Cuprins

Argument....................................... l
Bibliografie.....................................2
Sistem de reglare automata...........3-4
Amplificatoare.............................5-7
Caracteristici generale ale
amplificatoarelor electrice........8-9
Scheme de montare ale
amplificatoarelor electrice.... l 0-16
Funcionarea amplificatoarelor. .17-18

Argument
Un amplificator este un circuit prevzut cu
dou borne de intrare i dou de ieire,
capabil s redea la ieire semnale electrice
de putere mult mai mare dect cele de la
intrare.
Amplificatorul este acel element SRA la
care mrimea de intrare, de o putere relativ
mic, poate comanda o mrime de ieire
avnd o putere mult mai mare, folosind
pentru aceasta o surs auxiliare de energie.
Parametrii amplificatoarelor - exprim
performanele amplificatoarelor. Mrimile
fundamentale caracteristice pentru
funcionarea unui amplificator sunt:
coeficientul de amplificare (amplificarea
propriu-zis); caracteristicile amplitudine frecven i faz- frecvena; distorsiunile;
raportul semnal / zgomot; gama dinamic;
sensibilitatea,
2

Bibliografie

Aparate electrice si automatizri: Dan

Mihoc-manual liceu
Aparate,echipamente si instalaii de
electronica industriala automatizri:
Sergiu Colin,
Stelian Popescu:manual liceu
Automatica recreativa la domiciliu:
tefan Alexandru,
Tiberiu
Gherghisan
Aparatura pentru automatizri:
Gabriel lonescu,
Stelian Popescu

SISTEME DE REGLARE A U TOM A TA

Reglarea are sarcina de a aduce si menine o mrime fizica dintrun proces tehnologic la o anumita valoare.Aceasta mrime se
numete mrime reglata si poate fi de orice fel :
presiune,debit,nivel,temperatura?turatie,tensiune,current. Valoarea la
care trebuie adusa mrimea reglata se numete mrime de referina
sau prescrisa.
Un proces este o desfurare spre un scop sau spre un obiectiv
determinat care are loc intr-o instalaie tehnologica si care se
efectueaz ca urmare a unor intervenii,care compenseaz efectul
produciilor.
Un process tehnologic nu se desfoar niciodat in stare de
echilibru.El este continuu perrurbat,deci trebuie continuu reglat
printr-o intervenie manuala sau automata pentru a compensa aceste
perturbaii.
Intr-o reglare,marimea reglata msurata si comparata prin
diferena cu mrimea de referina.Daca aceasta diferena este diferita
de "O" se efectueaz o corectare in procesul reglat cu scopul anularii
ei,adica pentru a se obine o egalitate intre mrimea reglata si
mrimea prescrisa. Cnd corectarea se face de ctre operator,reglarea
se numete manua!a,iar daca operaiile respective sunt effectuate de
dispozitive create in acest scop,reglarea este automata.
In general,procesul de reglare automata este un proces
oscilatoriu,care se amortizeaz si atinge o valoare staionara dup ce
mrimile excitare au luat o valoare permanenta.Dup efectuarea
excitarii,prin variaia unei mrimi de perturbatie,procesul de reglare
trebuie sa ajung iar in stare de repaus,respectandu-se notarea
prescrisa.Procesul de reglare va prezenta desigur abateri,cu att mai
mici,fata de valoarea prescrisa,cu att mai puternice vor fi
interveniile respective ale mrimii de execuie.
O mrime a acestor inteventii duce insa repede la o limita
deoarece in acest caz,procesul de reglare devine tot mai puin stabil
din punct de vedere dynamic.El incepe sa obin oscilaii

proprii, insufficient amortizate,care pana la urma pot devenii

instabile,amplitudinea oscilaiilor cptnd o valoare din ce in ce mai
mare.Procesele de reglare instabile,fiind in mod evident
inutilizabile,reiese de aici importanta capitala a problemei stabilitii
in tehnica reglrii automate.Printr-o corectare bine gndita a unor
elemente cu comportare de transfer corespunztoare si printr-o
alegere adecvata a parametrilor lo,procesul de reglare poate fi adus
la o caracteristica dorita.
Dispozitivele automate,nefind afectate,ddimitarile determinate de
posibilitile fiziologice ale omului permit creterea calitii
produsului si mai ales,cresterii importante ale vitezei de
control,apreciere si interventie,deci cresterera corespunztoare a
vitezei de desfurare a proceselor conduse. Aa de
exemplu,automatizarea unor laminoare face in prezent
posibilalaminarea cu viteza de civa zeci de metrii pe secunda,viteza
la care intervenia si controlul omului nu ar fi posibile din motive
fiziologice.
Consecina directa a vitezei de desfurare a produselor este
creterea productivitatilor.Pentru a se putea executa o instalaie de
automatizare sunt necesare urmtoarele elemente de automatizri:
Surse de energie(electrica,termica,hidraulice,pneumatice)
Motoare(electrice.,pneumatice,hidraulice)
Traductoare(presiune deplasare,temperatura
deplasare,deplasarerezistenta,temperature,tensiune)
Transformatoare (deplasare-deplasare,tensiune
alternativa,tensiune alternativa de alta valoare,tensiune
alternativa-tensiune redresata)
Amplificatoare
(pneumatice,hidraulice,electrice,electromagnetice,
electromecanice,magnetice)
Convertoare
Calculatoare
Logice
Circuite informaionale si energice

 Elemente de comutaie
Elementele ce ndeplinesc una din funciile tehnice de mai
sus,dm funciile tehnice enumerate,pot avea sistemul de reglare
automat,functii diferite din punct de vedere al automatizarii.De
asemenea,elementul automatizat va fi strbtut de semnalul de
reglare numai intr-un singur sens.Marimea de ieire al
elementului automatizat este mrime reglata "x".Mrimile de
intrare sunt: mrime de execuie "m",care in scopul reglrii este
comandata de regulatorii mrimile de perturbatie "z", a cror
modificri nu pot fi prevzute sau este greu de determinat si a
cror influenta trebuie suplimata prin reglare.

AMPLIFICA TOARE

Mrimile msurate au,in majoritatea cazuriior,valori aa de mici

incat este necesara mrirea lor proportionala,adica amplificarea lor.
Aa cum s-a artat in capitolul precedent,de exemplu tensiunea
produsa de un termocuplu este de civa milivolti ,iar cea produsa
de un traductor pizoelectric are o valoare inca mult mai mica. O
asemenea valoare de tensiune chiar daca poate deplasa acul
indicator al unui voltmetru,este incapabila sa produc un efect de
comanda,fara ca mai inainte ea sa fie amplifcata.Acest lucru se
realizeaz cu ajutorul unor elemente speciale numite
amplificatoare,la care mrimea de intrare de o putere(nivel) relativ
mica poate comanda continuu o mrime de ieire avnd o
putere(nivel) mult mai mare.Se intelege ca obinerea unui factor de
amplificare mai mare dect l nu este posibila dect folosind o
sursa auxiliara de energie.Marimea de intrare i are rolul de "a varia
rezistenta de trecere" a energiei de la sursa spre ieire e.De
menionat ca mrimea de intrare i poate fi de exemplu un current Ii

sau o tensiune Ui,iar mrimea de ieire e poate fi de

asemenea un current Ie sau o tensiune Ue.
In figura l este reprezentata schema bloc a unui
amplificator.La intrarea amplificatorului se aplica
mrimea de intrare I ,care are rolul de a varia "rezistenta
de trecere" a energiei (rezistenta de tip ogmic,in circuitele
electrice,de tip hidraulic sau pneumatice in cele fluidice)
de la sursa spre ieirea e.

Figura 1

Tipuri de amplificatoare in funcie de mrimea vfzica de

intrare,principiul de realizare si modul de interdependenta intrareiesire furnizate de sursa de alimentare:
Amplificatoare de mrimi electrice
(electronice,magnetice/otative,elecfromecanice)
Amplificatoare de mrimi neelectrice
(mecanice,pneumatice,hidraulice)
Dup principiul de realizare si modul de interdependenta
intrare-iesire se deosebesc:
Amplificatoare fr reactie,la care mrimea de
ieire e
depinde de mrimea de intrare i ,numai pe baza
legturii
"directe" (intrare-iesire) reprezentat in figura 2,iar
dependenta mrimii de ieire de cea de intrare
cunoscuta
sub denumirea de caracteristica statica.
7

Figura 2

Amplificatoare cu reactie,la care mrimea de ieire

depinde att de mrimea de intrare cat si de o mrime "de
reacie" r transmisa de la ieire inapoi la intrare printr-o
legtura numita "inversa"(iesire-intrare) numita "de
reacie" ca in figura 3.

Figura ,3.

Figura 2
Daca mrimea de reacie r se aduna cu cea de intrare i,mrind astfel
semnalul aplicat amplificatorului,reactia se numete pozitiva,iar
daca r scade din i ,reactia se numete negative.
Problemele cele mai complexe le ridica amplificatoarele
din prima categorie -amplificatoarele electrice- care dei
sunt principial si constructive diferite intre ele,poseda
totui anumite caracteristici generale comune.

Dup numrul de etaje de amplificare si modul de

interconectare se deosebesc:
Amplificatoare formate dintr-un singur etaj (alctuite
dintr-un singur element de amplificare,ca de exemplu tub
electronic,transistor.,etc) ,ele prezint un factor de
amplificare limitat si au o putere de ieire mica;
Amplificatoare realizate din doua sau mai multe
etaje,rezultate prin conectarea in cascada(in serie) sau in
contratimp (cu intrarea comuna si ieirea in opoziie).

CARACTERISTICILE GENERALE ALE

AMPLIFICATOARELOR ELECTRICE

Spre deosebire de un amplificator perfect a crui caracteristica

statica este o linie dreapta,trecand prin originea axelor de
coordonate (e=k*i) - caracteristica statica de funcionare a unui
amplificatory real,are o serie de particularitati(fg. 2).
-Caracteristica statica este o linie dreapta numai pentru zona de
funcionare normala,adica pana in punctul S,caracteristica prezint
fenomenul de saturaie si amplificatorul nu mai funcioneaz
corect.Fenomenul de saturaie se datoreaz "neliniaritatii"
parametrilor amplificatoruui(de exemplu limitarea curentului de
emisiune al catodului la amplificatoarele electronice,sau saturaie
magnetica a fierului la amplificatoarele magnetice,etc),
-Coeficientul unghiular k (coeficientul de proportionalitate) al
caracteristicii in domeniul liniar(i < im si e < em) este dat de relaia :
k=Ae /Ai si poarta numele de factor de amplificare ,panta sau
sensibilitatea amplificatorului.Amplificarea poate f : de curent,de
tensiune,de putere,etc.,iar factorul de amplificare ia denumirea
corespunztoare (amplificare de tensiune,de putere,etc).

-Caracteristica statica nu trece prin originea axelor de coordonare

,ci prezint o ordonata la origine eo,numita valoare de funcionare
in gol.Ea reprezint fizic valoarea mrimii de ieire cnd intrarea
este nula. La amplificatoarele radio (tip audio) valoarea de gol
inseamna un "semnal" sau zgomot la iesire,chiar atunci cnd
semnalul de intrare este zero.Din aceasta cauza valoarea de gol la
amplificatoare se mai numete si zgomotul de fond sau perturbatia
amplificatorului.Tinand seama de cele de mai sus,expresia
analitica a caracteristicii statice a amplificatorului este: e=ka*i + eo
unde ka reprezint panta,iar eo valoarea de funcionare in gol a
amplificatorului si de aceastaexpresie se tine seama la proiectarea
schemelor cu amlificatoare.Tinand seama de principiul de
funcionare al amplificatorului si presupunnd ca nu exista pierderi
de putere interioare se poate scrie :Pe=Pi + Ps ,in care: Pi - putere
primita la intrare; Ps - putere consumata de la sursa; Pe - putere
debitata la ieire.
In realitate,datorita pierderilor de putere in amplificator,relatia de
mai sus descrie Pe < Pi + Ps .In acest caz randamentul r) este
n=Pe / (Pi + Ps) < l sau ,deoarece Pi este neglijabil in raport cu Ps,
Tl=Pe/Ps.

Amplificatoarele de curent alternativ sunt caracterizate in plus

de doua mrimi .'factorul de distorsiune si banda de frecventa.
-Factorul de distorsiune d este o mrime determinate de gradul de
deformare a curbei de tensiune sau de curent de la ieirea
amplifcatorului,atunci cnd la intrare se aplica(current sau
tensiune) o mrime perfect sinusoidala.
Daca ieirea este de asemenea perfect sinusoidala se spune ca
factorul de distorsiune este zero (d=0); el creste pe msura ce
deformarea curbei de la ieire creste.Distorshmea apare datorita
fenomenelor de saturaie artate mai inainte.
-Banda de frecventa este zona cuprinsa intre doua valori ale
frecventei mrimii de intrare (tensiune sau curent),in care
amplificatorul funcioneaz practic satisfacator.In banda de
frecventa,factorul de amplificare k rmne practic neschimbat.

10

SCHEMELE DE MONTARE A
AMPLIFICATOARELOR
ELECTRONICE

Schema cu un singur etaj de amplificare este cea mai simpla

schema de utilizare a amplificatoarelor ,in care se folosete un
singur amplificatory.
Schema cascada ,se realizeaz prin legarea in serie a doua
sau mai multe amplificatoare,ca in figura 4.

Figura 4
Se poate observa ca prin acest montaj se obine creterea factorului
total de amplificare si se constata ca pentru a funciona correct,este
necesar ca amplificatoarele sa se "adapteze" intre ele,adica ei = 12,
h =b... .in care i si e sunt semnale de intrare si de ieire ale
amplificatoarelor respective .Si la aceasta schema,odata cu creterea
amplificrii ,creste si valoarea mrimii de gol.
-Conexiunea in contratimp(opozitie) se realizeaz cu ajutorul a doua
amplificatoare identice Ai si A2,avand caracteristici "nesimetrice"
(de exemplu,amplificatoarele electronice ).Mrimea de intrare i este
comuna,iar cea de ieire e,se obine prin inserierea in opoziie a
mrimilor de ieire ei si 02 (e=ei - C2),ca in figura 5.

11

Urmrind schema din

figura 6,observam ca
prezint urmtoarele
avantaje:

e
Al

Figura 6
Caracteristica statica rezultata are mrimea de gol nula
(eo=0),deoarece ew = 02 si se scad intre ele;
Mrimea de ieire e isi schimba seninul cnd cea de intrare i
isi schimba semnul (pentru i negativ,e devine
negativ).Exemple de amplificatoare utilizate in schemele de
automatizare:
-amplificatoarele de tip c.c. folosite in sistemul inificat
"E",fabricat in tara.Amplificarea directa a semnalelor de^c.c. este
dificila din punct de vedere tehnic,motiv pentru care sunt utilizate
amplificatoarele de c.c. cu "modulare-amplificare-demodulare"
numite si cu eantionare sau cu "chopper'Mn aparatura sistemului
inificat "E" sunt folosite doua tipuri de amplificatoare de c.c. ,care
difer intre ele numai prin construcia modulatorului :electronic sau
magnetic;
-amplificatoarele operationale,sunt amplificatoare de c.c. cu
,cuplaj direct,cu factor de amplificare mare.,care amplifica semnalele
intr-o banda larga de frecventein figura 7 s-a reprezentat un astfel de
amplificator operational,folosit ca detector simplu de prag de
tensiune.Referinta de tensiune se conecteaz la o intrare,iar semnalul
variabil la cealalt intrare.Cand semnalul devine mai mare dect
-L

12

Urez, ieirea Ue isi modifica starea,basculand pozitiv sau negative,in

funcie de modul de

caracter al intrrilor intr-o valoare maxima (UeM) si una minima

(Uem).

-amplificatorul de current continuu folosit modulator electronic IEA

tip H22 a crei schema principala este artata in figura 8, cuprinde
un modulator si un demodulator ,cu funcionar similare avnd cate
doua tranzistoare ,functionand in regim de comutaie (complet blocat
sau deschis) si comandate "sincron de un oscillator de frecventa
constanta (fo=500 Hz)", un amplificatory de current alternative
format din trei tranzistoare,care asigura funcia de amplificare a
mrimii de intrare.

13

-amplificatorul electronic de c.c. folosind modulatorul magnetic

(IEA tip HI 1). Modulatorul magnetic cuprinde doua miezuri
magnetice toroidale dintr-un material feromagnetic special
(permalloy) ,care,printr-o schema adecvata,asigura la ieire
impulsuri dreptunghiulare de amplitudine constanta,insa de durata
proporionala cu tensiunea continua Ui aplicata. Amplificatorul de
c.a.,oscilatorul si demolatorul sunt identice cu cele din cazul
precedent,astfel ca se asigura,ca si in primul caz,o tensiune de ieire
Ue continua amplificata in raport cu Ui.
Amplificatoarele cu tranzistori se utilizeaz mai ales in
amplificarea in putere.
Amplificatoarele cu tranzistoare sunt elemente de dimensiuni
foarte reduse in raport cu cele cu tuburi,nu necesita surse de energie
pentru incalzire,deci au un randament foarte ridicat.In plus,durata de
funcionare foarte mare (practice inuzabile),sensibilitatea mare la
puteri mici de intrare,insensibilitatea la ocuri mecanice si praf
reprezint tot attea avantaje ale folosirii acestor amplificatoare
.Dezavantajele principale ale amplificatoareleo cu tranzistoare,sunt
instabilitatea la temperatura si la zgomot.
Temperatura influeneaz caracteristicile statice ale
tranzistorului,in special prin creterea conductivitii acesteia,adica
prin creterea curentului de collector.Astfel,curentul de colector
,adica conductia in sens direct a unui transistor cu germanium,creste
cu temperature si de exemplu,la 100C poate atinge valori de cteva
zeci de ori mai mari dect la 20C. Datorita acestui
effect,tranzistoarele cu germanium funcioneaz satisfctor pana la
temperature de 70C, iar cele cu siciliu,care sunt mai stabile,pana la
150C. O metoda de inlaturare a acestei deficiente consta in
montarea unui termistor M intre emitorul si baza tranzistorului.Fata
de situaia funcionarii normale,daca temperatura tranzistorului
creste datorita creterii temperaturii mediului ambient,rezistenta

14

termistorului scade producnd creterea curentului prin termistor.

Aceasta are ca efect reducerea curentului IB in jonciunea directa
emitor-baza,deci reducerea conductiei in sens direct (emitorcolector),ca in figura 9.

Figura 9.

In acest mod s-a realizat compensarea creterii conductiei datorita

creterii temperaturii.

AMPLIFICATOARE MAGNETICE
Funcionarea amplificatoarelor magnetice se bazeaz pe variaia
induciei L a unei bobine cu miez magnetic datorita variaiei
permeabilitii magnetice a miezului,respectiv sub influenta unui
cmp magnetic continuu,ca in figura 10.

15

Figura 10

bobina de lucru Bi legata in serie cu o rezistenta de sarcina Rs si

alimentata cu o tensiune alternativ U.
Mrimea de intrare a amplificatorului magnetic este curentul de
comanda Ic (curent continuu), iar mrimea de ieire este curentul de
lucru L (current alternativ).Amplifcatoarele magnetice se
cobstruiesc pentru puteri de ieire Pe de la 5 W la 50 KW si factor de
amplificare de la 10 la 1000.
Prin folosirea tolelor de permalloy se pot realiza amplificri mai
mari Kp = 1000 + 10000,insa la puteri mai mici,de asemenea,se pot
obine amplificarea unor semnale de comanda de puteri extrem de
mici (Pe = l O"31 W).

AMPLIFICATOARE PNEUMATICE SI HIDRAULICE

Sunt destinate amplificrii semnalelor primite de la traductoare si

transmit semnalul amplificat elementelor de execuie pneumatice sau
hidraulice.Elementele respective sunt amplificatoare de
putere,realizand cel mai adesea amplificri de fora sau viteza sau a
amandorura. Sursa auxiliara de energie folosita este aerul comprimat
(pneumatica),uleiul sub presiune pentru cele hidraulice,ca in figura
11.

16

17

Acest tip de amplificator pneumatic cuprinde un corp cilindric

format din patru camere : A,B,C,D. Camerele A si B sunt desprite
prin membrana m din pnza cauciucata si rigidizat cu discurile
metalice d,solidare cu tija t. Intre camerele B si C se afla un perete
rigid cu un orificiu central Oi ,prin care trece tija t.Intre camerele C si
D se afla de asemenea un orificiu 02 obturat de bila b impinsa in sus
de resortul plat P. Cele patru camere au racorduri exterioare cu
urmtoarele funcii:
Camera A/acordul n pentru presiunea de intrare pi;
Camera B,racordul n pentru legtura cu exteriorul;
Camera C,racordul rs pentru presiunea de ieire pe;
Camera D,racordul n pentru presiunea de alimentare
pa(pa=l,4 daN/cm2=ct).
Acest tip de amplificator "defazeaz" semnalul de intrare p; cu
180,adic atunci cnd pi creste, pe scade,asa cum se poate observa
pe graficul prezentat.
Funcionarea amplificatorului:
-cnd presiunea de intrare p; are valoarea minima pi=pmin=0,2
daN/cm2 (nivelul minim al semnalului pneumatic unificat)
resortul P mpinge bila b in sus pan ace aceasta obtureaz
complet orificiu Oi. In acest caz Rezistenta pneumatica de trecere
a orificiului Oi este minima,astfel ca presiunea de ieire pe capt
18

valoarea maxima (pe=pmax) obinut de la presiunea de alimentare

pa;
-cnd presiunea de intrare pi are valoarea maxima pi=pmax=l
daN/cm2(nivelul maxim al semnalului unificat), fora fp a resortului
P este invinsa,bila fiind impinsa in jos (prin tija t) pan ace aceasta
obtureaz complet orificiul 62.Rezistenta pneumatica de trecere a
orificiului Oi este minima,astfel ca presiunea de ieire pe capt
valoarea minima (pe=pimin), prin legarea circuitului de ieire direct
cu atmosfera p=0;

-pentru valori intermediare presiunii pi (0,2 -=- l daN/cm2),bila b

ocupa o poziie intermediara intre pa = 1,4 daN/cm2 si p=0
(atmosfera) datorita legrii simultane a acamerelor B,C si D prin
rezistentele pneumatice de trecere a aerului prin orificiile Oi si Oi.
Amplificatoarele hidraulice au acelai principiu de funcionare
folosindu-se ca sursa auxiliara de energie uleiul sub presiune.
Amplificatoarele hidraulice pot fi:
Cu jet;
Cu distribuitor.

19