MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CASA CORPULUI DIDACTIC SIBIU

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SIBIU

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 15 SIBIU

PROIECT EDUCAŢIONAL
CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ

„TRADIŢII LOCALE”

2006 - 2007

COORDONATOR PROIECT:

Educatoare FLORENŢA MUNTEANU

Sibiu 2007

1
 ARGUMENT

« Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai » ne-am născut şi trăim, şi datoria noastră
este de a păstra şi a arăta atât semenilor noştri din acest spaţiu, cât şi altora, frumuseţile
fizice şi morale ale ţării noastre.
Tradiţiile româneşti constituie una dintre valorile inegalabile şi incontestabile ale
poporului nostru şi nu trebuie să lăsăm timpul şi evenimentele lumii moderne să ne facă
să le uităm.
Alături de literatură, care constituie un factor cu eficienţă deosebită în educaţie,
arta populară are şi ea o contribuţie de seamă. În primul rând, copiii încep să înţeleagă
specificul poporului din care fac parte, aspiraţiile lui, idealurile de ieri şi de azi, care sunt
oglindite în obiceiurile locurilor şi creaţiile meşteşugarilor; în al doilea rând, punându-i
pe copii, încă de la vârsta preşcolară, în contact direct cu unele meserii, pe care fie bunicii
lor, fie părinţii sau alte rude le practică, le insuflăm respectul şi dragostea pentru o
anumită meserie, pe care o pot aborda şi ei când vor creşte.
Copilul simte admiraţie faţă de creaţiile populare, încă de când îşi ascultă bunica
cum deapănă firul unui basm sau al unei legende, în care eroii sunt înzestraţi cu calităţile
ţăranului român, îl simte din cântecul duios de leagăn al mamei, din proverbe şi zicători,
din ghicitori, din doinele cântate îndelung de moşii şi strămoşii noştri.
Varietatea foclorului nostru dezvăluie copilului, în mod treptat, frumuseţile artei
populare, în al cărei conţinut sunt înmănunchiate sentimentele poporului nostru.
Numai educându-i de mici pe copiii noştri, prin diverse activităţi desfăşurate în
familie şi în unităţile de învăţământ, să îndrăgească limba pe care o vorbesc şi obiceiurile
ţării în care s-au născut, ne putem asigura că tradiţiile vor avea continuitate în generaţiile
următoare.

DATELE GENERALE ALE PROIECTULUI

Grupuri ţintă: Copii preşcolari şi şcolari de la unităţile implicate în proiect

Cadre didactice

Perioada de derulare a proiectului : 1 decembrie 2006 – 1 decembrie 2007

Beneficiari direcţi:
- copii preşcolari şi şcolari de la unităţile implicate în proiect, cadre didactice,
participanţi la activităţile din proiect.
Beneficiari indirecţi:
- familiile copiilor ;
- comunitatea.

2
 Parteneri:
Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu
- Insp. Maria Turean
- Insp. Stoicescu Delia
Casa Corpului Didactic Sibiu
- Director Gheorghe Pupeză
Complexul Naţional Muzeal ASTRA
- Director Prof. Dr. Corneliu Bucur
- Sociolog Raluca Andrei
Muzeul de Istorie Naturală
- Sociolog Ghizela Vonica
- Sociolog Rodica Ciobanu
Asociaţia Ascensius
- Sociolog Cristiana Nechita
- Director Găban Vasile
Mitropolia Ardealului
- dr. Laurenţiu Streza- Arhiepiscop cadrul activităţii de educaţie moral-civică
al Sibiului si Mitropolit al şi în activitatea opţională de educaţie
Rolul
- diseminarea de informaţie despre
proiect
- asigurarea de consultanţă în ce
priveşte proiectul
- diseminarea de informaţie despre
proiect;
- asigurarea spaţiului pentru activităţi din
cadrul proiectului;
- asigurarea de consultanţă în ce priveşte
proiectul;
- asigurarea logisticii pentru
manifestările din cadrul proiectului;
- multiplicarea unor materiale
- activităţi practice Etno Tehno Parc:
desen, puzzle, construcţie cuburi;
- activităţi de pedagogie muzeală;
- cabinetul de pedagogie muzeală;
- cunoştinţe de etnografie – tradiţii,
obiceiuri;
- vizite la Muzeul Civilizaţiei Populare
Tradiţionale ASTRA, Muzeul de
Etnografie şi Artă Populară Săsească
Emil Sigerus, Muzeul de Etnografie
Universală „Franz Binder”;
ghidaj muzeograf de specialitate.
Noaptea Muzeelor- Festival internaţional
organizat la Muzeul de Istorie Naturală
din Sibiu in cadrul proiectului Sibiu-
Capitală Culturală Europeană
Educatia timpurie la copiii prescolari”-
prezentare la gardinita nr. 15 la grupa
doamnei ed. coord. proiect Florenta
Munteanu; in cadrul aceluiasi
eveniment va avea loc intalnirea cu
echipa de profesori universitari si fosti
inspectori scolari din Anglia: Margaret
Robinson, Gulzar Kanji si Jane
Williams, care vor prezenta cadrelor
didactice din invatamantul prescolar din
judetul Sibiu cursul ”Literacy
Development through Active Learning”
in cadrul Educational Development
Service
Desfăşurarea de activităţi comune în
religioasă.
3
 Ardealului

ECHIPA DE IMPLEMENTARE

1. Munteanu Florenţa – Grădiniţa nr. 15 Sibiu, coordonator proiect şi simpozion

2. Pupeză Gheorghe – director CCD Sibiu
3. Seuşan Mihaela Carmen – metodist CCD Sibiu
4. Crîngaciu Venera
5. Adriana Păcurariu, Anca Baca – Grădiniţa nr. 28, structura, grădiniţa nr.1 Sibiu
6. Gabriela Lucaciu, Andreea Bogdan, Mihaela Jitariuc – Grădiniţa nr. 28 Sibiu
7. Vasilica Găzdac – Grădiniţa cu program normal Salva, jud. Bistriţa-Năsăud
8. Ioana Stanciu – Grădiniţa “Steluţele Mării” Constanţa
9. Marinela Drughe – Liceul de Artă Sibiu
10. Elena Geamănu– institutor, Şcoala gen. nr. 18 Sibiu
11. Vasile Cosma – Director, Şcoala gen. nr. 18 Sibiu
12. Elena Vlad – Colegiul Naţional Pedagogic “Andrei Şaguna” Sibiu
13. Ana Ardelean – Colegiul Pedagogic „Andrei Şaguna” Sibiu
14. Cristina Arizancu – profesor lb. engleză Liceul C-tin Noica Sibiu
15. Robu Lucian – CCD Sibiu
16. Nica Elena – informatician CCD Sibiu
17. Mirea Gabriel – tehnician audio-video CCD Sibiu
18. Jason W. Musso – New Zork , S.U.A
19. Tomohiko Kogi – Tokyo , Japan
20. Chi Phung – Christchurch, New Zeeland
21. Daniel Oltean – New Hampshire, S.U.A
23. Jason Herschel – San Francisco, S.U.A

OBIECTIVUL GENERAL

Redescoperirea valorilor tradiţionale strămoşeşti prin implicarea copiilor şi a

cadrelor didactice în diverse activităţi legate de tradiţiile locale în vederea promovării lor.

4
OBIECTIVE SPECIFICE

1. Cuprinderea unui număr de 50 cadre didactice în activităţi lunare

specifice cu copiii din grădiniţele din ţară
2. Cuprinderea unui număr de 200 copii în activităţi lunare specifice în
grădiniţele din ţară
3. Implicarea unui număr de 300 de cadre didactice în activităţi de formare
pe tema proiectului
4. Implicarea unui număr de 10 educatoare în elaborarea materialelor
auxiliare şi în promovarea proiectului

RESURSE

Resurse umane :

− cadre didactice;
− copiii preşcolari si scolari;
− părinţii copiilor;
− reprezentanţi ai autorităţilor locale;
− parteneri.

Resurse materiale :

− materiale didactice din dotarea grădiniţei sau procurate de educatoare: costume

populare autentice şi imagini (poze / vederi) cu costume populare locale şi din
alte zone ale ţării, diverse obiecte create de meşteri populari: vase, prosoape şi
alte obiecte ţărăneşti;
− materiale diverse – sponsorizări din partea părinţilor copiilor: vederi cu imagini
din Sibiu şi alte zone ale ţării, cu port popular din zona Sibiului şi din alte zone,
albume pentru poze, diverse obiecte create de meşteri populari: vase, prosoape şi
alte obiecte ţărăneşti, hârtie de scris, hârtie colorată, hârtie creponată, carton,
creioane negre, creioane colorate, ascuţitori pentru creioane, carioca, acuarele,
seminţe, materiale din natură, deşeuri textile, de hârtie ;
− materiale obţinute din sponsorizări din partea Muzeului Astra şi Muzeului de
Istorie Naturală Sibiu: creioane, carioca, hârtie de scris, coli de hârtie cu desene
după contur, jocuri puzzle, cartoane colorate, dulciuri pentru copii;
− spaţii şcolare şi extraşcolare amenajate şi folosite pentru susţinerea proiectului –
grădiniţa nr. 15, şcolile nr. 13, 18, sala festivă de la Colegiul Naţional Pedagogic,
cortul din Parcul Teatrului, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Astra din
Dumbrava Sibiului ;

5
 − suport logistic asigurat de colaboratori sau parteneri: staţie audio cu microfoane,
computere, lap-top-uri, aparate foto digitale, camere video, imprimante, CD-uri,
DVD-uri.

Resurse fianciare :

Bugetare
− pentru formare si materiale de specialitate din dotarea grădiniţei şi a instituţiilor
partenere;

Extrabugetare
−donaţii de la părinţi, cadre didactice;
−sponsorizări instituţii partenere;
−alte surse (contribuţii, serbări)

Buget estimat - pentru activităţile desfăşurate până la ora actuală - 23.280 RON

Resurse informaţionale

Documentele proiectului
− proiectul scris;
− corespondenţă electronică şi colaborare directă referitoare la proiect;
− rapoarte;
− evidenţa participanţilor la evenimentele din cadrul proiectului;
− chestionare de evaluare .

Publicaţii tipărite

−mediatizare în presa electronică - pe site-uri educaţionale: www.didactic.ro ,

forumul educaţional al Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
−diplome de participare acordate cadrelor didactice, copiilor sau grupurilor de copii
participanţi la diferitele manifestări artistice din cadrul proiectului:
- „Datini şi obiceiuri româneşti”- program artistic desfăşurat în cadrul
Cercului Pedagogic susţinut în sala festivă a Colegiului Naţional Pedagogic.
- Program artistic desfăşurat la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus în
cortul amenajat în Parcul Teatrului pentru evenimentele din Sibiu – Capitală
Culturală Europeană 2007.
- Festivalul Internaţional „Noaptea Muzeelor”.
- 1 iunie – inaugurarea Etno Tehno Parcului în Muzeul Astra din Dumbrava
Sibiului.

6
 MODALITĂŢI DE DISEMINARE

- la alte unităţi de învăţământ prin şedinţele de lucru ale echipei de proiect;

- colaborarea cu alte instituţii (Biserica, muzee, biblioteci etc.)
- expunere în cadrul Consiliului de administraţie;
- popularizarea proiectului în cadrul sesiunilor de comunicări, simpozioane, presa scrisă
şi audio-vizuală ;
- cercuri pedagogice;
- prin materiale informative (mediatizare în presa electronică, pe site-uri educaţionale);
- programe artistice cu public;
- prin parteneri de proiect.

Tipuri de activităţi

• lecturi după imagini;

• jocuri didactice;
• povestire;
• activităţi artistico-plastice;
• activităţi practice;
• jocuri de creaţie;
• dramatizări;
• programe artistice;
• vizite, plimbări.

EVALUARE

Evaluarea produselor activităţii pe baza unor criterii stabilite

Comunicarea cu partenerii pe baza unor liste de verificare
Evaluarea expunerii proiectelor pe baza criteriilor stabilite
Compararea proiectului cu rezultatele obţinute
Monitorizare
Stabilirea responsabilităţilor
Urmărirea calendarului activităţilor
Raportări lunare pe baza formularelor elaborate
Inventarierea corespondenţei
Obiective corelate cu activităţi
Implicare (cantitativ, calitativ)
Feedback
Arhivare/ gestionare documente

7
 IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA GRUPULUI ŢINTĂ

Creşterea interesului copiilor pentru tradiţii, pentru evenimentele laice şi religioase

specifice zonei în care trăiesc.

Dezvoltarea sentimentelor de respect şi apreciere a valorilor tradiţionale.

Formarea unor trăsături pozitive de voinţă şi caracter la copii, în concordanţă cu valorile

tradiţionale.

Creşterea nivelului de implicare implicării părinţilor şi a comunităţii locale în activităţile

grădiniţei.

Implicarea altor unităţi de învăţământ, a familiilor copiilor, a comunităţii şi a altor factori

în vederea susţinerii financiare a proiectului.

Modalităţi de continuare

Permanentizarea activităţilor calitativ remarcate

Realizarea unei comunităţi a celor implicaţi în tradiţii locale

8
 PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE

ÎN CADRUL PROIECTULUI

DECEMBRIE 2006

1. Iniţierea proiectului educaţional „Tradiţii locale”

2. 1 Decembrie- Ziua Naţională a României
3. Program artistic compus din colinde şi rugăciuni dedicat Naşterii Domnului

IANUARIE 2007

1. Costumul şi dansul popular specific zonei Sibiului

2. Unirea Principatelor Române

FEBRUARIE 2007

1. Tradiţii şi obiceiuri locale ale zonei Sibiului

2. Lansare de carte a educatoarei “De dragul tău, copile!”

MARTIE 2007

1.Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007

2. Ziua femeii
3. Biblioteca Astra - program artistic «Cartea – lumina sufletului»

APRILIE 2007

«Datini şi obiceiuri româneşti» - Program artistic organizat în cadrul Cercului Pedagogic

la Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna”

MAI 2007

1. Noaptea Muzeelor- Festival internaţional organizat la Muzeul de Istorie Naturală din

Sibiu in cadrul proiectului Sibiu- Capitală Culturală Europeană
2. Participarea la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus care a avut loc în cortul
special amenajat pentru desfăşurarea evenimentelor culturale din cadrul programului

9
Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007 – Prezentarea unui program artistic : grup
vocal « La oglindă »

IUNIE 2007

1. Inaugurarea Etno Tehno Parcului pentru copii în Dumbrava Sibiului, la Muzeul Astra
la 1 Iunie 2007
2. Serbarea de sfârşit de an şcolar
3. Întâlnire cu colaboratorii străini ai proiectului (Chi Phung – Christchurch, New
Zeeland; Tomohiko Kogi – Tokzo , Japan; Jason Musso – New Zork , S.U.A; Daniel
Oltean – New Hampshire, S.U.A; Jason Herschel – San Francisco, S.U.A)

IULIE-AUGUST 2007

Vacanţa de vară
Diverse manifestări artistice în Capitala Culturală Europeană

SEPTEMBRIE 2007

1. Publicarea primului « Buletin informativ » al acestui proiect

2. Vizita laTârgul Olarilor
3. A treia intâlnire ecumenică europeană - 4-9 septembrie 2007
4. Aparitia in “Revista de pedagogie” nr.4 a Proiectului de Parteneriat Educational
“Lasati copiii sa vina la mine!” – Proiect de programa pentru activitatea optionala si de
educatie moral-civica privind educatia religioasa

OCTOMBRIE 2007

1. Cursul “EDUCĂM AŞA!” desfasurat la gradinita nr. 15

Participare la prezentarea cartii “ABECEDAR ŞI DICŢIONAR ETIMOLOGIC” de catre
Sociolog RALUCA ANDREI, partener in proiectul nostru din partea muzeului
“ASTRA”
2. Activitate de Pedagogie Muzeala, desfasurata la gradinita nr 15, sustinuta de Prof.
Mielcioiu Cristina
3. Participare la activitatea desfasurata de Asociatia “ASCENSIUM”, prin reprezentanta
Cristiana Nechita, privind “EDUCAREA TIMPURIE LA COPII”, la care a fost prezent
si un grup de profesori si inspectori scolari din Anglia

NOIEMBRIE 2007

1. Raportul general de activitate al proiectului şi evaluarea activităţii tuturor

participanţilor.

10
2. Simpozion cu tema “Traditii locale” cu participarea a peste 400 de lucrări şi peste 900
de autori (din învăţământ şi alte domenii).

LISTA PARTICIPANTI/ LUCRARI LA SIMPOZIONUL

“TRADITII LOCALE” SIBIU 9 NOV 2007

JASON MUSSO- Local Traditions of Celebrated Holidays-THANKSGIVING And

HALLOWEEN

TOMOHIKO KOGI – JAPAN - The World of KABUKI

ALEMAN RODICA Gr. nr. 41, Sibiu, ANA MOCAN Şc. cu cls I-VIII, Loamneş -
ŞEZĂTOAREA LA ROMÂNI

BRATILESCU SILVIA, POSA CORNELIA- SCOALA SPECIALA NR.2. ,

BUCURIILE ŞI TRADIŢIILE IERNII ÎN GRUPA “Mămăruţe”

CARSTEA PARASCHIVA - Portul popular românesc din judeţul Sibiu,

Şcoala cu cls. I – VIII nr.25

CIOBANU RODICA, STOICA RALUCA - TURISM EDUCAŢIONAL ÎN

MUZEELE DE ŞTIINŢELE NATURII SIBIENE Muzeul Naţional Bukenthal, Muzeul
de Istorie Naturală Sibiu

DARABAN ANDREEA - VALORI UITATE. VALORI REGĂSITE. VALORI

RETRĂITE , S.A.M. Turulung, jud. Satu Mare

DRUGHE MARINELA , LICEUL DE ARTA SIBIU- FOLCLOR MUZICAL VOCAL

DIN COMUNA BOGDAN VODA JUDETUL MARAMURES

GHIVERCEA VALERIA, COCORA MONICA - TRADITIA DANSULUI CLASIC

IN PEISAJUL CITADIN CRAIOVEAN sau PRELUDIU PENTRU...A FI , Grupul
Scolar “Ilie Murgulescu”Craiova

JITARIUC MIHAELA - „SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE!”,

Grădiniţa cu program prelungit Nr.28.Sibiu

LANGA DOINA - Obiceiuri si traditii sibiene, Gradinita nr.15 – Sibiu

MAZILU STEFAN - DIMENSIUNEA ORIGINALITÃŢII BASMULUI OŞENESC,
Grup Şcolar Ardud jud. SATU MARE

11
MOISE ION, MESTERU OLGA, DEMIAN EUGEN - LORI TRADIŢIONALE DIN
ZONA SĂLIŞTEI” Şcoala cu clasele I-VIII Nr.13 Sibiu

MUNTEANU SILVIA-ANA - EDUCATIA MUZICALA – TRADITIE, FOLCLOR,

Gradinita nr.15 Sibiu

STUPAROIU SILVIA , BALAN EMILIA, STANCU MARIANA - TRADIŢII ŞI

OBICEIURI DE MOŞ NICOLAE, Gradinita nr.37 Sibiu

STURZU CONSTANTA, ISTRATE GEORGETA, RAICU SANDA, CODREA

CORNELIA -PLAIURILE BUZOIENE – MAI APROAPE DE SUFLETUL
COPIILOR, Grădiniţa Program Normal nr.18 Buzău

TIROIU OTILIA Şcoala nr.9 PITEŞTI, ARGEŞ TIROIU MARIA Şcoala Speciala
ŞTEFĂNEŞTI, ARGEŞ - TRADIŢII SI OBICEIURI LOCALE PREZENTE ÎN
ACTIVITĂŢILE ELEVILOR

CATALAN MARIA, gradinita nr. 42 Sibiu - PROIECT DE PARTENERIAT

EDUCAŢIONAL INTERJUDEŢEAN “REDESCOPERIREA IDENTITĂŢII NAŢIONALE
PRIN COPII”

CERCI PARASCHIVA , IANOSIU IOANA, BUCURENCIU MARIA, POPA

ELENA - PROIECT EDUCAŢIONAL: „TRADIŢII ŞI OBICEIURI STRĂMOŞEŞTI”,
Grădiniţa P.P. nr. 5 Sibiu

CIOCAN VERONICA Şcoala „I. L. Caragiale ”- Constanţa, MASTACAN

PARASCHIVA Şcoala nr. 11 – Constanţa, BARBU GABRIELA Cercul de Cultură
şi civilizaţie românească, Palatului Copiilor – Constanţa
– MANIFESTAREA „OBICEIURI PASCALE TRADIŢIONALE”

COTRUTA ANA, CHERA ANA- PROIECT EDUCATIV INTERCULTURAL

INTERJUDEŢEAN ,, Copiii şi diversitatea locului natal “ , Grădiniţa nr. 5 Sibiu

MUNTEANU FLORENTA –PROIECT EDUCATIONAL CU PARTICIPARE

INTERNATIONALA „TRADITII LOCALE”, GRADINITA NR 15 SIBIU

GEAMANU ELENA , COSMA VASILE - TRADITII LOCALE, SCOALA CU CLS.

I-VIII NR 18 SIBIU

12
HANEA IOANA, OLARIU IRINA – TRADIŢII LOCALE, RELIGIOASE,
CULTURALE, GRADINITA NR 26 SIBIU

LUCACIU GABRIELA , BOGDAN ANDREEA - „ TRADITII LOCALE”

PROIECT EDUCATIONAL , Gradinita nr. 28 Sibiu

PACURARIU ADRIANA , BACA ANCA - PROIECT EDUCAŢIONAL “TRADIŢII

LOCALE”, Grădiniţa Nr.28 Sibiu, Structura şcolară Grădiniţa Nr.1 Sibiu

ARDELEAN ANA - LIMBAJUL MUZICII ROMANESTI Colegiul National

Pedagogic”Andrei Saguna” Sibiu

BRATILESCU SILVIA, POSA CORNELIA - BUCURIILE ŞI TRADIŢIILE IERNII

ÎN GRUPA “Mămăruţe”, SCOALA

STEFAN DOINA - MATERIAL AUXILIAR - Supliment educativ învăţământ preşcolar

“REVISTA PRICHINDEILOR” , Grădiniţa nr. 15 Sibiu

FLORICEL MIHAELA - ICOANE PE STICLĂ, Şcoala Primară Cărpiniş-Simeria

POP MARIANA - FOLCLORUL PE PLAIURI HUNEDORENE ,

GRÃDINIŢA: “FLOAREA SOARELUI” HUNEDOARA

DRAGOMIR ELENA Scoala cu clasele I-IV Cheia, Prahova, CHIROIU

GEORGETA Grup Scolar Maneciu, Prahova, GODEA ECATERINA S.A.M. Cerasu,
Prahova- INTERFERENTE CULTURALE SUB SEMNUL LUI IORGA
FOLCLORUL, ENCICLOPEDIE A VIETII

SAV SORINA, GABOR IOANA, ASTALUS ANICA- PROPUNERE DE PROIECT

“VALORI , TRADIŢII LA ROMÂNI” GRÃDINIŢA P.N. Nr. 5 REGHIN , Str.
GÃRII Nr. 20

ADUMITROAIE AURORA- VALORIFICAREA FOLCLORULUI IN

EDUCAREA COPILULUI PREŞCOLAR, Gradiniţa cu program prelungit nr. 29 Iaşi

ALBASTROIU IVONA- HOREZU – “CAPITALA CERAMICII ROMANESTI”

Albastroiu Ivona - Grup Scolar”Constantin Brancoveanu” –Horezu, Domiciliul: Str.
Mircea cel Batran , bl. O6, sc. C, ap12, Horezu, jud Valcea, cod 245800

ALBASTROIU MIOARA, HOANTA ANA- HOREZU- TRADIŢIE SI

CONTEMPORANEITATE, Grădiniţa de copii Horezu-Vâlcea

13
ALEXANDRESCU MIRELA, TOMA NICOLETA- EXCURSIA DIDACTICĂ-MIJLOC
EFICIENT DE CUNOAŞTERE A PATRIMONIULUI LOCAL, Şcoala cu Clasele I-VIII,
Nr.2 “ Spiru Haret”-Ţăndărei, jud. Ialomiţa

ALI LEILA- TURCO-TĂTARII ÎN SPAŢIUL DOBROGEAN, Şc. Nr. 1 NĂVODARI,

jud. Constanţa
ALMAJANU ELENA- DATINILE, OBICEIURILE ŞI TRADIŢIILE LOCALE
- MIJLOC DE FORMARE A PERSONALITĂŢII PREŞCOLARILOR -
GRĂDINIŢA NR. 4 RM. VÂLCEA

ANDRIES MARIA- ROMÂNUL , ÎN STRAIE DE SĂRBĂTOARE..., Grăd.cu progr.

Prel. Nr.12, Iaşi

ANGHELESCU MIHAELA- OBICEIURI, TRADIŢII ŞI DATINI LA ROMÂNII

DOBROGENI, Şc. Nr. 1 NĂVODARI, jud. Constanţa

ANISIE MONICA -sc.nr.56, NICA ELENA sc.nr.51 - Obiceiuri şi tradiţii de Sfintele

Paşti, Bucuresti

ARDELEAN ELISABETA, FULIAS FLORICA, CHIRIBOCEA MIHAELA,

CIRAP MARIANA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII DIN ZONA BEIUŞULUI RITUAL
RELIGIOS – INVOCAREA PLOII – DODOLOAIA –ZONA BEIUŞULUI GURANI –
PIETROASA, G.P.P. nr.1 Beius, Bihor

AVRAM LAURA- FOLCLORUL OBICEIURILOR DIN OLTENIA- OBICEIURI DE

PRIMĂVARĂ-VARĂ, Şcoala cu clasele I-VIII Ţuglui, Dolj, dom: Craiova, str. Fagaras
nr. 18, bl. D13, sc.2, ap.10, Cod postal 200158

BABA IONELA , GHEORGHE RODICA, CRISTEA EMILIA (Şc. cu cls. I-VIII

Mânzăleşti-jud. Buzău), DRENEA GEORGETA MARIA, CARAGIOIU
DRAGUTA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII PE PLAIURI BUZOIENE, Şc. „G.E.Palade”-
Buzău

BADEA RODICA G.P. N. Oraş Minier, Berevoeşti, PANA MARIA Şcoala Gămăceşti,
Berevoeşti, jud. Argeş - FOLCLORUL, APROAPE DE SUFLETUL COPILULUI

BALAN FLORINA NATALIA- FOLCLOR, TRADIŢII ŞI OBICEIURI

DIN ZONA MUSCEL, Şcoala cu clasele I-VIII, Piatra, Com. M. Kogălniceanu, jud.
Constanţa

BALAN MARIA, ILIESCU VALENTINA- OBICEIURI DE IARNĂ, Şc. Gen.

„Octavian Goga” Deva

14
BALESCU MARIANA- OBICEIURI TRADIŢIONALE DE MUNCĂ, Grădiniţa P.P.
„Traian”, Rm. Vâlcea

BARBU MARIA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE, gr.42 Sibiu

BEJENAR LAURA- TRADITII SI OBICEIURI DE PASTI SI CRACIUN IN

COMUNA DUMBRAVA, Scoala cu cls I-VIII Dumbrava, jud Timis

BERBECE IOANA- DATINI ŞI OBICEIURI CU CARE NE MÂNDRIM, Şcoala

Generală Nr.1 Urdari,judeţul Gorj

BEZNEA NICOLETA Şcoala Nr. 4, Feteşti, jud. Ialomiţa , BUCUR TANTA-

Grădiniţa Nr. 2 Feteşti, jud. Ialomiţa, SMEIANU MARCELA institutor, inspector
învăţământ preşcolar ISJ Ialomiţa, CIUCIULA ENUTA Grădiniţa Nr. 2 Feteşti, jud.
Ialomiţa - ,,BĂRĂGAN, PĂMĂNT CU FLORI…”

BICA SIMION- ,,Tradiţii locale din sud-estul României’’, Grădiniţa cu program normal
nr.3 ,,Scufiţa Roşie’’, Călăraşi

BLAGA VASILE SI ELENA - CUNOASTEREA SI VALORIFICAREA

TRADITIILOR LOCALE PRIN ACTIVITĂTI EXTRACURRICULARE, Scoala
„Stefan cel Mare”, Dancu, Bl. B1,Sc. 2, Ap. 11, Jud. Iași, Cod:707252, Jud. Iasi

BOB ELENA Sc. Gen. Simeria, CUCAILA IOANA Scoala “ Regina Maria Deva -
TRADITII SI OBICEIURI IN SATUL BANPOTOC,

BOGASIERU COSMINA- JOCURILE POPULARE ROMÂNEŞTI

JOCURILE DIN BANAT, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 4 LUGOJ, Domiciliu:
Com. Victor Vlad Delamarina, Nr. 80, Jud. Timis

BOJA DORICA, SAROLTA STATEINA - MOŞTENIREA LITERARĂ A

BĂNĂŢENILOR, Grădiniţa P.P. Nr. 5 Lugoj

BOLDEA ELENA Colegiul.National.Sportiv.”Cetate”Deva, RESIGA MANUELA

Gradinita P.N.Spini, jud.Hunedoara - TRADITIA POPULARA-LADA NOASTRA DE
ZESTRE

BONCAN RUXANDRA, DAMU IOANA- COLINDE,COLINDE..., Gradinita Nr. 16

Rm.Valcea

BORCOSI DANIELA, IVAN NATALIA - VALORIFICAREA TRADIŢIILOR SI

OBICEIURILOR ÎN ACTIVITÃŢILE EDUCATIVE CU PREŞCOLARII, Gradiniţa
P.P. Ostroveni 3 Rm. Valcea

BORDUSANU STELA Grădiniţa nr.73 – Bucureşti, BREAZU MARIA CARMEN

Grădiniţa nr. 54 Calea Ferentari nr. 96 - sectorul 5, Bucureşti

15
- ŞANSE EGALE PENTRU TOŢI COPIII PRIN EDUCAŢIA INTERCULTURALA,

BOROI FLORICA Grădiniţa „Căsuţa Poveştilor” Piteşti, OTELEA LILIANA

Grădiniţa cu Prog Prel Nr 17 Piteşti - Promovarea valorilor tradiţionale in activitatile
desfăşurate cu preşcolarii,

BRAN ANA, CAZACU MIHAELA, GHEORGHE IONUT ADRIAN,

CONSTANTINESCU MIHAELA- Traditii si obiceiuri, C.N. Mircea cel Batran ,
Rm.Valcea

BRATFALEANU RAVECA GRĂDINIŢA RAZA DE SOARE BISTRIŢA, BIRIS

GEORGETA GRĂDINIŢA RAZA DE SOARE BISTRIŢA - CǍI ŞI MODALITǍŢI
DE VALORIFICARE A FOLCLORULUI LOCAL ÎN GRǍDINIŢǍ,

BUCUR MARIOARA-BN- TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ – BUCURIA

COPIILOR, Grăd. P. P. “Căsuţa cu poveşti , str. Zimbrului nr 9, Bistriţa, Jud. Bistriţa

BUGHEANU VALERIA GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.4

CÎMPULUNG str Negru Voda nr 139, jud. Arges, TUDOSE ROXANA GRĂDINIŢA
CU PROGRAM NORMAL STÎLPENI SAT- ISTORIA ORAŞULUI CÎMPULUNG IN
ACTIVITĂŢILE DIN GRĂDINIŢĂ,

BURCHEL GETA , SCHIOPU ILEANA - TRADITII DOLJENE, GRD.CU PP.NR

3 FILIASI str N. Balcescu nr 2, jud Dolj

BURZ EMILIA- SĂRBĂTORILE NOASTRE - PUTERI ŞI MIRACOLE ALE

NATURII, Şc. Gen. Nr. 4 , str. Florilor nr.3-5, BISTRIŢA

BUTONARU LENUTA, BARBULESCU ANA-MARIA- SCURT ISTORIC AL

SATULUI 2 MAI, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII 2 MAI JUD. CONSTANŢA

BUZENCHI LUCICA- Să promovăm tradiţiile locale, Şcoala Sanatorială „Deficienţi

Motor” Loc. Techirghiol , Jud. Constanţa

CALARASU GHEORGHE- PIETRIŞ – SAT DE MEŞTERI ARTIŞTI, GRUP

ŞCOLAR INDUSTRIAL CONSTRUCŢII DE MAŞINI BALŞ ; ADRESA DE
DOMICILIU: STR. NICOLAE BĂLCESCU, NR. 4, BL. 2, SC. 1, ET.3, AP. 9, Bals,
jud. Olt

CALDARAS EMIL Şcoala Generală Nr. 8, str. Cerbului nr. 2, Hunedoara,

jud.Hunedoara, DUMITRESCU ELISABETA Şcoala Generală Nr. 2 Hunedoara -
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN ŢINUTUL PĂDURENILOR,

16
CALISTRU CRISTINA- CULTURA LA PREŞCOLARI, Grăd. P. P: “Căsuţa cu
poveşti” str. Zimbrului nr 9, Bistriţa, Jud. Bistriţa - Năsăud

CARSTEA ELENA- OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ DIN JUDEŢUL OLT, Şcoala cu cls. I-

VIII “George Poboran”, Slatina, Judeţul Olt, Adresa de domiciliu; Str. Trandafirilor, bl. 5, Sc. C,
ap. 9, Slatina, Jud. Olt, Tel. 0747418636

CATANA ANETA, VISOIU SIMONA- EDUCAREA SIMTULUI PATRIOTIC LA

PRESCOLARI, GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 4 CÎMPULUNG
ARGEŞ str Negru Voda nr 139, jud. Arges

CATAU CARMEN GRADINITA P.P. NR. 26 TIMISOARA str. Teiului nr 3, CRISAN

LAVINIA GRADINITA P.P. NR. 11 TIMISOARA - DANSUL POPULAR, PRILEJ DE
CUNOASTERE A FOLCLORULUI ROMANESC,

CAZAN FLORICA, CUC RAMONA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE DIN

ŢARA MOŢILOR, GRĂDINIŢA CU P.N. + P.P.,FLOARE DE COLŢ ’’ – Strada Horea,
nr.25/27. cod:335200, BRAD, jud. Hunedoara

CHERA MARIA GRADINITA P.N. NR. 19 TIMISOARA, BARBU FELICIA

GRADINITA P.P. NR. 26 str. Teiului nr 3, TIMISOARA - TRADITIILE POPULARE –
MODALITATI DE SOCIALIZARE A COPIILOR,

CHIRAC VIRGINIA Grădiniţa de Aplicaţie a Liceului Pedagogic,Buzau, GROZAVU

VERONICA Şcoala Generală nr. 11 str. Chiristigii nr 7, Buzău - DUPĂ OBICEIUL
STRĂMOŞILOR…..,

CHISA DOMNITA, DANEA DANIELA- REEVALUAREA TRADITIILOR

LOCALE. BISTRITA, Scoala Generală nr.4 Bistriţa, Str. Florilor nr. 3-5, BN

CHIVARAN MARIA, GRIGORE RODICA, SIMION MARIA, ANDREI

MARIANA- MLADITE DIN BARAGAN, GRADINITA CU P.P. FETESTI, jud.
Ialomita

CIOBANU TANTA, ION CORNELIA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE,

Grăd. cu P.N nr.269, Strada C-tin Miculescu 12, Bucuresti 5, 050174, Bucureşti

CIOCAN EUGENIA, TURCEAC LILIANA- EDUCAŢIA COPIILOR

PREŞCOLARI PRIVIND PĂSTRAREA, VALORIFICAREA ŞI PROMOVAREA
OBICEIURILOR ŞI

17
TRADIŢIILOR LOCALE, GR. CU P.P. NR.8, Strada Berzei nr 1, DOROHOI,
JUD.BOTOŞANI

CIOCAN VERONICA- PROGRAMĂ DE CURS OPŢIONAL „TRADIŢIE

POPULARĂ ŞI SPIRITUALITATE CREŞTINĂ LA ROMÂNI”, Şcoala „I. L.
Caragiale” – str.Corbului nr.2a, Constanţa, jud Constanta

CODREA MARICUTA- TRADIŢII SI OBICEIURI - VALORI ALE SATULUI

ROMÂNESC, Grădiniţa Salva, jud Bistrita Nasaud

COJOCARU CLAUDIA educatoare Grădiniţa Nr 7 Roşiorii de Vede, BANICA

MARIANA educatoare Grădiniţa Nr.1 , Strada Mihai Eminescu nr 19, Oras - Rosiorii de
vede, judetul Teleorman - OBICEIURI SI TRADIŢII LOCALE,

COMAN DORIAN- Micul Paris – BUCUREŞTIUL – un oraş ciudat şi încântător,

Şcoala Nr. 307, strada Luncsoara, Nr. 17, Sector 2, Bucureşti

CONEA ILEANA Şcoala generală Nr. 5 “Lucian Blaga” Bistriţa, DREPTATE LUCIA
Şcoala Generală Nr.1 Bv. Independentei nr.46, Bistriţa, jud Bistrita Nasaud -
SĂRBĂTORILE DE IARNA PE MELEAGURI BISTRIŢENE,

CORBEANU ALEXANDRA Colegiul Naţional “Ion Minulescu”, str. Basarabilor nr.

33, Slatina, Olt, VELCEA LAVINIA Şcoala “Constantin Brâncoveanu”, Slatina, Olt -
SLATINA – CETATE DE SCAUN, VECHI CENTRU ADMINISTRATIV,

CORUI SORINA- FOLCLORUL ROMANESC – VALOARE CULTURALA A

POPORULUI NOSTRU, GRADINITA P.P. NR. 1 Strada Piata Florilor nr. 1bis
HUNEDOARA, jud. HD

COSAC MAGDALENA, DLUJANSCHI CARMEN- DRAGOSTEA PENTRU

TRADIŢII ŞI LOCUL NATAL LA PREŞCOLARI, GRĂDINIŢA CU PROGRAM
PRELUNGIT NR. 4 CÎMPULUNG str Negru Voda nr 139, jud. Arges

COSTOIU DIANA- OBICEIURILE TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI DIN JUDEŢUL

HUNEDOARA, Şcoala Generală Cls. I-IV Spini, jud. Hunedoara

CRACIUN NICOLITA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE ÎN SERBĂRILE

ELEVILOR, ŞCOALA “ANTON PANN” Rm.Vâlcea

18
CRAIOVEANU SIMONA Scoala nr.80 Calea Dudesti 191, Sector 3, Bucuresti,
ACHIM MARIA Scoala nr.80 Bucuresti sector 3- OBICEIURI LEGATE DE
MUNCILE VERII SI PRIMAVERII,

CRISAN TODORA, MOISUC CORNELIA, IODI RODICA-

“MARAMUREŞ ŢARĂ VECHE CU OAMENI FĂRĂ PERECHE”,
Grădiniţa cu program prelungit nr. 7 Strada Unirii 7, Sighetu Marmatiei,
435500, Maramureş

CRISTESCU MIHAELA- COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC DIN ZONA SLATINA,

Şcoala ,,Constantin Brâncoveanu” Strada Plevnei 7, Slatina, 230058, jud.Olt

ARDELEANU CRISTINA - PĂSTRAREA ŞI PROMOVAREA TRADIŢIILOR

POPULARE PRIN INTERMEDIUL ŞCOLII, Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 7 STR.
PROGRESULUI NR. 6, cod. 320135 – RESITA, JUD. CARAS-SEVERIN

CRIVAT GABRIELA Grădiniţa Nr. 1 Videle, Jud. Teleorman , CRIVAT

GEORGIANA Şcoala Nr. 2 Videle, Jud. Teleorman - FOLCLORUL – BOGǍŢIE
NEPREŢUITǍ DE COMORI,

CSILLAG-FARKAS ILEANA- OBICEIURI DE NUNTĂ LA ŞIEU, Şcoala de Arte şi

Meserii Şieu Jud. Bistriţa – Năsăud, loc. Sieu, nr.321 H, cod. 427290, jud Bistrita Nasaud

CUMPENASU ILEANA, PETRACHE VICENTIA- OBICEIURI SI TRADITII IN

ZONA MUSCELULUI, Scoala Nr .11 “Mihai Eminescu”Pitesti, Strada Tineretului, Nr.4,
Piteşti, Argeş

CURCA IULIA- Satul vrancean – izvor nesecat de traditii, Scoala de Arte si Meserii
Homocea, Judetul Vrancea

CVASA FLORINA SC. CU CLASELR I-VII NR.6 TIMISOARA, OPRE DANIELA

SC. CU CLASELR I-VII NR. 21 TIMISOARA Bd Barnutiu Simion, Nr. 9, cod 300133 ,
Timisoara , jud. Timis BALARIE LUMINITA SC. CU CLASELR I-VII NR. 21
TIMISOARA - NUNTA IN BANAT,

DAICI LAVINIA- PORTUL ŞI TRADIŢIILE OLTENEŞTI-VALORI CULTURALE

NAŢIONALE, Grădiniţa Nr. 43, Craiova, adresa de contact: Şchiopu Sorina –Elena,
str.C-tin Brâncoveanu, Nr. 79, Bl.60A, Sc 2, Ap 2, Loc. Craiova, Jud. Dolj, Cod 200233

19
DAN ANA, MIHAIU ANTONETA- DANSURILE POPULARE ŞI ŞEZĂTOAREA
- MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A TRADIŢIILOR LOCALE, G.P.P. Nr. 3
Sebeş, jud Alba

DANCIU ANA- Biserica Ortodoxă şi naţiunea română azi, C.N. “Ştefan Velovan”
Craiova, Adresa: Str. Traian Gheorghiu, nr. 9, Bl. 117 B, sc. 2, ap. 10, Cartier
Craioviţa Nouă, Craiova

DASCALU LUMINITA Şcoala Nr. 7 Str. Horia,Cloşca şi Crişan, Nr.7, Piteşti, Piteşti.
Jud. Argeş, BONCOI DANIELA Şcoala Nr.3,,Nanu Muscel”, Câmpulung-
Muscel,jud.Argeş -
Descoperirea locului natal Câmpulung-Muscel, vatră de istorie, cultură şi civilizaţie -
Activitatea transdisciplinară -

DANILA ANA , RAUCA NASTASIA - MODALITĂŢI DE PROMOVARE A

VALORILOR CREŞTINE, Şc. Gen. Artemiu Publiu Alexi, Loc. Sîngeorz-Băi Judeţul
Bistriţa-Năsăud

DEMIAN REGINA Tg. Lapus, 435600, MM, P-ta Eroilor, 3/5- PORTUL POPULAR ŞI
OBICEIURI DIN ,,ŢARA LĂPUŞULUI”, Grupul Şcolar, Tg. Lăpuş, Jud. Maramureş

DESZO ALINA G.P.P.”FLOARE-DE COLT”-BRAD Strada Horea, nr.25/27.

cod:335200, BRAD, jud. Hunedoara, FURDEAN MIHAELA G.P.P.”FLOARE-DE
COLT”-BRAD, NEGOITA ADRIANA G.P.P. NR. 2- HAŢEG - OBICEIURI
TRADIŢIONALE “CREDINŢE ŞI PRACTICI LEGATE DE ANUL AGRICOL
ÎNTÂLNITE ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA”,

DIACONESCU EMILIA- OBICEIURI DE NUNTĂ DIN COMUNA GÂRCOV,

JUDEŢUL OLT, Şcoala cu cls.I-VIII George Poboran, Slatina
Adresa de domiciliu: Str.Trandafirilor, bloc 5, sc.C, ap.9, Slatina, Telefon : 0746202606

DICU MARIANA- LOCUL NATAL – CASA MEA, ŞCOALA GENERALĂ NR. 5,

BRAŞOV, str. Dr. I. Cantacuzino, nr. 3, BV

DICULESCU RIBANA- COLINDATUL – TRADITIE SI OBICEI, Şcoala cu clasele I-

VIII Olanu, judeţul Vâlcea

DINCA MARIANA, MIJACHE CAMELIA, STANCULESCU IULIA-

EDUCATIA RELIGIOASA INTRE NECESITATE SI POSIBILITATE, GRADINITA
NR.55 “FLOAREA SOARELUI”.BUCURESTI str. Margeanului 81, sector 5

20
DINCA VALENTINA- Valenţele formative ale cunoaşterii elementelor de istorie locală,
Şcoala nr. 16 Strada Brestei 240, Craiova, jud. Dolj

DINCULESCU MARIA, RUIU ROXANA- MĂNĂSTIREA DINTR-UN LEMN

LEGENDĂ ŞI CREDINŢĂ, Grădiniţa P.P. Nord 2, Râmnicu Vâlcea , Adresa: Str. Matei
Basarab nr32, Bl 110, Sc A, Ap 4, Rm Vâlcea, Jud. Vâlcea, roxielen@yahoo.com

CIORTAN ELENA, profesor biologie, OLTEANU MARIA , profesor biologie,

CHIRTOACA MARIANA, profesor romana, Colegiul National Dinicu Golescu
Str. Negru Voda, nr 66 Campulung, Judetul Arges 115100 - ZONA MUSCEL-PORT SI
OBICEIURI LOCALE,

DOANA RADA- COSTUMUL POPULAR FEMEIESC DIN COMUNA

STOICĂNEŞTI, JUDEŢUL OLT, Şcoala cu cls. I-VIII “George Poboran”, Slatina,
Judeţul Olt , Adresa de domiciliu: B-dul Nicolae Titulescu, bl 49, sc. A, ap.17, Tel.
0349/401934

DOBRE EUGENIA, SIMON RODICA, FUNDEANU VERONICA, TUDOR GICA

- TRADIŢIILE LOCALE IALOMIŢENE, G.P.P. FETEŞTI, jud, . Ialomita

DOBRICA MANUELA Grăd. NR. 2, IONEŞTI, DOBRICA VALERIA ŞCOALA CU

CLASELE I-IV FIŞCĂLIA, LAZAR RAMONA MARIA Gr.FIŞCĂLIA- IONEŞTI,
VÂLCEA, TESUICA LAURA GEORGIANA Grăd. FIŞCĂLIA – IONEŞTI -
TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE POPULARE
ÎN ACTIVITATEA CU PREŞCOLARII,

DOBRICA MANUELA- DANSURI POPULARE- activităţi opţionale-, GRĂDINIŢA

NR. 2, IONEŞTI, JUDEŢ VÂLCEA

DOBRICA VALERIA- FOLCLORUL - DATORIE ŞI NECESITATE ÎN ACTUL

EDUCAŢIONAL, ŞCOALA CU CLASELE I-IV FIŞCĂLIA, COMUNA IONEŞTI,
JUDEŢ VÂLCEA

DOICARU IOANA- CTITORII MĂNĂSTIRII COŞUNA-BUCOVĂŢUL VECHI,

Grădiniţa Nr. 3 TR N BALCESCU NR 2, Filiaşi, jud. Dolj

DORNEANU VASILE- TRADIŢII ŞI OBICEIURI SPECIFICE ZONEI PIPIRIGULUI,

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII „ION CREANGĂ” PIPIRIG COMUNA PIPIRIG,
JUDEŢUL NEAMŢ

DRAGOMIR EMILIA- Sc. Cu clasele I-VIII Slimnic”Serbarile folclorice”

21
 DRAGOMIR VALERICA- TRADITIILE POPULARE – MODALITATE DE
SOCIALIZARE A COPIILOR, Gradinita cu Program Normal nr.4 Strada Constantin
Dobrescu Arges, Nr. 4 , PITESTI

DRAGOSTE FELICIA- ARCĂNEAUA, Grăd. P. P. „Căsuţa cu poveşti” str. Zimbrului,

Nr. 15, Bistriţa, Jud. Bistriţa – Năsăud

DRUMESI ADRIANA Liceul Industrial Băbeni, jud. Vâlcea, TANASESCU MARIA

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Băbeni, jud. Vâlcea - INCURSIUNE ÎN
TRADIŢIILE CIOBANILOR BĂBENARI,

DUCAI SORIN- OBICEIURI, TRADIŢII ŞI PAGINI DE FOLCLOR DE PE VALEA

NADĂŞULUI, JUD. CLUJ, Şcoala Suceagu, jud. Cluj

DUGAIASIU CASTELIA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE!, ŞCOALA CU

CLASELE I -VIII UNIREA JUDEŢUL DOLJ soralexcast@yahoo.com

DUMITRACHE DICA GRADINITA NR. 1. NANOV, SISU MIHAELA

GRADINITA NR. 2. NANOV , jud. Teleorman - OBICEIURI SI TRADITII,

DUMITRASCU IRINA- Datini de Crăciun, Educ. Dumitraşcu Irina, Grădiniţa cu

Program Normal Bogea, com Almaj, jud. Dolj

DUMITRASCU SILVIA- “SA PROMOVAM TRADITIILE LOCALE”, GRADINITA

FRATOSTITA, LOCALITATEA FILIASI, JUDETUL DOLJ

DUMITRU ANASTASIA Liceul Teoretic ,,L. Blaga”, Constanţa, Bdul 1 Mai nr. 101,
GABRIELA BARBU coordonatorul cerculului de Cultura şi Civilizaţie românescă din
cadrul Clubului elevilor, Constanţa - SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL „TRADIŢII
LOCALE”

DUMITRU CARMEN, CAZAN MANUELA- ŞCOALA, LĂCAŞ DE PASTRARE A

TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI, Şcoala 195, Bucureşti Str LUNCA BRADULUI NR 2,
sector 3

DUMITRU MADALINA LAURA Grădiniţa cu program prelungit „Lumea copiilor”,

Tg-Jiu, MIHOCI IOANA Grădiniţa cu program prelungit „Lumea copiilor”, Tg-Jiu -
OBICEIURI ŞI TRADIŢII GORJENEŞTI,

22
DUTU GABRIELA, MIUTA EMALUELA- Serbările preşcolarilor, prilej de reamintire
a tradiţiilor si obiceiurilor populare, G.P.P. Nord 2 Râmnicu Vâlcea , Strada Constantin
Brancusi nr. 1

EDU RODICA- PROMOVAREA VALORILOR TRADIŢIONALE LA VÂRSTA

PREŞCOLARĂ, GRĂDINIŢA P.N. NR.26, IAŞI Str. Hlincea nr. 7, cod: 700716

ENACHE LILIANA Str. Izvorului nr. 64, Bl.DR.32,Ap.38,Sc.B,Et.IV-

Constanţa,cod.900365, GROZAVU ADRIANA, GEORGESCU ELENA- „UN
PELERINAJ DE SUFLET”-CONSTANTA-SAMBATA DE SUS-TUR-RETUR „PE
URMELE MARTIRILOR BRÂNCOVENI ŞI A MARILOR NOŞTRI VOIEVOZI”,
Şcoala cu clasele nr.23 I-VIII C-tin Brâncoveanu Constanţa

FACILA ADRIANA-MIRELA Str. Dornei, nr.1A, ap.8, Focsani, judet Vrancea, cod
620162- VRANCEA, VATRĂ DE LEGENDĂ, Grădiniţa Garoafa, judeţ Vrancea

FILIPESCU ELENA Inspector specialitate I.Ş.J.Botosani, POPA SILVIA- CUM ÎI

ÎNVĂŢĂM PE COPII SĂ CUNOASCĂ OBICEIURILE ŞI TRADIŢILE POPULARE
LOCALE , G. P.N. nr.5 Botoşani Aleea Rapsodiei nr 8

FIRCAK C-TA Şcoala Generală „Octavian Goga” Deva Cartierul Bejan 8, RANTA
MARIANA MONICA Şcoala Generală cu clasele I – VIII Călan - TRADIŢII ŞI
OBICEIURI DE PE VALEA STREIULUI ŞI DIN ŢARA HAŢEGULUI

FLOREA ALINA- TRADIŢIE – FOLCLOR – EDUCAŢIE,

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 3 LUGOJ str.Stefan cel Mare nr. 7

FARCAŞ GICUŢA -ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 31 BRAŞOV , FARCAŞ

RODICA -ŞCOALA CU CLASELE I-VIII TELIU –VALE
- FOLCLORUL COPIILOR -

FLOREA NICIOLETA-ADRIANA- COSTUMUL POPULAR DIN ZONA

ETNOGRAFICĂ DOLJ, Colegiul Naţional „Ştefan Velovan” Craiova Strada
Amaradia 72, Craiova, 200170.

FLORICA EMILIA, SANDU MONICA-ADRIANA- DESPRE FOLCLOR,

TRADIŢII CREŞTINE ŞI ARTĂ POPULARĂ, Grăd. cu P.P. Sud, Rm. Valcea, pers. de
contact Ispir Iuliana, str, Campului, nr. 38, Rm. Vacea, jud. VL

FODOR DOINA , ELEZAU ADRIANA- Importanţa păstrării şi transmiterii tradiţiilor

populare în activităţile cu preşcolarii, Grădiniţa Nr.18 Botoşani Bulevardul Mihai
Eminescu nr 72

GAGIU ALINA Şcoala cu clasele I-VIII „ George Poboran”, Slatina, PIRVU IOANA
Colegiul Naţional „Ion Minulescu” Strada Basarabilor, Nr. 33, Slatina - VARIETATEA

23
ZONALĂ ÎN UNITATEA MORFOLOGICĂ SPECIFICĂ COSTUMULUI POPULAR
ROMÂNESC DIN ZONA OLTULUI,

GAGIU RUXANDRA, APOSTOL ELENA- PORTUL ŞI OBICEIURI

LOCALE, Şcoala cu cls I-IV Buneşti Nr 1,Com Mălureni , Jud Argeş

GAMAN DOINA, SPINU ELENA- CREDINTE, MITURI ŞI TRADIŢII

TELEORMANENE, Liceul Teoretic „Marin Preda” Turnu – Măgurele, str. Cetatea
Turnului nr. 7, Teleorman

GEORGESCU ION- SCURT STUDIU MONOGRAFIC ASUPRA COMUNEI

PANELIMON DIN JUDETUL CONSTANTA, SCOALA DE ARTE SI MESERII ,
PANTELIMON JUDETUL CONSTANTA

GHENCEA MARIA Şc.Nr.1 “Carol I” , Curtea de Argeş, IORGA ELENA Şc.Nr.5

“Armand Călinescu” strada Negru Voda, Nr. 76 , Curtea de Argeş - Sărbătorile de
primăvară-obiceiuri şi tradiţii,

GHEORGHE CIMPU ŞC. GEN. CARMEN SYLVA PETROŞANI Str. Independenţei,

nr 37, cod 332058, VASILE GORAN ŞC. GEN. CARMEN SYLVA PETROŞANI -
PRACTICI ŞI OBICEIURI PĂSTOREŞTI ALE MOMÂRLANILOR DIN VALEA
JIULUI,

GHERGHINOIU MIHAELA Şcoala cu cls.I-VIII nr.13 Strada NICHITA STANESCU

nr. 2 RM.VÂLCEA, DRAGOMIR GABRIELA Grădiniţa cu P.N. nr.9 RM.VÂLCEA -
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PESTE AN ÎN VÂLCEA,

GHIDARCEA ELENA- DIN ISTORIA MĂNĂSTIRII GURA MOTRULUI, Grădiniţa

Valea Fântânilor, Comuna Braloştiţa, jud. Dolj

GIRLEANU MARIA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI, Grădiniţa nr.1

Filiaşi, str.Gării, jud. Dolj

GOLE SILVIA – Gradinita nr.33 Sibiu, „ROLUL EDUCAŢIEI RELIGIOASE DIN

GRÃDINIŢÃ ÎN REALIZAREA PROFILULUI MORAL-CIVIC AL COPILULUI”

GRIGORE NICOLETA, BADARAU DOINA, VASILE MARIANA- TRADITIILE

ROMANILOR VAZUTE PRIN OCHII COPIILOR, GRADINITA NR. 178, Strada Iancu
Jianu 26, BUCURESTI, SECTOR 5

HEGHES CORINA- OBICEIURI ŞI DATINI DIN JUDEŢUL ALBA, Scoala cu clasele

I-VIII, Sinpaul, Jud. Cluj

24
HINOVEANU CALINA Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti,Craiova strada Stirbei Voda
nr. 5, cod 200352, Craiova, Dolj, HINOVEANU IULIANA Şcoala cu clasele I-VIII nr.
16,Craiova - CREDINŢE ŞI PRACTICI
LA ÎNCEPUTUL NOULUI AN AGRAR ÎN OLTENIA,

HIRSEU LAURA- DE LA SAMHAIN ŞI SÂMEDRU, LA HALLOWEEN

- TRADIŢII - , Grup Şcolar “Horea”, STR PRELUNG. NR 8, Deva

HOTNOG LUCIA- MONOGRAFIA SATULUI VÃLENI – JUDEŢUL VASLUI,

GRÃDINIŢA VÃLENI COMUNA VÃLENI COD 737565 JUDEŢUL VASLUI TEL.
0335/407471 ADRESA DIN VASLUI STR. AVRAM IANCU, BL. 332, SC.A, AP. 17
COD 730186

HRITUC CAMELIA- MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A INTERESULUI

PENTRU CUNOAŞTEREA VALORILOR ŞI DATINILOR ROMÂNEŞTI LA
PREŞCOLARI, Grădiniţa Nr. 8 Botoşani Strada Savenilor nr. 131

IANC GEORGETA, MITIU LAVINIA- OBICEIURI DE IARNǍ DIN

“ŢARA MOŢILOR”, Grădiniţa P.P.+P.N. “Floare de Colţ” Brad Strada
Horea, nr.25/27. cod:335200, BRAD, jud. Hunedoara

IANOŞ MARINELA – LUIZA- EDUCAŢIA MORAL – RELIGIOASĂ ÎN

GRĂDINIŢĂ , Grădiniţa nr. 168 Şoseaua Viilor nr. 99, sector 5, Bucureşti
Email: ianosluiza@yahoo.com

ILIE DANIELA - TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DIN JUDEŢUL OLT,

Şcoala cu cls. I-VIII „George Poboran”, Slatina, Jud. Olt Adresa de domiciliu: Str.
Trandafirilor, bl.5, sc. C, ap. 9, Slatina, Judeţul Olt Tel. 0740011383

ILIE MARIANA DORINA- TRADITII SI OBICEIURI POPULARE IN DOLJ,

SCOALA CU CLS I-VIII BRALOSTITA DOLJ

ILIESCU ELENA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI LOCALE MUSCELENE, Grădiniţa

nr.13 Str. Dumitru Alimanisteanu, Nr. 11, cod 115100 Câmpulung, judeţul Argeş

ION FLORINA- SA CUNOASTEM SI SA IUBIM ORASUL NATAL CU

TRADITIILE SALE, Scoala Nr. 50 “Maica Domnului”cu grupe de prescolari
Bucuresti STR ION MAIORESCU NR 32 SECT 2

ION LEPADATU NICOLETA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI ARGEŞENE

FOCUL LUI SUMEDRU, G.P.N. NR. 1 BRADU JUD. ARGEŞ

IONASCU ROUTA, OPREA ELENA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI OLTENEŞTI,

GRĂDINIŢA NR.38 – CRAIOVA

25
IONITA-NICULESCU MIHAELA, COICA ILEANA- Comuna Polovragi - studiu
monografic, COLEGIUL COMERCIAL “VIRGIL MADGEARU” Strada Tudor
Vladimirescu 124, Targu Jiu, 210234 TIRGU JIU, Gorj

IOSIFESCU CONSTANTA Şcoala „Regina Maria” Curtea de Argeş, BALASOIU

TUDORITA G.P.P Nr.3 Curtea de Argeş Strada Bd Republicii, Nr. 129, Arges - CUM
SĂ FACEM CUNOSCUTE COPIILOR TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE POPULARE,

ISPIR IULIANA FLORENTINA (domiciliu: str. Campului, nr.38, Ramnicu Valcea,

VL)Grăd. cu P.P. Sud, Rm. Vâlcea , MIHAILESCU MARIA-ALINA, Grăd. cu P.P. N.
Bălcescu, Rm. Vâlcea, ENACHESCU DANIELA Liceul Matei Basarab, Rm. Vâlcea -
VÂLCEA – JUDEŢ VECHI ŞI NOU, IZVOR AL TRADIŢIILOR STRĂBUNE,
PĂSTRATE ŞI TRANSMISE ÎNCĂ DE LA CEA MAI FRAGEDĂ VÂRSTĂ,

ISTRATE GEORGETA, RAICU SANDA, STURZU C-TA, CODREA CORNELIA

PLAIURILE BUZOIENE – MAI APROAPE DE SUFLETUL COPIILOR, Grădiniţa
Program Normal nr.18 Strada Cart Brosteni , Buzău, jud Buzau

JOLDIS MARIA, PLESA CLAUDIA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE

IARNĂ DE PE VALEA CRIŞULUI ALB, GRĂDINIŢA P.N.+P.P. ,,
FLOARE DE COLŢ’’ BRAD JUD. HUNEDOARA Strada Horea,
nr.25/27. cod:335200, BRAD, jud. Hunedoara

JUNGHEATU MARIA- BISTRIŢA - DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ,

GRĂDINIŢA NR 3 strada Plăieşului, nr.41, BISTRIŢA

KISS ANA Grădiniţa Nr. 15 Bistriţa, PUI ANAMARIA Şcoala cu clasele: I –VIII Nr. 1
Sibiu - LITERATURA POPULARA – SPRIJIN IN FORMAREA PERSONALITATII
COPIILOR,

LASCAU RODICA - DANSUL POPULAR-AMBASADORUL FOLCLORULUI

ROMANIEI IN LUME, SCOALA GENERALA “SPIRU HARET”
PETROSANI, JUD.HUNEDOARA , la adresa: Stroe Valentina, str.Constructorul, bl.1A,
sc.1, ap.7, 332030, PETROSANI, jud/HUNEDOARA

LAZAR RAMONA MARIA - TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE POPULARE

ÎN ACTIVITATEA CU PREŞCOLARII, Gr.FIŞCĂLIA- IONEŞTI, VÂLCEA

26
LEACH RAMONA, MICU LUMINITA - TRADIŢII ŞI OBICEIURI
LEGATE DE SĂRBĂTORILE CREŞTINE DE PESTE AN DIN ŢARA
ZARANDULUI, Grădiniţa ,,Floare de Colţ”-Brad Strada Horea, nr.25/27.
cod:335200, BRAD, jud. Hunedoara

LEFTER DANIELA, BRANZA CECILIA- „SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE

LOCALE ”, GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.6 “ ELENA FARAGO ”
VASLUI

LEGENDI CLARA, ARDELEAN RODICA-“LA COLINDAT, TRADIŢIE DE

NEUITAT” Proiect socio-educativ local, Grădiniţa P.P.nr.2 Haţeg STR BISERICILOR
19, HD

LEONTE VOICHITA- Obiceiuri de înmormântare ale ţinutului năsăudean, Şc.Gen.Nr.1

Ilva-Mică , Jud.Bistriţa-Năsăud

LEPARAU MARIANA- PORTUL ŞI OBICEIURILE MUSCELENE, Şcoala Generală

cu clasele I-VIII Livezeni-Stâlpeni, Argeş

LEU CARMINA IRINA- ZILELE MUNICIPIULUI CRAIOVA MARIN SORESCU -

PERSONALITATE MARCANTA A REGIUNII OLTENIA-, Grupul Şcolar “Horia
Vintilă” Segarcea, Dolj

LEU VALENTINA- EDUCAŢIA INTERCULTURALǍ “PREOCUPAREA

CADRELOR DIDACTICE PENTRU PǍSTRAREA ŞI TRANSMITEREA
TRADIŢIILOR”, Grădiniţa cu P.P. nr. 13 Huşi, jud. Vaslui

LEUCIAN DIANA FELICIA- Portul popular, obiceiuri şi tradiţii din satul Ţebea,
Şcoala Primară Ţebea jud. Hunedoara

LIE ELENA- MUSCELUL ŞI OBICEIURILE LOCALE REDESCOPERITE ŞI

PROMOVATE PRIN ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE CU PREŞCOLARII, Grădiniţa
cu Program Normal Nr. 3, CÂMPULUNG MUSCEL, Jud. ARGEŞ

LODROMAN CODRUTA, MINDROC NICOLETA- INVITAŢIE ÎN ŢARA

MOŢILOR, Şcoala cu clasele I-VIII « Ion Agârbiceanu » Alba Iulia Strada Vasile Goldis
10 A, Alba Iulia, 510007.

27
LORINT FLORICA, MOCANU MARICELA- PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ŞI
OBICEIURILOR STRĂBUNE, Grădiniţa P.P. 5 Lugoj STR CEAHLAU 21

LUCA ALINA SILVIA- MEŞTERI POPULARI IN ZONA BISTRIŢEI ŞI A

NĂSĂUDULUI, Şcoala Generală ’’Avram Iancu’’ – Bistriţa , Bulevardul 1
Decembrie, nr.27-29, tel.0263213728 , Judeţul Bistriţa – Năsăud.

LUCA MARIA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PE VALEA ŞIEULUI, Grădiniţa cu

Program normal DOMNEŞTI, JUD. BISTRIŢA – NĂSĂUD

LUNGU GABRIELA, CIUCU ALINA- TRADIŢIA POPULARĂ OLTENEASCĂ,

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 4 –CARACAL, OLT

LUNGU LILIANA- PORTUL ŞI OBICEIURI DE IARNĂ ÎN TELEORMAN,

GRĂDINIŢA NR.6,ALEXANDRIA STR 1907 NR 45

MACIUCA IOANA- OBICEIURI SI TRADITII LA ROMANI , GRADINITA CU P.N.

NR.1 FILIASI , Dolj

MALDAIANU NICULINA Grădiniţa cu P.N. nr. 11 Alexandria Strada C-tin

Brancoveanu nr 56, Teleorman, TELEA DORINA Inspector Inv. Prep. I.S.J. Teleorman,
CERNAT TEODOTA Grădiniţa cu P.N. nr. 11 Alexandria, VOICU NICULINA
Grădiniţa cu P.N. nr. 11 Alexandria - SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE

MARIA MAGDALENA- FOLCLORUL,TRADIŢIILE ŞI CULTURA

ROMÂNEASCĂ-TERITORII FĂRĂ GRANIŢĂ, Colegiul Naţional “Ioniţă Asan” ,
Caracal STR.N.TITULESCU NR.39

MARINESCU VIORICA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII FOLCLORICE -MODALITĂŢI

DE EDUCARE A COPIILOR PREŞCOLARI-, Grădiniţa de copii nr. 1 Videle,
Teleorman

MARTA CORNELIA- VALORIFICAREA TRADITIILOR LOCALE,

Grădinita cu Program Normal Zdrapti Judetul Hunedoara

MATACHESCU RAVECA- SĂ CUNOAŞTEM, SĂ RESPECTĂM ŞI SĂ

PROMOVĂM VALORILE TRADIŢIONALE !, ŞCOALA NR. 1 „CAROL I”
CURTEA DE ARGEŞ strada Armand Calinescu, Nr. 6

28
MATEI LAVINIA- NUNTA TARANEASCA, Gradinita cu program prelungit
Lechinta,jud.Bistrita-Nasaud

MATEI MIOARA, VODITA ANCA, CERNAIANU LENUTA- SERBARE

CÂMPENESCĂ LA GRADINIŢĂ, Gradinita nr. 273 Strada Valea lui Mihai 1, Bucuresti
6, 061751

MESTERIUC GRATIELA- TRADITII SI OBICEIURI PATRAUCENE TRANSPUSE

IN INVATAMANTUL PRESCOLAR, G.P.N. PĂTĂUŢI, SUCEAVA

MIHAESCU GABRIELA str.Carpati, Bl.B2, sc2, ap13, et3, telefon 0727838131,

Corabia, jud. Olt - COMORILE ASCUNSE ALE JUDETULUI OLT, Colegiul Naţional
Al.I.Cuza

MIHUTA-BAZAVAN GEORGETA- PERMANENŢA CREAŢIEI POPULARE

VÂLCENE Şcoala cu cls I-VIII " Anton Pann" Rm. Vâlcea

MIRCEA IOANA- TRADITII SI OBICEIURI POPULARE IN SARBATORILE

PRESCOLARILOR TELEORMANENI, GRADINITA Nr.11, ALEXANDRIA Strada C-
tin Brancoveanu nr 56

MITROFAN MARIA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE ÎN SERBĂRILE

PREŞCOLARILOR, Grădiniţa Nr. 11 Botoşani STR. MAXIM GORKI NR. 6

MITRULESCU VERONICA Adresa domiciliu: Str. Nicolae Iorga nr. 112, Bl. A63, p.
27 , Craiova cod 200008, Judetul Dolj, - Mărturii ale tradiţiei populare româneşti,
Grădiniţa “Pinocchio” Craiova

MOISE LEONTINA- “Tradiţii si perspective in cultura viţei de vie si fabricarea

vinului”, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentara Terezianum Sibiu

MOLDOVAN ADRIANA- DIN FRUMUSEŢILE ŢĂRII LĂPUŞULUI, Grupul Şcolar

Târgu Lăpuş Jud.Maramureş

MOLDOVAN LIANA MONICA- OBICEIURI ÎN CADRUL RITURILOR DE

TRECERE – CICLUL INDIVIDUAL , Grăd. P. N. nr.9, Strada Crinilor nr 4,
Bistriţa, Jud. Bistriţa - Năsăud

29
MOLNAR LENUTA - PREŞCOLARII ÎN LUMEA TEZAURULUI CULTURAL,
GRĂD. P. N. nr. 15 Strada Zimbrului nr 19, BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA – NĂSĂUD

MUNTEANU ALUNITA Grup Şcolar Forestier, POPESCU MINODORA Grup

Şcolar Forestier, PANTUROIU GHEORGHE Şcoala Nr. 4 „Mircea cel Bătrân”Curtea
de Argeş strada Banu Maracine, Nr. 3 - STILUL POPULAR ROMÂNESC

NAGY ETELKA, MARTIN LUCRETIA- Familia tradiţională în Valea Jiului,

Grădiniţa P.N.+P.P. Nr.1, Localitatea: Vulcan, Judeţul :Hunedoara

NASUI GAVRILA- POTENŢIALUL TURISTIC AL MICROREGIUNII VIŞEU,

Şcoala cu clasele I-VIII, Vişeu de Jos, Maramureş

NEACSU OLTEA Adresa Str.Ion Creanga nr.3 sc.B ap.11,

Lugoj, Jud. Timis,cod 305500, - Valorificarea obiceiurilor bănăţene în cadrul Cercului de
folclor, Şcoala cu clasele I-VIII nr.4 Lugoj,

NICA DORINA Şcoala cu clasele I-VIII Fratoştiţa, Dolj, CARSTEA GEORGETA

Şcoala cu clasele I-VIII Işalniţa, Dolj - TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN OLTENIA

NICOLAE VERONICA - TRADIŢII CULTURALE MEHEDINŢENE, Grădiniţa 20

Drobeta-Turnu-Severin Judeţul Mehedinţi V.Maracineanu 1

NICULESCU GEORGETA, ROSIU ELENA - BINELE ŞI BELŞUGUL SE

REGĂSESC ÎN TOATE COLINDELE NOASTRE, Grădiniţa cu P.P. Ostroveni nr. 2,
Rm. Vâlcea,

NICULESCU MIOARA - FARMECUL SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ ŞI PORTUL

MUSCELEAN, Grădiniţa nr. 13, Câmpulung, judeţul Argeş, Strada Dumitru
Alimanisteanu, Nr. 11

NITESCU ALINA- TRADIŢII DIN ZONA BASCOV – ARGEŞ, Şcoala cu clasele I-

VIII Bascov, jud. Dolj

NOVACOVICI GEROGETA Şcoala cu clasele I-VIII NR:7 “Sfânta Maria” Timişoara,

HATEGAN MIRELA Grădiniţa P.P. NR. 26 Timişoara strada Teiului nr. 3 -
OBICEIURI ŞI TRADIŢII SPECIFICE CRĂCIUNULUI,

30
OBOROCEANU C-TIN, NECHITA GHE-RADU- PORTUL POPULAR, DATINI ŞI
OBICEIURI DE IARNĂ DIN MINIZONA ETNOFOLCLORICĂ – CORNI
JUD. BOTOŞANI, Şcoala cu clasele I – VIII "Octav Băncilă"
Com. Corni, Jud. Botoşani

OBOROCIANU EUGENIA- OBICEIURILE SI TRADITIILE POPULARE-

PROMOVAREA SI PASTRAREA LOR PESTE ANI, GRADINITA NR.11,BOTOSANI

OPRESCU DIANA- “Sa promovam traditiile locale”, Scoala Badulesti, Comuna

Micesti, Judetul Arges

ORASEL DOINA, ENACHE VERONICA, GALAN LILIANA- PROMOVAREA

VALORILOR TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI PRIN PROGRAMUL SOCRATES,
Grădiniţa nr. 59 Asociaţia Misionară Catolică Italiană Craiova

PANA FLOAREA, HOARTA DORINA- CULTURA, ISTORIA,

PRINCIPIILE TRADIŢIONALE ROMANEŞTI IN CONTEXTUL
ACTUAL, O DATORIE PENTRU DASCĂLI, Grădiniţa 242, sector 5,
Bucureşti

PANAITESCU MARIA Şcoala nr. 195, Bucureşti, PANAITESCU ANDREEA

LAURA Grădiniţa nr. 232, Bucureşti - SIMBOLURILE VEGETALE ÎN COLINDE,

PASCA ADRIANA - TRADIŢIILE DE CRĂCIUN DIN ALBA, Colegiul Naţional

“David Prodan”Cugir-Alba

PASCA EUGENIA- Tradiţiile folclorice ale copiilor, Univ. De Arte „G. Enescu” – Iaşi
Director DPPD

PATRAS TATIANA, MACIUCA MARINELA, CAZAN DANIELA- Traditia

Vicleimului in zona Munteniei, Gradinita nr. 34, sector 5, Bucuresti

PATRU MARIANA- Portul Calafat – Legenda, istorie, adevar, Scoala Smârdan- Dolj

PAUNESCU EMILIA G.P.P. Nord II, Rm.Vâlcea, OHII MARIA G.P.N. Goranu, Rm.
Vîlcea - VALORIFICAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR LOCALE ÎN
ACTIVITATEA DIDACTICĂ,

PAVEL MADALINA- NUNTA – PARTE INTEGRANTĂ A FOLCLORULUI ŞI A

VIEŢII, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 13 Craiova

31
PEPU FLORICA- DATINI SI OBICEIURI DIN SEZATORILE DE IARNA, SC .cu
cls. I-VIII Nr 24, Timisoara

PERHINSCHI VIORICA-SIMONA- Folclorul – sursă de inspiraţie şi de promovare a

valorilor, Şcoala cu clasele I- VIII “Niculae Popinceanu” Mihoveni, Suceava, Jud.
Suceava

PETCOF ANA, DRAGOMIROIU DELIA- VALORIFICAREA TRADITIILOR SI

OBICEIURILOR IN ACTIVITATEA DIDACTICA FOLCLORUL COPIILOR, Grădiniţa
cu P.P. nr.1, Rm.Vâlcea

PETIC-BATRIN GEORGIANA - BINECREDINCIOSUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL

MARE ŞI SFÂNT, Şc. Gen. „ Mihai Eminescu” , Arad

PETRASCHIEVICI ROXANA MARIA Şcoala Nr. 162 Bucuresti, VILCAN

VIORICA Grădiniţa Nr. 11 Alexandria, BULUMAC TUDORINA Grădiniţa Nr. 11
Alexandria - Să promovăm tradiţile locale,

PETRESCU ADRIANA- MOMÂRLANII, URMAŞII DACILOR, Liceul de

Informatică Petroşani, jud. Hunedoara

PIERSECA MARIANA, NEGOITA ELENA - PORTUL ŞI OBICEIURILE LOCALE.

COSTUMUL POPULAR DIN ZONA OLTENIEI, Grădiniţa PP Ostroveni III Rm. Vâlcea

PIRVU FLORICA- ŞEZĂTOARE ÎN ŢARA LOVIŞTEI, G.P.P Nord II, Rm. Vâlcea,

POP ALEXANDRINA- OAMENI ŞI LOCURI DIN BISTRIŢA NĂSĂUD, GRĂD.

P.P. „CĂSUŢA CU POVEŞTI”, BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA – NĂSĂUD

POP ANUTA, DANILA DORINA- MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A

TRADIŢIILOR LOCALE LA CICLUL PRIMAR, Şc. Gen. „ Artemiu Publiu Alexi „
Loc. Sîngeorz-Băi, Jud. Bistriţa-Năsăud

POP DOINA- PRIN CUNOAŞTEREA ŞI RESPECTAREA VALORILOR

AUTOHTONE DEVENIM MAI ROMÂNI , MAI EUROPENI, Şc. Gen. Nr. 4 Bistriţa

POP MARIA, POTING ALINA- Traditii si obiceiuri, Gradinita P.P.Nr.48 Timisoara

32
POP MARIANA- FOLCLORUL PE PLAIURI HUNEDORENE , GRÃDINIŢA:
“FLOAREA SOARELUI” HUNEDOARA

POPA MIOARA- VRANCEA - ADEVĂR , MIT ŞI TRADIŢII, Şcoala „ ION

BASGAN” – FOCŞANI

POPA MIRELA –ILEANA- GRUPUL VOCAL FOLCLORIC, Gradinita cu PN nr.1

Filiasi

POPESCU LARISA- Obiceiuri şi tradiţii în România, Şc. Rotunda, Corbeni

POPESCU LAURA, SEBE GINA, GAINESCU AURORA- NU UITA CĂ EŞTI

ROMÂN, Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 185 BUCUREŞTI

POPESCU MARILENA- HOREZU – LEAGĂN AL CERAMICII TRADITIONALE

ROMÂNESTI, Grup Scolar “Constantin Brâncoveanu”, Horezu,Vâlcea

POPESCU MARIOARA, ZAMFIROIU ANETA- Traditii locale in Dobrogea,

Gr.Topraisar

PREDA NICOLETA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII LA ROMÂNI, Şcoala cu Clasele I-

VIII „Elena Doamna” Ploieşti

PUIU VALENTINA, STEFAN MARIA - TRADIŢII: PLUGUŞORUL, Şcoala cu cls I-

VIII Albeştii de Argeş

PURCAR NORETA Şc. Gen. Nr. 4 BISTRIŢA, BOB LENUTA Şc. Gen. Nr. 4
BISTRIŢA - OBICEI AGRAR DE PRIMĂVARĂ - „ÎNSTRUŢATUL SAU
ÎMPĂNATUL BOULUI”, Adresa: str. Andrei Mureşanu, bl. 9 sc. A. apart. 10, tel. 0740
825278 Bistriţa, jud. Bistriţa – Năsăud, e-mail : purcarnoreta@yhoo.com

RADOI STEFANIA- Portul popular în zona Argeşului şi Muscelului, Gradiniţa cu

program prelungit nr.7, Piteşti, Argeş

RADOSLAV ILEANA- OBICEIURI ŞI TRADIŢII LOCALE, Grădiniţa 20 Drobeta-

Turnu-Severin Judeţul Mehedinţi , Domiciliul: Bd Splai Mihai Viteazul Nr. 7, Bl. 3,
Sc.1, Ap.1. Drobeta-Turnu-Severin, Judeţul Mehedinţi
,

RADU ELENA- TRADITII SI OBICEIURI , Sc.Nr.88 Mihai Viteazul, sect 3 Bucuresti

33
RADU SILVIA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE, Educatoare Grădiniţa
nr.1Videle Judeţul Teleorman

RAICA OLGA- NUNTA LA PĂDURENI, COLEGIUL ECONOMIC,,EMANUIL

GOJDU” HUNEDOARA

RETEVOESCU STELA, VILVOIU ELENA- „ Valori şi simboluri în care se regăsesc

copiii şi oamenii de pe meleaguri argeşene „ , ŞCOALA NR. 7 PITEŞTI, JUD. ARGEŞ

RISTOIU GEORGETA Şcoala cu clasele I-VIII Sînpaul, judeţul Cluj , CRAMBA

ELENA Şcoala cu clasele I-VIII Cîmpeni, judeţul Alba - SATUL VALEA
LARGĂ, JUDEŢUL ALBA,

ROSOGA ANTONETA DOINA- CREAŢIA POPULARĂ OLTENEASCĂ ŞI

ROMÂNEASCĂ, ŞC. GEN. NR. 1 POIANA, TURBUREA, GORJ

ROSU MITINA, CONSTANTIN VIORETA- TURNU-MĂGURELE –O PRIVIRE

SPRE TRECUT, Liceul Teoretic ,,Marin Preda”Turnu-Măgurele
Constantin Vioreta : str. Vlad Tepes, Bl. M1, Sc. A, et.3, ap.9 ,145200-Turnu-
Magurele, Teleorman, Telefon: 0740099646

RUMEGA ALINA- Turn de apărare (donjon, secolul XIV) Oraşul Ciacova

SAMFIRA ELEONORA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA OLTENI, Filiaşi Grădiniţa

nr.1 ,str.Gării Nr.telefon:0721267777

SAS IOAN Şcoala Generală nr. 4, Bistriţa, jud. Bistriţa – Năsăud , SAS MARIA Şcoala
Generală „Ştefan cel Mare”- VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE ISTORIE
LOCALĂ ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV LA CLASELE PRIMARE,

SAVA MARIA- TREPTE SPRE CER, TREPTE SPRE BUCOVINA, G.P.N.CORNU

LUNCII , JUD.SUCEAVA

SCHIOPU SORINA Gr.Nr .43,Craiova , STEFANESCU OLIMPIA Gr. Nr. 40,

Craiova - PARTENERIATELE EDUCAŢIONALE-MIJLOC DE PROMOVARE A
VALORILOR TRADIŢIONALE,

SERBANESCU CHIREATA, CHIRITA ALEXANDRINA- TRADIŢII ŞI

OBICEIURI DIN ZONA ARGEŞULUI, Gr.cu P.P.Nr.2,Curtea de Argeş

34
SETU SANDA Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.24, Timişoara, COSEI OANA
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 26, Timişoara - CUNOAŞTEREA OBİCEİURİLOR
Şİ A TRADİŢİİLOR POPULARE LOCALE,

SILION NICOLETA, BAITANU LIDIA- Activitati cu prescolarii in sensul

redescoperirii si promovarii valorilor traditionale, Gradinita P.P. Nr 29 Iasi

SIMICIUC ELENA, BALOSU ELENA, IVAN STELA- TRADIŢII LOCALE,

Gradinita O.P.nr.45 Constanta

SIRBU MARIOARA- TRADITIILE POPULARE – MODALITATE DE

SOCIALIZARE A COPIILOR, ŞCOALA CU CLS. I-VIII BRALOŞTIŢA-
GRĂDINIŢA SCHITU - DOLJ

SLIAM AURELIA- PORTUL POPULAR ŞI OBICEIURI LĂPUŞENE, Grupul Şcolar

Târgu Lăpuş

SLUJITORU LUCIANA- DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DIN OLTENIA, Şc.cu

cls. I-VIII „George Poboran”, Slatina , Olt

SOMOIAG LUCIA- Traditii si obiceiuri populare buzoiene, Gradinita cu Program Normal nr.
18 Buzau

SONEA ELENA- FERESTRE SPRE VEŞNICIE - activităţi cu elevii în sensul

redescoperirii şi promovării valorilor tradiţionale, ŞCOALA „ION SIMIONESCU” IAŞI
Strada Hatman Şendrea nr. 15, Bloc L2A, scara B, parter, ap. 1, Telefon: 0332/801919,
0742/959352

STANCIU IOANA- TRADITII DOBROGENE SCOALA ROMANEASCA –

PASTRATOR AL TRADITIILOR POPULARE, GRADINITA STELUTELE MARII
CONSTANTA

STOINEL MIRELA Liceul Teoretic” Traian Lalescu “ Orsova, STOLOJESCU

LUMINITA Liceul Teoretic” Traian Lalescu “ Orsova - ORSOVA-GRANITA DE
TIMPURI SI TRADITII,

STROE VALENTINA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DIN VALEA JIULUI

35
PIŢĂRĂII, Şcoala Generală „SPIRU HARET” Petroşani / Hunedoara

TANASE ALINA- Bradul si darurile ,

TANEA MIRELA, IONESCU DANIELA- Tradiţii în şcoala vâlceană, Colegiul

Naţional „Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea

TANTA CIOBANU Strada Cobadin , nr.5, bl.P14, sc. 1, etaj 8, ap. 25, sector 5,
Bucuresti, ION CORNELIA Strada Bârca, nr.6, bl.M190, sc.1, etaj 4, ap. 23, sector 5,
Bucuresti- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE,

TEGA GABRIELA- PORT ŞI FRUMUSEŢE ÎN BANAT, ŞCOALA CU CLASELE I-

VIII NR. 3 LUGOJ

TENDEA CAMELIA- Ocupaţii tradiţionale din comuna Baia de Criş, Şcoala

Generală ,,Horea, Cloşca şi Crişan” Brad jud. Hunedoara

TEODOREANU ELENA, SORA VALENTINA- OBICEIURILE TRADIŢIONALE,

REZULTAT ŞI OGLINDĂ A MUNCII CREATOARE A STRĂMOŞILOR, Şc. Liviu
Rebreanu Mioveni - Argeş

TESUICA LAURA GEORGIANA- VALORIFICAREA TRADIŢIILOR ŞI

OBICEIURILOR LOCALE ÎN ACTIVITATEA CU PREŞCOLARII, GRĂDINIŢA
FIŞCĂLIA – IONEŞTI, JUDEŢ VÂLCEA

TOMASIAN ILEANA, INCULET ANISOARA- MONOGRAFIA ORASULUI

OVIDIU, ŞCOALA NR. 2 OVIDIU CONSTANŢA

TOMESCU CRISTINA- Obiceiuri de sărbători, C.N.”Tudor Vladimirescu” Tg.-

Jiu,Gorj

TRANDAFIR FILOFTEIA- TRADIŢII ŞI DATINI LA ROMANI - UTILIZAREA

LOR ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV , Şcoala cu clasele I-VIII
Drăgoeşti, judeţul Vâlcea

TROSCOT DOMNICA Grădiniţa nr.3, Roşiori-de-Vede-Teleorman , PARPALA

IOANA Grădiniţa nr.3 Roşiori-de-Vede-Teleorman, VLADUT MARIA Grădiniţa nr.6
Roşiori-de-vede-Teleorman - DANSUL ŞI COSTUMUL POPULAR, TRADIŢIE ŞI
FRUMUSEŢE,

36
TUCAN NICOLITA- OBICEIURI DI TRADITII LA ROMANI, Gr. P.N. Nr 14- Rm.
Valcea

TURCULET LENUTA - SA PROMOVAM TRADITIILE LOCALE,

GRADINITA NR. 50 - BRAILA

URZICEANU FLORICICA, CALIN RODICA- ELEMENTELOR DE ISTORIE

LOCALĂ, Şcoala cu clasele I-VIII, Nr.2, “Constantin Gerotă”, Calafat

VALEA MARIA LUCIA- PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR

POPULARE LA COPIII DE VÂRSTĂ PREŞCOLARĂ , Grăd. P.P. “Căsuţa cu poveşti”
Bistriţa, jud. Bistriţa - Năsăud

VASILCOIU RAMONA, PAUN AURORA- Obiceiuri si tradiţii la români, Şcoala I-

VIII nr.16 Craiova

VASILE ANA- OBICEIUL NUNŢII ÎN ZONA CÂMPIEI BOIANULUI, Şcoala cu

clasele I-VIII „George Poboran”,, Slatina Adresa de domiciliu: Str. Textilistului, Nr. 14,
Bl G7, Sc. B, Ap 11, Slatina Telefon: 0728057172 / 0349408516 Mail:
vasile_2005ro@yahoo.com

VASILE IULIA ANCUTA- ISTORIA DE LÂNGĂ NOI, Şcoala nr. 4 ,, Mihai

Eminescu “ Giurgiu

VASILESCU CORNELIA GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „MICUL

PRINŢ” PITESTI, BUTE MARIA GRUPUL ŞCOLAR „ASTRA” PITESTI -
VALENŢELE FORMATIVE ŞI EDUCATIVE A DANSULUI POPOULAR LA
VÂRSTA PREŞCOLARĂ,

VASILESCU FLOAREA- OLTUL – RÂU EUROPEAN, Grădiniţa cu Program Normal

Nr. 17 Rm. Vâlcea

VASILESCU MIHAELA- PORTUL ŞI OBICEIURILE DIN LOCALITATEA

DRAGOSLAVELE, Colegiul Naţional Dinicu Golescu Câmpulung-Argeş

37
VASILICA GAZDAC- MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE SPECIFICE SALVEI,
GRĂDINIŢA SALVA, JUDEŢUL BISTRIŢA – NĂSĂUD, STR.G. COSBUC, NR.408,
SALVA COD 427255, BISTRITA - NASAUD

VERGU ELENA- FRUMUSEŢEA ŞI MESAJUL COLINDELOR LA ROMÂNI,

Gradiniţa nr. 16 Rm Vâlcea

VESA ANI-ELISABET, BOHALTEANU IONICA, ISPAS DOINA - Formarea

sentimentelor patriotice prin promovarea valorilor tradiţionale ,
Instituţia: Şcoala nr. 22, I.C.Brătianu, Constanţa

VIERU LIDIA- TRADIŢII BUCOVINENE IN VĂLENI, JUDEŢUL VASLUI, Şcoala

de Arte şi Meserii, Văleni

VILAE FLORI- LUMINITA ŞC. CU CLASELE I-VIII NR. 7 ALEXANDRIA,

CRISTICI VALERIA ŞC. CU CLS. I-VIII « MIHAI VITEAZUL » ALEXANDRIA -
TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE ÎN TELEORMAN

VLASCEANU MARIA CARMEN- OBICEIURI DE ANUL NOU, Şcoala cu clasele I

– VIII Bascov

VODITA IONELA CRISTINA- SA PROMOVAM TRADITIILE LOCALE,

SCOALACU CLASELE I-VIII FRATOSTITA, LOCALITATEA FILIASI, JUDETUL
DOLJ

ZAHARIA LUCICA- NUNTA LA ROMÂNI – NEGREŞTI, VASLUI, Şcoala cu

clasele I-VIII „Mihai David” Negreşti, jud. Vaslui

ZAHARIA MARIA, VASILE ALINA CARMEN - SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE

LOCALE, GRADINITA NR.269 BUCURESTI

ZAVOIANU NICOLAE ŞCOALA GENERALA POLOVRAGI JUD. GORJ, ZAVOI

MARIA GRADINIŢA NR.12 RM. VÂLCEA - POLOVRAGI – ISTORIE SI
PREZENT,

BERENDET ELENA – MANASTIREA COZIA

38
DOBRINOIU ELENA - COMPLEXUL MUZEAL MALDARESTI

CIULIN ANA– MANASTIREA BISTRITA

MIHAI CATALINA- MANASTIREA FRASINEI

TUCA MARIA DAMIANA- MUZEUL SATULUI VALCEAN BUJORENI

STOIAN EVA – Liceul J. L. Calderon, Timişoara

Adresa: Moşniţa Veche nr. 354 A, jud. Timiş; Cod poştal: 307287

ANDRIESCU VIORICA- Tradiţii şi obiceiuri la români, Grădiniţa nr.21 Botoşani

ANGELA DUMITRESCU, MANUELA PLOSCAR- PROMOVAREA VALORILOR

TRADIŢIONALE LOCALE PRIN INTERMEDIUL METODEI PROIECTELOR
TEMATICE LA VÂRSTELE TIMPURII, Grădiniţa P. P. nr. 3 Timişoara

APAVALOAE MARIA, HATHAZI ILEANA- VALORIFICAREA SPECIFICULUI

ISTORIEI LOCALE ÎN ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE,
GRĂDINIŢA cu P.P. NR. 6 BISTRIŢA

APOSTICA SILVIA, COSMA LENUTA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI

VRÂNCENEŞTI, Grădiniţa nr. 16 Focşani, jud. Vrancea

ASIMINOAEI MARIA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ, Şcoala Nr. 14 „

Ştefan cel Mare ” Botoşani

AURELIA TANASE G.P.P.NR.7 SLATINA,OLT, URLAN CATALINA G.P.N.

NEGRENI,OLT - “DRAGU MI-I PORTUL SI JOCUL !”,

AVADANII ADRIANA Grădiniţa nr. 21 Botoşani, AXINTE NECULAI Şcoala cu

clasele I-VIII Brehueşti - VREDNICI DE MĂRIA SA (ŞTEFAN CEL MARE)
PROIECT INTERDISCIPLINAR DE COLABORARE/ PARTENERIAT,

39
BALUTA MIHAELA - „SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE”, Grădiniţa PP
Nord III Rm. Vâlcea

BARBACIORU CARMEN, GENERALU FLORENTINA, STANCU MARILENA-

PROIECT IN CADRUL PROGRAMULUI EDUCATIONAL UNESCO
“DESCOPERA-TI ORASUL", GRADINITA NR. 185 SECTOR 5 BUCURESTI

BARBONI ELENA, HAULICA DOINA- ,,GRAI ŞI SUFLET ROMÂNESC”

PARTENERIAT EDUCAŢIONAL CULTURAL, Grădiniţia „Floarea Soarelui” Tel.
0723 991 350

BUCUR MARIOARA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE!

OBICEIURI LOCALE BRAŞOVENE, Şcoala Generală nr.31 Braşov

BURDUJOC GABRIELA Gradiniţa Nr. 19 -Botoşani , HUTU DOINITA Gradiniţa

Nr.6 -Botoşani - PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL – FORMĂ DE PĂSTRARE ŞI
VALORIFICARE A TRADIŢIILOR POPULARE,

BUTONARU LENUTA, NEAGU SILVIA, DIACONU DANIELA, BARBULESCU

ANA-MARIA- PROIECTUL PENTRU INVATAMANTUL RURAL-PROGRAMUL
DE GRANTURI SCOALA- COMUNITATE, Scoala cu clasele I-VIII loc.2 Mai, jud.
Constanta

CARPIUC VERONICA, CARPIUC ANGELA- Modalităţi de cunoaştere a tradiţiilor

şi obiceiurilor de iarnă în grădiniţă, G.P.N. „Roboţel” – Păltinoasa, Suceava
TEL. 0746.194.174

CHICHISAN LAURA- ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE CU PREŞCOLARII ÎN

SENSUL REDESCOPERIRII ŞI PROMOVĂRII VALORILOR TRADIŢIONALE,
Grădiniţa cu program prelungit nr.1 Zalău

CHIRA LIVIA-VIORICA- “TRADIŢII, MEŞTEŞUGURI SI CREDINŢE

POPULARE”, ŞCOALA “IULIU HAŢIEGANU”, CLUJ-NAPOCA

CHIRIAC FRUSINA- “ SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE - BRĂILA DE

IERI, BRĂILA DE ASTĂZI ! ”, Grădiniţa de copii nr.11, Brăila

40
CIAUSU ELENA inspector de specialiatate Inspectoratul Scolar Municipiul Bucureşti,
SPINEANU ELENA director Gradiniţa Nr. 64 “Floare de Colţ” Bucureşti, MARIN
ELENA educatoare Gradiniţa Nr. 64 “Floare de Colţ” Bucureşti - “OBICEIURI SI
TRADITII ROMANESTI”,

CIOBANU TINCA, POENARU ELENA- ROLUL FORMATIV AL ÎNVĂŢĂRII

ELEMENTELOR DE ISTORIE LOCALĂ, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2
“Constantin Gerotă” Calafat

CONSTANTINESCU FILOFTEIA-“LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE!” –

PARTENERIAT CU BISERICA, GRĂDINIŢA CU P.P. SUD RM. VÂLCEA

CORNELIA JALBA Dir. Grădiniţa 166 Bucureşti, STEFANIA ANTONOVICI Dir.

Grădiniţa 207 Bucureşti, GABRIELA OLARU – educatoare Grădiniţa 207 Bucureşti
FLORI VOICA– Dir. Grădiniţa 8 Bucureşti, ANCA LIANA TANCU- VALORI,
TRADIŢII LA ROMÂNI PROIECT EDUCAŢIONAL,

CRACIUN ANCUTA, BERENDE ELENA- „ŞCOALA DE DUPĂ –AMIAZĂ”

Subproiect derulat prin P.I.R, GRUP ŞCOLAR „LIVIU REBREANU” MAIERU

CRAESCU CERCILIA- PORTUL ŞI OBICEIURILE LOCALE GĂLĂŢENE,

Grădiniţa „Alba ca zăpada” Galaţi

CRISAN LEONTINA, DIOSAN MARIA- PROGRAM CULTURAL, Grădiniţa cu

p.p.nr.8, Câmpia Turzii

CUC ELENA-MIHAELA Profesor psiholog, BORGOVAN CORINA Grădiniţa cu

p.p. nr. 8, Câmpia Turzii, jud. Cluj, Profesor psihopedagog NEGREA ANCA-
VALENTINA, Şcoala cu clasele I-VIII, Crăciunelul de Jos, jud. Alba
- PROGRAM CULTURAL,

CUCEU LUMINITA-MARIA, SIMIONESE ANA-FLOAREA-,,DIN VIAŢA

SATULUI” PROIECT TEMATIC, ŞC. ,,TIBERIU MORARIU”
SALVA JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD

Inspector scolar de specialitate, ISJ Timis DAN SILVIA , RUDMILA LUCHICI

Gradinita PP 23, Timisoara - PROIECT EDUCATIONAL INTERNATIONAL
DESFASURAT IN PARTENERIAT Interculturalitatea din Banat
“ Simtim la fel in orice limba vorbim”

41
DANES MARIANA- TRADIŢIILE LOCALE – POARTĂ DESCHISĂ SPRE
EUROPA, GRĂDINIŢA TRAIAN, RM. VÂLCEA

FAGADAR CRISANDA- PROIECT EDUCAŢIONAL „OBICEIURI ŞI TRADIŢII

CULTURALE DIN OLTENIA” – ŞCOALA NR. 2 POIANA MARE-
DOLJ

FAGADAR MARIA- TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI, Grădiniţa „Sfânta

Maria” Turda

GHEORGHIU ANA Grădiniţa cu P.P. nr. 18 Turda , CHIM CORNELIA Grădiniţa cu

P.P. nr. 20 Turda - PROIECT EDUCAŢIONAL „DIN LADA DE ZESTRE A BUNICII”,

GHERGHESCU LUCIAN Scoala cu clasele I-VIII- Ciocani, GHERGHESCU

JENICA Scoala Crang- Ciocani - PROIECT EDUCATIONAL “TRADIŢIE SI
CULTURA DE LA O GENERAŢIE LA ALTA”

GRIGORE SILVIA Grădiniţa cu program prelungit nr. 17 - Piteşti, SOARE

CLEOFILA Grădiniţa Vrăneşti – Argeş - ACTIVITĂŢI DE FAMILIARIZARE A
PREŞCOLARILOR CU EVENIMENTE ISTORICE IMPORTANTE,

HURDUC GINA- PROGRAMĂ ACTIVITATE OPŢIONALĂ “TRADIŢII ŞI

OBICEIURI LA ROMÂNI”, Grădiniţa Nr. 14-Galaţi

HURGOIU LUMINITA ŞCOALA „ANDREI ŞAGUNA” DEVA, JUDEŢUL

HUNEDOARA, CUIBUS CODRUTA ŞCOALA „ANDREI ŞAGUNA” DEVA,
JUDEŢUL HUNEDOARA, MARTIN AURELIA ŞCOALA „ANDREI ŞAGUNA”
DEVA, JUDEŢUL HUNEDOARA, MIHET AMALIA ŞCOALA „ANDREI
ŞAGUNA” DEVA, JUDEŢUL HUNEDOARA, MUNTEANU DANIELA ŞCOALA
„ANDREI ŞAGUNA” DEVA, JUDEŢUL HUNEDOARA – PROTOCOL DE
PARTENERIAT „POPORUL ROMÂN, IZVOR DE CULTURĂ”

IACOB MARIA - PROMOVAREA TRADIŢIILOR LOCALE PRIN CURSUL

OPŢIONAL “ARTA POPULARĂ , TRADIŢII ŞI OBICEIURI TRANSILVĂNENE”,
Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu”,Cluj-Napoca

LINUL CRINA- OBICEIURI SI TRADITII LOCALE, SC. GEN.”TIBERIU

MORARIU”SALVA NR.TEL.0743185402

LINUL CRINA GRADINITA SALVA, BRANISTEANU RODICA INSP. DE

SPECIALITATE, CHIRA EMILIANA INSP. DE SPECIALITATE, COSTEA IOAN-

42
INSP. EDUCATIV - PROIECT EDUCATIONAL « TRADITII
UITATE »PARTENERIAT INTRE SCOALA GENERALA « TIBERIU MORARU » SI
MUZEUL VITICULTURII SI POMICULTURII GOLESTI

LUPSAN CATALINA- PROIECT EDUCAŢIONAL : „TRADIŢII ŞI OBICEIURI

LOCALE”, SC.GEN. „A.P.ALEXI” SANGEORZ-BAI

MAICAN NINA- TURNU MĂGURELE – IERI ŞI AZI, Grădiniţa nr.5 Turnu

Măgurele

MARIN ELENA- PROIECT TEMATIC “ PORTUL POPULAR

BUCOVINEAN”,G.P.N. “Licuricii” Salcea,Judetul Suceava Str.Curtea Domneasca nr 4
bl 7sc C ap 1 loc.Suceava chiocsi@yahoo.com(foaie de varsamant.Cod 8130601-11-
07,sucurs.Suceava

MARTIN LAURA, MARCU DANIELA- PARTENERIAT EDUCAŢIONAL,

Grădiniţa cu program prelungit nr. 2 Iaşi

MATACHE GHERGHINA - Proiectul–metodǎ activǎ de studiere a tradiţiilor şi

obiceiurilor românilor Sǎrbǎtorile de iarnǎ , Şcoala Nr.2 ,,I.H.Rǎdulescu”,Urziceni –
Ialomiţa

MINDROC NICOLETA, LODROMAN CODRUTA- PROIECT DE ACTIVITATE

EXTRACURRICULARĂ “CÂNTEC, JOC ŞI VOIE BUNĂ”, ŞCOALA CU CLASELE
I-VIII „ION AGÂRBICEANU”
ALBA IULIA

MITU CAMELIA, SECOSAN NICOLETA- E ZIUA ŢĂRII MELE!, GRĂDINIŢA

P.P. 23

MURARIU CRISTINA- EDUCAŢIE PENTRU CULTURĂ

CREATIVITATE ETNO – CULTURALĂ ÎN COSTUMUL POPULAR BĂNĂŢEAN ,
Lic. Pedagogic C.D. Loga Caransebeş

MUTU CORINA- IMAGINE, IDENTITATE, CULTURĂ – COSTUMUL ETNIC ÎN

BANAT - Proiect educaţional, Liceul de Arte Plastice Timişoara , România

43
NEAMT ZLATINCA- PERENITATEA CULTURII POPULARE BĂNĂŢENE – DE
LA „IERI” LA „AZI” ŞCOALA CU CLASELE I-VIII GHIRODA / TIMIŞ

NERGES ELENA Grădiniţa cu P.N. Nr.1 Câmpia Turzii, BUNGARDEAN MARIA

Grădiniţa cu P.N. Urca
- PROIECT CULTURAL „SATUL ROMÂNESC, VATRA STRĂMOŞEASCĂ”,

ONOFRAS VIORICA- TRADIŢII ŞI CREDINTE MILENARE, Gradiniţa cu program

prelungit nr. 2 Iaşi

ONOGEA IOAN Şcoala cu cls. I-VIII Nr.13 Rm. Vâlcea , ONOGEA MIOARA Şcoala
cu cls. I-VIII Goranu- Rm Vâlcea - SATUL – VATRA STABUNA DE CULTURA,

PIRVULESCU RODICA- Proiect educational - Educatia crestin-ortodoxa a scolarului

mic -Sarbatoarea Craciunului, comuna Stoilesti, Jud.Valcea

PISTOL MADALINA- Sunt român şi-mi pare bine!, Grădiniţa nr.168 Sector 5
Bucureşti

PLESA LIVIA, MARIAN ZAMFIRA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE,

Grădiniţa cu P.P.Nr.10 Zalău, jud.SĂLAJ

POP VIORICA- SĂRBĂTORILE DE IARNĂ Datini şi obiceiuri din Maramureş ,

GRĂDINIŢA NR. 25 BAIA MARE

RADESCU CRISTINA, SOACA TATIANA- PROIECT-EDUCATIA TIMPURIE

PENTRU VALORI ,,TRADITII SI OBICEIURI STRAMOSESTI”, GRUP SCOLAR
IND. BAIA DE FIER

REVESZ MIHAELA- PROIECT TEMATIC - PORTUL POPULAR OLTENESC

SEMEN ELENA Şcoala Gheorghe Mârzescu ,Iaşi, IVANUTA GABRIELA Şcoala

cu cls.l-Vlll,Larga-Jijia,com.Movileni - Parteneriat educaţional :comunicare/
relaţionare la nivelul comunităţii,

SIMON FELICIA, STANCA FAGADAR- PROIECT TEMATIC- TRADIŢII ŞI

OBICEIURI ROMÂNEŞTI, Gradinita nr. 18 Turda

44
SINESCU ELENA - TRADIŢII ŞI OBICEIURI STRĂMOŞEŞTI , ŞCOALA CU
CLASELE I-VIII NR.7, SECTOR 1, BUCUREŞTI

SOUCA VALENTINA, SABOU FELICIA- SATUL ÎN SĂRBĂTOARE,

GRADINITA ,,VOINICEL”, ZALĂU, SĂLAJ

SPORIS MARIA- Ţara loviştei – Colţ de rai, Grădiniţa nr. 4 Rm. Vâlcea

STAMENOVSKI C-TA- TRADIŢII SI OBICEIURI CULTIVATE ÎN GRĂDINIŢĂ,

GRĂDINIŢA CU P.P. NR. 5, CÂMPIA – TURZII, CLUJ

STEFAN RAMONA- TRADITII SI OBICEIURI POPULARE D EPE MELEAGURI

OLTENESTI, gradinita nr. 15 Craiova.

STOICA FLORICA, CHIRIBES-GHERASIM CRISTINA- EDUCAŢIA PRIN

CUNOAŞTEREA MEŞTEŞUGURILOR, OBICEIURILOR ŞI TRADIŢIILOR
POPULARE – MIJLOC DE INTEGRARE SOCIO – PROFESIONALĂ A ELEVILOR
DEFICIENŢI DE AUZ – “EDMOT-POP”, Şcoala pentru Deficienţi de Auz nr. 2 “Sfânta
Maria” – Bucureşti

STRAUT MARIA - PROIECT EDUCAŢIONAL ,, TRADIŢII ŞI CREDINŢE

ROMÂNEŞTI ”, ŞCOALA GENERALĂ ,,MIRCEA SÂNTIMBREANU” BRAD-
HUNEDOARA

SUFANA DANUT- PARTENERIATUL – MIJLOC DE RELANSARE A

TRADIŢIILOR LOCALE ÎN MEDIUL RURAL, Şc.Gen. Băiţa, jud. Hunedoara

UJOC MARIA Şcoala cu clasele I-VIII Roşia, BOGDAN FLORINA Şcoala cu clasele
I-IV, Sălişte de Beiuş, com. Budureasa, SABAU-IRIMIE ALINA MARIOARA GPP
„Nicolae Bolcaş”, Beiuş “SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE!

ALEXANDRU CARMEN- DATINI, OBICEIURI, TRADITII , Grădiniţa P.N. nr. 25,

Iaşi

ANTON CRISTINA : EDUCAŢIA PENTRU RECEPTAREA VALORILOR

CULTURALE; S. 08 ”Ioan Slavici”, Oradea

AVRAM IULIA : JOCURI CU ELEMENTE DIN FOLCLORUL COPIILOR -

CREAREA BUNEI DISPOZIŢII LA PREŞCOLARI ; GRĂD. P.P. „CĂSUŢA CU
POVEŞTI”, BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA - NĂSĂUD

45
BABUS CARMEN : Mărturii. Mărturisiri; Şc. Generală nr.56

BERCEA FLORICA : ACTIVITǍŢILE EXTRACURRICULARE – MIJLOC DE

PǍSTRARE ŞI PROMOVARE A TRADIŢIILOR LOCALE
“ SǍRBǍTORILE DE IARNǍ ÎN DOLJ “
Şcoala cu Clasele I-VIII, Nr.16 -Craiova

BICA ANDRA (Scoala cu clasele I-IV Nr. 12, Rm. Valcea), BARBA CAMELIA
(Scoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Rm. Valcea) : TRADITII SI OBICEIURI POPULARE IN
SERBARILE SCOLARILOR

BIRIESCU TEREZIA : CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE LA

PĂSTRAREA TRADIŢIILOR LOCALE; Grădiniţa P.P. Nr. 2 Lugoj

BOGDAN DORINA, BEJAN ADRIANA: DATINI SI OBICEIURI LA ROMANI

Gradinita nr. 201 “Clopotel”

BLAGA AURICA: DATINI, TRADIŢII, OBICEIURI CLUJENE; Grupul Şcolar de

Chimie Industrială „Terapia”, Cluj- Napoca

BOZDOG IOANA: DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN ŞI ANU NOU ÎN ŢARA

LOVIŞTEI; Grădiniţa Nr. 16, Râmnicu Vâlcea

BOSONEA GEORGETA: Izvorul neamului meu e ţăranul roman; Grădiniţa cu P.P.

nr.1 Cozia, Rm. Vâlcea

BRESFELEANU MARIA: “CULTURA LA PREŞCOLARI”; Bistriţa, jud. Bistriţa –

Năsăud; Grăd. P.P.“Căsuţa cu poveşti”

BUCATARIU RICA (Şcoala “George Coşbuc”, Iaşi), CHIRILA VIORICA

( Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 27, Iaşi): ION CREANGĂ - o viaţă închinată
copiilor şi copilăriei

BUCUR MARIOARA- SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE LOCALE! OBICEIURI

LOCALE BRAŞOVENE; Şcoala Generală nr.31 Braşov

BUTE MARIA (GRUPUL ŞCOLAR „ASTRA” PITESTI), VASILESCU CORNELIA

(GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „MICUL PRINŢ” PITESTI):
VALENŢELE FORMATIVE ŞI EDUCATIVE A DANSULUI POPOULAR LA
VÂRSTA PREŞCOLARĂ

46
BUTNARU MIHAELA: TRADIŢIILE ROMÂNEŞTI-BOGAŢIE A CULTURII ŞI
SPIRITUALITAŢII POPORULUI ROMÂN;
LICEUL TEORETIC NEGRU-VODA; JUDETUL CONSTANTA

BUZILA MARIA (Grădiniţa Şcoala Nr.8, Piteşti – Argeş), PAUN ELISABETA

(Şcoala Nr.8, Piteşti – Argeş): “ DE LA LUME ADUNATE SI INAPOI LA LUME
DATE”

CARVATCHI ILEANA: MATERIALE TRADIŢIONALE ÎN LECŢIILE DE

ABILITĂŢI PRACTICE; Şcoala clasele I-VIII Bosanci; Com. Bosanci, Jud. Suceava

CAZACU FLORICA (Şcoala cu clasele I-VIII „Mihai David ” Negreşti , Jud. Vaslui ),
DUDAU ELENA (Şcoala cu clasele I-IV , Negreşti, Jud. Vaslui): VALORIFICAREA
ELEMENTELOR DE FOLCLOR LOCAL DIN PERSPECTIVĂ
TRANSDISCIPLINARĂ

CHIVULESCU LILIANA-DANIELA (Şcoala nr. 2 Picior de Munte, Dâmboviţa) ,

CHIVULESCU GABRIELA (Biblioteca Comunală Dragodana, Dâmboviţa):
CUNOAŞTEREA ŞI PROMOVAREA TRADIŢIEI – COMPONENTĂ A EDUCAŢIEI,
MUNCĂ ŞI DĂRUIRE

CIOBOTARU MELANIA (Inspector, Invatamant Prescolar, sector 4;), VASILIU

MARIA (Director ,Gradinita nr.199, sector 4, OVEDENIE JANA (Educatoare,
Gradinita nr.199,sector 4, PARLOAGA ELENA (Educatoare, Gradinita nr.199,sector 4,
FITA GEORGETA (Educatoare, Gradinita nr.199,sector 4 : FOLCLOR IN INIMA
CAPITALEI

CIRSTEA IONICA, CORNIGEANU AURELIA: SA PROMOVAM TRADITIILE

LOCALE ; GR.NR 3 FILIASI DOLJ

COJOCARU ANA, COPACEL LUMINITA: OPŢIONALUL DE FOLCLOR CA

INSTRUMENT AL EDUCAŢIEI MULTICULTURALE; Grădiniţa cu Program Normal
Nr. 17 Rm. Vâlcea

CONSTANTIN VERONICA: ELEMENTE ARHAICE ÎN COLINDUL PLUGUL

Colegiul Tehnic ,,Alexe Marin” Slatina

COPOLOVICI DINA, EZARU RODICA: Tradiţii şi obiceiuri populare

LA ”NANA FLOARE” ŞEZĂTOARE ; Grădiniţa P.P. Nr.4 Lugoj; Judeţul Timiş

COROIU MAGDALENA(educatoare Grădiniţa cu Program Normal Vaşcău),

BURSASIU AURINA (învăţătoare Şcoala Generală „N. Bogdan” Vaşcău), LAZA
LILIANA (profesor Şcoala Generală „N. Bogdan” Vaşcău) : TRADIŢII LOCALE AL
ORAŞULUI VAŞCĂU

47
COSTIN TAVIFTA (Gradinita cu Program Normal nr. 2 – Nasaud), GAVRILAS
LIVIA (Gradinita cu Program Prelungit nr. 1 - Nasaud): „IMPORTANŢA
ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE DIN GRĂDINIŢĂ”

COTAU FLORICA: MODALITĂŢI DE PROMOVARE A TRADIŢIILOR

POPULARE BIHORENE; G.P.P nr. 25 CANTEMIR ORADEA;
Judeţul BIHOR

CSETE SUSANA, MOCANU MARIA: EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ ÎN

GRĂDINIŢĂ;GRĂDINIŢA CU P.N. NR. 9. CÂMPIA TURZII

DINU DORINA, OLTEANU RODICA: POEZIA OBICEIURILOR DE PESTE AN,

LA GRANIŢA DINTRE JUDEŢELE GIURGIU ŞI TELEORMAN
Şcoala Nr. 280”MIHAIL SEBASTIAN; Bucureşti, sector 5

DOBRITA MARIA, TOMESCU MARIA: SǍ PǍSTRǍM TRADIŢIILE!, Sc. Nr. 11

“Mihai Eminescu”, Pitesti

DODU ALEXANDRINA: SĂ CUNOAŞTEM HUNEDOARA DE IERI ŞI DE

AZI; Grădiniţa Nr.8 Hunedoara

FECLISTOV MARILENA: TRADIŢIILE - FILE DE ISTORIE; Grădiniţa C. P. N. nr.

12 ; Câmpulung-Muscel

FRISAN FLOAREA: CONŞTIENTIZAREA PREŞCOLARILOR PENTRU

PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR JUDEŢULUI ; GRĂD. P. P.
„CĂSUŢA CU POVEŞTI”; BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD

FURCEA DOINA: TRADIŢIILE-RĂDĂCINILE POPORULUI MEU; Şcoala

Generală ,,Tiberiu Morariu’’ Salva, jud. Bistriţa-Năsăud

FUSTEI MARIA, ZECHERU MIHAELA: TABĂRA INTERNAŢIONALĂ –

MODALITATE EFICIENTĂ DE VALORIFICARE A TRADIŢIILOR POPORULUI
ROMÂN; G.P.P. nr.6, Buzau

GEORGESCU ELISABETA: IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE

ÎN CADRUL PROIECTULUI COMENIUS I ASUPRA PROCESULUI
EDUCAŢIONAL ŞI BENEFICIUL ADUS ELEVILOR ŞI CALITĂŢII
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI; ŞCOALA CU CLS. I-VIII „TAKE IONESCU”;
RÂMNICU VÂLCEA, JUDEŢUL VÂLCEA

GHEIGHIS JANETA, HAPAIANU STELUTA: INTERCULTURALITATE ŞI

TRADIŢIE; Şcoala Nr.114”Principesa Margareta” Bucureşti

GHERGHINETE ELENA MONICA: CRACIUNUL INTRE PAGANISM SI

ORTODOXIE; Scoala cu clasele I-IV Cioboti Olanu, judetul Valcea

48
GHIBAN ION (Şcoala cu clasele I-VIII Pietrosu, com. Tătăruşi) GHIBAN LUCICA
(Şcoala de arte şi meseriiTătăruşi, com. Tătăruşi): MUZEUL ŞCOLAR-O FEREASTRĂ
SPRE LUMEA TRECUTĂ

GHIUTA MANUELA CATALINA, CIOBANU CECILIA: ACTIVITĂŢI

DESFĂŞURATE CU ELEVII PENTRU PROMOVAREA TRADIŢIEI LOCALE
- Şcoala cu clasele I -VIII PILDEŞTI, com CORDUN, JUD NEAMŢ

GRIGORE CECILIA, SMEIANU MARCELA, SUMANARIU ELENA,

BAJENARU NINA : « Traditii pastrate-Comori impartasite » ; GRĂDINIŢA
GRUPULUI ŞCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ – FETEŞTI- IALOMITA

GUGIU ELENA, ASTACIOAE VASILE : FOLCLORUL-O COMOARĂ

NEMĂRGINITĂ; Liceul Economic “Vasile Conta”; Tîrgu Neamţ

IFRIM VIORICA : PRAZNUIREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

A DEVENIT O TRADITIE; Grad.Program Normal .nr.26-Iasi ;
Str. Nicolina nr.56-Iasi

ILIE MARCELA : „REFLECTAREA FOLCLORULUI ÎN ACTIVITĂŢILE

DESFĂŞURATE CU COPIII”; GRĂDINIŢA GĂLĂTENI; JUDEŢUL
TELEORMAN

ILIE MARIA, KRAUS ANA : VALORILE MORALE SI SPIRITUALE TRANSMISE

PRIN TRADITIILE; Grăd. Ostroveni 3 Step by Step Râmnicu Vâlcea

ISTRATIE FLOAREA : PRIMII PAŞI SPRE DESCOPERIREA FRUMUSEŢII

TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI
Grădiniţa nr. 16 Rm. Vâlcea

JITARU MARIA (Grădiniţa nr 1 Baia de Fier), TURBACEANU DANA (Grădiniţa nr

1 Baia de Fier), CHIRIEAC RODICA (Grădiniţa nr 1 Baia de Fier), FUMAREL
MARIA (Grădiniţa cu program prelungit nr 6 TG JIU) : PĂSTRAREA ŞI
CONTINUAREA TRADIŢIILOR LOCALE ÎN ZONA SUBCARPATICĂ ÎNCEPÂND
CU VĂRSTA PREŞCOLARĂ

KOSZTA ALINA ELENA : ARTĂ DECORATIVĂ - ELEMENTE DE SPECIFIC

ROMÂNESC; DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ ; S.A.M. ADJUDENI - NEAMŢ

LEAFU MONICA (Gr. Slobozia-Moară, Jud. Dâmboviţa) si 636.ACHIM DOINA (Şc.

Nr. 19, sect 2, Bucureşti) : OPŢIONAL CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL

MANDA BEATRICE : Sfântul Apostol Andrei-Ocrotitorul României;

Şcoala Generală nr.22 ,,Caius Iacob”, Arad

49
MANOLACHE ALEXANDRA : ,,TRADIŢII ŞI OBICEIURI LOCALE-
ŞEZĂTOARE” ; Şc. Nr. 1 Gura Humorului

MANU IRINA RODICA, POPESCU VERA MIOARA:

DATINI DIN STRABUNI;
Scoala „Take Ionescu”,Rm. Valcea

MARIS ADRIANA (Colegiul Naţional „C. Brediceanu” Lugoj), MARIS FLORIN (,

Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Lugoj)- PROMOVAREA TRADIŢIILOR LOCALE PRIN
TABERE INTERNAŢIONALE;

MATEI GEORGETA, BROTAC DANIELA: Păstrarea şi promovarea valorilor

tradiţionale « Clubul de folclor autentic »; Grǎdiniţa 168, şos. Viilor, nr 99, SECTOR 5 ,
Bucureşti

MEHEDINTU MARINELA: FOLCLORUL LA OLTENI ; GRD.CU PP Nr.3

FILIASI

MIHAICEANU PANSELA: Obiceiurile şi tradiţiile- un inestimabil patrimoniu; Şcoala

cu clasele I-VIII nr. 16, Craiova

MITITEAN ANTONIA (Şcoala Generală Ştefan cel Mare”, Bistriţa ), MITITTEAN

TRAIAN (Şcoala Generală Nr. 4 Bistriţa ): BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
PE PLAIURI NĂSĂUDENE

MONCEA NARCISA : SATUL ROMÂNESC VĂZUT PRIN OCHII COPIILOR

Şcoala „Emil Isac” Cluj –Napoca

MOROIANU ELENA: TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE; GRADINIŢA CU

PROGRAM NORMAL; NR. 14 - “Ghiocelul” - BRĂILA
MUNTEANU MARIOARA (Grădiniţa Nr.22 Botoşani), NAIMAN DOINITA
(Grădiniţa Nr.18 Botoşani): Tradiţiile populare –modalităţi de socializare a copiilor

MURESAN DELIA-MIA: „Modalităţi practic-aplicative de cunoaştere şi promovare a

tradiţiilor locale în învăţământul primar”; Şcoala ”Octavian Goga” Cluj-Napoca

MURTAZA MARINELA, STANCU ELENA: IN GRADINITA REDESCOPERIM

VALORILE TRADITIONALE; -Gr. P.P.Ostroveni 3 Rm. Valcea

NAE-ANDREESCU SANDA: ŞEZĂTOARE DIN MUSCEL; Grădiniţa nr. 13,

Câmpulung-Muscel, jud. Argeş

NAGHIU SILVIA: PERCEPEREA TRADIŢIILOR POPULARE DE CĂTRE

PREŞCOLARI; GRĂD. P. P. “CĂSUŢA CU POVEŞTI”; BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA
– NĂSĂUD

50
NAGY TEODORA, CHERAN VALERIA: PROMOVAREA VALORILOR
TRADIŢIONALE PRIN ACTIVITĂŢILE GRAFICE BAZATE PE ARTA POPULARĂ
Grădiniţa Nr. 7; Roşiorii de Vede , Teleorman

NECHITA CRISTIANA: “ASCENSIUM si Educatia timpurie”

NEDA MARIA DIANA: MODALITĂŢI DE EDUCARE A SENTIMENTELOR DE

DRAGOSTE FAŢĂ DE TRADIŢIILE POPULARE LOCALE
G.P.P. NR. 4 CARACAL-OLT

NITA VALENTINA, DUMITRACHE CRISTINA: REVISTA: “PITEŞTI –ORAŞ

EUROPEAN” ; GRUPUL ŞCOLAR I.C.M. “Dacia” PITEŞTI

ONCESCU CARMEN: SERBAREA ŞCOLARĂ-MIJLOC DE CUNOAŞTERE ŞI

PĂSTRARE A TRADIŢIILOR NOASTRE POPULARE;
Şcoala Nr.118 “Vasile Alecsandri”,Bucureşti,

OPRISAN SIMONA (Şc. Generală Nr. 2 Hunedoara), RUSU MELANIA (Colegiul

Economic „Emanuil Gojdu”):SERBĂRILE ŞCOLARE – MIJLOC DE
VALORIFICARE A TRADIŢIILOR POPULARE

PANAINTE MARIA, HERA CATALINA: MODALITǍŢI DE PROMOVARE A

FOLCLORULUI LOCAL(ZONA MUŞCEL) ; Grupul Şcolar I.C.Petrescu-Stâlpeni

PARVAN MANDA: OBICEIURI ŞI TRADIŢII POPULARE

Şcoala cu cls. I-VIII Şarînga, Buzău

PATRASCU MARIANA: SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE LA PLENIŢA; Şc.

Nr. 24”Sf. Gheoghe”,Craiova.

PERTA ELENA, PERTA IOAN: COPILĂRIA SUB SEMNUL TRADIŢIILOR

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII PĂSTRĂVENI- NEAMŢ

PETRICU MARIA: ACTIVITATI CU PRESCOLARII PENTRU CUNOASTEREA

PORTULUI SI OBICEIURILOR LOCALE; GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.
4; CURTEA DE ARGEŞ, Jud.ARGEŞ

PIRVU FLORICA, ISTRATE NICULINA: DE MICI ÎNVĂŢĂM SĂ FIM BUNI

CREŞTINI ; G.P.P. Nr. 4 Piteşti

POP DANIELA (Liceul Teoretic „L. Blaga”, Cluj-Napoca ) LUPSA ILEANA

(Grădiniţa nr. 69, Cluj-Napoca ): VALORIFICAREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI
PRIN ACTIVITĂŢI EDUCATIVE

51
POP ELENA: DATINA DE PE BÂRGAU , Şcoala Generală nr. 4 Bistriţa

POPA C-TA (Grădiniţa de Copii, Comuna Scrioaştea, Judeţul Teleorman),

CIMPOERU IONELA (Grădiniţa de Copii, nr. 2, Comuna Măldăieni, Judeţul
Teleorman ): PROMOVAREA OBICEIURILOR ŞI TRADIŢIILOR DE IARNA ÎN
ZONA TELEORMĂNEANĂ

POPA TINCUTA, BREHUI GEORGETA: Modalitaţi de transmitere si valorificarea

tradiţiilor populare in educaţia copiilor preşcolari
Gradiniţa Nr. 201 CLOPOŢEL

POPELCA MARIA, POPELCA VIRGIL: CULTIVAREA DRAGOSTEI PENTRU

FOLCLOR IN CICLUL PRIMAR, Scoala cu Clasele I-VIII”Anton Pann”Rm.Valcea

PREDA ELENA (Grădiniţa – Şcolii Nr. 8 Piteşti ) , PAUN MARIA (Grădiniţa

Păduroiu-Deal com. Poiana Lacului-Argeş): TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN ARGEŞ

PRICOP EVA (Grădiniţa cu Program Normal - Ştei), CEARNAU LUCRETIA

(Grădiniţa cu Program Prelungit- Ştei) : OBICEIURI ŞI TRADIŢII POPULARE
ÎN GRĂDINIŢELE BIHORENE

PRICOPE GINA (Lic. Pedagogic-Focşani, Vrancea), APOSTU DUMITRA (Şc.

„Al.Vlahuţă”-Focşani, Vrancea): ÎN AŞTEPTAREA CRĂCIUNULUI

PRODAN NATALIA, BERCEA MARGARETA : Modalităţi de valorificare a

orizontului local; Liceul Teoretic „Miron Costin”,Paşcani

RAD JENICA (Grădiniţa Regele Ferdinand, Sighetu Marmaţiei), TOMSA MARIA

(Grădiniţa nr. 7, Sighetu Marmaţiei): TRADIŢII ŞI OBICEIURI POPULARE DIN
MARAMUREŞ

REBEDEU DANA, BAN MIHAELA: TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN ZONA

ARGEŞULUI; Şcoala Nr. 3 „Ion Pillat” – Piteşti

ROSIORU IULIANA- SFANTUL NICOLAE- CEL CARE LUMINEAZA

INCEPUTUL LUI DECEMBRIE-REVISTA

ROSOIU ION , ROSOIU MARIA- DIN FOLCLORUL COPIILOR, Scoala cu clasele

I-VIII Bascov, Judeţul Argeş

RUS EUGENIA- “VALORIFICAREA TRADŢIILOR ŞI OBICEIURILOR POPULARE IN

GRADINIŢĂ”, Gradiniţa nr.37, Str.Jiului Nr.26 Cluj-Napoca

52
SERBAN PANSICA- CUNOAŞTEREA OBICEIURILOR ŞI A TRADIŢIILOR
POPULARE LOCALE DE CĂTRE COPIII PREŞCOLARI, GRĂDINIŢA DE COPII
Nr.4 ROŞIORII DE VEDE JUD. TELEORMAN

SIMA ANDREEA- DANSURILE POPULARE – BOGĂŢIE NEPREŢUITĂ DE

POPOR , Grădiniţa p. p. „Căsuţa cu poveşti” Bistriţa, Jud. Bistriţa - Năsăud

SOARE VICTORIA educatoare, Grădiniţa nr. 203, Bucureşti, LUPU SORINA

director, Grădiniţa nr. 203, Bucureşti, IORDACHE GEORGETA Inspector de
specialitate învăţământ preprimar , sector 1, Bucureşti - VALORIFICAREA
FOLCLORULUI ÎN CADRUL SERBARILOR ŞI ŞEZĂTORILOR,

SOFRON ANA- ŞEZĂTORILE LA PREŞCOLARI, GRĂD. P. P. „CĂSUŢA CU

POVEŞTI” BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA – NĂSĂUD

STANCANA DOINA, CIRSTEA ANA- VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE

FOLCLOR ACT DE CULTURĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREPRIMAR –, Grădiniţa
nr. 16 Râmnicu Vâlcea

SUCIU MARIA LIDIA Grădiniţa cu P.N. Nr.3 Câmpia Turzii , COSBUC ANA
Grădiniţa cu P.N. Nr.1 Sângeorz-Băi - IMAGINEA GRĂDINIŢEI PRIN
COLABORAREA CU MASS – MEDIA ŞI COMUNITATEA LOCALĂ

TEGEAN GABRIELA- BOGĂŢII POPULARE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA –

NĂSĂUD, GRĂD. P.P. „CĂSUŢA CU POVEŞTI” BISTRIŢA, JUD. BISTRIŢA –
NĂSĂUD

TIPA ELENA- DE PASTI INIMA REVINE ACASA, Gradinita Ion Creanga Iasi

TRUTA LUCIANA- ABORDAREA INTERDISCIPLINARĂ A ELEMENTELOR DE

ISTORIE ŞI GEOGRAFIE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII, GRĂDINIŢA CU P.N. NR.
9 CÂMPIA TURZII

TUNS VALERIA Grupul Şcolar Tg. Lăpuş, BOZGA REBECA Şcoala Răzoare, POP
MARIANA Grupul Şcolar Tg. Lăpuş, MURESAN VALENTINA Gupul Şcolar Tg.
Lăpuş - Caiet auxiliar – Activităţi cu elevii în sensul redescoperii şi pomovării valorilor
tradiţionale- Să ne cunoaştem Ţara Lăpuşului

53
TURCU EUGENIA- Bâlciul de la Melineşti, GSI Electroputere, Craiova

TUTELCA MARIA, MATEI C-TINA- OBICEI POPULAR DE ZIUA MOŞILOR DE

VARĂ DATUL DE SURATĂ – ZONA BĂRBĂTEŞTI / VÂLCEA, G.P.P.Nord II –
Rm. Vâlcea

VARZARU CAMELIA Şcoala generală nr. 25, Braşov B - dul Valea Cetăţii, nr.24,
Braşov E-mail personal : m7kmi@yahoo.com Telefon : 0744 366 634 Adresa personală :
Str. Zizinului, nr.65, bl. S22, sc. D, ap. 9, Braşov- PE URMELE STRĂMOŞILOR MEI -
cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor braşovene-, BOBES MIHAELA Şcoala generală
nr. 25, Braşov B- dul Valea Cetăţii, nr.24, Braşov E-mail personal :
mihaela_bobes@yahoo.com, Telefon : 0726 349 748, Adresa personală : Str. Alexandru
Sahia, nr. 3, bl. 19, sc. D, ap. 8, Braşov
- PE URMELE STRĂMOŞILOR MEI - cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor braşovene-,

VELNICERU CRISTINA Şc. cu cls.I-VIII „Mihail Kogălniceanu” Buzău;

STRATONE AURICA Şc.cu cls. I-VIII „G.E.Palade”, BALABAN DOINA Şc.cu
cls.I-VIII „G.E.Palade” Buzău, MOLDOVEANU LUMINITA Şc.cu cls.I-VIII
„G.E.Palade” Buzău - IMPREUNA IN EUROPA !-Proiect de colaborare între şcolile
George Emil Palade şi Mihail Kogălniceanu Buzău

VIZITIU MARIANA Grădiniţa nr.178 Flori de tei, sector 5, str. Iancu Jianu 26,
MIJACHE CAMELIA Grădiniţa nr. 55Floarea soarelui, sector 5, str. Mărgeanului
ELENA DRAGOMIRESCU Grădiniţa nr. 270, sector 5, str. Amurgului nr.2
- TRADIŢII LOCALE LA BUCUREŞTENI,

VULTUR OLIMPIA- PODOABE TRADITIONALE ROMANESTI DIN BISTRITA,

Gradinita 9 « ANOTIMPURILE COPILARIEI » BISTRITA

54
BALINT LUCICA , MALITA VIORICA- Gradinita cu program prelungit Beius , str.
Romana nr.4, Bihor “Sa promovam traditiile locale”

BOSTACA MARIANA, CHIRIAC MIHAELA-“SEZATOARE”, GRADINITA NR.

3 VASLUI

COMANESCU ELENA – Sezatoare “De la lume adunate/Si-napoi la lume date”, str.

Democratiei, nr.99, bl.86, sc.C, et.3, ap.53, cod 120132, Buzau

HETEA ELENA- “BALADA MESTERULUI MANOLE”, STR. BASARABILOR,

BL.F12A, SC.A, AP.3, CURTEA DE ARGES, ARGES

HINSU FLORICA Beius, Bihor, str. Romana nr 16 jud.Bihor, MARIS FLORIN,

MARIS FLORINA, BOTA, BOLHA, MIHOC , CODREANU, APOSTOL

POMOAGA VIOREL- Şcoala de Arte şi Meserii Argetoaia Str. C-tin Argetoianu

nr.53 Com. Argetoaia Jud. Dolj Cod. 207035, „Aspecte socio-culturale şi religioase la
români . Sărbătorile de Crăciun şi Anul nou . SEARA DE CRĂCIUN Serbare
închinată Naşterii Domnului(scenariu didactic)”

POPA ECATERINA, IOVAN RODICA, BAR FLORICA, IGAS SILVIA –

Gradinita cu program prelungit nr. 1, Beius, jud. Bihor, str. Romana 4A , „Valorificarea
folclorului local prin activitatea optionala din gradinita”

Inst. RADU ISTRATE NICULINA, ed. PIRVU FLORICA- DE MICI ÎNVĂŢĂM

SĂ FIM BUNI CREŞTINI G.P.P. Nr. 4 Piteşti

SFERLE LUCIA- Gradinita cu program normal Ioanis, com.Finis, jud.Bihor , “Sa

promovam traditiile locale”

TUDUCE ELENA, DURLA ELENA- comuna Campani, sat Campani, jud. Bihor, cod
415600, OP Stei- “Traditii si obiceiuri romanesti din Bihor- Sezatoare ca la Stei”

Si mai sus BADEA RODICA G.P. N. Oraş Minier, Berevoeşti, PANA MARIA Şcoala
Gămăceşti, Berevoeşti, jud. Argeş - FOLCLORUL, APROAPE DE SUFLETUL
COPILULUI

Si mai sus CIORTAN ELENA, profesor biologie, OLTEANU MARIA , profesor

biologie, CHIRTOACA MARIANA, profesor romana, Colegiul National Dinicu
Golescu

55
Str. Negru Voda, nr 66 Campulung, Judetul Arges 115100 - ZONA MUSCEL-PORT SI
OBICEIURI LOCALE

IONITA LUCIAN, IONITA ELENA- com Adancata, jud Suceava cod. 727005

CAPITOLUL I. CULTURA MUZICALĂ A ELEVILOR CA FINALITATE A

EDUCAŢIEI MUZICALE
1.1. Dialectica emoţionalului şi raţionalului în cunoaşterea artistică
Teoria cunoaşterii delimitează o cunoaştere ştiinţifică, raţională, şi o cunoaştere
metafizică,
iraţională, sau supraraţională, cunoscută mai mult cu numele de intuiţie. Originea
cunoaşterii a
devenit problemă de cercetare încă în Antichitate, cele două moduri de cunoaştere fiind
tratate ca
diametral opuse. Cu cât mai mult se căuta să se demonstreze că raţiunea este singurul
izvor al
cunoştinţei universale cu atât mai puternic se manifesta tendinţa de a demonstra că
senzaţiile şi
percepţiile, adică simţurile, sunt izvorul din care provin toate cunoştinţele noastre.
Nici una din ideile noastre nu-şi are sediu în raţiune, susţin empiriştii (J.Locke, F.Bacon,
T.Hobbs), nici una nu este înnăscută, ci toate ideile, fără deosebire provin din experienţă,
toate au
nevoie de simţuri. Prin urmare, tot cuprinsul activităţii sale intelectul şi-l trage din
simţuri.
Intelectul prelucrează materialul oferit de simţuri. Or, reprezentările sensibile sunt
fundamentale,
constituind punctul de plecare al oricărei cunoştinţe.
Raţionaliştii (R.Descartes, G.Hegel, G.Leibniz) recunosc însă că simţurile îşi au rolul lor
în
actualizarea adevărurilor eterne prin aceea că dau ocazie intelectului să intre în funcţiune
şi-l
solicită într-o direcţie sau alta. Simţurile sunt necesare, dar nu sunt suficiente. După
G.Leibniz,
simţurile nu dau niciodată decât exemple, adică adevăruri particulare sau individuale.
Potrivit concepţiei intuiţionismului (W.Dilthey, H.Bergson, F.Schelling, E.Hartmann),
omul
realizează şi un alt fel de cunoaştere, complet diferită de primele două – cunoaşterea
intuitivă. După
W.Dilthey [154], a cunoaşte înseamnă a cunoaşte numai fenomene fizice, deoarece
fenomenele
spirituale le cunoaştem cu ajutorul altor mijloace decât acelea prin care sesizăm
fenomenele fizice:
fenomenele fizice se pot cunoaşte, în vreme ce fenomenele spirituale nu pot fi decât
trăite şi

56
înţelese. W.Dilthey a demonstrat că mintea noastră se comportă cu totul altfel atunci când
are a face
cu fapte de viaţă, cu manifestări spirituale, decât atunci când se ocupă de fenomene
fizice. Pe cele
dintâi le trăim, le înţelegem, le retrăim, iar pe cele din urmă le putem doar explica.
„Trăirea are loc
în timp, ea este o curgere în timp, şi anume o curgere în care fiecare stare, înainte de a
deveni un
obiect clar, se schimbă, deoarece clipa următoare se ridică pe cea anterioară, şi în care
fiece moment
– nesesizat încă – devine trecut. Apoi ea (starea) apare ca amintire, care acum are
libertatea să se
extindă” [4, p. 231]
Or, pe trăire se sprijină în cele din urmă toate judecăţile pe care le facem asupra celor
trăite.
Din trăire scoatem elementele pentru cunoaşterea oricărui fapt spiritual.
H.Bergson [2] vorbeşte despre intuiţie - mijloc de cunoaştere - ca fiind în stare să ne
conducă
în „interiorul însuşi al vieţii”. Oamenii sunt capabili de un efort cognitiv care să sesizeze
lucrurile
8
din interiorul lor. Ca argument poate servi facultatea estetică a omului: artistul depăşeşte
percepţia
normală, pentru a prinde ceea ce acesteia îi scapă, reuşind să facă acest lucru printr-un fel
de
„simpatie, coborând printr-un efort de intuiţie, bariera pe care spaţiul o întrerupe între el
şi model”.
În analogie cu facultatea estetică se poate concepe o cercetare orientată în acelaşi sens cu
arta, adică
urmărind să prindă viaţa nu în exteriorizările ei mecanice, ci în ceea ce are ea viu şi
organic. În
acelaşi spirit, „punctul de plecare este situat în adâncurile conştiinţei noastre şi îl putem
descoperi
numai dacă ne adâncim în noi înşine”. Această „adâncire” cere de la noi anumite eforturi,
voinţă.
H.Bergson le numeşte sentiment al duratei. „Intuiţia este ceea ce atinge spiritul, durata,
schimbarea
pură”. „Această viziune directă a spiritului de către spirit este funcţia principală a
intuiţiei”. Chiar
când se îndreaptă asupra lucrurilor materiale, ea vrea să sesizeze la ele nu materialitatea
lor ci
participarea lor la spiritualitate. „Principiile cunoaşterii lucrurilor nu se află în lucruri, ci
în noi; ele
nu rezidă în lumea externă, ci în cea internă” [Ibidem, p.45] (subl.n.- M.M.). Cu alte
cuvinte, reuşita

57
procesului de cunoaştere depinde de facultăţile subiectului antrenat în acţiunea de
cunoaştere,
precum şi de specificul obiectului de cunoaştere.
În viziunea lui D.Goleman [69, p.58], modelul cognitiv este o privire sărăcită a minţii;
„emoţiile îmbogăţesc, dau savoare intelectului”; „raţionalitatea este ghidată – şi poate fi
biruită – de
sentimente”. Astfel, versiunea ştiinţifică unilaterală, conform căreia ar exista o viaţă
mintală fără
influenţe emoţionale, se schimbă pe măsură ce psihologia a începe să recunoască rolul,
puterea şi
virtuţile emoţiilor la nivelul vieţii mintale [Ibidem, p.58]
După Ch.Scherrington şi L.Vîgotsky [211, p.182] sistemul nervos al omului poate fi
comparat
cu o pâlnie întoarsă cu orificiul mare către lume, iar cu orificiul mic spre acţiune. Lumea
acţionează
asupra omului prin „orificiul mare”, prin intermediul nenumăratelor chemări, porniri,
pasiuni,
iritări, excitaţii – din ele fiind împlinite pe calea orificiului mic o cantitate infimă. Acest
principiu,
numit principiul pâlniei – sensul opus al procesului de cunoaştere – pune în lumină
raportul dintre
multitudinea obiectelor de cunoaştere şi posibilităţile nevalorificate ale psihicului uman
privind
modalităţile de cunoaştere.
Actualmente, în practica activităţii de cunoaştere s-au conturat două moduri simetrice de
cunoaştere, care armonizează cunoaşterea analitică, indirectă şi conceptuală, deci
ştiinţifică, şi o
cunoaştere sintetică, directă şi intuitivă-artistică. Arta este într-adevăr mai puţin exactă
decât ştiinţa,
cunoaşterea pe care o oferă este uneori vagă, ea sugerează doar. Însă „arta, asemeni
filozofiei, poate
fi superioară ştiinţei în ce priveşte gradul de generalitate al adevărurilor ei. Insuficient
articulată,
cunoaşterea artistică se dovedeşte uneori mai cuprinzătoare decât cunoaşterea ştiinţifică”
[177,
p.24]. O contribuţie de referinţă în acest sens este constatarea că una din ideile importante
ale teoriei
lui S.Freud fusese exprimată sintetic în două versuri ale unui sonet chakespearean.
Stăpânind în
9
mod desăvârşit forţa de cunoaştere şi expresie a imaginii artistice, W.Shakespeare a
determinat cu
precizie momentul când se cristalizează cugetul, descriind modalităţile de formare şi
conţinuturile
sale. Acelaşi fapt este cu mult mai târziu descris în teoria lui S.Freud, în urma experienţei
clinice şi

58
cunoaşterii ştiinţifice. Intuiţia artistului de geniu prin darul său a pătruns în sufletul uman,
dezvăluind taine pe care peste decenii sau secole le redescoperă psihologia. „Arta
anticipează
ştiinţa, iar ştiinţa, ca discurs conceptual, oferă mai multă claritate şi precizie atunci când
regăseşte
adevărurile prinse în imaginea artistică” [150, p.22]
Definind trăsăturile specifice ale cunoaşterii artistice savantul slovac T.Straus [156, p.55-
90]
constată faptul că această cunoaştere nu repetă calea cunoaşterii raţionale ci are procedee
proprii de
realizare. C.Bîrzea delimitează trăsăturile celor două moduri de cunoaştere:
Cunoaşterea ştiinţifică:
1. Cunoaştere pozitivă; căutare a adevărului.
2. Instrumentul cunoaşterii este conceptul; este o cunoaştere raţională.
3. Analitică, pentru că insistă asupra relaţiilor dintre elemente.
4. Indirectă, fără prezenţa obligatorie a obiectului.
5. Cunoaştere tranzitivă, impersonală; exprimă o realitate obiectivă.
6. Limbajul ştiinţific este precis şi bine circumscris; el are un caracter închis, perfect şi
definitiv; se limitează strict la informaţiile comunicate.
Cunoaşterea artistică:
1. Cunoaştere sensibilă; percepţie a frumosului.
2. Utilizează în deosebi imagini; este o cunoaştere intuitivă.
3. Sintetică, pentru că implică o relaţie afectivă globală.
4. Directă, simultană cu perceperea obiectului.
5. Cunoaştere reflexivă, care exprimă personalitatea subiectului; comportă o trăire
subiectivă
Limbajul artistic este metaforic; el este reînnoit continuu prin transferuri semantice, prin
asocieri şi interpretări care transcend sensul imediat; are un caracter deschis, inepuizabil,
ambiguu.
6. Limbajul artistic este metaforic; el este reînnoit continuu prin transferuri semantice,
prin
asocieri şi interpretări care transcend sensul imediat; are un caracter deschis, inepuizabil,
ambiguu. [8, p.26-27]
Conform lui C.Bîrzea, ştiinţa este alter ego-ul artei. Or, cunoaşterea artistică presupune o
sinteză a individualului şi generalului prin imaginea artistică. Iată de ce preocuparea
noastră pentru
a surprinde funcţiile emoţionalului şi raţionalul în cunoaşterea muzical-artistică este
dominantă.
10
Procesul de cunoaştere artistică presupune în primul rând receptarea operei de artă.
Pentru
aceasta este nevoie ca subiectul să stăpânească arta ascultării, deoarece, aşa cum afirmă
G.Bălan,
există o artă a ascultării, după cum există una a lecturii. Activarea de către sunete a
centrului nostru

59
existenţial, a emoţionalităţii, ca premisă a marilor revelaţii, necesită o ucenicie a
pătrunderii în
tainele muzicii, asimilarea particularităţilor ei stilistice şi de structură, care sunt de natură
a întregi
şi adânci înclinarea afectivă spre „arta cea mai intim învecinată înaltei cunoaşteri
ezoterice” [12,
p.230]. Muzica ne deşteaptă emoţii puternice, ea invită şi predispune la meditaţie şi la
surprinderea
directă a înţelesului. Emoţiile provocate de creaţia artistică pot servi drept unul din
indicele de
cunoaştere a fenomenului artistic. Însă din acestea nu rezultă că scopul artei se reduce la
o simplă
excitaţie emoţională. Muzica nu este doar „un prilej de desfătare, ci un obiect de
investigaţie” [4,
p.128]. Muzicologul şi filosoful G.Bălan consemnează şapte trepte în procesul de
cunoaştere a
unei creaţii muzicale:
I - Reacţia pur emoţională
II - Percepţia imaginativă, alcătuită din reprezentări mintale
III - Efectul muzicii asupra gândirii: meditaţii inspirate de stările sufleteşti
IV - Gândirea pur muzicală: contemplarea muzicii în realitatea ei obiectivă
V - Filozofia inerentă muzicii, eliberată de gânduri subiective
VI - Percepţia muzicii ca lume în sine
VII - Treapta existenţială: ascultarea muzicii ca necesitate vitală. [11, p.130].
Încercând să decupăm şi să re-aranjăm elementele mai importante din tezele de mai sus,
apreciem că doar la treapta a patra ascultarea muzicii devine act veritabil de cunoaştere,
când
muzica este percepută ca fiind desprinsă de impactul ei emoţional şi intelectual.[Ibidem,
p.130 ].
Astfel, principalul mijloc de investigaţie trebuie să fie ascultarea analitică. Arta muzicală
este un
complex proces de conştiinţă ce adună emoţii, impresii, sentimente, idei. Accesul la
esenţa muzicii
este înlesnit prin convergenţa trăirii şi înţelegerii, sensibilului şi mentalului, desfătării şi
cugetului.
„Prin capacitatea fără de egal de a impresiona, afirmă C.Cozma, procurând continua
uimire şi
atracţie, clătinând cugetul şi voinţa, îndemnând la tăcere semnificativă premergătoare
meditaţiei
celei mai pure, muzica se constituie ca un bun prilej de filozofare, de pătrundere spre
miezul
lucrurilor, de intuire a ceea ce merită cu adevărat, de identificare şi apropiere a valorilor –
principii
de orientare către şi aşezare întru ideal” [35, p.11].
I.Kant aprecia muzica doar ca joc de senzaţii, însă remarca puterea ei extraordinară de

60
atragere şi emoţionare a sufletului; „deşi ea vorbeşte doar prin simple senzaţii, fără
concepte, (...)
totuşi ea atinge mai multe coarde ale sufletului şi, deşi în mod trecător, totuşi mai
profund” [Apud:
35, p.17]. Astfel, de la datele simţurilor porneşte analiza muzicii, după trăirea emoţională
are loc o
11
raţionalizare prin depăşirea simţurilor elementare. „Simţurile, consemnează
M.Montaigne, sunt cei
dintâi şi curaţi juzi ai noştri”. Dar „nici imaginaţia noastră şi nici simţurile noastre nu ne-
ar putea
asigura vre-o dată de ceva, dacă nu ar interveni intelectul”, subliniază R.Descartes.
În concluzie: emoţia reprezintă punctul de plecare al cunoaşterii artistice, care accede
spre
experienţa mintală, pune în vibraţie raţiunea pentru a reveni iarăşi la imaginea artistică
prin retrăirea
mult mai colorată şi nuanţată. Absenţa conceptelor în limbajul artistic nu înseamnă
absenţa
gândirii, respectiv a unei gândiri muzicale ce-şi are conceptele specifice.
Aşa cum subliniază J.Combarieu, care vorbeşte despre inteligenţa muzicală, „excluderea
conceptelor (...) poate să favorizeze chiar actele unui intelectualism mai liber, mai puţin
superficial”; „e drept să se spună că muzica e un act superior al inteligenţei şi că iese din
adâncurile
sentimentului. În fapt, emoţia şi gândirea nu sunt net distincte” [Apud: 35, p.19].
După V.Pavelcu, valoarea unei creaţii artistice este trăită, dar cunoscută numai prin
inteligenţă; „cu cât cunoaşterea este mai intens trăită, cu atât mai mult elimină din
conştiinţă orice
altă conduită” [118, p.84].
Conform lui S.Rubinştein, chiar şi emoţiile omului prezintă o unitate dintre emoţional şi
intelectual, aidoma unităţii emoţionalului şi raţionalului în cadrul procesului de
cunoaştere. În
cunoaşterea artistică se produc stări de natură diferită, care încearcă să armonizeze într-o
nouă
sinteză [202, p.141].
T.Vianu menţionează despre dublul sentiment al identităţii şi eterogeniei, menţionând că
arta
este obiectul unei unificări afective şi al unei distanţări cognitive [170, p.117].
Cunoaşterea artistică este imagistică, conţinutul căreia este cucerit de natura dublă a
omului
– emoţionalul şi raţionalul. Arta îşi îndeplineşte rostul prin judecata explicativă a
mişcărilor
emoţional-afective. Cunoaşterea muzicii, ne spune C.Cozma, „necesită un exerciţiu
armonios al
funcţiilor senzoriale, al acestora cu întreaga trăire afectiv-emoţională şi cu gândirea în
stare a
conduce procesul de înţelegere şi interpretare a ceea ce a fost auzit/audiat” [35, p.18].

61
Ideea este foarte importantă în plan educativ deoarece valenţele educative ale artei pot fi
potenţate în cazul cunoaşterii artistice, care pune în valoare actul de trăire şi gândire,
care se
întrepătrund, colaborează, se completează. Potrivit lui R.Descartes şi G.Leibniz, demersul
reflexiv
conduce de la conştiinţa obscură, prin conştiinţa clară dar confuză, la conştiinţa clară şi
distinctă.
„Locul unde apare adevărul muzicii e locul unde ea întâlneşte omul, şi unde omul o
întâlneşte – şi
acest loc este conştiinţa”. [87, p. 160].
Or, raţiunea împlineşte cunoaşterea artistică, facilitează înţelegerea lumii sensibile, însă
intervenţia raţiunii este necesară numai după trăirea fenomenului artistic, pentru ca
emoţia iniţială şi
interiorizarea nedeterminată a muzicii să devină o trăire conştientă.
12
1. 2. Trăirea muzicii ca esenţă a educaţiei muzicale
În cadrul educaţiei muzicale putem delimita două niveluri: informativ-teoretic şi
formativaplicativ.
La nivelul informativ-teoretic se realizează acumularea de cunoştinţe, formarea
priceperilor şi deprinderilor reproductiv-informative. Din ansamblul de cunoştinţe
necesare putem
menţiona: cunoştinţe privitoare la curente şi stiluri, cunoştinţe de istoria artei, cunoştinţe
despre
viaţa şi opera marilor creatori în domeniul artei, cunoştinţe despre limbajul artistic al
muzicii, etc.
Funcţia principală a acestor cunoştinţe este cea explicativă; ele facilită contemplarea şi
înţelegerea
valorilor de artă. În timpul contactului cu opera muzicală, precum şi prin exerciţii se
formează
reprezentări, judecăţi, capacităţi de interpretare artistică; se discern criterii de apreciere
valorică, se
formează cultura teoretică, capacitatea de a utiliza limbajul specific şi a decoda mesajul
artistic.
Instruirea muzicală şi iniţierea în tainele muzicii, oricât de bine s-ar realiza, nu pot
substitui
contemplarea propriu-zisă o creaţiilor muzicale. Se cere de aceea ca de la acest nivel
profesorul şi
elevii să avanseze la nivelul formativ-aplicativ, care se realizează prin contactul
nemijlocit cu opera
de artă, asigurându-se astfel condiţiile necesare pentru receptarea mesajului sonor. În
acest fel se
stabileşte o comuniune psihică dintre receptor şi opera de artă, dintre structurile
conştiente şi cele
inconştiente ale personalităţii elevului şi mesajul artistic muzical. Scopul fundamental al
acestui

62
dialog este îmbogăţirea experienţei receptorului şi sensibilizarea acestuia prin declanşarea
emoţiei şi
trăirii. Obiectivele educaţiei muzicale sunt multiple, toate însă converg spre o finalitate
integratoare: „de a ne face apţi să trăim în faţa operei de artă o autentică emoţie estetică,
să resimţim
bucuria, satisfacţia plenară, în lipsa căreia restul nu e decât vorbărie goală, pedanterie
sofisticată a
unui orb despre pictură sau a unui surd despre muzică” [Apud: 108, p.70].
Emoţia trebuie să devină trezire spirituală – fiinţare în „orizontul misterului şi al
revelării”,
cum ar spune L.Blaga, stare-de-a-fi-în-lume a omului. C.Cozma caracterizează muzica ca
având
„limbajul cel mai nuanţat al omului cu subtile trăiri sufleteşti şi reacţiile sale, de la stările
liricopsihologice
profunde, delicate, până la izbucnirile cele mai vehemente, până la cutezanţa de gândire
şi de acţiune” [35, p.11]. Prin urmare, muzica exprimă şi, totodată, determină cea mai
vastă gamă a
trăirii umane. Nu pot fi educate capacităţile de a medita despre muzică fără a o audia; nu
poate fi
emisă o apreciere valorică unei creaţii fără activitatea de receptare a ei; nu putem percepe
frumosul
în opera de artă fără altoirea sensibilităţii, capacităţii de a trăi emoţional mesajul sonor.
Teza este
confirmată şi de concepţia disciplinei şcolare Educaţia muzicală: „Atât prin specificul şi
conţinutul
său, cât şi prin posibilităţile sale formative, muzica, de rând cu alte arte, trebuie să solicite
nu numai
fondul intelectual al elevului ci, mai ales, cel afectiv ...” [30, p.6]. „Muzica este o artă, şi
calea de
înaintare spre ea trebuie să fie la fel „artistică”, consemnează I.Gagim [62, p.10].
13
Calea didactică de însuşire a muzicii trebuie să poarte amprenta specificului artei
muzicale.
Experienţa educaţiei muzicale demonstrează că elevii pot studia ani în şir muzica, dar
rămân până la
urmă insensibili faţă de ea [Ibidem, p.10]. Cauza acestui fenomen este realizarea
demersului
didactic doar la nivelul informativ-teoretic, lipsa experienţei de receptare a creaţiilor
artistice,
absenţa necesităţii sufleteşti de a contacta cu muzica. Învăţămintele desprinse din această
situaţie
didactică certifică doua aspecte demne de menţionat:
1. Cele două niveluri de realizare a educaţiei artistice - informativ-teoretic şi
formativaplicativ,
se află într-un raport de reciprocitate, completându-se unul pe altul în sensul că instruirea

63
nu poate înlocui, ci doar asigură o mai bună receptare a muzicii, în timp ce contemplarea
propriuzisă
valorifică virtuţile instruirii şi asigură realizarea scopului fundamental al educaţiei.
2. Trăirea emoţiei, exigenţa unei educaţii muzicale, a unei educaţii în receptarea /
interpretarea muzicii, este prezentă în toate momentele actului muzicii: audiţie –
interpretare –
creaţie.
„Dacă toate faptele, care-şi trag originea din sufletul omului ar fi putut fi comunicate prin
cuvinte, menţionează A.Serov, n-ar fi existat muzica în univers” [205]. La întrebarea de
ce compune
muzică, L.Beethoven a răspuns: „Ceea ce mi se zbate în inimă trebuie să-şi găsească
ieşirea. Muzica
trebuie să aprindă focul din inimile oamenilor. Ea este o revelaţie mai înaltă decât
înţelepciunea şi
filozofia” [141, p.81]. Dirijorul E.Ansermet identifică muzica cu emoţia: ea lasă
amprenta mişcării
sale în linia melodică, ritm, armonie, astfel atribuind muzicii o semnificaţie [183, p.37].
Limbajul
muzical, după autorul amintit, îşi dobândeşte dreptul la existenţă prin emoţii, în timpul
trăirii cărora
gândirea poate să lipsească. Anume de aici rezultă aparenţa dezacordului dintre gândirea
care
operează cu modelele teoretice raţionalizate mai înainte şi starea emoţională apărută în
actul de
contemplare a muzicii.
Printre definiţiile date muzicii este una care, cu mici variaţii, revine în mod constatat:
„Muzica este arta de a exprima sentimentele şi pasiunile cu ajutorul sunetelor”. Formula
de mai sus
figurează în trei sferturi din cele treizeci de formule adunate de muzicograful T.Ribot. Or,
tocmai
aici se conţine momentul aflat în discuţie: prezenţa trăirii în actul muzical. În această
privinţă avem
două opinii absolut contrare: una neagă, cealaltă afirmă prezenţa trăirii în actul muzical
[138,
p.132].
Prima teză a fost susţinută de savanţi, filozofi, esteticieni (H.Helmholtz, I.Kant,
J.Herbart,
H.Lotzer, F.Vische etc.) şi chiar de unii muzicieni (J.-J. Rousseau).
Cu o înaltă pricepere în modul cel mai remarcabil a dezvoltat această teză E.Hanslick
[214].
Partea esenţială a tezei se rezumă la faptul că singurul conţinut al muzicii este sunetul; ea
nu
dispune de o materie în sensul subiectului de tratat. „În muzică nu vorbesc decât
sunetele”; ea nu
14

64
cuprinde nimic altceva decât forme sonore în mişcare; este un arabesc care se animă
printr-o
autogenie continuă. În formele sonore şi precise rezidă sensul spiritual al compoziţiei şi
nu în vaga
expresie de ansamblu a unui sentiment abstract. „Forma pură, în opoziţie cu sentimentul,
este
adevăratul subiect, adevăratul fond al muzicii; ea este muzica însăşi”. Potrivit lui E.
Hanslick,
muzica nu este decât o arhitectură de sunete; combinaţii sonore, ritmuri originale,
modulaţii
savante, abilitate în desfăşurare. Singura concesie la care consimte E.Hanslick este că
„muzica nu
poate exprima conţinutul sentimentelor, ci numai latura lor dinamică” [Ibidem].
O teză contrară a fost susţinută de mai mulţi autori: F.Schelling, G.Hegel,
A.Schopenhauer,
L.Vîgotsky, S.Rubinştein, B.Asafiev etc., şi de majoritatea muzicienilor. În opinia lor,
muzica
stârneşte o agitaţie interioară, trezeşte în auditor stări emoţionale variate, uneori intense.
H.Berlioz
îi scotea din rândul muzicienilor pe „cei care nu simt, care stăpâni pe teorie, compun o
aparenţă de
muzică”. R.Wagner compara imperiul sunetelor cu un imens ocean care se întinde la
infinit, fără
limite precise, fără contururi nete şi a cărui lege este armonia, adică ştiinţa abstractă a
combinării
sunetelor între ele. Mesajul sonor cu nenumăratele-i nuanţe ale înălţimii, timbrului sau
intensităţii
este expresia adecvată şi naturală a nenumăratelor nuanţe pe care le poate îmbrăca emoţia
pură,
sentimentul însuşi, independent de cauzele care îl explică, de circumstanţele particulare
care îl
caracterizează [195]. F.Chopin spunea: „Nu cunosc nimic mai detestabil în lumea aceasta
decât
muzica lipsită de subtextul ideilor” [Apud:183, p133], iar Ch.Gounod declara că are „o
aversiune
implacabilă faţă de formulă, faţă de învelişul gol şi consideraţie pentru forma direct ieşită
din
emoţie, care îi este substanţa şi raţiunea” [Ibidem].
Mărturiile acestor compozitori tratează „stările interioare, nu sub aspectul lor intelectual,
ca
idei sau ca imagini, ci în aşa fel încât să fie vii în sfera sentimentului şi înveşmântate în
forma sa”
[183, p.134]. Susţinând postulatele tratate în teza a doua, le aşezăm drept bază pentru
studiul care
urmează.

65
Deşi au fost elaborate numeroase lucrări la acest subiect, natura, modul de acţiune şi
funcţia
emoţiei rămân nedezvăluite până la capăt.
Emoţia, constată Dicţionarul Larouse, depinde nu numai de natura agentului emoţional
(în
cazul nostru – arta muzicală) ci mai ales de individ, de experienţele lui anterioare [86,
p.113].
Emoţia ca atare nu poate fi învăţată, specifică L.Gavriliu, în schimb anumite situaţii pot
constitui semnale pentru declanşarea emoţiei ca reacţie necondiţionată (instinctuală),
devenită în
felul acesta condiţionată [66, p.9].
J.-P.Sartre [146] caută să demonstreze că emoţia nu este un accident ci un „mod de
existenţă
al conştiinţei”, unul din modurile în care ea înţelege să fiinţeze în lume. Omul ori trăieşte
emoţional,
15
ori este un schelet ambulant. Omul este acela care îşi asumă emoţia şi, în consecinţă,
emoţia este o
formă organizată a existenţei umane, condiţia primordială a vieţii.
În sensul celor afirmate mai sus, D.Scurtulescu apreciază muzica drept „impuls, imbold,
semn al trezirii” prin care luăm cunoştinţă de existenţa Sinelui. La începutul acestei
cunoaşteri, în
actul trăirii emoţionale, se creează momentul fiinţării muzicii [149, p.106]. Înţelegerea
noastră
creşte în performanţă, când întrevedem trei trepte succesive ale acţiunii muzicii asupra
Figura 1. Dialectica actului de trăire muzicală (după Dan şi Felicia Scurtulescu)
conştiinţei propuse de Dan şi Felicia Scurtulescu – dialectica actului de trăire muzicală:
I. Apel la sentimente II. Act intenţional de conştiinţă III. Revelarea stării conştiinţei
Sinelui
[Ibidem, p.109]. Vezi şi Figura 1:
„Muzica se adresează mai întâi sentimentelor, în sensul că reacţia lor o conştientizăm în
primul rând, punând însă în mişcare intelectul care precizează intenţionalitatea conştiinţei
şi, în
sfârşit, permiţându-ne să întrevedem Sinele chiar dacă imprecis”. „Străfulgerarea unei căi
şi a unei
stări beatifice este ceea ce ne dă muzica în act” [Ibidem].
Din punctul de vedere al ascultătorului, dialectica actului de trăire muzicală va fi
surprinsă,
relativ exact, în următoarea succesiune: emoţionalitate - concentrare psihomentală -
simţire pură,
însă nu ca momente separate ci într-o condiţionare reciprocă ce respectă structura
circulară a
actului. Astfel, semnificaţia actului muzical dedusă de D.Scurtulescu, reprezintă expresia
unei stări
Act intenţional de conştiinţă
3 SIMŢIRE PURĂ

66
Revelarea stării
conştiinţei Sinelui
2 CONCENTRARE
PSIHOMENTALĂ
1
EMOŢIONALITATE
Apel la sentimente
16
Drept exemplu de evoluţie a învăţământului muzical general în Moldova serveşte
modificarea pe parcurs a denumirii disciplinei şcolare. Astfel
disciplina Cântul orienta şi limita activitatea profesorului la lecţie doar la cântul coral.
Noua
denumire, Muzica, preconiza noi deschideri în planul actului muzical: audiţie, creaţie,
meditaţie,
jocuri muzicale etc. În această perioadă s-au conturat două poziţii privind educaţia
muzicală:
potrivit unei poziţii, muzica era ca un scop în sine, care se realiza în mare măsură prin
cunoaşterea
citit-scrisului muzical, fiind mai aproape de educaţia pentru muzică; cea de-a doua
poziţie a devenit
mai adecvată noilor cerinţe, preconizând formarea şi dezvoltarea cunoştinţelor,
iscusinţelor şi
deprinderilor muzicale [180]. Actualmente, în contextul reformei învăţământului general,
educaţia
artistică parcurge etapele perioadei de tranziţie la noul concept educaţional. Se desfăşoară
implementarea şi dezvoltarea Curriculumului şcolar de educaţie muzicală. În
conformitate cu
prevederile acestuia, educaţia muzicală în clasele I - IX se realizează prin
predarea/însuşirea
muzicii ca artă, ca fenomen emoţional-artistic şi nu ca domeniu teoretic sau ştiinţific.
Accentul s-a
deplasat de la teorie şi cunoştinţe elementare de notaţie muzicală, de la deprinderi de
solfegiere şi
20
cântare spre cunoaşterea, înţelegerea, simţirea şi trăirea muzicii ca fenomen artistic,
emoţionalpsihologic
şi spiritual.
Procesul de constituire a culturii muzicale se bazează pe valorile culturii muzicale
naţionale şi
universale. Procesul de realizare a obiectivelor şi a conţinuturilor educaţiei muzicale în
învăţământul general secundar se efectuează prin valorificarea aspectelor informativ-
teoretic şi
formativ-aplicativ [Ibidem]. Dirijarea consecventă a procesului de educaţie este în funcţie
de
principiul tematic. În baza acestuia, pe parcursul mai multor ore de educaţie muzicală se
realizează

67
treptat conţinuturile educaţiei muzicale, reprezentate prin teme generale, care includ şi
legităţile
fundamentale ale artei muzicale. Comunicarea artistică la lecţie se realizează în cadrul
actului
muzical de interpretare, audiţie şi creaţie a muzicii. Repertoriul muzical fiind selectat
potrivit
principiilor valorii artistice, accesibilităţii (perceptive/interpretative), valorii pedagogice
[Ibidem].
Însuşirea legilor specifice artei muzicale necesită o ”muncă a sufletului, a cugetului, a
întregii fiinţe
umane. Prin intermediul formelor de iniţiere muzicală se realizează aprofundarea în
lumea muzicii;
noţiunile, categoriile, definiţiile teoretice fiind însuşite ca rezultat al actului muzical (de
audiţie/interpretare/creaţie a muzicii)”. Potrivit actualului cadru conceptual, „muzica
trebuie să
solicite nu numai intelectul elevului, ci mai ales afectivitatea, cu implicaţii directe în
declanşarea
unor stări în faţa marilor probleme ale vieţii”[53, p.6]. Acumulările artistice ale elevilor
în cadrul
lecţiilor necesită a fi transmise, comunicate. „Muzica este un limbaj de exprimare, adică
de
mărturisire şi comunicare, adică de dialogare. Rămânând închisă în sine, activitatea
muzicală are
puţin sens” [61, p.54].
O caracteristică definitorie a conceptului de educaţie muzicală este raportul „muzică –
educaţie spirituală”, care proiectează perspectiva educaţiei spirituale pentru şi prin
muzică.
Conform Concepţiei educaţiei muzicale în R.Moldova, trăirea muzicii este mai mult decât
o trăire
obişnuită a unor stări sufleteşti, ea este o adevărată trăire spirituală. Această caracteristică
se
încadrează într-un concept ierarhic superior – cel al educaţiei artistic-estetice, esenţa
căruia,
conform prof. Vl.Pâslaru, este formarea/dezvoltarea unui elev care simte şi înţelege opera
de artă ca
pe „un spaţiu spiritual în interiorul căruia are loc devenirea continuă a propriei fiinţe prin
reflexie şi
autoreflexie, activitate care însă este posibilă doar cu condiţia ca elevul să fie suficient
iniţiat în
specificul cunoaşterii artistice – al creaţiei şi receptării” [114, p.14].
Activitatea muzicală şcolară nu se mărgineşte la lecţia propriu-zisă ci se extinde şi în
domeniul extraşcolar. Evaluarea activităţii muzical-artistice a elevilor poate deveni un
stimulent
important pentru formarea lor culturală ulterioară.
În concluzie. Conceptualizarea şi realizarea Curriculumului de educaţie muzicală este în

68
funcţie de natura specifică a artei muzicale şi a receptării muzicii de către elevi.
Revizuirea
21
conţinutului educaţiei muzicale în şcoala generală din R.Moldova mai întâi, apoi şi
elaborarea
Concepţiei educaţiei muzicale şi a Curriculumului de educaţie muzicală au constituit
noua orientare
a disciplinei şcolare Educaţia muzicală. Scopul general al disciplinei fiind formarea
culturii
muzicale ca parte componentă a culturii spirituale, finalitatea principală a acesteia este
educarea
omului cult sub aspect muzical-artistic, şi nu a muzicianului.
1. 3. 1. Conceptul de cultură muzicală în context curricular
Natura omului se descoperă în trinitatea esenţei lui biologice, sociale şi culturale
(T.Parsons).
Prin componenta cultură omul se afirmă în lumea existentă. În sensul cel mai general,
noţiunea de
cultură este opusă noţiunii natură. Cultura este natura re-creată de om (J.-M.Benoist),
fenomen
„asupra naturii” (P.Sorokin), expresia vieţii spirituale a oamenilor (N.Berdeaev),
„noosfera”
cugetului şi creativităţii omeneşti (V.Vernadski). Asupra conceptului de cultură s-au
efectuat
cercetări îndeosebi la hotarul secolelor XIX-XX (A.Weber, F.Spengler, W.Windelband
etc.). Omul
asimilează cultura în procesul socializării sale, prin intermediul activităţilor practice.
„Omul nu este
ci devine o fiinţă culturală”, scrie cercetătorul filozofiei culturii Al.Tănase [162, p.14].
Comportamentul, idealurile, gusturile, necesităţile, receptivitatea, interesele etc.
reprezintă diferite
aspecte ale culturii omului. Cultura este definită de prof. Vl.Pâslaru drept „axiomă a
educaţiei, căci
elevul (cel ce este educat) nu însuşeşte doar valori create de omenire, ci, însuşindu-le, îşi
creează
propriile cunoştinţe, competenţe, atitudini etc.”[111, p.6]. Or, activitatea educaţională
este
considerată o activitate de culturalizare.
În culturologie sunt cunoscute trei definiţii ale culturii:
I – Modalitate de activitate socioculturală a omului
II – Rezultatul activităţii socioculturale a omului
III – Gradul de dezvoltare a personalităţii omului.
Prin urmare, omul poate să se afirme concomitent în trei ipostaze: ca obiect al acţiunii de
culturalizare, ca subiect al creaţiei culturale, ca purtător/receptor şi popularizator al
tezaurului
cultural [193; 197; 212]. În aceiaşi manieră, cultura muzicală reprezintă ansamblul
valorilor

69
spirituale (ideal, obiective, necesităţi, interese etc.), provenite din multiplele forme de
cunoaştere şi
activitate muzicală: creaţie – interpretare – receptare. Educaţia muzical-artistică este
considerată
premisă importantă în formarea unei personalităţi culte [33, p. 5].
Finalitatea educaţiei reprezintă „anumite valori angajate în proiectarea sistemului şi
procesului de învăţământ” [Idem, p.144]. Atingerea finalităţii orientează spre acţiuni
strategice, care
„dau sensul, orientarea, direcţia, ordinea, perspectiva acţiunii educaţionale” [103, p.50].
Caracterul
prioritar al finalităţii educaţiei, după G.de Landsheere, este dat de faptul că „orice
modalitate sau
particularitate a unei acţiuni educaţionale nu are nici o valoare dacă nu ştim spre ce
merge ea”; „este
necesară o singură finalitate”, „ceva la care tot restul trebuie să fie subordonat”, în orice
situaţie
pedagogică „este important să începem cu finalitatea” [37, p.145].
Din perspectivă curriculară, finalitatea educaţiei muzicale constituie cultura muzicală,
ca
parte componentă a culturii spirituale [33, p.6]. Din acest unghi de vedere, cultura
muzicală trebuie
concepută ca fenomen şi posibilitate spirituală. Doar calea spirituală de cunoaştere şi
asimilare a
muzicii (ca antipod al căii intelectuale) poate forma cultura muzicală. Din toate artele,
muzica este
cea mai aproape de sufletul omului (G.Bălan, P.Bentoiu, G.Breazul, D.Kabalevski,
E.Nazaikinski,
Z.Kolály). De aceea formarea culturii muzicale a elevilor va începe de la cunoaşterea
muzicii ca
artă spre cunoaşterea muzicii ca ştiinţă. După L.Vîgotski, scopul muzicii rezidă în
descoperirea
esenţei spirituale a personalităţii omului [171]. Cultura muzicală a unui elev poate fi
estimată în
mod diferit: prin felul în care interpretează muzica; prin volumul de cunoştinţe
acumulate; prin
capacitatea de a deosebi o muzică bună de una mai puţin bună; prin felul cum vorbeşte
despre ea
etc.
Nivelul culturii muzicale a elevului poate fi apreciat prin gradul de asimilare a artei
muzicale
exprimat prin „necesitatea de muzică, dorinţa interioară de a contacta cu ea, lipsa de
rezistenţă în
faţa farmecului ei” [61, p.53]. Dacă elevul rămâne indiferent în faţa fenomenului muzical,
capacitatea de a cânta „corect”, cunoştinţele istorico-teoretice acumulate rămân „fapte
goale,

70
formale”. După D.Kabalevski, nivelul culturii muzicale nu este direct proporţional cu
gradul de
cunoaştere a notelor muzicale, deşi presupune cunoaşterea acestora [81, p.29]. Potrivit
concepţiei
sale, cultura muzicală indică capacitatea de a percepe arta muzicală ca pe o artă vie şi
plastică,
născută de viaţă şi legată indisolubil de viaţă, este un simţ al muzicii aparte, care ne
constrânge să
percepem muzica emoţional, discernând valoarea de non-valoare; este capacitatea de a
trăi mesajul
sonor, făcând distincţie între imaginea artistică şi mijloacele ei de realizare; capacitatea
de a
determina la auz autorul unei creaţii muzicale recunoscute, dacă această muzică este
caracteristică
autorului dat, dacă elevii cunosc de acum creaţia acestui compozitor [Idem, p.29].
În formarea culturii muzicale este necesară acumularea experienţei de receptare a
muzicii.
Muzica nu poate exista în afara percepţiei. Orice formă de comunicare cu muzica, orice
activitate
23
muzicală învaţă elevii să audă muzica. Prin perfecţionarea continuă a priceperii de a
asculta muzica
pătrundem în sensul ei [209, p.54]. Ca proces psihic-spiritual, percepţia muzicii (auzirea,
simţirea,
trăirea şi înţelegerea) este proprie tuturor activităţilor muzicale (N.Vetlughina,
D.Kabalevski,
O.Apraksina, A.Abdullin). În cadrul experienţei, prin exersare se dobândeşte şi se
dezvoltă simţul
muzical [157, p.108], care influenţează universul intim, sentimentele şi gândurile elevilor.
Percepţia
antrenează în acţiune întreaga fiinţă a ascultătorului, mobilizând alte procese psihice cu
care
conlucrează: memoria, gândirea, imaginaţia, atenţia, voinţa etc. [164]. Dacă la alte
discipline multe
lucruri pot fi învăţate în mod mecanic, pe de rost, nelăsând vre-o urmă nici în conştiinţa,
nici în
suflet, apoi „în muzică pot fi memorizate numai lucrurile care au fost înţelese şi trăite
emoţional”
[81, p.32]. Acestea se referă în egală măsura şi la muzică, şi la cuvântul rostit despre
muzică, şi la
interpretarea, şi la audierea ei (Figura 2):
Figura 2. Structura culturii muzicale ca finalitate a educaţiei
Experienţa elevului în perceperea adevărată, trăită şi conştientizată a muzicii, este temelia
tuturor formelor de familiarizare cu muzica. Fără această experienţă n-are rost învăţarea
abstractteoretică,
nu poate fi formată cultura muzicală [214, p.29]. În acest context, constituentele

71
cunoaşterii şi asimilării artei muzicale – cunoştinţele, capacităţile, atitudinile - rămân a fi
în linii
mari competenţe muzicale care-şi capătă dreptul la existenţă doar în raport cu experienţa
muzicală.
Interesul, gustul artistic, capacitatea de apreciere pot fi cultivate doar în cadrul practicilor
muzicale,
pornind de la sensibilizare şi ajungând la dragostea pentru arta muzicală.
Experienţa muzicală – perceperea activă şi emoţională - trebuie să contribuie la
creşterea
unui suflet frumos, armonios, cu o aleasă sensibilitate pentru valorile etice şi spirituale
[33, p.6]. În
CULTURA MUZICALĂ
Competenţa muzicală
Cunoştinţe:
- muzicale
- despre muzică
Aptitudini:
- de interpretare
- de audiţie
- de creaţie
- de judecată despre muzică
Experienţa muzicală
Trăirea afectivă:
- auzirea
- ascultarea
- percepţia
- reflecţia (meditaţia)
Atitudini:
- interese
- motive
- gustul artistic
- aprecieri
- trebuinţe estetice
24
sarcina profesorului stă crearea posibilităţilor de acumulare a unei experienţe muzicale
relevante, în
baza diverselor paliere muzicale:
- muzică monodică, polifonică, armonică;
- muzică religioasă, muzică laică, de concert;
- muzică populară, cultă/academică;
- muzică vocală, instrumentală, vocal-instrumentală, vocal-simfonică şi simfonică etc.
Dacă experienţa muzicala exprimă latura calitativă a culturii muzicale apoi competenţele
muzicale sunt de natură cantitativă. Reieşind din specificul cunoaşterii artistice (Vezi 1.1.
şi 1.2.) şi
sintetizând consideraţiile de mai sus, desprindem în structura cultirii muzicale două
componente:

72
experienţa muzicală şi competenţele musicale, dintre care prima este prioritară.

73