Prof.Constantin Dănuţ mailto:daviodan@yahoo.

com

Formule des utilizate în algebră

şi geometrie
Algebră
1.Mulţimi de numere 3.Formule de calcul prescurtat
2.Ordinea efectuării operaţiilor 4.Rezolvarea ecuaţiei de gradul doi

Geometrie
1.Relaţii metrice într-un triunghi oarecare

2.Relaţii metrice într-un triunghi dreptunghic

3.Funcţii trigonometrice într-un triunghi dreptunghic

4.Arii

5.Cercul

6.Poligoane regulate
Relaţii metrice într-un triunghi
dreptunghic

1. Teorema înălţimii
2.Teorema catetei

3.Teotema lui Pitagora

Inapoi
 TEOREMA ÎNĂLŢIMII

AD 2 = BD⋅DC

C
B D

Inapoi
 TEOREMA CATETEI

AB 2 =BD⋅BC
AC 2 = DC⋅BC

C
B D

Inapoi
 TEOREMA LUI PITAGORA

AB 2  AC 2 = BC 2

C
B

Inapoi
 Funcţii trigonometrice
0
m∢ x 30 450 600 90 0
1 2 3 1
sin ∢ x 2 2 2
cos ∢ x 3 2 1
0
2 2 2
1
tg ∢ x 3
1 3
1
ctg ∢ x 3 1 0
3
cateta opusă ∢ x catetaopusă ∢ x
sin ∢ x= tg ∢ x =
ipotenuză catetaalăturată ∢ x
cateta alăturată ∢ x cateta alăturată ∢ x
cos∢ x= ctg ∢ x=
ipotenuză cateta opusă ∢ x

Inapoi
 Arii

1.Aria triunghiului
2.Aria pătratului

3.Aria paralelogramului

4.Aria dreptunghiului
5.Aria rombului
6.Aria trapezului

Inapoi
 Aria triunghiului
1.Aria triunghiului oarecare

2.Aria triunghiului dreptunghic

3.Aria triunghiului echilateral

4.Aria triunghiului in funcţie de 2 laturi si unghiul dintre ele

5.Formula lui HERON(când se cunosc laturile)

Inapoi
 Aria triunghiului oarecare

b⋅h
A=
h 2
b=baza triunghiului oarecare
h=înălţimea triunghiului oarecare
b

Inapoi
 Aria triunghiului
dreptunghic

c1 ⋅c 2
c2 A=
2

c1 şi c2 = catetele triunghiului dreptunghic

c1

Inapoi
 Aria triunghiului
echilateral

l l ⋅ 3
2
l
A=
4
l=latura triunghiului echilateral
l

Inapoi
 Aria triunghiului in funcţie de 2 laturi si
unghiul dintre ele


l 1⋅l 2 ⋅sin 
l1 l2 A=
2

Inapoi
 Aria triunghiului
( Formula lui HERON)

p = semiperimetrul triunghiului
a  b c
p=
b 2
a
A= p⋅ p − a ⋅ p −b ⋅ p −c 

Inapoi
 Aria pătratului

2
A =l
l l
l =latura pătratului

Inapoi
 Aria paralelogramului

h A=b⋅h
b=baza paralelogramului
h=înălţimea paralelogramului
b

Inapoi
 Aria dreptunghiului

A= L⋅l
l l

L =lungimea dreptunghiului
L l =lăţimea dreptunghiului

Inapoi
 Aria rombului

b b d 1 ⋅d 2
d1 A= A=b⋅h
2
d2
h d 1 si d 2= diagonalele rombului
b =baza rombului
b b
h =înălţimea rombului

Inapoi
 Aria trapezului

b
B  b ⋅h

A=
h 2
B = baza mare a trapezului
B b =baza mică a trapezului
h =înălţimea trapezului

Inapoi
 Cercul

1.Lungimea cercului
2.Aria discului
3.Lungimea arcului de cerc

4.Aria sectorului de disc

Inapoi
 Lungimea cercului

O r Lcerc = 2 ⋅⋅r
r = raza cercului

Inapoi
 Aria discului

O r Adisc =⋅r
2

r=raza cercului

Inapoi
 Lungimea arcului de cerc

l AB
r
0
n ⋅r⋅n0
O r B l AB =
180
r=raza cercului
0
n =unghiul la centru

Inapoi
 Aria sectorului de disc

r l AB⋅r
0 A sector =
n 2
O B
r ⋅r 2 ⋅n0
A sector =
180
l AB =lungimea arcului de cerc AB
r=raza cercului
n0 =unghiul la centru
Inapoi
 Poligoane regulate

l  R a R Al  A R
Triunghiul R l 2 ⋅ 3 3 ⋅R 2⋅ 3
echilateral R⋅ 3 2 4 4
R⋅ 2
Pătratul R⋅ 2 l2 2 ⋅R 2
2
Hexagonul
R R⋅ 3 3 ⋅l ⋅ 3
2
3 ⋅R 2⋅ 3
regulat
2 2 2
l=latura poligonului regulat
a=apotema poligonului regulat
R=raza cercului circumscris poligonului
A=aria poligonului regulat

Inapoi
 Relaţii metrice într-un triunghi
oarecare

1.Teorema lui Thales

2.Reciproca teoremei lui Thales

3.Teorema bisectoarei

4.Cazurile de asemănare

5.Teorema fundamentală a asemănării

Inapoi
 Teorema lui THALES

A
AM AN
=
MB NC

M N AM AN
T.Thales =
MN∥BC AB AC

MB NC
=
B C AB AC

Inapoi
 Reciproca teoremei
lui THALES

A
AM AN
=
MB NC
sau
M N
AM AN R.T.Thales
= MN∥BC
AB AC
sau
MB NC
C
=
B AB AC

Inapoi
 Teorema bisectoarei
A

B D C

T.bisectoarei AB AC
AD =bisectoarea∢ A =
BD DC

Inapoi
 Cazurile de asemănare
1.Cazul unghi-unghi (U.U.)
2.Cazul latură-unghi-latură (L.U.L.)
3.Cazul latură-latură-latură (L.L.L.)

Inapoi
 Cazurile de asemănare
Cazul U.U. M

B C N P

∢ A≡∢ M U.U.
 ABC~ MNP
∢ B≡∢ N

Inapoi
 Cazurile de asemănare
Cazul L.U.L. M

B C N P

∢ A≡∢ M L.U.L.
 ABC~ MNP
AB AC
=
MN MP

Inapoi
 Cazurile de asemănare
Cazul L.L.L. M

B C N P

AB AC BC L.L.L.
= =  ABC~ MNP
MN MP NP

Inapoi
 Teorema fundamentală a
asemănării (T.F.A.)

M N
T.F.A.
MN∥BC  AMN ~ ABC

B C

Inapoi
Formule de calcul prescurtat

2 2 2
ab =a 2 ⋅a⋅bb

2 2 2
a−b =a −2 ⋅a⋅bb

2 2
ab⋅a−b=a −b

Inapoi
 Rezolvarea ecuaţiei de gradul
doi
a⋅x 2 b⋅xc=0 a≠0 ; a , b , c∈ℝ
Etapa I
=b2 −4 ⋅a⋅c

Etapa II
a) 0 ecuaţia nu are rădăcini reale
−b
b) =0 x 1= x 2 =
2 ⋅a
−b± 
c) 0 x 1/2 =
2 ⋅a
Inapoi
 Ordinea efectuării operaţiilor
Etape

1 . Ridicarea la putere
2. Înmulţirea şi împărţirea în ordinea în care sunt scrise
3. Adunarea şi scăderea

Inapoi
 Mulţimi de numere
Mulţimea numerelor naturale

ℕ={0,1 ,2,3,4 ,5 , ...}

Mulţimea numerelor întregi

ℤ={... ,−5,−4,−3,−2,−1,0 ,1,2 ,3,4 ,5 , ...}

Mulţimea numerelor raţionale Mulţimea numerelor iraţionale

a I ={numere care nu sunt raţionale }

ℚ={ ∣a , b∈Z , a≠0 }
b
Mulţimea numerelor reale

ℝ=ℚ∪ I

Inapoi