www.referat.

ro

www.referat.ro

ETICA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA

Etica si deontologie in profesia de relationist

Fac.de Stinte ale Comunicarii

Relatii Publice si Comunicare,Anul II
Universitatea Petre Andrei

Etica este una din principalele ramuri ale filosofiei i poate fi numit tiina realitii
morale; ncearc elucidarea problemelor morale printr-un demers cognitiv. Etica poate fi
neleas de asemenea ca o filosofie asupra moralei, a binelui i a rului, a
datoriei.Deontologia este un compartiment al eticii care se ocup cu studiul normelor si
obligaiilor specifice unei activiti profesionale.
Relationistii nu scapa de permanenta redefinire de care sufera toate
profesiile.Societatea isi pune intrebari in legatura cu moralitatea personalitatilor
politice,cu constiinta sociala a intreprinderilor financiare,cu calitatea bunurilor de
consum,cu expertiza veritabila pe care o confera profesionistii.Adesea interpelata pentru
ca mascheaza realitatea,banuita de catre jurnalisti ca manipuleaza,meseria de relationist
este cateodata sinonima cu o fatada artificiala fara fond.
Regasim relationistii in organizatii de toate dimensiunile,de la multinationale la
gradinite,trecand prin guverne,biserici,grupuri de interese si mass-media.Ei trateaza toate
subiectele:politica,economie,viata in societate,cultura,sport.Ocupa toate dimensiunile
spatiului public.Nici o decizie,nici o provocare,nici o miza nu scapa interventiilor lor.
Relationistii pot fi facuti vinovati nu atat de malversatiuni ,cat de o criza de
credibilitate in spatiul public.Mai mult,ca intermediar important in definirea marilor mize
ale societatii,relationistul nu poate ramane indiferent in fata marilor provocari ale acestui
sfarsit de mileniu .
Toate aceste motice determina asociatiile de relationisti sa analizeze responsabilitatile
care le revin membrilor lor in aceasta conjunctura.Ele au adoptat deci,toate ,un cod etic
ce serveste drept ghid diferitelor actiuni pe care va trebui sa le realizeze orice relationist.
Atunci cand vorbim destre etica,un anumit numar de notiuni ne trec prin minte:cele ale
valorii,datoriei,moralei si deontologiei.O valoare reprezinta acel ceva in care o persoana
crede:dragoste,dreptate,echitate,fidelitate,dar si bogatie,frumusete,forta si chiar
violenta.Morala se referea la ceea ce este bine sau rau.Daca fidelitatea este o valoare
positiva in morala crestina,ea nu mai are semnificatie in morala islamica,unde este permis
sa ai mai mult de o sotie.Un grup poate valoriza violenta,care moralmente este
condamnabila.
Etica este un demers care studiaza si analizeaza condita umana.Care sunt principiale
ce trebbie respectate pentru a avea o condita ireprosabila?A fura este un gest ilegal si
imoral,nu este bine.A imprumuta bani de la un prieten este o conduita total acceptabila
pentru marea masa a muritorilor,dar ea este foarte delicata pentru o personalitate
politica,aceasta fiind poate obligata a afec cateva mici servicii in schimb..Etica trateaza
destre ce este acceptabil in condita.Un cod etic poate enunta,spre exemplu,can imeni nu
trebbie sa intre intr-un conflict de interesse.
Deontologia le impune cetatenilor indatoriri.Un cod deontologic propune reguli stricte
de urmat.In cazul precedent,codul deontologic pooate genera o lege prin care este interzis
sa se imprumute bani altor persoane.
Societatea Relationistilor din Quebec a publicat un cod etic care se inspira din codurile
promulgate de organizatiile carora le este afiliata:
Toti membrii se angajeaza sa sprijine spiritual si idealurile subiacente principiilor de
condita enuntate mai jos si sa le cionsidere esentiale in exercitarea relatilor publice:

1)membrul ce exercita relatii publice va favoriza mai intai interesul public si nu va

face nimic care sa poata fi daunator exercitarii relatiilor publice,colectivitatii sau
societatii si nu va indemna nici o persoana sa faca acest lucru.
2)membrul se va conforma normelor celor mai stricte de onestitate,corectitudine si
sinceritate si nu va difuza cu buna-stiinta informatii false sau inselatoare.
3)membrul ca protesa destainuirile clientilor sau angajatorilor sai actuali,anteriori
sau eventuali.
4)membrul nu va reprezenta interesse in conflict sau in concurenta,fara
consimtamantul explicit al celor interessati,acordat dupa divulgarea totala a faptelor.
5)membrul nu va face nimic care sa aiba ca obiect coruperea integritatii mijloacelor
de comunicare publica.
6)membrul se va conforma normelor celor mai stricte ale deontologiei si practicii in
solicitarea clentilor si nu va solicita cu buna-stiinta clientii altui membru decat la
invitatia specifica a acelui client.
7)membrul va sprijini acest cod,va collabora cu ceilalti membri pentru aceasta si va
pune in vigore deciziile privitoare la orice chestiuni ce decurg din aplicarea sa.Daca un
membru crede ca un alt membru este implicat in practici injuste sau contrare
deontologiei,inclusiv pratici ce incalca prezentul cod,el va informa responsabilii
Societatii,pentru ca acestia sa ia dispozitiile prevazute in prezentele reglementari.
Codul etic al relationistilor este clar si pare chiar evident.Dincolo de divergenetele
dintre relationisti si jurnalisti ce decurg din rolurile lor distinte,esista situatii mai
complexe carora relationistul trebbie sa le faca fata.
Presedintele uneia din marile firme internazionale de relativi publice,Edelman Public
Relations Worldwide,propunea cateva cai pentru ca relationistii sa-si conserve imaginea
de integritate:
-a evita clientii indoielnici;
-a nu-i apara pec ei care nu merita;
-a nu lucra pentru organizatii care,ascunzandu-se dupa cauze nobile,nu sunt decat
puerile in valoare ale intreprinderilor cu intentii contrare;
-a nu comparaeventualii clienti,propunand un comision pentru contractul obtinut;
-a nu considera profitul si avansarea drept unice criterii de acceptare a mandatului.

BIBLIOGRAFIE:
- Dagenais Bernard Profesia de relationist,Iasi,Polirom,2002

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate