII LOCALE, Grădiniţa 20 DrobetaTurnu-Severin Judeţul Mehedinţi , Domiciliul: Bd Splai Mihai Viteazul Nr. 7, Bl. 3, Sc.1, Ap.1. Drobeta-Turnu-Severin, Judeţul Mehedinţi , RADU ELENA- TRADITII SI OBICEIURI , Sc.Nr.88 Mihai Viteazul, sect 3 Bucuresti

33

RADU SILVIA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE, Educatoare Grădiniţa nr.1Videle Judeţul Teleorman RAICA OLGA- NUNTA LA PĂDURENI, COLEGIUL ECONOMIC,,EMANUIL GOJDU” HUNEDOARA RETEVOESCU STELA, VILVOIU ELENA- „ Valori şi simboluri în care se regăsesc copiii şi oamenii de pe meleaguri argeşene „ , ŞCOALA NR. 7 PITEŞTI, JUD. ARGEŞ RISTOIU GEORGETA Şcoala cu clasele I-VIII Sînpaul, judeţul Cluj , CRAMBA ELENA Şcoala cu clasele I-VIII Cîmpeni, judeţul Alba - SATUL VALEA LARGĂ, JUDEŢUL ALBA, ROSOGA ANTONETA DOINA- CREAŢIA POPULARĂ OLTENEASCĂ ŞI ROMÂNEASCĂ, ŞC. GEN. NR. 1 POIANA, TURBUREA, GORJ ROSU MITINA, CONSTANTIN VIORETA- TURNU-MĂGURELE –O PRIVIRE SPRE TRECUT, Liceul Teoretic ,,Marin Preda”Turnu-Măgurele Constantin Vioreta : str. Vlad Tepes, Bl. M1, Sc. A, et.3, ap.9 ,145200-TurnuMagurele, Teleorman, Telefon: 0740099646 RUMEGA ALINA- Turn de apărare (donjon, secolul XIV) Oraşul Ciacova SAMFIRA ELEONORA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA OLTENI, Filiaşi Grădiniţa nr.1 ,str.Gării Nr.telefon:0721267777 SAS IOAN Şcoala Generală nr. 4, Bistriţa, jud. Bistriţa – Năsăud , SAS MARIA Şcoala Generală „Ştefan cel Mare”- VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE ISTORIE LOCALĂ ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV LA CLASELE PRIMARE, SAVA MARIA- TREPTE SPRE CER, TREPTE SPRE BUCOVINA, G.P.N.CORNU LUNCII , JUD.SUCEAVA SCHIOPU SORINA Gr.Nr .43,Craiova , STEFANESCU OLIMPIA Gr. Nr. 40, Craiova - PARTENERIATELE EDUCAŢIONALE-MIJLOC DE PROMOVARE A VALORILOR TRADIŢIONALE, SERBANESCU CHIREATA, CHIRITA ALEXANDRINA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN ZONA ARGEŞULUI, Gr.cu P.P.Nr.2,Curtea de Argeş

34

SETU SANDA Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.24, Timişoara, COSEI OANA Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 26, Timişoara - CUNOAŞTEREA OBİCEİURİLOR Şİ A TRADİŢİİLOR POPULARE LOCALE, SILION NICOLETA, BAITANU LIDIA- Activitati cu prescolarii in sensul redescoperirii si promovarii valorilor traditionale, Gradinita P.P. Nr 29 Iasi

SIMICIUC ELENA, BALOSU ELENA, IVAN STELA- TRADIŢII LOCALE, Gradinita O.P.nr.45 Constanta SIRBU MARIOARA- TRADITIILE POPULARE – MODALITATE DE SOCIALIZARE A COPIILOR, ŞCOALA CU CLS. I-VIII BRALOŞTIŢAGRĂDINIŢA SCHITU - DOLJ SLIAM AURELIA- PORTUL POPULAR ŞI OBICEIURI LĂPUŞENE, Grupul Şcolar Târgu Lăpuş SLUJITORU LUCIANA- DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DIN OLTENIA, Şc.cu cls. I-VIII „George Poboran”, Slatina , Olt SOMOIAG LUCIA- Traditii si obiceiuri populare buzoiene, Gradinita cu Program Normal nr. 18 Buzau

SONEA ELENA- FERESTRE SPRE VEŞNICIE - activităţi cu elevii în sensul redescoperirii şi promovării valorilor tradiţionale, ŞCOALA „ION SIMIONESCU” IAŞI Strada Hatman Şendrea nr. 15, Bloc L2A, scara B, parter, ap. 1, Telefon: 0332/801919, 0742/959352 STANCIU IOANA- TRADITII DOBROGENE SCOALA ROMANEASCA – PASTRATOR AL TRADITIILOR POPULARE, GRADINITA STELUTELE MARII CONSTANTA

STOINEL MIRELA Liceul Teoretic” Traian Lalescu “ Orsova, STOLOJESCU LUMINITA Liceul Teoretic” Traian Lalescu “ Orsova - ORSOVA-GRANITA DE TIMPURI SI TRADITII, STROE VALENTINA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DIN VALEA JIULUI

35

PIŢĂRĂII, Şcoala Generală „SPIRU HARET” Petroşani / Hunedoara TANASE ALINA- Bradul si darurile , TANEA MIRELA, IONESCU DANIELA- Tradiţii în şcoala vâlceană, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea TANTA CIOBANU Strada Cobadin , nr.5, bl.P14, sc. 1, etaj 8, ap. 25, sector 5, Bucuresti, ION CORNELIA Strada Bârca, nr.6, bl.M190, sc.1, etaj 4, ap. 23, sector 5, Bucuresti- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE, TEGA GABRIELA- PORT ŞI FRUMUSEŢE ÎN BANAT, ŞCOALA CU CLASELE IVIII NR. 3 LUGOJ TENDEA CAMELIA- Ocupaţii tradiţionale din comuna Baia de Criş, Şcoala Generală ,,Horea, Cloşca şi Crişan” Brad jud. Hunedoara TEODOREANU ELENA, SORA VALENTINA- OBICEIURILE TRADIŢIONALE, REZULTAT ŞI OGLINDĂ A MUNCII CREATOARE A STRĂMOŞILOR, Şc. Liviu Rebreanu Mioveni - Argeş

TESUICA LAURA GEORGIANA- VALORIFICAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR LOCALE ÎN ACTIVITATEA CU PREŞCOLARII, GRĂDINIŢA FIŞCĂLIA – IONEŞTI, JUDEŢ VÂLCEA TOMASIAN ILEANA, INCULET ANISOARA- MONOGRAFIA ORASULUI OVIDIU, ŞCOALA NR. 2 OVIDIU CONSTANŢA TOMESCU CRISTINA- Obiceiuri de sărbători, C.N.”Tudor Vladimirescu” Tg.Jiu,Gorj TRANDAFIR FILOFTEIA- TRADIŢII ŞI DATINI LA ROMANI - UTILIZAREA LOR ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV , Şcoala cu clasele I-VIII Drăgoeşti, judeţul Vâlcea TROSCOT DOMNICA Grădiniţa nr.3, Roşiori-de-Vede-Teleorman , PARPALA IOANA Grădiniţa nr.3 Roşiori-de-Vede-Teleorman, VLADUT MARIA Grădiniţa nr.6 Roşiori-de-vede-Teleorman - DANSUL ŞI COSTUMUL POPULAR, TRADIŢIE ŞI FRUMUSEŢE,

36

TUCAN NICOLITA- OBICEIURI DI TRADITII LA ROMANI, Gr. P.N. Nr 14- Rm. Valcea TURCULET LENUTA - SA PROMOVAM TRADITIILE LOCALE, GRADINITA NR. 50 - BRAILA URZICEANU FLORICICA, CALIN RODICA- ELEMENTELOR DE ISTORIE LOCALĂ, Şcoala cu clasele I-VIII, Nr.2, “Constantin Gerotă”, Calafat

VALEA MARIA LUCIA- PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR POPULARE LA COPIII DE VÂRSTĂ PREŞCOLARĂ , Grăd. P.P. “Căsuţa cu poveşti” Bistriţa, jud. Bistriţa - Năsăud

VASILCOIU RAMONA, PAUN AURORA- Obiceiuri si tradiţii la români, Şcoala IVIII nr.16 Craiova VASILE ANA- OBICEIUL NUNŢII ÎN ZONA CÂMPIEI BOIANULUI, Şcoala cu clasele I-VIII „George Poboran”,, Slatina Adresa de domiciliu: Str. Textilistului, Nr. 14, Bl G7, Sc. B, Ap 11, Slatina Telefon: 0728057172 / 0349408516 Mail: vasile_2005ro@yahoo.com VASILE IULIA ANCUTA- ISTORIA DE LÂNGĂ NOI, Şcoala nr. 4 ,, Mihai Eminescu “ Giurgiu VASILESCU CORNELIA GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „MICUL PRINŢ” PITESTI, BUTE MARIA GRUPUL ŞCOLAR „ASTRA” PITESTI VALENŢELE FORMATIVE ŞI EDUCATIVE A DANSULUI POPOULAR LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ, VASILESCU FLOAREA- OLTUL – RÂU EUROPEAN, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 17 Rm. Vâlcea VASILESCU MIHAELA- PORTUL ŞI OBICEIURILE DIN LOCALITATEA DRAGOSLAVELE, Colegiul Naţional Dinicu Golescu Câmpulung-Argeş

37

VASILICA GAZDAC- MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE SPECIFICE SALVEI, GRĂDINIŢA SALVA, JUDEŢUL BISTRIŢA – NĂSĂUD, STR.G. COSBUC, NR.408, SALVA COD 427255, BISTRITA - NASAUD VERGU ELENA- FRUMUSEŢEA ŞI MESAJUL COLINDELOR LA ROMÂNI, Gradiniţa nr. 16 Rm Vâlcea

VESA ANI-ELISABET, BOHALTEANU IONICA, ISPAS DOINA - Formarea sentimentelor patriotice prin promovarea valorilor tradiţionale , Instituţia: Şcoala nr. 22, I.C.Brătianu, Constanţa VIERU LIDIA- TRADIŢII BUCOVINENE IN VĂLENI, JUDEŢUL VASLUI, Şcoala de Arte şi Meserii, Văleni VILAE FLORI- LUMINITA ŞC. CU CLASELE I-VIII NR. 7 ALEXANDRIA, CRISTICI VALERIA ŞC. CU CLS. I-VIII « MIHAI VITEAZUL » ALEXANDRIA TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE ÎN TELEORMAN VLASCEANU MARIA CARMEN- OBICEIURI DE ANUL NOU, Şcoala cu clasele I – VIII Bascov VODITA IONELA CRISTINA- SA PROMOVAM TRADITIILE LOCALE, SCOALACU CLASELE I-VIII FRATOSTITA, LOCALITATEA FILIASI, JUDETUL DOLJ

ZAHARIA LUCICA- NUNTA LA ROMÂNI – NEGREŞTI, VASLUI, Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai David” Negreşti, jud. Vaslui ZAHARIA MARIA, VASILE ALINA CARMEN - SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE, GRADINITA NR.269 BUCURESTI ZAVOIANU NICOLAE ŞCOALA GENERALA POLOVRAGI JUD. GORJ, ZAVOI MARIA GRADINIŢA NR.12 RM. VÂLCEA - POLOVRAGI – ISTORIE SI PREZENT, BERENDET ELENA – MANASTIREA COZIA

38

DOBRINOIU ELENA - COMPLEXUL MUZEAL MALDARESTI CIULIN ANA– MANASTIREA BISTRITA MIHAI CATALINA- MANASTIREA FRASINEI TUCA MARIA DAMIANA- MUZEUL SATULUI VALCEAN BUJORENI STOIAN EVA – Liceul J. L. Calderon, Timişoara Adresa: Moşniţa Veche nr. 354 A, jud. Timiş; Cod poştal: 307287

ANDRIESCU VIORICA- Tradiţii şi obiceiuri la români, Grădiniţa nr.21 Botoşani ANGELA DUMITRESCU, MANUELA PLOSCAR- PROMOVAREA VALORILOR TRADIŢIONALE LOCALE PRIN INTERMEDIUL METODEI PROIECTELOR TEMATICE LA VÂRSTELE TIMPURII, Grădiniţa P. P. nr. 3 Timişoara APAVALOAE MARIA, HATHAZI ILEANA- VALORIFICAREA SPECIFICULUI ISTORIEI LOCALE ÎN ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE, GRĂDINIŢA cu P.P. NR. 6 BISTRIŢA APOSTICA SILVIA, COSMA LENUTA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI VRÂNCENEŞTI, Grădiniţa nr. 16 Focşani, jud. Vrancea ASIMINOAEI MARIA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ, Şcoala Nr. 14 „ Ştefan cel Mare ” Botoşani AURELIA TANASE G.P.P.NR.7 SLATINA,OLT, URLAN CATALINA G.P.N. NEGRENI,OLT - “DRAGU MI-I PORTUL SI JOCUL !”, AVADANII ADRIANA Grădiniţa nr. 21 Botoşani, AXINTE NECULAI Şcoala cu clasele I-VIII Brehueşti - VREDNICI DE MĂRIA SA (ŞTEFAN CEL MARE) PROIECT INTERDISCIPLINAR DE COLABORARE/ PARTENERIAT,

39

BALUTA MIHAELA - „SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE”, Grădiniţa PP Nord III Rm. Vâlcea BARBACIORU CARMEN, GENERALU FLORENTINA, STANCU MARILENAPROIECT IN CADRUL PROGRAMULUI EDUCATIONAL UNESCO “DESCOPERA-TI ORASUL", GRADINITA NR. 185 SECTOR 5 BUCURESTI BARBONI ELENA, HAULICA DOINA- ,,GRAI ŞI SUFLET ROMÂNESC” PARTENERIAT EDUCAŢIONAL CULTURAL, Grădiniţia „Floarea Soarelui” Tel. 0723 991 350

BUCUR MARIOARASĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE OBICEIURI LOCALE BRAŞOVENE, Şcoala Generală nr.31 Braşov

LOCALE!

BURDUJOC GABRIELA Gradiniţa Nr. 19 -Botoşani , HUTU DOINITA Gradiniţa Nr.6 -Botoşani - PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL – FORMĂ DE PĂSTRARE ŞI VALORIFICARE A TRADIŢIILOR POPULARE, BUTONARU LENUTA, NEAGU SILVIA, DIACONU DANIELA, BARBULESCU ANA-MARIA- PROIECTUL PENTRU INVATAMANTUL RURAL-PROGRAMUL DE GRANTURI SCOALA- COMUNITATE, Scoala cu clasele I-VIII loc.2 Mai, jud. Constanta CARPIUC VERONICA, CARPIUC ANGELA- Modalităţi de cunoaştere a tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă în grădiniţă, G.P.N. „Roboţel” – Păltinoasa, Suceava TEL. 0746.194.174 CHICHISAN LAURA- ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE CU PREŞCOLARII ÎN SENSUL REDESCOPERIRII ŞI PROMOVĂRII VALORILOR TRADIŢIONALE, Grădiniţa cu program prelungit nr.1 Zalău CHIRA LIVIA-VIORICA- “TRADIŢII, MEŞTEŞUGURI SI CREDINŢE POPULARE”, ŞCOALA “IULIU HAŢIEGANU”, CLUJ-NAPOCA

CHIRIAC FRUSINA- “ SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE - BRĂILA DE IERI, BRĂILA DE ASTĂZI ! ”, Grădiniţa de copii nr.11, Brăila

40

CIAUSU ELENA inspector de specialiatate Inspectoratul Scolar Municipiul Bucureşti, SPINEANU ELENA director Gradiniţa Nr. 64 “Floare de Colţ” Bucureşti, MARIN ELENA educatoare Gradiniţa Nr. 64 “Floare de Colţ” Bucureşti - “OBICEIURI SI TRADITII ROMANESTI”, CIOBANU TINCA, POENARU ELENA- ROLUL FORMATIV AL ÎNVĂŢĂRII ELEMENTELOR DE ISTORIE LOCALĂ, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 “Constantin Gerotă” Calafat

CONSTANTINESCU FILOFTEIA-“LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE!” – PARTENERIAT CU BISERICA, GRĂDINIŢA CU P.P. SUD RM. VÂLCEA CORNELIA JALBA Dir. Grădiniţa 166 Bucureşti, STEFANIA ANTONOVICI Dir. Grădiniţa 207 Bucureşti, GABRIELA OLARU – educatoare Grădiniţa 207 Bucureşti FLORI VOICA– Dir. Grădiniţa 8 Bucureşti, ANCA LIANA TANCU- VALORI, TRADIŢII LA ROMÂNI PROIECT EDUCAŢIONAL, CRACIUN ANCUTA, BERENDE ELENA- „ŞCOALA DE DUPĂ –AMIAZĂ” Subproiect derulat prin P.I.R, GRUP ŞCOLAR „LIVIU REBREANU” MAIERU

CRAESCU CERCILIA- PORTUL ŞI OBICEIURILE LOCALE GĂLĂŢENE, Grădiniţa „Alba ca zăpada” Galaţi CRISAN LEONTINA, DIOSAN MARIA- PROGRAM CULTURAL, Grădiniţa cu p.p.nr.8, Câmpia Turzii CUC ELENA-MIHAELA Profesor psiholog, BORGOVAN CORINA Grădiniţa cu p.p. nr. 8, Câmpia Turzii, jud. Cluj, Profesor psihopedagog NEGREA ANCAVALENTINA, Şcoala cu clasele I-VIII, Crăciunelul de Jos, jud. Alba - PROGRAM CULTURAL, CUCEU LUMINITA-MARIA, SIMIONESE ANA-FLOAREA-,,DIN VIAŢA SATULUI” PROIECT TEMATIC, ŞC. ,,TIBERIU MORARIU” SALVA JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD Inspector scolar de specialitate, ISJ Timis DAN SILVIA , RUDMILA LUCHICI Gradinita PP 23, Timisoara - PROIECT EDUCATIONAL INTERNATIONAL DESFASURAT IN PARTENERIAT Interculturalitatea din Banat “ Simtim la fel in orice limba vorbim”

41

DANES MARIANA- TRADIŢIILE LOCALE – POARTĂ DESCHISĂ SPRE EUROPA, GRĂDINIŢA TRAIAN, RM. VÂLCEA FAGADAR CRISANDA- PROIECT EDUCAŢIONAL „OBICEIURI ŞI TRADIŢII CULTURALE DIN OLTENIA” – ŞCOALA NR. 2 POIANA MARE-

DOLJ
FAGADAR MARIA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI, Grădiniţa „Sfânta Maria” Turda GHEORGHIU ANA Grădiniţa cu P.P. nr. 18 Turda , CHIM CORNELIA Grădiniţa cu P.P. nr. 20 Turda - PROIECT EDUCAŢIONAL „DIN LADA DE ZESTRE A BUNICII”, GHERGHESCU LUCIAN Scoala cu clasele I-VIII- Ciocani, GHERGHESCU JENICA Scoala Crang- Ciocani - PROIECT EDUCATIONAL “TRADIŢIE SI CULTURA DE LA O GENERAŢIE LA ALTA” GRIGORE SILVIA Grădiniţa cu program prelungit nr. 17 - Piteşti, SOARE CLEOFILA Grădiniţa Vrăneşti – Argeş - ACTIVITĂŢI DE FAMILIARIZARE A PREŞCOLARILOR CU EVENIMENTE ISTORICE IMPORTANTE, HURDUC GINA- PROGRAMĂ ACTIVITATE OPŢIONALĂ “TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI”, Grădiniţa Nr. 14-Galaţi HURGOIU LUMINITA ŞCOALA „ANDREI ŞAGUNA” DEVA, JUDEŢUL HUNEDOARA, CUIBUS CODRUTA ŞCOALA „ANDREI ŞAGUNA” DEVA, JUDEŢUL HUNEDOARA, MARTIN AURELIA ŞCOALA „ANDREI ŞAGUNA” DEVA, JUDEŢUL HUNEDOARA, MIHET AMALIA ŞCOALA „ANDREI ŞAGUNA” DEVA, JUDEŢUL HUNEDOARA, MUNTEANU DANIELA ŞCOALA „ANDREI ŞAGUNA” DEVA, JUDEŢUL HUNEDOARA – PROTOCOL DE PARTENERIAT „POPORUL ROMÂN, IZVOR DE CULTURĂ” IACOB MARIA - PROMOVAREA TRADIŢIILOR LOCALE PRIN CURSUL OPŢIONAL “ARTA POPULARĂ , TRADIŢII ŞI OBICEIURI TRANSILVĂNENE”, Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu”,Cluj-Napoca LINUL CRINA- OBICEIURI SI TRADITII LOCALE, SC. GEN.”TIBERIU MORARIU”SALVA NR.TEL.0743185402

LINUL CRINA GRADINITA SALVA, BRANISTEANU RODICA INSP. DE SPECIALITATE, CHIRA EMILIANA INSP. DE SPECIALITATE, COSTEA IOAN-

42

INSP. EDUCATIV - PROIECT EDUCATIONAL « TRADITII UITATE »PARTENERIAT INTRE SCOALA GENERALA « TIBERIU MORARU » SI MUZEUL VITICULTURII SI POMICULTURII GOLESTI LUPSAN CATALINA- PROIECT EDUCAŢIONAL : „TRADIŢII ŞI OBICEIURI LOCALE”, SC.GEN. „A.P.ALEXI” SANGEORZ-BAI

MAICAN NINA- TURNU MĂGURELE – IERI ŞI AZI, Grădiniţa nr.5 Turnu Măgurele MARIN ELENA- PROIECT TEMATIC “ PORTUL POPULAR BUCOVINEAN”,G.P.N. “Licuricii” Salcea,Judetul Suceava Str.Curtea Domneasca nr 4 bl 7sc C ap 1 loc.Suceava chiocsi@yahoo.com(foaie de varsamant.Cod 8130601-1107,sucurs.Suceava MARTIN LAURA, MARCU DANIELA- PARTENERIAT EDUCAŢIONAL, Grădiniţa cu program prelungit nr. 2 Iaşi MATACHE GHERGHINA - Proiectul–metodǎ activǎ de studiere a tradiţiilor şi obiceiurilor românilor Sǎrbǎtorile de iarnǎ , Şcoala Nr.2 ,,I.H.Rǎdulescu”,Urziceni – Ialomiţa MINDROC NICOLETA, LODROMAN CODRUTA- PROIECT DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ “CÂNTEC, JOC ŞI VOIE BUNĂ”, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „ION AGÂRBICEANU” ALBA IULIA MITU CAMELIA, SECOSAN NICOLETA- E ZIUA ŢĂRII MELE!, GRĂDINIŢA P.P. 23

MURARIU CRISTINAEDUCAŢIE PENTRU CULTURĂ CREATIVITATE ETNO – CULTURALĂ ÎN COSTUMUL POPULAR BĂNĂŢEAN , Lic. Pedagogic C.D. Loga Caransebeş MUTU CORINA- IMAGINE, IDENTITATE, CULTURĂ – COSTUMUL ETNIC ÎN BANAT - Proiect educaţional, Liceul de Arte Plastice Timişoara , România

43

NEAMT ZLATINCA- PERENITATEA CULTURII POPULARE BĂNĂŢENE – DE LA „IERI” LA „AZI” ŞCOALA CU CLASELE I-VIII GHIRODA / TIMIŞ

NERGES ELENA Grădiniţa cu P.N. Nr.1 Câmpia Turzii, BUNGARDEAN MARIA Grădiniţa cu P.N. Urca - PROIECT CULTURAL „SATUL ROMÂNESC, VATRA STRĂMOŞEASCĂ”, ONOFRAS VIORICA- TRADIŢII ŞI CREDINTE MILENARE, Gradiniţa cu program prelungit nr. 2 Iaşi ONOGEA IOAN Şcoala cu cls. I-VIII Nr.13 Rm. Vâlcea , ONOGEA MIOARA Şcoala cu cls. I-VIII Goranu- Rm Vâlcea - SATUL – VATRA STABUNA DE CULTURA, PIRVULESCU RODICA- Proiect educational - Educatia crestin-ortodoxa a scolarului mic -Sarbatoarea Craciunului, comuna Stoilesti, Jud.Valcea PISTOL MADALINA- Sunt român şi-mi pare bine!, Grădiniţa nr.168 Sector 5 Bucureşti PLESA LIVIA, MARIAN ZAMFIRA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE, Grădiniţa cu P.P.Nr.10 Zalău, jud.SĂLAJ POP VIORICA- SĂRBĂTORILE DE IARNĂ Datini şi obiceiuri din Maramureş , GRĂDINIŢA NR. 25 BAIA MARE RADESCU CRISTINA, SOACA TATIANA- PROIECT-EDUCATIA TIMPURIE PENTRU VALORI ,,TRADITII SI OBICEIURI STRAMOSESTI”, GRUP SCOLAR IND. BAIA DE FIER REVESZ MIHAELA- PROIECT TEMATIC - PORTUL POPULAR OLTENESC SEMEN ELENA Şcoala Gheorghe Mârzescu ,Iaşi, IVANUTA GABRIELA Şcoala cu cls.l-Vlll,Larga-Jijia,com.Movileni Parteneriat educaţional :comunicare/ relaţionare la nivelul comunităţii, SIMON FELICIA, STANCA FAGADAR- PROIECT TEMATIC- TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI, Gradinita nr. 18 Turda

44

SINESCU ELENA - TRADIŢII ŞI OBICEIURI STRĂMOŞEŞTI , ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR.7, SECTOR 1, BUCUREŞTI SOUCA VALENTINA, SABOU FELICIA- SATUL ÎN SĂRBĂTOARE, GRADINITA ,,VOINICEL”, ZALĂU, SĂLAJ SPORIS MARIA- Ţara loviştei – Colţ de rai, Grădiniţa nr. 4 Rm. Vâlcea STAMENOVSKI C-TA- TRADIŢII SI OBICEIURI CULTIVATE ÎN GRĂDINIŢĂ, GRĂDINIŢA CU P.P. NR. 5, CÂMPIA – TURZII, CLUJ

STEFAN RAMONA- TRADITII SI OBICEIURI POPULARE D EPE MELEAGURI OLTENESTI, gradinita nr. 15 Craiova. STOICA FLORICA, CHIRIBES-GHERASIM CRISTINA- EDUCAŢIA PRIN CUNOAŞTEREA MEŞTEŞUGURILOR, OBICEIURILOR ŞI TRADIŢIILOR POPULARE – MIJLOC DE INTEGRARE SOCIO – PROFESIONALĂ A ELEVILOR DEFICIENŢI DE AUZ – “EDMOT-POP”, Şcoala pentru Deficienţi de Auz nr. 2 “Sfânta Maria” – Bucureşti STRAUT MARIA - PROIECT EDUCAŢIONAL ,, TRADIŢII ŞI CREDINŢE ROMÂNEŞTI ”, ŞCOALA GENERALĂ ,,MIRCEA SÂNTIMBREANU” BRADHUNEDOARA SUFANA DANUT- PARTENERIATUL – MIJLOC DE RELANSARE A TRADIŢIILOR LOCALE ÎN MEDIUL RURAL, Şc.Gen. Băiţa, jud. Hunedoara UJOC MARIA Şcoala cu clasele I-VIII Roşia, BOGDAN FLORINA Şcoala cu clasele I-IV, Sălişte de Beiuş, com. Budureasa, SABAU-IRIMIE ALINA MARIOARA GPP „Nicolae Bolcaş”, Beiuş “SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE! ALEXANDRU CARMEN- DATINI, OBICEIURI, TRADITII , Grădiniţa P.N. nr. 25, Iaşi ANTON CRISTINA : EDUCAŢIA PENTRU RECEPTAREA VALORILOR CULTURALE; S. 08 ”Ioan Slavici”, Oradea AVRAM IULIA : JOCURI CU ELEMENTE DIN FOLCLORUL COPIILOR CREAREA BUNEI DISPOZIŢII LA PREŞCOLARI ; GRĂD. P.P. „CĂSUŢA CU POVEŞTI”, BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA - NĂSĂUD

45

BABUS CARMEN : Mărturii. Mărturisiri; Şc. Generală nr.56 BERCEA FLORICA : ACTIVITǍŢILE EXTRACURRICULARE – MIJLOC DE PǍSTRARE ŞI PROMOVARE A TRADIŢIILOR LOCALE “ SǍRBǍTORILE DE IARNǍ ÎN DOLJ “ Şcoala cu Clasele I-VIII, Nr.16 -Craiova BICA ANDRA (Scoala cu clasele I-IV Nr. 12, Rm. Valcea), BARBA CAMELIA (Scoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Rm. Valcea) : TRADITII SI OBICEIURI POPULARE IN SERBARILE SCOLARILOR BIRIESCU TEREZIA : CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE LA PĂSTRAREA TRADIŢIILOR LOCALE; Grădiniţa P.P. Nr. 2 Lugoj BOGDAN DORINA, BEJAN ADRIANA: DATINI SI OBICEIURI LA ROMANI Gradinita nr. 201 “Clopotel” BLAGA AURICA: DATINI, TRADIŢII, OBICEIURI CLUJENE; Grupul Şcolar de Chimie Industrială „Terapia”, Cluj- Napoca BOZDOG IOANA: DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN ŞI ANU NOU ÎN ŢARA LOVIŞTEI; Grădiniţa Nr. 16, Râmnicu Vâlcea BOSONEA GEORGETA: Izvorul neamului meu e ţăranul roman; Grădiniţa cu P.P. nr.1 Cozia, Rm. Vâlcea BRESFELEANU MARIA: “CULTURA LA PREŞCOLARI”; Bistriţa, jud. Bistriţa – Năsăud; Grăd. P.P.“Căsuţa cu poveşti” BUCATARIU RICA (Şcoala “George Coşbuc”, Iaşi), CHIRILA VIORICA ( Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 27, Iaşi): ION CREANGĂ - o viaţă închinată copiilor şi copilăriei BUCUR MARIOARA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE! OBICEIURI LOCALE BRAŞOVENE; Şcoala Generală nr.31 Braşov BUTE MARIA (GRUPUL ŞCOLAR „ASTRA” PITESTI), VASILESCU CORNELIA (GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „MICUL PRINŢ” PITESTI): VALENŢELE FORMATIVE ŞI EDUCATIVE A DANSULUI POPOULAR LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ

46

BUTNARU MIHAELA: TRADIŢIILE ROMÂNEŞTI-BOGAŢIE A CULTURII ŞI SPIRITUALITAŢII POPORULUI ROMÂN; LICEUL TEORETIC NEGRU-VODA; JUDETUL CONSTANTA BUZILA MARIA (Grădiniţa Şcoala Nr.8, Piteşti – Argeş), PAUN ELISABETA (Şcoala Nr.8, Piteşti – Argeş): “ DE LA LUME ADUNATE SI INAPOI LA LUME DATE” CARVATCHI ILEANA: MATERIALE TRADIŢIONALE ÎN LECŢIILE DE ABILITĂŢI PRACTICE; Şcoala clasele I-VIII Bosanci; Com. Bosanci, Jud. Suceava CAZACU FLORICA (Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai David ” Negreşti , Jud. Vaslui ), DUDAU ELENA (Şcoala cu clasele I-IV , Negreşti, Jud. Vaslui): VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE FOLCLOR LOCAL DIN PERSPECTIVĂ TRANSDISCIPLINARĂ CHIVULESCU LILIANA-DANIELA (Şcoala nr. 2 Picior de Munte, Dâmboviţa) , CHIVULESCU GABRIELA (Biblioteca Comunală Dragodana, Dâmboviţa): CUNOAŞTEREA ŞI PROMOVAREA TRADIŢIEI – COMPONENTĂ A EDUCAŢIEI, MUNCĂ ŞI DĂRUIRE CIOBOTARU MELANIA (Inspector, Invatamant Prescolar, sector 4;), VASILIU MARIA (Director ,Gradinita nr.199, sector 4, OVEDENIE JANA (Educatoare, Gradinita nr.199,sector 4, PARLOAGA ELENA (Educatoare, Gradinita nr.199,sector 4, FITA GEORGETA (Educatoare, Gradinita nr.199,sector 4 : FOLCLOR IN INIMA CAPITALEI CIRSTEA IONICA, CORNIGEANU AURELIA: LOCALE ; GR.NR 3 FILIASI DOLJ SA PROMOVAM TRADITIILE

COJOCARU ANA, COPACEL LUMINITA: OPŢIONALUL DE FOLCLOR CA INSTRUMENT AL EDUCAŢIEI MULTICULTURALE; Grădiniţa cu Program Normal Nr. 17 Rm. Vâlcea CONSTANTIN VERONICA: ELEMENTE ARHAICE ÎN COLINDUL PLUGUL Colegiul Tehnic ,,Alexe Marin” Slatina COPOLOVICI DINA, EZARU RODICA: Tradiţii şi obiceiuri populare LA ”NANA FLOARE” ŞEZĂTOARE ; Grădiniţa P.P. Nr.4 Lugoj; Judeţul Timiş COROIU MAGDALENA(educatoare Grădiniţa cu Program Normal Vaşcău), BURSASIU AURINA (învăţătoare Şcoala Generală „N. Bogdan” Vaşcău), LAZA LILIANA (profesor Şcoala Generală „N. Bogdan” Vaşcău) : TRADIŢII LOCALE AL ORAŞULUI VAŞCĂU

47

COSTIN TAVIFTA (Gradinita cu Program Normal nr. 2 – Nasaud), GAVRILAS LIVIA (Gradinita cu Program Prelungit nr. 1 - Nasaud): „IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE DIN GRĂDINIŢĂ” COTAU FLORICA: MODALITĂŢI DE PROMOVARE A TRADIŢIILOR POPULARE BIHORENE; G.P.P nr. 25 CANTEMIR ORADEA; Judeţul BIHOR CSETE SUSANA, MOCANU MARIA: EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ ÎN GRĂDINIŢĂ;GRĂDINIŢA CU P.N. NR. 9. CÂMPIA TURZII DINU DORINA, OLTEANU RODICA: POEZIA OBICEIURILOR DE PESTE AN, LA GRANIŢA DINTRE JUDEŢELE GIURGIU ŞI TELEORMAN Şcoala Nr. 280”MIHAIL SEBASTIAN; Bucureşti, sector 5 DOBRITA MARIA, TOMESCU MARIA: SǍ PǍSTRǍM TRADIŢIILE!, Sc. Nr. 11 “Mihai Eminescu”, Pitesti DODU ALEXANDRINA: SĂ AZI; Grădiniţa Nr.8 Hunedoara CUNOAŞTEM HUNEDOARA DE IERI ŞI DE

FECLISTOV MARILENA: TRADIŢIILE - FILE DE ISTORIE; Grădiniţa C. P. N. nr. 12 ; Câmpulung-Muscel FRISAN FLOAREA: CONŞTIENTIZAREA PREŞCOLARILOR PENTRU PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR JUDEŢULUI ; GRĂD. P. P. „CĂSUŢA CU POVEŞTI”; BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD FURCEA DOINA: TRADIŢIILE-RĂDĂCINILE POPORULUI MEU; Şcoala Generală ,,Tiberiu Morariu’’ Salva, jud. Bistriţa-Năsăud FUSTEI MARIA, ZECHERU MIHAELA: TABĂRA INTERNAŢIONALĂ – MODALITATE EFICIENTĂ DE VALORIFICARE A TRADIŢIILOR POPORULUI ROMÂN; G.P.P. nr.6, Buzau GEORGESCU ELISABETA: IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PROIECTULUI COMENIUS I ASUPRA PROCESULUI EDUCAŢIONAL ŞI BENEFICIUL ADUS ELEVILOR ŞI CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI; ŞCOALA CU CLS. I-VIII „TAKE IONESCU”; RÂMNICU VÂLCEA, JUDEŢUL VÂLCEA GHEIGHIS JANETA, HAPAIANU STELUTA: INTERCULTURALITATE ŞI TRADIŢIE; Şcoala Nr.114”Principesa Margareta” Bucureşti GHERGHINETE ELENA MONICA: CRACIUNUL INTRE PAGANISM SI ORTODOXIE; Scoala cu clasele I-IV Cioboti Olanu, judetul Valcea 48

GHIBAN ION (Şcoala cu clasele I-VIII Pietrosu, com. Tătăruşi) GHIBAN LUCICA (Şcoala de arte şi meseriiTătăruşi, com. Tătăruşi): MUZEUL ŞCOLAR-O FEREASTRĂ SPRE LUMEA TRECUTĂ GHIUTA MANUELA CATALINA, CIOBANU CECILIA: ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE CU ELEVII PENTRU PROMOVAREA TRADIŢIEI LOCALE - Şcoala cu clasele I -VIII PILDEŞTI, com CORDUN, JUD NEAMŢ GRIGORE CECILIA, SMEIANU MARCELA, SUMANARIU ELENA, BAJENARU NINA : « Traditii pastrate-Comori impartasite » ; GRĂDINIŢA GRUPULUI ŞCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ – FETEŞTI- IALOMITA GUGIU ELENA, ASTACIOAE VASILE : FOLCLORUL-O COMOARĂ NEMĂRGINITĂ; Liceul Economic “Vasile Conta”; Tîrgu Neamţ IFRIM VIORICA : PRAZNUIREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA A DEVENIT O TRADITIE; Grad.Program Normal .nr.26-Iasi ; Str. Nicolina nr.56-Iasi ILIE MARCELA : „REFLECTAREA FOLCLORULUI ÎN ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE CU COPIII”; GRĂDINIŢA GĂLĂTENI; JUDEŢUL TELEORMAN ILIE MARIA, KRAUS ANA : VALORILE MORALE SI SPIRITUALE TRANSMISE PRIN TRADITIILE; Grăd. Ostroveni 3 Step by Step Râmnicu Vâlcea ISTRATIE FLOAREA : PRIMII PAŞI SPRE DESCOPERIREA FRUMUSEŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI Grădiniţa nr. 16 Rm. Vâlcea JITARU MARIA (Grădiniţa nr 1 Baia de Fier), TURBACEANU DANA (Grădiniţa nr 1 Baia de Fier), CHIRIEAC RODICA (Grădiniţa nr 1 Baia de Fier), FUMAREL MARIA (Grădiniţa cu program prelungit nr 6 TG JIU) : PĂSTRAREA ŞI CONTINUAREA TRADIŢIILOR LOCALE ÎN ZONA SUBCARPATICĂ ÎNCEPÂND CU VĂRSTA PREŞCOLARĂ KOSZTA ALINA ELENA : ARTĂ DECORATIVĂ - ELEMENTE DE SPECIFIC ROMÂNESC; DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ ; S.A.M. ADJUDENI - NEAMŢ LEAFU MONICA (Gr. Slobozia-Moară, Jud. Dâmboviţa) si 636.ACHIM DOINA (Şc. Nr. 19, sect 2, Bucureşti) : OPŢIONAL CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL MANDA BEATRICE : Sfântul Apostol Andrei-Ocrotitorul României; Şcoala Generală nr.22 ,,Caius Iacob”, Arad

49

MANOLACHE ALEXANDRA : ,,TRADIŢII ŞI OBICEIURI LOCALEŞEZĂTOARE” ; Şc. Nr. 1 Gura Humorului MANU IRINA RODICA, POPESCU VERA MIOARA: DATINI DIN STRABUNI; Scoala „Take Ionescu”,Rm. Valcea MARIS ADRIANA (Colegiul Naţional „C. Brediceanu” Lugoj), MARIS FLORIN (, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Lugoj)- PROMOVAREA TRADIŢIILOR LOCALE PRIN TABERE INTERNAŢIONALE; MATEI GEORGETA, BROTAC DANIELA: Păstrarea şi promovarea valorilor tradiţionale « Clubul de folclor autentic »; Grǎdiniţa 168, şos. Viilor, nr 99, SECTOR 5 , Bucureşti MEHEDINTU MARINELA: FILIASI FOLCLORUL LA OLTENI ; GRD.CU PP Nr.3

MIHAICEANU PANSELA: Obiceiurile şi tradiţiile- un inestimabil patrimoniu; Şcoala cu clasele I-VIII nr. 16, Craiova MITITEAN ANTONIA (Şcoala Generală Ştefan cel Mare”, Bistriţa ), MITITTEAN TRAIAN (Şcoala Generală Nr. 4 Bistriţa ): BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ PE PLAIURI NĂSĂUDENE MONCEA NARCISA : SATUL ROMÂNESC VĂZUT PRIN OCHII COPIILOR Şcoala „Emil Isac” Cluj –Napoca MOROIANU ELENA: TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE; GRADINIŢA CU PROGRAM NORMAL; NR. 14 - “Ghiocelul” - BRĂILA MUNTEANU MARIOARA (Grădiniţa Nr.22 Botoşani), NAIMAN DOINITA (Grădiniţa Nr.18 Botoşani): Tradiţiile populare –modalităţi de socializare a copiilor MURESAN DELIA-MIA: „Modalităţi practic-aplicative de cunoaştere şi promovare a tradiţiilor locale în învăţământul primar”; Şcoala ”Octavian Goga” Cluj-Napoca MURTAZA MARINELA, STANCU ELENA: IN GRADINITA REDESCOPERIM VALORILE TRADITIONALE; -Gr. P.P.Ostroveni 3 Rm. Valcea NAE-ANDREESCU SANDA: ŞEZĂTOARE DIN MUSCEL; Grădiniţa nr. 13, Câmpulung-Muscel, jud. Argeş NAGHIU SILVIA: PERCEPEREA TRADIŢIILOR POPULARE DE CĂTRE PREŞCOLARI; GRĂD. P. P. “CĂSUŢA CU POVEŞTI”; BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA – NĂSĂUD

50

NAGY TEODORA, CHERAN VALERIA: PROMOVAREA VALORILOR TRADIŢIONALE PRIN ACTIVITĂŢILE GRAFICE BAZATE PE ARTA POPULARĂ Grădiniţa Nr. 7; Roşiorii de Vede , Teleorman NECHITA CRISTIANA: “ASCENSIUM si Educatia timpurie” NEDA MARIA DIANA: MODALITĂŢI DE EDUCARE A SENTIMENTELOR DE DRAGOSTE FAŢĂ DE TRADIŢIILE POPULARE LOCALE G.P.P. NR. 4 CARACAL-OLT NITA VALENTINA, DUMITRACHE CRISTINA: REVISTA: “PITEŞTI –ORAŞ EUROPEAN” ; GRUPUL ŞCOLAR I.C.M. “Dacia” PITEŞTI ONCESCU CARMEN: SERBAREA ŞCOLARĂ-MIJLOC DE CUNOAŞTERE ŞI PĂSTRARE A TRADIŢIILOR NOASTRE POPULARE; Şcoala Nr.118 “Vasile Alecsandri”,Bucureşti,

OPRISAN SIMONA (Şc. Generală Nr. 2 Hunedoara), RUSU MELANIA (Colegiul Economic „Emanuil Gojdu”):SERBĂRILE ŞCOLARE – MIJLOC DE VALORIFICARE A TRADIŢIILOR POPULARE PANAINTE MARIA, HERA CATALINA: MODALITǍŢI DE PROMOVARE A FOLCLORULUI LOCAL(ZONA MUŞCEL) ; Grupul Şcolar I.C.Petrescu-Stâlpeni PARVAN MANDA: OBICEIURI ŞI TRADIŢII POPULARE Şcoala cu cls. I-VIII Şarînga, Buzău PATRASCU MARIANA: SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE LA PLENIŢA; Şc. Nr. 24”Sf. Gheoghe”,Craiova. PERTA ELENA, PERTA IOAN: COPILĂRIA SUB SEMNUL TRADIŢIILOR ŞCOALA CU CLASELE I-VIII PĂSTRĂVENI- NEAMŢ PETRICU MARIA: ACTIVITATI CU PRESCOLARII PENTRU CUNOASTEREA PORTULUI SI OBICEIURILOR LOCALE; GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.
4; CURTEA DE ARGEŞ, Jud.ARGEŞ

PIRVU FLORICA, ISTRATE NICULINA: DE MICI ÎNVĂŢĂM SĂ FIM BUNI CREŞTINI ; G.P.P. Nr. 4 Piteşti POP DANIELA (Liceul Teoretic „L. Blaga”, Cluj-Napoca ) LUPSA ILEANA (Grădiniţa nr. 69, Cluj-Napoca ): VALORIFICAREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI PRIN ACTIVITĂŢI EDUCATIVE

51

POP ELENA: DATINA DE PE BÂRGAU , Şcoala Generală nr. 4 Bistriţa POPA C-TA (Grădiniţa de Copii, Comuna Scrioaştea, Judeţul Teleorman), CIMPOERU IONELA (Grădiniţa de Copii, nr. 2, Comuna Măldăieni, Judeţul Teleorman ): PROMOVAREA OBICEIURILOR ŞI TRADIŢIILOR DE IARNA ÎN ZONA TELEORMĂNEANĂ POPA TINCUTA, BREHUI GEORGETA: Modalitaţi de transmitere si valorificarea tradiţiilor populare in educaţia copiilor preşcolari Gradiniţa Nr. 201 CLOPOŢEL POPELCA MARIA, POPELCA VIRGIL: CULTIVAREA DRAGOSTEI PENTRU FOLCLOR IN CICLUL PRIMAR, Scoala cu Clasele I-VIII”Anton Pann”Rm.Valcea PREDA ELENA (Grădiniţa – Şcolii Nr. 8 Piteşti ) , PAUN MARIA (Grădiniţa Păduroiu-Deal com. Poiana Lacului-Argeş): TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN ARGEŞ PRICOP EVA (Grădiniţa cu Program Normal - Ştei), CEARNAU LUCRETIA (Grădiniţa cu Program Prelungit- Ştei) : OBICEIURI ŞI TRADIŢII POPULARE ÎN GRĂDINIŢELE BIHORENE PRICOPE GINA (Lic. Pedagogic-Focşani, Vrancea), APOSTU DUMITRA (Şc. „Al.Vlahuţă”-Focşani, Vrancea): ÎN AŞTEPTAREA CRĂCIUNULUI PRODAN NATALIA, BERCEA MARGARETA : Modalităţi de valorificare a orizontului local; Liceul Teoretic „Miron Costin”,Paşcani RAD JENICA (Grădiniţa Regele Ferdinand, Sighetu Marmaţiei), TOMSA MARIA (Grădiniţa nr. 7, Sighetu Marmaţiei): TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE DIN MARAMUREŞ REBEDEU DANA, BAN MIHAELA: TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN ZONA ARGEŞULUI; Şcoala Nr. 3 „Ion Pillat” – Piteşti ROSIORU IULIANA- SFANTUL NICOLAE- CEL CARE LUMINEAZA INCEPUTUL LUI DECEMBRIE-REVISTA ROSOIU ION , ROSOIU MARIA- DIN FOLCLORUL COPIILOR, Scoala cu clasele I-VIII Bascov, Judeţul Argeş RUS EUGENIA- “VALORIFICAREA TRADŢIILOR ŞI OBICEIURILOR POPULARE IN GRADINIŢĂ”, Gradiniţa nr.37, Str.Jiului Nr.26 Cluj-Napoca

52

SERBAN PANSICA- CUNOAŞTEREA OBICEIURILOR ŞI A TRADIŢIILOR POPULARE LOCALE DE CĂTRE COPIII PREŞCOLARI, GRĂDINIŢA DE COPII Nr.4 ROŞIORII DE VEDE JUD. TELEORMAN SIMA ANDREEA- DANSURILE POPULARE – BOGĂŢIE NEPREŢUITĂ DE POPOR , Grădiniţa p. p. „Căsuţa cu poveşti” Bistriţa, Jud. Bistriţa - Năsăud SOARE VICTORIA educatoare, Grădiniţa nr. 203, Bucureşti, LUPU SORINA director, Grădiniţa nr. 203, Bucureşti, IORDACHE GEORGETA Inspector de specialitate învăţământ preprimar , sector 1, Bucureşti - VALORIFICAREA FOLCLORULUI ÎN CADRUL SERBARILOR ŞI ŞEZĂTORILOR, SOFRON ANA- ŞEZĂTORILE LA PREŞCOLARI, GRĂD. P. P. „CĂSUŢA CU POVEŞTI” BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA – NĂSĂUD STANCANA DOINA, CIRSTEA ANA- VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE FOLCLOR ACT DE CULTURĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREPRIMAR –, Grădiniţa nr. 16 Râmnicu Vâlcea SUCIU MARIA LIDIA Grădiniţa cu P.N. Nr.3 Câmpia Turzii , COSBUC ANA Grădiniţa cu P.N. Nr.1 Sângeorz-Băi - IMAGINEA GRĂDINIŢEI PRIN COLABORAREA CU MASS – MEDIA ŞI COMUNITATEA LOCALĂ TEGEAN GABRIELA- BOGĂŢII POPULARE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA – NĂSĂUD, GRĂD. P.P. „CĂSUŢA CU POVEŞTI” BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA – NĂSĂUD

TIPA ELENA- DE PASTI INIMA REVINE ACASA, Gradinita Ion Creanga Iasi TRUTA LUCIANA- ABORDAREA INTERDISCIPLINARĂ A ELEMENTELOR DE ISTORIE ŞI GEOGRAFIE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII, GRĂDINIŢA CU P.N. NR. 9 CÂMPIA TURZII

TUNS VALERIA Grupul Şcolar Tg. Lăpuş, BOZGA REBECA Şcoala Răzoare, POP MARIANA Grupul Şcolar Tg. Lăpuş, MURESAN VALENTINA Gupul Şcolar Tg. Lăpuş - Caiet auxiliar – Activităţi cu elevii în sensul redescoperii şi pomovării valorilor tradiţionale- Să ne cunoaştem Ţara Lăpuşului 53

TURCU EUGENIA- Bâlciul de la Melineşti, GSI Electroputere, Craiova TUTELCA MARIA, MATEI C-TINA- OBICEI POPULAR DE ZIUA MOŞILOR DE VARĂ DATUL DE SURATĂ – ZONA BĂRBĂTEŞTI / VÂLCEA, G.P.P.Nord II – Rm. Vâlcea VARZARU CAMELIA Şcoala generală nr. 25, Braşov B - dul Valea Cetăţii, nr.24, Braşov E-mail personal : m7kmi@yahoo.com Telefon : 0744 366 634 Adresa personală : Str. Zizinului, nr.65, bl. S22, sc. D, ap. 9, Braşov- PE URMELE STRĂMOŞILOR MEI cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor braşovene-, BOBES MIHAELA Şcoala generală nr. 25, Braşov B- dul Valea Cetăţii, nr.24, Braşov E-mail personal : mihaela_bobes@yahoo.com, Telefon : 0726 349 748, Adresa personală : Str. Alexandru Sahia, nr. 3, bl. 19, sc. D, ap. 8, Braşov - PE URMELE STRĂMOŞILOR MEI - cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor braşovene-, VELNICERU CRISTINA Şc. cu cls.I-VIII „Mihail Kogălniceanu” Buzău; STRATONE AURICA Şc.cu cls. I-VIII „G.E.Palade”, BALABAN DOINA Şc.cu cls.I-VIII „G.E.Palade” Buzău, MOLDOVEANU LUMINITA Şc.cu cls.I-VIII „G.E.Palade” Buzău - IMPREUNA IN EUROPA !-Proiect de colaborare între şcolile George Emil Palade şi Mihail Kogălniceanu Buzău VIZITIU MARIANA Grădiniţa nr.178 Flori de tei, sector 5, str. Iancu Jianu 26, MIJACHE CAMELIA Grădiniţa nr. 55Floarea soarelui, sector 5, str. Mărgeanului ELENA DRAGOMIRESCU Grădiniţa nr. 270, sector 5, str. Amurgului nr.2 - TRADIŢII LOCALE LA BUCUREŞTENI, VULTUR OLIMPIA- PODOABE TRADITIONALE ROMANESTI DIN BISTRITA, Gradinita 9 « ANOTIMPURILE COPILARIEI » BISTRITA

54

BALINT LUCICA , MALITA VIORICA- Gradinita cu program prelungit Beius , str. Romana nr.4, Bihor “Sa promovam traditiile locale” BOSTACA MARIANA, CHIRIAC MIHAELA-“SEZATOARE”, GRADINITA NR. 3 VASLUI COMANESCU ELENA – Sezatoare “De la lume adunate/Si-napoi la lume date”, str. Democratiei, nr.99, bl.86, sc.C, et.3, ap.53, cod 120132, Buzau HETEA ELENA- “BALADA MESTERULUI MANOLE”, STR. BASARABILOR, BL.F12A, SC.A, AP.3, CURTEA DE ARGES, ARGES HINSU FLORICA Beius, Bihor, str. Romana nr 16 jud.Bihor, MARIS FLORIN, MARIS FLORINA, BOTA, BOLHA, MIHOC , CODREANU, APOSTOL POMOAGA VIOREL- Şcoala de Arte şi Meserii Argetoaia Str. C-tin Argetoianu nr.53 Com. Argetoaia Jud. Dolj Cod. 207035, „Aspecte socio-culturale şi religioase la români . Sărbătorile de Crăciun şi Anul nou . SEARA DE CRĂCIUN Serbare închinată Naşterii Domnului(scenariu didactic)”

POPA ECATERINA, IOVAN RODICA, BAR FLORICA, IGAS SILVIA – Gradinita cu program prelungit nr. 1, Beius, jud. Bihor, str. Romana 4A , „Valorificarea folclorului local prin activitatea optionala din gradinita” Inst. RADU ISTRATE NICULINA, ed. PIRVU FLORICA- DE MICI ÎNVĂŢĂM SĂ FIM BUNI CREŞTINI G.P.P. Nr. 4 Piteşti SFERLE LUCIA- Gradinita cu program normal Ioanis, com.Finis, jud.Bihor , “Sa promovam traditiile locale” TUDUCE ELENA, DURLA ELENA- comuna Campani, sat Campani, jud. Bihor, cod 415600, OP Stei- “Traditii si obiceiuri romanesti din Bihor- Sezatoare ca la Stei” Si mai sus BADEA RODICA G.P. N. Oraş Minier, Berevoeşti, PANA MARIA Şcoala Gămăceşti, Berevoeşti, jud. Argeş - FOLCLORUL, APROAPE DE SUFLETUL COPILULUI Si mai sus CIORTAN ELENA, profesor biologie, OLTEANU MARIA , profesor biologie, CHIRTOACA MARIANA, profesor romana, Colegiul National Dinicu Golescu

55

Str. Negru Voda, nr 66 Campulung, Judetul Arges 115100 - ZONA MUSCEL-PORT SI OBICEIURI LOCALE IONITA LUCIAN, IONITA ELENA- com Adancata, jud Suceava cod. 727005 CAPITOLUL I. CULTURA MUZICALĂ A ELEVILOR CA FINALITATE A EDUCAŢIEI MUZICALE 1.1. Dialectica emoţionalului şi raţionalului în cunoaşterea artistică Teoria cunoaşterii delimitează o cunoaştere ştiinţifică, raţională, şi o cunoaştere metafizică, iraţională, sau supraraţională, cunoscută mai mult cu numele de intuiţie. Originea cunoaşterii a devenit problemă de cercetare încă în Antichitate, cele două moduri de cunoaştere fiind tratate ca diametral opuse. Cu cât mai mult se căuta să se demonstreze că raţiunea este singurul izvor al cunoştinţei universale cu atât mai puternic se manifesta tendinţa de a demonstra că senzaţiile şi percepţiile, adică simţurile, sunt izvorul din care provin toate cunoştinţele noastre. Nici una din ideile noastre nu-şi are sediu în raţiune, susţin empiriştii (J.Locke, F.Bacon, T.Hobbs), nici una nu este înnăscută, ci toate ideile, fără deosebire provin din experienţă, toate au nevoie de simţuri. Prin urmare, tot cuprinsul activităţii sale intelectul şi-l trage din simţuri. Intelectul prelucrează materialul oferit de simţuri. Or, reprezentările sensibile sunt fundamentale, constituind punctul de plecare al oricărei cunoştinţe. Raţionaliştii (R.Descartes, G.Hegel, G.Leibniz) recunosc însă că simţurile îşi au rolul lor în actualizarea adevărurilor eterne prin aceea că dau ocazie intelectului să intre în funcţiune şi-l solicită într-o direcţie sau alta. Simţurile sunt necesare, dar nu sunt suficiente. După G.Leibniz, simţurile nu dau niciodată decât exemple, adică adevăruri particulare sau individuale. Potrivit concepţiei intuiţionismului (W.Dilthey, H.Bergson, F.Schelling, E.Hartmann), omul realizează şi un alt fel de cunoaştere, complet diferită de primele două – cunoaşterea intuitivă. După W.Dilthey [154], a cunoaşte înseamnă a cunoaşte numai fenomene fizice, deoarece fenomenele spirituale le cunoaştem cu ajutorul altor mijloace decât acelea prin care sesizăm fenomenele fizice: fenomenele fizice se pot cunoaşte, în vreme ce fenomenele spirituale nu pot fi decât trăite şi

56

înţelese. W.Dilthey a demonstrat că mintea noastră se comportă cu totul altfel atunci când are a face cu fapte de viaţă, cu manifestări spirituale, decât atunci când se ocupă de fenomene fizice. Pe cele dintâi le trăim, le înţelegem, le retrăim, iar pe cele din urmă le putem doar explica. „Trăirea are loc în timp, ea este o curgere în timp, şi anume o curgere în care fiecare stare, înainte de a deveni un obiect clar, se schimbă, deoarece clipa următoare se ridică pe cea anterioară, şi în care fiece moment – nesesizat încă – devine trecut. Apoi ea (starea) apare ca amintire, care acum are libertatea să se extindă” [4, p. 231] Or, pe trăire se sprijină în cele din urmă toate judecăţile pe care le facem asupra celor trăite. Din trăire scoatem elementele pentru cunoaşterea oricărui fapt spiritual. H.Bergson [2] vorbeşte despre intuiţie - mijloc de cunoaştere - ca fiind în stare să ne conducă în „interiorul însuşi al vieţii”. Oamenii sunt capabili de un efort cognitiv care să sesizeze lucrurile 8 din interiorul lor. Ca argument poate servi facultatea estetică a omului: artistul depăşeşte percepţia normală, pentru a prinde ceea ce acesteia îi scapă, reuşind să facă acest lucru printr-un fel de „simpatie, coborând printr-un efort de intuiţie, bariera pe care spaţiul o întrerupe între el şi model”. În analogie cu facultatea estetică se poate concepe o cercetare orientată în acelaşi sens cu arta, adică urmărind să prindă viaţa nu în exteriorizările ei mecanice, ci în ceea ce are ea viu şi organic. În acelaşi spirit, „punctul de plecare este situat în adâncurile conştiinţei noastre şi îl putem descoperi numai dacă ne adâncim în noi înşine”. Această „adâncire” cere de la noi anumite eforturi, voinţă. H.Bergson le numeşte sentiment al duratei. „Intuiţia este ceea ce atinge spiritul, durata, schimbarea pură”. „Această viziune directă a spiritului de către spirit este funcţia principală a intuiţiei”. Chiar când se îndreaptă asupra lucrurilor materiale, ea vrea să sesizeze la ele nu materialitatea lor ci participarea lor la spiritualitate. „Principiile cunoaşterii lucrurilor nu se află în lucruri, ci în noi; ele nu rezidă în lumea externă, ci în cea internă” [Ibidem, p.45] (subl.n.- M.M.). Cu alte cuvinte, reuşita

57

procesului de cunoaştere depinde de facultăţile subiectului antrenat în acţiunea de cunoaştere, precum şi de specificul obiectului de cunoaştere. În viziunea lui D.Goleman [69, p.58], modelul cognitiv este o privire sărăcită a minţii; „emoţiile îmbogăţesc, dau savoare intelectului”; „raţionalitatea este ghidată – şi poate fi biruită – de sentimente”. Astfel, versiunea ştiinţifică unilaterală, conform căreia ar exista o viaţă mintală fără influenţe emoţionale, se schimbă pe măsură ce psihologia a începe să recunoască rolul, puterea şi virtuţile emoţiilor la nivelul vieţii mintale [Ibidem, p.58] După Ch.Scherrington şi L.Vîgotsky [211, p.182] sistemul nervos al omului poate fi comparat cu o pâlnie întoarsă cu orificiul mare către lume, iar cu orificiul mic spre acţiune. Lumea acţionează asupra omului prin „orificiul mare”, prin intermediul nenumăratelor chemări, porniri, pasiuni, iritări, excitaţii – din ele fiind împlinite pe calea orificiului mic o cantitate infimă. Acest principiu, numit principiul pâlniei – sensul opus al procesului de cunoaştere – pune în lumină raportul dintre multitudinea obiectelor de cunoaştere şi posibilităţile nevalorificate ale psihicului uman privind modalităţile de cunoaştere. Actualmente, în practica activităţii de cunoaştere s-au conturat două moduri simetrice de cunoaştere, care armonizează cunoaşterea analitică, indirectă şi conceptuală, deci ştiinţifică, şi o cunoaştere sintetică, directă şi intuitivă-artistică. Arta este într-adevăr mai puţin exactă decât ştiinţa, cunoaşterea pe care o oferă este uneori vagă, ea sugerează doar. Însă „arta, asemeni filozofiei, poate fi superioară ştiinţei în ce priveşte gradul de generalitate al adevărurilor ei. Insuficient articulată, cunoaşterea artistică se dovedeşte uneori mai cuprinzătoare decât cunoaşterea ştiinţifică” [177, p.24]. O contribuţie de referinţă în acest sens este constatarea că una din ideile importante ale teoriei lui S.Freud fusese exprimată sintetic în două versuri ale unui sonet chakespearean. Stăpânind în 9 mod desăvârşit forţa de cunoaştere şi expresie a imaginii artistice, W.Shakespeare a determinat cu precizie momentul când se cristalizează cugetul, descriind modalităţile de formare şi conţinuturile sale. Acelaşi fapt este cu mult mai târziu descris în teoria lui S.Freud, în urma experienţei clinice şi

58

cunoaşterii ştiinţifice. Intuiţia artistului de geniu prin darul său a pătruns în sufletul uman, dezvăluind taine pe care peste decenii sau secole le redescoperă psihologia. „Arta anticipează ştiinţa, iar ştiinţa, ca discurs conceptual, oferă mai multă claritate şi precizie atunci când regăseşte adevărurile prinse în imaginea artistică” [150, p.22] Definind trăsăturile specifice ale cunoaşterii artistice savantul slovac T.Straus [156, p.5590] constată faptul că această cunoaştere nu repetă calea cunoaşterii raţionale ci are procedee proprii de realizare. C.Bîrzea delimitează trăsăturile celor două moduri de cunoaştere: Cunoaşterea ştiinţifică: 1. Cunoaştere pozitivă; căutare a adevărului. 2. Instrumentul cunoaşterii este conceptul; este o cunoaştere raţională. 3. Analitică, pentru că insistă asupra relaţiilor dintre elemente. 4. Indirectă, fără prezenţa obligatorie a obiectului. 5. Cunoaştere tranzitivă, impersonală; exprimă o realitate obiectivă. 6. Limbajul ştiinţific este precis şi bine circumscris; el are un caracter închis, perfect şi definitiv; se limitează strict la informaţiile comunicate. Cunoaşterea artistică: 1. Cunoaştere sensibilă; percepţie a frumosului. 2. Utilizează în deosebi imagini; este o cunoaştere intuitivă. 3. Sintetică, pentru că implică o relaţie afectivă globală. 4. Directă, simultană cu perceperea obiectului. 5. Cunoaştere reflexivă, care exprimă personalitatea subiectului; comportă o trăire subiectivă Limbajul artistic este metaforic; el este reînnoit continuu prin transferuri semantice, prin asocieri şi interpretări care transcend sensul imediat; are un caracter deschis, inepuizabil, ambiguu. 6. Limbajul artistic este metaforic; el este reînnoit continuu prin transferuri semantice, prin asocieri şi interpretări care transcend sensul imediat; are un caracter deschis, inepuizabil, ambiguu. [8, p.26-27] Conform lui C.Bîrzea, ştiinţa este alter ego-ul artei. Or, cunoaşterea artistică presupune o sinteză a individualului şi generalului prin imaginea artistică. Iată de ce preocuparea noastră pentru a surprinde funcţiile emoţionalului şi raţionalul în cunoaşterea muzical-artistică este dominantă. 10 Procesul de cunoaştere artistică presupune în primul rând receptarea operei de artă. Pentru aceasta este nevoie ca subiectul să stăpânească arta ascultării, deoarece, aşa cum afirmă G.Bălan, există o artă a ascultării, după cum există una a lecturii. Activarea de către sunete a centrului nostru

59

existenţial, a emoţionalităţii, ca premisă a marilor revelaţii, necesită o ucenicie a pătrunderii în tainele muzicii, asimilarea particularităţilor ei stilistice şi de structură, care sunt de natură a întregi şi adânci înclinarea afectivă spre „arta cea mai intim învecinată înaltei cunoaşteri ezoterice” [12, p.230]. Muzica ne deşteaptă emoţii puternice, ea invită şi predispune la meditaţie şi la surprinderea directă a înţelesului. Emoţiile provocate de creaţia artistică pot servi drept unul din indicele de cunoaştere a fenomenului artistic. Însă din acestea nu rezultă că scopul artei se reduce la o simplă excitaţie emoţională. Muzica nu este doar „un prilej de desfătare, ci un obiect de investigaţie” [4, p.128]. Muzicologul şi filosoful G.Bălan consemnează şapte trepte în procesul de cunoaştere a unei creaţii muzicale: I - Reacţia pur emoţională II - Percepţia imaginativă, alcătuită din reprezentări mintale III - Efectul muzicii asupra gândirii: meditaţii inspirate de stările sufleteşti IV - Gândirea pur muzicală: contemplarea muzicii în realitatea ei obiectivă V - Filozofia inerentă muzicii, eliberată de gânduri subiective VI - Percepţia muzicii ca lume în sine VII - Treapta existenţială: ascultarea muzicii ca necesitate vitală. [11, p.130]. Încercând să decupăm şi să re-aranjăm elementele mai importante din tezele de mai sus, apreciem că doar la treapta a patra ascultarea muzicii devine act veritabil de cunoaştere, când muzica este percepută ca fiind desprinsă de impactul ei emoţional şi intelectual.[Ibidem, p.130 ]. Astfel, principalul mijloc de investigaţie trebuie să fie ascultarea analitică. Arta muzicală este un complex proces de conştiinţă ce adună emoţii, impresii, sentimente, idei. Accesul la esenţa muzicii este înlesnit prin convergenţa trăirii şi înţelegerii, sensibilului şi mentalului, desfătării şi cugetului. „Prin capacitatea fără de egal de a impresiona, afirmă C.Cozma, procurând continua uimire şi atracţie, clătinând cugetul şi voinţa, îndemnând la tăcere semnificativă premergătoare meditaţiei celei mai pure, muzica se constituie ca un bun prilej de filozofare, de pătrundere spre miezul lucrurilor, de intuire a ceea ce merită cu adevărat, de identificare şi apropiere a valorilor – principii de orientare către şi aşezare întru ideal” [35, p.11]. I.Kant aprecia muzica doar ca joc de senzaţii, însă remarca puterea ei extraordinară de

60

atragere şi emoţionare a sufletului; „deşi ea vorbeşte doar prin simple senzaţii, fără concepte, (...) totuşi ea atinge mai multe coarde ale sufletului şi, deşi în mod trecător, totuşi mai profund” [Apud: 35, p.17]. Astfel, de la datele simţurilor porneşte analiza muzicii, după trăirea emoţională are loc o 11 raţionalizare prin depăşirea simţurilor elementare. „Simţurile, consemnează M.Montaigne, sunt cei dintâi şi curaţi juzi ai noştri”. Dar „nici imaginaţia noastră şi nici simţurile noastre nu near putea asigura vre-o dată de ceva, dacă nu ar interveni intelectul”, subliniază R.Descartes. În concluzie: emoţia reprezintă punctul de plecare al cunoaşterii artistice, care accede spre experienţa mintală, pune în vibraţie raţiunea pentru a reveni iarăşi la imaginea artistică prin retrăirea mult mai colorată şi nuanţată. Absenţa conceptelor în limbajul artistic nu înseamnă absenţa gândirii, respectiv a unei gândiri muzicale ce-şi are conceptele specifice. Aşa cum subliniază J.Combarieu, care vorbeşte despre inteligenţa muzicală, „excluderea conceptelor (...) poate să favorizeze chiar actele unui intelectualism mai liber, mai puţin superficial”; „e drept să se spună că muzica e un act superior al inteligenţei şi că iese din adâncurile sentimentului. În fapt, emoţia şi gândirea nu sunt net distincte” [Apud: 35, p.19]. După V.Pavelcu, valoarea unei creaţii artistice este trăită, dar cunoscută numai prin inteligenţă; „cu cât cunoaşterea este mai intens trăită, cu atât mai mult elimină din conştiinţă orice altă conduită” [118, p.84]. Conform lui S.Rubinştein, chiar şi emoţiile omului prezintă o unitate dintre emoţional şi intelectual, aidoma unităţii emoţionalului şi raţionalului în cadrul procesului de cunoaştere. În cunoaşterea artistică se produc stări de natură diferită, care încearcă să armonizeze într-o nouă sinteză [202, p.141]. T.Vianu menţionează despre dublul sentiment al identităţii şi eterogeniei, menţionând că arta este obiectul unei unificări afective şi al unei distanţări cognitive [170, p.117]. Cunoaşterea artistică este imagistică, conţinutul căreia este cucerit de natura dublă a omului – emoţionalul şi raţionalul. Arta îşi îndeplineşte rostul prin judecata explicativă a mişcărilor emoţional-afective. Cunoaşterea muzicii, ne spune C.Cozma, „necesită un exerciţiu armonios al funcţiilor senzoriale, al acestora cu întreaga trăire afectiv-emoţională şi cu gândirea în stare a conduce procesul de înţelegere şi interpretare a ceea ce a fost auzit/audiat” [35, p.18].

61

Ideea este foarte importantă în plan educativ deoarece valenţele educative ale artei pot fi potenţate în cazul cunoaşterii artistice, care pune în valoare actul de trăire şi gândire, care se întrepătrund, colaborează, se completează. Potrivit lui R.Descartes şi G.Leibniz, demersul reflexiv conduce de la conştiinţa obscură, prin conştiinţa clară dar confuză, la conştiinţa clară şi distinctă. „Locul unde apare adevărul muzicii e locul unde ea întâlneşte omul, şi unde omul o întâlneşte – şi acest loc este conştiinţa”. [87, p. 160]. Or, raţiunea împlineşte cunoaşterea artistică, facilitează înţelegerea lumii sensibile, însă intervenţia raţiunii este necesară numai după trăirea fenomenului artistic, pentru ca emoţia iniţială şi interiorizarea nedeterminată a muzicii să devină o trăire conştientă. 12 1. 2. Trăirea muzicii ca esenţă a educaţiei muzicale În cadrul educaţiei muzicale putem delimita două niveluri: informativ-teoretic şi formativaplicativ. La nivelul informativ-teoretic se realizează acumularea de cunoştinţe, formarea priceperilor şi deprinderilor reproductiv-informative. Din ansamblul de cunoştinţe necesare putem menţiona: cunoştinţe privitoare la curente şi stiluri, cunoştinţe de istoria artei, cunoştinţe despre viaţa şi opera marilor creatori în domeniul artei, cunoştinţe despre limbajul artistic al muzicii, etc. Funcţia principală a acestor cunoştinţe este cea explicativă; ele facilită contemplarea şi înţelegerea valorilor de artă. În timpul contactului cu opera muzicală, precum şi prin exerciţii se formează reprezentări, judecăţi, capacităţi de interpretare artistică; se discern criterii de apreciere valorică, se formează cultura teoretică, capacitatea de a utiliza limbajul specific şi a decoda mesajul artistic. Instruirea muzicală şi iniţierea în tainele muzicii, oricât de bine s-ar realiza, nu pot substitui contemplarea propriu-zisă o creaţiilor muzicale. Se cere de aceea ca de la acest nivel profesorul şi elevii să avanseze la nivelul formativ-aplicativ, care se realizează prin contactul nemijlocit cu opera de artă, asigurându-se astfel condiţiile necesare pentru receptarea mesajului sonor. În acest fel se stabileşte o comuniune psihică dintre receptor şi opera de artă, dintre structurile conştiente şi cele inconştiente ale personalităţii elevului şi mesajul artistic muzical. Scopul fundamental al acestui

62

dialog este îmbogăţirea experienţei receptorului şi sensibilizarea acestuia prin declanşarea emoţiei şi trăirii. Obiectivele educaţiei muzicale sunt multiple, toate însă converg spre o finalitate integratoare: „de a ne face apţi să trăim în faţa operei de artă o autentică emoţie estetică, să resimţim bucuria, satisfacţia plenară, în lipsa căreia restul nu e decât vorbărie goală, pedanterie sofisticată a unui orb despre pictură sau a unui surd despre muzică” [Apud: 108, p.70]. Emoţia trebuie să devină trezire spirituală – fiinţare în „orizontul misterului şi al revelării”, cum ar spune L.Blaga, stare-de-a-fi-în-lume a omului. C.Cozma caracterizează muzica ca având „limbajul cel mai nuanţat al omului cu subtile trăiri sufleteşti şi reacţiile sale, de la stările liricopsihologice profunde, delicate, până la izbucnirile cele mai vehemente, până la cutezanţa de gândire şi de acţiune” [35, p.11]. Prin urmare, muzica exprimă şi, totodată, determină cea mai vastă gamă a trăirii umane. Nu pot fi educate capacităţile de a medita despre muzică fără a o audia; nu poate fi emisă o apreciere valorică unei creaţii fără activitatea de receptare a ei; nu putem percepe frumosul în opera de artă fără altoirea sensibilităţii, capacităţii de a trăi emoţional mesajul sonor. Teza este confirmată şi de concepţia disciplinei şcolare Educaţia muzicală: „Atât prin specificul şi conţinutul său, cât şi prin posibilităţile sale formative, muzica, de rând cu alte arte, trebuie să solicite nu numai fondul intelectual al elevului ci, mai ales, cel afectiv ...” [30, p.6]. „Muzica este o artă, şi calea de înaintare spre ea trebuie să fie la fel „artistică”, consemnează I.Gagim [62, p.10]. 13 Calea didactică de însuşire a muzicii trebuie să poarte amprenta specificului artei muzicale. Experienţa educaţiei muzicale demonstrează că elevii pot studia ani în şir muzica, dar rămân până la urmă insensibili faţă de ea [Ibidem, p.10]. Cauza acestui fenomen este realizarea demersului didactic doar la nivelul informativ-teoretic, lipsa experienţei de receptare a creaţiilor artistice, absenţa necesităţii sufleteşti de a contacta cu muzica. Învăţămintele desprinse din această situaţie didactică certifică doua aspecte demne de menţionat: 1. Cele două niveluri de realizare a educaţiei artistice - informativ-teoretic şi formativaplicativ, se află într-un raport de reciprocitate, completându-se unul pe altul în sensul că instruirea

63

nu poate înlocui, ci doar asigură o mai bună receptare a muzicii, în timp ce contemplarea propriuzisă valorifică virtuţile instruirii şi asigură realizarea scopului fundamental al educaţiei. 2. Trăirea emoţiei, exigenţa unei educaţii muzicale, a unei educaţii în receptarea / interpretarea muzicii, este prezentă în toate momentele actului muzicii: audiţie – interpretare – creaţie. „Dacă toate faptele, care-şi trag originea din sufletul omului ar fi putut fi comunicate prin cuvinte, menţionează A.Serov, n-ar fi existat muzica în univers” [205]. La întrebarea de ce compune muzică, L.Beethoven a răspuns: „Ceea ce mi se zbate în inimă trebuie să-şi găsească ieşirea. Muzica trebuie să aprindă focul din inimile oamenilor. Ea este o revelaţie mai înaltă decât înţelepciunea şi filozofia” [141, p.81]. Dirijorul E.Ansermet identifică muzica cu emoţia: ea lasă amprenta mişcării sale în linia melodică, ritm, armonie, astfel atribuind muzicii o semnificaţie [183, p.37]. Limbajul muzical, după autorul amintit, îşi dobândeşte dreptul la existenţă prin emoţii, în timpul trăirii cărora gândirea poate să lipsească. Anume de aici rezultă aparenţa dezacordului dintre gândirea care operează cu modelele teoretice raţionalizate mai înainte şi starea emoţională apărută în actul de contemplare a muzicii. Printre definiţiile date muzicii este una care, cu mici variaţii, revine în mod constatat: „Muzica este arta de a exprima sentimentele şi pasiunile cu ajutorul sunetelor”. Formula de mai sus figurează în trei sferturi din cele treizeci de formule adunate de muzicograful T.Ribot. Or, tocmai aici se conţine momentul aflat în discuţie: prezenţa trăirii în actul muzical. În această privinţă avem două opinii absolut contrare: una neagă, cealaltă afirmă prezenţa trăirii în actul muzical [138, p.132]. Prima teză a fost susţinută de savanţi, filozofi, esteticieni (H.Helmholtz, I.Kant, J.Herbart, H.Lotzer, F.Vische etc.) şi chiar de unii muzicieni (J.-J. Rousseau). Cu o înaltă pricepere în modul cel mai remarcabil a dezvoltat această teză E.Hanslick [214]. Partea esenţială a tezei se rezumă la faptul că singurul conţinut al muzicii este sunetul; ea nu dispune de o materie în sensul subiectului de tratat. „În muzică nu vorbesc decât sunetele”; ea nu 14

64

cuprinde nimic altceva decât forme sonore în mişcare; este un arabesc care se animă printr-o autogenie continuă. În formele sonore şi precise rezidă sensul spiritual al compoziţiei şi nu în vaga expresie de ansamblu a unui sentiment abstract. „Forma pură, în opoziţie cu sentimentul, este adevăratul subiect, adevăratul fond al muzicii; ea este muzica însăşi”. Potrivit lui E. Hanslick, muzica nu este decât o arhitectură de sunete; combinaţii sonore, ritmuri originale, modulaţii savante, abilitate în desfăşurare. Singura concesie la care consimte E.Hanslick este că „muzica nu poate exprima conţinutul sentimentelor, ci numai latura lor dinamică” [Ibidem]. O teză contrară a fost susţinută de mai mulţi autori: F.Schelling, G.Hegel, A.Schopenhauer, L.Vîgotsky, S.Rubinştein, B.Asafiev etc., şi de majoritatea muzicienilor. În opinia lor, muzica stârneşte o agitaţie interioară, trezeşte în auditor stări emoţionale variate, uneori intense. H.Berlioz îi scotea din rândul muzicienilor pe „cei care nu simt, care stăpâni pe teorie, compun o aparenţă de muzică”. R.Wagner compara imperiul sunetelor cu un imens ocean care se întinde la infinit, fără limite precise, fără contururi nete şi a cărui lege este armonia, adică ştiinţa abstractă a combinării sunetelor între ele. Mesajul sonor cu nenumăratele-i nuanţe ale înălţimii, timbrului sau intensităţii este expresia adecvată şi naturală a nenumăratelor nuanţe pe care le poate îmbrăca emoţia pură, sentimentul însuşi, independent de cauzele care îl explică, de circumstanţele particulare care îl caracterizează [195]. F.Chopin spunea: „Nu cunosc nimic mai detestabil în lumea aceasta decât muzica lipsită de subtextul ideilor” [Apud:183, p133], iar Ch.Gounod declara că are „o aversiune implacabilă faţă de formulă, faţă de învelişul gol şi consideraţie pentru forma direct ieşită din emoţie, care îi este substanţa şi raţiunea” [Ibidem]. Mărturiile acestor compozitori tratează „stările interioare, nu sub aspectul lor intelectual, ca idei sau ca imagini, ci în aşa fel încât să fie vii în sfera sentimentului şi înveşmântate în forma sa” [183, p.134]. Susţinând postulatele tratate în teza a doua, le aşezăm drept bază pentru studiul care urmează.

65

Deşi au fost elaborate numeroase lucrări la acest subiect, natura, modul de acţiune şi funcţia emoţiei rămân nedezvăluite până la capăt. Emoţia, constată Dicţionarul Larouse, depinde nu numai de natura agentului emoţional (în cazul nostru – arta muzicală) ci mai ales de individ, de experienţele lui anterioare [86, p.113]. Emoţia ca atare nu poate fi învăţată, specifică L.Gavriliu, în schimb anumite situaţii pot constitui semnale pentru declanşarea emoţiei ca reacţie necondiţionată (instinctuală), devenită în felul acesta condiţionată [66, p.9]. J.-P.Sartre [146] caută să demonstreze că emoţia nu este un accident ci un „mod de existenţă al conştiinţei”, unul din modurile în care ea înţelege să fiinţeze în lume. Omul ori trăieşte emoţional, 15 ori este un schelet ambulant. Omul este acela care îşi asumă emoţia şi, în consecinţă, emoţia este o formă organizată a existenţei umane, condiţia primordială a vieţii. În sensul celor afirmate mai sus, D.Scurtulescu apreciază muzica drept „impuls, imbold, semn al trezirii” prin care luăm cunoştinţă de existenţa Sinelui. La începutul acestei cunoaşteri, în actul trăirii emoţionale, se creează momentul fiinţării muzicii [149, p.106]. Înţelegerea noastră creşte în performanţă, când întrevedem trei trepte succesive ale acţiunii muzicii asupra Figura 1. Dialectica actului de trăire muzicală (după Dan şi Felicia Scurtulescu) conştiinţei propuse de Dan şi Felicia Scurtulescu – dialectica actului de trăire muzicală: I. Apel la sentimente II. Act intenţional de conştiinţă III. Revelarea stării conştiinţei Sinelui [Ibidem, p.109]. Vezi şi Figura 1: „Muzica se adresează mai întâi sentimentelor, în sensul că reacţia lor o conştientizăm în primul rând, punând însă în mişcare intelectul care precizează intenţionalitatea conştiinţei şi, în sfârşit, permiţându-ne să întrevedem Sinele chiar dacă imprecis”. „Străfulgerarea unei căi şi a unei stări beatifice este ceea ce ne dă muzica în act” [Ibidem]. Din punctul de vedere al ascultătorului, dialectica actului de trăire muzicală va fi surprinsă, relativ exact, în următoarea succesiune: emoţionalitate - concentrare psihomentală simţire pură, însă nu ca momente separate ci într-o condiţionare reciprocă ce respectă structura circulară a actului. Astfel, semnificaţia actului muzical dedusă de D.Scurtulescu, reprezintă expresia unei stări Act intenţional de conştiinţă 3 SIMŢIRE PURĂ

66

Revelarea stării conştiinţei Sinelui 2 CONCENTRARE PSIHOMENTALĂ 1 EMOŢIONALITATE Apel la sentimente 16 Drept exemplu de evoluţie a învăţământului muzical general în Moldova serveşte modificarea pe parcurs a denumirii disciplinei şcolare. Astfel disciplina Cântul orienta şi limita activitatea profesorului la lecţie doar la cântul coral. Noua denumire, Muzica, preconiza noi deschideri în planul actului muzical: audiţie, creaţie, meditaţie, jocuri muzicale etc. În această perioadă s-au conturat două poziţii privind educaţia muzicală: potrivit unei poziţii, muzica era ca un scop în sine, care se realiza în mare măsură prin cunoaşterea citit-scrisului muzical, fiind mai aproape de educaţia pentru muzică; cea de-a doua poziţie a devenit mai adecvată noilor cerinţe, preconizând formarea şi dezvoltarea cunoştinţelor, iscusinţelor şi deprinderilor muzicale [180]. Actualmente, în contextul reformei învăţământului general, educaţia artistică parcurge etapele perioadei de tranziţie la noul concept educaţional. Se desfăşoară implementarea şi dezvoltarea Curriculumului şcolar de educaţie muzicală. În conformitate cu prevederile acestuia, educaţia muzicală în clasele I - IX se realizează prin predarea/însuşirea muzicii ca artă, ca fenomen emoţional-artistic şi nu ca domeniu teoretic sau ştiinţific. Accentul s-a deplasat de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală, de la deprinderi de solfegiere şi 20 cântare spre cunoaşterea, înţelegerea, simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic, emoţionalpsihologic şi spiritual. Procesul de constituire a culturii muzicale se bazează pe valorile culturii muzicale naţionale şi universale. Procesul de realizare a obiectivelor şi a conţinuturilor educaţiei muzicale în învăţământul general secundar se efectuează prin valorificarea aspectelor informativteoretic şi formativ-aplicativ [Ibidem]. Dirijarea consecventă a procesului de educaţie este în funcţie de principiul tematic. În baza acestuia, pe parcursul mai multor ore de educaţie muzicală se realizează

67

treptat conţinuturile educaţiei muzicale, reprezentate prin teme generale, care includ şi legităţile fundamentale ale artei muzicale. Comunicarea artistică la lecţie se realizează în cadrul actului muzical de interpretare, audiţie şi creaţie a muzicii. Repertoriul muzical fiind selectat potrivit principiilor valorii artistice, accesibilităţii (perceptive/interpretative), valorii pedagogice [Ibidem]. Însuşirea legilor specifice artei muzicale necesită o ”muncă a sufletului, a cugetului, a întregii fiinţe umane. Prin intermediul formelor de iniţiere muzicală se realizează aprofundarea în lumea muzicii; noţiunile, categoriile, definiţiile teoretice fiind însuşite ca rezultat al actului muzical (de audiţie/interpretare/creaţie a muzicii)”. Potrivit actualului cadru conceptual, „muzica trebuie să solicite nu numai intelectul elevului, ci mai ales afectivitatea, cu implicaţii directe în declanşarea unor stări în faţa marilor probleme ale vieţii”[53, p.6]. Acumulările artistice ale elevilor în cadrul lecţiilor necesită a fi transmise, comunicate. „Muzica este un limbaj de exprimare, adică de mărturisire şi comunicare, adică de dialogare. Rămânând închisă în sine, activitatea muzicală are puţin sens” [61, p.54]. O caracteristică definitorie a conceptului de educaţie muzicală este raportul „muzică – educaţie spirituală”, care proiectează perspectiva educaţiei spirituale pentru şi prin muzică. Conform Concepţiei educaţiei muzicale în R.Moldova, trăirea muzicii este mai mult decât o trăire obişnuită a unor stări sufleteşti, ea este o adevărată trăire spirituală. Această caracteristică se încadrează într-un concept ierarhic superior – cel al educaţiei artistic-estetice, esenţa căruia, conform prof. Vl.Pâslaru, este formarea/dezvoltarea unui elev care simte şi înţelege opera de artă ca pe „un spaţiu spiritual în interiorul căruia are loc devenirea continuă a propriei fiinţe prin reflexie şi autoreflexie, activitate care însă este posibilă doar cu condiţia ca elevul să fie suficient iniţiat în specificul cunoaşterii artistice – al creaţiei şi receptării” [114, p.14]. Activitatea muzicală şcolară nu se mărgineşte la lecţia propriu-zisă ci se extinde şi în domeniul extraşcolar. Evaluarea activităţii muzical-artistice a elevilor poate deveni un stimulent important pentru formarea lor culturală ulterioară. În concluzie. Conceptualizarea şi realizarea Curriculumului de educaţie muzicală este în

68

funcţie de natura specifică a artei muzicale şi a receptării muzicii de către elevi. Revizuirea 21 conţinutului educaţiei muzicale în şcoala generală din R.Moldova mai întâi, apoi şi elaborarea Concepţiei educaţiei muzicale şi a Curriculumului de educaţie muzicală au constituit noua orientare a disciplinei şcolare Educaţia muzicală. Scopul general al disciplinei fiind formarea culturii muzicale ca parte componentă a culturii spirituale, finalitatea principală a acesteia este educarea omului cult sub aspect muzical-artistic, şi nu a muzicianului. 1. 3. 1. Conceptul de cultură muzicală în context curricular Natura omului se descoperă în trinitatea esenţei lui biologice, sociale şi culturale (T.Parsons). Prin componenta cultură omul se afirmă în lumea existentă. În sensul cel mai general, noţiunea de cultură este opusă noţiunii natură. Cultura este natura re-creată de om (J.-M.Benoist), fenomen „asupra naturii” (P.Sorokin), expresia vieţii spirituale a oamenilor (N.Berdeaev), „noosfera” cugetului şi creativităţii omeneşti (V.Vernadski). Asupra conceptului de cultură s-au efectuat cercetări îndeosebi la hotarul secolelor XIX-XX (A.Weber, F.Spengler, W.Windelband etc.). Omul asimilează cultura în procesul socializării sale, prin intermediul activităţilor practice. „Omul nu este ci devine o fiinţă culturală”, scrie cercetătorul filozofiei culturii Al.Tănase [162, p.14]. Comportamentul, idealurile, gusturile, necesităţile, receptivitatea, interesele etc. reprezintă diferite aspecte ale culturii omului. Cultura este definită de prof. Vl.Pâslaru drept „axiomă a educaţiei, căci elevul (cel ce este educat) nu însuşeşte doar valori create de omenire, ci, însuşindu-le, îşi creează propriile cunoştinţe, competenţe, atitudini etc.”[111, p.6]. Or, activitatea educaţională este considerată o activitate de culturalizare. În culturologie sunt cunoscute trei definiţii ale culturii: I – Modalitate de activitate socioculturală a omului II – Rezultatul activităţii socioculturale a omului III – Gradul de dezvoltare a personalităţii omului. Prin urmare, omul poate să se afirme concomitent în trei ipostaze: ca obiect al acţiunii de culturalizare, ca subiect al creaţiei culturale, ca purtător/receptor şi popularizator al tezaurului cultural [193; 197; 212]. În aceiaşi manieră, cultura muzicală reprezintă ansamblul valorilor

69

spirituale (ideal, obiective, necesităţi, interese etc.), provenite din multiplele forme de cunoaştere şi activitate muzicală: creaţie – interpretare – receptare. Educaţia muzical-artistică este considerată premisă importantă în formarea unei personalităţi culte [33, p. 5]. Finalitatea educaţiei reprezintă „anumite valori angajate în proiectarea sistemului şi procesului de învăţământ” [Idem, p.144]. Atingerea finalităţii orientează spre acţiuni strategice, care „dau sensul, orientarea, direcţia, ordinea, perspectiva acţiunii educaţionale” [103, p.50]. Caracterul prioritar al finalităţii educaţiei, după G.de Landsheere, este dat de faptul că „orice modalitate sau particularitate a unei acţiuni educaţionale nu are nici o valoare dacă nu ştim spre ce merge ea”; „este necesară o singură finalitate”, „ceva la care tot restul trebuie să fie subordonat”, în orice situaţie pedagogică „este important să începem cu finalitatea” [37, p.145]. Din perspectivă curriculară, finalitatea educaţiei muzicale constituie cultura muzicală, ca parte componentă a culturii spirituale [33, p.6]. Din acest unghi de vedere, cultura muzicală trebuie concepută ca fenomen şi posibilitate spirituală. Doar calea spirituală de cunoaştere şi asimilare a muzicii (ca antipod al căii intelectuale) poate forma cultura muzicală. Din toate artele, muzica este cea mai aproape de sufletul omului (G.Bălan, P.Bentoiu, G.Breazul, D.Kabalevski, E.Nazaikinski, Z.Kolály). De aceea formarea culturii muzicale a elevilor va începe de la cunoaşterea muzicii ca artă spre cunoaşterea muzicii ca ştiinţă. După L.Vîgotski, scopul muzicii rezidă în descoperirea esenţei spirituale a personalităţii omului [171]. Cultura muzicală a unui elev poate fi estimată în mod diferit: prin felul în care interpretează muzica; prin volumul de cunoştinţe acumulate; prin capacitatea de a deosebi o muzică bună de una mai puţin bună; prin felul cum vorbeşte despre ea etc. Nivelul culturii muzicale a elevului poate fi apreciat prin gradul de asimilare a artei muzicale exprimat prin „necesitatea de muzică, dorinţa interioară de a contacta cu ea, lipsa de rezistenţă în faţa farmecului ei” [61, p.53]. Dacă elevul rămâne indiferent în faţa fenomenului muzical, capacitatea de a cânta „corect”, cunoştinţele istorico-teoretice acumulate rămân „fapte goale,

70

formale”. După D.Kabalevski, nivelul culturii muzicale nu este direct proporţional cu gradul de cunoaştere a notelor muzicale, deşi presupune cunoaşterea acestora [81, p.29]. Potrivit concepţiei sale, cultura muzicală indică capacitatea de a percepe arta muzicală ca pe o artă vie şi plastică, născută de viaţă şi legată indisolubil de viaţă, este un simţ al muzicii aparte, care ne constrânge să percepem muzica emoţional, discernând valoarea de non-valoare; este capacitatea de a trăi mesajul sonor, făcând distincţie între imaginea artistică şi mijloacele ei de realizare; capacitatea de a determina la auz autorul unei creaţii muzicale recunoscute, dacă această muzică este caracteristică autorului dat, dacă elevii cunosc de acum creaţia acestui compozitor [Idem, p.29]. În formarea culturii muzicale este necesară acumularea experienţei de receptare a muzicii. Muzica nu poate exista în afara percepţiei. Orice formă de comunicare cu muzica, orice activitate 23 muzicală învaţă elevii să audă muzica. Prin perfecţionarea continuă a priceperii de a asculta muzica pătrundem în sensul ei [209, p.54]. Ca proces psihic-spiritual, percepţia muzicii (auzirea, simţirea, trăirea şi înţelegerea) este proprie tuturor activităţilor muzicale (N.Vetlughina, D.Kabalevski, O.Apraksina, A.Abdullin). În cadrul experienţei, prin exersare se dobândeşte şi se dezvoltă simţul muzical [157, p.108], care influenţează universul intim, sentimentele şi gândurile elevilor. Percepţia antrenează în acţiune întreaga fiinţă a ascultătorului, mobilizând alte procese psihice cu care conlucrează: memoria, gândirea, imaginaţia, atenţia, voinţa etc. [164]. Dacă la alte discipline multe lucruri pot fi învăţate în mod mecanic, pe de rost, nelăsând vre-o urmă nici în conştiinţa, nici în suflet, apoi „în muzică pot fi memorizate numai lucrurile care au fost înţelese şi trăite emoţional” [81, p.32]. Acestea se referă în egală măsura şi la muzică, şi la cuvântul rostit despre muzică, şi la interpretarea, şi la audierea ei (Figura 2): Figura 2. Structura culturii muzicale ca finalitate a educaţiei Experienţa elevului în perceperea adevărată, trăită şi conştientizată a muzicii, este temelia tuturor formelor de familiarizare cu muzica. Fără această experienţă n-are rost învăţarea abstractteoretică, nu poate fi formată cultura muzicală [214, p.29]. În acest context, constituentele

71

cunoaşterii şi asimilării artei muzicale – cunoştinţele, capacităţile, atitudinile - rămân a fi în linii mari competenţe muzicale care-şi capătă dreptul la existenţă doar în raport cu experienţa muzicală. Interesul, gustul artistic, capacitatea de apreciere pot fi cultivate doar în cadrul practicilor muzicale, pornind de la sensibilizare şi ajungând la dragostea pentru arta muzicală. Experienţa muzicală – perceperea activă şi emoţională - trebuie să contribuie la creşterea unui suflet frumos, armonios, cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale [33, p.6]. În CULTURA MUZICALĂ Competenţa muzicală Cunoştinţe: - muzicale - despre muzică Aptitudini: - de interpretare - de audiţie - de creaţie - de judecată despre muzică Experienţa muzicală Trăirea afectivă: - auzirea - ascultarea - percepţia - reflecţia (meditaţia) Atitudini: - interese - motive - gustul artistic - aprecieri - trebuinţe estetice 24 sarcina profesorului stă crearea posibilităţilor de acumulare a unei experienţe muzicale relevante, în baza diverselor paliere muzicale: - muzică monodică, polifonică, armonică; - muzică religioasă, muzică laică, de concert; - muzică populară, cultă/academică; - muzică vocală, instrumentală, vocal-instrumentală, vocal-simfonică şi simfonică etc. Dacă experienţa muzicala exprimă latura calitativă a culturii muzicale apoi competenţele muzicale sunt de natură cantitativă. Reieşind din specificul cunoaşterii artistice (Vezi 1.1. şi 1.2.) şi sintetizând consideraţiile de mai sus, desprindem în structura cultirii muzicale două componente:

72

experienţa muzicală şi competenţele musicale, dintre care prima este prioritară.

73

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->