UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL 

Facultatea................
  
NUME, PRONuME

 
IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ȘI SPORTASUPRA
PROCESULUI DE FORTIFICARE A SĂNĂTĂȚII COPIILOP DE VÎRSTÂ
PREȘCOLARĂ
 
TEZĂ DE LICENȚĂ
 
 
Conducător științific: Carp Ion,
dr., prof., universitar
 
 
 
Chișinău, 2021
 Actualitatea temei. Sănătatea este cel mai de preţ bun pe care il poate avea un
om. Sănătatea adevarată înseamna acţiune educativă atît asupra corpului cât şi
asupra psihicului acestuia.
Activitatea de educaţie fizică are ca scop educarea unei generaţii de tineri
sănătoşi, viguroşi, rezistenţi, puternici ect. Educaţia fizică este o activitate
obligatorie, menită să contribuie la întărirea sănătăţii, creşterea capacităţilor fizice şi
intelectuale, dezvoltarea armonioasă fizică şi morală a copiilor.
Executînd regulat exerciţii fizice corespunzătoare vârstei, copii îsi
perfecţionează o serie de deprinderi motrice aplicative necesare în viaţă: mersul,
alergarea, săritura, echilibrul, aruncarea şi prinderea ect. Copilul în creştere şi
dezvoltare, are nevoie de o cantitate de timp, corect delimitată, destinată mişcării,
cerinţă fundamentală a existanţei umane [Ciocîrlie M., Cîşlaru R., 1999; Boian I.,
2009].
◦ Prin prezenta lucrare dorim să subliniem
importanţa activităților de educație fizică și
sport asupra formarii interesului pentru un
mod sănătos de viaţă, creşterea şi
dezvoltarea armonioasă a organismului
copiilor.
Din cele relatate mai sus, se conturează
următoarea problemă a cercetării: cum se
poate influența asupra procesului de
fortificare a sănătății preșcolarilor în cadrul
activităților de educație fizică și sport.
Obiectul cercetării îl constituie
procesul de fortificare a sănătății copiilor de
vîrstă preșcolară.
 Scopul cercetării: Determinarea bazelor teoretice
şi elaborarea formelor de organizare a educaţiei fizice
prin promovarea strategiilor de formare a interesului
pentru un mod de viaţă sănătos la copii de vîrstă
preşcolară.
Obiectivele cercetării:
1. Analiza teoretică a literaturii de specialitate cu
privire la formarea interesului pentru formarea unui mod
sănătos de viaţă la preșcolari.
2. Elaborarea un set de activităţi/startegii pentru
formarea unui mod de viaţă sănătos la preşcolari.

3. Validarea prin experimentul psihopedagogic a

sistemului activităţilor de formare a unui mod sănătos de
viaţă.
 Pentru realizarea acestor
obiective am utilizat următoarele
metode de cercetare:
• analiza literaturii de specialitate
• observația pedagogică
• chestionarul
• experimentul pedagogic
• metoda testelor
• analiza cantitativă şi calitativă a
producerii acţiunilor copiilor.
METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

Experimentul psihopedagogic a fost realizat în cadrul grupelor medii din

Instituţia Publică de Educaţie Timpurie nr.8 “Vîntuleţ” din municipiul Orhei. Acţiunile
experimentale au avut la bază două grupe : “Buburuzele”şi “Albinuţele”.
În experiment au fost incluşi 62 de copii: 31 în grupa experimentală şi 31 în grupa
de control.
Scopul determinarea nivelului iniţial al formării unui mod sănătos de viaţă. La
etapa de constatarea din cadrul experimentului psihopedagogic am înaintat
următoarele obiective de cercetare:
• Determinarea nivelului inţial al formării interesului pentru un mod de viaţă sănătos
la copiii de 4-5 ani;
•Analiza şi interpretarea rezultatelor experimentale.
◦ Criterii ale atitudinii faţă de sănătatea proprie au servit:
◦ - reprezentările şi cunoştinţele despre sănătate (componenta cognitivă);
◦ - modurile de exprimare a emoţiilor faţă de sănătatea proprie (componenta afectivă);
◦ - experienţa de a păstra propria sănătate (componenta comportamentală) ;
◦ În baza criteriilor am elaborat următoarele nivele de sănătate a preșcolarilor: înalt, mediu şi scăzut.
◦ La nivelul înalt se plasează copiii care au interes sporit faţă de modul sănătos de viaţă, execută
cu placere diverse forme de practicare a exerciţiilor fizice, sunt atenţi în cadrul activităţilor de educaţie
fizică şi cunosc cum trebuie sa aibă grijă şi păstrată sănătatea lor.
◦ La nivel mediu se plasează copii care manifestă mai puţin interes faţă de modul sănătos de viaţă,
execută diverse forme de practicare a exerciţiilor fizice ,au cunoştinţe reduse despre sănătatea proprie
şi menţinerea ei.
◦ La nivel scăzut se plasează copii care au un interes scăzut faţă de modul sănătos de viaţă şi
practicarea exerciţiilor, nu sunt atenţi în cadrul activităţilor de educaţie fizică.
 În vederea determinării nivelului iniţial al formării modului sănătos de viaţă la copiii de 4-5 ani am
utilizat prima probă: Proba 1. : “Ştafeta veselă”
Tabelel 1. Prezentarea statistic a rezultatelor privind promovarea unui mod sănătos de viaţă

Grupa Grupa de control

experimentală

Nivelul Nr. copiilor % Nr. copiilor %

Înalt 16 49% 15 48%

Mediu 9 28% 10 29%

Scăzut 6 23 % 6 23%
 Tabelul 2, Rezultatele obținute în cadrul experimentul de constatare .
Proba 2: “Sărituri în lungime de pe loc
Sărituri de pe loc cu Sărituri de pe loc la o distanţă
Criteriile precizie mică
La distanţa de 70 cm

Nr. de copii % Nr. de copii %

Grupa 11
experimentală 20 55% 45%

Grupa de 18 53% 13 47%

control
 La etapa experimentului formativ au fost organizate şedinţe cu
părinţii, ateliere de lucru, consilii pedagogice, seminare teoretico-
practice, activităţi practice, informaţii prezentate în cadrul consiliilor
pedagogice despre sănătate. La această etapă au fost înaintate următoarele
obiective de cercetare:
1. Formarea cunoştintelor despre strategiile de formare a unui mod
sănătos de viaţă;
2. Cultivarea interesului şi atitudinii pozitive faţă de sănătatea proprie;
3. Cultivarea calităţilor ca voinţa, insistenţa, rezistenţa.
Munca cu copiii în procesul experimentului formativ a fost organizată
pe etape doar cu o grupă de copiii, grupa experimentală.
◦ Pentru realizarea obiectivelor
menționate la această etapă am
organizat diverse forme de
promovare a unui mod sănătos de
viaţă printre care se includ:
gimnastica matinală (exerciţii de
dezvoltare fizică general care
contribuie tuturor grupelor de
muşchi), plimbări în aer liber,
distracţii sportive, jocuri
dinamice (“Execută ca mine”,
„Veveriţele în pădure”, „Ţinteşte
în cerc”, „Loveşte mingea”) ect.,
În cadrul consultaţiilor individuale și activităților în grup cu părinţii am ținut cont de factorii ce determină starea de sănătate a copiilor de vîrstă preșcolară, Figura 3.

◦ MODUL DE TRECERE A SARCINII ŞI NAŞTERII

◦ M
◦ E
◦ E ◦ D
◦ C ◦ Sănătatea reprezintă starea ◦ Tehnologiile moderne ◦ I
◦ Factorii ereditari şi (televiziunea, ◦ U
◦ O biologică deplină a
starea de sănătate a calculatoarele, tel. ◦ L
◦ L părinţilor organismului uman, echilibrul mobile etc
◦ O psihologic şi capacitatea înaltă
◦ G ◦ Î
a tuturor sistemelor de organe ◦ N
◦ I
◦ A ◦ Modul de viaţă al
necesare pentru realizarea ◦ C
◦ ALIMENTAȚIA
părinţilor obiectivelor sociale ◦ O
◦ N
◦ Ajutorul medical şi ◦ J
condiţiile igienice ◦ U
◦ R
◦ Asigurarea medicală, nivelul instruirii, condiţiile materiale şi de trai, locul de trai al mamei ◦ Ă
(urban, rural) ◦ T
◦ O
◦ R
 REZULTATE:
◦ După realizarea activității experimental formative, am organizat experimentul de control. Scopul acestei
etape a fost: verificarea cunoștințelor cu privire la factorii ce determină modului sănătos de viaţă al
copiilor.
◦ Tabelul 3. Evaluarea nivelului de cunoştinţe privind modul sănătos de viaţă (experimentul de
control
Grupa experimentală Grupa de control
n=31 n=31

Nivelul
Nr. copiilor % Nr. copiilor %

Înalt 16 49% 15 48%

Mediu 9 28% 10 29%

Scăzut
6 23% 6 23%
◦ Totalizând investigaţia noastră putem spune că: a sporit considerabil
nivelul interesului pentru un mod sănătos de viaţă al copiilor, atitudinea faţă de
activitatea de educaţie fizică, formele de practicare, procedurile de călire ect.
◦ Caracterizând rezultatul procesului instructiv-educativ organizat în genere,
putem spune că metodica elaborată de noi, sistemele de mijoace propuse şi
demonstrate sunt eficiente în lucrul cu copiii de vârstă preşcolară.

◦ Această constatare ne duce la concluzia că printr-o activitate precisă, bine

gândită, ţinând cont de factorii care condiţionează valorificarea potenţialului
fizic al copiilor, la nivelul ciclului preşcolar se obţin rezultate remarcabile în
formarea interesului pentru un mod sănătos de viaţă .
 ◦ CONCLUZII GENERALE
În urma experimentului efectuat putem afirma că scopul și obiectivele cercetării au fost
rezolvate în mare măsură.
1. Analizând comparativ rezultatele iniţiale cu cele finale , prin influenţa specială pe care
a avut-o programul de pregatire aplicării grupei experimentale, se constată o îmbunătăţire, o
evoluţie în optimizarea interesului pentru un mod sănătos de viaţă.
2. Această constatare ne duce la concluzia că printr-o activitate precisă, bine gândită,
ţinând cont de factorii care condiţionează valorificarea potenţialului fizic al copiilor, la
nivelul ciclului preşcolar se obţin rezultate remarcabile în formarea interesului pentru un
mod sănătos de viaţă
3. Analiza datelor arată ca nici un preşcolar nu a obţinut rezultate mici şi că 80 % a
obţinut rezultate bune. În această situaţie, remarcăm contribuţia exerciţiilor şi jocurilor de
mişcare în etapa experimentală.
4. Pentru viitor se impune o abordare sistematică a organizării activităţilor în sensul
cuprinderii în planificările calendaristice a unor teme care să contribuie la formarea
interesului pentru un mod sănătos de viaţă la preşcolari.
 ◦MULȚUMESC
◦PENTRU ATENȚIE !!!