Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Protectie Si Securitate in Munca 1
Protectie Si Securitate in Munca 1
circuitul
circuitul
circuitul
circuitul
circuitul
circuitul
Metode de curatenie
1. SPALAREA Antrenarea prin udare si indepartarea pulberilor si substantelor
organice, puterea de spalare depinzand de capacitatea de udare.
Se realizeaza prin folosirea de apa calda si substante tensioactive. Apa calda la 35-40
are o putere de spalare superioara, iar inmuierea cu apa fierbinte la peste 55C
ingreuneaza spalarea deoarece precipita proteinele si le fixeaza pe suportul de tratat.
In functie de obiectul tratarii la apa calda se adauga in concentratie de 1-2% carbonat
de sodiu sau sapun si detergenti.
Conditii de eficacitate:
Utilizarea de apa calda cu calitati chimice corespunzatoare si putere de udare
cat mai mare, prin adaosul in cantitati optime de agenti tensioactivi.
Asocierea spalarii cu metode mecanice (agitare, periere, frecare)
Respectarea timpilor de inmuiere si spalare, urmata de clatire abundenta.
2. STERGEREA UMEDA A SUPRAFETELOR se utilizeaza pentru intretinerea
curateniei intre doua spalari.
Conditii de eficacitate:
- Utilizarea de carpe sau stergatoare umezite cu solutie sau
detergent proaspat
- Schimbarea frecventa a carpelor si a apei de stergere
- Dezinfectia si uscarea carpelor si a recipientelor de
curatenie
3. ASPIRAREA Curatenia prin aspirare se recomanda numai cu aspiratoare umede,
cu o constructie care sa permita a fi curatate, dezinfectate si mentinute uscat dupa
utilizare.
4. METODE COMBINATE PENTRU CURATENIA CABINETELOR SI MOCHETELOR
Pot fi utilizate aparate care realizeaza spalarea si aspirarea umeda. In anumite cazuri
se pot recomanda maturatul sau periatul umed, dar este o metoda eficacitate redusa.
Nu se recomanda maturatul uscat sau scuturatul in locuri circulate sau aglomerate.
Curatenia in incaperi trebuie asociata intotdeauna cu aerisirea.
Ustensilele si materialele de curatenie se depoziteaza in conditii igienice.
Curatenia este utilizata in mod obisnuit ca metoda de decontaminare profilactica in
unele boli transmisibile si este singura metoda in focare.
DEZINFECTIA
O metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 99
99,99% in mediul fizic inconjurator a formelor vegetative ale microorganismelor, in
scopul prevenirii infectiei si a bolilor transmisibile, fiind o punte de legatura intre
asepsie si antisepsie.
Dezinfectantul Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme
patogene.
Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua
substante: una dizolvata si una dizolvanta.
Dezinfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de
raspandire a infectiei iar sterilizarea nu este necesara.
In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie a muncii,
pentru a preveni accidentele si intoxicatiile.
Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice
Metode fizice
1. Prin caldura uscata flambarea si incinerarea
2. Prin caldura umeda pasteurizarea si fierberea
3. Cu raze ultraviolete
Flambarea Utilizata in laboratoare pentru anse, interzisa pentru instrumentarul
chirurgical, fiind ineficace.
Incineararea Utilizata pentruobiecte contaminate, fara valoare si reziduuri septice
de la sali de operatie si tratament, piese anatomice rezultate din interventii
chirurgicale, cadavre si cadavre de animale din laboratoarele de cercetare. De
asemenea in cuptoare speciale se incinereaza si obiecte de unica folosinta (seringi,
ace, perfuzii, manusi)
Pasteurizarea O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse intre 3595C, la o durata de expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin pasteurizare sunt
distruse 90-95% din microorganismele patogene.
Dezinfectarea prin spalare La temperaturi de 60-95C este un proces complex la
care pe langa actiunea caldurii umede se adauga si actiunea detergentilor sau a altor
substante, cat si actiunea mecanica de spalare. Acest procedeu se foloseste la spalarea
si dezinfectarea lenjeriei, veselei, sticlariei de alborator si instrumentarului.
Fieberea in apa la temperatura de 100C, sau utilizarea aburului de 100C realizeaza
distrugerea in interval de 10-20 minute, a formelor vegetative de microorganisme
patogene, precum si a unor forme sporulate mai putin rezistente la temperaturi
ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile
cu poarta de intrare digestiva. In anumite cazuri pentru prevenirea acestor boli, apa de
baut se consuma fiarta, racita si aerata.
In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este
indicata pentru dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei.
Fierberea la temperaturi de peste 100C se poate obtine prin adaosul unor substante
care ridica punctul de fierbere.
Dezinfectia cu fierul de calcat se face prin caldura umeda care completeaza
decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in 5-10
secunde si a sporilor. Metoda este aplicabila pentru tesaturile care suporta acest
tratament si este eficace daca tesatura tratata este umezita uniform.
Dezinfectia cu ultraviolete se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de laborator,
sali de operatii si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si
dezinfectie chimice. Se utilizeaza numai lampi dezinfectiei care pot fi fixe sau mobile.
Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului sa fie
intre 15-30C, iar umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor necesare se calculeaza
in functie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat. Nu este permisa expunerea
persoanelor la radiatia directa a lampilor cu ultraviolete.
Dezinfectia prin mijloace chimice au un rol bine definit in ansmblul deprevenire si
combatere a bolilor transmisibile, in aplicarea masurilor de dezinfectie si impune
respectarea unor criterii care conditioneaza eficienta lor:
factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice
criteriile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utilizare a lor
Criteriile de alegere sunt:
-
Cloramina B contine 20-25% clor activ si este o pulbere cristalina alba sau foarte
slab galbuie cu miros de clor, gust amar si neplacut.
Este solubila in alcool, glicerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie.
Are efect bactricid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru
pavimente, lenjeriei de corp si de pat, jucarii si obiecte de sticla, vesela si termometre.
Solutia de cloramina se schimba la 12h. Se poate mai folosi ca antiseptic pentru
dezinfectia mainilor.
Tinctura de iod si betadina solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si
o actiune germicida cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid
Formolul o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in
orice proportie cu apa si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h.
Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o
temperatura de sub 10C.
Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.
Simptome ale intoxicatiei:
iritatia mucoaselor, tulburari de vedere, migrene, senzatia de constrictie toracica,
palpitatii, edem sau spasm glotic.
Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau
inmuierea
Pulverizarea o metoda usor de aplicat dar slab eficienta.
Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22C, umiditatea de 80-90% iar cantitatea de
solutie sa fie de 40-60ml/m
Vaporizarea se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele
masuri:
Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor,
protejarea aparatelor electronice, asezarea saltelelor si pernelor suspendate sau oblic.
Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin
orificiul cheii. Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol
necesara. Incaperea ramane inchisa 6-24h, iar dupa acest interval se deschid usile si
ferestrele, se aeriseste 2-4h.
Dezinfectia prin inmuiere solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin
inmuiere, insa in mod obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol.
3. ROSU pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoaretaietoare, pipete, ace, seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta
sticlarie sparta, sau care a intrat in contact cu material infectat.
4. NEGRU pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile
deseurilor menajere.