Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezumat Cursuri Marketing
Rezumat Cursuri Marketing
Curs 1
Concept complex- abordari
proces - economic
-comercial
-social
activitate practica
atitudine fata de client
instrument social
tehnologie managerial
functiune a intereprinderii/organizatiei
structura de institutii
Definitii
gandirea organizatiei intr-o atitudine orientata spre client avand obiectiv esential:
-obtinerea beneficiilor numai daca satisface dorintele
consumatorului mai bine si mai eficient decat concurenta
filosofia organizatiei - focalizarea asupra consumatorului pentru a cunoaste si intelege nevoile si
dorintele sale
- clientul este punctul de plecare in actiunile de marketing (in cazul nostru
client) -consumatorul de arhitectura (constructii), urbanism;
In cazul arhitectului client - persoane fizice
- persoane juridice
- administratia publica
- O.N.G.
- fundatii , etc.
Conceptia de Marketing a unei organizatii de proiectare (B.I.A., S.R.L., S.A., etc)
a privi aceasta organizatie - prin ochii consumatorului de constructii si urbanism
- din punctul de vedere al exigentelor si dorintelor clientului
- cercetarea nevoilor, dorintelor individuale,colective - socio-grup
- societate
- urmarirea produsului (constructii, urbanism) in timpul consumuluiexploatarii
- urmarirea gradului in care ele satisfac nevoile si dorintele
consumatorului - individ
- colectiv
Nou-comportament al proiectantului- proiecteaza functie de cerintele beneficiarului (individual
si colectiv) sub aspectul:
cunoasterii mediului social -economic;
adaptarea permanenta la schimbarile si evolutia acestuia;
B. Dimensiunea procesuala
Marketingul
un proces social si managerial prin care se asigura orientarea organizatiei catre
-nevoile pietei
- mecanismele de satisfacere ale acestora
procesul de satisfacere a dorintelor si necesitatilor prin schimbul de bunuri si servicii sau
valori (idei, concepte) intre grupuri si persoane;
Obiectul activitatii practice de marketing.
Transpunerea conceptului de Marketing in realitate in: -actiuni
-programe
-rezolvari;
Complex de activitati avand drept finalitate:
- eficienta maxima economica si sociala prin folosirea unor resurse limitate
- pentru satisfacerea nevoilor consumatorului, nevoi: - mereu in crestere
- diversificate ca structura si calitate;
Ca proces, Marketingul: adoptarea unor serii de decizii strategice care asigura satisfacerea
optima a clientului;
Marketingul -proces de planificare si concepere a unor idei, bunuri si servicii de:
2
Functiile Marketingului
Functii fundamentale
1) functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum;
2) functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului ambient;
Functii derivate
3) functia de satisfacere a necesitatilor de consum in conditii optime;
4) functia de maximizare a eficientei economice;
1) Functia de investigare a pietei si a necesitatilor de consum
investigarea mediului socio-economic
obtinerea informatiilor referitoare la:
pietele efective
pietele potentiale
ansamblul necesitatilor de consum
comportamentul clientului / consumatorului ;
2) Functia de racordare a activitatilor organizatiei la dinamica mediului ambient
3
--------------
Criteriile deciziilor
Evaluarea alternativelor
Alegerea
Evaluarea
Curs 3
Mediul de afaceri
Strategiile de Marketing
Subieci
actori
Condiii externe
Fore
Mediu de Marketing
Condiii interne
MANAGER
Relaii cu clienii
MANAGER
Compartiment
proiectare
ALT SPECIALITATE
Compartiment
economic
Compartiment
marketing
ARHITECT
PRODUS
PROIECT
PIATA
CLIENTUL
Produs Proiect
Plasament
Varietate tipologica
Calitate - arhitectural
funional
constructiv
estetica
Design prezentare
Caracteristici tehnic-ec.
Ambalare - legare
- marketing
Dimensiuni
Servicii incluse - corecturi
- urmrire
- completri
Garanii de proiectare
PIAA
INT
Pre
Promovare
1 Philip Jodidio - Architecture now!, Editura Taschen, Hong Kong, 2002, p.232
2 Horia Marinescu Rural Studio sau bunul sim n arhitectur
(http://www.horia-marinescu.net/texte.php?lang=ro&text=33)
La finalizarea cu succes a programului social pentru Hale County, Samuel Mockbee afirm:
"Marea ntrebare care se pune n profesia noastr, indiferent dac suntem arhiteci n sudul rural
american sau altundeva n lume, este cum s evitm s ne lsm furai de puterea tehnologiei moderne
i de abundena economic, astfel nct s nu pierdem din vedere faptul c oamenii i locul primeaz...
Pentru mine, aceste mici proiecte au n ele esena arhitectural necesar pentru a ne ncnta, a ne
inspira, i, n final, a nnobila profesia noastr. Dar, i mai important, ele ne amintesc despre ceea ce
nseamn a avea o arhitectur american decent i fr pretenii. Ele ne amintesc c simplitatea ne
poate impresiona n aceeai msur ca i complexitatea, i, dac suntem ateni, aceasta ne va oferi o
impresie din ceea ce e esenial pentru viitorul arhitecturii americane: onestitatea ei" 3 (The Everyday and
Architecture, publicat n Architectural Design, 1998).
Tipologia pieelor
-
Concuren
PIAA
Pre
Ofert
11
CEREREA
Atetri
BUNURI
BENEFICIARI
Pre alte
produse,
servicii
CERERE
CLIENI
influene
CONSUMAORI
venituri
influene
Factori
demografici
psihosociali
SERVICII
CANTITATE
PRE
TIMP DAT
Tipologia cererii
cerere negativ - respingerea produsului, serviciului
- organizaia de proiectare nu primete nici o comand
absena cererii - piaa manifest indiferen pentru c nu cunoate - produsul
- serviciul
- ex. Nu s-a format o pia pentru locuine ecologic
cerere latent - pe pia sunt ateptri diferite dect cele oferite de produsele i
serviciile existente
n acest sens trebuie concepute produse i servicii de proiectare noi ex.
Locuine de dimensiuni mici, cabane de vacan
cerere n scdere piaa are o vitez de absorbie n scdere fa de un produs sau
serviciul ex. n perioada de scdere a ritmului de dezvoltare
economic scade piaa vilelor de lux
cerere neregulat exist pe pia fluctuaii temporare din varii motive
Ex. - moda sau curent in arhitectura
- lipsa unor materiale
cerere continu piaa absoarbe produsul sau serviciul estimat
12
OFERTA
ntr-o
CERERE DE
PRODUCTOR
CERERE
ECHILIBRU
OFERIT DE
PRODUCTOR
PRE
OFERT
CARACTERISTICILE PIEEI
SOLICITANT
ORGANIZATIA
DE PROIECTARE
OFERTANT
Locul pe pia - organizaia de proiectare ofer servicii alturi de ali ofertani pe pia
- organizaia de proiectare se confrunt cu cererea formulat de
consumatori
- organizaia de proiectare se confrunt cu alte organizaii de proiectare
furnizoare ale aceluliai tip de serviciu
- Tipologia, matricea solicitantului
n raport cu aceti factori, organizaia de proiectare se poate situa pe pia in diverse
ipostaze:
13
PIAA DE ARHITECTUR
Piaa de arhitectur este segmentat valoric: - valoare economic
- valoare cultural
- valoare profesional
- valoare social etc
15
17
Piaa proiectanilor
Criterii de clasificare a organizaiilor de proiectare pe pia:
- experiena proiectanilor ntr-un domeniu conceptual
- specializarea pe activitati - arhitectural
- urbanism
- amenajri interioare
- restaurare etc
sau pe subactivitati - locuine - colective
- individuale
- spaii industriale
- spaii de birouri
- capacitatea conceptual a construciilor din punct de vedere
o conceptual
o volumetric
o estetic
- capacitatea inovativ originalitate i fantezie n realizarea arhitectural i
constructiv
- adecvarea concepiei structurale
-lucrul in echipa-colaborare si parteneriat cu alte firme si furnizori de materiale si
servicii
- respectarea termenelor de elaborare i predare a lucrrilor n concordan cu
o nevoile
o ateptrile
o cerinele beneficiarilor
- gradul de ocupare a organizaiilor de proiectare cu comenzi neglijarea
aspectelor calitative a procesului de proiectare
Criterii de clasificare a pieei proiectanilor deriva din:
- valoarea resurselor umane
- experiena i specializarea
- calitatea instituiilor formative
- nivelul calitativ al cererilor pe pia
Criterii profesionale:
diversitatea abordrii conceptuale - ale aceleiai teme
- teme diferite
nivelul profesional al grupelor de proiectani
- nivel teoretiv
- nivel practic
- calitatea profesional - cadre proprii
- colaboratori - permanenti
- ocazionali
eficien n proiectare
- conceptie
18
redactare
prezentare - grafica
- narativ
proiectant administraie
proiectant public
proiectant instituii de formare, perfecionare
proiectant public, ONG
Criterii comportamentale:
comportament i grad de onorare a comenzilor
calitatea relaiilor interumane - clieni
- furnizori
- constructori etc
serviciile de proiectare
21
I. Functia de planificare
- este cea mai importanta intr-o organizatie organizatie de proiectare
- prin Functia de Planificare se stabilesc:
A. obiectivele si actiunile
B. ordonarea in timp a actiunilor
C. alocarea resurselor pentru desfasurarea actiunilor
D. crearea mecanismelor de control
Exemplu: Organizatia de proiectare
A. Obiectiv penetrarea pe piata proiectarii de locuinte colective
Actiuni cunoasterea functiunii
- analiza pietei
- analiza concurentei
- analiza personalului necesar
- atragere de comenzi
B. Ordonarea actiunilor in timp
- analizez piata
- concurenta
- pregatesc personalul in stiinta rezolvarii functiunii
- atrag comenzi
- desfasor procesul de proiectare propriuzis
C. Alocare resurse
- umane specialisti pe: - arhitectura
- structura
- instalatii
- drumuri etc.
- materiale material documentar
- asigurare spatiu
- achizitionare hard
- financiare alocare sume pentru toate tipurile de actiuni
- tehnologice soft-uri specializate
- pregatire personal
- cursuri, seminarii
- din punct de vedere managerial functia de planificare se manifesta pe doua paliere:
- planificare strategica
- planificare operationala
Strategia este arta combinarii actiunilor in vederea atingrerii unui scopdeterminat prcis.
Strategia se bazeaza pe un demers anticipatorin vederea indeplinirii unui obiectiv,alegerea
actiunilor,punerea lor in opera si coordonarea acestora in vederea atingerii scopului propus.
Planificarea strategica analizeaza
-
- Organizatia de proiectare
- Mediu intern elemente sistem
- manager
- compartiment marketing
- compartiment economic
acestia
- specialitati de proiectare etc.
- relatiile
dintre
24
ANALIZA SWOT
Obiectivele, tintele propuse nu pot fi atinse toate intr-o etapa din cauza unor
variabile interne / externe.
Trebuie optat pentru cele mai importante si indispensabile, care genereaza conditii
pentru realizarea celorlalte
pe componente
obiectiv
- subiectiv
Aceasta etapa poate influenta etapele C,D,E,F.
Planurile operationala pot fi:
- refolosibile
o politici
o metode
o proceduri
o reguli
- unicat
o programe
o bugete
o proiecte
H. Implementarea propriu-zisa a planurilor operationale monitorizare si control
- Monitorizare urmarirea unui proces de implementare
- Control cu scopul adaptarii planurilor la modificarile aparute din conditii obiective /
subiective
26
- explicarea motivelor
3. modificarea planurilor, proiectelor pentru ca discordanta sa fie anulata
MANAGEMENT URBAN
Planificare si dezvoltare urbana
Un oras, o asezare umana se dezvolta pe baza unor decizii politice, dupa care mai multe
specialitati, meserii sunt chemate sa dea forma acestei decizii.
Proiectare urbana = un proces ce are ca finalitate un produs tridimensional (ex.o casa)
Planificare urbana = proces de realizare a unui produs (harta, plan) care nu este static, ci
inglobeaza o viziune proiectata in viitor
Dezvoltare urbana = presupune intr-un sistem de competitie intre orase un management urban
eficient
- trebuie conceputa ca o politica sectoriala in cadrul dezvoltarii generale si trebuie sa se
bazeze pe programul de dezvoltare economico-sociala a localitatii
- Localitatea e ca o organizatie cu resurse pe care vrea sa le valorifice
Management urban
o Presupune coordonarea intre multitudinea actorilor urbani si diverse meserii,
uneori in contradictie, pentru rezolvarea problemelor si dezvoltarea urbana
o Un oras trebuie gestionat ca o intreprindere
o Trebuie sa dezvolte o strategie integratoare luand in consideratie relatiile dintre
cererea de servicii si functiunile urbane:
Planificarea locuintelor
Birouri
Zone industriale
Centre comerciale
Infrastructura
concomitent cu decizia finantarii acestor necesitati urbane
- O activitate de integrare si coordonare a tuturor activitatilor publice si private la
nivel urban
- Este un proces de dezvoltare
- executie
- coordonare
- evaluare
-a strategiilor integrate:
- cu ajutorul actorilor urbani relevanti
- in concordanta cu interesul public si privat
- in cadrul politicilor nationale
-cu scopul de a identifica
- crea
potentialul urban
28
- exploata
-in vederea unei dezvoltari economice durabile (Bramezza, van Klink 1994)
- este o activitate prin care se mobilizeaza totalitatea resurselor urbane pentru a le face
sa coopereze in domeniul
planificarii
- programarii
- finantarii bugetare
in scopul atingerii obiectivelor
- exploatarii
de dezvoltare a orasului (Davidson 1996)
- intretinerii
Instrumentele managementului urban
1.Marketingul urban
2. Planificare strategica
3. Finantarea avansata
1. Marketing urban
- reprezinta alinierea politicilor urbane
- la cererile factorilor existenti in economia locala
- sperantele si asteptarile celor din afara economiei locale
cu scopul promovarii economiei locale (Corsico 1994)
De fapt: stiinta de a-ti vinde cat mai bine orasul in scopul dezvoltarii economice durabile
- Promovarea orasului
- Plinierea politicilor de dezvoltare urbana la - cerintele factorilor economici locali
- asteptarile factorilor externi
- Reorganizarea administratiei locale in sensul orientarii planificarii asupra clientilor ( factori
economici locali sau factori economici externi)
- Rezultatele planificarii depind de:
- satisfacerea clientilor
- calitatea si cantitatea serviciilor
urbane
- prin negociere si comunicare
intre actorii urbani
intre
29
- europeana
- proiectare oras spre nivele teritoriale superioare pentru a atrage actori ai dezvoltarii
locale
- competitia intre orase se bazeaza pe resursele oraselor aspecte specifice
baza economica
Orasele care genereaza comfort urban pentru locuitori pot atrage factori economici
externi
PARCELA
Procesul incepe cu imobilul cu parcela certificat de urbanism, autorizatie de construire ,
impunerea fiscala e pe parcela. Parcela este un imobil.
Elemente ce caracterizeaza parcela 1 elemente de identitate
2 elemente geometrice
3 elemente urbanistice
4 elemente economice
5 elemente juridice
6 elemente tehnice
1 Elemente de identitate a) identificarea parcelei inseamna
numar cadastral
adresa(unde este adresa) nu toate parcelele au adresa
teritoriu administrativ in care se inscrie parcela
proprietarul
Parcela e o suprafata de teren cu sau fara limite vizibile pe teren care are un numar
cadastral , eventual o adresa, unul sau mai multi proprietari si e inscrisa intr-un teritoriu administrativ.
b) limitela parcelei care sunt de fapt si juridice
limite laterale
adancimea(A)
Dimensiunile geometrice intereseaza din punct de vedere al construibilitatii- capacitatea
terenului de a primi constructii pe suprafata.
Terenuri construibile
neconstruibile - dimensiune mica
Limita construibilitatii- regulamentul de constructii e o lege secundara care stabileste
modul cum se construieste intr-o localitate.
Regulamentul spune ca incaperile principale de locuit: camera de zi, dormitor, birou se
31
orienteaza catre strada sau fundul curtii. Incaperile auxiliare :scara, wc etc se orienteaza catre vecini,
acolo unde nu e calcan.
Ce e sub 9 m(parcela) nu e construibil.
Adancimea laturilor 5 m ca sa se cunoasca cu vecinul si sa fie 10m- intre camerele de
locuit(cu vedere) trebuie sa fie o inaltime de cam 10 m deci un minim de parcela construibil a 13 m
adancime.
Suprafata parcelei
Raportul intre cladire si teren deci POT( Max de POT ) i rezulta un minim de parcela de
150mp
3 Elemente urbanistic
accesul in strada
relieful
unghiurile intre laturile parcelei.
Accesul in strada se face prin aliniament ,accesul se face pe o strada de mai mica
importanta
si aceasta influenteaza modul cum se face casa.
La parcelele insiruite acces grupat sa usureze accesul pe strada, pericol pentru pietoni,
bordura care se teseste.
Relief panta si compozitia terenului(conditii geotehnice) o parcela cu declinitate
piuternica e o mare problema.
Unghiul dintre laturi nu se poate utiliza parcela pentru construire cind aceastea depasesc
parcela e greu de valorificat, aproape neconstruibila.
4 Elemente economice (aceste elemente fac pretul parcelei)
- folosinta utilizarea actuala cand se face constatarea
- destinatia utilizarea conform planurilor de urbanism aprobate
- pretul terenului ce deriva si din impozitele ce se platesc
pe parcela
5 Elemente juridice - proprietarul sau proprietarii
- limitele parcelei
- locatia unor drepturi:
32
CURS 14
Lucrarea de dizertatie
1. Elemente introductive
In Romania, invatamantul de Arhitectura are o durata de 6 ani, fiind un sistem integrat de invatamant
Licenta +Master
Finalizarea studiilor de arhitectura se realizeaza prin intermediul triadei prediploma dizertatie
diploma.
Zona studiilor de nivel masterat se finalizeaza cu o lucrare de cercetare, numita dizertatie.
Scopul acestei lucrari :
-dezertatia trebuie sa demonstreze cunoasterea stiintifica a temei abordate
-sa evidentieze stadiul cunoasterii in domeniul studiat
-sa cuprinda elemente de cercetare stiintifica originala a temei abordate
-sa cuprinda modalitati concrete de validare a elementelor de cercetare prin studiul de caz
-sa reprezinte fundamentarea stiintifica a abordarii proiectului de diploma prin perspectiva
temei cercetate
Dezertatia trebuie sa reflecte capacitatea absolventului de cunoastere aprofundata a
domeniului abordat, capacitate dublata de calitate referitoare la analiza, sintetizarea, structurarea si
raportarea critica la lucrarile teoretice si realizarile practice de arhitectura, urbanism si dezvoltare
spatiala.
Dezertatia presupune doua fatete esentiale, si anume componenta de elaborare si
componenta de argumentare si subliniere a elementelor teoretice si practice analizate prin studiul
de caz, dar si a propriilor propuneri in legatura cu problematica abordata, precum si consecintele
studiului in definirea conceptuala a proiectului de diploma.
Dimensiunea participativa a dizertatiei consta in doua paliere esentiale:
-lucrarea se intocmeste sub indrumarea unui cadru didactic (de obicei cadrul didactic este si
indrumator al proiectului de diploma)
-tema lucrarii de dizertatie se stabileste impreuna cu indrumatorul si este acceptata de
comisia de dizertatie
-dezertatia este sustinuta public, in fata unei comisii de dizertatie si a asistentei
2. Conceptele necesare intocmirii unei lucrari de dizertatie
Prin intermediul lucrarii de dizertatie, candidatul trebuie sa demonstreze stapanirea
urmatoarelor competente
-cunoasterea problematicii generale (teoretice si realizari practice si lucrari executate) a
problematicii generale careia ii este circumscrisa tema de cercetare proprie dizertatiei
-capacitatea de a elabora propriul demers de analiza si cercetare a temei din domeniul ales
-capacitatea de a sustine o teorie, teza, enunt stiinfitic, printr-o argumentare coerenta sau un
demers metodologic adecvat, rezultat al obiectivului major propus prin studiu
-capacitatea de sinteza a domeniului si de extragere si structurare a principalelor rezultate,
tendinte, stiluri sau evolutii posibile ale domeniului studiat, astfel incat aceste rezultate sa se constituie
33
ca un fundament conceptual pentru alte lucrari specifice domeniului (in general pentru lucrarea de
diploma)
Aceste capacitati de analiza si cercetare trebuie sa sintetizeze raspunsuri ale autorului
referitoare la intrebari de urmatorul tip:
-ce stiu despre domeniul specific al temei abordate si ce stim despre ce am analizat si ce au
scris altii in acest domeniu?
-care sunt principalele elemente de evidentiat ale problematicii abordate prin studiu?
-cum pot extrage elemente de sinteza, tendinte de evolutie si fundamentare teoretice pentru
structurarea teoretica si spatial volumetrica a lucrarii de diploma?
3. Alegerea temei de dizertatie
Aspecte principale care determina alegerea unei teme de dizertatie:
-existenta unei preocupari anterioare (institutionalizata sau personala) pentru domeniul si
problematica avuta in vedere la alegerea temei
-cunoasterea terminologiei, codului, instrumentelor metodologice si a bagajului teoretic
aplicat problemei alese spre cercetare
-capacitatea temei de a starni interesul, actualitattea, modernitatea, tendinte actuale precum
si capacitatea temei pentru o cercetare de perspectiva (eventual un alt masteerat, doctorat, etc)
-capacitatea coordonatorului de dizertatie de a coordona tema respectiva
-actualitatea temei in contextul socio-politic si cultural actual, precum si relevanta acesteia
pentru publicul absent si pentru societate in general
-capacitatea proprie de cercetare si timpul real de lucru ce poate fi acordat
-recomandarile cadrului didactic coordonator
-recomandarile comisiei de dizertatie
4. Alegerea titlului lucrarii
Avand in vedere specificul facultatii, de arhitectura, precum si disciplina de baza si disciplinele
adiacente(urbanism, restauraare, peisagistica, design, mobilier, etc), titlul lucrarii de dezertaite
trebuie sa exprime:
-tema centrala
-delimitarea stricta a temei centrale
-directia de cercetare
(ex: Arhitectura gradinilor zoologice)
Caracteristici ale textului lucrarii de dizertatie:
-claritate
-precizie
-sugestivitate
-simplitate
Termenii cheie ai dimeniului studiat nu trebuie sa fie cuprinsi in titlu, ei trebuie explicati in
continutul lucrarii (introducere)
Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:
-restrangerea domeniului de cercetare
Ex.: NU: Arhitectura parcurilor si gradinilor tema de prea mare generalitate
DA: Arhitectura gradinilor zoologice delimitarea tematica a studiului si restrangerea
domeniului
5. Dimensiunea lucrarii de dizertatie
Limitarea dimensiunilor lucrarii este dictata de regulile impuse in genral de revistele de
specialitate (de cercetare) care solicita anumite dimensiuni ale textelor publicabile
34
35
carte
-volume conferinte
-reviste
-articole, etc
-surse electronice
Metode de citare
Exista mai multe sisteme de citare dintre care doua mai raspandite: Chicago si Harvard
-Sistemul Harvard sursele bibliografice sunt ordonate alfabetic dupa autor si
cronologic la nivelul referintelor aceluiasi autor
- tipologie: autor / anul publicarii, titlu lucrarii,
editura
36
37