GRAUR, AL., STATI, S.,'WALD,,L.

(re7 r)

TRATAT DE LII\GVISTICA GENERALA.

Bucuresti: ed. Academiei

Planuri, nivele, stratificare

Sistem qi structurd
Limbd gi vorbire
Compartimentele limbii - consideralii generale

Lexicul. Semantica

196

ll. Lingvistica sincrcnicl

--s!

-:.

!,

B. Principiile analizei sincronrce

191
1l

Pe de ajti pat,te, fiecare din lrceste cuvinte trcbuic n)eltlol'ilt separat, lltl sr)
poate sprijini pe cunoqtin{,e prealnbile din aceeuqi limbi,. Dacii, toate cu!iIttelc ar fi nea,naii:...bile, an ave& nevoie de strte cle t.rtii de r5,ddr'ini, ilr,r
fririi nolisemie. de rnulte milioane, ceeil ce ar constitui o incdrcare excesivi
a me;loriei. Dar, dacd, am adllrite cd, se porrte evita poliserttia, ntt vetlent cutn
am putea' scipa de o masiv5, omonimie.
Cuvinteie neanalizabile .sc pretcazi uqor la etirnologii populare,
uneoli absultle ; de exemplu stontatologied.e-r'inc in gur'& unora stomacologie
hebtlotnatlairg apsrre in franceza populari ca hebdrom.adaire, rlupra dronta'
1

rlaire..cdnrill".

Cuvintele motivate se lin minte mai uqor. Fd,rd, sd, vorbim de cele
imitative, care nu sint numeroase, cu ajutorul unui numir relatiY mic de
rd,ddcini qi de afixe, construim atitea cuvinte cite ne trebuie, uryor de fabricat qi ugor de lnfeles. Daci am avea nevoie sA, fabricS,m in romd,negte
cuvirrte ea ord,onanfiabil sau microaehiaul,, n-ar fi necesar s[ le explicS,mt
c5,ci s-ar in$elege de la sine tle cei care cunosc pd,rfile componente.Deza'
vantajul cuvint,elor analizabile este cd, slnt adesea lungi, cu elemente retlundante, gi c5, analiza in pd,rfile componente ne duce uneori la sensuri
striine de cele reale. Germanii, traclucind. pe oaigen prin Saterstof, pot
avea impresia c5, e vorba de ,,materie acrd'", pe cind noud, on'igen nu ne
niirric alt;ceva dectb definilia din manuale.
sugereazd,
- $i acum
se pune lntrebarea: incotro merg limbile, spre lnmulfirea
cuvintelor rnotivate sau a celor nemotivate ? Pdrerile specialiqtilor slnt
imp6rfite. In primul rind. trebuie spus ct nu toate limbile se comporti la
fel. O limb5, ca franceza, in care uzura fonetic[ este foarte mare qi compunerea joacd un rol redus, a mers desigur multi Yreme citre lnmultirea
elementelor neana,lizabile. O limb5, c& germanat care pd,streaz5, cuvintele
lungi qi face mult uz de compunere, astfel cd a,proape oricare cuvint poate
fi impreunat cu oricare altul, merge cd,tre lnmullirea elementelor analizabile.

ln ansamblu, trebuie s5, crealem c5, ln jurul unor cuvinte primare,

Bcurte, neanalizabile, se creeazi,, prin clerivare, compunere, polisemier ,tot

mai mult iarrilii largi, intd,rindu-se astfel caracterul sistematic al vocabularului, cd rleci motivarea ciqtigl teren asupra nemotivd,rii, chiar dacl nu
se poate ajunge niciodati la eliminarea nemotivd,rii, de vreme ce am admis
cd, elementele de compunere qi derivare nu pot fi motivate tleclt intern'

iarmotivareainterninupoatemeIgepreadeparte.
2. Planuri, nivele, stratificare

Scopul lingvisticii sbructurale este descoperirea unittrfilor inYaria,nte'

descrierea qi clasificarea lor, precum qi ana.liza relafiilor tlintre unit[fiPentru a clescrie faptele de limb[, se porneryte de la raportul funda-

rnenta,l caro catacterizeuzd" structura limbajului, raportul dintre cele doud,

laturi : materiald, gi iclea,II. Distinclia dintre aceste doud laturi, ftrcutd, de

LIC

!l

tnultri vrenrc in istorit filozofiei qi a lingvisticii, a fost exprimati clar de

in capitolul despre natura semioticd a limbajului. nl aratir
ci, exisbii, douL laturi, sigttifiant qi signifi|, legate indisoiubil I acestea si-nt
privite mai ales forrnal (in special in capitolul consacrat valorii lingvistice).
^
Analiza celor doud, planuri a fost adincitd, mai ales in cadrul qcolii
glossernatice. lnsi glossematicienii, mai mult d.ecit Saussure, s-au preocupat
de aspectui formal al laturilor limbii. Teoria ,,clasic5," despre cele dou5,
pianuri a fost elaborati de L. Iljelmslev, care numeryte latura d.e signiJiL
confinut, iar cea d,e signifi.anf expresie (vezi Conlinut gi enpresie, II B
I a).
Trebuie sL precizh,m cd, noliunea de plan lingvistic are uneori un
sens mai larg, folosinclu-se pentru nivelele limbii. De exemplu, J. Kurylowicz vorbeqte de plan fonetic qi semantic, B. Trnka, de plan fonologic,
sintactic gi suprasintactic r.
Planul expresiei rep:gg1n!6-decilatura sonor5, a.limbii;. el poate fi
ile' vedere al substangei. Aceasta constituie obiectu,l
aborclet-ilin purctul
-al
fonetiiii si se studiaz& au-indloiG'einerimentaJe etd. Dactr,
ds-corcetarti
siibrifnnia lone1ii6 e privitfi, din punCT dti- i;erierd iunctrioiiii se obfin
fonemele, stucliri,td do foriitlogid; "
----STfiAGie[ pfi;iii;i"'";nginuiului este mult mai complexd,, deoareoe.
existd, tli,ticultd,{i chiar in privinla definirii substanlei confi-nutului. Aceasta
este socotiti de multe ori procesul gindirii ; gindirea nu existd lnsl ln stare
pur5,, ea capitS, o organizare special6, ln caclrul sistemului semantic. Conlinutul limbii este reprezentat de structura semantic5,, iar unitd,lile care
eonstituie'ie6ast6 sliiictriiil sitrt sonsmilc"oirviiiteloi.
Cele doud, planuri ale limbii, degi alcd,tui^te din substanle tota,l opuse,
au la baz6 aceleagi principii de organizare. In ambele planuri, unitdlile
sint alcd,tuite din fascicule de trdsS,turi distincTiVa-.A;do$p-trffiturinintpuse in lumin5, prin raportul cle comutare, conJorm cd,ruia o modjficare
dintr-un plan atrage dup6 sine o moclificare ln planul opus.-Astfel, schimbarea in planul expresiei din patlbat atrage duptr, sine schimbarea ln planul
conlinutului I invers, inlocuinil pe ,,scauntt cu ,rmasd,tt, prin schimbarea
din pl.r,nul continutului se produce implicit o modiJicare a expresiei.
In structura limbii, unitd,file nu existS, in stare pur5, ele se combinil,
pentru a putea exprima mesajul lingvistic. Aceastd, combinare nu se face
stratiiicarea.
La intimplare, ci conform unui principiu fundamental
Conform^acesiui principiu, o unitaie de rin anumit rang este-formatd rlintr-o
combinare de unittrli de rang imediat inJerior sau chia,r dintr-o singurd,
unitate. Rezultfl dinudefinigie-ctr, structura limbii se prezintd sub formb de
de nivele, Srganizate ln mocl ierarhic. Aceastd iera,rhie constd ln
"etajg)',e6 fiecare uhitite
faptul
superioa,rd este diferitS din punct de ved,ere funclional de o unitate inferiol,r5. Totugi unitSlile au gi nesd,turi comune:
fieca,re unitate inferioard, este minimal5, ln cidrul unitAtrl superioare sau
1i'. de S:r,ussure

r Vezi comentariul la V. HotejSi, Les plans littguisllqucs el la slruclure dc I'Cnoncl,

,,t'hiloIoSica Pragensla", lg6l, nr.4, p.13.

ll.

198

B. Principiile analizei

Lingvistica sincronicA

se poate identilica ou ea. Analizind unitdlile pe baza principiului-stratificd,rii, so constatd cd numd,rul unitdfilor diferd, de la un uivel la altul : cel

mai pulin numeroaso si[t fonemelo; pe m6surd ce trecem de la un nivel

inferior'la un nivel superior, numirul unitS,filor cregte: morfeme sint mai
multo decit foneme, cuvinte mai multe d.eclt morfeme, iar numSrul enuneste Dractic in-finit.
turilor
'
Aseastd ierarhizare a nivelelor [mbii este rezultatul unei operafii d.e
analizd,, lntructt ln girul vorbirii unitifile f,u q,par_ in caclrul unei structuri
etajatn', ci al unor r6talii de incluziune, unit5'tile cle un anumit rang incluzild pe
celo de rang inlerior.
-Dupd,
manifestaroa uniti!ilor pe planuri gi nivele, ele silt monoplane
sau biplane (unilaterale gi bilaterale). De exemplu, fonemuJ este unitate
fundaientaid, monopland, care aparfine planului expresiei. Ea poate fi
definitS, numai prin raportaro la planul opus, aclici prin corelarea cu
continutului
tianul
^ Niveftle
do organizare B. limbii pe baza principiului stratificdrii sint
urm6toarele:

In planul expresiei esto vorba de trS,sdturile distinctive ale fonemului.

fi descrise substanfial. Do exemplu,^se loate arata cd, ? este
alcdtuit fun labialitate, surditate, oclusivitate. In planul con{inutului se
vorbegte din ce in ce mai mult d.e trdsd,turi distinctive semantice, numite
seme,-Do pild.d,, o unitate semanticS, cum este ,,scaun" poate fi analizat6'
ln trded,turilo : cu spate, cu picioare, pentru o persoand,, pentru a se aqez?,
f6rd brafe (vezi fnitd'li,le I'imbi'i', II C l).,Trebuie ard,tat c5 tr6sd,turi]e
distinstive reprezintd, ultimul rezultat aI analizei lingvistice 2. Ele constituie
nivelul cel mii de jos al structurii lingvistice, care reflecti clar paralelismul
tle organizare a celor doud planuri. fn nivelul trtrsS,turilor ciistinctive se
vede -saitul cle la substan!tr, la invariante lingvistice. Datoritd, funcliunii
limbii ca mijloc de comunicare, substanla capl,td" statut de trd,sS,turi
d.istinctive, care se stabilesc prin raportul tlintre cele doud planuri, expresio
gi confinut, adictr, prin comutare.
Acestea pot

b. Nivelul unitllilor monoplane : fonemul 9l semantemul

a face cu fonemele, care gint unitd$i alcS,tuite
elemlnte aparfinind nivelului imediat inferior, adic5, din trds5,turi

In planul expresiei &vem

d.istinctive. In ftanuf confinutului, unitSfile, la rindul lor, sint alctrtuito

din hl,gd,fiuri distinctive somantico (some). Pentru a desomna acesto^ unitlfi
ca faScicule de seme, se folosegto ad.esea termenul de semanterrt. Irr tirrtp
I Benveniste,
i;

19')

ce fonernele sint mai mult sau mai puf,in pe acelaqi plan, ca naturl 9i crt
mod de organizare a triisi,turilor, semantemele cuprind tr[situri foarto
diferite, avind diverse grade cle abstractizare.
Se clisting tloud, mari categorii de astfel de trd,situri semantice : lexicale
.gi gramaticale.-De exemplu, sernantemul ,,bd,iat" este alc[tuit din mai mu]te
trds6turi lexicale : comutind trisS,tura ,,sex masculintt, cu ,,sex feminin",
ajungenr laaltsemantem,,,fat5". Sensurile gramaticale sint mult mai absiracte. Pentru a desprinde trdsdturile invariante ale acestora, este necesarl
stud.ierea accepliilor realizate in diferite lmbindri' De exemplu, se pot stabili
tr5,sdturile dislinctive ale cazurilor, cum este acuzativul I acesta se tlefineqte
prin tr5,s5,tura de proiectare qi prin absenla trd,sS,turii de selecfie, prezentd,
in nominativ, precum qi prin lipsa orientdrii existente in cadrul dativului 3.

c. Nivele

biplane

q. Nivelul morfemelor. Morfemele sint alcdtuite din unitd,fi de rang

ln planul expresiei, morfemele slnt un ansamblu de fonelqe (-seca morfem al mai mull ca perfectului). Cind morfemul este alcxtuit dintr-trn
singur fonem, nivelul imediat inlerior este alcd,tuit din trtrsdturi distinitive (-e ca morfem al pluraluiui). In planul confinutului, morfemele
Iexioale si:rt alcd,tuite din slmantemele lexicale (lucr- din lucra lnseamnd,
,,a face o anumitd, acliunett'etc.), cele gramaticale, diP con{,inutul gramatical
corespunzd,tor (-se- indic5 mai'mult ca perfectul). In planul confinutului,
morfemele nu fac tlecit sd preia semantemele.
Cind unitd,file sint folosite int'r-un nivel imecliat superior, ele so reahzeaz6", de obicei, sub formd, de variante. Astfel, ln cadrul morfemelor,
fonemele se realizeazS, ca variante combinatoriia. De exemplu, intr-un
cuvint ca lingd,, fonemul /n/ se realizeazd, sub forma varid,ntei velare [1],
determinatd de vecindtatea, consoanei urmStoare, care este velard, ,,pril
rratur[t'. Acest fenornen esto foarte important, pentru cd, el arattr cum,
ridicindu-se de la ui nivel la altul, o unitate iqi pierde tlin intlividualitate
ln ansamblul di:r care face parte. Yorbitorul acordd, atenlie complexului
sonor in intregul lui qi realizeazd mai pufin alterd,rile unit5lilor componente.
Existe, un model noimal de realizare a ansamblului, acela care Be foloseqte
cel mai frecvent; ln el unele unitd,ti inferioare Be reat,;'zeazd' in forma lor do
bazd, ca fonemul lll 1n ltngd I vocala urinltoare este lnsd, naza\izatd' ll"f,
la f.el [1] eate velar,'igl qi [d,1'stnt normal apropiate de structura lor fono-

inferior.
a. Nivelul trlstrturilor di.stinctive

din

sincronice

Probllmes,

logicS, ,,pur6".

lntre cele doud planuri existd, o cleosebire importantl r{in punctul

- vedere
de
al numdrului ile nivele manifestat pind aici: pe tle o parte, ln
planul expresiei existd, trei trepte
distinctive, foneme, morfemo
- trlsdturi
ca expresie; pe de altd, parte, ln planul
coulinutului nu existi declt doud,
'! Vezi
P.

-*-- '

p, 119-131

Diaconescu, Ie sgsllme casuel en roumain, CLTA, p. 3?.

Vezi E. Vasiliu, IimDd, uirbire, slralificare, SCL X, fSSS, g.

,1

{!

I i'' r- i

's

t:

r,

ll. Lingvistica sincronicd

200

B. Principiile analizei sincronrce

trepte

d.istinctive qi semantemele care reprezintd, continutul

- trS,srturi
morfemelor.
Aceasta este valabil in procesul vorbirii, ^in care un morfem
pre-zintd, Li'singur sens. fn sistem'lni', de multe ori, un morfem are rnai
multe i'r-f,elcsyri.(lrept,,fd,r{ ocol", drept ,,cinstit)t), ceea ce face ca problema
stratificrrii sI fie asemd,n6,toare cu ceCdin planul expresiei. o altd b.eosebire
lntre cele_ doud planuri constr fuo aceea ci,, tn plaiul expresiei, morfemul
a^re o rea.Iizare lineard, e-ste o ir4iruire de foneme pronuh^fbtb succesiv, po
cgr,q.h planul confinutului avem a face cu o red,lizbte:simultanE a tutriror
trdsd,turilor. se vorbegte ln astfel de cazuri de o asimetrie lntre cele doud,
planuri (vezi Conpinut si, eugnesie, II B I a).
Mgrfenlele pot fi studiate d.in mai multe puncte de vedere. Latura
- conlinut
de
lexic.al e studiatd cle semanticd,, iar latura cle expresie a morfemelor cu multiplele ei variafii constituie, dup5 A. Martinit 6, obiectul
morfologiei. De exemplu, ln paradigma prezentului, varialii de morfem ca
pot-, po|-, poat-, Ttut- slnt studiate de morfologie.

. p. Nivelul euvintului. Morfemele se combinl lntre ele pentru a forma

cuville_ca.unitd,fi de rang superior. Existenla cuvintuiui c-a unitate structurald de sine std,trtoare a foit mult discutaid, 6. Degi nu existt, o definilie
unitar5, lingviqtii continuS, totugi s5 foloseasctr acest termen. Asa cum un
morfem po.ate fi-fo-rmat dintr-un singur fonem sau din mai mulie, tot 6ga
existd cuvinte alcS,tuite dintr-un singur'morf dm (hat) sau ?in mai muli;e,
(preluu.asem). Morfemele, in cadrul cuvintului, se ieatffiflprin variante.
T)omenlul cel mai i_mportant al realizdrii morfemelor ca va,rianie de expresie
ale cuvintului e alcdtuit de numeroasele alternanle aprrute ln flex]unea
nominali, gi verbald, (masd mese, port
purtdm).
In cadrul cuvlntului, -morfemele se-prezintd, intr-o guccesiune lineard,
atlt ln planul expresiei cit qi in planul'confinutului. Aceastd, succesiune

vorbit mai sus ?.

Conjorm
-tractifiei, cuvintul e stud.iat d.e lexicologie. Aceasta, in
general, face abstracfie
de morfemele gramaticale incluie tn cuvint, ln
timpul vorbirii. De exemplu, ln preruirasenl, trrt lexicolog vecle numai
corecteaztr, asimetria de care s-a

partea_lexicaln, neglijind morfemele gramaticale (-a-, -se-, -m). In schimb,

studiaztr, partea lexicald, ln mod analitic, distingind pre- aa prefix qi
l,ucr-.ca rlddcin5,, interesindu-se de conlinutul lor semaniic, atit separat

el

cit gi sintetic.

'este
, T. Nivelul onunfului.
-s-a Problema nivelului superior cuvintului
foarte controversatI.
propus ca unltate superioirI sintagma, lmbinaro
cle col pufin ttoi termeni semuificativi. Dar structura binari a sintagmer
contrazice principiul stratificrrii, conform ctrruia o unitate de un anumit
rang poate fi format[ qi tlintr-o singuri unitate. Tradifional, nivelul inter5

I
t

Vezl MartineL, Eltmenk, p. 106.

lbidem, p. 115 9i urm.
S. Statl, Ana.lita unitdlilor d.e conlinut, pLG ry.

7O1

nr.diar intre cuvint Ei propozi(ic esto parter de propozitie. spre dcosebire

oe srnrngrna. aceasta ar.sa_l isl'nce principiul stritificd,rii, prin aceea c6
0
p,rtc de p'opozifie este alc{,tuitd dintr-uri qir de cuvintu irr,
aintr-un
Elngllt cllvint.
"nim
' '. Pent.r a menline discufia ln cadrul niverelor d.ebazdrputem socoti,
ca nivel s'perior buvintllli, enunfur, qi, rn aceraqi timp, se
|oate admite
existenla unor subnivele sau niveie rntermediaru,'pr".rir'qi'a
unora mai
cuprinzd,toare.

stabilirea exactS, a niverelor qi a subnivelelor trebuie frcutd, pentru

ln parte, cele comune majoritdlii limbilor fiind analizato

fiecare limb5,

mai

gus.

Din cele discutate,

schematic astfel :

rezultl ci ierarhia nivelelor limbii

Erprcsr'c

l. a.

ae

prezintl

Conlinut

Trds. dist.

Trds. dlst.

Fonem

Semantm

Cuvlnt
e.

Enunf

se constatd, ctr, nivelele de sub 1 nu existd singure in ]imb6 : trd,sIturile

distinctive sint ultimul rezultat al analizei, iar folnemul se folosegte izolat
numai cfurd coincide cu un semnificant al morfe mului; semantemul
nu
existtr, niciodatd, tur stare puri.
coexist5, ln aeeleaqi r:nit6fi.

r,a nivelere de sub z

."pr.Jrli

contrinutut

. In trecerea de la 1 la 2 se realizeazf, deci un salt calitativ, prin aparifia

nivelelor de unitrli bilaterale. primere sint morfemele, iar
iegmentarea
enunlului ln astfel d.e unit6li este ceea ce A. Martinet numegte
f,rima arti
culare. rntr-adevd,r, vorbitorul este preocupat de acest nivel
al JeEmentrrii
.care_cuprinde unit[fi se mnificative. Analiza morfemului ln unitdii distinctive de expresie, ln foneme, este mai mult.o operafie de laborator; ea este
ceea ce A. Martinet numeqte cea de-a doua arliculare.
. .. Nu putem epuiza aici toate problemele legate de trdsd,turire proprii

unitdfilor de un nivelrsau altul (prntru aceasta vizi (Initdlilelimbii,ir irl.

rmportarf este doardne canismui stratificd,r,ii, al prcducerii unitd,fiilor dint^r-u,'.nivel tiin uniieti de rang imediat inferior,
i"u"u- gi pa,rticiparea ror
ra alc{tuirea unor unitifi d.e rang imediat
superior.
acest principiu se bazeaz6 qi analiza ln constituenli imecliafi (vezi
r,-,-,Pe
::root.modernc,I B 2 c), care se redd, sug e stiv printr-un arbore de la nivelul
cel
mai inalt plnd, la nivelul eemnificativ-minimal al morfrmelor. structural,

B. Principiile analizei

707

ll.

nivelelc au o organizare arborescentd, caro mcl'gc III&i deptrrto dccit analiza,

in c.or,rstituenfi

irnediali

'
S

,,---(>---/i\

c
I

: cuvint

I :
ts :

cn

n cuvinte lntr-o propozifie)

n morfeme intr-un cuvint)
n foneme lntr-un rnorferu)
semantem ( ,, n semanterne intr-un morfer[ polisemanlic)
trdsdturi distinctive (existd, u trdsSturi distinctive lntr-un ionem
(existd,

: morfem (
: fonem (

,,
,,

sau semantem).

3. Sistem ;i structuri
a. In lingvistica secolului al XX-lea gi rnai ales il ultima perioacld, se
foloseqte, aldburi de termenul de sistem, cel de structurd,- Importanfa precizS,rii conlinutului celor doi termeni !u e o problemd de pur5, terminologie,
ci una teoreticd,, de stabilire a doud, categorii fund.amentale pentru lnfelegerea qi stucliorea esenfei limbii. De aceea nu e de mirare cd la sfirgitul d.eceniului al 6-Iea a a'rut loc la Paris un colocviu asupra termenului structurd,L.
S-a observat cu aceastS, ocazie c5, existd o mare divergenfd de pireri, nu
de la o qtiinfS, la alta, ci ln caclrul aceleiaqi gtiinfe, de exemplu in lingvistici,
astfel c6, dup5, o expresie, desigur ugor exageratd, a participanfilor la clis.

culie, existl ,,cifi autori, atitea accepfii".

Discufiile in jurul problemei au continuat qi continui, flrd sd se fi
ajuns la un consens. Astfel, existd autori care folosesc arnbii termeni, dar
1 Rczultatele acestui colocviu se

tngrijit de Roger Bastide, Sens el

usage

201

inleieg si, facd vreo diferenfi, intre ei 2, du1li, trttltt trxisl.ii

3.
si slasuri sceptice relativ la utiiitat,ea termenului strtLcturd, tlorl, csl,tr cil
jn
fie sl'ruclurd,
sisteru,
indiferent
fie
foloseau
vechi
rnai
lucrh'i
iu[ori care

fdrl si arate ilacl

peutrl unul

sincronrce

Lingvist-ica sincronicl

qi dlri de seaml
du terme slruclure dans les sciences humaines el sociales,

afli cristalizate ln volumul de articole

qi acelaqi fenomen,

ln lucrdrile mai noi folosesc diferenliat cci

,'doi,terrneni a.
Precizarea e determinatd, nu numai de faptul c5, termenul a dat
naqtere la o serie de interpretiri contradictorii, urre opln-structur:l ca
*iri.itr de relatii structurii ca parte sau nucleu al obicctului dat, structura
ca un cuvint al limbajului comun, obiqnuit, structurii concept tebnic specific. structura unicd, Si structura articulatd, ln unitili ireductibiler structura
static6, sincronicd, qi consideratd, ln afara oricdrui ploces qi structura care
lnglobeazd dinamica gi static_a, m_iqcarea gi repausul- Gravitatea constd in conc|lziile de ordin teoretic-filozofic pe care le pot trage unii (presupunincl
chiar cd, ar fi de bund credinfS). Iatd un exemplu : ,,Tetmenul structurd,
aqadar, examinat ln reiafie cu mr,,tivdrile care determind, folosirile qi semnifibaliile sale ln actuala perspectivd, structuralist5,, dezvd,luie falimentul
lncerclrii tle a obfine, dup5, prd,buqirea sistemelor antice universale, o noutr,
cunoa;tere unitard 9i globalS. a realitd,fii"
Cu atit mai mult se impune deci o rezolvare a precizSrii confiautului
perech ii de termeni-cheie ai lingvisticii mod ern, sistem- structurd.
- b. Din punct de vedere istoric, termenul structurd' a fost folosit cu
aplicare la limbd pentru prima datd, in secolul al XYIf-lea' lnsemnlnd felul
de aranjlire a cuvintelor 6. A fost folosit apoi pentru a desemna :

a) un ansamblu

b) pSrfile unui ansantblu (sau ale respectivului ansani-uiu) ;

c) relaliile acestor pd,rli lntre elo ?.
Dup5, cum se poato observa, unelo acceplii coincid cu ceea ce am
dennmi astizi un si,stem.
Degi inlelegerea lirnbii ca un tot organizat, in care elem'entele sint corelate prin diferite tipuri cle relafii, este foarte veche, d.e la indieni qi greci,
tbimenii care s5, cristalizeze felul acestei organiziri, respectiv.sistem qi
structurd,, etnt relativ noi (bineinfeles, in aplicarea lor la limbd). In secolul
aI XIX-lea, trebuie remarcati folosirea deosebit de interesantX a ambilor
termeni, sistem qi structuri, d.e cdtre W. von Ilumbold.ts. Din diverse pasajo
2

Cl. A.G- Volkov, .fl.satx rax cucnteild. dnoxoa, Moscova, 1966 (cap. ffot*rmue
clicmetbr u cm pynntupu)
lui Enzo Golino, Usi e dbusi delld. Slrullura,,,Tempo prcsente", X, 1965,

aawnoeoil,

nr.11.

3 Cl. articolul

{ CI. Vasiliu, Fonolrigia; Stati, Sinlacd.

5 Sergio Quinzio,.6lrullura dello strutluraflsmo, ,,Tempo presente", XI, 1966, nr. 2,

P. 63. Vezi qi p. 59.
0 Duptr Littr6, citat de R. Bastide, Inlroduclion d I'ltude du mot ,,slructure" (v. nota 1).
? Ibidem.
8 ln lucrarea Aber die Yerschiedenheit ..., mai ales la p.81:,,Relatiilegenerale apar{in
ln cec. mai mare parte chirr lormelor glndirii qi formeazA . . . sisteEe lnchise". Vezi 9i p. 96. La p.
191 vorbegte despre,,structura exteml a limbii (tn text ,,die aiisserliche Struktur der Spriche"), Aceleati idci, amplificate, la p, 193.

Haga-Paris, 1902.

ll.

).04

B. Principiile analizei sincronrce

Lingvistica sincronicl

,rr rozlrll,ir <ri Ilrrrnbol<lt infelege prin sistolll covlr goncnll, rlc atlirrcirrro,
rlc <lorrtorriul Iogicrrlrti, iar structura se refcfi ll inrliintiri, la fcnolrron rrrai (lo
srrlrnlf:r,(,5,, rlrlr c rrnll din cele mai import.:lnte tr:"ls:lturi ale naturii lirnbii.
Mri tirzirr, de exemplu la Whitney, teunenul de structulil, e folosit cu
scnsrrl do lrnbin6r'i ale pirfilor sistemului.
Ia lnceputul secolului al XX-Iea, terrnenul de structurtr, este uitat,
Ir. ile Saussule nu-l folosegte nieiodatd,, ci preferS, termenul do sistem lu
mod unic, pentlu desemnarea organizdrii limbii (vezi mai jos, p. 206).
Pentru prima datd, apare din nou perechea de termeni, in secolul al
XX-lea, ln ,,Tezelo" publicat'e la Praga pentru primul congres al filologilor
slavigti din 1929 e. Se preconiza, in aceste teze, o metodd, ,,capabild sd,
permitS descoperirea legilor de structurd, a sistemelor lingvistice qi de
evolulie a acestora'). Nofiunea d.e structurd, era strlns legati, cle cea de
relalie ln intoriorul sisternului r0. De acum inainte, termenul a ftrcut o
carier[ strd,lucitd, devenind, dup.d expresia lui E. Benveniste rL, cel de-al
doilea termen-cheie (aldttri de sistem) al lingvisticii, chiar dac5 definitiile

sint foarte numeroaso gi aalesea contradictorii.

Astfel rle d.efinilii apar qi tn clicfionarele de oareoare circula{ie (uneori
d.oud, sau mai multe definifii in acelaqi diclionar). Confinutul termenului
struclurd e explicat a ti un qir cle extrageri de clase lingvistice gi interrelaliile acestora bazate pe o analizi distribufionald, exhaustivl 12 sau este
echivalent cu complexul do fapte care Be reduce la relalia ,,cuvint-frazitt.
Este deci organizarea totali a frazei sau organizarea gramaticali a limbii
cercetate

13.

O delinifie interesantS, a limbii prin prisma conceptelor de sistem

gi structurd, este propusl de E. Benveniste: ,,De labazd pin5, in virf, rle
la sunote pind, la fonnele de expresie cele mai complexe, limba este o aranjare sistematicd a pd,rfilor. Da se compune din elenrcnte formale articulate
in combinalii variabile, dup5, anumite principii de structurd . .. O limbtr,
nu cuprinde niciodatd decit un numdr redus de elemente de bazd,, dar
aceste elemente, pufin numeroase ele insele, intr5, intr-un mare numdr de
combinafii . . . Se lnfeiege

prin

structurd

tiptu,ri, particulare d,e relalii

articulind, unitdli,lo unui, enunxit nioell'r{ (subl. ns.).

Alte dofinifii privesc structura ca ,,unitate de elemente eterogene ln
limitele lutregului" 15, iar sistemal ,,unitate de elemente de acelagi fel con,
e Titlul era Probl|mes de mlthode dlcoulanl de la conceplion de la langue comme sgstlmc.
Iar ca subtiltu: Comparaison struclurale et comparaison g(nCtique. Probleme e discutat{

de E. Benveniste ln articolul ,,Slructure" en linguislique (ln volumul colectiv

lngrijit de Bastide

vezi nota 1).

10 ,,Un systirnc phonologique n'est pas la somme mdcanique des phondmos isolCs, mals
un tout organique dont les phonCmes sont les membres et dont la structure est soumlse I deg
lois" (N. 1'roubetzkoy, La pturutlogie acluelle, ln Psgchologie du langage, Paris, 1933, p. 245).
1r Bcnveniste, Probllmes, p. 21.
u Eric l'. tIrmp, A Glossarg of American Technical Linguis(ic Llsage, Chicago, 1966.
13 J. Vachck, I)ictiorunire de linguislique de l'Ccole dc Prague, Utrccht-Anvers, 1966.
rr Lucr. cit,, p. 21.
16 A.A. RcformzLskij, Bee}enue a &auxoaHaHtte, Moscova, 1960, p. 18.

205

difionate rcciproc') 16, relafiile qi corelafiile din cadrul structurii sint infeleso
ca relafii pe vcrticai5, iar cele din sistem ca relatii pe orizontall (foa,rt,o
probabil, id.ee inspiratd, din afirmalia lui Saussure cd, sistemul ni sc dezvd,luie numai in sincronie*deci pe orizontald,, ln reprezentarea lni graficd,).

r .O definire a sistemului gi a structurii ln exclusivitato prin prisml

relafiilor apare foarte clari, la qcoala lonclonezil, (in special la M.A.K. Elalliday),inlucr6,rilecdreiatelatiileparacligmatice(sau... s&u... ) alcltuiesc
sistemul, iar cele sintagmatice (Si ...,?i ... ) formeazf sl.ruct1tra,.
ftiiingvistica rom6,neasc5, cei doi termeni stnt definifi gi folosifi foarte
clar cliferenfiat pentru prirna dat5, lntr-o lucrare de fonologie u, dar afirmafiile pot fi extinse gi la alte compartimente ale limbii :
,,Infelegem prin sistem ansamblul unitd,filor rezultate dintr-o operalie de reducere a variantelor. Descrierea sistemului fonologic se face prin
definirea elementelor sale (: unit[ti rezultate din reducfia variantelor) in
raport, cu relafiilc specifice pe care ele le contracteaz5, Relevant ln d.efinilia elementelor unui sistem este aleci locul pe caro aceste elemente ll
ocupi in ansamblui sistemului li nu natura lor foneticd,tt18.
,,Infelegem prin d.escrierea structuri.i fonologice o operafie d.e sintezS,
prin care se determintr, posibilitd,file combinat<lrii qi tipurile de combinalii
posibile in limba datd pe baza cunoaqterii unitd,filor sistemuluittle.
c. Termenul de sistem, folosit din antichitate, a fost aplicat la limbi,
in diferite perioadc, de divcrryi filozofi. E deosebit cle interesant, de exemplu,
conceptul cle sistem realizat de J. Locke (secolul al XYII-lea, lnceputul
Becolului al XYIII-lea) referitor la limbi. Pentru Irocke, limba e un sistem
de semne cleterminat cle un sistem d.e no{iuni, deci strins legat de cunoaDtere $i de concepfia despre lume a unei colectivitd,fi (dupd propria lui expresie, limba e unul ilin marile instrumente ale cunoaqterii, celdlalt instrument
fiind ideile). E un sistem cleschis, supus evoluliei istorice, c'are are diferite
funcfiuni gi care variazd" de ia o colectivitate la alta. In concepfia lui Locke,
sistemul lingvistic, infeles ca o cristalizate a noliunilor qi experienfei qirurilor de generaiii, determind, la rindul lui felul de a gincli al vorbitorilor
respectivei limbi.
ln secolul al XIX-lea, termenul e folosit de data aceasta de lingviqti
qi aplicat la limb5, in diferite accepfii. La prima genemlie de comparatigti,
sistenx e folosit, uneori, ln alternantd, .ci organis?n., pentm desemnarea
16 A. A. Reformatskij, lucr. cil., p.24.Aceleagiideislnt preluate gi dezvoltate
9i de
V.A. Zvegirinlev, Oueprujo o6u4eny flBb.noa|ldguro, Moscova, 1962, ln care lucrare, considerind cl tcrmenul sirlem arattr ceva sfdlic, deci ncadecvat pentru limbi, propune sil lic
folo5il psr1., limba ln a'nsamblu termenul de slruclurd (p. 69).
u Vasilin, Fonologia.
r8 Lucr. ci/., p.39. S-ar ptrrea lns?l ci ln lond nu elementele intcrescazl, cl nrrnrni
rr.lrrtiile. E adevtrrat ci, de exemplu, presiunea sistemului, decirelaliile, dctermin?1 rrnt,orl lrrrrrilirr
unor elemente noi, dar nici o rela[ie nu creeaze din nimic ceva. ln tapt, relatillc tlclrin,t ,1,. trr.,rr
girile, laturile elementelor care contracteazA rcspectivele relatii.
v lbidcm, p. 48.

206

ll.

intregtlui, dar qi pentru desernnareil

Ii. Iiask.

B. Principiile analizei sincronice

Lingvistica sincronict

pd,r{,ilor' <lirr iu{r'cg:0,

rlc Iilrlri

lrr,

Ilurnboklt il foloseqte, alituri de structurd,, Jloutru dosetulat'cl, ursiunizlrii lirrrlrii (vczi qi paginile precedente).
La W. D. Whitney - fondator, ln aceeaqi rnd,surii cu flumboldl, :r,l
lingvisticii generale gi precursor
al lingvisticii moderne terrnenul dc
Bistem e utilizat atit pentru desemnarea limbii in iatregul- ei (definitd, cl,
,ransamblu dc semn-e arbitrar !i convenlional d.e la origine',), cit qi pentr.u
desemnarea diferitelor nivele (astfel se vorbegte pentni prima oard, he sis-

temu-l vocabularului, sistemul gensurilor etc.). Pentru $hitney, sisternul

se ba.zeazd' pe 3'nitdl!' car.e se opun lnt1e cle. B,elafiile stabilite lntre acestc
unitdfi decurg lrr mod necesar din tnsu;irile caracteristice ale unitd,filor,
deci cercetdtorul trebuie sd, porneascS, cercetarea. pr.in identificarea gi'desl
crierea acestor insuqiri, pentru i) putea infelege corect relaliile lr.
In secolul al XX-lea, termp^nul e ulitizit la primul iua a" saussure.

la definirea limbii (sistem d.e semn6 arbitrare, rlefinibile ld

rindul l_or numli prin prisma relafiilor, unit[file fiind punctele d.e i-utret6iere ale. relaliilor). In a.ceastd defirifie so vede refrexufteoriei funcfionacare-l aplicd,

lismului.(,,funclia creeazd, organul"), predominantd, ln filozofia incepirtului

secolului al XX-Iea.
. Unitltile, lrr_ conceplia lui Saussure, dnt opozitive, relative gi negative,.iar refeaua de ielafii poate fi dezvd,luitd, nimai printr-un sLudiu s'incronle.

Belafiile, aqa cum sint discutate ln Cours d,e linguistique g6n|,rale,

ln cele doud, tipu_ri :
(numite mi,i tiriiu, tir gcolilti
-asoc,iatiae

^
se funcadreazd,

structuraliste continuatoare ale lui Saussurc, parad,igmatice) qi sintagmatice.

sistemul e considerat ca avfurd un caracler inclis, cerceia.ea tiebuind
sd, se fl,c6 asupra limbii ,,ln sine gi pentru sine').
gcolile lilgwrstice moderne, conceptul de sistem apare lntr-o plura,.
litate F aceepfii, mai apropiate sau mai-depdrtate de te-oria lui sauisure.
^de
doud serii de fapte lingvistice, rnitdlile qi
. ...I" gcoala_ praghezd,, _cole
relatiile, sint deoqotrivd, de
importante, unitdliie fac larte din sistem iir
mod permanent, d.eci inclusiv schimbd,rile lor,-care se raporteazd in mod
permanent Ia sistem.

sistemul

unitdfile cu relaliile lor-poate

fi

cunoscut,

atit ln

cronie cit qi fur -diacronie.

Sistemul e consiclerat a fi deschis citre realitdlile oxtralingv-istice, de
aceea trebuie studiat ll1 mod constant ln corelalie cu aceste
(la BiUndal),
- $coala danezd,, inilial mai apropiatd, de tezele pragheze"eaiitepi.
s-a lnclep{rtat d.e ele substa:rf ial, sub aspectul gtqssemdticii
1de ld, Eietmstev;.
Aceasta ee aratd a fi mai consecvent s-ausuiEna-(chiar aecit rnsuii
sin-

!), ilterpretiad sistemul ln exclusivitate prin'prisma relafiiloi,

relafia (f.orma, funcli,unea ln terminologia grossematicii) la raig ctei
riicliclncl
!1ys.su1e

lionssyslem..., Frankfurt am Main, 1816tt Cl. Thc Life and. Grouth of Language an Oullinc of linguistic Scielce, Ncw York, 1875,
;
,

il'l^.
in'
\',
,.\

ilbsurtl.

I)rrpii, (:gl1 so ttie , glosscrnltica se bazeazra pe clrr,sificll'e:l cL'tltt:ltlolttt

iirrrliii in'rloutr tiltrrri, c'oistante qi oariabile, pe caro lc putcrrr glsi llr, toalt-r
livelclc (vgcalo, id,dicini, regente : constante, fa!5, do consoar1r: ,.de'sinenfo,
subordorinte :'variabile) qi care contracteazd lntre ele relafii diferil,c :
d,a interd,ependenld intre doui constante, de d,ependenld' intre o cn-n':tantd 9i
o variabil'tr, \i d.e'constela!.le (raport facultativ) intre dou6 variabile (vezi
t1i Relati,ile d,intre unitd'lile limbii, II C 2)d. pe baza tuturoi pd,rerilor citate, se pot formula citeva observaf_ii

din care sd rdiasi, trS,sd,turile caraiteristice ale sistemului 9i cele

-propuneri
fl,le structurii,
Sistem inseamnd, totalitatea jnvariS,-n!91g1 (a unit5!ilor oblinube prin

fiecare'nivel al limbii22 qi
care contracteaz5, intre ele relalii de un tip special, de dome+iul generalului,
23. Aceste relafii
numite cu un termen mai rx,spindit relitrii-paradigmatice
izvordsc din insugirile, atribulele, latu-File tliiX;l'iloil'-dar ln acelaqi timp
valoarea fiecdrei unitd,fii depind.e de toate celelalte din sistem (e o corelalie
d,o i"e"d o schimbare tntr-rrl punct la. un ammit nivel
foarte puternicd),
^dupd,
sine'un qir de schimbd,ri (o ,,reaclie tn lanf"), modiJicindu-se
atrage
valoarea termenilor 24.
In procesul de comunicare, . elementele sistemului sint seiectatet
scoase din relaliiie lor paradigmatice qi oblig;r i,e s6 apar5.simultan, ln acelaqi
enun!, de exemplu, in calitate de constitueli,i ai acestuia. Do d.ata aceasta,
relaliiie lncheiate se numesc sintagmatice qi depind cl,e posibilitd,file de combinaro a unitililor limbii. Totalitalea posibilitd,!ilor cle combinare-, respectiv
totalitatea rehtriilor sintagmatice ale unitililor ln cadrul pnei limbi,_ formgazd, structuralirnbii '5. Ilehliile sintagmatice sint de un tip pe care l-am

reuuc#

lcCie

i'rL

o\ i

1 l;

t'r"'

\ht'tt)

12 Vezi, mai sus, Benveniste, lucr. cil',,,6ldments de base"; Vasiliu, Ilcr. cit'; Stati'
Sinlard, p. 8-9.
33 Vezi la Stati, lucr. cit., trimiieri bibliografice relative la termen.
e Graur, Srudii, p. 19 9i urm.
15 Duptr unele acCepfii, oricc enun!, Iormat din unitAli lingvistice legate lntre ele prin
rela{ii sintagmatice, formeazl o structurtr. Dar nu-i sulicient de c]ar de ce e nevoie de doi
termeni penlru acelagi lucru, ln acest caz trebuie folosit - credem-numai termenul de enunl.
6-Benveniste, Iucr.,iit., p.21 (,,des t]pes particulirs de relations articulant les unitds...):''i vezi si V. Nerndianu, Strucluralismul, Bucuregti, 7567, p.27.
Stati, lucr. cit.,'p. 226 (,,Structura, ca gi sistemul, este cevaabstlaci); si E' Vasiliu'
Nouuellu direclions de recherche tians ta linguislique et les probllmes du roumain, RRL X, 1965,
1-3, p.28? (,,Le systdme ainsi que la structure de la langue ne sont cepcndant pa-s des faits
directement observibles, en d'autrcs termes, ils ne font pas partie du domaine des rdalits

immediatement accessiblcs A nos sens- Sculs lcs actes concrets de langue tombent sous la coul)c
de l'observation directe et ils sont, de rlroit, rdgis par les lois d'un systCme et par ccllcs tl'urrt:

structure,').

\
I

t-n

is
T

tl
A1
1-t

:l

particularului 26.
putea
tI >- considera, de domeniul
Attt si.t"-ot cit gi strucfura apar{,in limbii in mocl obiecfiv, dar silt /
in acelaqi timp abstracte 27, cercetd,torul trebuie s5 le descopcre qi sdl le /

"

'6

llrirtcipiu sllpretn. Aceilsta a dus la formularea a numeloase crit,irri, <:lri:r,r'

iiirr prirtcl, liropriilor adcpfi, care arata, de pilda, c5, in djluezit fotrtrtttckt
trebui definite identic, co(]rl 0(] o
trr ryi ir iltrl fn exact accleCyi relafii, deci ar

\T
1

i
i
I

ll.

1.,,i.,,
' '|
I

Lingvistica sincronici

B. Principiile analizei sincrontce

studieze

in strinsd legdturd,, lntrucit structrlril

sisr,crrrrrr

a.u

llgi
de asemenea, cercetltorii trebuie s6 le identifice gi si,Te

specifice 2r, pe care,

uioai"r* , '
gi structura au, caracter abstract, do. grtd;i-de abstrac_
.,_^_
trzare ti.r"r"T'l
d'lela, de aceerl ir:-am categorisit s6parat, inlrucit iocotim cd, sistemul
e mai abstract decit structura

attt sisternul cit

B-0.

gi structura sint specifice fiecd,rei limbi. datorite,

lor.putem identifica gi iecunoaEte fiecareiimut

logie, realizarea concietutui logic,

abstractizd,rii.

"*

Ei;;;;;rioi#, p" proo

r"roriri rt #il#;i;;ilrfii

9i al

de grad de abstractizare existd, in cadrul

,- Difu..nfe
.a -un
compartrment la altul (relativ la sistem,

fiectrrei limbi de
lexicul e mai putin abstract
declt fonemele sau morfemele;, ctt gi de Ia, ; iir"tt;;;;,'"fi.'t6
ii*ti
gistem gi structurd, mai pulirr a6strabte_1umbi
porinezi"""li;bi;t i*oroy,
"o
dupr cum existd, Iimbi-caio au ajuns rL un grad. de abstractizare (rimbile
-flexionare) mai inalt gi de asemen6a existd irdpte intermeaiarl.
atlt Blstemul cit gi struetura nu srnt categorii statice, nu reflecti o
imobilitate a obiectului-limbtr, cr, oimpoirivr, dinamismut.' a"usi"
poate
fi eurprins chiar intr-o cercetare'sincr^onicd,, in md,sura G care-se poate
face diferenfd. lntre elemente vii, care se pot dezvolta, qi cete
eare pot dispd,rea treptat

3r.

""p""a"6ti"i,

4. LimbI gi vorbire

.- Dihotomia limbd oorbi,re, care este d.eseori discutatd,

ln lucr6rile do lingvisticd avlnd.- un ca"acte" teo"Llic, cit qi tn tucrd,rileatlt -ca,racter
'a
pracrlc..c?xe pun probleme de metodologie
"u tn liniile
coicetd,rii. pleacr.
de la Ferdinand. de Saussure. Delimitd,ri ci,re pot ii puse tn
l^t_9".11_tJ"l",
regatrua cu unul sau aJtul dintre criteriilo de disociere
stafilite di el au
exlstat cu mult lnainte^de ap_arifia cursurui sd,u de lingristicd, genorald,,
dar ele au fost scoase in eviaenil urterior, cincl gindirla unor'tingviqti
!E Benveniste, Problrmes, p.
23 (,,c'est lA ce qur rait gue la langue est un syst0me o[
rjen ne signltle en. soi t par vocation naturelle, mais orl tout iignifie enlonction de l;ensemble;
ta structure confere leur rsignificationr ou leur foncilon aux parties,,).
. 3f cl. vasiliu, lucr. cif. mar sus; Benveniste, ruu. cit., p. za, vJrnegte despre ,,certains
principm constants";.Schaff,-semanlicd, p.1gg, vorbe;te deipre,,legi stiucturaie,,.
ln,privinta disculii dac{ unittrfile din cadrul sistemului irebuie sd aibtr un nume
..- - :"
dltcrtt
fald de aceleafi unitAfi din cadrul structurii, credem ce nu e nccesard introducerea unui
termen nou. E ca gi cum am Incerca sI denumin omu{ Intr-un fel ln cadrul economic, altfel
ln cel cultural, artistic, biologic etc.
31 Graur, S/udii, paslim;
Stati, Sin/crd, p. 226_221.

i..i1.
2L9

,irr

I)rcsutr)rrno
momentul cind se selecteazd unitd,filc imbinar,c sintagmatic,
irir sisl,orrrrrl
intrucit
insegi unit,[[ile sisternrilui se r",rrsl,ir'ic
l:.,.TI::::t|rctura,
;i
srnL ln'entarle'te de cercetd,tor Dornind tot de la enunfuri
reale, tleci tot dc

la posibilit{,f,ile de relafii sintagmatice 28.

Atit sistemul cit qi structura sint diriiate

:,r

premergltori lli sirussuro a fosL reexaminat' prin pris-m.a,ttnorr.:ry0rl ttrt

6oo.iO*iotu escn{,ille tle c'itre acesta. Pare deplin plauzibil ca.unclo tlilrt'ro
ideile pe caro invd,latul genevez iqi cld,tlegte teoria sa asupra' limbajului sr"r
n tiae"loi in giirdirei unor teoreticieni, contompora:ri sal predocosori.
"it
Scotind l-n evideirte, izvoarele multiple care au stat Ia baza distincfioi
iiurie,roruir" in cu.sul lui Saussure,-E. Cosoriu insist6 esupra importanfoi
iifluenl6liie care a exercitat-o Gabelentz asu-93-lg!p-g'-t11$ro '' $ste rmportanfrf#rdUfiniat insd, cd 6Zi'teotiil"Iiii Saiisiirii6-46-spie langue - parole a
care
A;;;"ia un punct de reper atit tn jucleearea unor.pfueri antorioarelui,
pornosc
care
ulterioa,re
teoriilo
in
clt_gi
dihotoTie,
aceastS,
sla,r pot"a ldga de
de la^ea, fie lentru a o clezvolta tnd-o direclie sau alta, fie pentru a se de-

limita d'e ea.Pentru saussure, separarea limbii de vorbiro este o idee contral5, 9i,
in acelagi timp, un prim d'emers flri de care lingvistig h:tti* oste posibil{,. Pr'ee5,tiritiu-se pentru cursul sdu de lingvistic6 genoral6,. Saussure
chiar el
;;; i" ;;i; t";.fiJ rind, aceastr ittee, aqa cumTarturiseqte
e. Itleile
i:rlegituricu
sale
curs
viitorului
planul
la
i"tt-o aiscupio priii1oare
oooriti"-fi"ina - vorbire n^-au ajuns si so inchego lntr-o.teorio coerentd,
verslulu
Side iceea unele contratlicfii pot ti observate nu numal ln duerrtere
care discipolii sli au
;ft;i" in ira^nuscris, ci gi-in forma.pegensraLd'
;i" ;;;hilt;,
utiliZbt-o pentrrl publicarea Cursului de l'ingoitticd
slrt
tn virsiunea tipd,riti a cursului lui Saussure,.limbaii vorbirea
atrege
Bauggure
iimbfr
Defi:rind
limbajului.
epaxt4
care
elemente opuse
atenfia cd, 6a nu se co*u!'d'tr' cu limbalul t ,'ea nu este decit o parte determinaltl a acestuia, esenfial{,, e adevdrat. Da este, t:r ace9li th!:-lo produs
necesa,re adoP;;;i;if"";ltatrii limbaju-tiri qi un ansaTblu de'convenfii
acostei facul;;;;;;;"pul s,lcial p""lt" a permite indivizilor exercitarea
cuprinde suma rf aginilor verbaJe
td,ti s". $i. inai departie : ,,Daciiam putea
^atlnge
tese-t9r.1' pocia{'ca'Ie constituie
ilil^#;;t" ru t-o9i i"a'i"izii, -ampractica
v"orbirii fur indivizii. epartinlnd
limba. Este un teraur depus'de
fiecar_ecreter
,*i.iugi.o-unit[!i, un sisfem gradatical ca,ro existb virtua,] ilr
nu este -/
limba
indivizi,
c[ci
de
unrii
ansambtu
creierii
in
m;,i
exact.
s"u.
{'
mas["
in
perfect
declt
conipletfi, tn nic'i unul, ea nu existd
In opozilie su limfoa' vorbirea este un act individual, br care, arat5'
Sauseure,
se pot distinge:
---"--to-binaliiie
p"io
subiectul .vorbitor tttiTtzeaz1, cotlul limbii
"utu
pentru a exprima gindirea sa personali.
^
Meianismirl psiho-fiziic care ii permite s5 exteriorizeze aceste combinalii- u.
*
I

I E. Coseriu, Grorglron der Gabelenlz et la linguislique sgnchronique"'Word" 23' 1967'

nr. 1-2-3 (Linguistic Siudies presented to Andr( Mdrtinelr, mai ales ,p', 99' ,
- sarrssure'
- de
, n. Goael, Les sources manuscriles du cours de Linguistique g(nlrale de,l".
Gencva-Paris, 1957, p" 30.
3 Saussure, Cours, P' 25.
IDidem, p. 30.
'6 liia'cm,
p. 31.

1{

o. 1et3

t) \

,,. Lingvistica sincronicl

Ottrtt s-n observat, in teoria lui Saussure, definilia teunenilor langwe

4i Tta,role porrrogto do la doud, consiclerente : ra,portul socia,l - iqdivialual
(,stttt, cttttr. H-:1. mu/i Bpus, vorbirea ,,colectivd," ryi vorbirea
,,individua,lltt)

;i rllllorlul schtlrntr, I)ittt,rr: colo

utilizarea schemei (sau forml

doui principii

utii.izarea formoi).

la care pornegto distincfia conceptelor

<Ltt linr'bd' t1i aorbire la Saussuro, cea mai criticatd, pare si fiecba carofacedin
vorbiro un fenomen pur individual. Ari,tind cd .,nu existd, nimic colectiv
lu vorbiro" 0, Saussure a atras'asupra Ba critici iirovenind din diferite dii
rocfii.
l
nlp6 .-tt 8e pare, Saussur_s lnsuqi nu a afirmat intotdeauna cI,
ln opozifio

,
r ,,

i,r

d"e

cu limba, fenomen social, yorbirea este un fenomen

pur individual.

Intr-o -prim{ rrersiuno a cursului'raportul este inversat:- ,,Dintro cole

doud, sfero,. slora vorbire esto cea
Tai sociald,, cealaltl este cea'mai complet
intlividual5,. I-rimba este tezervorul individuil, tot ce intrd ln limbd, adic6
ln cap, esto individual" ?. Chiar d.acd aceastd, idee a fost renizuitd uiterior
ea rtrilino semnificativd ryi trebuio gd, fim de acord cu R. Godel atunci cind
spune : ,,Este remarcabil cd, ln momentul hr care subiectul li cerea gtr, nu
1n-fd,!igeze- vorbirea- gi limba clecit din unghiul individului, el a afirmat
caracterul social al vorbirii)t8.
,,,.i,,..j -Concepfia lui Saussuro asupra raportului limb5,
- vorbire nu Be roducoIa_opo-zifia social-iudividuaJ,ciconfineqialtesugestiiimportante,

I'Jt'0' '* ,r'1,'"t 'caro au con$tituit puncte-dd ple-eard-pentru deivoltd,ri ii airecgil variate
^-..!^J
vtw.'

|
n

/
.

ale teorieirale. Fl a atras, de pild.d,, atenfia asupra, cal4-c-Ueluluiegesentd,

*-'-- - -r-al limbii : Separinrt limba de vorbire, se separd, tn acetfrltiinp :
sociat, d.e ceea ce esto individual;
-:991
:. este
91teesenlial
il,a ceea ce este accesoriu gi m,ai mult sau mai
- ceea, ce

?u!,in importants..
Sau8gure a insistat, do asemenea, asupr& caracteru-lui concret (fenomenal,.am pute-a spune, ln opozifio cu caracterul de esenfd ai limbii) al
vorbirii, ard,ttnd chia,r cd,, lntr-un fel, qi timfs, esto un obiect de naturi
concretd,. rrlrimba nu este mai pufin decit vorbirea un obiect de naturS,
concretS, ryi aceasta este unmare avantaj pentru studiu. Somnelo lingvistico,
fiind ln mod e-senfial psihice, nu sfurt -abstracfii; asocialiilo ratificate de
consimfd,mintul colectiv gi al cd,ror ansamblu il cirnstituie timba sint realitd,!i care lgi au sediul in creier. In afard de aceasta, gemnele limbii slnt,
ca s5 zicem afla, tangibils tr ro.
Saysl1rr.e_ qai atrage atenlia asupra faptului cd, limba gqtq
uo prbdus
pe cr,re +4iytagil_iggl$tejrz'd, pasiv, in tirnp
_
yffi
Fste uni;t-aA.-- Yqintg,--qH9---p:esqp
une;afr pariEilTiiniecr Jrii ""
Valfimili activlare de
selecfte' Urm6rind ideile lui Sausgure, so poate trage'concluzia cd,
,,el
I

lucr. cil., p.38.

R. Godel, lucr. cit-, o. !45.
8 lbidem, p. 147.
e Saussurc, lucr. cil., p.30.
7

Lo

Saussure,

Ibidem, p. 32. Caracierul ,,tangibil,, al semnclor lingvisticc se refcrA le scrirrc

B. Principiile analizei

sincronice

2t

infelege prin termenvl parole nu numai factorul inclividrur,r,ci

ryr irrr,.r.,r..tarea sistemuluit, rl.
probleurd, importantd p{ cgr.e o puno clelimitarea .o^..11[.r.r
.. - .-qqi vorbire
rrc
este cea care se ieferd, Ia caiacterul combinatoril al vr.rrbirii,
-lT"bi
tid.ee asupra cd,reia
saussure a insistat in repetato rinduri. llxistd din accst
punct.de vedere o opozilie intre limbl gi vdrbire ? Nt ;;;;iiJ
Oio oo"tt,
sugestii aJo lui saussure,_pentru cd, existi, gi pu pra"'ut-rimnii"l
se.ie do
sintagmo.,,figds,', o s.erie d,6.nror.ozifii care ,ir"ipi"'-fi-nii;p";;"; indiviclul
nu trebuie sd, le mai combine singur.
obiectii importante a ridicat rerafia pe care saussure o stabilegte
qi pertinenfd. Trdsd,turrlop*rii"eotu s-ar situa po pranur rimbii
Ptl:_F!d
rn tlmp ce toate variantere, inciusiv-variautere .o-uiouti.ii-i_ar
rercri
exclusiv la vorbire.
Este evident cr m*lte probleme pe care le pune distincfia
limb, vorbire au rrmas nerezolvatdin cursut d,e t;ngaisfiii;r;';;"ti';rui
saus_
sure' La saussure gisiT i:rs6_,.in gerrnene, ma,i toate id.cile
caro vor ti dezvortate ulterior in reg-dturd, cu d,ihoiomia ia, a cxroi i-po;;;F-giiititit"tu
,o
fost aproape genEral recuaoscute.
so poate constata, d.acd urm{rim diverse p,rncte do veders
are repre-

zentanlilor unor tendinfo.iu lingvisticd, contdnporane

rro
ulterioare, cd, ori de cito.ori se_pun probleme ae
sai"o-sroru*u
a"iiirrtal
cer_
cetdrii, revino tn disculie prodlemd rehfiei dintre-ri^bti
"irioai
zentanfii qcolii socio_logice franceze.(mai'ares A. Meilet qf.r.;;r#e. Reprev""dri".i a"
accentuat caracterul socia,l al iimbii qi au discuta_t rcr"gladintreaceastagi
punctul
yolbge din
de vedere al.evoiripiei lor : modificarile limbii sr,,t rezultatul transformirilor din vorbire rz. Dtevri
l"iseri*,*a 6'#iiiraa.rnilnum.itei rycoli juncfion1{e
accentuat asupra importanfei ituiiieru tl*til,
1n aincronie. In plirs, Cl. 1u
tsally inh;du;;6ategoria achializdrid,
concepe ca mecanism de trecere a limbii ia vo-rbirels. 'I -:':-' rpo care o
* orientd,rile structuraliste d.o diferite nuanle au ca trrsiturd, comuni
abso.lutiza,rea primord.ial.itS,fii limfij, poulu_f"ta
de Saussure la. Id.eea ca,rac_
terului de sistem al rimbii tiua
hi ri,-rui" ." porneqte qi Iacaro trebuie
""" trebuie sd fie rn
ll :" uil"ql o ringvisticd, imanentd,
-oa oL""uu," o ringvisticd, a limbii fur sens saussurian. rnsistind rasd,
asupra ideii cE, se stud.iazd
vorbirea pentru a so degaja rimr*, adicS
sistemur, r^eprezentrotrii aio""uuto"
curente structurariste au ld,sat sd, se inleleagd
cd vorlirea n_ar to*titui oo
sistem.

t,
.alii preriminare cu priDife ta distinclia rui F. dcsarssrrrf
,--^..ii,Ydtgi"q
11"1s$,-94'"1
rnrre
,,tangue"
Si ,,parole,', LR XII, 1963,-I, p. 20.
r2 Vezi Graur-Wald,
Isl.
tingu. p. 117.
13 Ch. Bally, Linguistique.
rr Trebuie sd remarcdnt lns{
la saussure, accentuara caracterrrlui
rrl
t. raport cu vorbirea lnseanrnd ci,
i.pri"i[
llTlii
raprul ctr r"
rn v.rl.rt:
'rirrr.rrriirl
"."*iro,
piiicipau
se stabileste,",r"
.o"ii,i1ti,ifiil'llr"i:''"'avr'rr

"i-"p"riii"

)1)

ll. Lingvistica sincroni<I

B. Principiile analizei sincronice

. l)in PuncLul de vedere r.r,l lui rtjchnslt:r', vorbircr cu aot concret nici
nrr irrloroso:r,z,rl lingvistica.. Distincfiei riintro linrbi, gi vorbirc
i,,o prirnl
.lr,Jrr,xirrur,l,iu inrportantS.{i1 rupgt, do vodcre istoric, dar irupeiiectd,
din
Jrrrrrc(, rlo vorlcro tcoretic") 15, Elj.olmslev ii opune distincfia dintre echem&
4r tt,zuj.Iioulizalea schomei este in mod necesar un uzai, bolectiv sau indi_

virlrrrrl, c(\e:r cc suplinrr_opozitia_social

a9a'cum a lost conce- iudividual
..1rrrf,[ do saussure. Bchema, adicd, limba
ca formd purd, gi uza.ittl
un
- alt
:rnsarnblu de doprindori * sint tdzute ca nigte rea.litdii, in'weme,ce un
l
concopb,. nglrnqr infeleasi ca forma maferiaJd, a limbii, este vdzut ca o
"ibstracfie ,,oxtras5, din uzaj printr-un artificiu de metodl" ro.
o asemenea concepeie pur formald a unei dihotomii care Be inspird,
din teoria lui saussure, dar-nu o copiazd, nici din punctul ae veaerl al ternrenilor-gi-nici din punctul de vedere al criteriilor iropuse pentru diviziune,
putea sd, ducd la o interpretare a raportului din p^erspectiva
opozifiei varij
antd, - invariantd. utilizind termenii lui sauisur6, dar prirnirid. d.e la
unele idei d,le.lui rljelmslev, Em. yasiliu stabileqte d rehti-e'ai*.ta mt""
ltltltv\:1t
conceptul de.inaalianld gi concept:U.l de limbd,, pe de o parte, oi il1tru
\/(
ceptur.dgjr?ry.ay,td gi conccptul ds a;orbiibtie'de aitd parte : ',,Sistemul"ood.e
t\ \.1 , !1,' ,tf. .t-l 4 rnvarrante ( . . . ) reprezrnti, scltema, adic[, Limba. Domeniul variantelor. ad.icd,
lcr:'izfl,rea con-cletd, reprezintd, uzajul schemei, adicd vorbire;
i..'J. S;
poate sprrne cd un stlat aI_limbii.reprezrntd, domeniui uorbire in raport
cu
sistemul dau schemrr u-nitd{,ilor d.e }ang inferior" rt. Li;b;
vorbirea
au fost -raportal,e de Em. Yasiliu la categoriile d.e general qi;iparLicular,
ceea ce I-a dus la concluzia cd unitdfile unui rang-dat, fiind etemente
qelgrafg gi individuale in acela'gi timp, pot fi, in mdd simultan, eiemente
de limbd, gi vorbire.. ca gi in schema lui rljehirslev, vorbirea cdncrete nu
igi gdseqte aici nici un loc.
(t,
, . sugestiile lui saussure in lcgiturd cu caracterul combinatoriu al
tr , vorbirii
,,.;rr
ln.rapo4t cu.limba au constifuit pu.ngtq] de plecare al unor conceplii
care.identificd, vorbire,a
9.u ?T.a sintagmaticr.. Din punctul de vedere ailui
r''l.i1

cn"rr,f,,l ,^*y. .yj*ailme, ururr.trte llpptl, ulitdli iiol,enfiale, slnr eiementele lexicale.
unrtatus cuscurs_ulur, Truta_lr d.e efect, sint frazele 18. rn limbd, G. Guillaumo
vede un sistem de pozilii, de la care discursul p_ornegte pentru a crea
locuri
.de.optoz'ilii, Dihotomia capdtd, o interpretare psihomecafica
, aiscursui tiina
utiLizarea unui sistem. d.e reprezentd,ii care 6te limba, el nu poarie, u"u"u,qi
datr cu aceasta. o migcare a gindirii de la unittrlile p'otengiaie existente in
]imbn crtre. Lgitd,file_ de efect existente in vorbire, .eiarirath tntr-un anumit
limp . iatd, forma de.manifertaT a-relafiei dinlre cele doui-planuri ale
limbajului in cclceplia lui G. Guillaum'e.
rdeea unei ,orbiri care aparfine prezentului in opozifie cu limba caro
a,parfine trecutului 9st9 q
idee centrald, gi in teoria lui Aian Gardiner privind
,aceasttr, dihotomie 7e. subiectul qi pred,icatul, stnt uniti,fi de vorbirei nu
do
--------lilTlljclnstev,
16 lDidem,

p,

Langue

80.

el parole,ln .Essais linguistiques, TCLC XII, 1959, p. g1.

rz Ern. Vasiliu, Limbd, aorbire. stralificare,

SCL
r8 G. (itlillaume, Obseruolion el erplicalion tlans
la

alu ld.ngage, Paris- Qudbec, 1969, p. 2?5.

rr ,\. Curtlintr, 'l.he Theorg of

X,

Speech arul Language, ed.

du

lan'guge,

itt

Lanllage

el

a II_a, Oxfor(l, lg5l. l).

identificd, uorbirea cu sintaxa.

Concepind in felul accsta raportul, o separare infte limbd qi aorbire
care sd, se suprapur:5, peste cea dinfte leaical ryi sintactic nu mai apare de o
gtilitate foarte evidentd,, fapt rernarcat de J. Ir. Pierson, care cretio cd, toomai opozifia d.intre semnul lexical qi semnul eintactic este cea pe care
Saussure a avut-o in minte atunci cincl vorbea despre langue ryi parole 20.
Observaf,ia ci, limba este in concepfia lui Saussure d.oar un inventar
de elernente apare ca o critici forurulatd la adresa acestuia de citre unii
reprezentanfi ai gramaticii generative. Aspectul creator apare la Saussure
localizat nu'rai rn v-o1Q!199_isgili_dualg, tn werrie_cp*pentrtl_eEorngEy

zj93_try j$f

-.;_-guverry!.4.[srssil'L;e-piaspaa{J[F6ii.-la""trricare;

conceptelor de competenld, qi perJormanld, ale gramatfcii-ffirirative cu dihotomia limbd,-uorbire pare posibili numai dacd avem ln vedere unele interpretd,ri ale distinctiei propuse de Saussure. Incercind sd, se delimiteze de
concepliile unor urmaqi ai lui Saussure care vbd in frazS un act de vorbire

prin excelenfd, qi pornind de la distincfia stabilitd, d.e gramaticile generative

intre-structura.de,suprafafd, gi structura de adincime, Th. Dbneter concepe
un al-treilea nive\ intermed.iar lntre cele cloud, structuri, capabil s6 gine
cont d.e schemele de enunfuri care sint la dispozilia vorbitorului gi in conformitate cu cale acesta apreciazd, dacd, o construcfie este sau nu utilizabild, 22. Acest nivel ni se pare c5, poate fi apropiat de normd, in ielul in care

aceasta este definitd, de E. Coseriu.

Teoria lui E. Coseriu d.espre limbd gi vorbire pornegte de la o reexaminare eritic.S a concepliei lui Saussure despre aceastd, dihotomie, precum gi aunor teorii ap5,rute dupS Saussure 23. O idee esenfiald,, asupra cd,ieia OoSeriul

revine ln mai multe lucrdri, este cr, diviziunile introduse ln cadrul lifrbaiului sint distincfii rrtile din punct de vedcre metodologic qi cr ele nu trebuie
sd fie consialerate in nici. un caz realitdfi autonome. Porniid dt la premisa cd,
ln mod concret un existd d.ecit activitatea lingvistici, Coseriri adloite c6 in
lag"ul realitS,fii unitare gi indivizibile care este limbajul se pbt introduce

delimitdri din diverse perspective. Criteriile multiplb ca.e^ s-au propus

pentru. diyiziune (individuai
- social, psiholizic psihic, uniformitate
expr_esivitate, faclltate
manifestare concretd, -acdivitate
prod.us etc.)
pot fi justificate fiecare in parte 2a. rmportant este ca atunci-cind. termenii
sint coneepufi in calitate de contrarii, si se stabileascd opozifii intre planuri
1963

nitas

p.

J.L, Pierson, Langue-parolel Signifiant-signifii-signe2,,,Studia Linguistica', XVIt,

13.

2r Ruwet, Introduction, p, 57.

2r Th. Ebneter, La pltrase dans le domaine de Ia langue,
ACIL X, I, p. 431.
23 Vezi, mai ales, E.."Coseriu,
Slslema, Normag.IiaDta,,,Revista de la Ficultad dc Huma-

ciencias"

vI,

Montevidco, 1952, nr.

9;

ld-:m, Delerminocilng Enlorno, Dos probrr:utos

de una linguislica del hablar, ,,Romanistischcs Jahrbuch", Sonderdruck

vII

Banrl. 1955..- lgi)t;.

9i idem, Sislema, Norma e,,Parola", !n Sturii Linguistici inonorediVitlore Pisrrni,r'strltto,

1959, 3, p_ 409.

science

limbtr,in conceplia acestui autor, ceea ce probeaz5, inci, o datti, faptul c:i el

scicnr:e

:]2{}.

Brescia, f.d.
2r Trcbuie str observ{m cd., atunci

riilor,

aceste contraril pot

Scneral - individual, esenfi

clnd rlefinim un obiect ca unitatc I cl)rtll

li privite din dife"l[c perspective: ca exprimln(l o rcrrll(:
- lenomen sau calitate - cantitatc,

'Gq._7

ll.

r.rrrr.l;rli\'('. liAil.jrlirl, tle pild5,, nlI sc ol)tlll('tt"t'triltti sllll /'r{-r('tsului;i trit'i

8r'ht rttrt Ittl s(: o[)lltl(" uzaJuLul.
l)irr lrrrrrct,ul rlc vcdere al lui coscriu, dih<lbonlia pe_oare o.^propune
de
s,,.,,*ni,,.i'tisl,o insuficientd,. Dacd se arloptd cril,eriu-l Srlde-loL d.iferite
penfttr
preferd,
Limbii
il
Coseriu
pe
care
(termenul
:r,lrst,r.:rrrl izriltr, igLlr-ri^rlarcc

.i,',,,.'.,",l,.,dirirrrnrI,osteunconceptistoric)w^psI!jM.
a siStemuluir cale.este consrder'&tnuTal ca'
N,,r,,,,,, estc roalizarea concl'etd

;,';';,i';,; do ot,ozitii funclionaleiln catuul uhei diviziuni a limbajului care

sistemul
;";;,f;;;;;.'rrire'a con"retd, norma individuald,. norma.sociala,gi,
Langue.
tracUltorl"'ra
devemti
dihotomiei
f rrncfion:.r,I, sfera termenilor
i"iii"a" a" tiit.tiul de separare pe care it adoptim' Dac[ opozilia
-a"-6."mplu,
"i"it
intre concret-qi abst'ract, numai l.ot?it9? "9o:retd' se
irlq
este intre social Si inclividual, vorbirea,
il;;'dr;;il fior'ott; tlacd opozilia
\n Ttarole, iar notma sociald' qi
tncaaheazd'
se
individuaid,
;;i;u
;";;;;
26'
langue
in
funclional
sistemul
"'"'"=fr;;6t'"1
de normd,"\t interpretarea pe care i-o di E' Coseriu a fost
gi foneticS,, teoria a
alsc"taila-ioiin mai multe lucr6-ri. Pentru fonologie
A' Awam (in vol' Omagiu lui' Iorgtl
ioii refuata 9i nuanfat5, de cdtro
l"oraiir,-ui"tiregti, 1958) care prezintl' urmd'toarea ierarhie'
1. Arhifonemo t\
I Sistem
Limbi
Abstract
2. Foneme '
ind.epenclente
Yariante
3.
Norm5,
II
4. Yariante pozifionale
Concret
5. Sunete concrete
Yorbire
III
Vorbire
Rela|iadinttenormd,qtJreeaen|dafostdiscutat5deI.Dd,niilS26
2?.
gi
t' P.
^ ' Micld,u
care repr-ezjntS latura,
;i";;nc1ut de vedere al lui p. Micl5,u, norrna,
a trd,s6burilor, Ia'
cantit'ativd
Ia
extintlerea,
referS,
.ociali-i itr""i*li se
Acest, aspect' poabo
plan
pe
social.
lirybii
elementelor
a
tarpioaite
au
;il;i
cu mijloaco malematice 28'
ii cercetat,
----A"""otuind
caracterul abstract al tmpdrfirilor pr.o-puse-de saussure
I. Coteanu atrage atenlia asupra pn9utut ca norma'
limbajului,
cadrul
in
gi cd d.eci nu p-oate ii pusa, pe acelagi plan cu lirnba
partilularul
,"*"ri"te
sistern
ia ,,limitarea funcl,iunilor unui m.
;;;;;il;;.- Nor-u poaie fi definitd
in parLe
limbi
fiec[rei
pr-oirrie.
qi
este
i"i"irr-"""aitii-pr"st^afllite"
**freUuie sd,^observim c6'qi b El Co'seriu opozilia principald so stabipe care le are
feste toi hir" ii"rla ryi vorbire. Aceste aloutr, categorii silt cele
la
operafiile do
vorbire,
limbii-in
la
trecerea
*"
iilff;;;;i
tehnicii vorbirii'
aparfin""l"ti
iletermi'nare care"i"d
26 E. Coseriu, Sislema, Normc e ,,Parola", p'251'
1. I. DtnAita, Not, iilpr" rii""ptii ae norml tinguisticd, LR XII, 1963, 4,.p. 325-33{.
fia

9liinle
,? F. Mtclan, Limbd pi uorbire, ,,Analele universittr!ii Bucuregti", se
Sociale, Fllologie, anul XIv (1965)'
18 P. Nllcldu, Iucr' cil.' P. 247.
ie I. Cotcarru, Dicotomii sau lricolomie linguislicd'|, ln Omagiu lui Alerdlrdtll llosetlt'
Bucuregti, 19ti5.

215

B. Principiile analizei sincronice

Lingvtsttca srncronrcJ

unele dintre trceste operatii sint strins legate de nofiunca de situafie

Yorbirea se lefe-Iai, totdeauna la anurnite
Sau dc context, inbr-un sens lalg.
"este
acircumstanfal5 30. Sibuafia cste spaiir tirnp oe limba

"it"o-rtr"fe,
se-facoinsS,- qi-la uncontext cale poate
tiul - timp al vorbirii. Raportarea
h iaiomatic (raportarea unei p6rfi a limbii la limbd, in lntregul ei), verbal
sau extraverjbal sau la ceea ie Coseriu nurnea rruniYersul discursului" :

literaturd, mitologie' qtiinfe'

Iregh,td d.e raportul dintre aorbire qi titualie, teoria despre pronume a
denveniste-ni se pare de o deosebitd importanfd, pentru furfelegerea
E.
lui
dintre limb5, qi vorbire.
relatiei
' Dupd,
cum remirci, Benveniste, in vorbire raportarea se face tntotdeauna la subiectul vorbitor. Pronunrele de persoana intii, care este un
lement ca oricare altul tn inventarul formelor limbii, introtluce in vorbire
il
Drozenta persoanei, f5,rd de care limbajul nu este posibil. Forme goale sl.
ii-b6,'pr-onumele'igi capiti, realitate-qi substanfi, nunai in tliseurs
Promimlele personal nu este unica formi tle aceast[ natuli : aceea$i esto
qi pbntru alli indicatori, mai ales pentru seria deicticelor.
situalia
'Toi ii raport cu vorbirea be caracterizeazd, qi timpul lingvistic, aratd,
Benveniste. l,lmlajul nu dispune d.ecit de o elpresie tempo-rali, -- prezentul, respectiv mornentul car; coincide cu ]rorbirea. Pornind d.e la aceastl
axd, se drdoneazd, timpul lingvistic in eliss limbd,. Este important s5 refinem
una din concluziile hii Benieniste la analtza pe care o face' 9i anume cd rr!toldeauna expcrienla umani inscrisl in Umbaj ne trimite Ia actul vorbiriit'32.

ln

aces[ Eens, nu m se pare de prisos accenl,uere& caracteru]ui concret

impoitanla acesteia pontru tnlelegerea problemslgl legato.de

al vorbirii qi
-reafta1ii
ig 'limbL. Limbajuf este, prin vorbire, -confnmtat
reflectarea
mereu cu realitatea : ,,lnlelegind cb Iimbajul egte un proclus social, in legd'turd, geneticd, gi funcdionite cu ansamblul-activitifilor qractico ale omu-lui
in sodietate, noi ne ddm seama, in acelaryi timp, cd, imaginea. lgmii iqpusd'
de un anumit limbaj nu este arbitrari, 9i nu mai poato s5, Iio modiliiati
lqf,r-un mod arbitrartt 33.
utilitatea teoreticS a d,istincliei limbd vorbire, intlilerent do criteriile care au fost propuso pentru delimitare,- cu greu ar pubea fi negatd,.
Meditinci asupra timUajutui, d-iverqi teoreticieni au simfit incd inainte do
Saussurs nev6ia sd, separe latura esentiald, a acesteia cle cea fenomenalS -

activitatea lingvisticd de produsul-aiestei activitifi. In ceea ce privegte

utilitatea pracf,ici, ea d.epincle de metodologia tliverselor qcoli sau a divelgilor lingvigti. Faftul ci-dihotomia stalilitS, cle Saussure n-a fost soco.titi
suficienid de unii-lingvigti,
care s-au simfit lndemnali sX adauge o a treia
-diferite
entitate (variabild fu
teorii) sau sd propund chiar o J1pS,rfire
cvadripariitS, 3a este..departe do a proba inutilitatea d.istincfiei. R. Jakobson'
Determinacifn...' p. 34.
E. Benveniste' Le langage el I'exp$ience humaine,,,DiogCne", 1965' 51' p. 3 ;i urnt'

30 E. Coseriu,

31

3z lbid.em, p. 13.
33 Adam schaff, Iangoge el

3{ Yezi, de

r4dlil(,,,Diogtnc", 1965' 51' p.

pildn, N. D. Andreev 9i L. R' Zindcr,

speech probabililg dnd. ldngudge,

/t

,,Linguistics" 4, 1965.

157-

On lhe nolions

of spttch, rtcl

sptaclt,

ll.

Lingvistica sincroniri

B. Principiile analizei sincrorrirc

rr (lil{.r'il(, lrrcljili:rs qi A. nlartinet3a au corr$i(l('rilt, <:i opozi$ia, dintre limbii,

r.'ollrrlr'yrorr,l,rli ('\l)rinlatL$iprintermeniidccorllitnesaj,luafirlinteoria,
rrrfolrrrr(it,i, r'r'r.:r co presupune, binein{,eles, o anumilS,interpretare datd,

s[

cr'Ir'Irlr.r rIiIroI,ottrii.

mijloacele qi forniele dc realizare a comuniclirii lnbrc oarrrcrri. I)r.cfrur)uno

'b accentuare a itnportan{ei vorbirii sub anumite aspccl('1lc s1|,': rls ililrlr-r,
studicrca corelr{ici diutre ceetr ce s.e cxprimd qi nrotlul (,unr ^\e cxprlirrr:i,
dupi expresia lui Ii. A. Budagov at.
o stilistic:i mai direct legatd, de lingvistic5, ar putea fi qi ea interesati,
,d.e vorbire. n,emarcind cd, gramatica d.e pind acum se opregte, ln general,
la
.studiu-l frazei, Tzvotan Todorov vorbegte despre o $tiintd, l, vorbili care ar
constitui un.nou lip a" retoricd,. El ili propuno sd, construiasci, o tipologie
.a discursu-lui dupi,
tipurile de relafii intre fraze a2.
Dezvoltarea semanticii liagvistice aduce gi ea o sporire a interesului
pentru vorbiro-prin.ate_nfia pe.caro o acordd relafiilor dintre semn ryi designatum. Discutind sino.nimia sintacticd,, aga cum esto lnfeleasd, do-obicei,

lul{)r' lrlolrlerrrr inrportante pentru lingvisticd', Una dintre aceste

<reir, plivitoare la modul ln care se produce evolufia ln limbd,"
firr lnlc crI, irrsigi d.isocierea stabllitd, tle Spussure ar fi pornit de la necesil,ir,t,cil separlrii elementului mobil, transformator, de elementul static,
(x)nservator. Concepfii individualiste pre- $i postsaussuriene absolutize^zd, rolvl individului vorbitor in evolulia limbii, evolufie care apare guvrlrnatd, fie de lntimplare, fie de sentimentul estetic al vorbitorului, fie de
persona,litdii. Dacd exist5, un acord unanim asupra faptului cd, inovafiile
pornesc de la un vorbitor, avind la tnceput un caracter lntimpld,tor,
ideea cd, factorul social a e o importanfd, primordiald, in rd,spindirea inova,liilor esto cea care trebuie sd, fie accentuatd ln primul riud. 3?.
In raportul limbd - vorbire, factorul cel mai mobil este fd,rl tndoiald,
vorbirea. Limba este faatorul
permanent,, care asigurd, etabilitatea raporturilor dintre membrii unei comunitl,fi ln cadrul unei anumito perioad.e
de timp.
Ii diviziunea tripartit{, prezentate d.e Coseriu, norma reflectd, echilibrul (instabil) al sistemului intr-un moment determinat. Schimbindu-se
norma, se schimbi echilibrul. Yorbitorul con$tituie punctul de plecaro aI
nirr'(';1,

lrrolrL,rrrr,t,st,c

ln

s. stati

sistem, care se leagd, de necunoaqterea normei. Schimbarea

:1

\rzi Ja\obson, E-ssais.

:' Jrlartinct, Elcmentc, p. 45.
It Vezl Graur, ln Sluriii, p. 383.
rl Snrrssure, Cours, p,3?.

D Vezl TstlanR Slama-Cazacu, Limbaj gi conlcd, Bucuregtl, 1959, Psihollnguisticd.

Si

atrage atenfia cd uneori propoiitriilo slnt condid.erate sironime

pe-ntru.c[.se accepttr, identitatea referentului. Distincfia d.intre o sinonimie

a liFbii gi o,sinonimie^a vorbirii ar evita, dupd, p6rbrea autorul.ui, unele
confuzii persistento a3. In practjca corcetrrii, sd,rciiile lingvigtilor se impart
in ceea^ qg-privegte studierea di-fetitelor aspecte a,le limbiiryi iorbirii. Gdrdiner congidera limba drept sarcina lexioografului gi gramalicului, iar vorbirea clropt sarcina editorului qi comentatorului 6. doseriu ved.e'gramatica
strucl,urald,.cr gtiinftr. a sjstemrrluir gramatica d.espriptivd, ca gtiinfia normei
ra,rlgramatrca-,,erorilor" ca qtiinfd, a vorbirii. Fonologia este gtiinla sistemului, manua,lele de pronunfie se ocupi, d"o realizareinormei,'iar ionetica

fonetic[, de pildd,, aratd, Coseriu, consti fue deplasarea normei cd,tre o

realizare acustic5, a unui fonem admis de sistem.
Se poate lesne observa relafia care existd intro modul de a concepo
raporbul limbl
- vorbire^ gi atenfia acordatd, in practicd, unuia sau altuia,

d-intre cele doutr, aspecte. Incepind de la Saussure incoace, obiectul principal

al atenfiei orientdrilor gtructuralist este ,@ Iangue: ,,Studiul limbii comportd, doud, pd,rfi : una, esenliald, are drept obiedt limba, c&ro este eocialI
in esenfd gi independentd, de individ : acest stualiu este numai psihic;
cnalaltd, secundari, are ca obiect partea individualS, a limbajului, ad.ictr,
vorbirea, lnfelegind pi fonafiunea: ea, este psihofizici" 38. Degajarea
sistemului presupune insi gi studierea vorbirii, a,qa cd fur practicd nu 8e
poate renunfa la acest obiect ,rsecundartt.
' , i:
Ca o reacfie lmpotriva tendinfelor d.e eliminare a vorbirii din sfera,
de interes a lingvisticil, so poate obs6rva o incercare de accentuare a importanfei acesteia, venind din mai multe direefii. Pe de o parte, dezvoltarea,
psiholingvisticii ad.uce cu Bine o accentuare a importanfei vorbirii, mai ales
sub aspectul ei oral 3e. Particularitdfile comunicS,rii orale slnt cele chemate

pind, acurn

'cle

lr,.lirrrilrrlt'rr, rlirrtro linrbd, gi vorbire prezintd, interes pentru solufio-

schimbd,rilor

in atenlia cercctitorilor, cu atit ma,i nrult <rrr r,ir clc rr-rr,rr t,lrrsli
o preocupalc constantd, a0.
Pe dg altL parte, rlezvoltarea sociolingvist,icii, t'rrlc sc irrlglr,sr,rrzr-r,

stea

tuit

rrr

este gt,iinfa vorbirii as.

, Interosul practic acordat unui aspect aJ limbajului nu trebuie
transforme in postu,larea primordialtnfii sale pe plai teoretic.

sd, se

tl

{0 Tafiana Slama-C:zacu, L'lturle du roumdine parli;

ad oculo.s", ACLFR XII, I, p. b91-t-r96

{r R.A.

un

aspeclnigtigi

L'indicatio

Budagov. Noles sur la lupologie tle la parole, ACLFR XII, I, p. tg6.

,- ..f2 Tzvetatr Todorov, Connaissanre rle la paroie, ln I,inguislfc studies presenleri to Anrlrl
trtorttn.et,
,,Word" 23. 1967. nr. 1_ 2 3, p. 509_510.
fs
S. Stati, Sgnonymie de ,,Ianorrc" el tle ,,parole,' , ACt,FR XII, I, p. 692 --- (;1)t).
ff A.
Gardlner, lucr. ci!., o. 44o.
f! E. Coseriu,
Sislpma, Noima e ..parola", p. 2b2.

C.

Comparflmenfele

lin",bii

1. Unitigile limbii
a. Tipuri dc unicigi

lunrPartirncntare* studiului limbii in fonetic[, gramaticS,, lexic duce

rnai rnult,or tipuri de unitifi Jingvistice, fiecare cu specificul
r:i crllihlt,iv. lingvislica gcncrali, iqi liuno in legir,turd, cu unitS,file limbii
irrilcbriri rlo tclul rrrrnii,t,or: Oare sint uniti,{,ilo (rlc baz5, qi secundare) ale
(

l:r, ovirkrn{,ierea,

licciilrri rrivcl'l .[riccr,r'u rrnii,lr,to funcfioncazii h, un jiingur ni.roi sau esistl

rrrrit,li(i pc crr,t'c lc glisirrr in rlorLii, ovontual mai muLbo planuri? Toate
litrlrilc (f unosc lr,r:clcllryi lipuri rlc rrrrit,if,i, sint rrnitlif,ile acestca ulttit-ersalii

;i

litr,;r rsl ilrr.'

r':t,t
r

lrrc

Iringvislicrr, si,r'rrrrl,rrr':Lli rlri, lrr, intlcbl'lrile dc mai sus, rLspunsuri

irr,l,cr, rlovcrlirrrI porrt,r'rr ilccsl, 1;ip rlc prolllernrt un intercs mult mai mare
i

l,

li

rr

gv

ist,icl

rlr,rl i{, iolrlr,lii,.

irr ltttrc(ic rlo tttrtuirlrtl nivelt:lor itlentificate qi tlc amrmite detalii

rltr rrorrrrcp!ic, slrrdiiio u,cl.ualc propurr rlifcrite ierarhii de uniti,fi; citdm
lt,ili rrrrrruli oil;cva:
-- ionern/morfem/cuvint/partc tle propozitie/propozi!ic/ fraztaz;
-- fonem/morfem/cuvint/irnbinare de cuvinte (sau,,sintagmii")/
lrropozif ie/enunf

fonem/monem/sintagmd/enunf,

--. sunct/formi/scus 5;

r ll. E. Ilazcll, Otr the htstorical sources ol'sonrc slrttclurql uni1s, in nlisceuanea )larlinet.
. ,... Icrarlliu tcrasti aparc explicit sau estc irnplicati in numeroase lucriri de oricntrre
lrrrlitir)nrlisti,
rlc cxcnrplu, CiLn.'O inccrcare de a o inLcgra intr_o conceplie structuralistir.
t. SLrti. S|ruclura propozi{iei, SCL XIV, 19ti:1, 2, p. 161 ; itlem. La conitiuction dcs c/rairres
lu
tttt'ilu\tiqups
{:1..1..\ ll, 1C65. D. -.:?l .272.
3IlsteI,ulrulielLrs.
ata-numitul rnoclel lrloomfi,ildirn, tt. \\'. L. (lhafe, Langulge as nlntltctli:ttliorr.
,
"'.-rn{ut.{e" 13. l1)ri7. l. P. S7. Prccizirrr ci, in ar:easti doctrinir. un rnurrt. ltrr trcbrrir. sric0nlill
'rirrrllrrrlln <loua propozi!ii; urrii considcr:i cri cxistir ;i enun!rrri filrti structurri propozi(iorrrrlrr,
,,t r.xcntltlu
t \-czi-Da.
,,,.,,,
,rr':, t,. ilBll. .\lrltirrt, l:lInrcnls, p. 372;.\. flirtirroL, AILtnctiono! nteut oflungttuqr. Ortorrl.
, orrsllunz.rtoitrc se nunlesc: lonologie. morfologie, scmantici'r. (1. l., lr:r1.1cr,
,.,,
., ',-Nju"|"lc
- ' 'rt
rr. i.- Srf ritlr .1r.. .nrc corlcepl o! lIrc morphDphone, ,,Language" .13, 1967, l, lii)7.
l).

,J.'I

lorrlr! i Illot'fcllri glosclri/elIlllII

||

)|

llt

II i ( lI

t'

vilIt fit'ltzi,iettttti{,

pri,' "irrtrorlrtt't,t'rtlI tlc t'iitr'c stttttrl'rttltlilfi it'

,,',,,,. ,,,,',.,,1,1rr lr.i, t'iri eciriialellt ilI st,utLiiitr tllltlil'ioulr'ltl:. lttltiiottcttt'
I1r)t
l,lrr1.1;.:r t.lritrrlt lt,ll, SeIlI, S(,tItclll,IIU('tll, siUl llglllCI)l 1r'lU,Si rltr Sittl:t'glll(r)'
',',;;,,t;.;;;
r'.litiIilrr ir':trli:. l;. f,' s,.lrirrrli, siuL.cs1,irrsc., in'rrtrrlte lrrt't':i.i,
ill .tlotitltllt{iil'
alt'a
tlo
l.'e
popozi.qic''
Ae
Pltrtot
t;i
lr.rr,lrj,,r,ttl'ittl," ,,1,tit'tle
iuriittteLe d.e irtttttt'itt,tttc (r'r:zi-rnrli r.[cplrt't'tl)
l,r.()lrl('rr:r,,'r,,.,rirt1rlicii

,t,,.,,,'t,,,'l,ili;l,ikrL. cir,rr-r clisl,ing

de e-tcrupltt, stlit'lttlit'r".1tti 1"1it.ll1:11 :t

i1i,,,',,ri i; .'.r.'tl')tul(lr: lolcclic:l olofort - 11tttt'ltt i uLtltlllttut lt (lol oiiIe.tent etc'
lrrrrrtltr, la, uuii autori, perechea cu,rtittt rtl.'tt,se e xistltt(it'
1i gele'e, sl,rucbl*r.r,li;tii (r,,, pi lrrLtli{iou,li;lii)
rlru'
c-rislii' tlez:rtrot'tI
rtivol'.
rr,celuiii;i
in.'"r.hui
tlo,litlli
,,,,ui ,,iult3. tipui.i
:
tri'trl
litrttl-r,rlri
rl
i,i ,,,.",i
' ' .," pt.iiery1,(] u,rt,itatca .l'utrdunt'rtulti
: foncriitrl s:r,u trdsi't'ull distint:Livri l
--- i,ifuttuiogie
: cuvinltll sau trlorfetrlrrl ?
ttiolftllt-rgie
iri
iu
siuta,xli : t-ruvintulr sinl.ilgllutr prolrt'zil'ilr' rit'tt. t'tittlr.( rtl /.
,t it'rlrtltitri tlitr lic.rtlt:
jrrl
liloblcrnu, ieralhiei nivelel,,il s., atinu!li ,t.,"",t
Irilel ".
lirrg!i;tiNe vorn r.efcr,i ilr cele c0 tu'rtrclrzir ]i-t, ciitsilicarca tlirr Iut'rli|iie liitli Iost'
l,tr clil'e-se coritluo elupa llliucipiiic: (*; stllti.ticlir.ii, (p) arrrr'lizoi
irr ruritiIi utttogcltc, (Y) izotuorfistttrt.ltri'
o f'r'trtir,t;rl
7. -l,t.itr,cr1ti,uL stt:ii,t1t;;;i;, o u*iki,t^c rr, u'ui livcl ilrrrrnrit
un;t ttlt*1.-;il
,iin rrii ,uuir,o irnitali a" "ii."i itrretliat inferior',.oven1'turl tlinllt\('t:ll:itttIUU]
Itt lr:tza ilccsLrti lrrincipiu ttu e pertlris sl-l 5e v{rl'l'eilsclt' tlctttt
',rci (c* sensul oe,,gr'ip cte c,i"i"te sa. pirfi rle pr,p.zi{rc.,i.,raltor'[ tio
*iriroiiLotr*tu"1, g[ci'-exiitd, propozilii (uuilaLerr' trivelulrri iurctlirr't' su])t)rror)
crrle nu contin nici o sintagmd,.
rrtr-I

,,,,,,,,,,,,r,1 rirrit,af,ilol se dubieazd,:

r

r',,,f

). .Pr,ilt,ci\liuI

atlalizei .f d'ru t.est i,tt'. utt,itu!i o|lloge|Ie.(tttrii ir'rrttlr'i

principiul stratiiiciilii.) : la_ irrdiforellt cc Divel' tlitr 'scgtn()ttl'lue

.orrrtriol,
LcLrtrctl'
reiuite nurua,i uniti,{,i tle acelaqi tip, -tlonunrite r:rt acr{'r,lig'iul)it'Lrtrl"tr,,i" si,"r.
in
tnor.f eyt'e ('rril,iiti
descornpuuc
se
text
un
cL
deci
ipoo"
i,,'1.,r;
cuvinteiol') ro nitri (i:i N'IIu.Jet Si seinattterne (uniti,fi lexicale, rldliinile
(r1r't) Irtr
'propo:ilie
qi dirt t:.r'irtle
'i
tli., ltdrli tle
;r1d ;;;;;;itrii tiol formate
tr'
pnrai
do ProPozit'ie
sint
"'"" \i-'irirl,iin'
Uohror.fisntului: toate rrivelole a,u rcelel;i l,r'risirtttt't
orgauizat"
4e
i"iiit1ll" sinL Iascicllc tle 1,riisd,1;trri tlisl'itrct'ivtr'
sclera,le
rltt

/rrtngtrts
,'\. Dugas, EILr(les de linguislique appliqttie sur les slrtlclttrcs sqltloJiriltes
)Ittnlrlii lCuna<1a1 (thise' tJniv' clc Grenotrlt;' l9ti{i' p' 10'
lrr
? Vl. I{oiej!i, Les ptans lingrrisligrres el Ia slrtrcltrc tli L'lnonct,,,l'ltilologit:r", strIl'
rtt" trt'iJiJlrrl'lrt"i"n,"
$i icr.titi:r
engrcza se face (listinclia rri'rrt' icrrr^ia .,i*ttrle'cl"
\'lI'
l1)57 .lllirtt' p' 22ti)'
/ricrcrc/ry,
Lirtguistic
Palnrer,
11.
"l-irrgua"
..intra-lcvel'(l'-.
0 \'czi 1)lanuri, niuele, slrdlificarc (lI I] 2)'
slitlrro -\ccst l)rirlcil)iu e irnplicat Irl argurnentare, Prol)usi (lc.\1. (;liltrr' -\olt trsltlttrt
ltrii morfolttttice t cuuinleltr, S(i ll, 19It7' p' li--ft'
rl (;l.lt I l Iltt resl)ccl i rrccsl principirt'
6

orrtl dc

lllll(' llllllli(l Irislti ltt:r:lrtlt5i lipru'i rlolciirt,ir.. nutn:rr'ul rrrlrrrl, rl. l.(,:rlr/.11
riitl t o t'lr i t tr stl ltrtillt'{t irt, ttttrrtttttiiLllinit rlrr ilrr':r,r'i:rrrlrrrlirr I r nr l);t,.1(..).
I)r'slriclr,:r, sislr,rrrrrlrri rlrt rrrriti{,i l] rtrrrti rrir.r,l r,,i :r,;.lr.rrt.lur ilor.lot.rrr:rlr.
riirr :r,r'r'slt' rrrrilri{i rlrlr,rrir sii JlLt:lj, lrJicl;i Jl r:r,1rr,r: r':nr.:r;r:rr,(rrr lrllor.lr\r,t(,;
1rl:tlttttilrr lilrrlrii lrrr stl ltrtltrlii, tlc o litrl,olrorrrio rr,lrsolrrl:i,,'lr:rr.ir:r'r.lrr rlirrl1rl.lrr
r;llll. ilJ)loritltlt,li\.tl (rllr,r'i rLrt tlrirrl r'lrtzorr'i, in trrrr,lrr t.lrzrrr.i
l)iun(.rrt:1.g).
l:tllt ltit,t'lr crctrrJrlc tle ittt,crfclcrr{,ii :
It lisiil,trIilrl l0ttr:t'ictt
..\u,pt us(;!tnctlrrlc (ae certl, plr,rrzi, il[g11,(,i6)
r.irtl, Illr,llrlo(lr lrnit crr, liru,r'{:iuilrI
rrir-cirrlui Iolrulogic, ,Lc,ri1li eu,'for.rnintl urr
rrirt:l rL'1rrIt r'.. tl ltrosodit:l I:. ll\.ri,s:'r.Lur.ilc lLcesteil sint ca.lilicate dtept.fonul4,
f f.'il){'(:1 tt'. ptrlsodt:ntc, rlllr li s-ir,. corrlclit; si rrr,iullreiu
tle tnor.fent,i t} qi sini
:illrsertr rlisrrrtir,t.t; si irI crelcctiililc rle sitttt.t'.t:ri, crl rnlirci sintrigmaticc
' t'tttirtluI lrttttc ltloLlclttc lo:tr'1e rliliicilc, rl.intre crlle eca tnai I gravii
r.' p,:rr,r',:r( r'{';r L'grrr:r,_rl. rl.ist,irrrrl,iir, 1r'lrrli{,irrur,iii, i't_rrlologiclsint,u,xri.
l"rh"ir"
llr'r'\{'ltl'lrlll}rritl ttr,t:icttvitrl,rrlsel,fJillr, lirnita <tintre rrrorlologioqisinta_ri,,
lrr, (irrc tlc ir,rrrl;cle rrirclcrr.tirt,rr t.li ir,par(,itrc tic trci sbrlrLtrli u,le
lirnbii, rnolfoj
Ittgit:, sirrtlr,trlic ;i lcxillLl r.,.
b. Varirnto si invllarrrc

rlt'_,,rlrlillrrtii,'; sir,rl rlc ,,irrvlllilr.rrt,ii', :r, tlivelselor unita{,i

r' 11;lpoltllrrl,i initrroltlia,lil;i l, fttlrnlr,L obieCtul rnulbor
('t'l trt:ti li,trrltctlc.sc.ItczinLri
si{;ruul;irr, irr pil,uul forrologic. t" fr,ir"
l.l il.''1,'tlt.,
l'i llt('rlrluilr rzorr()r'f isnurlui, tlis{,iuc{,ril ,,r-arilrrrl,liliiivlr,r,ialtli" a Iost, extrlsa,
\i--.lrr, r,'t.lt'l:,rltt..1,irLrrrr_r'i r(', trrr lozrrltu,i,c riirrlt rnai
iruf.in ii;;, $i-;;.ludente.
ntllt' (lt) tc(ttttll tlllrtiLlrlrtclo t:lourcrrlc Llc tnctotlcitlc
r<ttlrtcele il varilutelor
ut tttvi!t.llt,tt{ti :
. ,.('iitt,l ltt'.r't .[rr ttt'litt ttii t:onLu.tt,it:rttit;a (ilriolrtlllca, pune t,ului ile r-et].ere
t4tr( r1t)'trtrr ). lrr-\rllllril:l,f(.)ir, tttrtri r:ol.7rts lollr.to rnltrc dc enun{uri <luce Ia tibserr'1lllr (rrl, rrrr cxistri lcpeLrfio ideul,it:li : clilcrenlr:le foneiice qi
semantice
rlirllrrl rtnita{i ti.ntl splti iufini1,. I)rll eomunica,rca lingr.istici,
tr-ilr fi posibiliu
iilfiuil.rle rurilli(i; ilr r.t,lrlil;r,lt,, lirtrlr:tjrrl()l)or.,.irl.:.! eu rrn nurniir
:.,''|.,'lt',r.t,,,1,i''
(,1t.(.se rcJrr,tri,;i.ir.er-iuc lilr{vislrdui
;i,'.1:.,..,.1,,.:.rl:1il('lrlt,.
t*s{'ol){'l r rn slru( l rrr':r urr.lrilij. ll Ir,lrrl :rcosll!, ,rtio1,lare,l rLbliga(.irr dc rr, le
Inet;dei rle rctlut ct'tt a, va.ia,'tekrr' llr itrvar.ialte
se ir'1;u'e oarecrtrn-<le ia sine .
..--., -.Irtvu'r'i,,.tole si't colnr).$e tliu l,rir,sIturi distinctive, mai puf ine decit
ttntta(
ilc l)c crll'e le furmcl'zli,. A.csta, c
Itt|-Irrtrrzllt ii lirrgvisl
'n n,spect de ba,zri al ci.,ott,rtrniei
ir.r,.
,,,..-,.,,,,1i11:r,ir.:r
rlll(\'ri\ltIr,

1rL0zrrrl1i,

j. )],,.11",I l:litntrtts. |r. tt ; t,orrier. t)rtscnt(rtion.

/jt'olulirr nolitutii de nutr[cnt.\i s/odiul trt:!rtttl tl ttntrli:cit^orIc,rt,tt1,2 1:'1',';1"';',,l)i"t""rsttt.
'r t).tt trtnrplrr (ol(lll{llnl
: \r,nlltilj{.:lliit tnorltDt.tltri,lc crz rstr. rlt. rraLrtr.li srrrloc(i(ti.
l)c lrr'11111111, .I. IirlrrilsLv. I,oslrrIrni
sliurt o ttl::!trntt 10;q,/.-a, SaS _\\\.lll,
lg(j7,
1,. ,i;:1.
r' Lirrilr'irtij
rurrcriclrrrl rorlrr,:,r. rlcrll.r, .,llrr, .rtrrl :ln(l oll o_
llrirrciDlc,,.

ll.

.j))

Irrvlli:r,rrl,rrlc t,rebuie astfel conceputo ;i rlt:scr.isc, iuciL vulollrca lor

lcirr,{,iiIa ie opozilie contrcctr}l,o crr t.cleJll,it,c iul.ar.ialto ale
rrr r rrlrrlrrr ruilrcc{,iv. ,\ceu$ta prcsupuno uu sl,udiu paradigmatic, la
care se
:r'rl:r,rryirr, sl,rrtiirrl sirrl,u,grrratic al comportr,rji liccilei invarlante in structuli.

r:i, r'czrrllrr rlirr

c.

Fonemele

sunetolo care nu apar niciodatd, in acelaqi contert fonetic (care sint

irr rlistrib_ufio complementard) qi sunetele care pot apdrea in acelaqi contoxt
.toncLio, dar nr1 coltracteazd,^raporb-uli d.e comutard(sintinvariatrie liberi)
sint variante 17 alo acelujagi fonem 18. ln nrod. obiqnuit, alofonele sint privite
ca unitd,fi concrete, individuale, ale vorbilii, in contrjast cu fonemeli, care
sint abstracte, generalo gi aparlin ]imbri r0. s-a ard,tat insd ci exiriu, in
fonologie doui niveluri de abstractizare: sunetele care sint in variafie
liberi intr-un anumit context fonetic trebuio raportate la ceea ce $aumian
numegte.. un
_,,tonem concrttt (de oxe'rplu, rorn. , vellr, inriinte de
consoand, velard,). tr'onemul. concret, delorminat de o anumiti, pozifie,
impreuni cu fonemele concrete determinate d.c celela,lte pozilii, se raporteazi, la .fonem, unitato rnai abstractd, cieoit fonemul eoniret'r0.
Eliminind acele caracteristici aie suneturui care
de pozifia sa in
cuvint qi in frazd, precum qi caracteristicile care pot fiiinmodilicate flri a
afecta identitatea cuvintului, se oblin trasd,turi fertiuente (d,istinctive) :
conlinutul fonemului e un fascicul de trd,si,turi dis-tinctive.

Daci, ionemul se cleiinegte ca o sumi, d.e irisrturi pertinente, arhifo-

ncmul e ansamblul trd,sd,tu,rilor pertinento conrune pentru cloui, sau mai

multe fonemo 21. De exemlllu, un arhifonem T o forriat din trlsd,tur.i d.istinctivo.comune pentru ltl qi ldl, minus surclitatc/sonoritate. construirea
acestor invariante o necesar5, numai penl,rlr ,,contextcle tle neutralizarerr,
acoJ.o unde,.de exernplu, se suprimi, opozifid, clintle consoanele surtle gi
cele sonore 22.
llna din diticulti,{,ile- reducfioi sunot,elor la fonerne e o problerni, de
segmentare a lanlului vorbit : ,,un ionern sau rloui, fonerne ?'". ln stadiul
17

\iariantcle foncrnului se Ilut)lesc alol,)ne, ntti simplu sunele. pentru r.lriantcle stilis-

tice rle^fonemului s-a propus denumirca dt diufone (II. L. 3miilr Jr., ar1. cll.. p. 311,7.
18 Ern. Vasiliu, Problema
[onemului ln Linguistica aclualcf, ELS. p. Af _lSO.
re l'lucriri nlai rccentc, ionemur
e co'sid-eratun,,construct,,(s.Ii. saurnian, Irpodrcr:.a nreopemu\ecxoii 116ouonoeuu,lfoscova,lgu2,p.:15), ciici nu poate fi definit prin observalre
directit, ci recuruind la conccpte ca distributie. rehivatentd, transformarc,
In liecarc
idiom. t)xist:i rtn ansarnblu de reguli dc corcsl)ondcnie intre construct ti "or1ut".".
rcalitatca obiectivi
fonetici (vezi vasiliu. l'onorogia, p. 37); cf. si J. Iirirnskli', some rcrncr*s orr lhe probrem
oJ
thc p]tonenrc, it To honor Roman Jakobson, ILrga, 1967, p. 10g7.
r0 Em vilsiliu. arl. cil.,1t. li8. Iionetnelt: troncrcte
sint, I)rin rlefini{ie, in (iistributic complcrncnLlrii.
:r \[rrlirrr.l. Elltnenls, o. 1i.
!: Inlililbicttrusa\aug"an,rttr.rlirrtrrorrrcntereonsornalintlri
nu
fi dccitsurdal,
sltr{litrter .-rrc roI f'rr,l.gic. 1n rccast:1 pozilie e r'ai cor.ct sri t..rbirrrI)oatc
rlcspre arlrif'ncr'clr
T'
Ii
cIc.
tlccit
rlcsprt
[ottcrnelc
lpi, ltl, lIl rtc., in conlinlltul crirolr trglrr:azri ca trrisitur:r
!"
(listincti\.i
sUrdiIatca.

C. Compartrmentele linrbri

Ling.vistica sincronicJ

:l,ol,ll;tl lIl tltrzltlt'lcrii.)e l)ru'ocritrebuicsil llrlrrrilt'rrr rli,,rrr,l lirr(ur lu :rrrrrrrrilrr

lrrrrlri, o l.r'lrrt;:l s()tti)ni illrulniti poate ii irrlcr'1rlct:rr:1, l,t,ll nr()nor{)n(,nr:r,t,r{r1
crl, si rlilorroltrir,l,i(j ((rI.,,tlift.ougiit' limbii lorrrlr,rrc).
I)tttr,r:rtLcLt suI))'esrtlttL(lt,lule lttt fost clllsilic:r,l,rr irr i rr l, c n ri i r. c (r,lr,r'o

rir,t'lr,cl,clizclr,zii,ositrgrrltisilir,bii,;inromi,nc;Lorlrrrr:r,i
:l,c(,('nl,ltl)qi rrrlcnltivr:
(clt t t: ltttL c:u l,oIol'izl, tIrI Nogrllettt fonic cu o o-\t,il(]or() lnilr rrul,ro rlccil, o
sittsttri silabd), lltLici. itttottulia, tlefiuitd, cu,,r'aria{,ia rte iniil{,irrro irr rrrorlrrl
r.lc cutilelr: a uuei truuqo sonore))23. Liugviqtii ttcsoripiiviqti r.Liu StJA sirrl,

autorii urrr,rr studii villoro$se consacritte foncmelor suprascgmeutalo. Iu

orgleza il,melicanl au fost cvidonfiate pa,tru ,,pitch'phonemes", c{ici o
vocald, Iroato fi rostitd, la patru inil{,imi di-ferite cu vaJo&re distinctivri in
planul semantic. Denumirile ,,fonemelor do inllfime', sint : jos, mediu,
inalt, foarte inalb 2a.
Mulli iingviqti refuzi sd, considere .foneme faptelc dc intonafie :5, deoarece lespectd, itieea cri fonemul e elernenb constitutiv, cu valoaro distinctivi, al nr,otfemului sau cu,aint.uLui, iar rnelodia frazei aro valoare distinctivd,
in sintaxii, iu J.anfurile de cuvinte. ,,IIclodia frazoi[...], varialiiie curbei
sale nu sint susceptibile de a schimba identitatea unui monem sau a unui
cuvint. Chinr dacd, diferenfa dintre cele doui curbe se manifesti num*i
asupra unui cuvint, e afectatS, nu valoarea acestui singur cuvint, ci a unui
segment de expresie mai mare, caro poate fi fraza iritrre:lgi', 26. 3ineinfeles,
observafiile accstca nu infi165 valoare& fonoiogici,, cventual calitatea de
fonem, a accentului de intensitg,te, cu valo&re cii"stinctir-d, in lexic qi morfologie (in idiornuriie cu accent liber) 22.
d.

Morfemele

1n rnorfologie problerna unit,tif ilor speoilice se complici,, intrucib

rntervine ttflelnsul, elemont inaccesibil observafiei
ryi greu 'tle definit, iar
28..Dacd,'in
}ingvisl,ica tra,rli.t9rri93u] nr,or.fem e folosit in accapfii variate
l,ionald, in centrul preocupd,riior rnorfologiei se afla cuainkil, ia majoritatea
structrualigtilor unitatea funclamenta,l5,-a sraniaticii devino morfemul 2e.

-l:

Ilriti* r-norosia. p. Jl -42. t.,.

tt_G.I-.Trager,l'heintonalionsgstemof.lmericanEngtish,inln!lonortro[Daniel,Iones,

,^__
j;Ll$-": 196{, p 26?. Pentru romdnd. vezi A. Roceric. S. Golopenlia, Obserrtutii asupra intonatil!lI ,-,^bo.r"!tind, SCL XII, 1961, p. 29-34,9i Vasiliu. Itonoloqia, p. 58 urm., care distinge
9i
de, intensitate, reductibile la doui invariante, tccentul tire gi acccntul stab (p. 6i),
::::1,".-:.it.
ir Irel.conlururi tcrntinale. desccndcnt, ncutru $i asccndent (p. ?.1).
txistA rbsolut nici o utilitate in postularea unor foneme de accenL (s/res.s) sau
,," ,_..,,",-.'.-,]
u(
rnartrmc (pilch)" (Ilultzcn, ln vol. In
Honiur of Daniet Jones, p. 92).
!6 flrrtinct, E/lmenls,
p.85.
.-l'entru locui unitAlilordeintonalie in analiza nivelului sintactic vezi, mai dcpartc,
p. .]31 232.
:8
Enuntcurca si t.onrcntariul lor la I)urr la Dinconrscu, orl. cil.
U.rul^uIlonralo, )Iorfologie,p.6(,,Irccindinxintelingvi;tii,utilizind
conccptul (rnorI"",. i, 5uuor(lonau rrrvlntului
;;:* 'j
-- rnorfcmul ura conccput ca o parte i cuvintltlui-_, rle ll rrrr
ltrceltc
si fie tlcfinit irrrlcpendeni de cuvlnt, devenirrrt rulitrlcr f u n rl rr,
;ii
"'1"-l;,].i.i crlvir)tul rsl, c,,nr'rl)ut r'a (, urrtatc rlcrivattr, subordonatii, d([rnrl.\ Irrrn rrp,,ri".,"1lt-rtil'rtrorlcnrul
..'...,,r, (-r trr)narI rl,. rn0rft.ilI..,).
_

ll. Lingvistrcr
i ilc I clrrrcrnrlru nlor.fam :
ri(!l{nrolrlr l)irfto alo cuvinl

s In,

,\ r.r,c1r(
I

rrri

lrr

C. ComPartimentelc lirrrlrtt

T,rrL.l

ru'o sernnificatie gl'amaticall :

tnolfcrne sint, dup:i unii, yerbele

(i1l,r'r}

irrl,r'ri, rlcsirrorr('r:lc fi uneie rfi-rc. llot

:r,rrrililrlc, lrlclrozi(,iilc, conjunoiiile, anumitrl cuvinte determinative, &dvollrchr rrl,iliztr,l,o in exprirnareL analitici a, gradelor cle comparafie. lntr-o
rrrrcrrlr{,ic si nrai lu,rgri, Inorfem e orice mijloc de exprirnare a unei semnificafii

gramaticale (trndtl tlrlttsl,ll,l,li,ltl (jllsl,ott(lt, ttltot'

,,lurniirtt I ,rcaz", ct' lat'' tt's (lilI lttttttts), tl:tL lt-:t'
pentru nrorfer{cle ltlx|':llo' '['rirsit'1'ttriltr
t:rliivirrgirtoa,rc
rl.,l, irr.ri lttzttll:rbo
15'
riisl irrcLivtr riltl llcesttl' m'orfeme so numesc senl'e
r;irrrrrli, It.ntr.rr

,,,,,r1'r,111ekl

f,r,..,'1,,i,f,,'.',,, ,,gc'1" '1-

l{nt,rnirt,iolrlo, ccea ce explic5, eripfesii ca ,,rnorfem suprasegmentaltt (accent,ul),,,rnorfcnr tactic)'(topica). t'inttjn_1'lafadigln.q_Un.qi3g1]l4-t*-t9lq-e*.9*u*

rlesirreut,i sirrt in onoziiie cu tbrire-lEiilfoaindit-Aespre,ileJieirrinuiml,

ai __'

)iO

Spune CA AU rrOeSIneL)A zeTO'. .j aCeS[A eSLe UU ,,D1OIIUI;ZQ!-O-'_*.

A inlelege prin mor.fem o unitate minimd de expresie dotatd, cu

se?as

qrtunatical lresupune o distincfie rreti, intre ,,sen$ gramiltical)) qi ,,sens

lesical", fapt contestabil 31.
- O unitate semanticd de tip gramatical (concepfiaglossematicd,) : dtl
exemplu, -L d.inznnsd conline'doulmorfeme : ,,singular" li,,norninativ'1.IIorf enr. corespunde deci cu categori"ile grantaticaLe din tcrminologia tradifionalS,.
32
- Secvenfd, fonicii ruinimali, cl<ltatil cu sens sil,u ,,unitatea minimalii,
a limbii pd,strind. funcliunea de semn" I un cuvinb se dcscompune fd,rd, rest in
morferne. (Morfem este deci un termen generic care cuprinde qi rddi,cinile
ryi aiixele

tlr'i

33.)

Concoplia aceasta respecti principiile

r'trrl in uniti,fi omoqene.

stratificirii

Ei aI anaiizei
prea
accastd, ir,ccepf,ie. termcnui m,orJem,

In
e inlocuit de funclionaliqtii gencvezi, de A. Ilartinet- qi de
alfii cu 'tho?Lern.
ambiguu

Jloliemele sint. din r.ruuct tic redere:- l)aradisnalic.

de onoin- rel:-r,t,ic
-" - i-:'
*
:-:- '. "-- - -'*--**
vallantc --l*--:zr(rc $r
au
\alonlo,"le)'+ lrDerc;r pozlfronale. l{edu('lla l-a,r'ranLclor lir
:
,. . ..
.'... ,.-,-. . ::- i-. --.,_-...'-,'.'*-j*-*,*--..
''idin*iltli;ii;
rleosebire
invariante se facb fbt-'Adpt'Difti6ip"iill
de
dlr, slrLc
fonologie, in morfoiogie numirul v&riantelor libere este in general negiijabii
(cf. iat. Laud,au-arutt : IatLdau,-ere). Dxempiu de alomorfe : pluralul
--,

subst,antiyelor neutre-,din lirnba r9p-r*a_q4jj.qdaT-pl-E___+t0l-n_o:tr8*T:mi,*

.a,..tl-.

In vorbire

se constati tenoriene'ae narifgfe-tltr[r?o"'iijii-6-=liisuri,

clr,ibri,te:cltibritwi). dar rnaioritatea substantivelor neutre "s i1 limba

romi,nd, literari, un'$ingur ulomorf de piural. Situafii similare din englezi
cu primit insl ilterpretiiri diferite: unii considerS, ci in sltoes, hontses, onen'
plnrir,Iul e marca,b prin aceiagi morfem, cn alomorfele -2, -iz -m, clupd
ai{,ii rlm avea aici dou[ rnorfeme: lz), cu alomorfele -: qi -ie, ryi [n]. Cele
donil morfeme lin do mao'omorfemu,L -Z 3a.
I}nii au incercat sd, transpun[ in mortologie analiza mor{emelor (mai
exu,ct a con!,inutului lor) ca fascicule de trdsdturi distinctive. Operafia e
r0 l)t'sprc ..rnorlrln-zrro". la (ialichet, Phqsiologie de la languefranqaise, Paris, 19fi4.
j l-l f)bimIii If, \\.11. llaas. Zero in linguistic descripfion, ,,Studies in Linguistic Analysis".
::s:ri s.rlua:* oi ih. Dhrlolo{rcrl 5ociet\'. Oslord- 1!)62. p. .t2-.13- lezi si, mai dcparte, nota 36.
;: \t-\lrnouq.-l!.rr'&inclrricaurrlgrammolicour.CLTAI.l962.p.39-102:
E.II. Bcn{.i --\ -"-IF-it$-l$-rr--{\p l$l

* $116, h5. $rrfrbr*" p ?'..';.:,.*.ftflHd*dqttrc

sr icts
-Lai;

ri,

mL cI- -\L l,rnrscu. ln LR

\I i'

1953'

morfeme ?
-^^"-^-Iri"g"iqtii

americani vorbesc qi d'e ,,morfemo discontinue" 9i ,,de

morpltenxes ) "t' I)e exemplut angl...foot qi f eet ar contine
iplaciae
inlocuile'?
Lt. . .t] ryi un morfom gramaticll .reprezentat, prin
o
variafieide confinut singula,r--, plural.
"i"fn"i"A'rliscontinud,
_
corespu'tle
care
iy),
;r"i;ti,
[u
(r

y*ria'ria'[u _ iv], considerati, ,,mortem do inlocuireli$!" inglobat6 ca

de - s, -z et'c. s8' Printre morfemele
.r"*""i "i -orfemulli tte piural,'alituri
alo
cd,ror foneme componente sint
ceie
num'rd
se
Di
dir.o"tio""
acelaqi
tlin
enun!, de exemplu: [he... -s]
la cuvinte difeiite
3e'
"."*riir*tu
mirfemul cle pers' III sg. din engl' he s'in'gs
o unitate cle tip mixt, aparlinind simultan la dou6 nivele osteztorfovariante

numesc rnorfo'

foncm*1. unitatea rnoifofonologieiio, ale cd,rui

''f*i;';i."n;;;;;;i'r;h
cucturi verl.iui ram. r)ortto este un morfofon care'
se,

'imnreuntcn

moitoionele o a lilt , ditpoart-d,pu,rt-d,rn etc., formoazd, un morfoftcelliali .,orb o utilizat un moriofonem consonantic
inparacligma
fonemlol.
I ql f . ln lelul acest{r se descriu alternanlele ionologice.
..,

'ooiofoo.t"

3: \'czi mai sus metorll ,lnali:a irr lrdstiluri distincliDe (I B 2 c e) 9i, mai departt'
Lexiru[. S(mnnlirrr (tl C {).
16 Daci o considcranr in opozitie cu clnlal. s-ar pirca ci fornta clnl confinc dotri morfrnre-zcro, printul ca inrticatic a timpului, al rloilea ca marcl tle persoani ;i numir'
in fclul acesia so pOalo ajungc ai la lan(uri rle trei (c'entual mai multe) tnorfeme-zero, ct'ert ctr
conrplicri rrrult mccanismul (lcscrierii.

il7D..\.Nitlr.ntorl)tloloalJ.'I'hedescriptircrtnclysisofuort|s'cd.II,l9;7'p.51-)'
r8 (lulrl Ilonralo. )Iarlitloqie, p. l-r0-ir1'
:,v I,. i)iaconrscrr. rrrt. l:i/., p. titi,. ln tr. Iu qrurule monldgne lkrrtcltr' scnttti(it'!trtrrl:l{'trrrlrri
Itnrirrirr t'stc rliscontinttu: /r...tl. .i/ (vczi ]lrrtinet, I;unclionttl ricnr' 1l 5l)'
i0 Sc sllrttresi m(|tIo||(n. ntor[,lnoI,,qi". 1)crrtrrt justificarea morfrrltt>lttAiti' rr'zi \ S I trrtt.
lrrtskor'. .Sttr ia morpltonoloqit, 'fCl.P I' 11r29. Ir- ti5-88'
rlll.L.Srnith.1r.,arl.cil.,p. lllJti;rnoriofoncrnclcsintrrnitilistru(ttrritltittlrr'Iortttrr''t
nroricrr- rnitirti rle brzl-l Nle morfelnelor,

rl. Lingvrstica

srncronicJ

C. ComPertimentele lirrrlrii

I'r'oJrlirrt,ttoa tormenului nlorlonologic a fo$t oontosl,atd: $-a atd,tat

,'rr, rr,ll,rrlrr:irr(,t

llil,ll lotlolotIi{li

o slriot morfologici,r nefiind oondil,ionittd,

<le

factori fouetici

r2,

e. Unitigi de

conqinut

(lloesomai,ica qi-apropus sd,feal]gezs up mod do analizd a continutului

:rna,Iog tlosorierii foriologice, furcercind. s6 roducd Ya,riantele la invarianto, sd,

rl,:scoioroaceleaqirelalli ca lr. planul expresii.Acest tip de s-tudiu al consema,ntica

J,inututui numit de lljelmslev pleretnicd,r so gd,seqte tal? lg^
43.

in acelaqi raport ca gi fonologia fald' do fonetici

Izomorfismul perfect intre cele dou5, planuri ale limbii are pu{ini
adepfi. Se obiecteazd, tn primul rtnd' faptli c5, unitifile smantice nu sint
Oiscr6te; fur pianul conlinutului nu oxisti linearitate, ci simultaneitate. Po
de alti farte e greu tle dovedit existenfa ul.or paradigme a ntitd,filor somnificativo 44. Unitd,ii analogo fonemului, formate din trd,sbturi distinctive
gi tn raport do opozilie, apa,r qi ln lucrd,rile do semantictr, structural[ {6.
Leremil, invariantd, 1exica,15, aro drept confinut selnemulrformat din seeno,
tris6turi minimale analoge trd,sdturilor distinctive fonologico. Yocabularul apare astfel ca un sistem de invariante oblinute clin combinaroa unui
num5,r finit de some.
iradifionn,ld,

1,
) .',,., .tl

;,0
l.'lf,r.\,','..,1.1,
.tt
\i, ir. ,r'r,r'l i
t

tt3

r,

" '1,,r-1 :',4'

(jrrvirrl,rrl o\isL1i, mai intii ca invtrrilult,i ryi r';i,r'rrrttlri l, ttivt,lttltri lrrxtr':tl,

trttil:il,o rlu thtrurrt,irt, oUm Se SpUne llnCori, 1i lr,it'l ltltlt.t'rr t'olr'lit,l, rrtt tlo(ittrrilt:. ( itr rr,cu:lsL{ lllirrrii, ticccpjie cuvintul:t iost; tttttttil; llt littgvisl,itrlt, ttttttltrt'ttll,
Ir::r:t:rtr, (irl:,wianl,a), rcspectiy alolenem (variaul,lr,). (lottrl rlo rlo[ittttsrr rlitl(io
rullclo oxlllical,ive alo unei limbi sint lexome-lo, bitlul rutui :lrt,iool do tlirr{'ioruu' juoira rolul de simbol arbitrar aI unui loxem. Yariantolo lcxioalo sittl, tltr
r.lr,

f. Cuvintele
Cu exceplia unor structuraliqti, toli lingviqtii recunosc .in cuvint o
unitate lingvisticd fundamentali (i se atribuie in genere insuqiroa do universalitate, ca gi fonomului qi propozifiei). Cu toato acesteai_ uatura sa
atit de complexi, apartenenta sa la mai multe nivele explicd, dificultatea de

a formu]a o definifie satisf6cdtoare

{6.

}lartinet, Ellmenls, p. 10O.

J. Holt, Beitriige zui sprachtichen lnhallsanalyse, ,,Innsbruckcr Beitrege zur Kulturwissenschaft", Sonderhelt 21,7964, p. 72.
rr ,,Nimic nu pare s{ justifice existenfa unor uniLiti lingvistice pur semantice: nu gaslm
o ierarhie semanticl corespunzlnd ierarhier lileare a aspectuiui fonii al Iimbii" (J. Popela'
The funcliond.I slruclure ofiinguistic unils c.nd the sgslem o1 longuogr, TI-P II, 1966, p' 74\; ct'
A sludu of glossemattcs, Haga, 1955, p. 171'
Si
' B. Sicrtsema,
{6 Vezi, mai sus, ,ttetode motlerne (I B 2 c) 9i, mai departe' capitolul Leticul' Semanttca
(IlC{).Altelncercdri:Prieto,Noologie;5.Stuti, inatizauiitalilor4iconlinut, PLG IV, 1962'
t'nittlilc de continut propuse slnt noemul, respectiv semdntemul.
ro lixpuneii aetaiiate: A, Nlarty, Satz inti lVorl, Reichcnberg,
'iVt 1925; \v' Porzig' -'ic
isgcrbe r'', Diisseldorf'
Dinheil des lYorles, ,,Sprache, Schlussit zur Welt: Festschrift fiir
{3

a3

l1)lr9;l(.Svobotla, I>ojimsloua,,,Listyfilologick6"67,1940;I{.Togeby,Qu'e.sl-ce

qtt'unmol'l'

1(;I-(: V, 19.19;.\. Ilosetti, Iemot,'Copenhaga"- Bucurcgti, t9+?; tt. ifi*ttt, tl" tlefining ',"'?t'1,'l
SL XII, 19:rlJ I .I. t(rfnrskg, 'IIrc lyortlos o linguislic unit, liaga, iltit). ln gencral, Iiecaro definilie
brtisflcc urr rspcct particular al problcmei: ,,Chaque ddfilrition vaut I)otlr solt [)rol)rc
sc('terrr" (A. Itosctti, Ilenurqucs sur Ia <l|finilion du ,,mol", CI-'f,\ I, 1ll0ir, 1r. 201)'

rrrai multo

feluri: semantice

mai jos)t, inJer'iorz

(variante libere: ad'd'Lma.9 qi
Zo qi I')o', I,ttu ryat-i c,alo (Iac,

(i'nJeriort rrsituat

..do crlitate mai slabd") , f onetice

iimarna;; varir,nte pozi$ionalo:, it'. il,

Itbaza definirii lexemului stau calitdfile sale de cglfim!
car ies in evidenfd, din anaJ.iza r|d5cilii, a, morfemuLui ]oxical
iin caiuf cuvintelor flexibile qi, in genere, aJ cuvintelor numite tradifional
,,cu sens loxical rleplin"). Artdfza lexemului ca fascicul done.trd,sdtu-ri distinc[nii autori nul'ive se coD-fund.d, cu analiza morfemului lexical ln' seme
mesc lexem tocmai morfemul lexical : tt.'chambre,s se d"escompune in lexemul chambre- gi morfemul -s (ckambres ste un monem 4B).
Sint vechi qi i:rcd, actualo incercd,rile de a defini cuYintul ca unitate
in acelagi timp lexicald, qi gramaticali, s0. Se spune cd toate cuvintele au
ssrnnifisa,!i6 giamaticaid,, li unete acea,std, valoaro e d.ominantd, (uneltele
gramatica,lo sau ,,cuvintele funclionalett: engl. Junction,wortl-s), pnninfl
aproape compl.et'in umbri & doua componontS, a conlinutului : sensul
texicrr,i sau ,,funcfiunea, semanticd,". lntre cuvintele ,,cu sons lexical deplin-"
qi uncltele g:ramaticale nu existi o limitd tranqanti,; deosebirea d.intre cele
rlou:i ca,tegorii o tls gl'ad, nu clo naturd,, Iexicul formind \a contituuunx c\

fuci,Jd,bind,
-(semniJicat), etc.).

tipuri interrnediare

51.

lu lingvistica

modornii s-a, subliniat insuiicionla concopfioi descriso

tnai sus, arai,tind.u-so ci in felul,cesta nu se distilge suficient cle clar
cu,aintul t7a rnorfem, (e vorba, de fapt, numai de morfemul-rd,d.5,cind,). Au
tost propuso in loc criterii sintactice, cu dezayantajui lor evident de a defini
cuvintul numai Ia nivelul sintactic. Iat5, citeva incerciri de acest -tip :
criteriul 'inaersd,rii, morfemelor : daci un lan! de d.oui morfcme nu
tdmite- inversarea, inseamnS, ci formeazS, un cuvint 52 I
critoriu-l permutabi,litdfii cuvintelor in enun! duce la d.efinifii do
tipul :-,,cea mai micd unitate cu serx formatS, cli-n foneme qi permutabilS,
in propozifie" 63 sau ,,unitate in interiorul cd,rcia posibilitifile de inseraro
17

as

Vl. Ilofejsi, Poslaueni morfologie u mlutnici

Vczi. mai sus, p. 133.

jejt

obsah,

CIIF 39, 2-3, p.

77.'

rs B. Potticr. \:ers une stmanltque moderne. TLL II, 196{, 1, p. 109. Acelasi rutor, ln
Prdsentution, p. 15- 16. considcrri cri monemul e format din lcxcm + grame m, iar gramemelt:
slllt (lc douil tiprrri: independentc (de excmplu, fr. 1e. el) ;i dcpendcntc (de t'xemplu, fr. -s, -ellc).
'0 Il arlesoa citatli (lcfinitir (lati. (te r\. llcillct: ,,,\socicrca unui scns (iat cu un rnsonrl)ltt
rit sttnt:tc,
susccptibil tlc o intrcbuintare grematicali-r dati" (tn,,Rcvuc de ntdtrlrltl'siqrrc ct. rlc

tnorllr:'', 21. t9l1), p. 1 1).

"t Vczi II.,\. (ilorson, Lirtquislics and Enqlish grammdr, Ntrv Yorlt, 1965, p. lfi7.
r2 l)-1.. (iirrl'irr. .l slrrrlrT of in(luctiue melhod in synlar,
,,\Vord" 1S, 10(;2, I -2, I).
5r IJ- 'l'rrrlir. -l rrlorrornorrs rtrul synlagmalic tuords, SCL XI,
1960, ll, p. 1lj l.

110.

L. eomPlrtlmentelc llrlllrll

,',

r'lr.rrr..lr'l()r'

,trl,

lirnita,te

54

(alimpot,rivii, inl,r<l tlottl"t' tlttviuttl posibilil'ir'{'iltl

55)

rl{\ r!riilt:n {\ rrrlrl' irr[irril,o

I
,.r'rl(,r,1lt t tt.trttlrtl,tLi tninimall tlc llr,r'gir, circullr,!ic in lingviSticil, Dlllc1ri,:1r:r: r,1lt c1r,rrrl,,;icg 1;1'gment Uiiilimal dC expresie dOtat Cfr SenS $i
{99i de{init
, ,1,. ;,,,:rl. li losl,il, izoll,t ci. Yaloare de enunf' $lgiUtUl-e
,i'lr,{ il;rl.(':t. slr rlt l fOrma, SingUI O ComuniC0rC 56. In realite,tc. nllllliirul
;,r',,'
j.,,t,ir",,,ril,,r'rlr: crrvinte care nu apar-.cu valoar6"de gnllnlt.T condifii nor,',',,1,,, ,' rltrsl,rrl rlc tnare pentlu a inlilma valoarea definifiei descriptiviste
r,il,rr,1rl. Nrr iiltscqtc nici pozifia iliametral opusd,: cuvintul nu este o unitate
sirrt,rrcl,icr-t, ntl itrt' nici o realitate sintactici'67'
fti orice oaz, cuvintul nu este nunxai o unitate a nivelului sintactic
(gi poate cL rolul sintactic nici nu este calitate& sa cea mai importantd,'
spcciticd,;, clar cuvintul este gi o unitate sintacticd,, de aceea nu putem
fi,ce abstrac{ie de el lntr-o analizi, gramaticald,. se irnpune distincfia intre
cuvint oa invariantd lexicall cu variantele sale qi cuvint ca element al
SIiud[[rilor sin1,actice58.
8. Unitili

sintactice

cu rol r1e unitate sintacticd, minimalL au fost considelate, afar5, de

cuvint, partea de propozilier nucleuls0r sintagma60 qi propozifia'
o ierarhie a unitd,filor sintactice utilizatir, rclativ frecvent confine
urmitoarele entitifi : cuvint, sintagmd,, propozilie, enun!, paragrafor'
pentru Y. G. Admoni, unit5,file de bazd, ale siirtaxei sint propozifia, cuvintul
(WortgruQtQte), dar existd, ryi alte unitd,fi sintactice :
ryi lrnbinarea d.e cuvinte
imbinSrile d.e propozi!,ii62. sint puline
sintagmele,
pSrtile tle propozifie,
itoAiit" care aborcleazi d.iscufia unit5lilor sintactice ca variante qi invariante.
sr c.L. Ebcling, Linguistic unils, Haga, 1958, p. 134; J.I{. Gleenberg, Essdys in linguisfics, cd. IV, Chicago' 1963, P. 14.
56 Existi, cvident, Si exccplii, de tipul rom. mrl loudrlb0 L. Bloomfield, A sel of posiulates' for the science of language, ,,l,anguage" II' 1926' p'
153; 13. Bloch, G.L. Trager, Ouiline of linguislic analysis, Baltimore, 1942',p' 54'
6? Tesniire, Sgntaxe,'p. 48. Entitaiea sintactictr clementari, ,,celula constitutivtr" a
trazci rru c cuvintul, ci nucliul, termen sub care se asctlnde binomul traditional subiect-pre-

(,rrtrt'r.1rlrrl rlrr parlc de ltropozilie 1r clisit, illlcr'plcl:i,tt r:ttt:tlt" t':t'ttt

irt rl(}rtit, lrrtttlipl<l principaler tlttp:r, r'ttttt ltl trl(':rzit'
'i'r,r'rrrprrii lryep11zi{,it:i sint suu (u,) cuvirrltr, slt,tt (lr) gtttlrtttitltr t'ttt'trtlt',
ilr slrrrgl ,,r.l,,,,:r,t,,rir, ili,r'ii rrncori qi prOpozi{,ii sttlrottlott:t,l't'- () lrlolrozr{,it'
Ir1i1il, rl1 lttltg'i Sg r'odllcc lLStfol lA un tipttl Oar'o (lOl)1,ill(r tlottii', I'lrri, lrlll't'tl,

)r{f gr'rtl)(':tz:1,
'

.gl rrrrrlt lirrgi pli,r'1,i elc propozifie, fiecarc fiind rclrlizati.ltlitt ttttttl s:t'tt tttrt,t
rrnril,L| cuvirrtc.^I)e exedpli, plrfile propozitiei Ir.le mal,tre pu.nil k:s lLi:ut:s
qui
qli rl)oltt ?&:i traaai,Il, siint'numai irei: le rna'i't're) pu'tt'it qi lcs t\Liaes rrotr,,ont ptts irauai,lli,83. Se poate face o apropiele intre ace.st'e tipar-e 9i
tiuned cle invarianti, sinticticS,, clar tetmenul nu e menlionat in lucrririie
care recurg la acest mod d.e analizd,.
Enunlul se imparte mai furtii in propozif,ii, in.a$3 fel incit fiecare. verb
la mocl personal Si, formeze cent uL unei plopo_ztfu. In rntelrolul unel plopozigii,'pn"1,ite ei se suprapun peste. pd,itile d"e vorbire ,'cg sgns lexical
iteptin;'^qi peste grupuiiie prepozilie { nume, . verb copulativ * nume
preOicatii. De aceEa num5,rul pi,rfilor dc- propozifie dintr-un text nu e cu
inuit inlerior numi,rului pSrfilor'de volbire. Predicatul e unic' subiectul
e fie unic, fie multiplu (format prin coordona,re),-da1' pSrf,iie secund.ale pot
ap[rea fur nlmir n6limitat. Aceasti pr^ocecluril, de ana]izi e cea a(toptatd,
;i iie traditia gramaticalS, romi,neasci,6a.
Nurneroqi structuraliqti renun{i la terminologia tratlifional5, a pi,rconlinutului lor
lilor t1e ptopulitri" (subiect, complel!ent etc.),-ctin.cauza
de definit in termeni pur lindacd, nu imposibil
vag, foaitc'grn,,
gvisticios.

Gramat,ica tr:idif,ionnli, ryi unele stutlii structuraliste incearc'i sd irllbinc o analizl formalL a propoziliei, care f,ine seama de caiiti,file morfoIogice ale cuvintclol gi de^malcar'ea prin flexiune a reiafiilor slntagmatice
ttintre ele, cu o arraiizi semanticd (cf. conc,ep_te..c.a,_,,auto: al acfiunii",
,.rezultat al actiunii" etc.). Acestor doud, modaliti,ti de anaLizd $coalapra-:
funclionai6"
fihezd, le-a add,ugat o a treia, numiti ,,perspectiva sintacticd,
enunlul se desc-ompune in doi constituenti ; tema (ceea ce este cunoscut'
sau evialent ln situatria dati qi de la care pleaci vorbitorul cin<l iqi formuleaz5, mesajul) qi rema (partea care fufnizeazi informalia noud, ceea co
nu este cunoscut sau evident intr-o situalie dati)68. Lingviqtii cehi obiqnuiesc
s5, distingd, |n propozilie trei nivele de anaUzd: al structulii gramaticale
a proporitriei, al slructurii semantice a propoziliei gi perspectiva sintacticd, funclionald,. ln studii mai vechi aceastd tripartilie eru anticipatd, prin

(licat (p.4ir-.1ti).

58 \'ezi Stlti, Sittlatd, p.58;i tIrm., pentru propunerea de a nuni fitnclor cuvlntul
t l)rrrto tlc t'ttutt(.
5o \r'zi, Itrlli stts, ttotl i)7rio Iu lt(.c(,t)tiil il(),,inrl)itrllrr tle cuVinte". PentIU nntnero;i StrrrctrrrrliSti sitlaqmd ln'
'.r.:unrir littll),li rl(,rlii ttt,rtItltlr' 5:lll ttlotlenlc.
0r .1. l\. tiirl lr. .1 sf/n(,1)srs o/- linrTuislic theor!1, 1930 - 79;ii, ,,sttrrlics in Linguistic /\nn'
lvstr", ()rfrrrrl, l1)112, l)- 18.
ttt l)tr tIruli(lt(.!prrrrltftttr. (r(1. lI, floscova-Lcningrad, 11)tiii' 1t' 21'l'

63 G. Galichet, Phtlsiologie rle la langue frangaise, Paris. 1964, p. 109. A. llartintt

limiteazi la cinci numirul-plrli1or <le propozilie numite de e I ,,funcfiuni primarc". Toate f igtrrcnzd ln rrrmitorul text: hier/le directeur dela banquc/adict6/ unelettrc tlc quatrc Pagcs/ rill
secrctflire particulierqu il avait fait vcnir (lilirncnls. p. 118).
64 (lea rnai cornpletir ilustrarc ln (il,I1.
65 L- Iljelnrslcv. lrrirrcipe.s rle qntntnaire ginirale, (jopcnhrga, l1)l|5, I. ili| il5r.
i6 .\rrtorrrl lroriei (192,i) cstc Vil{nl llathcsius. O espuncrc strct:ittti Irt .1. \'rrelrr'li.
'I
lrc lintluistir: s(lnot ol 1)r04ur, l1)(i0. p. 88-94.

ll. Lingvistica sincrontcir

C. Compartimentelc lirnbii

nlr.,r'rr/nr,r'ollrr,fl,cinstr,numaiincazurilcinclt,ttrrlo(x)rll,tlll)olltcavefl doutL
1nu nrrr rrrrrllrr lrlil,ir,J,i molodice, diferenf:l rlitrtrtl rrocst,cll, lrvin(l funotiuno
rlrr;lrrr,lrvri. Acrr;r,rit,:r, csLo situafia, de pildL, irr sucdozd,r undo cuvintul
Itrt,ttntrt lrr l,on nirrtltltt (,rrt,ccentul 1tt) inseantni,,rvirgultr,tt, iar cu t;on corrrplr.r (,,:rr'r'r'rrl,rrl !") ittsellrnn[,,a venitt.
llc vollrr:ryl,rr io tonuri atunci cincl lnS,lfimea sau conturul intona{,ional
r,ir,r':rr:lr.r'izlrr,zii rnr nuntai silabele accentuater ci fiecare silabd (situafie
(,rr,r'c H{r irrl,ilrrcryto in mulbe limbfdin Asia-9i Africa).
Irr slirryit, ln limbile cu accent obignuit, diferenlele melodico caractrizatt,ir, Irazele (enunfurile) ; frazele se mai pot caracteriza in plus prin accnt
logit: (sau accent a,l" Jrazei,), care reprezinti reliefarea prin accentuarea urai
puteluictr a uneia dintre unitd,file accentualo.

f. Fonologla (fonetica funcaionaltr)

Dupd, cum s-a ar5,tat tn prilrul paragraf al acestui capitol, principalul
aspect al cercetd,rii fonetice ll reprezintd, studiul laturii materiale a vorbirii
din punctul de vedere alJunctiei. pe caro elementele acesteia o lndoplinesc
ir sistemul limbii. Punctul de vedere funcfional a fost prezent de la tncoput
i.u analiza foneticd,, insd, folosirea consecventd, gi - mai alen -conqtiontd,

a lui este mult mai noud,.

ln perioadele mai vechi problema relafiei lntre aspectele acustic
Bi fiziologic Ai cel funcfional nu Bo ridicar d.eoarece singurele deosebiri acustice qi fiziologice diatre sunete prezente ln congtiinf a celor caro bltreprind.eau
anahza erau, de regul[, cele care jucau un rol sau aitu] in sistemul
limbii. Clnd, ca urmare a obserySrii mai atente a sunetelor qi a pronunftrrii
lor, cercetd,torii au lnceput sd ia cunorytinfd, de numeroasele Yariante pe care
le irrezintd, ,runul qi acelagi Bullet", ei au inceirut str, se preocupe gi de rapoiturile care exist5, intre aceste yariante qi ceea ce se inlelegea pini, atunci
prin
aparte" al vorbirii.
- ,,sunet
O serie d,e foneticieni oxplicau unitatea dintre variantele amintite
prin asemdnarea foneticl: am avea d.eci a face cu familii sau tipuri d.o sunete hrud.ite din punct d.e ved.ere acustic Ai fiziologic.
Primul pas Bpro crearea fonologiei il reprezinti concepfia lui
J, Baudouin de Courtonay 4?. El a explicat intr-o primd, etapd, unitato& Y&riantelor prin originea comun[: tlatorit5, ,,coerenfei" (adic[ coarticulErii
ln cadrul silabei sau al cuylrrtului) unul qi acelaryi sunet ge scindeaz[ in Enneto
,rclivergente", ca,lo rdmln totuqi ,,omogeno" (itlontice din punct de vod.ere
genetic). Ceva mai tlrziu Baudouin foloreqte tormenul Jonem{E pentru
'7 Vezi linguislica ln secolul aI XIX-Iea (I B 1 b).
r8
Baudouin de Courtcnay a loloslt acest termen (lmprumutat de la elevul slu, mort
de timpurlu, N. Krugevskl) pentru prima datd tn 1881, Tot atunci el a introdus gl termcnul
nrcrfcnt, cu accrplln l)c core ucesta o rrc In prczent In lingvistlcn rusd $l In cea americanl
(-, lr. nonanrcr. I)rccizlrcr o loce Baudouin lnsugi tn introduccrcl la varionta gcrnrenil n lucriril srlc rltslrrc ultcrnrntelc lonetice (Yersuc/r einer Theorie der phonplischcr Allerrtolioncn.
Iiln Kapilcl <tus der I'sychophonclik, Strassburg - Cracovle, 1895).

)t,l

tlcsemnarcll itcrlstei unitd,fi etimologice a srrlel,clrr llilir,l,c ilr

:lll,6rrr:lrr(,i[
(i[tr-rrtta qi a'ceea,qi lirnbr), sau chiar iitr-un grrrp <kl lirnbi
irrnrrlil,rr). lllt,rrrirr]
cl rest,ringe il{.t'lorrrl I,r'rnrenului/onenr,, c ra gr\j<lrrlrl,if ilii, irr crr
1y1.iy1.r,1.rr n[r,r.il
rlo aplitrtrrc crt accerrtia octualtr,
,,,H',,lliil1 ii rli.t,rtr
inoua'exprical,i r 1ii,
fonom gi variantelc sare este ins; psihoiSgiutd,, ionomur
".nttl csto'c,,t,iuatcr,r,r,t
psihic al sunetului, reprezentarea foneticiunici rezultatr
prin contopirc:r,
in conqtiin!tr, a impresiilor procluso de sunet {e.
Teoria fonemului a fost preluatd, cle la J. Bauclonin de Courtenay
de adepfii sdi. Dintre acegtia rr. v. gcerba cel dintfi a prrd,sit
concepfia
psihologisti, lnlocuind.-o gu
funciionar[: variantere^fonemului
-lna
zint6.una-gi aceeaqi unitate ringvistici,
""i""pentru cd, stuxt itlentice sub raport
funcfional' tr'onemele ar avea funcfia d6 a diferenlia tnfelesJ
cu-rrintelor
(de
expresia rug. cMbrcrropaoJruqu rerbsafl
60. Ulterior
-uncle
Qynrqlrn)
gcerba revine a'upra,.chestiunii, a;dtind cd,
fonemele^iir"il"1i*rn nu sensu'l-.er
gi formele acestora, legdtura cu rnfelesul fiincl deci
-ci-cuvintele

mediat5,6r.

lingvistica europea:rd, ideile privitoare ra fonem gi studiul

funcfional- al-In
elementelor fonetice fur generaf au fost introd.use pe ta sfirqitur
cetui
de aJ rrr-lea deceniu aJ secotului nogtru de N. s. {rrubeff,oi,
n.Tatonson qi
p..
iingviqri d.e origine rusd,, adepfi ai tui B;;d;;; gi ai teoriei
lui {ar9ev1ki,
tr'. cle sau'sure, care au activat fur cadiul crr."r"i riog"oi'tic p"agner.
N. s. Trubefkoi, autoru-r u:rei rucrdri fund.amentali despre aceste
-52, a preconizat
probleme
intemeierea unei discipline
a*irebiti d.e
foneticS, fonologia, care_ sd, se ocupe d.e studiul
"p*rt",
funcfionar
al su:retelor (rn
sarcina foneticii ar rrmlne numai studiul proprietd,fiior
fiziologico gi acustice ale acestora). senararea fonologiei aet-onelica1tnsensul,cestarentrins;,
f6cuti, evident sub iifluentra teoriei *uorr*i"o"
care recomandb separarea
studiului limbii (,,rangue") de studiut vorbirii (,,p*oi.ii
* ie justificl
din punct de vedere teoretic este ae nucon""put
i:r practicd,.
ryi

I]:jl]!^l lT: ln

mod..seriog f-o_nologie dectt

trinrna Beama d.e proprie_
,r_,,^ ilzrorogrce gr acustico
L.lrue
ale sunetelor, printre care trebuie rd descoperim
pe acelea care sint nertincnte, sa.o retio;nt,
aaice i"aisp"nsaiit.
identif i carea d eo sebirea ou"ititeior
si

r;; ;;;.il-"#,

p.ot*

ffi:it#l ;i a rintag-

'0 Foarte elar este expusd. aceasti conceplie tn articolul despre fonem redactat de Bauwictka Encsctopedia powszcclna-iiiiirii"no,t.22, valsovi4
180e,

?;r":;Xr:"t*
50

r.v.

Fonem(r,

L'V'
Pqccxue t^acr..e e ,aarccmee,Ho.x u ,colturecmoc^rto.t
-po6omu
ontraolrtcrrtr tr ,
J' Petersburg' $cerba,
1912' cr' L'v'. $-cerba' n"dp*"r""
----r"'-'"
no o**o,inorri,'J u ,poru,^,,n",
r"
rom. I-,_Leningrad, 1958, p. 12'g,
13{.
'. I..V. Scerba. tDornmuxa tfpan4yocxoeo tuwxc
Mosc.v', rr4n, p. ro.
', N.i. +;;"i;{olii'L,unoroo, phonorosie
dcr

,rl#;."r11i.".

ll.

Lingvistica srro.onr(t,r

C. Comparlimt:nlr:lc lrurl,l
lrrr'lr rr' ,\..r;r' lrrcIrr r,sr,o azirecunoscut
dc t,or, rrrrr,i lnull,i lirrgvilrr,i. s,u,r.
l)li,l{)a .iL,
rlrrrrlr{'lttv:t', lort()l,i0ainse4.sstrictsolloat,ohce

:r lrr,l,rrr.rr trrrrc(,iorraLr. Jl. insd, o iluzier

giill,iiri".Loiri

cotrsiderlro

cici riol;iunca d;;;;; rp;;,te, prozcula

I r (,r't{rr,.r rr'(r(rl,:u.. frrrotici,,
esto in escn15 d.. oiain fd;ti;;;i
, 6il"r ;ir ri;"g;
,r' r){'r'('rl:r'rri rtiscret sub raa_ort, siirtagrnatic
realitatea
l'rrrr.l'r.rr,. rrr,rrrijkr.it,ii aontinuidecit pe iffe,sura si d;-di;;;;
ce igi insuqegie lirnba res_
pr.cl,ivrir,:r. J,) irrtulcsaut de relnarcai cd,
J. Raud.orfi;;i;;;ienay insuryi,
(':l,r',1
l)r.ol)uur:a, siL dcriseb\!(tlopo.pniq (studiul"";Utt"];;il"
nemijio.il,rr) rlrr psilt'o.fortetic{ (stucliul ton"meior),
concepea, acdste doui discipline
c:r nrrrruri ale aceleiagi
.gtiinter Ionetica'.' Itegdffi;,t"frriiii"i"e foneticd,
(irt scrts.strict) 9i fonol6gie
u a'"t'eimind pe a. uartinet,
dintre creatorii
r,',,rgiei diacronice,
sE facd *.eio*"tuiit
'nul
,,trone_
ticft structu-rar-functionald,, numitd fonoiogie,
nu egte una d.intre secfiunile
foneticii, ci intreaEi, fo""t'ire, .o*;;;#il'pl""ri-;";;;;;irii"r
d.e azi
*l dezvoltdrii tinsyistice, apare ca c^er ma,
pentru
progresur
rapid.
.lnctrcat
al cunoagterii. Aceasta ie ieferd atif G-srncronie, cit qi
la d.iacrods,, 6r.

-ffi;ffrfiJ,tl;a:

Ii:*,

trfl1Hr"'fgffi'JiHfT;
lanfuJui voibiril a fiecdriri etemeni to"uii",-ia""tuicarea
acirtoi* ryr deosebirea lui de toat e celeralte care ar fipuiit
in acelagi loc, gi contrastiad,
(sau. conf

iguratiud,), in sensul ruiufe.ii "per"*

9i o""r, ita.il ti"J;;iJ;."b toneric
dinlan{'ulvorbirii rle cere furvecina;;: il*
urm-are, atit f*ncfiuuea opozibivd, cit gi oea contrastivd, so retern ta uniiatea,liaeniiii"-;;"dm;renfierea)
unitd't'ilor fonetice, una tur pl*"F pu."aig-rt'i;
*rJ;IH;J pii,,ur sintagmatic. Distincfia ittre opqaf1,1,e g
care rezulbd rtin lindurils
d.e mai ius a fost intrdOusa A'" "iiiriit'il'sepsuf
a.'Uiiffiet qt p_rglqald de B. lta,lnrtos1g
acesta d'in lumd, o iustiricd, prin aceei,tl', ptr-nr
I
Iiagvistica euroneade, care s-a ocupat in special termen a fost forosit tn
de anariza parad-igmaticd,,
ia origine ,t,"*:rrpt*iijrlor americaui, ale cdror
:T.3.1",1::aparpine
inrerese
8-au
rnd-reptat cu precddere sp"e aiaJizi rirt"g-ri*'t?#-ii
Beraliile
dintre unitd,lil,e ttm'bii, ff C Zr.
ioilq elementele de expresie au fost clasi-ficate in d.iferito
,.----.opo?itiil"
trp u rr : p r iu at t u e, d i s i u n ct i u e, c hi o
p en t-r u" L;il;"*^;;
Tt r en ti et c.
;",'c f iondr ii
gi evolufiei Iimhii o ma,:e. i-po.i""gi"aiu"ieosenirea
opozifiilo r izorate de
opozifiile coreratire- Asrfel, ofozitria lntr;;
drul lichideior aparo ca o'op-ozitrie izorate"ino;;.;;ufti; ("iil;;td,) in ca,
sistemur, fonetic alrimbii romdne 66, ln timi ce opozigii.p-a uutulJr.rr;1"ii
rr_g,
t:r, !-4 i-d.. Aruiili cind in caaruimat ;rlt#;;;L"ht
"g "f*iifr.{'t:_a,
I:::
d.e foo"mu
avem aceea$i opozi{,ie, vorbim d,e o corelati
nostru, corelafia
d.e sonoritai" ,r'"oo'so*oelor in limba
rom6,;Ji: "*"-nluJ

.llrrrrcl,ittucir,

{i;linct,ivri (,,opozilili")

:t,r't' tltttt:t,

:trlrlt'lc

ril,t ttrrr lr'1i:t,l,r'

lqlr,tlt'rlifr'r'r'lt(.ict'r:ll urrui el:tnt'rtl. rlr'lo:tl. r't'lt'l:t1k', pl rlr';.lll;i1

i'-fffrt;;ilLiti,',iii,;r, v:i.i:irLti;i,ir: rr,r'r'li'iaqi lniti(i. A1r'lrr;i Irr,'r'rr iii j,,',:''1,' r,;,rrn,' st
rlispr:rr frrrrr'(iir cotrIigtrr':r,tivi (conlra$livh,) : pc rlt'o 1r:t,tlt irltrrl'ilir'irrr sr'11
firc.rrtul (vorlrirn l.r,lunci de rspe0tul cultnin,ul'ia lt,l Itr.rrc{ ici cottl,lrHl,ivc), ;ro
rlc i.r,lfil, 1xr,rl,o iI dclirnitil,rn rle cele inveci:ratc (aspccLtrl dt:rtturuilirt).
In legiturii cu cele doui, funclii fonologice, unii lingviryli tlcosolrtrut;
Jotr,cmati,ca salu.fonemica, infeleasd, ca studiul fonemelor, care au in princip.tl
funclie opozitivd,, de studiul elementelor fonetice cu caracter prozodic,
care au in special funclie contrastivd (culmi-uativd, qi demarcativd), ca dou5,
discipline care se completeazi reciproc l-n cadrul fonologiei. Its5,, dupd, cum
s-a ardtat fur paragraful anterior, elementele prozodice (de ex. accentul) put
avea gi-funcfig diqlinctivd, pe lingd, c'ea, contrastivS. Pe de alt[ parte, unelo
elemente in general distinctive pot avea qi ele, concomitent, funcfie contr6$ffe. .Dd pildd,, 'Vocala,' avfurd o funcfle'distinctivd, (in raport cu alto
voilJii-cb,re piot afa,rea tur acelaqi plnc["al lanfului), aie infotd.eauna qi
funclie contristivf,(culminativd,) I $gclrunea silabica.' ln limba englezi, conT6'tf,?tT*i-ridic5*indeputul cuvintului I consoanele palatalizate - respectiv
prezenla lui ,,pseudo i final"
in limba romALnd inaintea unei consoane
indici sflrqitul unui cuvint sau,- irr orice caz, al unui element semnificativ
minimal : azi, e6!,'ioa, ptomi, oricum etc.; datoritd acestei imprejurS,ri separarea fonematicii de studiul funclional al elementelor prozod-icc (sau suprasegmentale, cum mai sint numite) nu poate fi realizatS, in practic5.
lq e-qSClUaie, se poate admite cd, f onologia este o d-isciplini gtiinliticd

pr,rlt'o

autonomi,, insd, nu separatd, cle fonetici,, ci in cadrul acesteia. Ceea ce nu

trebuie niciodatS, scdpat tlin vedere este faptul cd, funcliunea elementelor
fonetice qi natura lor fiziologic-acusticd, sint strins legate, lntrucit pentru a
se opune funcfional dou5, sau mai multe elemente .frebuie sd se aleosebeascd,
qi material in contextul respectiv, iar pentru a fi identificate ca reprezentind" aceeaqi unitate funcfionaiS, trebuie ca brsuqirile lor fiziologic-acustice
care nu depind d.e contextul respectiv

si fie id.entice 58.

63 Vczi L.R.
Zintler-.O6uqaa 6o^xemuna, Leningrad,
1960, p. 11 9i urm.
6{ M:rrl int:t, I;conomie,
i, g ZO.
"op. lisainctive,
l)otrivit teorici trrtsrltuiilor
care a fost vorba lrrai Iuirintc, opozllia
Itrtcrtl
vibrallt se illcadrcrzil.l' opozilia ri"iori de
inr.r.rp I
corrrirlult yi,
urrr'rcr:,
,lul
trcbuic- consitloratrl ca fiintl izoluii66

'ri.

'.

g.

Fonetica gi scrierea. Ortografia

Degi se vorbeqte adesea de limba scrisd,, de aarianta suisd, a limfii,

pnnindu-se oarecum aceastd yariantS, pe acelagi plan cu cea orald,, existS,
motive de ord.in principia,l care se opun introducerii stud.iu-lui scrierii printre
disciplinelc lingvistiee propriu-zise.
Scrierea reprezinti de fapt un sistem de semne aparte, diferit rlo sis-

temul limbii, aplrut qi dezvoJtat in strinsi leg5,turi cu acestlr,. S<;rir:rcu,

nu stabilc$te o lcgd,turd <lircct5 intre unitd,file sale qi mesajul c.ilnl rrrrrtcit,zil

ui fic trlrrtsnris, r'i nurrrrr,i o krg:ilurui inilirectd, prin intcrmc<titrl rrnil;il,(,ikrr rlo
r0 Vtzi, prirrtrr: altrlc, Vasilirr, ftrcr. cil., p.35
$i urm.

ll.

C. Compartimentele Iimbii

Lingvistic.r r;irr, r lnir.1

r'ilr'f lf f : rtt rrlit pr'(':t,l'o :[(to$toa le reprcziltl,r"r,. liclirrrcu, et]to o semic slthstitutiaii.
('rrr(,rrrrrt,ul rrrril:r,(ilrrr' $cricrii il loprcz.inl;:i {)xJ}rcsia unittrlilor vorbi-rii. u;1
f

rrtrtlrtrr rlr, irrrrrutrr rlc I'olrrl codului M<lrsu rol)r'oziutil o sernie substitutivd

ll

d.e

rnl,r'uoitconl,iuutulunitiifil,rraoesteiailreprezintd, literele,
r':rlrr l;r lrrrrlrrl Iol srrlrsl,iLrric sunebole. Limbajut gesturilor fotosit de trapiqtij
irrl,r'rr.rl, crr rjrrt,olrrl lui se inleleg membrii acestui ord.in din cliferite f6rij
rr$l,rr o sorrrio rlircc(;d,. Tot cara*ter dg semii directe a,u limfzjsle speciale
lolosil,o rlu :lnurnite qtiinle (formurele matematice, formuJ.ele chimice etc.)
:r cliror lranspunere ln limbaj obiqnuit este uneori tot atit de dificild, ca gi
l,rilrlucoreil dintr-o limbi intr-alta 67.
Solierea propriu-zisd (adicd, dac5, oxceptlm sistemele de comunicare
picturalr,68 directd', care nu se bazeazn pe substituirea elementelor vorbirii)
poato avea caracter ideografic sa,u caracter fonetic. Scrierea id.eograficfl
noteaz5, in general unitdfile din prima articulare qi de aceea aro -uneori
trdsdturi c&ro o apropio d.e sisternele d.o semne picturale cu caracter d.e
semio directd,. Astfel, vorbitorii unor dialecte foarte deosebite alo limbii
chineze pot comrrnica ln scris datorittr, faptuiui c6 semnele corespund. ln
goneral conlinutului mor.temelor, acelaqi sau similar in diferite dialecte.
Tot din aceastd, cauzilrln special ln trecut, chineza tn forma ei scrisI a servit
ca limbd do infelegere supranafionalb in Extremul Orient.
Scrierea foneticS, la rindu-L ei, poate nnta silabele sau fonemele.
Trebuie monfionat cd, cele trei principii pe care se bazetuza sistemele
de scriero menlionate (ideografic, sau hieroglific, silabic qi alfabetic sau
fonematic) se intrepitrund, in sensul c[ fiecare sistem, avintl la baza sa
un anumit principiu, poate folosi uneori tri,sd,turi care Be bazeazd, po celel"rrlte priacipii. Xste cuaoscut faptul cd, scrierii ideografice chineie sau
sistemului de hioroglife vechi egiptean nu le sint str6,ine gi unele elemente
fonetice. Pe de alti, parte, sistemele bazate pe principiul fonematic se ind.epl,rteazd, uneori de la acesta in direclia celui silabic sau a celur ideografic,
Astfel, in scrierea obiqnuiti, a limbii rom6,ne nu existi Bemne specialo
pentru red-area africatei surde C ryi a sonorei corespunzd,toare, ci numai
procodee de redare a silabelor tlin care acestea fac parte. La fel, in limba
rusd,, caracterul palataliztt al consoanelor se indic5,, de regul6, in funcfie
de pozilia in care se afl5, acestea fafd, de centrul silabei.
alte cazur! scrierea noastr6, ca gi alte sisteme de sol!,-ele, ginila.r._e-,
- lndeoscbrri
redau
loiicale 9i gramaTicale
c-afe n-au c6.esp"oririent fonetic i
'sau,
ea
ia;
aceea
aceia,
s-ai
s-au
|au
eiA:;$.
ni'ffe'
Combarriif':*cie,il,paiaii,-ni'ffe
Comparriif":*cio,riipaiaii,
- : maire,- ce t :'sans -: senf^etc;'Tot--ssraet6T.-ia166gi6liC-ei6"3i'
rler
-lnccperomu riaj uscul6'-a niiriielor iroprii in interiorul enunp"ului.
Prin ortografio se infelege, d.in punct de ved"ere practic, scrierea corocttr. Ortogra,fia estc deci, din acest punct de vedere, un ideal spre caro
trolrrrio sil l;in<lr gcriorea, curentd, a limbii. ortografia are la bazi anumite
rrrit,r'rii (rirr'(', s[)r'('rlrrosr^lriro rle principiile sistemuhri insrrqi fle sr:1ierc, nu
1ir':r,rlrrl rr'l

lr,rr,,

r7 (ll. Ilrrrssrrrs, lrter. cil., p. 4i-r s;i urm.

0N I'r'irr s.lrrrrr'pi.rrrrrrlr se
ru!elcg toate semnele care st'rdrcseazri vlzulrri.

l)n v('H(: r0rl:r,r'rr:r, 8rIre{,r']rlr qi

.a relafiilor tlintlr' clc fur gctrrrr.,:r,1, <ri rgrlilrr,:u
rrr;['r'rri.i l'orr.l,i<r<r :L rlrror. crrvinte,
forme r;i oxpr.r:sii .1,r1,,; A;,ii;;;1,:r,
.r'rL.r'ii, llr rn:i,srrr:l lrr clu'c mr urmd,regc ictlaicr ir,tiiiii,,,riJi,, l,r :r.rrx(,,r
f,,r,u,,,,,,i
:r,rrrrrrril,rr ro:r,lit,ii,{ i foncilcc (cum este cazul cu orl;ognlfilr
slr59-1roir,t,rl s1,rr
(rrr (r(l:L:t Jirrrbii trl.inc), duce in mod necesar
la o amilriil ,iir"ii.,i,ur{,i[ t'l,r.rr
Ir'orrUlr(,rr,r'rr.1i ncricrc, rnai micd, dacd, este vorba de criterii ae naturrl, irtc,r_
gr':ulr(ril, (rrprrucipiu.l morfologi.c",
,,principiur lexicaltt), mai mare dacrl, accsto
cril,crii go intemeiazd, pe tradipie ijipe et-imologie.
_ sprr: deosebiro de scrierea'cirrentd, (inirusiv ortograJicd), siatemele
de trantcri.ere (sau Lrans*iplie) urmd,resc sd, reproducr f:del ;;:fuhtea
fo_
notiod,,.fiziologlc-acusticd

(transcriere foneticd)^r";i"";ti""ji-1t arucriuro fonologicd). Prin transriterare se-trfetege rranspunerea

unui text irinfu-n1

sistem d.e scriere alfabetici, furtr-aJtui pu'bara unui sistem

strict d.e corespondenfd, lntre semnele ceror dou[ artabete. spre
A;;ili;;e transtiterare, l,r cazul crreia un arfabet e.!!." rn raport cu cerilalt o
semie substitutivd, ,.rtranscrierea interpretativd," egte 6
t,,t"-oo
utt eistem
,,traducer"r,
de scriere, ca,re se o"ea iaportat direct r"
f"*ti;;
care il reproduce scrierea clin care Be
"'6"iil;;or
'tranBcrierr6e.

4. Lexicul.

(,

Semantica

U-l

a. Lexicologia este discip-ti1a ringvisticd, care se ocupd de stutliur

,
vocabularului.
cercetarea vocib-trarulu"i cunoagte
_o lungd, tradifie, ilus_
tratd, de o mare varietate de metocle, de procedee au
aour'ira, cit gi de dif er it e
n c ep ! i i aa u pra narurii cuvi ni eror'
B-i ; ;;;*;"J;";ff '# ansamblu.
^co
spre deosebire de arte nivere are hmiii,
l";;r iiti-*i inrins;
astfel, sistemul fonologic ar oricd,rei umri duprind.e
"";;t
limits,6
la clteva zeci de fonede, el este, ."-1" rp""e, un u:r inlenta,yocabutnchis.
larul, ln schimb. .ootitidu".r"gl;-.ti";;ie de miisistem
au
teoretic,
numd,rul cuvinteior dst".;ot;nit,'d"p4;r;
"uoio-te; rea^iitdfii
udi
,sp""J;ie
care trebuie desemnate. practic, vod,?b'lamli'rioit"
o"
i"tioiti"d"ar"L imposinii
de stabilit cite cuvinte cuprind"e o n*ne to.on "riu
moment dat; de aceea se
spune cd, vocabularul este un sistem deschrs.
Degi au existat preocupSri teoretice privitoare
cercetd,ri anlicate la diferite rimbi, totugi qtiinfd, la cuvrnt, precum gi
6
,nu a
fost elaboritd, decit relativ t]rri". r-,a sfu{itut
"o"rt"ii"urui
secolului trecut
Be poate Bpune cd, a existat o lexieorogie tnchegatd
in Qorul cdreia ,-*" *i"dii,t aproapo
toate-as_peetele principale aJe vo6abularurui.
tit't cd,' desi tiniri,. Ieiicologia , ."n"ciaflur rmportanf ert" i"ra do arr*"-i-ri,,u t;ffi;ft" ringvis_
ticii tradit,iour,lc.
60

Un inrportatlt strrdiu cu,p-rivire la raporturile

puLlicai timiliu Ahrcos t.lorach, sub IiUul dintre difcrlte llprrrl rk: scrirrr.:,rl lirrrbrr
,a
Le
rn uoru"iJI-"-;";;;;;, ..;;
direc!i, rui Antr16 n,".r,.,i,f'o"i'J,".1'iiil;:J:'liiif'rr: 't.' tdn0u0t'
otalll

11.

l1(r

C. Ccmpartimcntele Iinrbii

Lingvistic.r sincr onrr,r

I'll:ulrttl'll,t'tlrt, Inetodelor strucburalc

ril,r(., rrt:r,i itll,ii irr dornenjul_fonoiogici,

irr sccolul

i-rost,r,lr

{,tt't rlr'. t'tlvtttltr ttoi, t'ttttt

s-ir fiicrrl;, (jlrrrr

lrr ttrt lrrl t'lttrtt'ttlt't'1,

ilr,r'uiterior iu:r,cclir, 1ll g.r.rlp1r,l;igii.

rIc trrrrIrtI lol rIo

'ltt.t't,

'll:ili;l'ilt;ll'li,il;,\.,*1';:.i".u"";f,;"'iisl;T:,,1i:1\:,ilfi: ,oi,ccf,i r. r,i

Ari* s. l'rr.c *,i, in prezent se dezvoltd in mod par.alel o lericologic
l,r':r,rlr(,iorrllri, Hi rrrro-lo incercdri de abordare structuliid, a vocilbrLlrruiui.
llrrit,:r,t,r:;r, t.le baZi, g, yqcq,pularuLu! esqg cuvinbul. In lingvisurcr L'a_
ilrIr()rriLl:u (:uvLuLul cra ruat.gq
?ta.re prilr intuifie, fd,r.i si, sc puui, clar, pro_
lrlcrnu, dotilirii qi delimitdrii lui.
In cercetd,rile sfructurale nipioneu de-cu_
vjrLb,a, Iost supusi, .lor c-ritici severe, ajungindu-se pind, la urmi la con,Irrzia, pcsimisbd, a inLdturd,rii ei din preolupXrile cercitd,tor.ilor,. In aceasti
privi,t]t;, este caracteristici pozi,iia lui A.-lIartinetl. Totuqi continui, sii,
apa-ni lucriri,_mai ales practice, in care nofiunea de cuvint este utilizatil,
cu bune rezultate. Intr-o accepfie pragrniticd, qi oareoum superfioiali,,
este cuvint tot ce e se.parat plintr o pauzri fonetici, iu yorbire. s'-au puuuu
in cele d-in urmd, stallili anurnite triJd,turi str.uctur,ale ale cuvintnLui (vezi
Unitd,lile li'mbii,II C 1).
In cursul, tle l,i,ngai,sticii,generald, al lui saussulc, cuviutlr c trefinib
in moil curent, ca un semo I eL are d.oud, laburi * o latirri de e-ipresr.:
nu_
mit5,. qi sem-niticant qi o latur'd, t1e-conlinut nurnitii, qi sern'itica'b
lpeuuru
analiza cuvirrrlu-iui ca.semn vezi conlinut;i erpresii, rr B 1a). rratura
d.e expresie a cuvintu-iui e corcetatd, in cach'ul i,neticii qi at ion;togiel ql,
mai_puliu fuecvent, chiar i'unere lucrd,ri rle lexicr-rlogicl ID scrrii,'ri ingLl
lesu-l curilLu]ui constituie obiectul de studiu al uriei .i'ir.lf,li". J. sile
st5td,toare
semantica.

tttlti. ttttrll,rr

"r,,,rr.1"

110

gi

urrrr.

lolrrrlr,r.c-

t'lr,l,r'got

cxpf ima{c. pliu acela,;i semnifiiarr-t se'numc$te polisemie. In cazul in caro

EeurnrIlcfl,Dlt dlterltl exprimA aproximativ aceJaqi sennifjcab avem a face cu
--dlqg+_lll:; de piidi, casd, Iocuinla, c[ailirt, itnobil sav a sp,uiLe, a zicc, a
aorbt, a^gryii, a se eaprinla au a,proximativ acelaqi inleles, dar complexe sonoro djfe|ite. clategorir invels.d,, a ornonimelor, cuprinde cuvinte cu sem-

rificant idernticr dilr cu scnsuii rliferite. Asa sint cuvinte ca cer ..firmaurcnb" qi cer ,,arbclle",
Nu totdeatr'1r c u'ior tlc slabiUt limita dintre poiisemie Ei omonimie,
urai aI-cS iii cnznl in crlrc ele sint lezultatul in<iepiit[rii u:ror'sensuri mai
mult sau rnai |uf i.n ILI)r{rl'itrt(, llr origirrc. Dc e-xem1riu, lntre rnnsd ,,mu}{,imert,
masd.,,corp_solid" $i rnasri,,mobild,'), dilercnfa e foartc ciard,'gi ele sint

I EItnrc4ls, p.

dezvolta,rca ryl,iirr{r'i ;ri lr,lrnicii, l)ur{,rr l)uno

sutelit orti.l:ir:irt[, at;rlt\ri:tt, llir.irrrl lr,lrslr,:rc{irr

lrlivcslc I:t,lrrl,ul tlitrtle cclc t.lorri, Jl,l,trli lr,lc crrr,irr{,rrlrri, cxisl,ii,

ii orrt o i-r,u fost cercetal;c litolct,icr iii t'lr,r'g sirrl, ilrrsl,r':11,6
lrr rrll.j,r'illr,l,r':r, rlic{iont,r'clor. Un anumit cornplcr s(ur{).l I}(rrLl,(. r'r I'r'irrr:r, rrrnrl
srr,rr rrrr,i rrrrrJl,t: il],clesLrli. De exemplu, un cuvinb ca sLraLIit i_r,ro url riurllrlr
irr{,.I.s, u,ccla do,,drurn (pavat) in interiorul unui orag, de-a lungul ciriria
sc in;irii,_ rlc o parte qi de alta, casele,' (DlIiII), ln timp ce cuvinte ca
Tticsd, a face etc. au foalte multe lnf,elesuri; piesri inseamni, ,,1. parte clenront,abili din mecanismul unei maEini, 2. parte a unui tot foinijnd, ea
lnsriEi o unitate, u:r intreg, 3. fiecare dintre actele, documentele, insemnd,rile cuprinse intr-un dosar sau intr-o colecfie, 4. obiect sau opeii de arti,
expus iatr-un muzeu sau fS,clnd parte dintr-o colec{ie I exemplar, 6. oper6
liLcruri l-u carc lrrcdominri diaiojuJ, desLinati rcpterentirii fe scena unui
teatru; operd dramatic5,,. [enomenul existenlei mai nu]tor inlelesuri

,',il;:;:i;'r

lexicologi ca studiu aI ansamblului vocabula'ului, a a,j*'s Ia sta,_

lexicologia,
bilirea unei problematici foarte variate.
6e, care
cl,re a
r, fost
tngl; cercetrr,tS,
nelnof,r.fi. q.rnrinrrnrii
arniinuntit
rradifionali,. itrxisti r_rei rnari ;;;;";ii d" ;;:
It^*:':#:^9."^^tl^"gIir!l.d,
gf
:,1, ab,:r ilsa
Pt"l:
4: l:Iilgltgl9i
-categoriilor de cu vinre ;i.r:;-;;.;;ri;;,
2.
prlncipx,lslor,schimbdli
cercetarea
fe care Ie sufcrl "o.uUuiu."i,--51
studierea diferitelor stere ale vocabu-laiu-lui_
vedere al alcd,tuirii lor, existl cuvinte simple,
, .. (.1).Din punctul d.emorfem
rexicat .(pat, casd,), qi cuvinrc eomprexej
3l:,*lf
zucaDulfe *Tt:lt
ctln mar iiiql.
mulbe morfeme lexicale.
Acestea sint .ie doud f-eluri i
d.erivate (l,u.crdtor, mullime, romd,ne;te) qi compuse (u,ntd,elemn, piirae-aara,
ttri;-grd,piq).
.stud.iul procecleelor de formare a cuvintelor prin imbiud,ri de morfeme
constibrrie un capitol aparte, aI cdrui loc in cer-ceti,rile de rimbi, a fost
do multe ori controversat-. Do fapt, anariza oremenbelor atcrtriitoare
irad5,cini, afixe) lilro de studiul moriemelor, adicd de mortotogiel'ir. ,"rr"tarea cuvintelor derivate qi comp,se, ca uirri;,gi aro vocaburar"urrii,"ap."lrpi.,"
normal, lexicologiei. Din punctu-I d.e vedere ai scnimire,tior^il-rlu"*t
otr.,
ele se impart, in mare, ca gi cuvintele simple. Cincl stlrlierr,
*T,or,-

I,r'fi

s1nLln,i,c,

nocoi,ite pe dlept cuvinte ornonime. Il scl-rimb, Ia ultimul (nz,asd

,,mobiti,")
e trecu_t i_n diclionar al doilea seirs, cel cle,,mincare',, deqi difijrenla
se-

rnanticr dintre ele e foarte mare, dat fiind dd, fiecare face parte clin serii
de intelesuri destul de deosebite
In unele limbi fenomenul omonimiei este destul de frecvent. ca in francezd,. De exemplu, existd serii omonimice bogate: sain
,,sdnlluos,,, saimt
,,siirt"r,seiz.,,sin)), sc-lzr,g,,semniLutd, cinq,cii.cit,, (iI) rciitt,,el se incinge
1cu curcaua)", sq,u (Je-) tcr ,,riermc,', (le) rerrc,,sticla, (le) tetie ,,paharuli,,
oe1l,,,verde)'r.aair ,,bland de veverifd, albd, Ei gri'', (Ie) r:ers,,veriul",
r:eri
,,cd,tre)). cuvintele care au complexe sonoro diieriie qi lnfeleduri opuse $e
numesc antonime : mare
rdu,, drept
- mic, bun -fost
- n,edrept,
vocabularului
a
amdnunlit
cercetatd in cadru-l
,.
.(2)..Dinamica
tugvisticii
tradifionale, deoarece, cum Be qtie, aceasta ava un caracter
ap-roape strict diacronic. ln acest d-omeniri siirt studiate d.oud, problcmo
prtncipale : aparilia cle cuv_int_o noi qi disparilia de cu'inte. yoiabu-larul
o8to sectorul cel rnai mobil al limbii; ln permanenfi, apar cuvinto noi,
ca urma e a modifici,rilor ap5,rut,c ln societate, in toate domcrriiio, tlo li
tehnica curenti pl'ri la domeniilc cele mai abstracte alc qtiinfci. Do obicoi,

lfrll

l.

Lingvistica sincronicii

C, Compartimentele limbii

.
()u\'rur,{rro
n()r ir,J)i'r c& urmare

a cred,rii unor
obicctc, proceclee, achizifii
rlrr crilr0;r'irr{,o. (.tllvinte ca' tra,ctor, aaion, cosrnono,ut,
'}oi
arnerizat a (Eereniza
rrr I'osr, r:r'rr:r,r/o [)o,'r;r'u a rd,sp_undo [oilor nevoi apd,rutoe in
domeniut tehnicii
11i :r,l;rr,iirr{,rri. Irrr,r.'ducclea^de
noi cuyinte se faie ti. p.L t"i"srrea mijloa_
lirnbii (dorivarea, compunerea etc.1, fie prtn imp.,rmuiiir

'
,r

65i<uti 9lislii tlo t:ttvitrLo arri,njate in ordinea deltrrtlscintlitr ll fnr<lven{,ci.

Oercct,ilrilc ot[ro lt,ll clt, sool) sii irnpart?i vocabu,larul dttpll ittrltori;lr,tt{,il f rtltlvcrtt,ci crrvinlrrktr llu rlrrs lll rczultilto interesanto atit din prurct do vtltloro tcoroi,ir, t,it, rJi pllrcl,ir.. Nrrt.loul voca,bu-larului are trdsdturi proprii cilro il dtrogollcsc
rlt: trt:ri:l'vot':llrttlru'ttltri: r'l t'sle loarte importani lu anumitc :iplic:-r,tii rrtrlrl

liill,i,,i,ll,iliji;r.rio
I)isparifia cuviutelor so explicd, mai intii prin motive
obiective, so.iu,lo: ,di-r,tii cu clisparifia unui dbi6ct, tenom.nl-proil:a.o""'oormal
ca qi
d.numirea lui sd, se piardd, mai devreme sau mai-tirziu
I aqa au dispdrut
ciirr .oura,n[ cuvinte ca. sqtd,tar, aornic, ititii*i.-n;;;;;i";;-$i
morive de
ordin lingvisLic' Asbfel, una d-in cau2e este
_:rz"ura--toneiic' : cuvintul Iatrresc auris '"t" a'ub la un momerrt crat
dftp'fonetic prda redus ryi d.o
aceea et a fosr i'r.ocuir prin dimiuurivul'. *iitikiiixi.#i
p"i"e astizi in
dileritere sare forme din limbile
u;;i;";tffi#ti#*,
clin cauza
uzurii seqlautice": d.in pricina forosirii
"o'or"r*.
ror^curente, eie iqi
rnfelesul,
sint din-de'in ce
pulin sugestive .7i in rocur ror sint toJcsc
preterate altere
mai ptastice, mai 'i,li
'i"
exprisive : dE p'at,
l";;i;;;i"l;.,ioiJtiour" ,q.r,r,
,,cat", s-a folosib echivatentul luiiiopurur ,"0;t;,;;;i;;gdl,, pi,strat
iu
limbile romiuicc. Mai pulin t.ecuu'ur,l, aar interesantii
estd disparifia cuyintelor d.in cauza,cigg$"ii
omonimice.
Oace aoue'"""iltu ajung sd,
1ga
aibl acelagi r.pl{yit li aai,
qi parte din cir.,rnenii semantice
i;a};"o.m.a?d
apropiate, unul dig ele sau amind.oud
a fost d'o multo ori exageratd,-dr. *."prurint, d ;irp;d" ;"east6 cauzd,
un factor de care trebuis
sd, se
seama.

:lcest; Rrtop

ca

(3)' ouvintels 'rei limbi nu sint pe acelagi plan:

unele sint foarte
frecvent folosite, alt-ele
mai prc i" t;rcfie de'dp;;r;tr'semnificafiei
po care o au gi de rolrrl tor tn timbe. un
vbrbiio#;tiir;ate

teoretic un nrrmdr jo-arte mare de cuvinte,

cunoagte

dar nu ate ocaziasd, le foroseascd,

pe toate. Ansambrur cuvintelor
au
rnaioia ili altul poart'
numele de yocabutarJlr^,":
"ooo*oi" un;.ft,-i#l*"op.indo
cu1,"gu^"t?.,rl"i
vintele folosibe efectiv de vorbitori.
"p1i- se infelege.a qi..""'ii"arta
di,,
cade ta un oo"nlto, ra iufi, d-; i; ;;";;gorie
de vor-

ffffiit,*-#d,.sim!*or

In ultima \ryeme s-a derimitat ur grup de cuvinte funaamentaro

peutru limbd, cunoscute qi.rolosite frecvent
de tofi, care constituie tr acelagi timp baza fun-cfio"arii u-rrli
li"i'credrii d.s noi cuvinte : este ceea
ce se nume$re fondul.priScipar rexicar,
auii-it"i ;^;tji;;; Iingvistice
la noi de Al. Graur2.', o i[.-.ii.^l'importanpei
cuvintelor in limb'
in raporb cu frecvenla r". r ; p;;;t1t-ectua prin apricarea
metodei statistice' Astfel de certetiri r u"-ii"t"p.ntru
murte limbi, gi erc da' clo
2 Vezi

Al. Craur,

lncercar

,j

e dsupru fonrlului principal al llmbii

rorrrrJna, llrrt:rrrr,9ti, l9',1

tu invd{Lrii unei limbi strd,ine. So stilbileqto-.lu

un v.gcabuiar aqa-numit fundamental, care o Supus ulei analizo
metoda
Jrcda,gogico rninuf,ioase, unei programS,ri progresive, pentru ca
pcdagogicri, folositd, sd fie cit mai eticientS,
A,naliza calitativd, a vocabuLarului implicd, in primul rind cercetarea
sl,mcturalS, a semnilicafiei, care constituie obiectul capitolului urmd,tor.
b. Semantica, disciplina lingvisticd, care se ocupi, crr studirrl sensului
cuvintelor, cste o d.isciplind relativ nou6 I ea s-a constituit in a doua-jgT5,tato l, secoluLui al Xlk-lea, avinil ca reprezentanli principali pe Michel
Rr&il ryi A. Darmesteter. Chiar termenu] s-a general-izat. pri:r-rbspil4T-"."
ortrrf,ii lni llrCal, -Essai de sdmantique. Science dei signi,ficalions (Paris, 1897),
o sintezd, a felu,lui in care era conceputa semantica ln acea Yleme. La noi,

1r fi, tlo c.totnpltt,.\ccoa

D_ e exdmplu,'formere
!ind,
au i.p".i..t qio."iiitii ale verbu]ui
I
latinesc a.sle ,,? fr" (eram)^rroi
ti
o1 uns in limble romanice la
aspecte .i rrli',
aproape id.entico; aga se face'cd
". in fmncezd, A" pilA*,liTiL;d:;;
lor riind' p"'i""tu atte paradG*J,liJt."t" p\nd'
azi

ifirn?:i:':";;;.to't

169

a,

fost, cunosout5, prin lucrd,rile

lui L. $Iineanus.

Principala preocupare a semanticii a fost, lainceput, Stuclierea mo''

r-iiiir:irikrltle intreles. Observalii asupra schimbd,rilor do sens s-au fd'cut

lrisi'r, irrr:it .li,r ,r,,tli"ititatc. Stud-iul figurilor de stil a constituit o pleocupare
ilnyrorl,l,nt;li ltr rctorica antic6, inberesatd, in g5,sirea. celor ]nai. pot'rivite
rrrrirlrr,lit,,it i rlo oxprirnar,e, ln scopul impresionEiii auditoriului.. tr'igura cent,r':rlir, rr, r'tit,oricii rirtl,icc, riimasd, pind azi in atenfia cercetd,torilot, este mel,:rtor.rr,. I,t,rrl.r.rr pr.irrrii st,rrrlut icicui, tropii (in primul rild. metafora, sinecrloc:1, rnol,r)tlirnilr,) ggns1;iluie rnecanismul pril care Se.ajunge la cele rloud'
rrur,r.i r;r1krgorii tlo scirirrtblri tl<l sens: ldigirea qi strimtarea.SenSului (la
cr,ro fl.lnl u,tlii,ugab tl.cpl:lsarea, infelesu-lui, d.egradarea ryi innobilarea Sensulrri). lrLsir, simpia obs6rvare a ld,igirii sau strimtd,rii tllelesului e pulin inl,cr.cstnt,ii, do<iarece e conceputS, schematic, ca o simpld c-onstatare a unui
r.czrrlilrt; rla, se mi,rgineqteia o analizd, superficia,li_, neglijind. factorii care
oxplicl iichimbtrrile <ie iirtreles, precum gi relafiile qtt." sensuri.-De exem1rlrr, lathescul Ttasser ,,1'tabie"- a ajuns in romflld, la lnfelesul-de uptl.ug
iu gcneral", iniers, se,tarore avea in latin5, tnfelesu-l de ,,a despS'rlitt qi
t fost moqtilnit ln francezS, sub Lorma, searer ,,a inld,rcatt.
ln genera,l ins5,, semantica trad'ifionald, a continuat qi continui pinir, azi sd," d.u" rezultato pozitive prin analiza minufioasil, a faptelor qi a
tlinamismului schimbS,ril6r. Printre cercetd,torii mai noi, care fac o sintezd
a, achizifiilor semanticii conceputS, il acest fel, trebuie- citali H. Kronassera, K.'Bald.ingers gi mai alef S. Illlmanns. Lucrd,rile lor sint prezentate
3 L. $llincanu, Incercdre osupra semasiologiei limbii romdne, Bucuregti' 1887'
I Ilandbuch
tler Semasiologie, Fleidclbetg' 1951.
6 Die Smdslologie, Berlin, 1957.
. iie principlei i1 Semantics, Glasgow, 1951; Pricis de stmanlique frangoise, Berna'

C. Compartimcntclc lirrrl,rr

il. LingvlstrcJ slnLrorL{,1

rill(
r

l'lrl, ijr ( r'il,i{r irt crlrtea cunoscutd a lrri l'. (lriililrrrl, LrL sinttttt,litl?r,

rr,

(1.'i[-

llf li.l ).

l,) r olrr(i;r, irr{,t'lcsLrlui se expiici, pfjn tnai llllll{i {irolol,i : (a). $ensul
lnrrr r.rrvrrrl, sc 1ro:l{,o schimba dcoil,recc at'o lo(i o tl'ausforr}lale in iilsu$i
rrf ril.l ul rlr,nrrrrril, sl,rr ln cunoa$telca noastli asullra obiecl,uiui. Ituvila,

rc, rsl t: rur rlirninutiy de la

und, care inalica pan{} de giscii cu care so

ricli:r ' 'r,r l,'r,2 , pr rrr i (,t e$te metalioi,. dar semnificantul a r6mas acela$i. O unogLirr{,r,lc rrolr,st,r'r-r clcspre lu,nd,, cer s-au schimbtnt, ceea ce a dus la o nrodificarr:
l:r, olr; li

:1,

rirlnsiultli.

(b) tJntie modificdri de sens pot avca loc in cadrul uDor. condi{,ion?i,ri lingvistice. IJn cuvint care face parte dintr-o familie capi,tii un
tn{,cles ind.ependent detaryind.u-se de grupul ili{;irr,I. Astfel, netot, nebun anr
il rornd,ni inlelesuri foarte deosebite de sensurile lui loc Ai Dzrz. Uneori un
coutext mai mult sau mai pulin stabil poate influenla asupra unor cuvinte
folosite frecvent iu cadrul lui: rien,, pas, ltoint, personne elau lir, inceput
substilntive, in francezi,, qi au d.evenit aetd,zi instrumente d.e negalie.
Dc asemenea,, un cuvint simj,it de anumili yorbitori ca izolat poato fi
incadrat lntr-o familie prin procedeul a$a-numitei etimologii populare I
lemerar ,,infu'd,znef" e interpretat ca ,,tenrd,tor", fiind legal, de lamilia
cuvintului leamd,. Tot aici trebuie menlionat calcul semantic : a prelucra,
dupd modelu-l c,uvintului din limba ruld nepepaSlnlailLb a ci,pdtal, sensu-l de

,,a ldmuri pe ci-laeYa').

Printre mod.ificirile semantice mai imp,rr'tante trebuie pomenit
transferuL d.e sens; el se face ile cele mai multe orL prin nretafora. lnlntini,,
la gurd Be spunea, os, tlar in latina tirzie vorbiti, 1ic tcritoriul fii,rii noastre
s-a preforat gula ,rbot d.e animale)' ; moqterril, sub lorma gurii, eI a fost
folosit J,a hceput metaforic, dovenind. ulterior un terrnen neul,ru. Un alt
mecauisur prin care se explici schimbdrile de sens eBbe uetQniniii!, datorirtd,
apropierilor iu spaliu Bau in timp a doud, obiecte, fenomene etc. ; in enunlul
toala salu, a aplaudat, cuyintul ,,sala)' capdtd inl,elesul de ,,spectatori".
Pgn!ru q g.xplica schimbdrile de 6ens, srmanbic& trebuir sa lecrugri

la

elementi d.id realitatea ertralilervisticS,. si facd, aoel llr, rlale dc

ordiir piiihig.' Fen . logic. E semnificatif ln aceastd, direttrie articolul
foartc cunoscut al lui A. Meillet, Comment Les motrs.changent d,e sensl,
in care schimbdrile sensului sirrt clasificate in trei mari categorii, determina,te d.e cauze lingvistice, istorice gi sociale. Se inlelege cd,, la diferili autori,
prodominS, unul sau altu-l din punctele d-e ved.ere cle mai suB, alup5, cum la
atgii sc pot lntrepS,trund.e. In gineral insd,, cu anumite nuantre, ac6ste trdsdadcsea

turi sint proprii tntregii semantici istorice.

Irreocupafi mai ales do schimbdrile d.e lnfeles, semanticienii au incorcat sd, Id,rnureascd, natura insSsi a sensului. lntrucit linsvistica a fosb
tnultl vrr:mc subordonatd logicii gi psihologiei, a fost normil ca seDsul se,
fio confuntlat cu nof,iunoa. Iiacest d", s" s;nUiriazra cd in sensul cuvintelor
lint; rt'flrclu,1,c trlsiturile esenf,iale ale obiectelor qi fenomenolor. In sengul

ctrvilrt,rrlui ,rnasri sint cuprinso intr-adevd,r tri,si,{,Lrrile cscn(,ilJc alc irttregii

tn t.i,r,Jr,. tiirt., yt.2Jo.-271.

-;

tlt: olriccl,c rlcscttttLitl,o tlc acest cuvint. O rrr:rlc 1i:r,r'lr, l lrrvirl,r'lol rrrrlr
lirrtlri srr lnr,t,t:,r,y;t;rc rro[,irrni, avind. un con{,irLrrt, rlc lr,llr,rl:r,r'r,olrrr.r'l,rr,:r, tr,

trl:t,str

lrlr,lil:i,(,ii.'l'l'clrrrio lr,r'illlr,l, insii cir, de rnulte ori itr(r'lcsrr.i crrvilrlr:lol lul r'\ lrr.nr:r
ttol,itntr':r, r'lr,:rl,:tlr', r'lc stilrliriilr,zii auumitc lir,lrrli lrlrr rro{irrrrri, llr r,:rr,c:r{l:r,ull:r,
ttttrt,tr(,c lllccl,ivo t'tt,t'c rlt,1iir,lt:sc cilfu'Ul
irropliu ziii. lllr crrr rrrl, t,u, lr'lilii
t'r1rt'itttit tto(,ittttcrt, rtc Iit,l,ii tnicii, lir, cal'e so lr,tl:irrgl'r, o vlrlol,fo iirrplirrrrrrl,:r,r.:r,

lrlic

rlc tllii,gir,lii;cuic. 1'e de altd, parte, cxisti, cuvinLc.uur,i gcrrt:r.lltr rlrrcil,

rro{,irrrrilc, ;ii li,uulrc cele care expr,irni, r'aportul diutre notiuni, cunr sirrl;
plclrozil,iilc ryi coujunc{,ii1e. Diferifi cerceti,tot,i lu definit scnsLrl in funo!,ig
rlc ruckrdl, de celcctare ad.optatd,, precum q;i de pozi{,ia lor filozofici, s.
LL genoluJ irisii, sc r.erle prcocuparea de a e\plica sensu.L'ca unitate lingvisticl, inzcsl,rltir cu un mod particula,r c1e organizarc. Sensurile unui cuvint
rr,lrrcl,ivri,

sirt pe acel:lqi plan. Unele sint mai irriportante decit altele, clar in
ansaml;lu elo sint strins legate inbre ele s. Toatc aceste ploble.rne capd,td, o
uou:i intelprctare irr catlrul semanticii structulale.
StructuraLisrnul clasic s-a ocupat mai mult de alaLiza expresiei in
cadlrrl lr,ruoiogiei. Diulle toute rycolile strucLu-ralc, nunai cea afl,nezi, a
ajuns 1:l uuele plincipii carc acoper,i cci pulin teoretic qi planul conlinutului.
Peutru structulaiigbi, aplicarea procecleelor fonologice ia aite compartinrenl,e ale limbii se baze^zL pe principiul izomorfisrnu-lui.
Dar, daci, in plannl expresiei unit5,!ile nu sint se$izate clar de
volbitor, in planul conl;ixubului, ele sint percepute ca ata,i'e foarte ugor.
Aceasta sc datoreqte faptului c5, fieclirei uniti,ti ii coresnrrucle un complex
sonor, uu cuvint. Or, cuvintul este realitatca imediati, a vorbirii.
ln male, cxistii, insi, rinele analogii int,re semantici, ',si fonologie ; ele
Du

au fost ulmirite atont dc

I!.

Coseriu 10, cale subiiniazi, esemiind,riJ.e qi

deosebilile dintrc colc cloui, cornpartimente.

Al;it, in fonologie, cit gi fur scnranticii, exist:i un anumrt r-rot1 de organiz re substanfei, i:r scopul alci,tuir.ii unil,5,f,ilor distinctive, pe ba,zr, cd,rora

^
se asigurL
iunc{ionarea

lirnbii : de r,rs11ip1o, in spanioli, existii un singrr ,

pe cind in francezd, existi e qi g ; la fel in semanticd,, celor trei cuvinte latilreqLi senefr, uetulrr,s, lretus Ie corespunde in spanioli aieho. ltt aceea$i oraline
cl.e idei, poate fi pomenit exemplul d"evenit clasic pr: care il d.d, Iljelmslev
cu organizarea diferiti, a uniti!ilor din francezi Dois ,,lemn", ,,piduro
plantatd,", .fordt ,,pddane') qi germanS, EoIz ,,lemn,,, Vald ,,pbdure".

La ambele nivele, unitdfile au tri,sdtriri comune si trisdturi deosebiloare; opozitriei p/b i-ar corespunde o opozi{ie detipul idtrinTvechi, care,
pe ling5, trd,sdturile identice se deosebesc, in m&re, gi prin diferenla animat/
ilranimat.

8 Vezi S. Stati, S. \larcus, Gh. Enescu, Al. Boboc, in LLIr, p. ?

rrrrl.
0 I. Cotcanu, Conlribulii {d o semasiologie sislemalicd, pLG I, p.12.-9i
10 Ascntitnlrilc sitlt (lisclltatc lrr
-{)orrr une simanlique diachroniquc struclurolc,'l'|.l,,

11)64, ilr dcosebirilc ltt,f,rs slrttcltrrcs lcltlrrraligues,,,Zeitschrift Iilr franziizisr:hc

f.itcratur" (ZFSL), IIeft 1, l9(i13,1r. lJ,,l0.

Spnrt:lrr: urrrl

li.
I tI

<,ir

tln,

C. Compartimentele linrbii

Lingvistica sincronic:'L

ttscmlnlrilor de organizare strlrot,u rali

a cclor dou li comllarl;i-

ttrt'ttlr', rrittt, ri rlttosclliri fundamentale, rczultate din insu,5i caracterul llcliig

:r,l rirl,r'lrrrrlrri forrologic gi caractcrul deschig a,l lcxjcului. Existd astfel deor;r'lrili 'ilr rl,rrcrrirrl 1'olosirii celor doud, substanfe, ce{r a expresiei gi ce:r, a
lorr[,irrrr(rrlrri, rlirr lrrrrrct de vcderc cantjtl,liv. Substan{,a fonetici, estc rcdlrri, l:r, rrrr tuunir,r'linrit,tl, dc foneme: nu exisl,d, rlecit citeva zeci de lonerne
Ei
:r,r'r'i;llrr, sirrl, iirrlicicnte pentru a alcdtui toate complexele sonore carc seafld,
irrl,r'o lirrrll'i,. lrr schimb, Bubstanta/aflat5, la bazi vocabularului este mult
rrrlr,i rrrull pusii, in valoare iu cadrul unitd,fiior. Cum s-a ard,tat mai sus,
p. 2(i5, lexicul unei limbi este teoretic jnfinit, iar ln nracticd netimitat.
.l ):lt chiar dacd uu aspect al realitdlii nu e consacrot- ca itare intr-o unitate
lcxicaltr, el.poate fi exprimat prin-tmbindri mult-ftiai pulin fixe : degi nu
existii, un singur cuvln-t, p_utem exprima prin perifrazd un conli:rut prccis,
ca, de exemplu, candid,at la concursul de admitere Ia nacultatea da-limba

;i

literatura rom6,nd, a aniaersitdlii d,in Bucur.egti.

O altb deosebire intre vocabular gi fonologie constd,

in

aceea cd, o

unitate lexicrJd, e susceptibild, de a func{iona simultan ln mai mu-lte ansambluri, pe clnd ln fonologie aceasta se lntlmpl5, mai rar. Astfel, francezul
Jra.is apare in gimpyl lexicil al adjectivelor de tipul neuJ, nouoeau, aieua
rsi in lceia_al ad.jectivelor care se referi la temperaturi, (Jioid,, chaud, etc.).
rntuitiv, qi ln semantica tradi{,ional6 au fost sesizaie astfel de particularitdfi. De asemenea, faptul cd, unitd,l,iio slnt alcd,tuite din trdeld,turi
distinctive este oarecum presupus de dicfionarele explicative corect ftrcute.
cu ajutorul nretodei structruule, acestea pot fi brsn dcfinite mai riguros,
pe.baza, opozifiilor luate l:r consid.erare. Majoritatea lingviqtilor semJnticieni 11 considerd sensul cuvintelor ca fiind. alcstuit din trisd,turi pertinente,
numite cel mai curent seme 1 rtnitatea constituitd, clintr-un aniambtu dri
seure formeazd, un sernantem (vezi Unitdlile limbii, II CI, planuri, niaele,
stratiJicare, II B 2).
. ?e lingb stabilirea inventarului d.e invariante in semanticd, este necesard, determinarea structurii paradigmatice qi a celei sintagmaiiice.
Pentru paradigmele Bemantice, teoria cea mai curentd, este eceea a
cimpurilor lexicale, organizate pe baza anumitor trd,sd,turi d.istinctive.
A.ceastd, p9r6pctivd, structurald are 7a bazl, nofiunea de
,,refea asociativl"
rfin cursul lui saussure (vezi sch'ema ia p. J-?b), pe care fursd autorul n-a
dezvoltat-o suficient. J. Trier e acela carl formureazi pentru prima datd,
o teorie.- inchegat_d, a ,,cimpurilor lingvistic",t tr, urmd,rind echimbdrile
11!31t9tgri1g lexicologice ale grupului cle. cuvinte ain Umna reche germanl,
Wishcit, Kuns\ !.!st 1n raport cu schimbd,rile vielii spirituale ryi-morale.
Ilai.recent-, M. Matord13, analizind" ,,clmpurile nofioinale'), tncearcl sii,
explir:c-realiti{,ilo soci?le prin prisma strueturii vocabu-larului, dar nu din
punct dc vedcrc filozofic, ca primul, ci in calitate de sociolog c&re se intererr Vczi nr:rl nlcs Clrcimas, SCmanlique, 1966.
t1 I)rr ltttlsche Worlschalz im SinnDezirlc des verslandes,
Ileirlclbcrg,
tt I.q nilllndt (n lexicologic- Domaine
frangais, paris, 1950.

scazii dc srrbst,r'a,1,rrl rnal;crial, economic, politic rtl voclt,lrrrlrt,r'rrlrri. lrr lr,('r(':url

orditto ric iilci, ltot Ii ltornenite preocupd,rile lui Olr. lt:r,ll.y r't, t'rt,l'tr vrtt lrtrriltt
ilo ,,cirttprrli a,socilt{,ivet', qi alo lui Pierre Gtlirritt<l lr;, tt:l'r{t lt: tttttttt'11tr

,,cirnprrli rrrorlosoltllltt,ictl)'1 aceqtia din ulntii sllrl, l)roo(tll1r:r,{,i rlrr itttlrlr

iia{,iilil g{;ilisl,ico u,lo rlitcriLckrr asocieri lntrc gcrtstrrilt ctrvirrt,t'lttr. ltt trllirtt:r
vrcllro Jl. (ioseriu r0, oorrpintlu-so de tipurile dc sl,r'rrr:t,ru'i ltlrllttligtttlr,l'itrc,
(lcfincrsto cJrlr nol,itrnca dc ,,cimp lcxicalt) : ,run citttp ltlxica,l tl$to o gt,r'tttrturii palatligmatici, folmatd, din unitd,fi lexicalc care lqi furrpart o ztttt'J.
ds semnilicafie comund, qi care se gdsesc tn opozifie imediati, unelo fa!,ll
c1e celelalte". De exemplu, in latind,, seria senec-uetulus-uelus este opttsl
seriei'iu,uen'is- ttouel,Ius-1'toutl,s.
Ira u:r nivel superior cimpului lexical, se vorbeqte de clas5, sau categorie lexicald,, caracterizati printr-o trd,sd,turd, mai generald', ca : obiect,
2nimi1f,, uman etc. Aceastd trd,s5,tur5 poate

clasem lalo categorem,.

fi citafi termeni ca: dobitoc, bestie, ci,ine, maimuld,, aulpe

etc., care la figurat capdtl trdsi,tura ,,umall" gi conotarea peiorativd,.
Tot din gruparea cuviatelor i,n serii se vede ci un fenomen ca derivarea
g11pnimic5,, mecanism d.e baz\" aJ d.ezvolttrrii sistemului de metafore,
este mult mai rd,spind"it decit s-ar crede la prima vedere. De asemenea,
anahza termenilor h cadrul ansamblu-lui d.in care fac parte arat'{, cd, transform5,rile sematrtice nu au caracter mecanic, ele sfurt lnsolite tn mare m5,suri d.e imprevizibiJ. Chiar in serii de tipul celor de mai sus putem htilni,
la unu-l qi acelagi termen, qi nuanfd, peiorativd, gi meliorativi, dupd, context :
pdptusd, poate desemna pe cineva, ln ambele acceplii.
tr'apte ca acestea arati, d.inamica structurii paradigmatice a nivelului
semantic ln ansamblu. Ele cer lns6 o aprofundare serioasd din partea
animaJelor pot

cercetS,torilor.

In nlanul sintaqmatic. htereseazd, relatiile d.e determinare dintre

unitd,fi. Plentru a precira acbste relafii, se poate porni d.e lateoriaglosse7r
16
16

1g31.

fi uumitd,

Dificultatea unor astfel de clasificdri nu este atit de naturd teoreticd,

cit practicd,. Or, in lucrSrile concrete, fiecare autor ofer5, o anumitd, grupare
dupd nevoile domeniului cercet:r,t. Slnt cunoscute dileritele ,rclmpuri semantice" de la care pornesc dialectologii, iniluenfafi mai ales de metoda
lT.
,,cuvinte ryi lucruri" gi, mai nou, <le onomagiologie
Ctmpurile semantice pot fi puse fur legituri cu problema expresivitS,fii.
In acest seDB slnt jnteresanto cimpuri ca : nume do animale, de pdslri,
denumiri legate de corpul uman, denumiri de acfiuni, atitudini ale omului,
nume legate de obiecte din cas6, din jurul casei, nume d.e meserii etc.
Astfel de cimpuri sernantice aratd, cum slnt tratafi termeni din aceeagi
sterd, atunci cind sint folosifi trtr-o acceplie speciald,. De exemplu, din sfera

1960,
18 o.

Le frangais moderne, VIII, 1940.

Vezi bibliogralia citat?i ln La sCmanlique, Paris, 1964, p. 89.

cil.. o. 8.
u Lucr.
Pentru aceista, vczi articolul lui U. Ricken,

4, D. 3-24.

- t!18

Obseroalii crsuprd ononlosiofoqiei,

I-lt IX,

ll.

Lingvistica sincronici

C. Compartimentele lirrbii

Nuanf:iri inte.es*r,rte acl*cc i' rccastr-r, Privinfli

ll,,,j
.: :1, . '',, r,:rr.r. tlistiuge
t', ( ilr'ir'rru
tr.ci tipuri r1e solirllr,t,it;tl,c:
:r) ,'\lirrir:rr'r':r, : ,,clasa detcrrninunl,r.rlui Iiurrcl iont,azir, cn, t,rir,si1turii
r,,rlirlrL'ilir{ii...

srtrr,11r':r,lir.,

rtril,rilr'l,rVir:r, l,rrrnr,rrullli tletct'rninal;,). I)o cxernlllu,'r:lpor.t;ul

4itrtr.e clasa
nrillitatt, crintre c,rasa',,fiinl,c i.irr,ro*,r ryi 1"t,.

,,1|rrrr rlrrr'" ;t l:t'l'. 'tt,ubor ,,a sc

.';r'rrr'.r',,Ilr

l,t

tIt''-

*,
ll',.{.i:,:.,,:rrlriL.r, rrrrrl te'rmclrrrlui dctcrrniuanL func{,iuueazi,- an
I'r irjr:r ,lll
I'ru ri, rlisl,irre t,ir-r, iu telnrenul detergrinat,,. Ile
excmpiir, raportnl
rf irrl,r'. gt,r'rt. S,,/r,z.{/
Zu,rl ,,tren), qi .fahrctt.; ..i.'iJ,rii oo.nn
.,,vaport,,
lrrl)rlIinr r'r]irlc-\cnlulni,,r
ciricLr-i'1,

rrtr volricult'.

caz (implicafia), tntllnim relal,ia rle apartenenfi,le : lns*_

]t' rrlli'r'1.(r)
-, tlc
srrt',
aparline unor elemente din-clasa ,,iailorr, (X), arlicd, :
,,r'oil)))

i^t:.fahren areinfelesul c1e,,A sc deplasa cu

: ,,int.r'egul lexem cleterminant funclioneazii ca trisd,tulii,

.,, ,. ,"].rTttlicrr,{irr,
orsrrrrcrr\-A
Iu lr,\(,r)rr],1. dcteIruiu;1t... Ile pildn. fr. alr:an, it. Dnio, rom.
rolD sint unitlfi acljectivale care cletermini terincnn_l ..cal,i.
Avem in acest caz un mocler c1e analizi care se praseazi, de fapt,
iuL.e.plan.l pa.adignrntic 5i cai sintagmatir, intrucit i.r,it,iir. o. irrai
sus se
s[&Duesc urf|e aDumrte serii p:lradigmatice. se inlelegc cd, ele se pot
mani_
s iu iagmeTor dintr-un enun! : astf el, in'srnrasma,
l::r:,::::^":l
_lilcl:".,I.yI
caL
rolu &re .roc^1,-.rn
dc integr.a|e a sensu]ui adjcctivului in aceia al substan_

xeX
a explica aceste relafii, au fosl, folosite mocleiele generative, cu
pusd, ln termeni noi problema interpretirii semantice
prezente inlraun egunf. Se iiteazd, de obidei,
acest sens,
i_"..11j"19"..
tnr[rcolu]

^,_-.
-1lf "tu
tuutorul
clirora a fost

Iui J' J. Katz qi J. A. rrodor : rhe structttre

Iati, oxcmplui dat tle autori:
bachelor
I

acljectivului.

relrr,liile menlionate nrai sus pot fi in!;eiese rnai profund

,I:,I:ttalo,
le lntcrpr.cttrn din punct de veilere 10gic.

n0un

..'/-

lximul caz (afinitaica), am avea tre-a face c* o relrfie de i.ci*y

-,___^11notind cu
zrunc;

a semanlic tlteoryzo',

l,r'ului, ob{,i:rind.u-sc un ansarnbru semantic r,nita", **".rni pit"i"i,sd,turjle

,.,.,^,
or,c[],

in

o.f

clasa lernciior gi cu

&ceca dcscmuatii de ,n,bor., avertt

I I

,-^\ -\

UrnAn

Anim?l

--'t_\

XCY

rt"'

,
(Maie)
\_
.r-

sltrr, grirfic,

T...
I wrll .,-'
has.nev?:
n'arr:?d

fwho has ihe firsi

of lowe# academic

( Male)

degreel

( VOunO)

(Younq)

t-

I
I

[knrghi servinq
under ihe sfan-dard of anoiher

rn cazu-l aJ doilea^ (sclec{ia), este vorba d.e intersecfie: dintro trdsdtu'ilt- i n ,) cir rif,_ unele sint co*iurie cu cele ale lui
Zug, qi ri"o-u ,.i" care Bo
lefortr, 1,, faptul cL aces_tea- si't vehicuie se obfine' astfel arhilexemul
;
inrersectLazd, cu texemui.fahren ,,a cilJi,:,.:._!\:,i1:.
+ggst1,.111.in11l,i lui,-se
t(,l'r cu rrn volricrr_l".
Notind cu X trdsdturile lexemulur Schi.iS, cu
y'pe cele
- -,

alo lcxcrrrulri Zug

ryi

cv Z po cele ale lexemului /a hren, avem"

(xnY)nz
rr Vr.zi 'l't.1., l1)li,t, yi ZFTSL,

'

knight

fhen withoul
a mate during the
lreedtng timel

ftur

seat

(fdrd, parantez_e sint reprezentato categoriile gramaticale,

lntre paranteze

mici, categoriil.-e semantice,iar tn!r9 paraatezo-mari aga-nimijii diiferentria_

tori I categoriile gramaticale qi difereufiatorii sint miiloace 'prin caro se
poato descompune semnificalia u:rei unitdfi lexicale -in trd;etulile salc
distinctive).
le Pcntru dcscricrca acestor rcla!ii qi a proprictllilor lor, vczi, rlc
excmplu, Cilrrorglro
Introducere tn logica matenalicd, Bucuicgti, 1g65, p. 160-123.
t0 ,,Lnngurgc" xxxIX, 1963 (tradus gi tn limba lrinceztr
In,,cahicrs rrr: rrxilpregir",,

Encscu-,^

1008.
I 906 )-

ll. Lingviri.a sin.ronnr

li

C. Compidimenrele

lmbii

)/t

'1rnNl,tlii

}]|l|+1lllth'fnli|r[3cIIsutuiceIutdeconte{'c

.l;.';,|'.!."li.'.l...rl,d,'}i9,l'zar''n;;jurui.1t;iiiiJli'*i''r"'"pii'lili'*
x|t\l,tl''i'nitji,illoliscmieisbx.that&teicidi{pmctu]dYe.I6roaIfali'iit'i.i.D$todelaBinct[iteBcd,sogIobal[uc8te
znriilDtlsljufii[lusamblu.lnrcela'itiop'[ni[dli1sbbluabglnconsid".i"ii"""it*ui6tilor,ciunIcldeprodusslIpioI'Iezultatdn8i[toza
r':r,r't: irr c:r,rllrrl raporturilor existente intre trdsS,turil.e lor. Aceste moclele
acesl,ora.
,,lfI.lxui'nolc o iftteryrtara se:ms,Dtict ti mai puti.D o descriero a unitttilor
Din punctul de vedere al graalulur ate genedlitate a selsurilor acturlirlo uerr8.
0!
,
- At'Mr'i '
de obicei trei
fii treptc
trcpte ::
sb&bi'leso"de
intr-rin enunf
e"""t,, se sbabilesc
zare
rate;o't"--o'o
ADrliza somanticd, 6sts prerertt
qi h $amatica goDor&iivi, Iropriuurlra9'uglaU.U|@gx,D@u|u.-U.o'|U
r) Sensul dr)roroti? tr 6 &lc5tuit ali|] fasciculul ale trisdturi alrstiactiv, r. r '' . / I
zjsn.I]up6ce3esLBbilescindicatoriisi[LagmaLioi(sfboriidedepndeAtd)'gst,.cualLecuvjnto,tLoj1aDcai4varianLt.se$Uldemtativalcuvitd[i.,..l,'
ir ' oduco compomntul Bmartic al graroaticii h scopul atdbuidi uroi 1
are valoare obiectiyd, el eiisti, hilepe leDt de intetrtia, vorbitorilor. _, /
'jc
acmn|ficalii
etruoturiloc genemte. lal.tr, Lo aceast8 prisinft, oxeFplul daL
la Inii mrri, esre ceea ce Sauisure rnlelgea priD coocept.
dc N. Ruwet't:
b) Senirul ooioldlt! csto valoffea suplimerte,r, sugestiy{, afectiy?tr,
atmosfcm tc. core irl3oF be un anumib cuvi-ob UDele va,lo conotetive
I
{+p+
]
sint consacrate ca a,ta,re de normd, qi ele sint cuprinse in anumite stiluri
I

sN

se,,;d

MNAu-xsvl.
^a-- \.,

I
I

f"-I

\*

_---- \ i'r
----rrt

accitlentale.
acciclentale.

tl

|
[-*u.*, I
I ll,^-' I
l"u"*"r,1 |
l--;" | | l-^",; I
|
l*Hurnin |
l+g'r"'"et-.1 |
1.r.i.,r," |
........1 d(rni 1........
| :::.....1 Wt
|
|
l:Ya! | C-'iti l+aaivnel tr4 l+00.;et |
l-l::..
I
l.l:::::l
i.#:H:l
""""J
L """'1
L
l+Lq,^nore I
L;ilj I

ts"r'!

II

[-^r"- I

funstionale, cum sinb cel familiar sau popular : aalabil capitd o coloraturd

I
|

|
I
I
derni
0ei

t
I

|
I
|
|
|
I
I

r'ensor

de

I
:;}|ifl"**::"*,f"ffil":'H:ip-Y,i:
H,n:l
3fela
ra soma,ntemut cIut de nunr. unitrt ,1j::tr-,,i3:.-::f
d_asarer.prezrrato lt[b
dsroI
cum ss vsiro. unitdiirg

ru

ti

numai cr, fascicDlo

ats

sitrr, reDlezearat

sub rorDe uror rascicur

trlsdturi. ci si cu brlsiturii plolrii ctmp

claselor alin cs,m fao parte-

rilor

ip""rIf"x

"i"a

'""'*l"ti;r

toiosit iu anumite

c.lc.,ii (vezi Stilurili llmbil, IVA

1).
!

tlat de raportarca c*vintuiui la realitatea

I/4, un.nlarc nrtrnd,r
nrtrnir $e._cuvinte
plus ii
concretri, la clesernnat. l/4,
concret,L,
$e_cuvinte el trezeqte in plus
imaginea concreti, a, obiectuiui la cale se referli. ici generalul se exprimd,
su) re.ferenliai estc

ln

ccrceti,r'ile rle graruatici, geuelat'iv:i, scnsu-l referenlial are adesea

un rol hotd,ritor in aplic:rrca regulilor de transforrnale. Em. Vasiliu inlelege
prin scns retoreulial al unui etrunf (sau al unei pi,r'{;i d-intr-un enunf) ,,ra-

portarea acestuia (sau acesteia) la o stare clel,erminatd, a universului

ixtralingvistic"24.
lJanurnite construcfii, dc pilcLd in cele coordonate, este necesar sd, se
faed, raportarea la realitatea'extialilgvisticd pentru a se'ved.ea dacd trans-

t9rpaya1tt1T.::*:1",:e:.':ll1 {!11:"p:?i?.ijrr3q"ratuazecorecte
sintactic, dar ilcolecte tlin punct de vedere semantic. De exemplu, putem
avea fraze c* eletsul si,Iitor citegte laclia

qi.

eleaul leneg citeste leclia.

Ferbleterl-

i;.t"ififfi;';;il";il;i$;;;i:'"1'ffi;;;',";i;:;';itr;:':jiH:r,;\t;;
*
EmLacr,c, da,r urooreci smanLic. pencrr a rdlr,'.a
ii;,
"*, " "orcr.
fll#!"ffi#;$;#i-#ffi11,fi#fi't"'fi;-i[srizam,
prhu a se
iliia

96 e

vorta de doi inaivi,

i d/'efili I elwd sititori

cet

le*a,

citesc Lac!,i.a.

i:n:**axm:T"li-::,?"?l:j:f,:';. """."'.";##ift"'i',ltH:"'"riffi"ffitll1',:f*lilY*.q""""i::lT"il:
"^*l*i*-fti,tf..f
soica,9:r,.luirritcri,,regutra"!""i""9i";.-uiiifi.j,i:'i;i'":1iii''"".:;:flli,::i::'f"H;ifff:.'$HiT'$'x"T[?*:l*"'t&'r,"f,'['J;i'
rntrnrib,, itrtr'grnri, analtdrnr .um s6 sporo m&i currr. ,,Amxtglmul esLe
oturlf,irllrnottto o oporrl;io ca,r'e combind, semnificafiile a doi (strr rnu,i multi)

,,

ttrt^,,trt,:!iotr,

,.

t..tit.

,.r,

iudividrral'
utruvv
clireoL
r+rs
Priu

xr N. llurvct, lnlrotluclion, P.3i3.l-

il J;lli;l'lLil':J;"?r::Xl;1":,"::,i;,;:';i';!:iX;;l)l?l?iiti'.';]ntt. "'

,,,.i

n(

ll.

Lingvisticr

C. Co n,rrrtimentele

l.r rlr.,.,r:rlrrrrr',r ('r,':ulrriir.ii stusut.ilor.(llt lnlii,it,(,i rljsl irrtrt,iyc qii ir, lt,rtsitrtrblttlilor
r'rttrrllltr'r'rtr llrtttttl J)itrittljgnliltio ryi silrt,lr,grnlr,l,i(,. (iliullirt,igilo {grtct,ltt,ivg
|lrlrrrrirrI r) il{'tr:1, 1rIr's1rcclivl,, u.cu-\oe.,.0, |,t'ail,illrl (jlll[ Su lclrlizclz;i! I]IOSlljlll
r
"r r{'r .1, I rr' I rr zrr, r'r,lltr I ilot gri}matioal(} st,u,bilit,e.

5.

Gramatica

. l. ifcr.rcnul gratnaticd, este folosit cu trci accepfii difcrite: prin gr.rttrtlicti so lnfelcge Btructura gramaticaki a ulei limbi. alcituiu -oil
rrrotfologie qi^sintard, qi discipli:ra qtiinf,ifici carc are ca bbiect srluouur&
glu,malicaii,. rufrlesul cuvintuiui este uneori mai larg, atlt in timpuriie
veciri (dr.l exempru, gramati-cd, filologicd,), ctt ryi in zi-lele noastre (de exe'rnplu
gramaticti
.tran's.forntalionald,), ilcluzind, pe lingi morfologic qi sintza^xd,,
fonetica gi lcxicul.
Gramatica, ca disciplini, gtiinfitici, are o istorie foarte indelunsat:i 1.
se citeazS, gramatici fiiologico (conliuild expiicaJ,ii cerute de c6nieutarea tcxtelor vedice) apdrutc in rndia inainte de anul 500 i. e. n. 2. I)intr-o
opocd, ceva rnai tirzie (sccolul rY i. e. n.) dateazi, rrclebra gra,urntici, a lui
l'iioini, g'rarn*l ici, cu caructcr dcscriptiv, tlcspriusrr, dc picoeulrrir.ilc filo-

logice.

ln Greci.t u,nt,icii, filozofii sint aceia care mir,nifesli, intercs neltr.u

gramlr,t'icli, rle eremplu r)la,ton, dar mai ales Aristotel qi sboicii. Iu corrce p{ia,

p'rfite ei fiintl
pi,rlilc ei.
Sl,udiul grarnlticii ia un deosebit avlnt in secolelc al fll-lea
- al
lI-Ica i. c. n., Iiind dcterminat, de dezvoltarea actil'itd"fii filologice alex:lndrinc (axati pe aualiza textelor homer.ice). Dionysios Thrax ryi Apollolios
accstora gramat,ica este subord.onab5, logicii, propozilia qi

adeilea ident,ilicilte cu judecata qi

I).yskolos au pus bazelo rnorfologiei (primul) Ei siutaxei (rill,irriul), p<: oare

gratratica tradifionald, le-a pdstrat fd,ri, mari moclificd,r'i pinL in zilele noas-

tre.

greceqti pe caro lc-au ailaptaf

. Latinii au preluat schernelc gramaticii gramatici
lntr-o oarecare md,sur'?i la llrnba

limbi

.)

.'ll,t:rrlrrir,,;r lllr, titsrr.ic i.il,t.ltc1,uI'it gril,lrrdllioirlli

:-r, lirrrlrilor. Ior. lrlllir rl r,rr r,:r,l,r,

I'oliilr:1i crr lr:gulrir) {r'l,nl1tl,i(jii latirie 3.
l'rttttitttltt srt tlrt l:l Alrsl,otcl qi dela iclcc:r I'olrr,l,c r.li,;rlrirrriil,ii, r';i, lirrrlr:r,
ilt r:lr,li{,lr,l,c rlc ilrsi,l'rrnrcrLl lr,l girLrLirii, r'efl.ectl'I J)('r'l(lcl, girrrlir:r':r,, s,:r,:rjrrrlr l:r, ri
cortccp{,ic Lrgicislii, loir,r't,c lcl,ii, rnalil.eshr,1,ir, crr 1;olllli c]llli{,lr,i,,,lr,r,,,ii rr,lr,s ilr.
ritcolttl lll X\rIl,-ltrrr,. l-rr fclLrl i.lcest,& ia nllqtcrc uD rroll 1,ip rLr gnlrrlll,ir,i,,
grilrr.i!lica gerrolirJli smr.r'af,ioralil,. Din seliiL bosat,il, clo lucr.iiri iiliu,r.1,i1irrri
qgrlui*i arlinbltr.oca mai cur.osoutd, este Granlnt('iire gtnirule et,raisotr,tr,le dr:
Port-lloyul (1660).
. Autorii gfarnaticjlor'.gerrclale iucearcl cir, clescopele regulile gramabici!10 cornune tutulclr iinrbilor.,
cilrc coincid cu cele aii gindiii, uni^roguli
velsale qi cle. Abateliie tle la fundarnentul
comun, arlicd, speciiicul fiecr,rei
limbi, nu pleziDtd, iul,clcs dccil, in rliisuri! iu cale aral,li grariui dc lccollortnitat c t uuci anumibc lirnbi cu l^osica.
_ l'artllelismul logiru-glrniuubical apal.; int,r'-o forrnii sr-r,u alta i1 foilrte
rnulte lLtclil'i cliu clivelse cliooi, Iili\.itoat'e la tliverse limbia. l)in doncliul
lirribii rorni,ue pot li cittte iri iCesL scns grilm:lticile lui r4iade Rilu,lescu
,;i Timotci Oipaliu 5.
Plirnrr, p:r,r'l,l Ll secohdui u,l xlX-lt:a reprcziutii o etapi, r1c o deosebiti
.
irnportauld iu evolulia ooncep{,iilor ryi rnetbcletor tle stuitierc a structulii

grll,mai;icale. ;\currr se cruustituie gr,ilrnlllicir, isfolicr"r, qi compa,ral,[, pe baza

unei rnel,odc aclecvrr,te (nrcLotlrr, comp:lrabir.ii-istoricir,) : grainatica cievine o
qtiinf,i,.
Gla,lr rr,ticrr, istorioir, rriorlilicr-r, lundrrrncnt;al conccp{,ia ricsprc lirnbi, in
gencral ;i dosple stluctulu, glturillica,lir, in spccill. Iia clern6nstreaztt cit,
Iimbr so schirnbii, in rlcculsul Linrpnlui;,i cil eriolrrlir lirnbii are loc potrivit
unor Icgi p|oplii.. rrogicr, nu pulr,Lo clctcrrnina gi orplica toatc schimbd,rile
pe c2rre le suforli lirnba ; nnel: tlruslormili sc tiatorcic iltr-a4ev:ir legd,tlrii
limbiirlu giridirear aiLele insL, fir,ctoli-Iol iutcrni, cxclLrsiv lingvistici., sburliul istoric qi cornpa,r'a,tiv al structru'ii grrlrnatic:llo:r, ri.us la cuuoarytorea aprof unclilbli a categoliilor 1i I legLrii_lur.sramn ticale r]iu rnai multe limbi
qi, in a,ccl:r,gi
lillp' lconbriiruitl.r, o infrlegcrernri,i deplinri r, etapei contern-

polalre

lirnbii studiate (mai ales i:r

ceea icr plivegte tonetica

'morfologia).

accenaua,b

;i
. _,-'.qo-'ceqtia.istoricx in studi'l gramaticiirl.rninir, in intregirne secolul
al XrX-lea. De;i rezultatele ei sint incontestnbi.le, in prima pa.ti a secolu,irli
ut'md,tor se mai afirmr puncte t1e vedere logicisie, pe ling& care apar teorii

I I'r'ttlltt illforllti\!ii lrlri olnl)lc asupra conccpIiilor grarnaticalc (trc s-all suc(:c(ht ln
rlcr'trtsttl tirltpttltti, vczi N. l)rr\garru, lsloria sintdrci, Llucure5ti, l1)15; I'ir:rrc (irrirarrtl, l,a
tlrtiltrtrurrrt, l'aris, l1)5IJ, p. ? .ll, 5l-57, 78-81 ; Iorgu Iorgan, villcrir (i{rlu lt0rurlo, Alc-

alla gloltologia, vol. I, Bologna, 1963, p. 35_42.

al XIXlea gi in prima par[c a secorului nostru di numerorr
cercctiitmi, de cxemplu de H.
(.4.Di-iss der Sprachwissenschdft, p. ll2, xl. I_azIr
,steinthal
$r,ritntre gramatic_d..fi
togrcrt; Bucurcati; 1st1, p. il2),'t-ai:,r;i,rii,i,",r, (ibid.ttr.
:]"il,t, *tor,lrrr,ile
o.
Jcspc-rsen (The philosophlt of grammar, i'ouctrrr, 192a, p. 47), it. I)cLr(:roix (/.r
l,__:.*"y):
tangagc
el la pettste, I)aris, 192'1, p. 32)- Pcrrtr:u analiza acclor clcrnente alc grrurrrlicii
r.irliql:rl.
lIl.dlrldirca lingvistictr nrodernir 9i pcntru lilia!ia dc irlci criro s{.t)oirl,, iit:rt)iti
l,:'l:,::_.::-6r.:::.
r(Lrc grlntltlca raliollrli ;i grantlLica gcncrativ-transforrna!ionall,
vczi Sorirr Sl:rli, (,rrrrrrrrlrrrlr
IqtIon'rLt fr ttrrgDisli.u uclttuli, SCr' xxI, 1970, s, p.
517-s27; itrcrl, /rr jutt!r rptttritrirt,t rt
rtcuperurt,.d g-rdnraliciror rtlrcnule, st-,
.63
P. 5$
)i bibriografia i'dicrt.ri :rt:or,r.
o (lf. Torg' I.r,lirr, Vrrlcria (itr!u
llornalo, Alexandru Niculrsctr, lttr. cil., t). .,,1

lor. unii

latini ari

<'lrracterul normat,iv aJ lucrd,rilor lor.

tn cursul evu-iui mediu se continuS, tradilia gramaticii greco-lu,tine,
ll,Lirur, fiind ]imba literaturii qi a invd,fd,mintului. De-Cbia in epoca Renaryterii
lirnbile indigeno din Duropa dobindesc dreptul rte a fi ioloslto c:i, Iimbi aJe
lit,crir,trrrii scrisc qi incep a fi stud.iate. cirturarii din aceasti, liorio:r,dii, sc

r;rrtltrtNictrfr':,ttt,Slrttclttrrrrtrorlrtlogicdalimbiiromdneconkrlporenc,llucrrrc;ti,il)ii?,P-21J.,11.
r (:[. ( irrrrr Walrl, /s(. lirrgu., p. 9.

C_f.

Carlo 'I':rgliavini,

{ $i este criticat ln

.Iltrgd_t1z_y2n1

sc_colu-l