SUBIECTUL 1

INTRODUCERE
1.Introducere n sigurana construciilor.Generaliti.
2. Introducere n sigurana construciilor.Explicati urmtorii termeni : Aciune, Asigurarea
unei construcii, Categorii de importan a construciilor, Coeficient de siguran pentru
materiale.
Actiuni: orice cauza capabila de a genera stari de solicitare mecanica intr-o
constructie.
Asiguararea unei constructii: reprezinta adoptarea unor solutii care sa implice
limitarea la valori dorite a probabilitatii de atingere si de depasire a diferitelor stari
de limita.
Categorii de importanta a constructiilor: categorie stabilita pe baza unei
grupari de factori si criterii asociate care permite considerarea diferentiata a
constructiilor de catre participantii la procesul de realizare si la intregul ciclu de
existenta al acestora, in functie de caracteristicile si relatiilor lor cu mediul uman,
socio economic si natural.
Coeficienti de siguranta pentru materiale: un coeficient aplicat valorilor
normate ale rezistentelor acestor materiale, in vederea obtinerii valorilor de calcul
omoloage. Prin aces coeficient se introduc efectele variabilitatii statice al calitatii
materialelor si in anumite limite ale caracteristicilor geometrice ale elementelor de
constructii.

3. Introducere n sigurana construciilor.Explicati urmtorii termeni : Eurocoduri ,

ncrcare, Grupare de ncrcri, Sigurana unei construcii n raport cu o stare limit, Valoare
de calcul .
Eurocoduri: reprezinta un grup de norme cu ajutorul carora se poate dovedi ca
un produs de constructii satisface cerintele CPD (directiva de produse pentru
constructii). Sunt un set de coduri structurale de proiectare pentru lucrari de
constructii si inginerie civile care inlocuiesc codurile nationale publicate de
organisme de standardizare nationale.
Incarcare: reprezentarea unei actiunii utilizate in calculul structurilor. In azul
incarcarilor apar sisteme de forte, deplasari, deformatii pentru care se precizeaza
urmatorii parametrii: sensul, punctul de aplicatie, directia, intensitatea, variatia,
etc.
Grupuri de incarcari: este o ipoteza de calcul in care consideram simultan mai
multe incarcari prin intermediul unei valori de calcul stabilite in normative si
afectate de coeficienti de grupare.
Siguranta unei constructii in raport cu o stare limita: se caracterizeaza
printr-o probabilitate suficient de mare de a satisface pe toata durata de serviciu o
conditie de neatingere a starii limita.
Valore de calcul: este o valoare obtinuta prin inmultirea valorii normate cu
coeficientii de siguranta.

4. Introducere n sigurana construciilor.Explicati urmtorii termeni: Valoarea limit,

Stare limit, Stare limita ultim, Stare limit de exploatare normale.

Valoarea limita: este o valoare de calcul definita de un parametru al unei actiuni,

utilizata in verificarile la starile ultime ale elementului.
Stare limita: este o stare a carei atingere implica pierderea capacitatii unei
constructii de a satisface conditiile de exploatare, legate de destinatia constructiei
stabilita la inceput si poate duce la pierderi de vieti omenesti sau pagube
materiale.
Stare limita ultime: reprezinta pierderea echilibrului, cedari prin rupere sau prin
deformatii a unor parti din structura, sunt acele stari ce au legatura cu siguranta
oamenilor sau a structurii.
Starea limita de exploatare normale: reprezinta pierderea echilibrului, cedari
prin rupere sau prin deformatii a unor parti din structura, sunt acele stari ce se
refera la comportarea normala structurii.

CAPITOLUL I
5. Proprietile mecanice ale materialelor. Proprietile mecanice fundamentale ale
materialelor. Ruperea materialelor.
Din punct de vedere al compotarii materialelor in stadiul de rupere deosebim doua
categorii de materiale:
Materialele casante sunt materiale la care ruperea are loc n urma unor
deformaii foarte mici. n aceast categorie intr oelurile dure, fontele, pietrele
naturale, sticla i altele.
Materialele plastice sunt materiale la care ruperea se produce dup ce au avut
loc n prealabil deformaii permanente foarte mari. n aceast categorie intr oelul
moale, aliajele i alte materiale.

6. Proprietile mecanice ale materialelor. Proprietile mecanice fundamentale ale

materialelor.
Mecanismul producerii deformaiilor plastice.Materiale cristaline.
Nu toate materialele se deformeaz la fel. Monocristalele se deformeaz anizotrop.
Exist reeaua cristalin a acestora, planuri n lungul crora se pot produce
lunecri.
Deformaiile plastice n salturi se datoresc degajrii energiei acumulate de cristale
n timpul deformaiilor. Fiecare salt este nsoit de un zgomot de acela unui ceas
mecanic, destul de tare uneori pentru a putea fi auzit ntr-o camer linitit.

Lunecrile se fac n pachete de straturi atomice

Lunecrile simple sau multiple nu modific volumul cristalului. Aceasta este o
caracteristic important a deformaiilor plastice.
Mai exist un mecanism de deformaie a cristalelor prin fenomenul maclare
mecanic.
Maclarea mecanic este caracterizat printr-o rotire a straturilor atomice ntr-o
poziie simetric cu restul cristalului fa de normala la un plan reticular fix,
denumit plan de maclare.

7. Proprietile mecanice ale materialelor. Proprietile mecanice fundamentale ale

materialelor. Mecanismul producerii deformaiilor plastice.Materiale amorfe.
Deformatiile corpurilor depinde de o sereie intaga de factori: forma si marimea
corpului solicitat, de fortele care-l incarca, precum si de natura materialului
corpului respective. Deformaiile plastice pot fi considerate identice cu ale
lichidelor, deoarece atomii se pot deplasa n toate direciile

8. Proprietile mecanice ale materialelor.Influena temperaturii asupra

mecanice ale materialelor.

proprietilor

La temperaturi nalte proprietile mecanice ale materialelor se schimb.

- Considerm c temperatura normal este de 20
- Rezistena total crete pn la 250 apoi scade brusc
- La 400 oelul carbon are 80% din rezistena normal
- La 500 oelul carbon are 60% din rezistena normal
- Limita de curgere descrete pn la 250 iar de la 300 curba caracteristic nu mai
prezint palier de curgere

Dac oelul este supus mult vreme la temperaturi nalte, apare fenomenul
curgerii progresive. Acestea se caracterizeaz printr-o cretere continu a
deformaiilor pn la rupere.
Din aceast cauz construciile, podurile metalice i tunelele sunt foarte sensibile
la incendii de lung durat.

9. Proprietile mecanice ale materialelor.Influena modului de ncrcare.

Am considerat forele ce acioneaz asupra unei structuri, c sunt statice, adic
ncrcrile cresc de la valoarea 0 pn la valoarea maxim cu vitez suficient de
mic pentru ca s poat fi neglijate forele de inerie. Se consider c o for este
static, dac viteza de cretere a efortului unitar nu depete 1 daN/mm 2.
Dac o epruvet este supus la ntindere sub aciunea unei forei a crei
intensitate crete de la 0 la P, atunci la un moment dat fora care ntinde epruveta
este P, fiind un coeficient ce depinde de timp.=(t)1 .
Dac poate varia i dup alte legi, ea de exemplu crete de la 0 la 1, apoi
descrete de la 1 la 0, avem o ncrcare/descrcare.
Dac aceast cretere este repetat de un numr n de ori i cu vitez mare nu
mai putem vorbi de fore statice. Introducerea coeficientului are avantajul c
permite studiul comportrii corpurilor n cazul cnd acioneaz simultan mai multe
fore: F1, F2...Fn fore a cror intensitate variaz de la 0 la valoarea maxim,
pstrnd ntre ele un raport constant.

S considerm dou puncte, A i B ale corpului i s studiem modul cum variaz distan a ntre ele cnd
ncrcrile variaz.
Cnd variaz de la 0 la 1, n diagram avem poriunea 0a reprezint
ncrcarea.
S presupunem c dup aceea = ct i egal cu unitatea, dar un timp mai ndelungat. n acest caz n
anumite condiii de incarcare i temperatur poate avea loc fenomenul de deformare continu a barei
sub aciunea sarcinii constante, cunoscut sub numele de curgere lent sau fluaj.
Daca vrem sa mentinem starea de deformatie a corpului constanta si egala un timp indelungat. In acest
caz, in anumite conditii de incarcare se de temperatura, poate avea loc fenomenul de deformare
continua a barei sub o incarcare constanta (a-b) cunoscut sub numele de curgere lenta.

10. Proprietile mecanice ale materialelor.Influena vitezei de deformare.

Convenional, aa cum s-a artat n Influena modului de ncrcare, se consider o
sarcin static atunci cnd viteza de cretere a efortului din corp nu depete cu
1 daN/mm2s.
n cazul cnd viteza de cretere a eforturilor este mare, proprietile mecanice ale
mamaterialului se schimb. Una din consecine este creterea limitei de curgere,
astfel la o vitez de cretere a efortului unitar de 8,5 daN/mm 2s, s-a nregistrat
pentru epruvet de oel-beton, o cretere a limitei de curgere cu 20%.
La ocuri, cnd viteza de deformare este foarte mare, limita de curgere a oelului
poate crete i cu 50-100%. Creterea limitei de curgere are ca urmare faptul c
materialul devine casant.
Ex. la asfalt (e elastic dar e casant la ocuri, dac se las pe asfalt o sarcin static mai mult, aceasta
intr n asfalt).

11. Proprietile mecanice ale materialelor.Fenomenul de ecruisare.

Considerm o epruvet din oel moale supus la ntindere, pn ce e depit

limita de curgere.
Limita de curgere 0ea. Apoi descrcm proba, care va descrie curba de revenire
ab. Deformaia ob, este deformaia permanent.
Dac se ncarc din nou epruveta, se constat c se obine curba de ncrcare
bac.
Poriunea ab corespunde aproximativ cu ba.
Dac s-ar fi ncercat de la nceput epruveta, fr a fi descrcat, s-ar fi obinut
curba oac (?). n acest caz procesul de descrcare-ncrcare nu a avut efect, dect
o reducere a palierului corespunztor curgerii cu lungimea ea . dac ns dup
descrcare epruveta este lsat n stare nencrcat mai mult timp, i apoi este iar
ncrcat, se constat c se modific esenial curba caracteristic, adic limita de
curgere crete. Prin aceasta, oelul moale i pierde din plasticitate i prin
repetarea operaiei poate cpta proprieti de materal casant.
Fenomenul de modificare ale proprietilor mecanice ale materialului, la
temperatura mediului ambiant, cu ajutorul deformaiilor plastice, poart numele
de ecruisare. Creterea limitei de curgere n punctul c nu este singura schimbare
care are loc. Prin ecruisare cresc: rezistena la ntindere, duritate i limita de
elasticitate e. n acelai timp scade: alungirea, contracia transversal i reziliena
(raportul dintre lucrul mecanic al ruperii dintr-o singur lovire a unei epruvete i
seciunea iniial rupt).

12. Proprietile mecanice ale materialelor.Deformaia elastic ntrziat.

Fenomenul de deformaie elastic ntrziat const n faptul c un corp chiar
elastic nu revine riguros la forma iniial n momentul cnd sarcina a fost ntrziat
ci are nevoie de un oarecare timp pentru a-i reveni. Acest fenomen are loc la
toate materialele corpurilor elastic dar nu poate fi observat i msurat la toate
materialele, ci n special la cele organice deformaia la materiale organice la 20
zile.
Acest fenomen trebuie luat n seam ori de cte ori se folosesc materiale organice,
la care deformaiile elastice ntrziate au valori importante (n construcii lemnul,
cauciucul).

13. Proprietile mecanice ale materialelor.Curgerea lent i relaxarea.

La temperaturi nalte i chiar temperatur normal se pot produce dou fenomene
deosebit de importante prin consecinele lor.
Prin curgere lent nelegem creterea deformaiilor unui corp sub o solicitare
constant atunci cnd eforturile unitare se gsesc sub limita de elasticitate.

Prin relaxare nelegem o micorare a efortului unui corp care este meninut ntr-o
stare de deformaie constant.
Dintre materialele care prezint aceste fenomene, la tempreatura normal de 20
avem plumb, alam, bronz, aluminiu i alte materiale neferoase, bachelita i alte
mase plastice, alt grup: betonul, mortarul de ciment, lemnul, oelul-carbon,
oelurile aliate, fontele prezint aceste dou fenomene numai la temperaturi
nalte. Aa se explic de ce la betonul comprimat la temperaturi normale, curgerea
lent este dat de beton i nu de oelul folosit.

14. Proprietile mecanice ale materialelor.Fenomenul de histerezis elastic.

Diagrama efort-deformaie la ncrcare i imediat descrcare, curba caracteristic

a materialului la ncrcare nu coincide riguros cu cea de la descrcare. Linia curb
0a0 nchide o suprafa a crei arie este proporional cu energia cheltuit pentru
nvingerea eforturilor interioare. Aceast energie se pierde ireversibil.
Fenomenul de histerezis elastic este probabil datorat unor impuriti n structura
materialului. Fenomenul de histerez este fonomenul n care valorile actuale ale
anumitor mrimi de materiale depind nu numai de valorile actuale ci i de valorile
anterioare ale mrimii care se determin.
Aria unei bucle de histerez caracterizeaz proprietatea unui material de a
amortiza vibraii. Vom alege deci pentru situaii unde pot aprea vibraii materiale
cu un histerezis mai mare.

15. Oboseala materialelor.Generalitai.

n cazul unei solicitri care variaz periodic n timp, este posibil ca un element de
construcie s se rup pentru valori al eforturilor unitare cu mult inferioare
rezistenei la rupere a materialului din care este alctuit elementul. Acest fenomen
este cunoscut sub numele de oboseala materialelor.
Whler, ntre anii 1860-70 a fcut experimente care au artat c n funcie de
efortul maxim o bar supus la eforturi alternante se rupe dup un anumit
numr de cicluri chiar dac aceast sum se ncearc n calculul elastic sub a.

16. Oboseala materialelor.Diagrama lui Whler.

Whler a constatat la un moment dat c curba devine asimptotic.

- din punctul A putem considera constata c =0. Aceast valoare a efortului
Whler a denumit-o rezistena la oboseal a materialului respectiv.
Dac ef , materialul nu se va rupe niciodat, indiferent de numrul de cicluri.
Practic s-a constatat c dac un element de construcie nu se rupe dup un numr
de 106 cicluri, el nu se va rupe niciodat, chiar dac numrul n 106 .

17. Oboseala materialelor.Diagrama lui Whler.Caracteristicile ciclului.

innd cont de funcia elementului n sistem, prin statica construciilor
determinm dup caz eforturile unitare ( sau ) pe care le vom nota cu p. Modul
su de variaie n timp determin natura ciclului.
Un ciclu oarecare poate fi caracterizat prin urmtoarele elemente:
1) Valoarea mrimii maxime a efortului, notat cu pmax
2) Valoarea mrimii minime a efortului, notat cu pmin
3) Valoarea mrimii medie a efortului, notat cu pmediu (pm)
4) Amplitudinea v
5) Caracteristica ciclului notate cu A.

18. Oboseala materialelor. Cum estimm oboseala unui material?

Cel mai adesea s-a determinat experimental. Greutatea mare consta in modelarea
unor cicluri, altele decat cele simetrice pulsatorii. In acest scop putem aplica teoria
pur energetice. Se considera curba caracteristica a materialului 0abcde.

Aria (0abcdef0) reprezinta, la o anumita scara, lucrul mecanic specific necesar

ruperii materialului si il notam cu Lr. Sa presupunem ca materialul a fost solicitat la
un anumit efort caruia, pe curba caracteristica, ii corespunde punctul a. Sa
presupunem apoi ca acest efort variaza de un numar de n ori intre 0 si . Pentru ca
la incarcare curba 0a nu este egala cu a0 de la descarcare apare fenomenul
cunoscut sub umele de histerezis elastic.

19. Oboseala materialelor. Cum estimm oboseala unui material?. Diagrama lui Smith.

20. Oboseala materialelor. Cum estimm oboseala unui material? Diagrama lui Haigh.

21. Proprietile mecanice ale materialelor. mbtrnirea materialelor.

mbtrnirea materialelor este fenomenul de notificare lent n timp la
temperatura ordinar (20 ) a calitii unui material. mbtrnirea se produce
datorit faptului c materialul tinde s treac de la o stare instabil la o stare ct
mai apropiat de starea stabil. Cnd acest fenomen se produce spontan, el se
numete mbinare natural, cnd este provocat (de exemplu ridicarea temperaturii
a materialului prin loviri, introducere n cmp magnetic etc.), pentru a obine un
material ale crei caliti nu se mai schimb apreciabil n timp, el se numete
mbinare artificial. n construcii materialele care ne dau probleme sunt:
materialele de hidroizolaii (n special cele bituminoase), cauciucul (n special la
aer i mai ales la lumin) trebuie avut n vedere n special c aceste materiale n
timp s poat fi nlocuite, din care cauz nc din proiectare se prevd
posibiliti/tehnici de nlocuire. Mai avem masele plastice care se autodistrug dup
circa 110 de ani, dar mbtrnesc n jur de 10 ani. De asememnea ne mai d
probleme lemnul.

22. Proprietile mecanice ale materialelor. Alte influene asupra proprietilor materialelor
Modificarea compoziiei chimice.
Datorit factorilor de mediu sau a condiiilor de lucru, compoziia chimic a unui
material se poate modifica. Cea mai important modificare este coroziunea, adic
transformarea fierului n oxid de fier.

23. Proprietile mecanice ale materialelor. Alte influene asupra proprietilor

materialelor.Poluarea.
Se definete ca fiind impurificarea atmosferei cu particule gaze, vapori, de provenien artificial sau a
apelor naturale i industriale de suprafa sau subterane cu ape uzate, menajere.

24. Proprietile mecanice ale materialelor. Alte influene asupra proprietilor

materialelor.Difuziunea.
Se definete ca fiind fenomenul de ptrundere n toate direciile a moleculelor unui corp n interiorul
masei unui alt corp cu care este n contact, datorit numai mi crii lor, nu a unei for e exterioare. Se vor
evite alturarea materialelor la care acest fenomen este pregnant.

25. Proprietile mecanice ale materialelor. Alte influene asupra proprietilor

materialelor.Fenomenul de nghe-dezghe.

Se manifest pregnant la materiale poroase.

Creterea volumului apei prin ngheare aduce cu sine modificri n structura unui
material. Apa este singurul material de pe Pmnt, care la nghe i mrete
volumul. Ea are densitatea cea mai mare atunci cnd are +4 gradeC. Periculos
pentru inghe-dezghe este ciclul nghe-dezghe. Prin dezgheare apa revine la
volumul iniial. n cazul ciclurilor de nghe-dezghe apar patru fenomene de o
importan major prin def. rezistenei betonului expus, dup cum urmeaz:
a) Mrirea volumului cu 9% prin nghearea apei , ceea ce poate conduce la
despicarea betonului atunci cnd porii sunt complet umplui cu ap.
b) Scderea punctului de nghedatorit cmpului de energie pe suprafaa porilor
care reduce energia potenial a porilor.
c) Tranziia apei ngheat n sistemele poroase poate s cauzeze evaporarea unei
cantiti de ap relativ mare dac condiiile ambientale i gradul de saturare sunt
favorabile. Betonul de obicei nu este complet saturat, deci difuziile ale vaporilor
de ap care ptrund n adnc, se acumuleaz n timp.
d)Difuzia apei nc nengheat din porii cu diametru mai mare n care ngheatul
deja s-a produs, ceea ce conduce la sporirea eforturilor n sistemul de pori.

26. Proprietile mecanice ale materialelor. Alte influene asupra proprietilor materialelor.
Flambajul materialelor.
= F/A = adm
Este pierderea brusc a poziiei de echilibru a unei bare, a unui tub sau a unei
plci supuse aciunii a dou fore de compresiune care se exercit n lungul axei
barea sau a tubului sau n planul plcii cnd aceste fore depesc o anumit
valoare, numit valoare critic.
Deformarea determin a flambajului se produce perpendicular pe axa barei sau a
tubului sau pe planul plcii.

De obicei pentru flambajul se aplic coeficieni de corecie care in seam de

modul de rezemare de exemplu barele unei grinzi cu zbrele. Lungimea de calcul,
numit lungime de flambaj fucie de lungimea real este ca ordin de mrime:
-lf = l cnd barele sunt articulate pe ambele capete
-lf = 0,5l cnd barele sunt ncastrate pe ambele capete
-lf = 0,7l cnd barele sunt ncastrate la un capt i articulate la cellalt
-lf = 2l pentru barele ncastrate la un capt i libere la cellalt.

27. Proprietile mecanice ale materialelor. Alte influene asupra proprietilor materialelor.
Ruperea materialelor.
Ruperea reprezinta fenomenul de fragmentare a unui corp sub actiunea unor
tensiuni interne sau externe aparute in urma unor incarcari constante sau
crescatoare. Fenomenul de rupere se poate clasifica dupa urmatoarele criterii.
-dupa modul de producere avem rupere prin smulgere si rupere prin forfecare
-dupa deformarea plastica avem rupere fragila si rupere ductile
-dupa aspect avem rupere grauntoasa (rupere fragila) si rupere cu gropite (rupere
ductila).
Ruperea se poate prodce printr-unul din urmatoarele mecanisme: clivaj, curgere
plastica si fluaj.

CAPITOLUL II
28. Metode de calcul a construciilor.Generaliti.

La calculul unei constructii sau a unui element de constructii se procedeaza astfel:

-se presupun cu aproximatie forma si dimensiunile structurii, dar si materialele din
care va fi realizata.
-se determina incarcarile
-se verifica daca structura are o comportare satisfacatoare sub actiune acestor
incarcari
-in cazul unor rezultate nesatisfacatoare se reface calculul utilizand alte date de
intrare.

29. Metode de calcul a construciilor.Metode indirecte.

La proiectarea unei construcii sau elementului de construcie se procedeaz
astfel:
a. Se propune cu aproximaii forma construciei (dup tema de proiectare,
necesiti i apoi dimensiunile structurii, precum i materialele)
b. Se determin ncrcrile
c. Se verific dac structura are o comportare satisfctoare sub aciunea acestor
ncrcri. Comportarea se definete prin urmtorii parametri:
i. deplasri
ii. deformaii
iii. eforturi
iv. fisurri
v. ruperi
d. n cazul unor rezultate nesatisfctoare se reface calculul cu alte date de
intrare.

30. Metode de calcul a construciilor.Metode directe.

Prin aceast metod cutm la ncrcrile date i gsim prin calcul nite date
optime din punct de vedere al parametrilor fizici impui, adic eforturi, deformaii,
fisuri pentru:
a. Forma structurii
b. Dimensiunile structurii
c. Materialul din structuri

Este mult mai complicat aceast metod dect metoda indirect deoarece
folosete foarte muli parametri i foarte multe variabili, adic zeci de forme ale
structurii, peste 50 000 sorturi/tipuri/dimensiuni de materiale.
Aceste dou metode sunt metode analitice.

31. Metode de calcul a construciilor.Metode experimentale.

Aceast metod const din ncercri pe modele sau prototipuri.

32. Metode de calcul a construciilor.Metode matematice aplicabile la calculul structurilor.

Matematica teoriilor structurale actuale se bazeaza esential pe calculul
infinitezimal al lui Isaac Newton si Gottfried Leibniz si pe ecuatiile diferentiale care
sunt de fapt o derivare directa a acestui calcul. Formularea matematica a
problemei calculului structural conduce la obtinerea unui sistem de ecuatii
diferentiale care trebuie rezolvate. Functie de metodele de rezolvare folosite pot
exista 2 metode: metoda analitica si metoda numerica

33. Metode de calcul a construciilor. Metoda strilor limit.

- Cunoaterea comportrii materialelor n domeniul elastic sau vscos-elastic
(de servici) adic stri limit ale exploatrii
- Cunoaterea comportrii materialelor n domeniul plastic de rupere. Aceastp
ipotez constituie stri limit ultime sau capaciti portante
- Conceptul de siguran probabilist (pe baza teoriei probabilitilor i a
statistici matematice)
ef = F/A
Metoda presupune:
- Caracter aleatoriu al proprietilor materialelor
- Variabilitatea statistic a aciunilor
- Deformaii i ncrcri impuse
- Solicitri rezultate
- Vvariabilitatea dimensiunilor structurii
- Probabilitatea apariiei simultane a diferitelor aciuni etc.

34. Metode de calcul a construciilor.Metoda rezistenelor admisibile.

- Sisteme elastice (OA)
- Materiale omogene
- Materiale izotrope
= F/A a
a = lim/Cs
Cs = lim/a =1,7
lim, dupa caz reprezinta rupere, curgere, la oboseala, la fisurare, etc

35. Reprezentarea realitii..Reguli de decizie statistic.

n idealizarea statistic mrimile folosite se definesc prin funcii de distribuie sau
densitate de probabilitate.
Funcia de densitate, de probabilitate sau funcia de frecven indic frecvena de
apariie a unei valori, a variabilei aleatorii.
Integrala acestei funcii este funcia de distribuie sau de reparti ie.

Sunt destinate s defineasc criterii pentru obinerea celei mai potrivite soluii
pentru problema dat.
Criteriile de optimizare folosite la proiectarea structurilor pot fi pur tehnice, dar n
general afecteaz i economicitatea. Se caut minimizarea costului sau chiar
maximizarea utilitii ca generalizarea a costului.
Raiuni de ordin social/politic pot impune alte reguli dect cele rezult din economicitate.

36. Reprezentarea realitii..Reguli de decizie determinist.

n idealizarea determinizst sunt cantiti deterministe legate prin fuc ii deterministe.
Sunt regulile cu care au fost obinuii n calcul elementar sau n calculul simplist pentru construc ii.

37. Reprezentarea realitii..Reguli de decizie strategic.

Se bazeaz n special pe teoria jocurilor, adic se consider doi juctori, A i B, fiecare avnd
posibilitatea de a efectua un numr finit de alegeri. Se poate adopta ca o baz convenabil de decizie,
ipoteza ca adversarul va ncerca s i minimizeze pierderile i s maximizeze c tigul.
Se poate demonstra c pentru jocuri ce nu sunt strict deterministe, strategiile optime sunt strategiile
mixte. n acest fel, obiectivul principal al teoriei jocurilor este gsirea strategiilor optime. Acesta este
cazul cnd se idealizeaz jocul considernd c unul dintre juctori este natura.

38. Reprezentarea realitii.Tipuri de idealizare.

Idealizarea este transpunerea realitatii in ipoteze, scheme, formule, reguli,

modalitati de calcul. Observarea fenomenelor natural a creat la om conceptual de
determinism.
n cazul siguranei construciilor se pot lua n considerare trei tipuri principale de
idealizri.
- Idealizarea determinist
- Idealizarea statistic
- Idealizarea strategic

39. Reprezentarea realitii..Reguli de decizie statistic.

Regula NR.1 Regula NR.3.
1. Dintre diferite soluii se va alege aceea creia i corespunde un cost minim.
3. n legtur cu o mulime determinat. de evenimente reciproc exclusive se
conteaz pe evenimentul cu cea mai mare probabilitate i se acioneaz de parc
s-ar tii c acest eveniment este cert.

40. Reprezentarea realitii..Reguli de decizie statistic.

Regula NR.3. Regula NR.5.
3. n legtur cu o mulime determinat. de evenimente reciproc exclusive se
conteaz pe evenimentul cu cea mai mare probabilitate i se acioneaz de parc
s-ar tii c acest eveniment este cert.
5. Dintre aciunile posibile se alege cea pentru care ctigul estimat determinat cu
probabiliti rezultate posibile mai mare dect cel al oricrei alte aciuni posibile.
Cu alte cuvinte se va maximiza ctigul estimat.

41. Reprezentarea realitii..Reguli de decizie statistic.

Regula NR.4. Regula NR.6.
4. Se presupune c decizia depinde de o oarecare mrime necunoscut u, dac
s-ar cunoate acest u aceasta ar putea s determine decizia. Se calculeaz o

valoare estimat pentru u i se acioneaz n anumite aspecte de parc s-ar tii

cu siguran c valoarea lui u ar fi egal cu u.
6. Se alege solutia pentru care se presupune o utilitate maxima.

42. Reprezentarea realitii..Reguli de decizie statistic.

Regula NR.2. Regula NR.7.
2. Se admite c se vor ntmpla evenimente care au o valoare mare a probabilitii
i se acioneaz de parc s-ar tii c aceste evenimente sunt certe.
7. Decizia se va baza pe costul generalizat, insa in loc de a se considera valoarea
cea mai probabila Pc, se va adopta o valoare estimate pentru Pc astfel incat
aceasta sa fie depasita doar de foarte putine ori.

43. Probleme de baz n sigurana structurilor.Probabilitatea de cedare.

Fr(x) funcie de rezisten

Fs(x) funcie de ncrcri
Pc = FR(X) * fS(X) dx
Folosirea regulii de decizie implic estimarea probabilistic de cedare. Probabilitatea de cedare p este
legat de rata medie a cedrilor n distribuia lui Poisson prin expresia:
=NxP
Un mod de estimare a ratei medii a cedrilor porne te de la observarea a ceea ce s-a ntmplat n trecut.
Cunoscnd c ntr-un timp t1 s-a observat C1 cedri la un numr N1 de construcii executate s se
estimeze rata medie a cedrilor pentru cazul unui interval de timp t 2 la N2 construcii.

44. Probleme de baz n sigurana structurilor.Tipuri de distribuii.

Distribuiile au dou feluri mai importante de care trebuie s inem cont:
- Distribuia normal
- Distribuia extremelor
Distribuia normal este definit prin dou parametrii:
- X reprezint media distribuiilor
- 2 (indice 2 i nu la ptrat) reprezint dispersia
Distribuia extremelor corespunde unor distribuii ale valorilor
minime sau maxime dintr-un ir statistic ordonat, i sunt atinse de asemenea n
condiii generale.
O proprietate important a distribuiei extremelor const n aceea c tipurile
distribuiilor rmn neschimbate chiar i pentru un ir parial de minime sau
maxime, extrase dintr-o distribuie oarecare a extremelor.

45. Probleme de baz n sigurana structurilor.Coeficiteni de siguran.

Coeficientul de siguran central, notat cu 0 = FR(x)/FS(X)

Coeficientul de siguran caracteristic, notat cu K = FR(x)0.05/FS(X)0.05
Coeficientul de siguran de calcul * = FR(x)0.005/FS(X)0.05 .Acest coeficient de
siguran poate fi comparat direct cu factorul de suprancrcare S
n practic se mai ntlnete noiunea de coeficient de siguran global i noiunea
de coeficient de siguran parial.
Pentru a garanta c probabilitatea de cedare nu va depi o valoare inferioar a
rezistenei (de exemplu valoarea pentru abaterea de 5 R 0.005 ) s depeasc o
anumit cantitate, valoarea superioar a ncrcrii (de exemplu valoarea cu
abaterea de 5 % -S0,95 ). Aceast condiie se poate exprima prin impunerea unei
valori minime pentru coeficientul de siguran: *calcul = R0.005/S0.95

46. Probleme de baz n sigurana structurilor. Influene asupra coeficientului de siguran.

Principalele influene asupra coeficientului de siguran pot fi clasificate astfel:
A. Dac lum n considerare ncrcrile
B. Dac lum n considerare eforturile

A. Influene provenite din ncrcri

a) Devieri ale ncrcrilor de la valorile caracteristice
b) Devieri datorate impreciziei teoriilor referitoare la ncrcri
c) Variaia datorit combinrii diferitelor tipuri de ncrcri
- Influene provenite din ncrcarea structurilor
a) Devieri ale rezistenelor de la valorile caracteristice
b) Devieri datorate impreciziei teoriilor referitoare la comportarea structurii
c) Devieri datorate variaiilor dimensiunilor
d) Devieri datorate unei execuii imperfecte
e) Devieri datorate coroziunii sau oricrei alte deteriorri afectnd dimensiunile
sau proprietile mecanice.
Valorile coeficienilor de corecie depind de influenele simultane ce se consider.
n practic de cele mai multe ori verificarea siguranei se face utiliznd eforturile
n loc de ncrcri. n acest scop structura se mparte n elemente controlndu-se
forele care acioneaz pe fiecare din aceste elemente pentru verifica dac
satisfac condiiile de siguran.
B. Verificrile fiind fcute n funcie de eforturi, influenele care afecteaz
coeficientul de siguran sunt urmtoarele:
1. Influene provenite din eforturi
2. Influene provenite din comportarea elementelor
1.a. devieri ale eforturilor de la valorile caracteristice
1.b. devieri datorate impreciziei teoriilor referitoare la ncrcri
1.c. devieri datorate impreciziei teoriilor comportrii structurii
1.d. variaii datorate combinrii diferitelor tipuri de ncrcri
2.a. devieri ale rezistenelor de la valorile caracteristice
2.b. devieri datorate impreciziei teoriilor referitoare la comportarea elementelor
2.c. devieri datorate veriaiilor dimensiunilor
2.d. devieri datorate unei execuii imperfecte
2.e. devieri datorate coroziunii sau oricror alte deteriorri afectnd dimensiunile
sau proprietile mecanice ale materialelor

CAPITOLUL III
47. Normative i coduri de practic. Bazele proiectrii structurilor de construcii
CR 0- 2012. Generaliti.
Codul cuprinde principii si regulile de aplicare urmarind prevederile standardului
SREN 1990, necesare pentru proiectarea si verificarea structurilor de constructii,
elementelor structurale si ale tuturor elementelor de constructii, privind cerintele
de rezistenta, stabilitate si durabilitate. Prevederile codului se aplica prin
proiectarea si verificarea cladirilor si constructiilor noi sau a celor existenete, in
vederea restabilirii sau schimbarii functiunii acestora.
Scopul de baza al calculului elementelor de constructie este asigurarea rationala a
constructiilor, tinand cont de importanta acestora, dar si de durabilitatea necesara
prin tema de proiectare.

Nivelul de asigurare al unei constructii este in stransa legatura cu:

-durata de viata proiectata
-clasificarea in clase de importanta-expunere.

48. Normative i coduri de practic. Bazele proiectrii structurilor de construcii

CR 0- 2012. Principiile proiectrii la stri limit.

Prin stare limita intelegem o stare a carei atingere implica:

-pierderea reversibila a capacitatii unei constructii de a satisface conditiile de
exploatare pentru care a fost proiectata
-aparitia unor pericole pentru viata oamenilor sau pentru bunurile aflate in cladire.
Strarile limita se impart in 2 categorii:
Stari limita ultime (SLU) (protectia vietii oamenilor si a sigurantei structurii,
protectia unor bunuri de patrimoniu sau de mare valoare, epuizarea capacitatii
portante)
Stari limita de serviciu (SLS) (sunt starile limita care iau in considerare
functionarea structurii sau a elemnetelor structurale in conditii normale de
exploatare, confortul oamenilor, limitarea vibratiilor, deplasarilor)

49. Normative i coduri de practic. Bazele proiectrii structurilor de construcii

CR 0- 2012.Reguli de baz pentru asigurarea construciilor.
-toti parametrii ce intervin in calcule sunt reprezentati prin valorile lor normate de
calcul.
-verificarea sigurantei se realizeaza prin compararea gruparilor de actiuni date cu
sisteme omoloage de valori care corespund diferitelor stari limita
-valorile de calcul se vor determina conform prevederilor normativelor in vigoare.
-pentru verificarea sigurantei unei constructii exisntente se vor obtine prin
determinari directe informatii referitoare la caracteristicilestructurii verificate.
-in verificarea sigurantei constructiilor se considera de regula doar actiuni ce
intervin in mod normal in cursul exploatarii.
-nivelul de asigurare difera in functie de importanta constructiei.

50. Normative i coduri de practic. Bazele proiectrii structurilor de construcii

CR 0- 2012.Metoda coeficienilor pariali de siguran.
Metoda coeficientilor partiali de siguranta consta in verificarea tuturor situatiilor
de proiectare, astfel incat nici o stare limita sa nu fie depasita atunci cand in
modelele de calcul sunt utilizate, valorile de proiectare pentru actiuni, efectele lor
pe structura dar si valorile de proiectare pentru rezistente. Valorile de proiectare
vor fi obtinute din valorile caracteristice sau alte valori reprezentative utilizanduse coeficientii partiali de siguranta.
Exemplu: valoarea de proiectare Fd a unei actiuni F
Fd = f Frep
si
Frep = Fk
Fk valoarea caracteristica a actiunii
Frep - valoare reprezentativa a actiunii

51. Normative i coduri de practic. Bazele proiectrii structurilor de construcii

CR 0- 2012. Aciuni n construcii. Clasificarea aciunilor.
a.Actiuni generale (densitati, actiuni asupra structrilor expuse la foc, actiuni din
zapada, actiuni din vant, actiuni termice, actiuni in timpul executiei, actiuni
aditionale-explozii)

b.Actiuni din circulatia pe poduri

c.Actiuni pentru poduri rulante si instalatii de constructii
d.Actiuni asupra silozurilor si reversoarelor
Actiunile pot fi clasificate:
-dupa origine, ca directe sau indirecte.
-dupa variatia spatiala, ca fixe sau libere.
-dupa natura, ca statice sau dinamice.
-dupa criteriul frecventei in care sunt intalnite pe anumite perioade (permanente,
variabile, accidentale seismice)

52. Normative i coduri de practic. Bazele proiectrii structurilor de construcii

CR 0- 2012. Aciuni n construcii. Gruparea aciunilor.
a.Actiuni generale (densitati, actiuni asupra structrilor expuse la foc, actiuni din
zapada, actiuni din vant, actiuni termice, actiuni in timpul executiei, actiuni
aditionale-explozii)
b.Actiuni din circulatia pe poduri
c.Actiuni pentru poduri rulante si instalatii de constructii
d.Actiuni asupra silozurilor si reversoarelor
Gruparea actiunilor in cazul verificarii la starile limite ultime
-gruparea fundamentala
-gruparea accidentala
-gruparea seismica
Gruparea actiunilor in cazul verificarii la starile limite de serviciu
-gruparea caracteristica
-gruparea frecventa
-gruparea cvasipermanenta

53. Normative i coduri de practic. Aciuni n construcii. ncrcri date de vnt.Cum

acioneaz vntul asupra unei construcii?
Codul de proiectare si evaluare a actiunii vantului asupra constructiilorCR 1-1-4/2012,2
Efectul actiunii vantului asupra unei constructiilor depind foarte mult de
proprietetile acestuia (intensitate, viteza, caracteristicile turbulentei), de forma, de
dimensiunile si de orientarea constructiei fata de directia vantului, dar si de
amplasamentul structurii in mediul natural. Actiunea vantului este considerata
orizontala si directionala. In cazul exprimarii directionale valoarea de referinta a
vitezei vantului se inmulteste cu factorul directional ce tine cont de distributia
valorilor vitezei vantului pe diferite directii orizontale.

54. Normative i coduri de practic. Aciuni n construcii. ncrcri date de vnt. Explicai
urmtorii termeni: intensitatea turbulenei vntului , valoarea medie a vitezei vntului,
factorul de rugozitate.
Intensitatea turbulentei vantului: reprezinta dimensiunea medie a vrtejurilor
vntului produse de turbulenta aerului pe directia vntului
Valoarea medie a vitezei vantului: - viteza vntului mediata pe o durata de 10
minute, avnd 2% probabilitate de depasire ntr-un an, independent de directia

vntului, determinata la o naltime deasupra terenului, cu considerarea efectelor

rugozitatii terenului si a orografiei amplasamentului;
Factorul de rugozitate: Factorul de rugozitate, cr(z) definete variaia presiunii
medii a vntului cu nlimea deasupra terenului pentru diferite categorii de teren
(caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) n funcie de presiunea de referin

55. Normative i coduri de practic. Aciuni n construcii. ncrcri date de vnt. Cum se
determin valoarea de calcul pentru ncrcarea din vnt pentru un acoperi cu o
pant?(studentul are voie sa consulte normativul)
(1) Acoperisul va fi mpartit n zone de expunere
(2) naltimea de referinta Zc, va fi considerata egala cu h.
(3) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune pentru fiecare zona sunt dati n tabel
(4) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare a aerului.
56. Normative i coduri de practic. Aciuni n construcii. ncrcri date de zpad. Cum se
determin valoarea de calcul pentru ncrcarea din zpad pentru un acoperi cu o
pant?(studentul are voie s consulte normativul).
Distributia coeficientului de forma ml al
ncarcarii din zapada pe acoperisurile cu o
singura panta, pentru situatiile n care
zapada nu este impiedicata sa alunece de
pe acoperis, este cea din Figura.
Distributia din Figura se folosest att
pentru cazul zapezii neaglomerate ct si
pentru cel al zapezii aglomerate. Valoarea
coeficientului 1 este data n Tabelul 5.1
(CR 1-1-3/2012), functie de unghiul
acoperisului, [].

57. Normative i coduri de practic. Aciuni n construcii. ncrcri date de

zpad.Generaliti.
Normativul care se ocupa cu determinarea actiunii zapezii asupra cladirilor si
structurilor de constructii in Romania este: Cod de proiectare. Evaloare a
actiunii zapezii asupra constructiilor - CR 1-1-3/2012, 3
Codul cuprinde principiile, regulile si datele necesare pentru stabilirea incarcarilor
din zapada din Romania. Codul stabileste situatiile de proiectare si distributiile de
incarcare de zapada pentru proiectarea si verificarea cladirilor.

58. Normative i coduri de practic. Aciuni n construcii. ncrcri date de zpad. Explicai

urmtorii termeni: Valoare caracteristic a ncrcrii din zpad pe acoperi,

Coeficientul de form pentru ncadrarea din zpad pe acoperi, Coeficientul termic,
ncrcarea din zpad aglomerat pe acoperi
Valoare caracteristica a incarcarii dein zapada pe acoperis: se determina
prin multiplicarea valorii caracteristice a ncarcarii din zapada pe sol factorul de
importanta-expunere pentru actiunea zapezii, cu coeficientul de expunere al
constructiei n amplasament, cu coeficientul de forma pentru ncarcarea din
zapada pe acoperis si cu coeficientul termic.
Coeficientul de form pentru ncadrarea din zpad pe acoperi: stabileste
distributia ncarcarii din zapada pe acoperisuri de diferite forme. Acest coeficient
reprezinta raportul dintre ncarcarea din zapada pe acoperis si ncarcarea din
zapada pe sol, fara influenta efectelor coeficientilor de expunere si a efectelor
termice.
Coeficientul termic: stabileste reducerea ncarcarii din zapada pe acoperis n
functie de fluxul termic prin acoperis ce poate cauza topirea zapezii
ncrcarea din zpad aglomerat pe acoperi: este ncarcarea datorata
redistribuirii zapezii pe acoperis, de exemplu datorita vntului

59. Normative i coduri de practic. Aciuni n construcii. ncrcri date de zpad. Explicai
urmtorii termeni: Valoare caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol, Coeficientul de
expunere, Coeficientul termic, ncrcarea din zpad neaglomerat pe acoperi.
Valoare caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol: este definita cu 2%
probabilitate de depasire ntr-un an sau, echivalent, definita cu un interval mediu
de recurenta IMR=50 ani.
Coeficientul de expunere: n amplasament stabileste reducerea sau cresterea
ncarcarii din zapada pe acoperis n functie de topografia locala a amplasamentului
si de obstacolele de langa constructie.
Coeficientul termic: stabileste reducerea ncarcarii din zapada pe acoperis n
functie de fluxul termic prin acoperis ce poate cauza topirea zapezii
ncrcarea din zpad neaglomerat pe acoperi: ncarcarea datorata
depunerii naturale a zapezii pe acoperis, distributa cvasiuniform si influentata doar
de forma acoperisului. Acest tip de ncarcare nu include redistribuirea zapezii
datorita altor actiuni climatice.

60. Normative i coduri de practic.Ce sunt eurocodurile i ce rol au? Generaliti.

Eurocodurile reprezinta un grup de norme cu ajutorul carora se poate dovedi ca un
produs de constructii satisface cerintele directivei pentru produse de constructii
(CPD)
Eurocodurile sunt un set de coduri structurale de proiectare pentru lucrari de
constructii si inginerie civile care vor inlocui codurile nationale publicate de
organisme de standardizare nationale, dupa o perioada in care vor coexista.
Obiectivul principal al Eurocodurilor este sa imbunatateasca sectorul european de
constructii atat in interiorul Uniunii Europene, cat si pe plan extern.
Acesta cuprinde 10 domenii: baza proiectarii structurale, actiuni, beton, otel, otel
si beton compozit, lemn, zidarie si aluminiu, proiectare seismica si geotehnica.

CAPITOLUL IV
61. Sigurana la foc a construciilor.Explicai urmtorii termeni: Clasa de combustibilitate,
Incendiu, Scar de evacuare, Scenariu la foc.
Clasa de combustibilitate caracteristic a unui material sau element,
exprimat prin nivelul parametrilor specifici, determinai n
urma unorncercr standardizate.
Incendiu proces complex de ardere, cu evoluie necontrolat, datorat
prezenei substanelor combustibile i a surselor de aprindere, a crui apariie
i dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi de viei,
pagube materiale, etc. i care impune intervenia organizat pentru stingere.
Scar de evacuare circulaie vertical corespunztor dispus,
conformat, dimensionat i protejat pentru a asigura condiii de evacuare
a utilizatorilor n caz de incendiu.
Scenarii la foc combinaii de valori i relaii ntre condiiile
i performanele la foc asigurate, n scopul realizrii siguranei utilizatorilor.

62. Sigurana la foc a construciilor. Explicai urmtorii termeni:Comportare la foc, Risc de

incendiu, Compartiment de incendiu, Limitarea propagrii focului.
Comportare la foc totalitatea schimbrilor fizice i chimice intervenite atunci
cnd un material, produs sau ansamblu, este supus aciunilor
unui incendiu standard.
Risc de incendiu probabilitatea izbucnirii incendiilor n spaii ncperi, construcii
sau compartimente de incendiu ori instalaii n cele cu funciuni civile (publice)
se exprim prin riscuri de incendiu, iar n cele destinate activitilor
de producie i de depozitare se exprim prin "categorii de pericol de incendiu".
Compartiment de incendiu construcie independent (instalaie), precum i
construcii comasate sau grupate amplasate la distanele normate fa de
vecinti sau volum construit compartimentat prin perei antifoc fa de
construciile (instalaiile) adiacente. n cldirile nalte i foarte nalte
compartimentul de incendiu poate fi un volum nchis.
Limitarea propagrii focului ansamblul msurilor constructive i de
instalaii, care mpiedic pentru durate normate de timp, extinderea incendiului n
interiorul compartimentului de incendiu sau n afara acestuia.

63. Sigurana la foc a construciilor. Explicai urmtorii termeni:Densitatea sarcinii termice,

Risc de incendiu, Compartiment de incendiu, Limitarea propagrii focului.
Densitatea sarcinii termice potenial caloric total al unui spaiu, ncpere,
etc, raportat la aria pardoselii luat n considerare (J/m2).
Risc de incendiu probabilitatea izbucnirii incendiilor n spaii ncperi, construcii
sau compartimente de incendiu ori instalaii n cele cu funciuni civile (publice)
se exprim prin riscuri de incendiu, iar n cele destinate activitilor
de producie i de depozitare se exprim prin "categorii de pericol de incendiu".
Compartiment de incendiu construcie independent (instalaie), precum i
construcii comasate sau grupate amplasate la distanele normate fa de
vecinti sau volum construit compartimentat prin perei antifoc fa de
construciile (instalaiile) adiacente. n cldirile nalte i foarte nalte
compartimentul de incendiu poate fi un volum nchis.

Limitarea propagrii focului ansamblul msurilor constructive i de

instalaii, care mpiedic pentru durate normate de timp, extinderea incendiului n
interiorul compartimentului de incendiu sau n afara acestuia.

64. Sigurana la foc a construciilor.Principalele cauze care favorizeaz i genereaz

incendii.

- Creterea considerabil a numrului de construcii, a numrului de cantre

comerciale, a depozitelor i concomitent a mrfurilor depozitate
- Ignorarea msurilor PSI stabilite prin proiectare
- Dificultile pe care le ntmpin pompierii, atunci cnd intervin (trafic intens,
acces limitat)
- Instalaii electrice defecte sau executarea unor lucrri de construcii fr
personal specializat sau fr permis de lucru a focului
- Neglijene
- Deficiene n organizarea PSI la locul de munc

65. Sigurana la foc a construciilor.Generaliti.Terminologie.Normative. Cauze.

Focul reprezinta un ericol permanent pentru constructii, iar aspectul catastrofal se
poate exprima in functie de urmarile pe care le are din punct de vedere al:
pierderilor de vieti omenesti si pagube materiale.
Cauze:
-cresterea considerabila a numarului dar si a dimensiunilor centrelor comerciale,
depozitelor, fabricilor, uzinelor, etc. este una din principala cauza care favorizeaza
incendiile
-nerespectarea normelor PSI
-dificultatile pe care le intampina unitatile de baza contra incendiilor in cazurile de
interventie rapida
-instalatii electrice defecte
-personalul neinstruit in cladirile cu risc de incendiu ridicat
-deficiente in organizarea PSI la locurile de munca

66. Sigurana la foc a construciilor.Obligaiile proiectanilor.

- S stabileasc i s cuprind n documentaia pe care ntocmete msurile i

mijloacele de proecie mpotriva incendiilor
- S prevad n documentaiile ntocmite instalaiile, utilajele, aparatura i
echipamentul de protecie PSI cu care urmeaz s fie dotate construciile
- S prevad tratarea cu substane ignifuge a tuturor materialelor combustibile
- S ntocmeasc i s predea beneficiarilor scheme i instruciuni de funcionare a
dispozitivelor i instalaiilor proiectate dar i regurile de ntreinere n exploatare a
acestora.

67. Sigurana la foc a construciilor.Obligaiile executanilor.

- S ia toate msurile necesare pentru protecia la incendiu, odat cu organizarea
antierului dar i pe parcursul lucrrilor de execuie.
- S realizeze integral i la timp lucrrile de PSI, prevzute n proiectul pe care l
execut i s informeze proiectantul cu privire la neregurile pe care le constat.
- S efectueze toate probele ce intervin n meninerea condiiilor de deplin
siguran mpotriva incendiilor

68. Sigurana la foc a construciilor.Obligaiile beneficiarilor.

- S asigure instalaiile PSI de la furnizori, cu instruciunile de folosire
- n calitate de beneficiar trebuie s urmrim respectarea i utilizarea regurilor PSI
- S asigure alctuirea i dotarea formaiunilor civile de pompieri care vor aciona
n cazul unui incendiu i care vor fi instruite periodic.

69. Sigurana la foc a construciilor. Obiectivele privind securitatea la incendiu.

A)Prevederea incendiului sau intarzierea dezvoltarii si raspandirii acestuia: se
poate obtine respectand urmatoarele:
-controlarea comportarii la incendiu a materialelor combustibile folosite
-folosirea unei compartimentari adecvate
-folosirea unor sisteme automate de stingere a incendiului.
B)Protejarea persoanelor din cladire de efectele incendiului:
-anuntarea in timp util a serviciilor PSI
-protejarea cailor de evacuare
-prevederea unor zone de refugiu, unde este necesar.
C)Minimizarea impactului incendiului
-prevederea unor compartimentari pe criteriile ocupate
-mentinerea integritatii structurale a cladirii
-asigurarea continuitatii activitatii in zonele comune ale cladirii

70. Sigurana la foc a construciilor. Incendiul, evoluia i fazele sale.

Incendiul reprezinta o ardere initiata de o cauza bine definita, voita sau nu,
scapata de sub control, in urma careia se produc pagube materiale si pentru a
carei intrerupere este necesara o actiune de stingere. Trebuie mentionat ca nu
orice erdere constituie un incendiu. Un incendiu real este caracterizat de
urmatoarele elemente.
-existenta unei arderi scapate de sub control.
-producerea de pierderi de bunuri materiale sau vieti omenesti
-necesitatea interventiei printro actiune de stingere pentru intreruperea si
lichidarea arderii.

71. Sigurana la foc a construciilor. Combustibilitatea materialelor. Risc de incendiu.

- Reprezint capacitatea acestora de a se aprinde, de a arde, contribuind la
creterea cantitii de cldur degajat de incendiu.
n funcie de comportarea la foc, materialele i elementele de construcie se
mpart n clase de combustibilitate:
o C0 materiale incombustibile
o C1 materiale neinflamabile
o C2 materiale dificil inflamabile
o C3 materiale mediu inflamabile
o C4 materiale uor inflamabile

72. Sigurana la foc a construciilor. Factori ce intervin n dezvoltarea unui incendiu.

-forma si dimendiunile icaperii
-sarcina termica

-deschiderea spre exterior

-natura si pozitionarea materialelor combustibile
-locul si modul de initiere al incendiului
-dispunerea incaperii in cladire
-prezenta sistemelor de ventilare sau a sistemelor de semnalare a pompierilor

CAPITOLUL V
73. Accidente n construcii. Accidente ce apar n urma unor defecte de proiectare.
Vibraii ale fundaiilor unor utilaje, transmise la elementele construciei

Constructie adapost pentru gaterele unei fabrici de cherestrea (P+E1),

dimensiuni 27x24m.
In cladire functionau 4 gatere si instalatiile anexe pentru transportul bustenilor si a
scandurilor rezultate. 2 gatere functionau la o turatie de 300rot/min si celelalte 2
la 320rot/min.
Intimpul functionarii, gaterele produceau vibratii atat pe vertical, cat si pe planul
orizontal. Aceste vibratii erau transmise la cladire prin fundatiile acesteia.
Vibratiile erau simtite la stalpii halei, planseul peste parter, zidurile cladirii si chiar
si pe terenul din jurul cladirii. Acesteau au dus la degradarea usoara a constructiei
in mai putin de un an.
Pentru reducerea vibratiilor s-au luat urmatoarele masuri:
-s-a realizat o noua calare a gaterelor si s-a redus turatiile de functionare.
-s-a separat fundatiile gaterelor de terenul inconjurator prin intermediul unor
goluri de aer.
-s-a realizat o rezemare elastica a picioarelor transportoarelor aflate la parter.

74. Accidente n construcii. Accidente ce apar n urma unor defecte de proiectare.

Prbuirea Podului Quebec ( 29 august, 1907 i 11 septembrie 1916).
Prima prabusire.
Aproape de finalizarea constructiilor un tanar inginer, Norman McLure, i-a atras
atentia inginerului se Cooper ca ansamblul grinzilor inferioare de la pilonul sudic sa incovoiat, inginerul Cooper nu i-a in seama aceste observatii, si desii mai tarziu
apar noi deformatii constructiile nu sunt intrerupte.
In urma unor noi masuratori care indicau intensificarea incovoierilor, Cooper
trimite o telegram in care anunta sa nu creasca sarcina pe pod, insa cel
responsabil cu avansarea lucrarilor nu i-a in seama mesajul. La 29 august podul se
prabuseste omorand 76 de lucratori care se aflau pe pod.
Cauzele au fost: erorile grave de conceptie si de calcul a sarcinilor, lipsa de
judecata a sefului de santier.
A II-a prabusire
La 11 septembrie 1916, traversa central a podului a fost adusa la locul unde urma
sa fie suspendata, patru cricuri hidraulice fiind plasate la fiecare dintre extremitati
pentru a ridica traversa insa acestea cedeaza si partea centrala a podului se
prabuseste in apele reci ale fluviului omorand 13 persoane.

75. Accidente n construcii. Accidente ce apar n urma unor defecte de proiectare.

Prbuirea podului suspendat Tacoma, S.U.A.(1 iulie 1940).

Tacoma este un pod cu deschiderea de 850 de m. Acest pod s-a prabusit din cauza vantului la
doar 4 luni dupa darea in folosinta. Soferii care treceau pe acest pod puteau vedea cum masina
din fata lor disparea complet din vedere.
Pe 7 noiembrie 1940 in timpul unei furtuni cu viteza moderata de 60 km/h a avut loc prabusirea
structurii dupa o perioada de 70 de minute de miscari oscilatorii ale suprastructurii, timp in care
sectiunile transversale aflate la sferturile deschiderii principale au suferit rasuciri cu
amplitudini de pana la 35 de grade. Nu au existat victime. Pentru specialisti aceste miscari au
avut o importanta deosebita care a dus la urmarirea atenta a comportarii acesteia.
76. Accidente n construcii.Accidente ce apar n urma unor defecte ce nu depind de starea
construciei. Cldire avariat de explozia gazelor naturale infiltrate n subsol.

Cladire de apartamente S+P+E1, avand o structura din beton armat si inchidere

din zidarie de caramida. Incalzirea centrala se realizeaza cu gaze naturale, iar
instalatia de incalzire se afla montata in subsolul cladirii intr-o incapere special
amenajata. In timp in reteau de alimentare cu gaze s-au produs avarii care au dus
la o scurgere de gaze formandu-se un amestec de gaze cu aer. In momentul in
care o persoana a intrat in subsol si a aprins lumina s-a produs o explozie
puternica care a dus la daramarea unei parti din cladire.
Cauze:
-acumulari de gaze
-lipsa ferestrelor pentru aerisire(cladirea era veche iar normal camera nu era
destinata pentru instalatie de incalzire)
-explozia puternica a fost favorizata si de faptul ca nu au existat elemente care sa
se darame imediat.

77. Accidente n construcii. Accidente ce apar n urma unor defecte datorate exploatrii.
Prbuirea unui siloz metalic pentru ciment.
La o baza de constructii s-a executat montajul a 3 silozuri metalice cu o capacitate
de 80t fiecare, pentru depozitarea cimentului (diametru de 3 metri si H de 11m)
Silozurile au fost incarcate la capacitate maxima. Intr-unul dintre silozuri cimentul
a fost incarcat in mai multe etape cu pauze intre acestea. Astfel pe o perioada de
4 luni, pe timp de iarna, silozul a ramas incarcat cu o cantitate mai mica de ciment
dupa care a fost umplut la capacitate maxima. Dupa aceasta perioada, cand au
ineput sa scoata cimentdin el, dupa 23 de tone extrase silozul s-a inclinat si s-a
prabusit brusc. In momentul prabusirii in siloz se mai aflau 57 de tone de ciment.
Cauze:
-incarcarea silozului de ciment s-a facut in etape cu intreruperi destul de lungi.
-timpul nefavorabil, umezeala ridicata au facu ca partea de ciment de la suprafata
sa se intareasca formandu-se bolovani cu dimensiuni mari
-in momentul prabusirii in siloz se aflau 57 de tone de ciment sustinute de bolta
formata din bulgarii de ciment pietrificati, iar palnia si o portiune din zona
cilindrica au ramas goale, astfel in mantaua silozului au aparut eforturi mari de
compresiune.

78 Accidente n construcii. Accidente ce apar n urma unor defecte produse de cauze

complexe;
Prbuirea acoperiului EREN din 1962.
Diametrul cupolei era de 93 de metri, inaltimea 42 m, suprafata desfasurata de 19000m2.
Cupola avea o structura din teava formata dintr-un inel de baza si unul superior legate intre ele

cu tevi-meridian. Cupola a fost montata la sol, iar pentru ridicarea ei au fost folosite prese
hidraulice asezate pe stalpii interiori de beton armat ai constructiei perimetrale.
Constructia a fost inceputa in 1959 si finalizata in 1962, insa din cauza incarcarile de zapada,
cupola pavilionului a cedat intorcandu-se efectiv pe dos. Norocul a facut sa nu existe pierderi
omenesti, iar anchetele ulterioare au stabilit nevinovatia proiectantilor, problemele aparute fiind
din cauza executiei.
79. Accidente n construcii. Accidente ce apar n urma unor defecte produse de cauze
complexe;
Incendiul de la depozitul Ford.
Incendiul a debutat n jurul orei 14:30, n zona n care erau depozitate masele
plastice de cauciuc.
Tot acolo mai erau depozitate piese metalice ambalate n polistiren, dar i butoaie cu 20 t ulei.
Concluzii:
- Modul de mprire al halei a fost deficitar
- Totul a fost depozitat ct mai inghesuit, iar pompierii nu au putut avea loc spre
focar
Evoluie:
Cutiile fiind depozitate nghesuit, mijloacele de stingere nu au putut aciona pentru
a stinge focul, nvelitoarele i luminatoarele au luat foc, iar vntul a rspndit focul
mai repede i a dat oxigen incendiului.
Dimineaa la 3:00 a fost stins complet.
Reconstrucia
A durat 10 luni. Depozitul a fost mprit n mai multe zone anti-foc prin trei perei,
astfel s-a fcut o zon pentru ncrcare i depozitare pe termen scurt a
materialelor
- O zon pentru ncrcare i depozitare pe termen lung
- O zon n care au fost depozitate materiale inflamabile separate pe tipuri
Fiecare compartiment anti-foc avea sistemul su individual de protecie. S-a creat
o rezerv de ap proprie + staie de pompare independet.
S-a recalculat numrul de sprinklere i durata lor de funionare.
S-au eliminat complet galeriile i canalele subterane realizate pentru fire, conducte.

80. Accidente n construcii. Accidente ce apar n urma unor defecte produse de cauze
complexe;
Prbuirea Blocului Belvedere n timpul cutremurului din 1977.
Proiectul initial prevedea 10 etaje, fiind apoi modificat cu aprobare la 11
etaje. Fara aprobare ulterioara, s-au mai ridicat inca 2 etaje, ajungandu-se la 13
(!). Calitatea betonului folosit la acest imobil era si ea indoielnica.
Structura blocului Belvedere era foarte ciudata: stalpii si peretii nu erau in acelasi
plan, peretii erau foarte subtiri si fusesera lasate foarte mari spatii pentru usi si
ferestre.
Pe 4 martie 1977, prabusirea a fost totala, imobilul fiind redus la un maldar de
moloz si praf.
Pe locul fostului bloc s-a ridicat dupa 1977 unul nou, de 10 etaje, in adevaratul
spirit socialist.

CAPITOLUL VI

81. Urmrirea comportrii n timp a construciilor. Generaliti.Scopul urmririi

construciilor.

Normativul care se ocupa cu urmarirea in timp al constructiilor este

P130-1999
Urmarirea in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de viata a
constructiei incepand cu executia ei si reprezinta o activitate sistematica de
culegere si valorificare a informatiilor rezultate din observare si masuratori asupra
unor fenomene si marimi ce caracterizeaza proprietatile constructiilor in procesul
de interactiune cu mediul ambient si tehnologic.
Scopul general al proiectarii este acela de a asigura, cu o probabilitate
acceptabile, ca structura proiectata sa se comporte satisfacator pe toata durata de
viata proiectata si se urmareste:
-sa fie rezistenta si stabila
-sa indeplineasca functia pentru care a fost destinata
-sa fie economica atat in construire cat si in exploatare.

82. Urmrirea comportrii n timp a construciilor. Urmrirea curent.

Urmarirea curenta consta in observarea si iregistrarea unor aspecte, fenomene si
parametrii ce pot semnala modificari ale capacitatii constructiei de a indeplini
cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte. Se aplica
tuturor lucrarilor de orice categorie situate in mediul urban si rural. Se efectueaza,
pe toata durata de existenta a acestora si se realizeaza prin examinare vizuala
direta sau cu mijloace de masurat.

83. Urmrirea comportrii n timp a construciilor. Urmrirea special.

Consta din masurarea, inregistrare, prelucrarea si interpretarea sistematica a
valorilor parametrilor care definesc masura in care constructiile isi mentin
cerintele de rezistenta, stabilitatea si durabilitatea stabilite de proiecte. Are ca
obiectiv o examinare detaliata din punct de vedere al rezistentei, stabilitatii si
durabilitatii, a tuturor elementelor structurale si nestructurale, a imbinarilor
constructiei, a zonelor reparate si consolidate anterior, precum si in cazuri speciale
a terenului si zonelor adiacente.

84. Urmrirea comportrii n timp a construciilor. Obligaii i rspunderi ale proprietarilor.

-raspund de activitatea privind urmarirea comportarii constructiilor sub toate
formele.
-organizeaza activitatea de urmarire curenta prin mijloace si personal propriu sau
prin contract cu o firma specializata
-comanda proiectul de urmarire speciala (fondurile necesare)
-asigura pastrarea Cartii tehnice a constrctiei si tine a zi jurnalul evenimentelor
-la instrainare sau inchiriere aduce la cunostinta indatoririle cu privire la urmarirea
comportarii in exploatare a acestora.
-nominalizeaza persoanele care efectueaza urmarirea curenta si speciala.

85. Urmrirea comportrii n timp a construciilor. Obligaii i rspunderi ale executanilor.

-efectueaza urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa pe durata
executiei.
-monteaza mijloacele de observare si masurare in conformitate cu prevederile
proiectului de urmarire speciala.

-atentioneaza proiectantul asupra neconcordantelor cu prevederile proiectului de

urmarire
-asigura pastrarea si predarea catre utilizator a datelor masuratorilor efectuate.
-in cazul in care executa reparatii sau consolidari intocmesc si predau
proprietarului documentatia necesara

86. Urmrirea comportrii n timp a construciilor. Obligaii i rspunderi ale proiectanilor.

-elaboreaza programul de urmarire in timp a constructiei si instructiunile urmaririi.
-stabilesc cu proprietarii acele constructii care sunt supuse urmaririi speciale
-elaboreaza proiectele de urmarire speciala
-urmaresc aplicarea proiectului de urmarire speciala
-predau in cadrul receptiei de terminare a lucrarilor, proprietarului proiectul de
urmarire speciala
-participa la receptia aparaturii de masurare si control stabilita a fi montata prin
proiectul de urmarire speciala.
-asigura luarea unor decizii de interventii in cazul in care sistemul de urmarire a
comportarii constructiei semnalizeaza situatii anormale.

87.Urmrirea comportrii n timp a construciilor. Cartea tehnic a construciilor.

Cartea tehnica a constructiei reprezinta ansamblul documentelor tehnice
referitoare la proiectarea, executia, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii
in exploatarea constructiei si instalatiilor aferente acestei.
Cartea tehnica cuprinde documentatiea de executie si documnetele privitoare la
realizarea si exploatarea acesteia, se intocmeste prin grija investitorului si se
preda proprieterului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o
completeze la zi.
Cartea tehnica cuprinde:
-documentatia privind proiectarea
-documentatia privind executia lucrarilor
-documentatia privind receptia lucrarilor
-documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea
comportarii in timp.
-jurnalul evenimentelor