Sunteți pe pagina 1din 19

Iluminarea naturală şi artificială

Date generale:

1. Localitatea de construcţie Moscova

2. Destinaţia încăperii Cabinet profesoresc

3. Dimensiunile L.B.H 12x10x4

4. Tipul de iluminare Laterală

5. Orientarea ferestrelor 226 o – 315 o

6. Finisarea interioară din încăpere

a. gradul de reflectare a tavanului ρ1 – 0.7%

b. gradul de reflectare a pereţilor ρ2 – 0.6%

c. gradul de reflectare a pardoselei ρ3 – 0,3%


1
7. Dimensiunile golurilor de lumină 8
S par

8. Înălţimea suprafeţei de lucru Tab. 2 SNIP II – 4 – 79

9. Materialul de confecţionare a cercevelei Lemn ordinara

10. Sortul sticlei Sticla obisnuita

Cerinţe referitor la proiectul de curs:

• De determinat iluminarea naturală normată

• De executat calculul prealabil a golului de fereastră pentru încăperea dată

• De determinat coeficientul iluminării naturale primite

• De construit graficul iluminării naturale din încăperea dată

• De efectuat concluzii despre iluminarea naturală din încăpere

• De determinat numărul instalaţiilor de lumină în încăperea dată

• De determinat tipul instalaţiilor de lumină din încăpere

• De efectuat concluzii despre iluminatul artificial din încăpere


Calculul prealabil al suprafeţelor golurilor de lumină

I) Pentru a determina calculul prealabil al golului de fereastra este nevoie de


verificat cit de corect a fost proiectată folosind metoda descrisă în „СНиП II – 4 –
79” , „Iluminarea naturală şi artificială”, (pag. 34)

1). Determinăm valoarea coeficientului iluminării naturale normate după formula e :

eI,II,IV,V =eIIImc , unde: (СНиП II – 4 – 79 pag.17)

eIII – valoarea coeficientului climatului luminos conform tab. 2


m – coeficientul climatului luminos conform tab. 4
c – coeficientul climatului solar conform tab.5

Conform desenul nr. 1 „СНиП II – 4 – 79” oraşul Moscova se află în zona III de
climat luminos cu strat de zăpadă nepermanent.

Conform tab. nr.2 „СНиП II – 4 – 79” valoarea eIII = 1, pentru cabinet profesoresc

2) Determinăm valoarea coeficienţilor m şi c pentru oraşul Moscova :

Clădirea de locuit examinată se află în sectorul 226º - 315º cu orientare SE


Conform tab. nr.4 valoarea coeficientului climatului luminos m=1
Conform tab. nr.5 valoarea coeficientului de climat solar c=1

3) Determinăm valoarea coeficientului iluminatului natural normat după formula 2.3:

eIII = eIIImc= 1×1×1=1

II) Determinăm suprafaţa prealabilă a golului de iluminat natural după formula:

S e Kη
100 S = τ r K cl (3.1)
o n r o

p o 1

Unde: So – suprafaţa golului de fereastră pentru iluminare laterală;


Sp – suprafaţa pardoselei încăperii;
en – valoarea C.I.N. normată;
Kr – coeficientul de rezervă conform tab.3;
ηo – caracteristica de iluminare a geamurilor, conform tab.26;
Kcl – coeficientul care i-a în consideraţie umbrirea ferestrelor la clădiri opuse,
conform tab.27;
τo – coeficientul de trecere a fluxului de lumină, conform formulei:

τo= τ1 τ2 τ3 τ4 τ5 (3.2)
unde:
τ1 - coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin sticla ferestrei, conform tab.
28;
τ2 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de cerceveaua
ferestrei, conform tab.28;
τ3 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de construcţiile
portante, conform tab.28;
τ4 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de dispozitivele
parasolare, conform tab.29;
τ5 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de plasele de sub
luminătoare, conform tab.29;

1) Determinăm coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin golul de fereastră,


conform tab.28, după formula 3.2

τo = 0.9 · 0.8 · 1·1·1 = 0,72

unde: τ1 = 0,9 (tab.28 ,);


τ2 = 0,8 (tab.28,);
τ4 = 1 (tab.29, parasolare nu sunt);
τ5 = 1 (tab.29, plasele de sub luminătoare nu sunt);

2) Determinăm coeficientul mediu ponderat reflexiilor de lumină de la


suprafeţele interioare a cabinetului profesoresc.
ρt S t + ρ per S per + ρ par S par
ρmed = S t + S per + S par

unde : ρt - gradul de reflectare a tavanului; (0,7%)


ρper - gradul de reflectare a pereţilor; (0,6% )
ρpar – gradul de reflectare a pardoselei; (0,3%)
St – suprafaţa tavanului;
Sper – suprafaţa pereţilor fără golul de lumină;
Spar – suprafaţa pardoselei;
St =12 · 10 = 120 m2;
1
Sper = (12+10) · 2 ·4- 8
(12 · 10)=161m2;
Spar =12 · 10 = 120 m2

ρt S t + ρ per S per + ρ par S par 0.7 ⋅120 + 0.6 ⋅161 + 0.3 ⋅120
ρmed = S t + S per + S par = 120 +161 +120
= 0.5

3) Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A, conform


tab.30
B 10
Calculăm raportul : h1 = 3
=3.3

Unde: B – lăţimea încăperii;


h1 – înălţimea de la nivelul de lucru convenţională până la înălţimea ferestrei (în cazul
dat, pentru odaia mamei si copilului nivelul de lucru se ia la distanta de 0,8m de la
suprafaţa pardoselei)

lc 1
Calculăm raportul :
B
= 10 = 0,1

Unde : lc – distanţa de la punctul de calcul până la peretele portant exterior;


B – lăţimea încăperii.

L 12
Calculăm raportul: B
= 10
= 1.2;

Unde: L – lungimea încăperii;


B – lăţimea încăperii.

B
h
 1 3.3
lc 0.1
 
r1 => B =>  => r1 = 1.05 ( metoda interpolării)
L 1.2
 
B 0,5

ρmed

4) Determinăm valoarea Kcl conform tab.27:

Kcl = 1 (clădiri opuse nu sunt);


5) Determinăm valoarea ηo , conform tab.26
Pentru determinarea valorii ηo folosim rapoartele:

B  1.2
=> 
L
B
= 1.2; h1 =3.3; ηo = 17.59; ( metoda interpolării,)
 3.3
6) Determinăm valoarea coeficientului Kr, conform tab.3

Kr = 1,2.

7) Determinăm suprafaţa totală a ferestrei So în baza datelor obţinute după


formulă:

en K rηo
So = K cl ;
τo r1

1 ⋅1.2 ⋅17 .58 ⋅1


So = = 28 m2
0.72 ⋅1.05

7) Determinăm suprafaţa reală a golurilor de lumină

1
Sf = 8
· 120 = 15 m2

So > Sf , alegem valoarea mai mare, rectificata 28

Concluzie : conform rezultatelor obtinute, proiectam 5 ferestre de dimensiuni 3x2 m

Calculul coeficientului de iluminare naturală.


Calculul coeficientului de iluminare naturală pentru iluminarea laterală, conform
„СНиП II – 4 – 79” , pag.38, se efectuează după formula:
τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K , (3.3)
r

unde: ecl – coeficientul de iluminare naturală pentru iluminarea laterală calculată;


εl – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă
fluxul de lumină directă de la bolta cerească, determinat din diagrama Daniliuc I şi
II;
q – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea neuniformă a bolţii cereşti, conform
tab.35;

εcl – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă


fluxul de lumină reflectată de clădirile opuse , determinat din diagrama Daniliuc I
şiII;

R – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea relativă a clădirilor opuse, conform


tab.36.
r1 – coeficientul ce ţine cont de lumina mărirea C.I.N. reflectat de la suprafeţele
încăperii şi suprafeţele terestre aferente clădirii, conform tab.30.

Coeficientul geometric de iluminare naturală se determină cu ajutorul diagramelor


Daniliuc I şi II după formula:

εl = 0,01(n1n2), (3.4)

unde : n1 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la
punctul de calcul din încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;
n2 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul
de calcul din încăpere în planul încăperii, de la bolta cerească;

Coeficientul geometric de iluminare naturală εcl se determină după formula:

εcl = 0,01(n/1 n/2), (3.5)

unde : n/1 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la
punctul de calcul din încăpere în secţiunea transversală, de la clădirea opusă;
n/2 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la
punctul de calcul din încăpere în planul încăperii, de la clădirea opusă;
Calculul C.I.N. real în încăperea de locuit
Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 3.3. Deoarece
clădirea opusă nu este prezentă formula se reduce la :
τo
ecl = εl · q · r1 · K
r

Determinăm numărul de raze n1 şi n2 in punctul A1 cu ajutorul graficelor Daniliuc


I şi II:
n1 = 35
c =8
n2 = 78

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q, conform tab.35:

Q = 53 => q=1.11

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A1, conform tab.30:

B 10
h 3
 1  3.3
lc  1 0.1
  
r1 => B => 10 =>  => r1 = 1.05;
L 12 1.2
  
B 10 0,5
 0,5
ρmed 

Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A1 la iluminarea naturală:


τo
ecl = εl · q · r1 · K
r

εl = 0,01(n1n2) = 0,01(35· 78)= 27.3;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A1 la iluminarea naturală:

τo 0.72
ecl = εl · q · r1 · K = 27.3· 1,11· 1.05 · 1.2
=19.09;
r

Determinăm numărul de raze n1 şi n2 în punctul de calcul A2 cu ajutorul graficelor


Daniliuc I şi II:

n1 = 21
c = 15
n2 = 72

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q, conform tab.35:

Q = 27 => q=0/815
Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A2, conform tab.30:

B
h
 1 3.3
lc 0.3
 
r2 => B =>  => r1 = 1.14;
L 1.2
 
 B 0,5

ρmed

Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A2 la iluminarea naturală:


τo
ecl = εl · q · r1 · K
r

εl = 0,01(n1n2) = 0,01(21 · 72)= 10.37;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A2 la iluminarea naturală:

τo
ecl = εl · q · r1 · K = 5.12 · 0.815 · 1.14·0.6 =8.428;
r

Determinăm numărul de raze n1 şi n2 în punctul de calcul A3 cu ajutorul graficelor


Daniliuc I şi II:

n1 = 15
c = 24
n2 = 65

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q, conform tab.35:

Q = 17 => q=0.677;
Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A3, conform tab.30:

r1 = 1.4;

Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A3 la iluminarea naturală:


τo
ecl = εl · q · r1 · K
r
εl = 0,01(n1n2)=0,01(15 · 65)= 9.75;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A3 la iluminarea naturală:

τo
ecl = εl · q · r1 · K = 9.75 · 0.677 · 1.14 ·0.6 =5.54
r

Determinăm numărul de raze n1 şi n2 în punctul de calcul A4 cu ajutorul graficelor


Daniliuc I şi II:
n1 = 12
c =32
n2 = 58

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q, conform tab.35:

Q = 13 => q=0.625

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A4, conform tab.30:

r1 = 2.1;

Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A4la iluminarea naturală:


τo
ecl = εl · q · r1 · K
r

εl = 0,01(n1n2)=0,01(12· 58)= 6.96;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A4 la iluminarea naturală:

τo
ecl = εl · q · r1 · K = 6.96 · 0.625· 2.1 ·0.6 =5.481;
r

Determinăm numărul de raze n1 şi n2 în punctul de calcul A5 cu ajutorul graficelor


Daniliuc I şi II:

n1 = 11
c = 41
n2 = 50

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q, conform tab.35:


Q = 10 =>q=0.58;

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A5, conform tab.30:

r1 =3.96;

Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A5 la iluminarea naturală:


τo
ecl = εl · q · r1 · K
r

εl = 0,01(n1n2)=0,01(11 ·50)= 5.5;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A5 la iluminarea naturală:

τo
ecl = εl · q · r1 · K = 5.5 · 0.58· 3.96 · 0.6 =7.579;
r

Condiţia calculului ecl > enIII = 1.02>1.0, se respecta.

Concluzie: valoarea C.I.N. geometrică obţinută este mai mare decât cea normată,
deci iluminarea naturală în cabinetul profesoresc corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.

Determinarea C.I.N. geometric în cazul construcţiei unei clădiri


Determinarea valorii coeficienţilor de iluminare în punctele de calcul în cazul când
este prezentă clădirea opusă în faţa geamului examinat se face după formula:

τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ;
r

εl = 0,01(n1n2)

εcl = 0,01(n/1 n/2)

R – coeficientul determinat din tab.36 cu ajutorul indicilor clădirii Z1 şi Z2


 Z1
R=>  ;
 Z2
o ⋅ l H cl ⋅ l
Unde : Z1 = ( P + l ) ⋅ a ; Z2 = ( P ⋅ l ) ⋅ h ;
1

ℓo – lungimea clădirii opuse (50m)

Hcl – înălţimea clădirii opuse (7m)

P – distanţa dintre clădirea opusă şi încăperea examinată (6m)

a – lăţimea în plan a geamului (2m)

h1 – distanţa de la suprafaţa de lucru a încăperii până la limita de sus a geamului


(3.1m)

l – distanţa de la punctul examinat până la peretele exterior (variază)

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A1, după formula:


τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ;
r

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A1, conform tab.36:

 o ⋅ l1  5 0⋅ 1.4
 Z1  ( P + l ) ⋅ a  ( 6 + 1.4) ⋅ 2  4.7 2

R=>  =>  H c l ⋅ l1 => 
7 ⋅ 1 .4
=>  => R=1.182
 Z 2    0.4 2
 ( P + l ) ⋅ h1  ( 6 + 1.4) ⋅ 3.1

Determinăm numărul de raze n1 , n2 şi n/1 , n/2 pentru punctul A1 cu ajutorul graficelor


Daniliuc I şi II:

n1= 16; c = 6.2; n2= 76;


n/1=12; c/= 10; n/2=72;
Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q şi q/, conform tab.35:

Q = 60 => q=1.17 Q/= 26;

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A1, conform tab.30:

r1 = 1.066;

Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A1:


εl = 0,01(n1n2)=0,01(16·76)= 12.16;

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A1:

εcl = 0,01(n/1 n/2 )=0,01(12· 72)= 8.64;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A1:


τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K = (12.64 · 0.86 + 8.64· 0.182) · 1.066 · 0.6 = 7.69
r

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A2, după formula:


τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ;
r

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A2, conform tab.36:

 o ⋅ l1  5 0⋅ 3.4
 Z1  ( P + l ) ⋅ a  ( 6 + 3.4) ⋅ 2  9.0 8
R=>  =>  H c l ⋅ l1 => 
7 ⋅ 3 . 4
=>  => R=0.191
 Z 2    0.8 1
 ( P + l ) ⋅ h1  ( 6 + 3.4) ⋅ 3.1
Determinăm numărul de raze n1 , n2 şi n/1 , n/2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

n1= 5; c = 18; n2=68;


n/1=17; c/= 15; n/2=67;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q şi q/, conform tab.35:

Q = 40 => q=0.98; Q/= 21;


Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A2:
εl = 0,01(n1n2)=0,01(5· 68)= 3.4;

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A2:


εcl = 0,01(n/1 n/2 )=0,01(17· 67)= 11.37;

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A2, conform tab.30:

r1 = 1.16;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A2:


τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K =(3.4· 0.71 + 11.39 · 0.191) · 1.16·0.6 = 3.4;
r

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A3, după formula:


τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ,
r

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A3, conform tab.36:

 o ⋅ l1  5 0⋅ 5.4
 Z1  ( P + l ) ⋅ a  ( 6 + 5.4) ⋅ 2  1 1.8 4
R=>  =>  H c l ⋅ l1 =>  =>  => R=0.2;
 Z 2   7 ⋅ 5 .4  1.0 6 9
 ( P + l ) ⋅ h1  ( 6 + 5.4) ⋅ 3.1

Determinăm numărul de raze n1 , n2 şi n/1 , n/2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II

n1= 1; c = 27; n2=72;


n/1=15; c/= 24; n/2=64;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q şi q/, conform tab.35:

Q= 30 => q=0.86; Q/= 18;

Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A3:

εl = 0,01(n1n2)=0.01·1·72=0.72
Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A3:

εcl = 0,01(n/1 n/2 )=0,01(15 · 64)= 9.6;

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A3, conform tab.30:

r1 = 1.42;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A3:

τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K =0.72·0.65· 9.6·0.2= 2.06
r

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A4, după formula:

Deoarece raze reflectate de la bolta cereasca pentru punctul A1 nu sunt,rezulta: n1=


0, n2= 0 şi c = 0, respectiv şi formula se reduce la:
τo
ecl = εcl · R · r1 · K ;
r

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A4, conform tab.36:

 o ⋅ l1  5 0⋅ 7.4
 Z1  ( P + l ) ⋅ a  ( 6 + 7.4) ⋅ 2  1 3.8
R=>  =>  H c l ⋅ l1 => 
7 ⋅ 7.4
=>  => R=0.19
 Z 2    1 .2 4
 ( P + l ) ⋅ h1  ( 6 + 7.4) ⋅ 3.1

Determinăm numărul de raze n/1, n/2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:


n/1=13; c/= 33; n/2=58;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q şi q/, conform tab.35:


Q/= 13;

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A4:

εcl = 0,01(n/1 n/2 )=0,01(13· 58)= 7.54

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A4, conform tab.30:

r1 = 2.2;
Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A4:
τo
ecl = εcl · R · r1 · K =7.54 · 0.19 · 2.2 · 0.6 =1.89;
r

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A5, după formula:

Deoarece raze reflectate de la bolta cereasca pentru punctul A1 nu sunt,rezulta: n1=


0, n2= 0 şi c = 0, respectiv şi formula se reduce la:
τo
ecl = εcl · R · r1 · K ;
r

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A5, conform tab.36:

 o ⋅ l1  5 0⋅ 9.4
 Z1  ( P + l ) ⋅ a  ( 6 + 9.4) ⋅ 2  1 5.2 5
R=>  =>  H c l ⋅ l1 => 
7 ⋅ 9.4
=>  => R=0.186
 Z 2    1.3 7
 ( P + l ) ⋅ h1  ( 6 + 9.4) ⋅ 3.1

Determinăm numărul de raze n/1, n/2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:


n/1=10; c/= 42; n/2=40;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q şi q/, conform tab.35:


Q/= 10;

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A5:

εcl = 0,01(n/1 n/2 )=0,01(10· 40)=4;

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A5, conform tab.30:

r1 = 3.98;

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A5:

τo
ecl = εcl · R · r1 · K =4 · 0.196· 3.98 · 0.6 =1.87;
r

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A5:


Condiţia calculului ecl> enIII ,

Concluzie: valoarea C.I.N. geometrică obţinută este mai mare decât cea normată,
deci iluminarea naturală în cabinetul profesoresc corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.

Calculul iluminării artificiale pentru încăperea de locuit.


În conformitate cu „СНиП II – 4 – 79” tab.2 ,p.1, pentru sala de proiectare se
normează iluminarea artificială de En= 100Lx la nivelul suprafeţei de lucru orizontal,
care se află la nivelul pardoselei.

Numărul de instalaţii de lumină se calculează după formula:

En ⋅ K r ⋅ Z ⋅ S
N= n ⋅ φ1 ⋅η
Unde:
N – numărul instalaţiilor de lumină;
En – iluminarea normată în Lx
Kr – coeficientul de rezervă conform tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”
Z – coeficient de ne uniformitate a luminii )pentru iluminarea medie Z = 1)
S – suprafaţa încăperii
n – numărul de becuri în instalaţii
φ1 - fluxul de lumină a lămpii
η – coeficientul de folosinţă

Coeficientul de folosinţă, η, se determină conform tab.1,33 Гусев, Климов ‹‹


Строительная физика››, cu ajutorul indicelui „i” al încăperii, coeficientului mediu de
reflexie a sunetului de către pereţi şi tavan ρmed.sup r , şi tipul luminatorului care în
cazul dat reprezintă lumină difuză.

S
i= H p ⋅ ( a + b ) ;
Unde:
S – suprafaţa încăperii;
Hp – înălţimea calculată de la suprafaţa de lucru până la instalaţia de iluminare;
a,b – lungimea şi lăţimea încăperii;

ρt S t + ρper S per
ρmed.sup r= S t + S per ;
Unde:

ρt - gradul de reflectare a tavanului; (0.73%)


ρper - gradul de reflectare a pereţilor; (0.52% )
St – suprafaţa tavanului; (44.72m2)
Sper – suprafaţa pereţilor fără golul de lumină; (83.4)

• Efectuăm calculul indicelui „i” încăperii:


S
i= H p ⋅ ( a + b ) ;

S = 120m2; Hp = 3.2m ;

S 120
i= H p ⋅ ( a + b ) = 3.2 ⋅ (12 +10 ) = 1.704

• Efectuăm calculul ρmed.sup r:

ρt S t + ρper S per 0,7 ⋅120 + 0,6 ⋅146


ρmed.sup r= S t + S per = 120 + 146
=0.645 ~ 0.6

ρmed.sup r = 0,6→ η = 0.19(conform tab.1,33 Гусев, Климов ‹‹Строительная физика››.

• Efectuăm calculul N:

En = 300Lx , S =120, Kr = 1,2 (tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”),


Z =1, n = 4 , φ1 = 2300

En ⋅ K r ⋅ Z ⋅ S 300 ⋅1.2 ⋅1 ⋅120 43200


N= n ⋅ φ1 ⋅η = 4 ⋅ 2300 ⋅ 0,19 = 1748 = 24.31~24(instalaţii de lumină )

Concluzie: pentru capinetul profesoresc se instalează 24 instalaţii de lumină


incandescenta a câte 4 lămpi de tip ЛБ 40 , diametrul de 6 mm.

Însorirea

Concluzie: Conform” СНиП II – 07 – 07 – 89 , Urbanism, Planificarea şi construcţia


oraşelor şi satelor”, (punctul 9.19, pag.30), amplasarea şi orientarea clădirilor social –
culturale şi de locuit, trebuie să asigure continuu (neîntrerupt) însorirea odăilor şi
teritoriilor: zonele aflate la Sud 58° Lat. Nord., timpul de însorire este de 2 ore si
30min. pe perioada 22 martie – 22 septembrie;
Zonele aflate mai la Nord de 58° Lat. Nord., trebuie să asigure 3 ore de însorire pe
zi pe perioada de 22 aprilie – 22 august.

Cabinetul profesoresc se află în oraşul Moscova , care este mai la sud de 58° Lat.
Nord., ceea îi asigură continuu (neîntrerupt) timpul de însorire de 2 ore şi 30min. pe
perioada 22 martie – 22 septembrie.

Concluzie
Executarea numeroaselor lucrari de sistematizare a localitatilor urbane trebuie
sa asigure conditii superioare de igiena, de viata si de odihna precum si exigente
conditii vizuale de munca, concomitent cu un consum rational de energie si costuri
optime de investitie si exploatare.
Iluminarea localitatilor si a constructiilor pun in fata proiectantilor numeroase
probleme majore, ca de exemplu alegerea judicioasa a terenurilor pentru localitati,
stabilirea unor rapoarte optime intre distanta si inaltimea volumelor pentru
ansamblurile de constructii, un regim favorabil de lumina naturala sau artificiala in
incaperi, cu bune conditii de igiena si sanatate, aplicarea riguroasa a regulilor de
exploatare si intretinere a cladirilor si a instalatiilor de lumine, o distributie
cantitativa uniforma a luminii naturale si artificiale, conform nevoilor cerute de viata
si de munca, o calitate corespunzatoare a acestora.etc.
In functie de destinatia, gradul de reflexie a materialelor de constructie,
dimensiunile, tipul ferestrei si a amplasarii golurilor de lumina se calculează
dimensiunile si numărul ferestrelor. Stabilind acestea, se efectueaza un calcul de
verificare pentru punctul cel mai indepartat al suprafetei de lucru, daca este sau nu
iluminat suficient.
Se mai face un calcul si pentru verificarea asigurarii iluminarii naturale conform
conditiilor date, in cazul prezentei vizavi a unei cladiri la distanta de 6m, cu o
inaltime de 7m. In urma acestor calcule am constatat ca in 3 puncte din 5 pe
suprafata de lucru nu indeplinesc conditiile confortului necesar.
Pentru iluminare artificiala am determinat numarul de instalatii cu becuri
incandescente, astfel incat sa asigur in sala de proiectare o iluminare normala si
constanta pe toata suprafata lui , cu o luminiscenta potrivita lucrului din cabinet
profesoresc, pentru a asigura un confort vizual-optic cu ajutorul luminii artificiale.

inisterul Educaţiei şi Sportului al R. Moldova


Universitatea Tehnică din Moldova
Catedra Arhitectura
LUCRARE DE CURS NR. 1

La fizica construcţiilor

Tema:„Iluminarea naturală şi artificială”

a elaborat st. gr.DIN-072


Cojocaru Veaceslav

a verificat lectorul superior


Ivanov Ludmila

Chişinău 2009