Cultivarea Plantelor Medicinale

Cresterea melcilor | Cultura plantelor medicinale | Cresterea ciupercilor comestibile

Musetelui. Cultivarea, prelucrarea, utilizarea

musetelului.
Musetelul
Musetelul este o specie anuala, erbacee.
Radacina este pivotanta, fusiforma, cu putine ramificatii repartizate in stratul superficial
al solului. Tulpina este erecta, rotunda glabra sau fin pubescenta si foarte ramificata,
inalta de 30-50 cm la populatiile locale si 50-75 cm la soiurile ameliorate poliploide.
Frunzele sunt sesile, inserate altern, leifidat compuse, leisan tri-penat sectate, glalere,
frunzele de la baza tulpinii fiind mai lungi de 12-18 cm. Frunzele sunt dispuse altern, de
la subsoara lor dezvoltandu-se ramuri terminate printr-un capitul.
Florile reprezentate prin inflorescente, sunt grupate in capitule terminale cu diametrul de
1,5-2 cm situate pe un peduncul lung de 5-10 cm. Florile marginale sunt de culoare alba,
iar cele interne sunt galben-aurii.
Capitulul este compus din 12-18 flori ligulate, de culoare alba, lungi de 5-9 mm, cu
latimea de 3-4 mm, prevazute cu nervuri longitudinale si cu 3-4 zimti.
Receptaculul este format din flori tubulare, de culoare galbena-aurie, are o forma plata la
inceputul infloririi, devine apoi semisferic iar spre sfarsitul perioadei de inflorire devine
conic, fiind conic in interior.
Infloreste din luna mai pana in iulie.
Fructul este o achena mica putin arcuita, de culoare argintie, lunga de 1-2 mm. O planta
poate sa produca aproximativ 45000 fructe.
I . 2 . Raspandire
Musetelul este o specie spontana, raspandita in intreaga Europa mai ales in zona centrala
si meridionala, in Asia Centrala si zona sudica a Siberiei, in Asia Mica, in America de
Nord si in Australia.
In cultura s-a extins intr-o serie de tari ca Germania, Ungaria, Iugoslavia, Rusia, Bulgaria,
etc.

La noi in tara musetelul creste in toate zonele tarii fiind o specie cu o mare plasticitate
ecologica.
Cele mai favorabile conditii de cultura sunt in Campia Crisurilor si in Campia Timisului.
De asemenea poate fi cultivat cu bune rezultate in sudul si estul tarii, in Campia
Burzanului, Campia Baraganului, Campia Moldovei.
I . 3. Particularitati si cerinte biologice
Factorii de mediu diferiti de la unul la altul influenteaza habitusul plantei si continutul in
principii active. In climat continental continutul in ulei volatil si cel in azulene este mai
redus.
Temperatura - musetelul este o specie iubitoare de caldura. Semintele rasar mai bine la
temperaturi ridicate, in conditii de laborator la 28
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Menta. Cultivarea, prelucrarea si utilizarea mentei

Menta
Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Mentha piperita este o
planta anuala, erbacee, considerata insa de multi autori ca fiind perena.
Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase, care
ajung in profunzime pana la 40-60 cm.
Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si internoduri, mai mult sau mai
putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile pedoclimatice, poate creste pana
la 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de sub
nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde cresc, stolonii sunt de 2
feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general, formatiuni tulpinale asemanatoare
ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. Stolonii
subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. Stolonii apar
la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul
urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se inradacineaza mor.
Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu
privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu contin ulei volatil, in timp ce tulpinile
si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile
stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani, precum si pe resturile de tulpini
netaiate, se formeaza o a doua recolta (otava).
Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara
sunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri proeminente, sunt colorate in verde inchis si
sunt prevazute cu glande oleifere, in numar mult mai mare pe partea inferioara.

Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime. Floarea este
compusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola violeta
deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in numar de 4 si
un ovar superior cu stigmat bifurcat.
Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent. Greutatea a 1000
de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie.
Mentha cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm si
colorate in verde cu nuante antocianice.
Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite de petiol, ovale, cu marginea
puternic dintata si suprafata limbului incretita.
Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor.
Corola este colorata in roz-violaceu.
I . 2. Raspandire
In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multe
unitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare mai
accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita).
Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate.
I . 3. Particularitati si cerinte biologice
Sterilitatea - ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor in
formarea gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha piperita se
caracterizeaza printr-o sterilitate considerata practic totala. Sterilitatea mentei se
manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se dezvolta anormal,
raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure, nu produc polen
normal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu toate acestea, specia Mentha
piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii mentei a
permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile, care deschid posibilitati
nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a materialului
initial de menta.
Inmultirea vegetativa - lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste in
practica agricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene se
caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene
anuale. Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. Acestia apar
in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an. Perioada de
vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene, iar stolonii nerecoltati
dezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se formeaza noi stoloni, fapt care a

determinat aparitia unei false pareri

dupa care menta este considerata planta perena.
Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an.
Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii,
stolonii batrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au permis
ca menta sa fie de fapt planta anuala.
Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare. Cresterea
stolonilor incepe in momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si
continua pana la sfarsitul vegetatiei.
Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut, mai mult, menta niciodata nu opreste
complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea schimbului de substante.
Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a mugurilor de pe stoloni
chiar in perioada de iarna, in timpul zilelor mai calduroase, dar la cea mai mica scadere a
temperaturii acestia pier. De asemenea, acest fapt implica greutati deosebite la insilozarea
stolonilor, atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati primavara. In mod obisnuit,
incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu mai cresc. In aceasta perioada se
schimba mersul proceselor legate de sinteza substantelor nutritive, acumulandu-se in
special zaharoza, oligozaharide si substanta uscata, ceea ce contribuie la sporirea
rezistentei la ger, ca o adaptare complexa a speciei la conditiile de iernare.
Stolonii mentei sunt amplasati, pe verticala, intr-un strat superficial de sol bine
determinat (0-6 cm).
S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca, la 15-20 cm, stolonii cresc vertical
pana la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplaseaza orizontal.
In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului:
- pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei
- pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm
Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de
menta.
Temperatura
Menta, incepe sa vegeteze primavara devreme, cand temperatura medie este in jur de 3-5
C. Acoperiti bine cu zapada, stolonii de menta rezista la temperaturi foarte scazute, pana
la -26 C si chiar la -30 C.
Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au suportat o perioada prealabila de
climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii sub - 7 C.

Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C, maxim 22-25 C.
Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. Sa stabilit ca menta
cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C, a avut un continut de 2,07
% ulei volatil, in timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde temperatura medie
a fost cu 4-6 C mai ridicata, continutul in ulei volatil a fost de 2,85 %.
Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu
continutul in ulei volatil sporit, dar cu un continut in mentol mai scazut.
Apa
Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea
deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale.
Este gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de
balta.
Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta, deoarece duce la micsorarea
taliei plantelor de 1,5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. Nevoia de apa a mentei se
manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la butonizare.
De asemenea, umiditatea solului este factorul care poate decide momentul optim de
plantare. Este foarte important de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%, menta nu
trebuie plantata, deoarace cea mai mare parte a stolonilor se usuca, indiferent de
continutul initial de apa al acestora.
In sfarsit, trebuie sa mentionam ca menta irigata, in special prin aspersiune, indiferent de
anul de cultura in care se gaseste, este mai puternic atacata de rugina.
Lumina
Menta este planta de zi lunga, insa da productii satisfacatoare atat in conditiile cetoase si
umede ale Marii Britanii, cat si in conditiile insorite ale multor tari. Pentru cresterea si
dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin 12h.
Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei, o dezvoltare
defectuoasa, iar ramificatiile inferioare se transforma in formatiuni asemanatoare
stolonilor aerieni, ceea ce contribuie la scaderea productie de ulei volatil.
Curentii de aer
Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer, preintampinanduse prin aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada.
Altitudinea-latitudinea

Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. S-a constatat o crestere
evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe directia NS.
Solul
Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile, cu o compozitie
mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive. Cele mai potrivite sunt
solurile aluvionale si cele turboase. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate tipurile
de soluri cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele, fara structura,
argiloase si impermeabile. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de calitate
superioara. Menta creste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7.
Elementele nutritive
In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele elemente
nutritive: N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg substanta uscata
revin in medie 2,03 kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada maxima de
absorbtie a N, P, K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului cand
plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive necesare formarii productiei.
Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea masei
vegetative, dar si la o reducere a continutului in ulei volatil. Azotul mareste continutul in
mentona si scade continutul in mentol, iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult
mai
rezistente la atacul de rugina.
Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin micsorarea
continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene.
Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul.
Excesul de potasiu reduce continutul in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin
sporirea continutului in mentona.

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI

II . 1 . Locul de ansolament
Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul timpuriu, il
lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive, afanat si cu umiditate
suficienta.
Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si in
mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o premergatoare
adevarata.

Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai permit o
pregatire corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si constante in ulei
volatil, menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura anuala (in
mod exceptional bianuala, dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare.
Bazandu-se pe o practica agricola indelungata, in lipsa unor studii aprofundate se pot
recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de asolament:
1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata:
-cereale de toamna (grau, orz)
-degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1)
-porumb boabe
-mustar sau coriandru
-leguminoase pentru boabe(mazare, fasole)
-menta
2) pentru zone umede si racoroase:
-cereale de toamna
-mac in cultura dubla cu chimion
-chimion
-secara pentru corn (claviceps purpurea)
-menta
-cartofi, sfecla
Desigur, aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. Oricum,
revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea
atacului de boli (in special de rugina) si daunatori, factorii uneori determinanti ai
nivelului si calitatii productiei.
II . 2 . Fertilizarea
Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub aratura de baza are
un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea ingrasamantului
organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure, luto- nisipos, a dat
insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%, in functie de conditiile
climatice ale anului. In lipsa gunoiului de grajd, sporirea productiei si calitatii acesteia la
menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale.
Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar economic numai
pana la un anumit nivel, fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza
recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele ar trebui sa se
administreze primavara, la plantare, alaturi de rand.
Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din toamna, ca fosforul
si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu ultima
discuire. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu, in
mustul zapezii. De regula, atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost
reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace, se executa fertilizarea suplimentara.

Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea suplimentara si
se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha.
Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul butonizarii.
La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. In toate cazurile se va
incorpora printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea otavei, imediat dupa recoltare, se
va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha.
II . 3 . Pregatirea solului
Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul
eliberarii. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect
maruntita, dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire, cu plugul
la 8-10 cm adancime, dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta, se va executa
aratura adanca la cca. 30 cm, lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de
grapa stelata.
Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil.
Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin pastrarea umiditatii si
structurii solului, prin distrugerea sau stagnarea in crestere a buruienilor. De aceea, este
bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare, concomitent cu aceasta sa se execute
eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. Aratura de baza se va efectua cu plugul
urmat de grapa stelata, pentru maruntirea si asezarea solului. Prin toate lucrarile care se
vor executa pana la plantare, una-doua discuiri se vor avea in vedere pentru minerarea
solului si distrugerea buruienilor perene.
II . 4 . Modul de inmultire
Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale
vegetala, prin folosirea stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice, menta se
inmulteste prin stoloni aerieni, prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor.
II . 5 . Recoltarea stolonilor
Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului, recoltarea
acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei. Scosul
stolonilor subterani se poate face manual cu furca, cu plugul fara cormana, cu ajutorul
masinii de scos cartofi sau ceapa.
Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza prin
folosirea masinii de scos cartofii adaptata, precum si consumul de forta de munca de
peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana.
II . 6. Calitatea materialului pentru plantat

Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi, turgescenti si lipsiti
de urmele vreunui atac de boli sau daunatori.
O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au:
-modul de intretinere a culturii
-modul de fertilizare si de exploatare a acesteia
-varsta plantatiei
In general, plantatiile de menta intretinute necorespunzator, puternic imburuienate,
neingrasate si neirigate produc stolonii subtiri, firavi si cu dimensiuni reduse. De
asemenea, plantatiile din anul II si in mod deosebit cele din anii III si IV de cultura
produc stoloni de foarte slaba calitate, neputand fii utilizati ca material saditor. Stolonii
trebuie sa fie din plantatiile din anul I de vegetatie, sa aiba o lungime de minim 15 cm, 5
noduri, iar in masa lor sa nu existe mai mult de 10% resturi de tulpini, ramificatii si
stoloni aerieni de culoare verde.
Pregatirea materialului saditor pentru plantat se poate efectua direct in camp sub umbrare
sau sub diferite soproane, pentru a se evita evaporarea apei din stoloni. Urmeaza apoi
operatia denumita
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 41 comentarii

Cultivarea Lavandei

Capitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVE

I . 1 . Descriere
Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate.
Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca originea cuvantului
lavandula vine de la latinescul lavare= a spala.
Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda si in special de
lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de
origine bulgara.
Uleiul volatil, obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este
produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a
produselor cosmetice.

Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm cu tulpini subtiri si lemnoase,

frunze mici de un verde-cenusiu, flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata, groasa
pana la 2-3 cm. In primul an dupa plantare, lavanda dezvolta radacina principala mai mult
in profunzime, ajungand in functie de tipul de sol, pana la 1,20 cm, iar dupa 5 ani pana la
2,80 cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati si pana la 2,20 m adancime la rasadul
produs pe cale generativa, prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular
confera lavandei rezistenta la seceta.
Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica,
inalta de 30-70 cm sau mai inalta. Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar
tulpinile (ramificatiile) tinere sunt patrunghiulare, pubescente.
Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si prezinta frunze numai
in partea inferioara.
Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele inferioare cenusii, de
1-2 cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele fete paroase, cu peri ramificati, stelati, de
cele superioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime si 3-6 mm latime, mai putin paroase.
Frunzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei.
Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere, sunt grupate intro inflorescenta speciforma. Florile prezinta un caliciu lung de 5-6 cm, cilindric, usor latit
spre varf, cu 4 dinti scurti, obtuzi si cu un bobisor lat-oval, de cca 1 mm; caliciul este des
paros si glandulos, albastru-cenusiu. Corola este de culoare violeta-albastruie uneori
albastra deschis pana la alba. Infloreste in luna iulie.
Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent, cu suprafata bruna sau
cenusie, neteda si lucioasa. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,873 g.
I . 2 . Particularitati si cerinte biologice
Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o planta alogoma, entomofila si
prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica
chimica si cu eficienta economica diferentiata.
Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila, fapt pentru care
germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire plantele de lavanda
formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de
inflorescente.
Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care aceste incep sa se
usuce, ceea ce sa impune ca periodic, o data la 7-10 ani, executarea lucrarilor de
intretinere.
Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la lungirea vietii
plantatiilor de lavanda pana la 20-30 ani.

Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in

timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad.
In populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an, dar se
gasesc si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei. In decursul
perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza:
- infrunzire
- butonizare
- inflorit
- maturarea semintelor
Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este
temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale
aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi
reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea necesara.
Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie
mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C. Lavanda rezista foarte bine la
temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -31 C,
atunci cand stratul de zapada are grosime de 40-50 cm.
Cultivatorii au ajuns la concluzia, confirmata astfel si de practica, ca plantatiile realizate
in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din
care cauza continutul in ulei volatil scade. Temperaturile medii mai scazute in zone
situate la altitudini ridicate explica imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si
calitatea superioara a uleiului volatil obtinut in aceste zone.
Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.
Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde, avand si caractere
morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe
locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea radacinilor, ceea ce determina
imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele de lavanda rasar numai cand stratul
superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. De asemenea, in
cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda cat si pentru lavandin,
umiditatea este un factor hotarator.
Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in
sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib.
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la
soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori
mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara,
precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se
recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu
expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.

Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in mod
spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Atat procentul de ulei volatil cat si continutul in
acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte,
cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat
fiind continutul mai mare in acetat de linalil.
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pentru plantele
colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva
pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin
2-2,5 m.
Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pentru
cultura lavandei.
Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage din sol
cantitati mari de substante nutritive. Numeroase experiente pentru clarificarea influentei
diferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare,
podzolice, cel mai important efect il are azotul, iar pe soluri mai grele, carbonatice,
fosforul. Azotul, are un efect de intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt
pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in complexul de
ingrasaminte, iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot.

Capitolul II : TEHNOLOGIA DE CULTIVARE

II . 1 . Locul in ansolament
Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Acestia se cultiva pe acelasi loc 20-30 de
ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale
acestor specii, se vor alege parcele de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol
profund si permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile
si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se vor obtine
productii slabe.
Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta
dar al caror unghi de inclinare sa nu depaseasca 15. De asemenea se vor alege terenuri
absolut curate de buruieni perene.
II . 2 . Fertilizarea
Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii
solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol, se
asigura o buna crestere si dezvoltare a plantelor, implicit sporirea productiei.
Este cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o
reactie a solului neutra sau slab acida. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au

nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul,
fosforul, zinc, borul, magneziul.
Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de
ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil.
Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori
numarul de inflorescente pe tufa de lavanda.
Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul
vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele
organice se aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe
solurile sarace in aceste elemente) se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o
data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot primavara timpuriu, in mustul zapezii.
II . 3 . Pregatirea solului
Toate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime, nivelarea si distrugerea
buruienilor. Numai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte, ceea ce
va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii.
Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii,
dar mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale.
Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta, ca
borceagul pentru masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru
distrugerea buruienilor.
Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa aratura de
desfundare la 50-70 cm in functie de adancimea solului. Imediat dupa aratura de
desfundare, terenul se va nivela perfect, iar apoi se va mentine curat de buruieni prin
discuiri si grapari repetate.
Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in cazul cand nu
este suficient mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm, dupa care se va
pregati pentru plantare cu ajutorul discului in agregat cu grapa.
In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul se va mentine
curat de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Se
recomanda folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor perene aparute pe ogor.
II . 4 . Modul de inmultire
Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din seminte, cat si
vegetativ, prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane.

Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si cu germinatia
redusa si lenta, fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi
reci in vederea obtinerii rasadului. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu,
octombrie-noiembrie cat si primavara devreme, februarie- martie, dar numai in straturi
special pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2 m si o lungime 8-10 m si chiar mai
mult, intre straturi lasandu-se poteci late de 40- 50 cm. Semanatul se executa imediat
dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15 cm. La 1 mp sunt necesare 3-5 g
seminte cu germinatie de minum 50%.
Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele puse in santulete foarte
superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita, curata
de buruieni, bine maruntita si cernita, in grosime de 1-1,5 cm.
Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la
14-15 C. La semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce
impune inmuierea acestora timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor, operatie care
trebuie sa inceapa cu 1,5-2 luni inainte. In acest scop semintele se amesteca cu nisip de
rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana la semanat, timp in care se
amesteca pentru a nu mucegai. Spre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc
si vor fi semanate imediat in sol cald.
Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica raritul, lasandu-se
intre plante 3-5 cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie mentinut curat
de buruieni, prin pliviri repetate, udat, ingrasat si prasit. De asemenea, cel putin de 2 ori
se vor taia toate tijele florale aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai
aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor florifere este de cca. 8-10 cm de la nivelul
solului.
Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii septembrie si
inceputul lunii octombrie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau
in sol umed, pana la plantare.
Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici:
- lungimea partii aeriene 12 cm
- lungimea radacinii principale 15 cm
- diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii
Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei.
Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna, in lunile
septembrie-octombrie sau in primavara in martie-aprilie, in timpul perioadei de repaus
vegetativ. Butasii se recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5
ani. Taierea butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama, sub mugur.
Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge mugurii
vegetativi.
La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat dupa mugur.

Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de plantare, ce

urmeaza a se efectua in decurs de 1-2 h. In cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai
mult de o zi, butasii se mentin in vase cu apa curata.
Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni, situat in
apropierea unei surse de apa, dar fara pericol de baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se
va nivela, marunti si apoi se va tasa usor, dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita,
avandu-se grija sa se lase intre acestea 40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine
cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare se uda din abundenta. Dupa udare, pentru
usurarea plantarii, se vor marca viitoarele randuri, utilizandu-se marcatoare special
pregatite pentru aceasta lucrare.
Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia de presare a
butasilor in nisip se va face cu multa grija, pentru a nu distruge frunzele din varful
acestora.
Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din abundenta, iar tocul de
rasadnita se va acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite
cu rogojini pana la aparitia primelor radacini pe butasi.
Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea
rasadnitelor la inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii.
In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca
ramificarea butasilor.
II . 5 . Lucrarile de intretinere
-completarea golurilor, care trebuie facuta imediat in toamna anului urmator, orice
intarziere nu este buna
-taieri pentru formarea tufei, sunt recomandate numai in primul an de vegetatie, prin
aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor
Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si
constau in prasitul intervaleleor dintre randuri, care se executa cu prasitori cu tractiune
animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor.
Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului.
Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase experiente
efectuate in multe tari. In Romania pentru lavanda este omologat erbicidul Gesagard 50,
in doza de 8-10 kg/ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau
primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor.
II . 6 . Regenerarea plantatiilor

Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se executa regenerearea

plantatiilor.
Din datele experimentale de la diferiti autori, se poate recomanda ca epoca optima a
taierilor de regenerare perioada de repaus, luna februarie, inaintea inceperii vegetatiei,
sau noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, dar numai atunci cand solul are umiditate
suficienta si permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate.
Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 5-10 cm de la suprafata solului.
Imediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 20-25 t/ha gunoi de grajd foarte bine
fermentat amestecat cu 100-120 kg sulfat de amoniu/ha si 250kg/ha superfosfat. Dupa
administrare, ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila
adanca la 15-18 cm.
II . 7 . Boli, daunatori, combatere
Boli: Septorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. Ataca frunzele,
fiind evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput, care
cu timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. In centrul petelor apar puncte
negre care reprezinta picmidiile. Frunzele atacate se usuca si cad.
Se combat prin:
- igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale
- stropiri cu Dithane M-45 0,2%
Daunatori: Isophya tenuicerca, ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe
in sol la cca 1 cm adancime. Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros
mentinute curate de buruieni. Un efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile
de maruntire a solului dupa recoltare, pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol.
Combaterea chimica se realizeaza cu Lindatox 3 PP, Wofatox 30 CE 0, 1%.
Daunatori: Lacusta verde de pasune (Tettigonia viridissima). Se hraneste cu frunzele de
lavanda. O femela depune cca 250 de oua, in iunie si iulie, asezandu-le izolat in portiunile
de sol nelucrat. Masurile de combatere sunt aceleasi ca la Isophya tennicerca.
Daunatori: Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta 3-4 generatii pe
an. Din ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei, hranindu-se cu
sucul acestora. Combaterea este extrem de greoaie. Se recomanda folosirea unui material
saditor absolut sanatos.
II . 8 . Recoltarea
Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se poate executa rapid, epoca cea mai potrivita
pentru recoltare este in faza de inflorire 75%. Acolo insa unde din diferite motive

perioada de recoltare se va prelungi (suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se

recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu
in faza de inflorire 100%.
Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor
speciale montate pe tractoare. Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta
imediat la unitatile de distilare.

Capitolul III : PRELUCRAREA MATERIEI PRIME

In cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare
III . 1 . Distilarea
Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate pentru obtinerea
uleiului volatil. Obtinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea
inflorescentelor dupa 3 metode diferite:
- distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera
cu apa. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau aburi produsi direct sau indirect.
- distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. Aburi trec mai
intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil
- distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. Aburii sunt produsi
in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE BAZA DE LAVANDA

- Tinctura de lavanda
Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, (poate fi folosita rasnita electrica de
cafea pentru cantitati mici), dupa care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi
umplute pana la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70 de grade. Dupa adaugarea
alcoolului peste pulberea de planta, borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat
vreme de 14 zile, agitand din cand in cand continutu pentru o mai buna solubilizare a
principiilor active. Dupa trecerea intervalului de timp necesar macerarii, preparatul se
filtreaza prin tifon, iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare.
Se administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori pe zi, cate o lingurita dizolvata in
jumatate de pahar de apa.
- Otetul aromatic de lavanda
Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita, peste care se adauga
jumatate de litru de otet de mere. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile la temperatura
camerei, dupa care se filtreaza. Se foloseste pentru frictionari si comprese.
- Uleiul gras de lavanda

La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5 linguri de lavanda

uscata si maruntita. Se pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la
soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 5 zile, dupa care se filtreaza.
Uleiul usor aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda vreme
de inca 5 zile, dupa care se filtreaza s.a.m.d., pana cand capata un miros foarte puternic
de lavanda. Se foloseste pentru masaje si frictionari.
- Bai cu lavanda
Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa, vreme de 8-10 ore (de
dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu
inca 2 litri de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In
final, se combina cele doua extracte, preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de
baie.

Capitolul V : UTILIZAREA LAVANDEI

Recomadari majore: in tratarea hiperexcitabilitate, migrene, insomnii.
Alte recomandari pentru tratamente:
Intern:
- Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele biliare insotite de dureri de
cap. Se ia lavanda sub forma de pulbere, administrata pe stomacul gol, cate o lingurita de
patru ori pe zi. Datorita principiilor sale active amare, lavanda mareste secretia de bila si
ajuta la evacuarea ei, calmand durerile abdominale si activand digestia.
- Depresia, anxietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura - 1 lingurita
dizolvata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de lunga durata (3 luni
minimum). Uleiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate
severe: doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi, pe
stomacul gol. Studiile facute pana in prezent au aratat ca exista o anumita selectivitate a
pacientilor tratati cu aceasta planta, unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil, in
timp ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice, ameliorare tradusa prin
reducerea sensibilitatii psihice, estomparea fricilor si angoaselor, reaparitia dorintei de
viata.
- Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. Lavanda este
prin excelenta o planta antistres, motiv pentru care, administrata in cure de lunga durata,
amelioreaza si, gradat, conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. In problemele
cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda, care
actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. Se administreaza de trei-patru ori
pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa.
- Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia. Se combina in proportii egale
tinctura de lavanda, de pelin si de cimbru (toate tincturile se prepara la fel ca cea de

lavanda). Se ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa, de
patru ori pe zi, inainte de masa. O cura dureaza minimum doua saptamani. Acest
tratament este eficient atat singur, cat si in combinatie cu remediile alopate, a caror
eficienta o mareste.
- Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu
lavanda, cu jumatate de ora inainte de culcare. Suplimentar, este bine sa puneti sub perna
un mic saculet (ceva mai plat) cu lavanda. Somnul va fi mai odihnitor si mai lin, iar peste
zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. Intern, se ia
tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi.
- Dureri de cap, migrena, ameteala. Ca remediu de urgenta se iau 1-2 picaturi de ulei
volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea
de lavanda: o lingurita de patru ori pe zi, administrata pe stomacul gol.
- Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda, o lingurita din
acest amestec fiind oparita cu o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se
filtreaza. Se beau pe zi 2-3 cani din acest ceai, cat mai cald (pentru ca efectul sudorific si
depurativ sa fie mai intens). Are un gust destul de greu de suportat, dar o cura de 10 zile
cu acest ceai are efecte antireumatice exceptionale. Tuse convulsiva, gripa, bronsita - 2
picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin
din acest amestec, care nu va fi inghitit direct, ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si
exercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. Se iau maximum 6 picaturi de ulei
de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii.
Extern:
- Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 4 linguri de lavanda proaspat macinata se
adauga apa, amestecand progresiv, pana cand se formeaza o pasta, care se inveleste in
tifon si se aplica pe piele. Deasupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se
acopera cu o patura, ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de
ora.
- Contra paduchilor si a altor insecte parazite. 3-4 picaturi de ulei volatil de lavanda se
amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par (sau pe zona afectata), dupa care capul
se acopera vreme de cateva ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care
vor elimina insectele. Se aplica tratamentul 7-10 zile la rand.
- Pentru cresterea parului. Se face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut
prin macerare dupa metoda de mai sus.
- Intretinerea pielii uscate. Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda (obtinut prin
macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui, dupa metoda de mai sus) pe toata pielea,
facandu-se in acelasi timp un masaj usor. Eczeme uscate, tumefactii produse de loviri - Se
aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe zi.

UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI:

- Condiment de lavanda - amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile
putina lavanda (intr-o proportie aproximativa de 1:5). Mancarurile vor capata o aroma
deopotriva delicioasa si rafinata, fiind, in plus, si mai usor digerabile. In zona sudica a
Alpilor, cimbrul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i
ajuta astfel sa scada spontan in greutate.
- Pentru a scapa de molii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata.
Zilnic, continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult
ulei volatil, care alunga insectele.
- Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa de musafirii
nepoftiti, stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care
vin, cu o solutie formata din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda.
- Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa - puneti intr-o cana de apa 10
picaturi de ulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei volatil de menta. Stergeti cu
aceasta solutie peretii, podelele toate zonele care degaja mirosuri neplacute. Evitati
suprafetele lacuite, pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 21 comentarii

Cultura Galbenelelor
Galbenelele
Galbenelele sunt plante medicinale cunoscute din vechime (sec XII), fiind cultivate si in
scopuri ornamentale.
Acestea contin substante minerale 10%, ulei volatil 0,2%, soponozida triterpenica, acid
glicuronic, glucoza si galactoza.
Galbenelele sunt plante anuale sau bienale cu radacina pivotanta lunga de cca. 20 cm si
grosa pana la 1 cm.
Tulpina este erecta, inalta de 40-80 cm, cu 5-25 de ramificatii, foliata pana la
inflorectente, pubescenta.
Frunzele sunt alterne, sesile, intregi, pubescente sau glabere.
Inflorescentele sunt antodii terminale (20-50 pe o tufa) formate din flori lingulae
periferice, de culoare portocalie si din flori centrale sterile, tubuloase, galbene- portocalii.
Fructele sunt achene. Greutatea a 1000 seminte este de 8-15 g, iar intr-un gram intra cca
100-150 seminte. Planta prezinta un miros balsamic puternic.

I . 2 . Raspandire
Originara din regiunile mediteraneene si vestul Asiei, specia s-a raspandit aproape in
toata Europa ca planta ornamentala. In Romania se cultiva in toate zonele agricole.
I . 3 . Particularitati si cerinte biologice
Galbenelele rasar dupa 6-12 zile de la semanat. Dupa 20-25 zile de la rasarire apar butoni
florali, dupa 38-50 zile incepe infloritul, iar dupa 60-75 zile incep sa se matureze
semintele.
Indepartarea sistematica a inflorescentelor conditioneaza abundenta infloritului, care ia
sfarsit odata cu perioada de vegetatie.
Temperatura
Galbenelele au cerinte moderate fata de temperatura. Semintele germineaza foarte bine la
temperatura de 20-30 C dar pot germina si la temperaturi mai scazute. Plantele sunt
rezistente la ingheturi trecatoare de -2 C, -4 C.
Apa
Galbenelele nu au pretentii ridicate fata de apa, insa in anii cu precipitatii reduse si pe
soluri cu textura usoara slab aprovizionata cu apa, irigarea este necesara.
Lumina
Plantele au pretentii moderate fata de lumina.
Solul
Se dezvolta bine pe toate tipurile de sol, chiar si pe cele mlastinoase, dar productia de
inflorescente este mai mare pe solurile mai fertile, afanate, cu umiditatea suficienta, care
se incalzescz usor

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A
GALBENELELOR
II . 1 . Locul in ansolament
Galbenelele nu sunt pretentioase fata de planta premergatoare. Sunt de preferat insa
culturile prasitoare, borceagul sau leguminoasele pentru boabe, care lasa terenul afanat si
curat de buruieni.
Nu se recomanda monocultura pentru a preveni atacul bolilor si daunatorilor.
Galbenelele nu vor reveni pe acelasi teren mai devreme de 4-5 ani.
II . 2 . Fertilizarea

S-a constatat ca galbenelele reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor.

Aplicate separat in cadrul agrofonfului ingrasamintele cu azot si potasiu nu au asigurat
sporuri semnificative de productie. In schimb administrarea in combinatie a 45 kg azot/ha
si 45 kg potasiu/ha a contribuit la obtinerea unui spor de 3 - 4 g/ha inflorescente uscate.
Ingrasamintele cu fosfor in doze progresive de la 0 la 80 kg P2O5 au avut o influenta
pozitiva asupra productiei.
Sporul cel mai mare, de 5 - 6 g/ha s-a obtinut la doza maxima de 80 kg P2O5/ha pe
agrofondul N45K45. Se recomanda ca administrarea ingrasamintelor minerale sa se faca
in urmatoarele doze: P2O5 60-80 kg/ha, N 45 kg/ha si K2O 45 kg/ha.
Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se aplica tamna, sub aratura iar cele cu azot, primavara
devreme. Administrarea gunoiului de grajd in cantitate de 30-40 t/ha sporeste
considerabil productia de inflorescente.
II . 3 . Pregatirea solului
Dupa recoltarea plantei premergatoare se executa aratura adanca la 22-25 cm, cu plugul
in agregat cu grapa stelata. Pana toamna solul se mentine curat de buruieni prin lucrari
repetate cu discul.
Daca terenul este eliberat mai devreme de catre planta premergatoare si starea de
umiditate a solului nu permite efectuarea araturii de baza, se executa mai intai o lucrare
superficiala cu grapa cu discuri, urmand ca aratura sa se faca in momentul cand solul are
umiditate suficienta.
Primavara devreme se pregateste patul germinativ bine afanat, nivelat si maruntit,
folosind combinatorul sau grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili.
II . 4 . Modul de inmultire
Galbenelele se inmultesc prin seminte.
II . 5 . Epoca de semanat
Se seamana primavara devreme in luna martie. Unii autori indica si alte epoci, la
intervale de 2 saptamani, pentru recoltarea in mod esalonat, sau in lunile iunie - iulie.
II . 6 . Distanta si adancimea de semanat
Distanta de semanat este de 50 cm intre randuri, iar adancimea de 2-3 cm.
Pe suprafetele mici semanatul se poate efectua manual, in cuiburi, la distanta de 50 cm
intre randuri si la 20 cm intre cuiburi pe rand cu 2-3 seminte la cuib.

II . 7 . Norma de samanta
Pentru semanat se folosesc 6-8 kg/ha. Puritatea fizica a semintelor din clasele 1 sau 2
trebuie sa fie minim 95-85 %, iar germinatia de minimum 85-70 %.
Semanatul galbenelelor se efectueaza cu semanatoarea la care distribuitoarele se regleaza
pentru a nu sparge semintele ce au forme si dimensiuni diferite.
II . 8 . Lucrarile de intretinere
Imediat dupa ce plantele au rasarit se executa prima prasila intre randuri, spargandu-se
crusta si distrugandu-se buruienile. Prasila urmatoare se executa la 2 saptamani dupa
prima.
Prasilele mecanice intre randuri si manuale pe rand se executa de cate ori este necesar in
cursul perioadei de vegetatie mai ales dupa 2-3 recoltari.
Combaterea buruienilor se poate realiza si prin folosirea erbicidelor. In culturile de
galbenele buruienile pot fi combatute eficient cu erbicidele Treflan 4 l/ha si venzar
1kg/ha. Cele 2 erbicide se aplica impreuna, inainte de semanat, si se incorporeaza imediat
in sol la adancimea de 6-8 cm.
In loturile de producere de samanta, izolate in spatiu, se executa in plus lucrarile speciale
de purificare, care constau in indepartarea din lan a tuturor exemplarelor netipice soiului
cultivat, slab dezvoltate, cu inflorescente simple si de culoare deschisa. Se vor mentine
numai plantele sanatoase, cu inflorescente cat mai inalte, de culoare portocalie intens.
Irigarea culturilor de galbenele influenteaza pozitiv nivelul productiei de inflorescente.
II . 9 . Boli, daunatori, combatere
In culturile de galbenele apare cu frecventa mai mare fainarea, produsa de ciuperca
Sphaerotheca fuliginea. Aceasta formeaza pe frunze si tulpini o pasla fina, albicioasa
cenusie, dispusa sub forma de pete ce pot acoperi uneori limbul frunzelor
in intregime. Mai tarziu acest invelis devine pulverulent.
Alta boala mai putin frecventa este patarea bruna a frunzelor produsa de ciuperca
Entyloma colendulae de bary, care se manifesta sub forma de pete la inceput de culoare
galbena-verzuie, apoi bruna. Plantele puternic atacate raman desfrunzite.
Patarea cenusie a frunzelor este produsa de cercospora calendulae sacc. Atacul se
manifesta prin aparitia pe ambele fete ale frunzelor a unor pete circulare, de culoare
cenusie, inconjurate de o dunga galbena-verzuie. Pentru prevenirea bolilor mentionate se
vor lua masuri de respectare a igienei culturale.

Dintre daunatori s-au depistat in materia prima vegetala depozitatat insectele Ptinus fur L.
si Atropus pulsotorium l.
II . 10 . Recoltarea
Recoltarea se executa cand s-au deschis primele 2-3 randuri de flori ligulate, incepand cu
luna iunie si continuand pana in octombrie. Recoltarea se face pe timp insorit, de indata
ce s-a ridicat roua pana seara.
Semintele se recolteaza la maturitatea deplina, cand au un aspect cafeniu si se desprind cu
usurinta din inflorescenta. Florile ligulate si antodiile se culeg manual in cosuri, la
inceput la intervale de 2-3 zile apoi mai rar. Cu cat se recolteaza mai regulat, cu atat
plantele formeaza mai multe inflorescente.
De pe un hectar se realizeaza productii medii de 15-30 g flori ligulate in stare proaspata
sau 40-90 g inflorescente proaspete.
Din loturile destinate producerii materialului de inmultire, care se recolteaza cu combina
sau manual cu secera, se pot obtine productii medii de 6-8 g seminte/ha.

PRELUCRAREA MATERIEI PRIME

III . 1 . Uscarea
Inflorescentele si florile ligulate proaspat recoltate nu se patreaza in gramezi, deoarece se
incing si isi pierd culoarea. Dupa cel mult 3-4 h de la recoltare, florile ligulate si antodiile
se usuca la umbra, in incaperi curate si uscate, pe rame, site, hartie, in straturi subtiri care
se intorc des.
Uscarea se poate realiza si in uscatorii cu aer cald, la temperaturi de 40-50 C, dupa ce, in
prealabil, florile au fost uscate la umbra 2-3 zile. Florile ligulate se pot usca si la soare,
doarece ele nu se decoloreaza in 4-5 h, cat tine timpul de uscare.
Inflorescentele isi pierd insa culoarea portocalie, se albesc in timpul uscarii pentru ca au
nevoie de 1-2 zile pana la uscarea completa. Florile uscate in conditii bune trebuie sa-si
mentina culoarea naturala. Randamentul de uscare este de 8-10 : 1 pentru florile
lingulate, 7-8 : 1 pentru inflorescente si 5 : 1 pentru herba.
Productia medie de flori ligulate uscate este de 2-3 g/ha, iar de antodii intregi de 6-11
g/ha.
III . 2 . Ambalarea, pastrarea
Imediat dupa uscare, florile ligulate uscate si inflorescentele se ambaleaza in lazi,
captusite cu hartie, pentru a se evita decolorarea lor. Pastrarea pana in momentul livrarii
are loc in incaperi intunecoase, curate, uscate si bine aerisite.

UTILIZAREA GALBENELELOR IN TRATATREA

DIFERITELOR AFECTIUNI
Recomandari majore: gastrita hiperacida, ulcer gastroduodenal
Alte recomandari:
Intern: - diskinezii biliare
- colecistopatii
- dismenoree
Cosmetica: -tenuri uscate
Extern: - trichomonoza vaginala
- plagi
- ulceratii
- degeraturi
- eczeme
Mod de administrare:
Intern:
-infuzie (1-1/2 lingurite la cana), 2-3 cani pe zi, intre mese pentru ulcer si gastrite
-tinctura (20 g macerate 8 zile in 100 ml alcool), de 3 ori pe zi, cate 30 picaturi
Extern:
- bai, cataplasme cu infuzie sau tinctura diluata cu apa 1/10
- spalaturi vaginale cu infuzie
Intra in formula ceaiurilor gastric 1 si 2 si gastric cicatrizant.

Capitolul V : BIBLIOGRAFIE
-Gedeon k, et al, 1954, Pharmazic, 9
-Ivan V. et al, 1980, Herlea Kom, 2
-Roventa I, Popa Z, Pascu, 1974, Tehnologia culturii speciei Calendula officinalis LsoiurileGigant Pacific si Balls Masterprice, Red. Centrocoop, Bucuresti
-Emil Paun, Aurel Mihalea, Anela Dumitrescu, Maria Verzea, Oltea Cosocariu, Tratat de
plante medicinale si aromatice cultivate, vol I, Ed Academiei R. S. R. , Bucuresti, 1986
-Florentin Craciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan, Ghidul plantelor medicinale
uzuale, Bucuresti, 1988
-Coiciu E, Racz G-Plante medicinale si aromatice, Ed. Academiei, Bucuresti, 1962
-Craciun Fl, Bojor O, Alexan M-Farmacia naturii, vol I-II, ed Ceres, Bucuresti, 19761977

-Dobrescu D-Farmacoterapia, Ed. Medicala, Bucuresti, 1981.

10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 15 comentarii

Cultura Sofranelului
Utilizare
Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte.
Acest ulei contine un procent ridicat de acizi grasi nesaturati fata de alte uleiuri vegetale.
Uleiul este de culoare alba-galbuie, este clar, si este utlizat ca atare, pentru prepararea
salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al acestui ulei se situeaza intre 140 si 150. Mai
este folosit pentru fabricarea lumanarilor parfumate, la fabricarea margarinei, in industria
chimica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri.
Semintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie.
Uleiul de sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilizat si in scopuri
terapeutice.
Planta a fost cultivata si pentru florile sale, utilizate drept colorant si aromatizant. Numele
de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului.
In engleza el se mai numeste sugestiv si false saffron, sau bastard saffron. Aceasta
datorita continutului de cartamina al florilor, ca si sofranul. Dupa aparitia produselor mai
ieftine obtinute prin sinteza chimica, planta nu a mai fost cultivata in acest scop.
Din seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic. Faina are scop
furajer, dar poate fi inclusa si in retete de panificatie pentru hrana omului.
Continutul acestei faini va fi descris la punctul corespunzator.
In Europa, acesta este utilizat pentru flori de taiat, proaspete, dar si pentru florile uscate,
folosite in galanterii. Olanda este unul dintre promotorii acestei noi utilizari.
In Statele Unite inca se fac studii pentru gasirea unor genotipuri valoroase din punct de
vedere al aspectului floral.
In Canada se considera ca introducerea la scara larga a sofranelului in cultura poate avea
un impact major asupra industriei alimentare canadiene, in special privind uleiurile
comestibile si faina furajera.
Medicina traditionala
Semintele sunt folosite in tratamentul tumorilor, mai ales in cazul celor localizate la
nivelul ficatului. Florile sunt considerate ca avand proprietati laxative, sedative, si se
utilizeaza in tratamentul scarlatinei. Uleiul este folosit ca leac pentru durerile

reumatismale. Medicina chinezeasca recomanda semintele in tratamentuldismenoreei la

femei, ele avand un efect astringent la nivel uterin.
Chimie
In afara continutului de acizi grasi de 32-40%, semintele contin si un procent proteic de
11-17% si 4-7% apa.
Din analiza chimica a 100 g seminte s-au obtinut rezultatele: 482 calorii, 4.8 g apa, 12.6 g
proteine, 27.8 g lipide, 50.5 g glucide, 25.1 g fibra, 4.3 g cenusa, 126 mg Ca, 310 mg P,
9,7 mg Fe, 0.59 mg tiamina, 0.14 mg riboflavina, 0.5 mg niacina. Continutul uleiului
este: 1,5% acid miristic, 3% acid palmitic, 1% acid stearic, 0,5% acid arachidic, 33% acid
oleic, 61% acid linoleic.
Indicele de iod al acestui ulei este de 115,1-155,2, aciditatea specifica de 0,78- 5,76,
indicele de saponificare 194,0-203,0. Este un ulei semisicativ.
Semintele decorticate contin: 8,7% apa, 10% lipide, 45.4% proteina, 20.1 glucide, 8.3%
fibra, 7.5% minerale
Florile sofranelului contin cartamina (C21H22O11 H2O) o substanta rosie, insolubila in
apa, si un alt colorant, denumit galben de sofranel (C16H20O11) solubil in apa.
Descrierea speciei
Este o planta erbacee anuala, cu aspect de ciuline, cu talia de pana la 1.5 m, cu o tulpina
principala puternic ramificata. Prezinta numerosi spini la nivelul frunzelor care sunt
alungite, oval-lanceolate, puternic cuticulate, cu marginea dintata.
Sofranelul este un membru al familiei Compositae, o planta erbacee anuala, care creste de
regula in zonele aride.
Florile
Floarea de sofranel este mica, tubulara, alcatuita pe tipul 5. Florile sunt grupate in
capitule tot mai mici, cu diametrul de 1,5-3,5 cm. Fiecare formeaza circa 15-20 seminte.
Pe o planta se pot forma 14-60 de capitule iar intr-un capitul se gasesc 25- 60 de flori.
Corola este alcatuita din 5 petale de culoare de la alb-galbui pana la rosu intens.
Corola este inconjurata de 5 sepale caracteristice pentru sofranel, lungi de 6-7 mm. In
jurul capitulului se gasesc frunze dispuse in rozeta. Urmeaza apoi involucrul alcatuit din
mai multe bractei, ce pot avea ghimpi pe margini. Bracteile care invelesc capitulul
impiedica scuturarea semintelor.

Staminele in numar de 5 au anterele strans unite formand un manson prin care trece stilul
(androceu sinanter). Ovarul este prevazut cu un stil lung.
Fructul
Fructul este o achena alungita cu marginile putin proeminente, ce se aseamana in mare
masura cu cel de floarea soarelui, numai ca este mult mai mic. Culoarea fructului este
alba. In multe cazuri semintele de sofranel sunt prevazute cu un papus compus din
membrane inguste provenite din sepalele care devin persistente.
Invelisul reprezinta 50-60% din greutatea fructului.
Greutatea a 1000 seminte = 24-40 g.
Greutatea hectolitrica = 39-55 kg.
Tulpina
Tulpina este erecta, glabra, cu numerose ramificatii.
Radacina
Radacina principala este puternic dezvoltata, poate penetra pana la 2.5 m in sol.
Este de asemenea puternic ramificata, ca si tulpina.
Dupa germinatia achenei de culoare alba, cu greutatea cuprinsa intre 0,03 si 0,04 g,
plantula trece printr-un stadiu de rozeta, care se caracterizeaza prin cresterea redusa in
inaltime si aparitia a numeroase frunze aproape de nivelul solului. Tot in acest stadiu se
dezvolta si un puternic sistem radicular. In timpul acestui stadiu planta este rezistenta la
frig, chiar si la inghet, dar sofranelul este mai putin tolerant fata de buruienile cu crestere
rapida. Dupa acest stadiu, tulpina incepe sa se alungeasca si sa se ramifice treptat.
Ramurile formeaza unghiuri de 30 pana la 70
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Cultura plantelor medicinale: pastrarea sistemelor

ecologice
Terenurile agricole cultivate constituie un mediu specific unde speciile de plante
dominante sunt inlocuite cu regularitate. Numarul speciilor cultivate este limitat. De
aceea, din punct de vedere al biodiversitatii, se considera ca au o mare importanta asa
numitele practici agricole
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Cultura plantelor medicinale: Lucrari de imbunatatire

a solului
Degradarea starii fizice a solului este definita prin distrugerea sa practic ireversibila sau
usor reversibila. In aceasta sectiune sunt prezentate procedee privind reducerea ori
prevenirea degradarii fizice a solului. Nu sunt prezentate detaliat in acest Cod lucrarile de
drenaj si de mentinere a acestora. Totusi, pe multe soluri, este important a ne asigura ca
aceste sisteme functioneaza eficient si controleaza apa din sol. Eroziunea este un proces
geologic complex prin care particulele de sol sunt dislocate si indepartate sub actiunea
apei si a vantului ajungand in mare parte in resursele de apa de suprafata. La aceste cauze
se adauga si activitatile umane, prin practicarea agriculturii intensive si prin gestionarea
defectoasa a terenurilor agricole. Este foarte important de retinut ca pe masura ce creste
nivelul degradarii terenului agricol, fertilitatea solului se micsoreaza in aceeasi masura,
influentand negativ nivelul recoltelor. Intensitatea eroziunii de suprafata (spalarea
particulelor de sol prin siroire difuza), este in functie de viteza de scurgere, care la randul
ei depinde de marimea si lungimea pantei. Pe terenurile agricole situate in panta procesul
este accelerat prin efectuarea lucrarilor agricole pe directia pantei.
Tasarea (compactarea) solului este un proces fizic prin care are loc cresterea exagerata a
masei de sol pe unitatea de volum. Compactarea solului este clasificata din doua punct de
vedere: a originii si a localizarii sau adancimii la care se manifesta. In raport cu originea
compactarea sau tasarea solului este naturala (primara) si antropica (artificiala,
secundara).
Compactarea naturala este datorata factorilor si proceselor care au condus la formarea
solului, fiind specifica unor anumite categorii de soluri, adesea in cazurile respective se
formeaza straturi sau orizonturi de sol foarte compacte, cel mai evident este orizontul Bt
al solurilor argiloiluviale.
Compactarea artificiala, antropica sau secundara este datorata, de regula, greselilor
tehnologice din sistemul agricol: trafic exagerat si nerational efectuat pe teren pentru
lucrari agricole, hidroameliorative, transport, in special in conditii inadecvate de
umiditate a solului.
Compactarea secundara sau antropica este specifica agriculturii intensive, puternic
mecanizata, avand tendinta de a se accentua odata cu cresterea gradului de mecanizare,
adica a masei masinilor agricole, a presiunii din pneuri si a intensitatii si frecventei de
lucrare a solului, fiind deosebit de importanta pentru fiecare fermier .
Cauze ale compactarii
- In ferma, compactarea antropica este favorizata de urmatoarele cauze:
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Termeni si definitii.

1. Aciditate: marime care indica continutul in acid al unei solutii (solutia solului) si care
se masoara prin concentratia in ioni de hidrogen a acesteia. Se exprima in unitatii pH
(logaritmul zecimal negativ al activitatii ionilor de hidrogen dintr-o solutie apoasa).
2. Acumulare: crestere a concentratiei unei substante in sol intrucat aportul este mai
mare decat consumul si/sau pierderea.
3. Adsorbtie: proces fizico-chimic de fixare si acumulare a unei componente dintr-un
amestec de gaze sau a unei substante dizolvate dintr-o solutie pe o suprafata solida sau
lichida cu concentratie mai mare decat in restul gazului sau al solutiei.
4. Alterare: ansamblu al schimbarilor fizice, chimice si biochimice produse in roci la/sau
aproape de suprafata scoartei terestre sub actiunea agentilor atmosferici, plantelor si
microorganismelor.
5. Ameliorare a solului: ansamblu de procedee tehnice, hidroameliorative,
pedoameliorative si agroameliorative, care sunt folosite pentru imbunatatirea radicala si
durabila a unui sol neproductiv sau slab productiv prin eliminarea factorilor care
limiteaza fertilitatea acestuia.
6. Amendament: substanta incorporata in sol pentru corectarea unor insusiri fizice si
chimice nefavorabile, in vederea imbunatatirii mediului de viata pentru plantele cultivate.
7. Amonificare: proces biochimic de eliberare a azotului amoniacal din compusi organici
cu azot.
8. Apa bruta: apa captata din surse de suprafata sau subterane, care are calitatea sursei in
momentul prelevarii, necesitand proces de tratare conform cerintelor calitative.
9. Apa freatica: apa din stratul acvifer freatic.
10. Apa de percolare: apa care se infiltreaza in sol si este dirijata in profunzimea lui.
11. Apa poluata: apa cu un continut de nitrati mai mare de 50 mg/l.
12. Apa a solului: apa aflata in sol, ocupand spatiul poros, sau parte din acesta.
13. Ape interioare: toate apele aflate in interiorul liniei de baza, de la care se masoara
extinderea apelor teritoriale.
14. Ape de suprafata: ape interioare si respectiv marine, statatoare si curgatoare ale
caror suprafete sunt in contact cu atmosfera.
15. Ape subterane: ape aflate sub suprafata terenului in zona de saturatie si in contact
direct cu solul sau cu subsolul.

16. Bazin hidrografic: unitate fizico-geografica ce inglobeaza reteaua hidrografica pana

la cumpana apelor.
17. Biodegradare: descompunere a unei substante organice complexe in molecule mai
simple sau ioni sub actiunea microorganismelor.
18. Stare a solului: ansamblu al tuturor proprietatilor fizice, chimice si biologice, care
definesc fertilitatea, productivitatea si functiuniile solului la un moment dat.
19. Coeficient de repartitie: raport dintre concentratiile unei substante in doua
compartimente de mediu.
20. Coeficient de repartitie sol
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Legea plantelor medicinale si aromatice 491/2003

LEGEA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE, LEGEA NR
491/2003, PUBLICATA IN M.OF. PARTEA I NR 844/26.11.2003
Art. 1 Prezenta lege stabileste cadrul general privind productia, procesarea si organizarea
pietei plantelor medicinale si aromatice, relatiile dintre producatori, procesatori si
comercianti.
(2) In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) productia reprezinta obtinerea prin cultivare sau recoltare din flora spontana a plantelor
medicinale si aromatice;
b) prelucrarea reprezinta conditionarea plantelor medicinale si aromatice in: ceaiuri,
condimente naturale, precum si in materii prime pentru procesare;
c) procesarea reprezinta transformarea materiilor prime obtinute prin prelucrare in
produse care se comercializeaza: medicamente, cosmetice, suplimente nutritive si
dietetice, aditivi alimentari de aromatizare;
d) producatorul este persoana fizica sau juridica ce cultiva plante medicinale si aromatice;
e) culegatorul este persoana fizica sau juridica ce recolteaza din flora spontana plante
medicinale si aromatice;
f) procesatorul este persoana fizica sau juridica ce prelucreaza plantele medicinale si
aromatice pentru a obtine produse finite, in vederea comercializarii;
g) plantele medicinale si aromatice sunt plantele din catalogul si nomenclatorul national
al plantelor medicinale si aromatice din cultura si flora spontana sau din catalogul oficial
comunitar ori al unui stat membru al Uniunii Europene.
(3) Catalogul si nomenclatorul national al plantelor medicinale si aromatice din cultura si
flora spontana se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si
mediului.

Art. 2 In sensul prezentei legi, autoritatea administratiei publice centrale in domeniul

plantelor medicinale si aromatice este Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si
Mediului, denumit in continuare autoritate competenta.
Art. 3
(1) Pentru plantele medicinale si aromatice care se comercializeaza in stare proaspata si
procesate se stabilesc norme tehnice de producere si comercializare. Normele tehnice de
producere si comercializare a plantelor medicinale si aromatice se elaboreaza de
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si de Ministerul Sanatatii si se
aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului si al
ministrului sanatatii.
(2) Pentru stabilirea normelor tehnice de producere si comercializare a plantelor
medicinale si aromatice se au in vedere prevederile Ghidului de buna practica pentru
cultivarea plantelor medicinale si aromatice si ale Ghidului de buna practica pentru
recoltarea plantelor medicinale si aromatice din flora spontana.
(3) Ghidul de buna practica pentru cultivarea plantelor medicinale si aromatice si Ghidul
de buna practica pentru recoltarea plantelor medicinale si aromatice din flora spontana se
aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului.
(4) Plantele medicinale si aromatice destinate comercializarii in stare proaspata si
procesate pot fi introduse pe piata daca sunt conforme cu normele tehnice de producere si
comercializare.
(5) Produsele obtinute prin procesarea plantelor medicinale si aromatice si av
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Colectarea si comercializarea plantelor medicinale.

Firme.
Lista firmelor din domeniul plantelor medicinale poate avea unele erori.
Va invitam sa adaugati la cometarii alte firme ce colecteaza sau comercializeaza plante
medicinale.
VANIROMA SRL
NEAMT, ROMAN
0722/379445
vaniromasrl@yahoo.com
Descriere: Comercializeaza plante medicinale si aromatice, comercializam plante
medicinale : paducel(flori si frunze), rostopasca, floare de soc, coada calului, vasc, menta,
galbenele, ciubotica cucului, coada soricelului, usturoita, floare de tei, catina, leurda.
Comercializam atat pentru import cat si pentru export.
Domeniu activitate: Plante Medicinale
SC MEDPLANT SRL
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6

0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: firma noastra se ocupa de producerea plantelor medicinale pt intern si
export,ceaiuri,condimente(mustar pasta,ketchup) siropuri concentrate
Domeniu activitate: Plante Medicinale
ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale
si aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste
Santo Raphael SRL
BUCURESTI,
BD. POMPEIU DIMITRIE,PROF., Nr. 3-5
021/2331950, 0788/423760, 0788/283292
office@santo-raphael.ro
http://www.santo-raphael .ro
Descriere: Centru naturist de sanatate si laboratoare de produce naturale, ca ofera de
remedii naturale din plante medicinale si produse apicole, suplimente alimentare si
cosmetice naturale recomandate intr-o serie foarte larga de afectiuni, Tincturi simple,
tincturi compuse, tincturi pentru echilibrarea meridianelor si organelor energetice, plante
medicinale si amestecuri de plante medicinale, capsule, vitalizante si energizante, siropuri
naturale, unguente naturale, produse cosmetice de tratament si de intretinere, afrodisiace
feminine si masculine, uleiuri volatile naturale, Steaua divina
Domeniu activitate: Produse naturiste, medicina naturista, medicamente
Medplant
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de activitate plantele
medicinale si ceaiurile medicinale si aromate. In prezent si-a largit gama de activitate
producand ketchup, mustar si siropuri., Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai
negru , plante medicinale , mustar, ketchup si siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si
Kavaler , ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant.
Domeniu: Plante medicinale
S.C. M.A. CRISTINA S.R.L.
IASI, IASI SOS. NATIONALA, Nr. 194
0232/233159, 0724/251860

office@market-pharma.com
http://www.market-pharma.com
Descriere: Producator de CEAI la pliculete utilizand materie prima de cea mai buna
calitate . distributor de lapte praf antidot , cacao; IMPORTATOR de linii procesare plante
medicinale., CEAI DE TEI, MENTA, SUNATOARE , MUSETEL., ROMANIA
Domeniu activitate: Distribuitori, Plante Medicinale
PF Alecu Gina
BUCURESTI
STR. GHIOCEI, Nr. 13
021/2109854, 0721/252008
www.slabirefarafoame.ro
Descriere: SLABIRE, SUPLIMENTI DE NUTRITIE, PRODUSE ENERGIZANTE,
DETOXIFIERE, PRODUSE CE COMBAT CELULITA, COSMETICE EXTRA-LUX
CU REZULTATE VIZIBILE IN 3 ZILE., PRODUS E HERBALIFE CONSULTANTA
DE NUTRITIE GRATUITA, HERBALIFE
Domeniu activitate: Produse naturiste
OHMEDIUM SIN INVEST S.R.L.
BUCURESTI, STR. ABRUD, Nr. 140, Apt. 2
021/2228118, 0744/811537
office@ohmedium.ro, ohmedium@fx.ro
http://www.ohmedium.ro/electronica, http://www.ohmedium.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale
PHYTOCARITAS S.R.L.
HARGHITA, MIERCUREA CIUC
STR. VLADIMIRESCU TUDOR, Nr. 21, Apt. 22
0266/312695, 0744/875950
ezolya@hr.astral.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai
FARMACIA CHAMOMILLA S.R.L.
DAMBOVITA, GAESTI
STR. 13 DECEMBRIE, Nr. 40
0245/711768, 0245/710790
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
FARMAPLANT S.R.L.
DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 38-40
0723/358575, 0251/310020
farmaplant@rdscv.ro
Domeniu activitate: Plante medicinale, Farmacii, Produse Naturiste
FARMACIA BALSAM S.R.L.
ARAD, ARAD

STR. SPITALULUI, Nr. 5,

0257/228800, 0257/233332
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
PRODPLANT IMPEX S.R.L.
MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro
http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures
PENEXPORT S.R.L.
ARGES, MICESTI
CAL. CAMPULUNG, Nr. 10
0248/219081
dieter.barolf@t_online.de, penexport@artelecom.net
http://www.penexport.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale in Bucuresti
S.N. PLAFAR S.A.
BUCURESTI
SPL. INDEPENDENTEI, Nr. 202A
021/3167105, 021/2248427
cabinet@plafar.com, sales@plafar.ro
http://www.snplafar.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai
BIONET S.R.L.
ARAD, ARAD
CAL. ROMANILOR, Nr. 38-40, Bl. A3, Intr. B, Apt. 4
0257/280363, 0724/513125
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale
ONEDIA DISTRIBUTION S.R.L.
ILFOV, PANTELIMON
STR. COPOSU CORNELIU, Nr. 4
021/3046211, 0725/197800
http://www.onedia.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai, Produse Parafarmaceutice, Produse
Naturiste in Bucuresti
HERBARUM VERONICAE IMPORT-EXPORT
BUCURESTI
BD. UNIRII, Nr. 19, Bl. 4B, Intr. 1, Et. 5, Apt. 17
021/3365681
herbarum@mb.roknet.ro

http://www.herbarum.roknet.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale
ENDOCRIN DIAGNOSTIC SI TRATAMENT
BIHOR, ORADEA
STR. PASTEUR LOUIS, Nr. 9
0259/436007, 0744/829411
Domeniu activitate: Medicina - Endocrinologie, Plante Medicinale
A.D. HANA S.R.L.
BUCURESTI
STR. LIZEANU, Nr. 21
021/2117143, 0723/261567
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Apicultura
OM VEGA S.R.L.
CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. VLAHUTA ALEXANDRU, Nr. 15
0264/375077, 0740/954843
Domeniu activitate: Produse Naturiste, Plante Medicinale
LIBRA S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
STR. ALECSANDRI VASILE, Nr. 10
0241/613119
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale
FLORASAN EXIM S.R.L.
CLUJ, CLUJ-NAPOCA
STR. BUCIUM, Nr. 5, Apt. 36
0264/562803
Domeniu activitate: Plante Medicinale
SALMED PLANT S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
STR. DUMBRAVA ROSIE, Nr. 68
0241/542566, 0722/455764
Descriere: Distributie parafarmaceutice, ceaiuri, plante medicinale
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale
NONINO TRADING S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
STR. SOVEJA, Nr. 85, Bl. DR29, Intr. A, Apt. 4
0241/511707, 0722/630690
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale

NUTRI PLANT FARM S.R.L.

CARAS-SEVERIN, RESITA
AL. TINERETULUI, Nr. , Bl. 3, Intr. 1, Apt. 4
0255/212255, 0746/117575
Domeniu activitate: PLante Medicinale, Produse naturiste
ALFARCO S.R.L.
ALBA, ALBA-IULIA
STR. GOLDIS VASILE, Nr. 40
0258/820788
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
NATURA DISTRIBUTION S.R.L.
BUCURESTI
STR. DELEA NOUA, Nr. 19
021/3231001
Domeniu activitate: Plante medicinale
LIOVI COM S.R.L.
DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 46
0251/534658, 0744/796609
Domeniu activitate: Plante medicinale, Produse naturiste
RADIX S.R.L.
BUCURESTI
STR. VALEA CASCADELOR, Nr. 21 021/4447766, 0722/377773, 0788/384120
http://www.radixplant.ro
Domeniu activitate: Plante medicinale
FARMENA S.R.L.
CARAS-SEVERIN, RESITA
PTA REPUBLICII, Nr. 29, Apt. 2
0255/211393
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
BIO SANATATE S.R.L.
BUCURESTI
STR. DELEA NOUA, Nr. 19
021/3231001
contact@bio-sanatate.ro, cristi@bio-sanatate.ro
http://www.bio-sanatate.ro
Domeniu activitate: Medicina naturista
CICLON COM S.R.L.
MEHEDINTI, DROBETA-SEVERIN

SPL. MIHAI VITEAZU, Nr. 30, Bl. B4, Intr. 1, Apt. 3

0746/051898, 0740/837132
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale
VANDA PLANT S.R.L.
DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 12A
0251/432382, 0743/900974, 0741/040946
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale
10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 110 comentarii

Cauta...

Ultimele articole
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Musetelui. Cultivarea, prelucrarea, utilizarea musetelului.

Menta. Cultivarea, prelucrarea si utilizarea mentei
Cultivarea Lavandei
Cultura Galbenelelor
Cultura Sofranelului
Cultura plantelor medicinale: pastrarea sistemelor ecologice
Cultura plantelor medicinale: Lucrari de imbunatatire a solului
Termeni si definitii.
Legea plantelor medicinale si aromatice 491/2003
Colectarea si comercializarea plantelor medicinale. Firme.

Recomandari
o
o
o
o

Afaceri Agricole
Filme online
Plante medicinale: Carti, informatii, documentatii
Seriale TV online

Copyright Cultivarea Plantelor Medicinale

Articolele pot contine erori.
Nu ne asumam raspunderea pentru eventualele greseli.