Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Date generale:
Conform desenul nr. 1 „СНиП II – 4 – 79” oraşul Moscova se află în zona III de
climat luminos cu strat de zăpadă nepermanent.
Conform tab. nr.2 „СНиП II – 4 – 79” valoarea eIII = 1, pentru cabinet profesoresc
S e Kη
100 S = τ r K cl (3.1)
o n r o
p o 1
τo= τ1 τ2 τ3 τ4 τ5 (3.2)
unde:
τ1 - coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin sticla ferestrei, conform tab.
28;
τ2 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de cerceveaua
ferestrei, conform tab.28;
τ3 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de construcţiile
portante, conform tab.28;
τ4 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de dispozitivele
parasolare, conform tab.29;
τ5 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de plasele de sub
luminătoare, conform tab.29;
ρt S t + ρ per S per + ρ par S par 0.7 ⋅120 + 0.6 ⋅161 + 0.3 ⋅120
ρmed = S t + S per + S par = 120 +161 +120
= 0.5
lc 1
Calculăm raportul :
B
= 10 = 0,1
L 12
Calculăm raportul: B
= 10
= 1.2;
B
h
1 3.3
lc 0.1
r1 => B => => r1 = 1.05 ( metoda interpolării)
L 1.2
B 0,5
ρmed
B 1.2
=>
L
B
= 1.2; h1 =3.3; ηo = 17.59; ( metoda interpolării,)
3.3
6) Determinăm valoarea coeficientului Kr, conform tab.3
Kr = 1,2.
en K rηo
So = K cl ;
τo r1
1
Sf = 8
· 120 = 15 m2
εl = 0,01(n1n2), (3.4)
unde : n1 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la
punctul de calcul din încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;
n2 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul
de calcul din încăpere în planul încăperii, de la bolta cerească;
unde : n/1 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la
punctul de calcul din încăpere în secţiunea transversală, de la clădirea opusă;
n/2 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la
punctul de calcul din încăpere în planul încăperii, de la clădirea opusă;
Calculul C.I.N. real în încăperea de locuit
Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 3.3. Deoarece
clădirea opusă nu este prezentă formula se reduce la :
τo
ecl = εl · q · r1 · K
r
Q = 53 => q=1.11
B 10
h 3
1 3.3
lc 1 0.1
r1 => B => 10 => => r1 = 1.05;
L 12 1.2
B 10 0,5
0,5
ρmed
τo 0.72
ecl = εl · q · r1 · K = 27.3· 1,11· 1.05 · 1.2
=19.09;
r
n1 = 21
c = 15
n2 = 72
Q = 27 => q=0/815
Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A2, conform tab.30:
B
h
1 3.3
lc 0.3
r2 => B => => r1 = 1.14;
L 1.2
B 0,5
ρmed
τo
ecl = εl · q · r1 · K = 5.12 · 0.815 · 1.14·0.6 =8.428;
r
n1 = 15
c = 24
n2 = 65
Q = 17 => q=0.677;
Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A3, conform tab.30:
r1 = 1.4;
τo
ecl = εl · q · r1 · K = 9.75 · 0.677 · 1.14 ·0.6 =5.54
r
Q = 13 => q=0.625
r1 = 2.1;
τo
ecl = εl · q · r1 · K = 6.96 · 0.625· 2.1 ·0.6 =5.481;
r
n1 = 11
c = 41
n2 = 50
r1 =3.96;
τo
ecl = εl · q · r1 · K = 5.5 · 0.58· 3.96 · 0.6 =7.579;
r
Concluzie: valoarea C.I.N. geometrică obţinută este mai mare decât cea normată,
deci iluminarea naturală în cabinetul profesoresc corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.
τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ;
r
εl = 0,01(n1n2)
o ⋅ l1 5 0⋅ 1.4
Z1 ( P + l ) ⋅ a ( 6 + 1.4) ⋅ 2 4.7 2
R=> => H c l ⋅ l1 =>
7 ⋅ 1 .4
=> => R=1.182
Z 2 0.4 2
( P + l ) ⋅ h1 ( 6 + 1.4) ⋅ 3.1
r1 = 1.066;
o ⋅ l1 5 0⋅ 3.4
Z1 ( P + l ) ⋅ a ( 6 + 3.4) ⋅ 2 9.0 8
R=> => H c l ⋅ l1 =>
7 ⋅ 3 . 4
=> => R=0.191
Z 2 0.8 1
( P + l ) ⋅ h1 ( 6 + 3.4) ⋅ 3.1
Determinăm numărul de raze n1 , n2 şi n/1 , n/2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:
r1 = 1.16;
o ⋅ l1 5 0⋅ 5.4
Z1 ( P + l ) ⋅ a ( 6 + 5.4) ⋅ 2 1 1.8 4
R=> => H c l ⋅ l1 => => => R=0.2;
Z 2 7 ⋅ 5 .4 1.0 6 9
( P + l ) ⋅ h1 ( 6 + 5.4) ⋅ 3.1
εl = 0,01(n1n2)=0.01·1·72=0.72
Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A3:
r1 = 1.42;
τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K =0.72·0.65· 9.6·0.2= 2.06
r
o ⋅ l1 5 0⋅ 7.4
Z1 ( P + l ) ⋅ a ( 6 + 7.4) ⋅ 2 1 3.8
R=> => H c l ⋅ l1 =>
7 ⋅ 7.4
=> => R=0.19
Z 2 1 .2 4
( P + l ) ⋅ h1 ( 6 + 7.4) ⋅ 3.1
r1 = 2.2;
Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A4:
τo
ecl = εcl · R · r1 · K =7.54 · 0.19 · 2.2 · 0.6 =1.89;
r
o ⋅ l1 5 0⋅ 9.4
Z1 ( P + l ) ⋅ a ( 6 + 9.4) ⋅ 2 1 5.2 5
R=> => H c l ⋅ l1 =>
7 ⋅ 9.4
=> => R=0.186
Z 2 1.3 7
( P + l ) ⋅ h1 ( 6 + 9.4) ⋅ 3.1
r1 = 3.98;
τo
ecl = εcl · R · r1 · K =4 · 0.196· 3.98 · 0.6 =1.87;
r
Concluzie: valoarea C.I.N. geometrică obţinută este mai mare decât cea normată,
deci iluminarea naturală în cabinetul profesoresc corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.
En ⋅ K r ⋅ Z ⋅ S
N= n ⋅ φ1 ⋅η
Unde:
N – numărul instalaţiilor de lumină;
En – iluminarea normată în Lx
Kr – coeficientul de rezervă conform tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”
Z – coeficient de ne uniformitate a luminii )pentru iluminarea medie Z = 1)
S – suprafaţa încăperii
n – numărul de becuri în instalaţii
φ1 - fluxul de lumină a lămpii
η – coeficientul de folosinţă
S
i= H p ⋅ ( a + b ) ;
Unde:
S – suprafaţa încăperii;
Hp – înălţimea calculată de la suprafaţa de lucru până la instalaţia de iluminare;
a,b – lungimea şi lăţimea încăperii;
ρt S t + ρper S per
ρmed.sup r= S t + S per ;
Unde:
S = 120m2; Hp = 3.2m ;
S 120
i= H p ⋅ ( a + b ) = 3.2 ⋅ (12 +10 ) = 1.704
• Efectuăm calculul N:
Însorirea
Cabinetul profesoresc se află în oraşul Moscova , care este mai la sud de 58° Lat.
Nord., ceea îi asigură continuu (neîntrerupt) timpul de însorire de 2 ore şi 30min. pe
perioada 22 martie – 22 septembrie.
Concluzie
Executarea numeroaselor lucrari de sistematizare a localitatilor urbane trebuie
sa asigure conditii superioare de igiena, de viata si de odihna precum si exigente
conditii vizuale de munca, concomitent cu un consum rational de energie si costuri
optime de investitie si exploatare.
Iluminarea localitatilor si a constructiilor pun in fata proiectantilor numeroase
probleme majore, ca de exemplu alegerea judicioasa a terenurilor pentru localitati,
stabilirea unor rapoarte optime intre distanta si inaltimea volumelor pentru
ansamblurile de constructii, un regim favorabil de lumina naturala sau artificiala in
incaperi, cu bune conditii de igiena si sanatate, aplicarea riguroasa a regulilor de
exploatare si intretinere a cladirilor si a instalatiilor de lumine, o distributie
cantitativa uniforma a luminii naturale si artificiale, conform nevoilor cerute de viata
si de munca, o calitate corespunzatoare a acestora.etc.
In functie de destinatia, gradul de reflexie a materialelor de constructie,
dimensiunile, tipul ferestrei si a amplasarii golurilor de lumina se calculează
dimensiunile si numărul ferestrelor. Stabilind acestea, se efectueaza un calcul de
verificare pentru punctul cel mai indepartat al suprafetei de lucru, daca este sau nu
iluminat suficient.
Se mai face un calcul si pentru verificarea asigurarii iluminarii naturale conform
conditiilor date, in cazul prezentei vizavi a unei cladiri la distanta de 6m, cu o
inaltime de 7m. In urma acestor calcule am constatat ca in 3 puncte din 5 pe
suprafata de lucru nu indeplinesc conditiile confortului necesar.
Pentru iluminare artificiala am determinat numarul de instalatii cu becuri
incandescente, astfel incat sa asigur in sala de proiectare o iluminare normala si
constanta pe toata suprafata lui , cu o luminiscenta potrivita lucrului din cabinet
profesoresc, pentru a asigura un confort vizual-optic cu ajutorul luminii artificiale.
La fizica construcţiilor
Chişinău 2009