INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ

CERC PEDAGOGIC
ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
SEMESTRUL AL II-lea

4 Aprilie
OBIECTIVE
• Identificareași experimentarea în cadrul
cercului pedagogic a unor tehnici și strategii de
formare și modelare a comportamentelor socio-
emoționale adecvate la preșcolari;
• Integrarea conținuturilor educației socio-
emoționale în toate categoriile de activități prin
derularea unor proiecte complementare
activităților curriculare;
• Inventarierea factorilor educative cu rol major
în dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale
copiilor de vârsta preșcolară.
 Motto: “Nu se poate concepe o bună adaptare la
mediul şcolar fără dezvoltarea competenţelor emoţionale şi
sociale ale preşcolarilor. Potenţialul cognitiv rămâne
nevalorificat fără abilităţi socio- emoţionale, căci înainte de a
gândi trebuie să interacţionăm.” (Prof. Dr. Mircea
Miclea)
 INTELIGENŢA
EMO Ţ ION A L Ă
Inteligența emoțională este o abilitate care implică o
relaționare creativă cu stările de teama, durere și
dorință. (Wayne Leon Payne)
Inteligența emoțională este definită ca fiind
abilitatea unei persoane de a întelege și a-și
gestiona eficient emoțiile sale, de a înțelege și a se
descurca cu emoțiile celor din jur în scopul creării
unor relații adecvate cu ceilalți și a creării unui
echilibru emoțional atât intrapersonal cât și
interpersonal. (Daniel Goleman)
 Dimensiuni ale inteligenței
emoționale
Cunoașterea emoțiilor personale presupune identificarea și
denumirea propriilor emoții și sentimente care decodificate
corect ne ajută să acționam în mod adecvat la situațiile variate
de viață
Gestionarea emotiilor  se referă tocmai la capacitatea noastră
de a alege modalitatea corectă de a ne manifesta în anumite
situații.
Utilizarea emoțiilor în mod productiv este o aptitudine
majoră ce se referă la cultivarea stării de optimism și speranță
pentru a depăși obstacole și frustrări.
 
Empatia este capacitatea de a intui sau de a recunoaște emoțiile
celorlalți. Ea se construiește pe deschiderea spre sentimentele
celorlalți, pe abilitatea de a citi informațiile provenite prin
canale nonverbale.
 DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ
A PREŞCOLARILOR

DEZVOLTAREA DEZVOLTAREA
SOCIALĂ EMOŢIONALĂ
DEZVOLTAREA DEZVOLTAREA
CONCEPTULUI AUTOCONTROLULUI
DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE
DE SINE EMOŢIONAL
INTERACŢIUNE CU ADULŢII INTERACŢIUNE CU COPIII DE
VÂRSTĂ APROPIATĂ

SE PERCEPE ÎN MOD ÎŞI REGLEZĂ TRĂIRILE

MANIFESTĂ ÎNCREDERE ÎN ADULŢII POZITIV CA PERSOANĂ EMOŢIONALE
CUNOSCUŢI ŞI INTERACŢIONEAZĂ CU ESTE CAPABIL SĂ INTERACŢIONEZE UNICĂ,
ACEŞTIA CU COPIII DE VÂRSTĂ APROPIATĂ
DEZVOLTAREA
EXPRESIVITĂŢII
ESTE CAPABIL SĂ CEARĂ ŞI SĂ
EMOŢIONALE
PRIMEASCĂ AJUTOR CÂND ARE NEVOIE

PERCEPE REGULILE
ŞI EFECTELE LOR.
ACEPTAREA ŞI
DEZVOLTAREA ESTE CAPABIL SĂ
RESPECTAREA
COMPORTAMENTELOR RECUNOASCĂ ŞI SĂ
DIVERSITĂŢII
PROSOCIALE MANIFESTĂ EXPRIME ADECVAT O
EMPATIE VARIETATE DE EMOŢII
RECUNOAŞTE, APRECIAZĂ ŞI
RESPECTĂ ASEMĂNĂRILE ŞI ASUMAREA RESPONSABILITĂŢILOR,
DEOSEBIRILE DINTRE OAMENI NEGOCIEREA, LUAREA DECIZIILOR
 Cum arată un copil inteligent emoțional?

COPILUL INTELIGENT DIN PUNCT DE VEDERE EMOŢIONAL:

• este conștient de emoțiile sale și vorbșste liber despre ele; 
• recunoaște emoțiile celor din jurul să u; 
• comunică ușor despre ceea ce îl interesează sau îl preocupă ; 
• știe să spună NU fă ră să ii ră nească pe ceilațti; 
• are un bun management al emoțiilor negative (de pildă , nu face crize de
furie atunci câ nd ai casa plină de musafiri); 
• are comportamente rezonabile chiar și atunci câ nd lucrurile nu merg așa
cum și-ar dori și nu abandonează o activitate, nici atunci câ nd devine dificilă ; 
• are bine dezvoltat sistemul motivațional – de pildă , nu face unele activită ți
doar pentru că i-ai cerut tu să le facă sau doar câ t stai lângă el și îl
supraveghezi, ci le face pentru că a înțeles că sunt utile pentru propria
dezvoltare și îi oferă beneficii; 
• este sigur pe el în majoritatea situațiilor, iar atunci câ nd simte că nu se
descurcă , cere ajutorul; 
• se adaptează rapid la situații/persoane noi; 
• nu îi este teama să pună întrebă ri sau să își afirme preferințele; 
• are prieteni cu care se relaxează dar de la care deopotrivă învață modele
noi de comportament. 
Adulţii (pă rinţii, educatorii) sunt cei care contribuie la dezvoltarea
abilită ţilor emoţionale ale copiilor prin trei modalită ţi:
1.Reacţiile adulţilor la emoţiile exprimate de copii
Modul în care adulţii reacţionează la exprimarea emoţională a
copiilor determină exprimarea sau inhibarea emoţiilor viitoare ale
acestora.
2.Exprimarea propriilor emoţii de către adulţi
Expresivitatea emoţională a adulţilor devine un model pentru copii,
în ceea ce priveşte exprimarea emoţională .
3.Discuţiile despre emoţii
Experimentarea unor situaţii emoţionale diferite şi discuţiile cu
pă rinţii, ajută copiii în înţelegerea situaţiilor emoţionale şi în
reacţionarea adecvată în astfel de situaţii. Modul în care adulţii
discută problemele legate de emoţii poate transmite sprijinul şi
acceptarea lor şi poate contribui la conştientizarea de că tre copil a
diferitelor stă ri emoţionale pe care le experimentează .
 Competenţele emoţionale sunt
împărţite în 3 categorii:

1.Tră irea şi exprimarea emoţiilor

- conştientizarea tră irilor emoţionale proprii
- transmiterea adecvată a mesajelor cu încă rcă tură
emoţională
- manifestarea empatiei
2. Înţelegerea şi recunoaşterea emoţiilor
- identificarea emoţiilor pe baza indicilor non-verbali
- denumirea emoţiilor (“sunt bucuros”, “sunt trist” )
- înţelegerea cauzelor şi consecinţelor emoţiilor
3. Reglarea emoţională
- utilizarea strategiilor de reglare emoţională adecvate
vâ rstei
 DEZVOLTAREA ABILITĂŢ ILOR
SOCIALE
Competenţele sociale de bază pe care fiecare om ar trebuie
să şi le dezvolte sunt împărţite în 2 categorii:
1.Abilită ţi interpersonale
a) Relaţionare socială
- interacţionează cu ceilalţi copii prin jocuri adecvate vâ rstei
- iniţiază interacţiuni cu ceilalţi copii
- împarte jucă riile
- oferă şi cere ajutor
- îşi aşteaptă râ ndul
- utilizează formule de adresare politicoase
b) Rezolvare de probleme sociale
- rezolvă conflictele prin strategii adecvate vârstei
2.Abilită ţi intra-personale
- respectă regulile
- tolerează situaţiile care provoacă frustrare
 DE CE DEZVOLTĂ M
COMPETENŢA SOCIALĂ ?
Permite copiilor să dezvolte abilităţi de inter-relaţionare adecvate. Ajută
copiii să achiziţioneze comporta-mentele necesare stabilirii şi menţinerii relaţiilor
interpersonale. Competenţele sociale presupun o componentă legată de abilităţile
interpersonale, precum şi o componentă legată de abilităţile intra-personale de
control comportamental. În lipsa capacităţii de inhibiţie comportamentală, nu putem
vorbi de capacitatea copiilor de a-şi aştepta rândul, la fel cum incapacitatea de a
respecta regulile afectează abilitatea acestora de a se integra în grup. Abilităţile sociale
intra-personale sunt strâns legate de competenţele emoţionale. Dobândirea
strategiilor de reglare emoţională favorizează capacitatea de exercitare a controlului
asupra propriului comportament. În plus, abilităţile de a înţelege emoţiile proprii şi
ale celorlalţi şi de a le exprima sunt esenţiale pentru stabilirea şi menţinerea relaţiilor
cu ceilalţi.
APLICAȚII
CUTIILE CU EMOȚ II
• COMPETENŢA GENERALĂ:
competenţe emoţionale.
• COMPETENŢA SPECIFICĂ:
conştientizarea emoţiilor,
exprimarea emoţiilor,
etichetarea corectă a
emoţiilor.
• DURATĂ: 10-15 minute.
• MATERIALE: cutii,
cartonaşe ilustrâ nd emoţii
(bucurie, furie, tristeţe,
teamă ).
PROCEDURA DE LUCRU:
Puneţi într-o cutie toate cartonaşele cu emoţii pozitive, iar în cea de-
a doua pe cele cu emoţii negative. Atâ t dumneavoastră câ t şi
copilul veţi scoate din cutie câ te un cartonaş, astfel încâ t fiecare
să aveţi un cartonaş reprezentâ nd o emoţie pozitivă (bucuria) şi
una negativă (furie, tristeţe, teamă ). Rugaţi copilul să identifice
denumirile emoţiilor de pe cartonaşe şi să se gâ ndească la o
situaţie în care s-a simţit bucuros, respectiv o situaţie în care a
simţit tristeţe/teamă /furie.
Încurajaţi copilul să identifice etichetele verbale ale emoţiilor!
Nu criticaţi copilul pentru exprimarea emoţiilor negative!
COMPORTAMENTE VIZATE
 copiii învaţă să identifice corect emoţiile proprii şi etichetele
verbale corespunzătoare;
 copiii încep să se familiarizeze cu contextul de apariţie al
emoţiilor, în vederea discutării consecinţelor trăirilor
emoţionale;
 îmbunătăţeşte relaţia copilului cu adultul, deoarece au loc
discuţii despre emoţii.
Cursa cu obstacole

• COMPETENŢA PROCEDURA DE LUCRU:

GENERALĂ: Aranjaţi obiectele de mobilier, astfel încâ t ele să devină

competenţe sociale. obstacole pe care copiii vor trebui să le evite. Un copil
va fi legat la ochi cu o eşarfă , în timp ce altul îl va lua
de mâ nă şi îl va ghida printre obstacole pâ nă la
• COMPETENŢA punctul de sosire.  
SPECIFICĂ: Lăudaţi copiii pentru că au oferit ajutor celorlalţi în
cooperarea în joc, parcurgerea traseului cu obstacole!
comportamente COMPORTAMENTE VIZATE
prosociale.
 să îşi dezvolte abilităţi de interrelaţionare
adecvate;
• DURATĂ: 10-15
minute.  să achiziţioneze comportamentele necesare
stabilirii şi menţinerii relaţiilor interpersonale.
• MATERIALE: diferite   Să-şi dezvolte abilităţile de cooperare în joc;
obiecte din sala grupei.  Să dezvolte încredere în ceilalţi;

   Să înveţe să ofere ajutor.

ZARUL EMOȚ IILOR

PROCEDURA DE LUCRU:

Câte un copil dă cu zarul, identifică emoţia, apoi povesteşte o

întâmplare ce exemplifică emoţia respectivă.

Lăudaţi copiii pentru recunoaşterea şi etichetarea corectă a

emoţiilor!

Dacă copiii au dificultăţi în a-şi aminti situaţii în care au trăit o

anumită emoţie, ajutaţi-i, oferind ca exemplu o situaţie în
care copilul a fost implicat!

COMPORTAMENTE VIZATE

 să achiziţioneze etichetele verbale ale emoţiilor şi să

recunoască manifestările emoţionale pe baza indicilor non-
verbali, ceea ce facilitează transmiterea adecvată a
mesajelor cu conţinut emoţional;

 să dobândească strategii adecvate de reglare emoţională şi

ulterior, de relaţionare optimă cu ceilalţi.

 Să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale;

 Să identifice contextele în care se manifestă anumite emoţii.

Broscuţa Ţestoasă Ţupi ne învaţă cum să fim super-
broscuţe!
Autoreglarea emoțională, prin tehnica broscuței
țestoase

“Broasca ţestoasă Țupi este o broască minunată.

Ei îi place să se joace cu prietenii în lacul de la
grădiniţă. Uneori se întâmplă ca unele lucruri să nu
îi iasă lui Tupi aşa cum îşi doreşte ea şi atunci se
înfurie.
Când Ţupi se înfurie, loveşte, dă din picioare şi
ţipă la prietenii ei.
De fiecare dată când Țupi se comportă aşa,
prietenii ei se supară şi nu mai doresc să se joace
cu ea.
Cu timpul Ţupi a observat că broscuţa, crocodilul
şi ceilalţi prieteni apropiaţi nu mai vin să se joace
cu ea sau pleacă, atunci când ea vine pe lac. Ţupi a
încercat să înveţe un nou mod de a gândi, ca o
broască ţestoasă, când este supărată sau furioasă.”
 Paşi în gestionarea furiei – tehnica broscuţei ţestoase

I. Recunoaşterea stării de furie

Copiii vor fi învă ţaţi să identifice stă rile de furie pe baza expresiilor emoţionale (expresiile feţei, gesturi).

II. Stoparea activităţii din momentul respectiv (debutul accesului de furie)

Copiii vor fi învă ţaţi că , imediat după identificarea expresiilor emoţionale faciale şi corporale specifice
accesului de furie, ei trebuie să spună “STOP” şi să se oprească din activitatea pe care o desfă şoară în
momentul respectiv. Dacă cei mici nu reuşesc să spună singuri “STOP” vor fi ajutaţi de că tre educatoare.
În acest caz educatoarea va spune, în locul copiilor, “STOP” şi îi va ajuta să îşi întrerupă activitatea
desfă şurată în momentul respectiv.

III. Ascunderea în carapace

Copiii vor fi învă ţaţi de educatoare să îşi încrucişeze mâ inile la piept, să îşi pună bă rbia în piept, să îşi lipească
picioarele, unul de celă lalt, şi să închidă ochii. După aceea copiii trebuie să respire profund de trei ori şi
să îşi spună (sau dacă nu au vocabularul suficient dezvoltat să spună educatoarea în locul lor)
frazele „mă pot linişti şi pot găsi o soluţie mai bună”. În această poziţie copilul va fi încurajat să se
gâ ndească la alte soluţii prin care se poate rezolva situaţia care a dus la apariţia accesului de furie. Initial,
câ nd copilul învaţă tehnica sau e prea mic să formuleze singur frazele, educatoarea îl va ajuta să gă sească
alte soluţii de exprimare emoţională sau de rezolvare a situaţiei care a dus la apariţia furiei. De exemplu,
educatoarea îi poate prezenta câ teva alternative pe care le va discuta cu copilul şi în final vor alege
împreună soluţia cea mai potrivită . Câ nd copiii vor avea limbajul suficient dezvoltat pentru a formula
singuri soluţiile gă site sau după utilizarea îndelungată a acestei tehnici, educatoarea va avea rolul de a-i
recompensa pentru realizarea cu succes a fiecă rei etape, pentru ca ulterior cei mici să poată implementa
tehnica broscuţei fă ră ajutor sau îndrumare.

IV. Ieşirea din carapace, după ce a fost restabilită starea de calm şi au fost gă site soluţii alternative de
exprimare emoţională . După ce copilul împreună cu educatoarea a ales soluţia potrivită , el îşi poate relua
poziţia normală a corpului şi poate implementa soluţia gă sită .
Învăţaţi copilul paşii controlului emoţional şi al calmării
(“gândind ca o broască”).
Pasul1: Își recunoaşte emoţiile.
Pasul 2: Spune “Stop” şi oprește activitatea.
Pasul 3: ”Se retrage în carapace” şi respiră profund, de trei ori.
Pasul 4: Iese din carapace, când este calm şi a găsit o soluţie.
 RECOMPENSE
pentru fiecare etapă realizată cu succes în funcţie de
amploarea comportamentului îndeplinit
• “Superpremiul broscuţei”

La sfârşitul unei zile în care copilul a reuşit să facă faţă cu bine acceselor de furie va primi o diplomă
ce notifică modul în care a reuşit să îşi controleze furia. Această diplomă va fi dusă acasă şi semnată
de către părinţi care astfel vor fi familiarizaţi cu tehnica broscuţei ţestoase.
• Colierul “Puterea broscuţei” -se acordă o broscuţă, ataşată unui colier, copilului care a reuşit să
rămână calm într-o situaţie supărătoare.
• Cutiuţa magică cu broscuţe

Educatoarea are o colecţie de broscuţe mici din plastic (sau din pompoane verzi) şi, ori de câte ori
observă un copil, care rămâne calm într-o situaţie supărătoare, pune câte o broscuţă în cutiuţa
magică. Când cutiuţa e plină, copiii vor avea o sărbătoare a broscuţei.
• Puzzle-ul broscuţa

Educatoarea trebuie să obţină părţi dintr-un puzzle care compun o broscuţă ţestoasă. De fiecare dată
când un copil face faţă cu bine unei situaţii supărătoare, aplicând tehnica broscuţei şi
nemanifestând accese de furie, o bucată din broscuţa, pe care e trecut numele copilului, va fi lipită
pe perete. Astfel se va completa încet-încet puzzle-ul cu broscuţa şi când acesta e gata, copiii pot
avea o petrecere a broscuţei.
• Păpuşica-broscuţă

Educatoarea desemnează, ca şi copil al zilei, pe acela care a reuşit cel mai bine, în decursul unei zile, să
facă faţă acceselor de furie şi îl recompensează cu o broscuţă de pluş/un cartonaș cu imaginea unei
broscuțe, pe care o/îl poate duce acasă. Această modalitate reprezintă o nouă ocazie de a
familiariza părinţii cu utilitatea tehnicii broscuţei ţestoase, informându-i despre situaţiile în care
copilul lor a aplicat cu succes tehnica broscuţei ţestoase. Această tehnică de reglare emoţională
poate fi prezentată cu succes copiilor de orice vârstă şi în orice situaţie în care aceştia manifestă
accese de furie.
Despre emoţii.......
 Emoţia are legă tură cu mintea noastră care
interpretează ce simţim 
 Copiii PÂ NĂ LA 7 ANI nu au resurse cognitive
pentru înţelegerea cauzelor unui
comportament.
 Critica şi cearta menţine comportamentul
nedorit 
 Reacţia noastră poate determina
comportamente dorite sau nedorite.
 Este de dorit să folosim LIMBAJUL
RESPONSABILITĂŢ II
 .......şi continuă m
 Emoţia vine şi pleacă !!! Nu e o stare continuă .

 Emoţiile sunt FUNCŢ IONALE, au rol de adaptare

( nu sunt bune sau rele, pozitive sau negative).
 Toţi oamenii simt aceleaşi emoţii 

 Diferenţa este între tră irea subiectivă şi modul

de exprimare.
 Nu pedepsim emoţia - transmitem copilului
mesajul că ceea ce simte el nu e în regulă –
modifică m modul în care ne exprimă m emoţiile.
Vă dorim o primăvară înmiresmată
și înfloritoare!!!