P. 1
Analiza Turismului in Regiunea Centru

Analiza Turismului in Regiunea Centru

|Views: 431|Likes:

More info:

Published by: Ionescu Dragos-Stefan on Nov 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/08/2012

pdf

text

original

Turism Plan de actiune pentru dezvoltarea turismului in regiunea Centru pentru perioada 2004-2006 Cuprins PARTEA I: Analiza

turismului in regiunea Centru Scurta prezentare a Regiunii Regiunea de dezvoltare "CENTRU" este asezata in centrul Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului fiind cuprinsa intre meridianele 22 o 40' si 26 o27' longitudine estica si paralele 45o23' si 47o12' latitudine nordica. Regiunea "CENTRU" este formata din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are o suprafata totala de 34099,4 km 2 , ceea ce reprezinta 14,31% din suprafata tarii. Ca suprafata, depaseste unele tari europene cum ar fi Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia si Republica Moldova. In nord se invecineaza cu regiunea 6 Nord-Vest, la nord-est cu regiunea 1 Nord-Est, la est cu regiunea 2 Sud-Est, la sud cu regiunea 3 Sud si regiunea 4 Sud-Vest, la vest cu regiunea 5 Vest. Potrivit organizarii administrativ-teritoriale a tarii in cadrul regiunii “CENTRU” se gasesc 6 judete, 50 de orase, din care 14 municipii si 333 de comune cu 1825 de sate. Potentialul turistic al reginii Centru Potentialul turistic natural Relieful Relieful este foarte variat, predominant muntos, cu ridicat potential turistic si de dezvoltare a zootehniei dar si cu suprafete intinse de platou si lunca propice culturilor agricole. Lipsit de campii propriu-zise, cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea montana. Zona montana se intinde pe aproximativ 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud, se gasesc cele mai inalte varfuri din Romania: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), ambele situate in masivul Fagaras, numeroase alte varfuri din Carpatii Meridionali depasind inaltimea de 2000 m. Datorita inaltimii, masivitatii pronuntate, peisajului de creste stancoase si caldari glaciare, Carpatii Meridionali au fost numiti "Alpii Transilvaniei" (Emmanuel de Martonne, 1907). In estul regiunii "CENTRU" se inalta culmile Muntilor Giurgeului (1445m), Hasmasului (1793 m) si Ciucului (1490 m), despartiti de masivele vulcanice ale Ghurghiului, prin depresiunile Giurgeului si Ciucului. Muntii Harghita, Nemira, Vrancei, Buzaului, Bodoc si Baraolt, aflati in zona de curbura a Carpatilor, coboara treptat, prin intermediul piemonturilor, spre sesurile cu forme domoale ale depresiunilor Brasovului si Baraoltului. Pe latura sudica, pasul de culme Predeal separa masivele mai scunde Piatra Mare si Ciucas (1700-1950 m), de Muntii Bucegi (2507m). Spre nordul Bucegilor intalnim coasta calcaroasa a Pietrii Craiului si Muntii Persani, care separa depresiunea Fagarasului de depresiunea Brasovului. Lantul muntos se continua cu Muntii Fagaras, care sunt cei mai inalti munti din tara (peste 2500 m), despartiti de pasul Turnul Rosu, de pe valea Oltului, de Muntii Cindrelului, Lotrului si Sureanu, care au suprafete plane, usor valurite, cu altitudini maxime de peste 2200 m (Vf. Cindrelul 2245, Vf. Steflesti 2244, Vf. lui Patru 2130 m). Zona depresionara de la poalele ramurii muntoase, cuprinde depresiunile de contact ale Sibiului si Secasului care se caracterizeaza prin conditii naturale favorabile asezarilor omenesti si culturilor agricole.

Podragel. de refacere a sanatatii si de agrement. Exploatarea turistica a resurselor de apa vizeaza apele subterane. Importanta turistica a apelor deriva in special din posibilitatile multiple pe care le ofera celor interesati. Latura nordica cuprinde parti din campia inalta a Transilvaniei ce constituie o zona agricola foarte importanta. strabate in continuare Podisul Transilvaniei si dupa ce desparte M-tii Sureanu de M-tii Trascau paraseste teritoriul regiunii indreptandu-se spre vest. cu deosebire a schiului. Muntii Trascaului. lacul antropic din localitatea Reci. Santionlunca precum si alte lacuri antropice pe linga riul Olt in localitatea Belini. Valea Rece si Uzul ce fac parte din bazinul Siretului apoi de Buzau si Basca Mare. iar pe stanga Gurghiu. fiind intalnite de la inaltimi de peste 2000m pana in zonele de campie. Niraj. Bicazul. Ariesul.In partea vestica a regiunii. Lacurile glaciare s-au format in circurile glaciare din Muntii Fagarasului (Podragul. Urlea. o pondere insemnata o ocupa resursele de apa care se asociaza celorlalti factori la oferta recreativa a acestui teritoriu. Lacul Avrig) si din Muntii Cindrelului (Iezerul Mare si Iezerul Mic). In judetul Covasna sunt parauri si rauri. Cibanul cu Hartibaciul si Sadu iar pe stanga Raul Negru cu Casinul si Tarlung. Noul. Muresul. Lutul. Harghita 60%. navigatie de agrement si pescuit). riul Olt si Riul Negru. lacuri antropice sau de baraj. Afluentii principali sunt pe dreapta Rostolita. unde face o ampla cotitura separand M-tii Bodocului de M-tii Baraoltului. Tarnavelor si Hartibaciului marginite la est de Subcarpatii Transilvaniei. principalele lacuri naturale sunt Sfanta Ana (19. Varghisul. Cimpeni si Trascau sunt vechi vetre ale asezarilor omenesti. Afluentii principali ai Oltului sunt pe dreapta Baraoltul. Legat de folosirea in scop turistic a resurselor de apa din Regiunea CENTRU. Borsa . este departe de posibilitatile oferite de cadrul natural. apoi a Bihorului si Muntele Mare. Partea estica a regiunii este drenata de Bistricioara. iar dupa ce scapa din inclestarea defileului de la Racos patrunde in Depresiunea Fagaras pe care o strabate de la E la V. si anume: paraul Cormos si Bodvai din zona Baraoltului. Aiudul si Ampoiul. retelele hidrografice. Regiunea Centru detine locul intai in turismul montan. Regiunea "CENTRU" este dominata de bazinele hidrografice ale raurilor Mures si Olt si cu toate ca cele doua rauri au izvoarele in aceiasi zona (M. Depresiunile intramontane Zlatna. Covasna 70%. Regiunea Centru are 47% din suprafata ocupata de munti. Tarnava dreneaza centrul depresiunii Transilvaniei si se formeaza la Blaj prin unirea Tarnavei Mici cu Tarnava Mare.5 ha) din jud. Oltul izvoraste de la 1280 m altitudine in masivul Hasmasu Mare. dreneaza Depresiunea Ciucului. care reprezinta partea estica a Apusenilor sunt munti calcarosi cu fenomene endo si exocarstice. Harghita cu o valoare deosebita. Partea de mijloc a regiunii “CENTRU” este ocupata de Podisul Transilvaniei cu subdiviziunile Podisul Secaselor. Reteaua hidrografica In zestrea naturala atractiva a Regiunii Centru. judetul Brasov 40%. fiind apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera pentru practicarea sporturilor de iarna. Abrud.Hasmasu Mare) ele au trasee total diferite. Bilea (cel mai important-4. Paraul Rece. O alta atractie turistica din categoria resurselor de apa este reprezentata de lacuri. cat si culmile vulcanice ale Calimanului (inaltimea maxima este Pietrosu-2102 m). lacul Iezerul Sureanu din muntii Sureanu. Ludusul. La iesirea din Depresiunea Fagaras. pe care-i separa prin defileul Toplita-Deda (50km).7 ha). Sebes. paraul Basca din localitatea Comandau. Paltinis. Oltul isi schimba directia de curgere spre sud si strapunge Carpatii Meridionali prin defileul de la Turnu Rosu. Mures 22% si Sibiu 30%. dupa ce dreneaza depresiunea Giurgeu pe circa 75km. culoarul Muresului delimiteaza culmile nordice ale Surianului de o zona mai joasa a Muntilor Apuseni reprezentati de extremitatea estica a Muntilor Metaliferi. traverseaza apoi lantul vulcanic al Mtilor Calimani-Gurghiu. Alaturi de cele glaciare. Cel mai important afluent al Tarnavei este Visa. situat in craterul vulcanic . lacul de baraj de la Padureni din localitatea Moacsa. lacurile si apele minerale si termale. in judetele Regiunii exista numeroase posibilitati de agrement si pescuit. Comlodul. Tirnavele. Homorodul. Practicarea turismului recreativ bazat pe resursele hidrografice (inot. astfel: judetul Alba 52%. traverseaza apoi extremitatea de S-E a Muntilor Harghita formand defileul de la Tusnad. Statiunile turistice montane Poiana Brasov. sunt printre cele mai renumite statiuni turistice montane din Romania. Pianu si Cugirul. Predeal. dupa care intra in Depresiunea Brasov. (La Alba Iulia are un debit mediu de 100 m 3 /s). Lacul Doamnei. care in Regiunea Centru sunt foarte numeroase si deosebit de pitoresti.

Peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati. Sacel. zambrul (Pinus cembra). afectiuni ORL si ale aparatului respirator. etc. Ozunca Bai. boli ale sistemului nervos periferic. insuficiente glandulare. Balan si Zetea. Alba Iulia si a orasului Sebes. impiedica extinderea eroziunii terenurilor. Mandra. Regiunea Centru este a II-a ca suprafata acoperita cu paduri (18. habitate si specii salbatice. apele curgatoare si statatoare constituie resursa tursitica. datorita faptului ca reprezinta un factor indispensabil vietii. Pogaceanu din judetul Mures. Vegetatia Regiunii este bogata si variata. valea Muresului. Homorod. smirdarul (Rhodendron kotschyi) sau bulbucii de munte (Trellius europaeus). Taul Cornii. apa fiind folosita pentru cura interna. Loamnes.13 ha) din Calimani. Jigodin Bai. pe valea Târnavei Mari. Valcele. in perimetrul localitatilor Târgu-Mures. Capalna si Petresti pe Valea Sebesului. Raura. Tarina. angelica (Angelica archangelica). unicul care conserva padurea inecata. Borsec. dintre care mentionam: romanita de munte (Achillea schurii). In judetul Mures sunt cunoscute statiunile de interes local. din punct de vedere al biodiversitatii. In judetul Alba se afla Iezerul Ighiel (5. Biborteni. ghintura galbena (Gentiana lutea). apoi lacul Iezer (0. determina reducerea noxelor. incepand cu elemente de silvostepa in Podisul Secaselor si terminand cu pajistile alpine pe cele mai inalte varfuri. Reteaua hidrografica. Closca si Brancoveanu.Puciosul fiind unicul lac vulcanic din tara.7%. Acestea contribuie in mod activ la definirea potentialului atractiv al teritoriului astfel: vegetatia constituie o componenta de baza a mediului ambiant. Acestea dispun de un potential deosebit pentru agrement. valea Muresului in apropierea municipiului Alba Iulia. Bradeni. Dughel si Brazi. valea Târnavei Mici. in judetul Alba. favorizeaza turismul sportiv in aer liber etc. in judetul Mures Ideciu de Jos si Jabenita. Sangeorgiu de Mures. Padurea inregistreaza un coeficient de atractivitate superior. Lacul Fara Fund. O alta categorie o formeaza cele de interes piscicol: Taureni. Saulia. Cele mai multe statiuni dezvoltate pe baza izvoarelor minerale sunt in judetul Harghita –Tusnad. cu rol de fundal al desfasurarii diverselor activitati turistice. Flora si fauna Invelisul biogeografic al Regiunii este deosebit de complex. O categorie aparte o constituie prezenta izvoarelor minerale. Persani. cuprinsa intre 200 si 2500 m altitudine. sorbul (Sorbus dacica). Bujor II. turismul de agrement prin vânatoare si respectiv pescuit. de recreere si reconfortare in timp ce fauna determina. Lacurile artificiale formate ca rezultat al actiunii antropice sunt cele de interes hidroenergetic la Oasa. Alunis. Intre aceste limite sunt prezente toate etajele de vegetatie:a stejarului. afectiuni ginecologice. determinata de relief si de conditiile pedoclimatice. Valea Salciilor din judetul Sibiu. in judetul Covasna la Moacsa. mixandrele (Erzsinum transsilvanicum).6 ha). Valea Sebesului in apropierea mun. a fagului si bradului. inestimabile prin unicitatea lor. Are o dispunere etajata. unde luncile râurilor sau malurile lacurilor sunt cautate pentru turismul de agrement.5%). Negru. In peisajul lacustru al Regiunii CENTRU trebuie remarcate si lacurile din zona zacamintelor de sare: Sovata (judetul Mures) cu lacurile Ursu. Cu 1220781 ha de padure. bai sau apa minerala de masa. mai ales in perimetrul oraselor mari. Tau. Homorod. toate in judetul Harghita. Zau de Campie. un element de echilibru al naturii. cornutul (Cerastium transsilvanicum). . dupa Regiunea Nord-Est cu 18. o nota aparte o dau lacurile antropice constituite inca din sec. indeplinind o functie estetica si peisagistica. Faragau. Zizin si altele. in judetul Sibiu sunt Bazna si Miercurea Sibiului. in acest sens. la Ocna Sibiului in judetul Sibiu un numar de 12 lacuri dintre care cele mai importante sunt Horea. in judetul Harghita la Frumoasa. Bujor I. Brancovenesti. Negovanu de pe Sadu. cel mai mare lac de baraj natural din tara. Lacul Rosu (12. prin resursele sale cinegetice si piscicole. Importanta deosebita prezinta. la Târnaveni. Dostat si Daia Romana din judetul Alba. caldarusa (Aquilegia transsilvanica). Iernut si Ludus. dar mai ales ca si valoare terapeutica unde pot fi tratate afectiuni ale aparatului locomotor. la Sighisoara. al XIX-lea in scopurile prelucrarii minereurilor: Taul Mare.3 ha) lac permanent in plina zona carstica. Ideciu de Jos. care ozonifica aerul. Scorei de pe Olt. apa lor fiind folosita pentru producerea curentului electric. Alba. Principalul lac antropic al Regiunii este lacul Oasa din jud. iar in judetul Brasov sunt Rotbav. papucul doamnei (Cypripedium calceolus). Bilbor si in judetul Covasna la Malnas Bai. Reghin. La Rosia Montana. a poluarii sonore si a radiatiilor. prin faptul ca dispune de o mare varietate de ecosisteme. Sugas. Verde si Rosu.

piciorongul (Himantopus himantopus).5 ° C a fost inregistrata in anul 1942 la Bod. Frecvente sunt efectele de föhn care produc cresterea temperaturii aerului si scaderea cantitatii de precipitatii. fluturasul de stanca (Tichedreana muraria) si mierla de piatra (Monticela saxatilis). 9 ° C. la Zau de Campie se afla o mare rezervatie unde se gaseste bujorul romanesc (Paeonia tenuifolia). pasarea omatului (Plectrophenax nivalis).Alte specii sunt extrem de rare in România: patlagina uriasa (Plantago maxima). corbul (Corvus cerax). aqvila de munte (Aquila permanina). cocosul de munte (Tetras mogalus). -11 ° C in zona alpina. coada zmeului (Calla palustris) etc. rasul (Lynx lynx). somnul (Silurus glanis). 16 ° C in zona de munte si 16 ° C. mreana (Barbus barbus). -5 ° C in depresiuni. In apele colinare si de ses traiesc c rapul (Cyprinus carpio). liliacul mare (Myotis mystis). Haghita) se afla rozmarinul argintiu (Andromeda polifolia) si roua cerului –planta insectivora (Drosera rotundifolia). iar maxima absoluta de 42. specifica apelor de munte si a celor colinare.5 ° C in zonele depresionare. In zona de nord a regiunii intalnim vantul local Nemira dinspre N-E. 20. caracuda (Carassius carassius ). argintica (Doyas octopetala) in rezervatia Scarita Belioara. marmota (Marmota marmota). Temperaturile medii anuale ale lunii celei mai friguroase (ianuarie) sunt de -10 ° C. specii rare. boisteanul (Phocsinus phocsinus). fenomene ce fac ca aceste regiuni sa fie printre cele mai reci ale tarii (in localitatile Miercurea-Ciuc. linul (Tinca tinca). cleanul (Leuciscus cephalus). Fauna este bogata si diversa. Iernile sunt reci si geroase in regiunile montane iar verile sunt calduroase in zona de ses. avatul (Aspius aspius). bibanul (Perca fluviatilis). Precipitatiile sunt cuprinse intre 550. inarita (Carduelis flammea). angelica de balta (Angelica palustris). cleanul mic (Leuciscus leuciscus). scobarul Chondrostoma nasus. platica (Abramis brama) morunasul (Vimba vimba). carasul argintiu (Carassius auratus gibelio). 850 mm/an in zona joasa si 1000. cele mai importante sunt: capra neagra (Rupicapra rupicapra). In zonele depresionare de la curbura Carpatilor se inregistreaza inversiuni termice frecvente si persistente nocturne si de iarna. Clima Clima este temperat continentala si inregistreaza diferentieri specifice celor trei tipuri majore de relief in functie de etajarea altitudinala si de existenta zonelor construite. liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus).5 ° C s-a inregistrat in anul 1952 la Alba-Iulia. care pâna in prezent sunt intâlnite accidental in fauna României. amareala siberiana (Polygala sibirica). latita (Alburnoides bipunctatus). In judetul Mures. care produce iarna viscole. obletul mare (Chalcalburnus chalcoides). vulpea (Vulpes vulpes). Vanturile predominante sunt cele dinspre vest si nord cu viteze medii de 3 ¸ 3. obletele (Alburnus alburnus). Fauna acvatica din Regiune este foarte diversa. cel putin 5 specii prezinta importanta ornitofaunistica nationala: pescarusul asiatic (Laurus ichthyaetus) si pescarusul de gheturi (Larus hyperboreus). porcusor (Gobio gobio). lostrita (Hucho hucho). 4 ° C in zona montana impadurita. ursul brun (Ursus arctos). Dintre cele 168 de pasari identificate. -5 ° C. In judetul Alba se intalneste floarea de colt (Leonthop alpinum) la cea mai joasa altitudine (550 m). Temperaturile medii anuale au valori de –2. iar in depresiuni 5 ° C. amurul alb (ctenopharyngodon idella). Temperatura minima absoluta -38. babusca (Rutilus rutilus). lipanul (Thymallus thymallus). . pastravul fantanel (Salvelinus fontinalis). tiparul (Misgurnus fossilis). In tinovul Mohos (jud. 1200 mm/an in zona montana.5 m/s in depresiuni si mai mari de 8 m/s in zona muntoasa. pastravul curcubeu (Salmo irideus Gibbons). Ca specii de mamifere. salaul (Lucioperca lucioperca). lupul (Canis lupus). sangele voinicului (Nigritella rubra). iar in tinovul Borsaros (Sancraieni) se gaseste muschiul de tundra (Meesea hexasticha) in cel mai sudic punct de aparitie. rosioara (scardinus erythrophthalmus). La limita intre apele de munte si de ses traiesc m oioaga (Barbus Meridionalis petenyi).-3 ° C in zona inalta (peste2000m) si 1 ° C. cerbul carpatin (Cervus elaphus). interesanta din punct de vedere cinegetic. -8 ° C in zona muntoasa si -3 ° C. stiuca (Esox lucius). In apele de munte traiesc urmatoarele specii de pesti: p astravul de munte indigen (Salmo trutta fario). capriorul (Capreolus capreolus). Temperaturile medii anuale ale lunii iulie au valori de 5. Gheorgheni si Joseni se inregistreaza cele mai scazute temperaturi din tara).7 ° C. in cadrul careia se regasesc aproape jumatate din fauna de mamifere a tarii si din acvifauna. strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi).

rezervatia Zanoaga (Muntii Zanoaga si Cheile Zanoaga Mare).784 ha. ceea ce determina o solicitare mai redusa a sistemului nervos central si a celui vegetativ. scaderea activitatii glandei tiroide. Piatra Mica. rezervatia Abruptul Prahovean.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national. crearea unei ambiante propice odihnei si relaxarii turistilor. Rezervatii si monumente ale naturii In scopul conservarii resurselor turistice naturale cu valoare de unicat sau pe cale de disparitie. stimularea proceselor de termoreglare a organismului etc. rezervatia Turbaria Laptici. drept rezervatii si monumente ale naturii. Ariile protejate sunt si cele mai eficiente mijloace destinate conservarii biodiversitatii. rezervatia Ialomitei (Muntii Batrana si Cocora). in special in sezonul de iarna.663 ha. judetul Brasov 24. rezervatia Omu. Prapastia Zarnestilor. care sa permita pastrarea identitatii mediului natural. acestea insumeaza 92. in toate sezoanele. cu o suprafata totala de 32. Hornurile Grindului. caracterizata prin temperaturi relativ scazute. fata de valorile inregistrate in regiunile cu altitudini mai mici. O lista completa a acestora se gaseste in Anexa 1. Parcuri nationale in Regiune • • • Parcul National Bucegi . precum si a glandelor cu secretie interna. Clima din regiune permite practicarea activitatilor turistice. care insa poate fi stavilita prin practicarea unui turism ecologic. Intre efectele benefice asupra organismului uman ale bioclimatului montan se inscriu: stimularea si echilibrarea activitatii sistemului nervos central si al celui vegetativ. In zonele montane de peste 800 m . bioclima sedativ-indiferenta. cu o suprafata totala de 75. . cantitati mai ridicate de precipitatii in comparatie cu regiunile joase. Parcul Natural Piatra Craiului. reducerea presiunii atmosferice. zone naturale protejate de interes national. In zonele depresionare si de podis ale Regiunii.pana la cca 2000 m. fara consecinte negative in starea sanatatii turistilor. aflat pe teritoriul jedetelor Alba. inregistreaza valori ale parametrilor climatici ce variaza in limite moderate. Ca suprafata. Mures 13. cresterea numarului globulelor rosii. cu o suprafata totala de 14. Harghita 35.Efectele benefice ale resurselor climatice se resimt asupra organismului uman doar in conditiile in care calitatea acestora se mentine la un nivel suportabil. aflat partial pe teritoriul judetului Brasov.03. 5/06.72% din suprafata Regiunii. pentru bolnavii cu hipertiroida in stadiu incipient. o intensificare a radiatiei globale si a radiatiei ultraviolete. nominalizate prin actul legislativ amintit este de 169 -judetul Alba 82. cu variatii in functie de specificul formelor de turism. rezervatia Babele. asigurandu-se astfel conservarea resurselor naturale. aflat pe teritoriul judetelor Brasov si Arges. In spatiul montan stresul cutanat si cel pulmonar cresc odata cu altitudinea. Bihor si Cluj. rezervatia Vama Strunga-rezervatie paleontologica. se inscrie in eforturile de creare a unui sistem national de arii protejate. de crutare a organismului uman. cu importanta majora in refacerea sanatatii. lista ce reda zonele declarate protejate prin legea nr.755. stimularea rezistentei organismului la infectii si agresiuni ale mediului. Covasna 1. Sibiu 14. In Regiunea CENTRU exista foarte numeroase rezervatii si monumente ale naturii. ceea ce reprezinta 2.800 ha. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national sau de catre Consiliile Judetene o serie de arii protejate. este specifica bioclima tonica-stimulenta. cu amplitudini mici. Muchia Lunga si foarte numeroase monumete ale naturii. Presiunea exercitata asupra peisajului de activitatile recreative determina o suprasolicitare a acestuia. In cadrul parcului exista rezervatia Abruptul-Bucsoiu.07. A fost infiintata in anul 1938 iar in cadrul parcului exista urmatoarele rezervatii naturale: Peretele vestic. Pe langa aceste arii naturale protejate exista si alte arii naturale ce beneficiaza de un statut de protectie prin hotarari ale consiliilor judetene. la nivelul judetelor din Regiunea Centru au fost desemnate prin Legea nr. Parcul natural Muntii Apuseni. rational. Numarul monumentelor naturii din Regiunea Centru. Declararea obiectivelor turistice naturale.

cu suprafata de 6. Cele mai cunoscute sunt parcurile naturale (in faza de propunere a CJ Covasna) Cheile Oltului si Valea Zanelor. Conform legii 5/2000.cu valoare geologica. dintre care 25 rezervatii complexe : cele mai importante sunt Iezerul Surianu.Hasmas. Coloanele de bazalt de la Racos si Piatra Cioplita. Este vorba de Tigaile Mari si Culmea Zaganu. rezervatia Mestecanisul de la Reci. etc. Monumente ale naturii declarate in jud. Parcul Naural Cindrel si Golul Alpin al Muntilor Fagaras. rezervatia peisagistica Defileul Toplita-Deda si Defileul Muresului si numeroase rezervatii botanice (10). etc. Rezervatia peisagistica Masivul Postavaru. Rapa Rosie. lacuri sarate.• • • • • Parcul National Calimani Sud. Judetele cele mai bogate in resurse sunt Harghita si Covasna. Rezervatiile paleontologice sunt Dealul cu melci si Paraul Bobii. Intregalde). Masa Jidovului . Deaul Zackel. Orgdancusii. etc. Brasov si Alba. Piatra Craivei. floarea de colt se intalneste la cea mai joasa altitudine (com. rezervatia stiintifica Valea Hanko. iar prin Hotararea Consiliului Judetean Covasna din 2001 sunt 34 de arii protejate provizoriu. Sibiu: Calcarele cretacice de la Cisnadioara. Muntele Piatra Secuiului. Bistrita-Nasaud si Suceava. Valorizate in cadrul statiunilor balneare pentru tratament sunt emanatiile de CO 2 si izvoarele carbogazoase cu o compozitie chimica variata. namoluri sapropelice. Suvara Sasilor. Cheile Tatarului. in judetul Mures au fost recunoscute 14 arii protejate de interes national având suprafata totala de 28 359 ha. Pestera Poarta lui Ionele. Arpasel. Cheile Rametului. Lacul alpin Balea. Luncile Prigoanei. iar rezervatiile botanice (10) cu Poiana narciselor de la Negrilesti. . urmate de Mures. gaze mofetice etc.cu valoare geologica. Lacul fara fund –Ocna Sibiului.). legate de arealul activitatii postvulcanice. printre cele mai importante Vulcanii Noroiosi de la Baile Homorod. Pintenii din Coasta Jinei . Cheile Bicazului si Lacul Rosu. Bulzul Galzii. Rezervatia Lacul Iezer din Calimani. Sibiu. Vulcanii Noroiosi de la Filias. Iezerul Ighiel.575 ha se afla pe teritoriul judetului Harghita si Neamt. printre care cele mai cunoscute sunt: Parcul Natural Dumbrava Sibiului.041 ha. Parcul natural Fagaras. Iezerele Cindrelului. Gardisoarei. declarate in 1962. Intregalde. Prin legea 5/2000 au fost declarate un numar de 25 rezervatii. bicarbonatate. Muntii Nemira. In judetul Covasna este o singura rezervatie conform legii 5/2000 privind amenajarea teritoriului. Detunata Flocoasa. Parcul natural Dumbrava Sibiului -extravilan Sibiu-993 ha. Parcul natural Muntii Cindrelului -9873. Piatra Cetii. cu o suprafata de 1025 ha. Parcul National Calimani Sud se afla partial pe teritoriul judetului Mures. In judetul Alba au fost declarate prin legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului 83 rezervatii ale naturii. Laricetul de la Vidolm. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt Lacul Ursu. cunoscut sub denumirea de aureola mofetica. Cheile Bicazului . a pele minerale clorurate sodice a lacurilor heliotermale. Piatra Singuratica.9 ha-in judetul Sibiu. Sesul Craiului Scarita Belioara. namolul sapropelic provenit din lacurile sarate. etc. Judetul Sibiu detine un numar de 15 rezervatii. Masivul Hasmasul Mare. clorurate-sodice.). Pestera de sub Zgurasti. Factorii balneari Regiunea Centru este detinatoarea unor resurse balneare extrem de diverse si numeroase (ape minerale. infiintata in 1980. Intre rezervatiile geologice (26) cele mai cunoscute numim Detunata Goala. Huda lui Papara. In judetul Brasov exista rezervatii naturale in Muntii Ciucas cu suprafata de 3 ha. Calcarele eocene de la Porcesti. apele minerale carbogazoase. Vulcanii noroiosi de la Hasag – cu valoare geologica. In judetul Harghita sunt 35 rezervatii declarate prin legea 5/2000. Judetul Mures. Pestera Ghetarul de la Vartop. Consiliul Judetean Alba are in custodie 93 rezervatii naturale. se afla partial pe teritoriul judetului Mures.cu valoare geologica.La Grumaji . ape de zacamant. etc. Calcarele de la Ampoita. In judetul Alba. Rezervatiile speologice (23) cu Ghetarul de la Scarisoara. Rezervatii peisagistice au fost declarate 5 obiective (Cascada Varciorog. Canionul Mihaileni . Lacul Sfanta Ana. Podragu-Suru -6989-2 ha-din M-tii Fagaras. dintre care numim: Muntele de sare de la Praid. cu o suprafata totala de 24.

cu implicatii directe asupra numarului varstnicilor si disponibilitatilor de timp ale acestora. comparativ cu alte categorii. Ozunca Bai. viitoare studii de specialitate urmeaza sa le determine valoarea si oportunitatea introducerii lor in circuitul economic. mai ales pentru cel de sanatate. romano-catolica15. Potentialul turistic al asezarilor urbane . Homorod. fie in activitati de prestari servicii. traditii. Ocna Sibiului. care o individualizeaza fata de celelalte regiuni. Tusnad. doua statiuni in judetul Sibiu: Bazna si Paltinis. mestesugareasca.6% germani. a rezultat un patrimoniu cultural de o deosebita valoare (arhitecturala. din localitatile Borsec. personalitati locale. Sangiorgiu de Mures. Hatuica. Ponderea populatiei urbane este in scadere usoara fata de 1992.3%. Harghita-Bai. Izvorul Muresului. care individualizeaza Regiunea Centru fata de celelalte regiuni.7%. sub nivelul national de 91 loc/km 2 . Brasov) declarate prin Hotararea de Guvern nr.0% rromi si 0. Bodoc.7% mai putin fata de populatia inregistrata la recensamantul din 1992. sase statiuni in jud. grupa de varsta 15-65 ani este cea mai importanta ca pondere pentru turism. Miercurea Sibiului si Ocna Mures. Vilcele. nevoia de cunoastere. 29. sodice. etc. Eterogenitatea etnica reprezinta unul dintre atuurile Regiunii.9 % maghiari. 58. Racos si clorosodice bromurate si iodurate la Ideciul de Jos.hipotone si hipertone. Harghita: Baile Homorod. Potentialul turistic antropic Regiunea Centru beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic. scadere explicabila prin miscarea migratorie si sporul natural negativ inregistrat dupa 1990. Potentialul socio-demografic Potentialul socio-demografic influenteaza fenomenul turistic prin resursele umane care sunt antrenate. In Regiunea Centru exista 4 statiuni turistice de importanta nationala declarate in 2002: Covasnajudetul Covasna. Baile Tusnad in judetul Harghita. amplificarea nevoilor si preocuparilor de ingrijire a sanatatii odata cu innaintarea in varsta sunt factori care largesc cererea pentru turism. fie ca turisti consumatori de produse turistice specifice acestui teritoriu. Bilbor. Diversitatea etnica si religioasa determina diversitate culturala. Covasna. Din punct de vedere turistic. evanghelica 1%. Cresterea duratei medii a vietii. in Regiunea Centru convietuiesc alaturi de romani (65. profesii. medii. Zizin. Bazna. calcice. penticostala 1.1122 din 10 octombrie 2002.5%. Sovata.2%. Biborteni. preponderenta este cea ortodoxa reprezentata in proportie 63. traditii culturale ale minoritatilor. edificii religioase. Compozitia etnica eterogena a Regiunii si-a pus amprenta asupra diversitatii culturale a acesteia. reprezentat prin numeroase monumente istorice. dar pâna in prezent nevalorificati si in alte localitati ale Regiunii. procent aflat peste nivelul national de 52. Exista factori balneari identificati. greco-catolica 1. Martunus. Sovata in judetul Mures si Predeal in jud. cu 6. in 2002 fiind de 74 loc/km 2 . dorinta de distractie mai intensa. Rupea. Sancraieni. Din interferentele culturale care au marcat de-a lungul timpului Regiunea. manifestari populare traditionale. Aceasta se explica prin disponibilitatea mai mare de timp liber. Baile Balvanyos. Aceasta tendinta negativa este similara proceselor demografice din tarile dezvoltate. intereseaza mai mult structura pe varste a populatiei. un sistem de facilitati adecvat. etc. tonic din aceste statiuni. receptivitate mai mare fata de aceasta activitate. iar alte 11 sunt considerate de interes local: doua statiuni in judetul Brasov: Paraul Rece si Timisu de Sus.0% in 2002.7%. O alta categorie a populatiei ce se constituie ca rezerva pentru cererea de turism o reprezinta grupa de varsta peste 65 ani.745 locuitori. Populatia Regiunii Centru la recensamantul din 2002 era de 2. Circulatia turistica variaza si in functie de dinamica populatiei si structura acesteia pe varste. Densitatea populatiei a scazut fata de nivelul anului 1992. arhitectura si creatie tehnica populara. de arhitectura si arta. Lacu Rosu si Praid.521. manifestand. 4. muzica) care poate fi valorificat turistic.6%. Dintre confesiuni. o statiune in judetul Covasna -Balvanyos. Harghita-Bai. importante institutii culturale si de stiinta. feruginoase.3%). Bixad. Dupa 1990 s-a manifestat pentru prima data in Romania un flux migrator invers urban-rural. muzee si case memoriale. Baile Fortyogo in Targul Secuiesc. etnografie si traditie orala. Rotbav. unitariana 2. Potentialul terapeutic este dat de proprietatile acestor factori naturali de cura si a bioclimatului sedativ de crutare. Stânceni. Borsec. Malnas. Din punct de vedere a structurii etnice. baptista 0.2%.

Campul Libertatii. Centrul orasului constituie un ansamblu de monumente istorice si arhitecturale medievale. Municipiul Blaj . detine una dintre cele mai mari orgi si a unei colectii de covoare orientale vechi. Biserica Sfantul Nicolae (1495) pastreaza o valoroasa pictura murala din sec. cel mai vechi monument al orasului. Poarta Schei. In judetul Covasna: • • Sfantu Gheorghe. Biserica Bartolomeu este cel mai vechi monument de arhitectura din Brasov zidita in stil romanic cu elemente gotice.cel mai important obiectiv este cetatea Aiudului. sec. etc. XVIII si obiecte de arta veche romaneasca.Numarul mare de localitati care pastreaza inca trasaturi medievale creaza premise pentru dezvoltarea turismului urban. cu biserica evanghelica – Sebes. intr-o depresiune submontana. o retea densa care le individualizeaza ca obiective turistice de prim rang. Alaturi se afla Catedrala Reantregirii. Poarta Ecaterina. Palatul Princiar. Alte obiective importante: Biblioteca documentara “Batthyaneum”. Targu Secuiesc este un oras medieval. Bastionul Fierarilor. Turnul Alb si Turnul Negru. Casa Sfatului (1490). situata pe malul cursului superior al Oltului. interesant prin dispunerea in forma de roata a pietei centrale cu asa-numitele "curti" ale breslelor. construita in anii 1921-1922. Catedrala romanocatolica (sec. Cetatile medievale. Al II-lea oras ca marime al judetului Covasna. Sala Unirii. cu obiectivele turistice: fostul palat episcopal. leagan al Scolii Ardelene. XVI-XVIII. cele mai valoroase orase ce detin obiective interesante din punct de vedere istoric si arhitectural sunt: In judetul Alba: • • • • Municipiul Alba Iulia cu C etatea bastionara (1715-1738) este cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip "Vauban" din tara noastra. Cartierul Schei (cea mai veche asezare ce poarta insemnele arhitecturii urbane romanesti. Cetatea Sebesului a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XV-lea. centru al spiritualitatii romanesti. Casa cu Arcade. cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Municipiul Aiud. un complex de arhitectura medievala ce cuprinde mai multe edificii (doua edificii de cult si patru edificii laice din sec. sunt de retinut: Biserica reformata fortificata. al XIII-lea) este cel mai vechi si mai valoros monument de arhitectura din Transilvania. Muzeul Unirii. In totalitate. In Regiunea Centru. bisericile fortificate. Din multitudinea de monumente istorice si obiective turistice. prezinta un interes turistic deosebit: Cetatea Brasovului (1395) din care se mai pastreaza Bastionul fierarilor. cel al Postavarilor si trei turnuri cu pulbere. construita din initiativa lui Ion Inocentiu Micu-Klein. turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate. Muzeul National Secuiesc. niste stradute inguste ce grupau ateliere mestesugaresti. alcatuiesc in unele localitati. Biserica Neagra (13851477)-unul din cele mai importante monumente de arta gotica din tara. casele cu ziduri groase si acoperisuri din olane. Sebes. simbolizand ideea de unitate a poporului roman. cu cel mai inalt altar din Transilvania. Printre obiectivele cele mai cunoscute ale Brasovului numim: Piata Sfatului (centru si targ al vechiului Brasov). Atractia turistica principala a zonei este Cetatea Fagarasului reprezinta una din cele mai puternice fortificatii din Transilvania. castelele renascentiste sau baroce. In judetul Brasov: • • Municipiul Brasov este situat la poalele masivului Tampa. considerat rezervatie arhitecturala). In judetul Harghita: . XVII-XVIII ce apartin cultului reformat calvin). resedinta judetului Covasna. Bastionul Franghierilor. Bastionul Tesatorilor (constructie unica in tara). Municipiul Fagaras este situat pe cursul mijlociu al Oltului. Catedrala Sfanta-Treime.

Catedrala Ortodoxa “Sf. considerate monument arhitectural. turnurile si portile de acces ale vechii cetati a Sibiului. Biserica Sfanta Margareta. Biserica Ursulinelor. In Sibiu se gasesc 10 muzee si expozitii permanente de interes national si international. Pe Dealul Budvar (635m) exista ruinele unei fortificatii de sec. complexul arhitectonic baroc din Şumuleu. In Centrul istoric se gaseste Piata Mare unde se desfasurau cele mai importante evenimente ale cetatii.• • Miercurea Ciuc. avand importanta economica. cu un turn principal de 70 m si alte patru mai mici. Sighisoara. Brasov-care pastreaza doar in parte structura fortificatiilor medievale originale (Sibiu aproape 30%. Aici se afla Biserica Parohiala romano-catolica si case ce au apartinut familiilor nobiliare din Sibiu. Este inclus pe lista monumentelor UNESCO. orasul Odorheiu Secuiesc a fost unul din cele mai importante centre mestesugaresti. culturala si politica. In incinta cetatii pentagonale se afla Biserica Reformata. compus din manastirea franciscana cu 4 capele din secolul al XVII. dispuse simetric. Turnul Forkesch).-lea. Biserica Romano-Catolica construita in stil baroc la mijlocul secolului XVII. Casa memoriala Tompa László. scoala si biserica Sf. centrul istoric a pastrat intr-o maniera exemplara caracteristicile unui mic oras medieval fortificat care a avut de-a lungul catorva secole un rol strategic si comercial notabil la granita Europei centrale. sculptat in lemn si aurit. comerciale si educationale. Biserica Reformata. Orasul Medias ofera turistilor Complexul Arhitectural Franciscan care cuprinde biserica si manastirea franciscana. Piata Mica cu casele de mestesugari. Sighisoara a fost unul din centrele urbane prestigioase din Transilvania. numita si Perla Transilvaniei. cetatea "Székely Támadt". In curtea interioara a cetatii se tin concertele din cadrul Festivalului Muzicii Vechi. Baia populara Neptun. oras aflat pe cursul raului Tarnava-Mare.-lea. casa Teleki. Colegiul reformat. In prezent este centrul economic si cultural al zonei Odorhei. are cel mai frumos amvon pictat din tara. Catedrala Ortodoxa este cea mai mare din tara si are peretii interiori acoperiti in intregime de fresce ). Alte obiective importante sunt biserica de rit catolic (1758). este considerata cea mai frumoasa cetate medievala locuita din Europa. Petru din secolul al XIX. Alte edificii: Manastirea Ursulinelor. Palatul Culturii (1911 si 1913).-lea. X. Sighisoara a fost fondata de mestesugari si comercianti sasi. situat in valea Tarnavei Mari. Casa cu cariatide (Micul Palat). Piata Huet si strazile din jur unde sunt concentrate cele mai multe obiective turistice: Catedrala Evanghelica. In judetul Mures: • • Targu Mures In c entrul orasului se afla cetatea medievala cu sapte bastioane ( 1602-1652). Casa Parohiala Evanghelica. cele mai cunoscute fiind Muzeul Brukenthal si Muzeul Tehnicii populare ASTRA. capela romanica. partea vestica a judetului Harghita. . Singura constructie ramasa intacta din evul mediu este capela Jézus construita in secolul al 13-lea. Biserica reformata si Biserica romanao-catolica. Cladirile care se pot vizita pentru valoarea istorica si arhitecturala mai importanta sunt: cetatea Bud. Astfel. la poalele Muntelui Sumuleu Mare (1033 m). fortificatiile pastrandu-se in proportie de 90%. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Cetatea feudala Mikó cu patru turnuri si un sant de aparare (1623-1631 in stil neorenascentist)-sediu al Muzeului Secuiesc al Ciucului. Bisericile ortodoxa si greco-catolica construite in secolul al XX.. comerciala. Centrul istoric al Sighisoarei are o deosebita valoare datorita structurii sale planimetrice si spatiale. Treime”. biserica franciscana. resedinta a judetului Harghita. Sibiul detine peste 40 de cladiri si constructii declarate monumente istorice si peste 38 de strazi si locuri publice de interes istoric. Liceul Samuel de Brukenthal). Cetatea Sibiului cu zidurile. vechiul oras al Sighisoarei constituie o asezare reprezentativa pentru civilizatia germana a colonistilor sasi din Transilvania. turnurile medievale (Turnul Pietrarilor. In judetul Sibiu: • • Oras muzeu. resedinta a fostului scaun Ciuc. comparativ cu alte centre urbane transilvanene: Sibiu. Biserica si Manastirea Franciscana. Brasov 45%). este situata pe terasele Oltului. In tinutul secuiesc. etc.

culturi care s-au influentat reciproc in aceasta zona. Muzeul judetean de Istorie. istorice sau culturale (muzee. Spiritul creator popular a ramas in unele zone rurale nealterat cu toate influentele tehnologiilor moderne. Satul din aceasta parte centrala a tarii. In Regiune se gasesc sate care sunt interesante prin valorile etno-folclorice. mai ales in zonele cu conditii grele de viata cum sunt cele din zona montana. zidurile de incinta cu bastioanele Ţesatorilor. Este casa omului simplu. Muzeul de Arta. care-i dau caracterul atractiv. reprezinta o zona in care de multe ori spiritualitatea romaneasca a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare. sate turistice vitipomicole. care cunoaste secretele naturii. mestesuguri. la judetul Brasov. in unele zone ale regiunii “CENTRU”. sate turistice climaterice si peisagistice. pastorale. Acest mozaic cultural se constituie intr-o atractie turistica importanta. Fagaras. cu 28 sate/1000 km 2 .4 sate/1000 km 2 . economic si cultural. de la judetul Alba cu 105. el imprima trasaturi specifice si conditioneaza infrastructura existenta. Sibiu. . Biserica Sf.Biserica Neagra care constituie o emblema (cel mai estic monument gotic al Europei). (fata de media pe tara de 55 sate/1000 km 2 ).Potentialul turistic al spatiului rural Spatiul rural reprezinta o entitate socio-culturala care cuprinde totalitatea asezarilor rurale si in care activitatea economica de baza este agricultura. Gospodaria si viata ei raman un simbol puternic pentru oraseanul ce-si va petrece vacanta la tara. pe cea maghiara si germana. mesterii populari continua sa teasa. Sebes. Muzeul de etnografie si Casa Muresenilor. Balvanyos. mediul natural si populatia au intre ele relatii de complementaritate si interdependenta. traditiile si obiceiurile. Regiunea Centru cuprindea la sfârsitul anului 2000 un numar de 334 comune si 1823 sate. satul. evoca primaria. fara ca schimbari notabile sa intervina in modul lor de viata. care da o nota specifica Regiunii. cetatile medievale de la Brasov. Numarul mare de sate din judetul Alba se datoreste asezarilor foarte mici din Zona Muntilor Apuseni. vestigii arheologice). Muzeul Primei Scoli Românesti. agroturismul apare ca o varianta a dezvoltarii mediului rural. Poarta Schei si Poarta Ecaterinei. care cu dificultate poate oferi mijloacele de existenta numai din practicarea agriculturii si a cresterii animalelor. unde cateva comune grupeaza mai mult de 30 de sate. un loc de viata animat cu care a pierdut contactul. cetatea Sibiului cu cele mai importante monumente de arhitectura: pietele Huet. biserica. Turnul Alb. TarguMures. sunt elemente esentiale ale agroturismului. El semnifica dimensiunea umana. naturale. Ferma. datand din perioade istorice diferite si reflectand cultura autohtona. Fierarilor. sate care sunt adiacente unor rezervatii naturale sau altor fenomene geomorfologice deosebite. este locul unde se succed generatii. sa picteze pe lemn sau pe sticla sau sa ciopleasca si sa daltuiasca in lemn. prin detinerea unor valori recunoscute. realizand o simbioza plina de originalitate si o cultura taraneasca foarte bogata. Bartolomeu. zona defavorizata. Potentialul turistic al vestigiilor istorice si arhitecturale Pe teritoriul Regiunii Centru se afla monumentele istorice si de arhitectura foarte variate stilistic. sa brodeze. prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat. Privita din punct de vedere al efectelor pe care il are asupra gospodariilor taranesti. toate amplasate in Regiunea Centru vezi Anexa 3. orasul Brasov cu principalele sale obiective . monumente. Prezentam succint cele mai reprezentative monumente cu valoare istorica si arhitecturala din Regiune: Cele mai semnificative monumente istorice si de arhitectura din Regiune sunt Castelul Bran–Brasov. Sighisoara. case memoriale. sate care ofera posibilitati de practicare a sporturilor. asa cum sunt satele pe teritoriul carora se afla biserici fortificate sasesti. densitatea satelor pe o suprafata de 1000 km 2 difera foarte mult in cadrul judetelor din regiune. Cetatea Vauban Alba Iulia. realizand o simbioza plina de originalitate. scoala. aceste lucruri care au jalonat viata oamenilor din acest areal. carciuma. este locul unde se poate alimenta cu produse proaspete. Fiecare sat are personalitate si caracter unic. intimitatea locala. prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat. Turnul Negru. produsele de creatie artistica si artizanala (colectii muzeale satesti prezentate in Anexa 2 ). care se gasesc mai greu in comertul urban. sa faca oale din lut. Satul din aceasta parte centrala a tarii. Traditiile au continuat sa se perpetueze astfel ca. reprezinta o zona in care de multe ori spiritualitatea romaneasca a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare.

sat Viscri si comuna Prejmer in jud. monumentele de arta. Racovita. gastronomia traditionala. arta. Targu Mures. Cisnadie. Festivaluri de jazz la Sibiu si Brasov. Cetatea Calnic. în acelasi timp moduri de organizare a spatiului. Jina. Cetatea Vurpar din judetul Alba. In judetul Sibiu se afla cetatea Tilisca. Sura Mica. cetatile dacice. Dintre cele mai importante din punct de vedere al rolului indeplinit numim Cetatea Rasnov. evenimente de interes regional (festivaluri medievale la Sibiu. Cetatea Garbova. Hamba. ridicata pe un varf de stanca.piata Mica. bisericile fortificate si artizanatul din aceasta zona. numai în Transilvania se pot regasi. Brasov. Poiana. fragmente de pictura murala (Dârjiu). O serie de asezari satesti cu biserici fortificate se afla pe lista UNESCO: comuna Calnic-jud. formand “un tot unitar coerent cu valoare istorica. Localitatile aflate pe lista Patrimoniului Universal UNESCO exemplifica localitatile colonizate de sasii din Transilvania. grupate strâns in jurul bisericii situate in mijloc. cladiri si urme de activitati umane care îsi pun pecetea asupra împrejurimilor”. cetatea din Miercurea Sibiului. intr-un spatiu restrans trei tipuri principale de fortificatii: biserica cu incinta fortificata (de exemplu Prejmer). pastrate in foarte mica masura. construita pe o stanca. In Regiune exista muzee de istorie de importanta nationala. Mures. Casa Artelor. Prin pozitia lor strategica. Cetatea de la Rupea. Biertan si comuna Valea Viilor in jud. catedrala evanghelica-monument gotic. atractii unice sunt monumentele arhitecturale si istorice secuiesti. Halchiu. unor teritorii sau tari. Muzeele de istorie. Brasov. dar si din punct de vedere turistic. Muzeul Judetean Mures. sunt remarcabile pentru ca se regasesc un numar mare de biserici fortificate într-un perimetru restrâns. cetatea de la Orlat. Muzeul National Brukenthal. istoric. cu cartiere etnice. etc. aproape sau in jurul punctului cel mai inalt. bibliotecile documentare din Sibiu. cetatile taranesti de la Biertan. cu fatade compacte alternând cu fatadele caselor având ziduri imprejmuitoare inalte. Piata Mare. festivaluri de film (de film antropologic la Sibiu. la Prejmer (datând probabil din jurul anului 1450). Muzeul Civilizatiei Tehnicii Populare ASTRA. Harman si Homorod. Valea Viilor). Muzeul Municipal Medias. comuna Bunesti. monumentele tehnice. parcurile si gradinile. Aceste asezari au pastrat pâna prin anii '80 ai secolului XX caracterul lor de localitati multietnice. ca mostra de complexitate). Muzeul Primei Şcoli Românesti din Scheii Brasovului. Muzeul de Istorie-Sibiu. Dabarca. având un echilibru si un caracter aparte. Muzeul Secuiesc al Ciucului-Miercurea Ciuc. constituindu-se intotdeauna in puncte de belvedere. Muzeul Ţarii Fagarasului. Aceste localitati au un as pect tipic – retele regulate de strazi. cetatea Cisnadioara construita pe un deal desupra satului. Harghita. Marpod. etnografie. Ele constituie o realizare arhitecturala exceptionala datorita diversitatii si folosirii gamei de tipare defensive din faza târzie a Evului mediu european. Cetatii Fagaras. Castelul Lazar de la Lazarea – jud. Muzeul National Secuiesc-Sfantu Gheorghe. amintim Muzeul National al Unirii Alba Iulia. Prejmer. in timp ce în vestul si sudul Europei. Bisericile au perpetuat elemente interioare pretioase: altare. Cata si Mosna. Ziua Nationala a Romaniei –Alba Iulia. Bisericile fortificate. Cetatea Slimnic. Alba. Cetati mai modeste se gasesc la Rosia. caracteristici ce contribuie la definirea profilului cultural al acestei zone a Europei multietnice si multiculturale – Europa centrala.). mobilier din secolul al XVI-lea (Prejmer. Cetatile taranesti au devenit-multe dintre ele-cetati regesti sau feudale cu cea mai mare raspandire in sudul Transilvaniei. In judetul Brasov exista cetati taranesti la Cristian. sunt valoroase din punct de vedere arheologic. In judetele Regiunii se desfasoara evenimente culturale de interes national (Festivalul de arta medievala Sighisoara. Sibiu. Saschiz. (Anexa 4) Potentialul turistic cultural O alta componenta a potentialului turistic antropic o constituie institutiile si evenimentele culturalartistice. Atel. Alba Iulia adapostesc obiecte de patrimoniu deosebit de interesante. Saschiz in jud. Lista completa a cetatilor taranesti din Regiunea CENTRU se afla in Anexa 2. ca grup. cetatea din Agnita. asezata pe un deal. foarte numeroase si variate in aceasta Regiune. în exclusivitate. Rasinari. Muzeul Judetean de Istorie Brasov. anumite tipare defensive aplicate bisericilor sunt caracteristice. Harghita. a . serbarile Cetatii Rasnov. Brasov si comuna Darjiu in jud. biserica fortificata (de exemplu Saschiz) sau fortareata-biserica (de exemplu Valea Viilor.

cu o piata de desfacere mica. “cercurari”.Cetatii Calnic. Monumente arhitectonice populare specifice acestei zone sunt casele cu curte inchisa si intarita. Potentialul turistic al artei si traditiei populare Arta si traditia populara reprezinta un motiv inedit de calatorie. Arieseni. turism de iarna. Patrahaitesti (com. Muntii Apuseni sunt impanziti de case la inaltimi relativ mari (asezari permanente la cea mai mare altitudine din tara 1540 m-Petreasa si Horea) care dau acestor munti un aspect antropic specific si ii face deosebit de atractivi din punct de vedere turistic (turism montan. locuitorii specializadu-se in dulgherit si cioplirea lemnului pentru constructii. subzona miniera a Muntilor Metaliferi si subzona Mocanime. casele erau construite aproape numai din trunchiuri rotunde si groase. se manifesta o tendinta de diminuare a rolului mestesugurilor legate de arhitectura populara. fiind acoperite cu sindrila sau dranita despicata. Farmecul aparte al caselor de pe Valea Ariesului este dat de proportia de 1/3 intre inaltimea peretilor si cea a acoperisului. Arieseni). Confectionarea micilor obiecte ornamentale prin crestare –indeosebi lazi. linguri de lemn. Desigur. case. a uneltelor de munca si a ustensilelor gospodaresti datorita faptului ca lemnul si ceramica au inceput sa fie inlocuite cu materiale noi. turism sportiv. este in continuu regres. pastoritul. costume populare). dintre care in Regiunea CENTRU distingem Tara Motilor. Scarisoara. fierarit. Este o zona locuita in majoritate de romani. Alba). dogarit-instrumente muzicale (fluiere. Productia artizanala. Pe teritoriul Regiunii s-au identificat zone etnografice care prezinta elemente arhitecturale distincte. Zona Muntilor Apuseni care cuprinde mai multe subzone. Casele din Tara Motilor construite pe coastele inaltimilor sunt ridicate uneori pe socluri inalte de piatra. paduraritul. Au ca specificitate prispa cu stalpi sculptati. lemnul a servit ca material de constructie pentru case si unelte. Aceste monumente de arhitectura confera peisajului in care sunt construite o nota distincta fata de zonele de campie inconjuratoare. carutarie. tesut (covoare. tipare de cas se mai practica in Avram Iancu (jud. Datorita suprafetelor mari de padure. suri) rezervatii de arhitectura populara. turism de vara). tipuri diferite de asezari. Mesteri vasari (impreuna cu alti mestesugari: “ciubari”. respectiv . al XIX-lea din Tara Motilor. O lista completa a acestora se poate consulta in Anexa 5. pictura pe sticla. scoatre. tesaturi. etc. cergi. din bazinul superior al Ariesului. Datorita izolarii unor localitati. in realizarea de impletituri. Asezarile fiind de tip risipit. “rotari”. confectionarea pieselor de mobilier taranesc traditional. gastronomie diversa. materialele folosite. Pe Valea Ariesului Mare se mai intalnesc mestesugari priceputi in tamplarit. ca si fata de zonele montane a pasunilor alpine.) si cuprinde satele din partea centrala a masivului . Tara Motilor. renumita pentru prelucrarea lemnului. “scandurari”) mai exista in Muntii Apuseni pe Valea Superioara a Ariesului in comunele Garda. pana in secolul al XVIII-lea. etc. sura poligonala si bisericile din lemn. Mestesugurile si artizanatul s-au restrans mult ca urmare a industrializarii unor zone invecinate care au atras forta de munca. dispuse in cununi orizontale (sistemul constructiv Blockhaus). Ocupatiile motilor erau agricultura montana (de coasta si in terase). bate ciobanesti. Avram Iancu. motivul cel mai utilizat este franghia. s-a pastrat inca vie cultura traditionala cu arhitectura si tehnica populara (constructiile de case. edificii religioase). Majoritatea constructiilor sunt realizate din barne. ceramica. situata la izvoarele Ariesului (Campeni. diversitate de obiceiuri. pive) sau a tehnicilor utilizate in prelucrarea lemnului. plosti. tulnice). mestesuguri specifice. Avram Iancu. Albac. furci de tors. in Regiune existand zone care pot fi considerate prin valoarea constructiilor (biserici de lemn. etc. Nu exista nici o retea de valorificare a produselor artizanale din zona Muntilor Apuseni. Poiana Vadului. indeosebi a sindrilei. pe dealul ori pe promontoriul celui mai ridicat catun. traditii. cauce. porti. Prin legea 5/2000 de amenajare a teritoriului national au fost declarate ca fiind monumente de arhitectura populara de interes national casele de lemn din sec. Acestea din urma sunt situate in mijlocul vetrei satului. turism cultural. nesustinuta prin masuri adecvate. porti. “sindrilari”. O descriere pe larg a obiectivelor turistice de vizitat in cadrul turismului cultural este prezentata in capitolul ce trateaza turismul cultural. iar prispa suspendata este marginita de stalpi uniti prin arcade de lemn.) Festivalul Interetnica Sighisoara. In tinutul Muntilor Apuseni. instalatii tehnice (mori. a slabei infrastructuri.

venind de pe Valea Jiului peste Varful lui Patru. monumentale prin inaltimea acoperisului sau grajdurile mari de barne acoperite cu paie. lemnaritul si pastoritul. Casele sunt la fel foarte inalte. constituie un punct de atractie turistica. Pianu de Jos. XIIIXIV)) Ocupatiile locuitorilor sunt agricultura. pomicultura. Se integreaza in aria ceva mai mare a constructiilor de piatra care se intinde de-a dreapta si de-a stanga cursului mijlociu al Muresului. Buciumanimea Muntilor Apuseni. Olaritul a cunoscut in aceasta zona o mare dezvoltare: au existat centre la Sasciori si Garbova de Sebes. drumul sarii trecea prin Loman. Vadu Motilor. In prezent se revitalizeaza prelucrarea mobilierului traditional pictat. Alba. care si-au pastrat bine obiceiurile si portul. casele de secol XIII din comuna Rosia Montana. specifice satelor rasfirate. in care la sfarsitul sec. in dreptul Orastiei. cu traditii in fierarit si piatra. respectiv Persanii de Nord si Baraoltul. care apar atunci cand credeai ca satul s-a sfarsit. Muzeul satesc intregeste oferta turistica locala. Zona este alcatuita din mai multe subzone : a Muntilor Trascau. Este vechi centru de mestesugari. Satele nu sunt adunate. a Albei si Ampoiului. Sugag si Dobra insirate de-a lungul cursului apei. spre deosebire de moti care sunt «toti in drum». cu specific pe confectionarea de vase pentru uz casnic dar si cu valoare estetica. Relieful circumscris de Mocanime este de deal-munte si ocupatiile specifice acestei zone sunt agricultura de ses. sat Goiesti. cu sarpanta foarte solida. ci sunt grupuri de case razlete. Mai demult. proportia intre inaltimea pretilor si cea a acoperisului fiind de 1 la 3. Garbova. Alba) de un deosebit interes pentru originala arhitectura de piatra.comuna Vidra. urcand pe Valea Gradistei in sud si pe apa Bacaintilor. intre Baia de Aries la apus si Buru la rasarit. Zona Secuimii Secuimea cuprinde muntii interiori ai Carpatilor Orientali. aceasta zona este considerata cea mai veche dpdv etnografic a judetului Alba. Sasciori. Sasciori. Portul popular din Mocanime este integral alb. Barsana si Tau sunt rasfirate pe dealuri (sec. in doua ape. jud. Valea Sebesului reprezinta o zona etnografica foarte bogata prin varietatea mestesugurilor practicate. satul este considerat rezervatie de arhitectura iar in anul 1999. Martinie. centrul de pictura populara Laz este inca activ (icoane pe sticla si lemn) dar si pe alte materiale (panza. Rimetea a primit premiul EUROPA NOSTRA AWARD pentru restaurarea caselor din centrul satului. Calnic). zona izolata care a pastrat elemente etnografice arhaice. din vecinatatea Abrudului si Rosiei Montane cu centrul in comuna Bucium. exploatandu-se resursele locale. Terasele antropice sunt interesante din punct de vedere peisagistic. Mocanimea Muntilor Apuseni cuprinde satele din sud-estul Muntilor Apuseni. Arta populara este reprezentata de iconografie. case de secol XVIII din com. Un element specific al arhitecturii de lemn este reprezentat de stalpii funerari din satele comunelor Sasciori (Loman) si Pianu de Sus. Satele sunt adunate. Rahau. In CeruBacainti. Microzona Rimetea-Coltesti (Torocko) este o zona locuita in majoritate de maghiari. patrunzand pana in centrul bazinului Transilvaniei in zona Targu Mures. pastoritul. din bazinul mijlociu al Ariesului si Ampoiului. intre Calimani si Giurgeu. Micro-zona etnografica Ceru-Bacainti formata dintr-un grup de sate (Valea Mare. casa Avram Iancu din satul Avram Iancu. calatoresc pentru a-si vinde produsele de lemn. Curpeni. iar Arti. Exista sate unde ocupatia principala este inca pastoritul : la Sugag. Purcareti. Majoritatea locuitorilor o formeaza populatia romaneasca. Sebesul a fost centru important pentru prelucrarea pieilor si cojocarit. scunda. cresterea animalelor. sunt legati locului. . si Sebes. Ocupatiile traditionale au fost agricultura in terase. arhitectura de piatra are un element ce nu se mai regaseste pe teritoriul tarii noastre : casele si acareturile au si acoperisul facut tot din lespezi de piatra. piatra). pomicultura. Tipice pentru aceasta zona etnografica sunt surile acoperite cu paie sau sindrila. mai putin cateva sate din zona Sebesului (Petresti. Casele sunt construite intr-un stil arhitectonic unitar. care in prezent nu se mai practica si cresterea animalelor. Uneori constructiile sunt ridicate pe socluri de lespezi de piatra. Satele Mocanimii Ampoiului sunt atestate ca fiind cele mai vechi. al XIX-lea se dezvolta un important centru de cojocari care a creat un nou stil de cojoace (asa-numitele cojoacele buciumanesti). mai putin cele de pe cursul superior al raului Sebes. Capalna. Bulbucjud. Loman. sat Rosia Montana. centre care s-au stins de putin timp. de deal si de munte-agricultura in terase. Pianu de Sus. situata pe cursul mijlociu al Vaii Ariesului.

portile si monumentele funerare caracteristice zonei. mestesuguri variate. al XVIII lea si al XIX-lea. Ca delimitare geografica. ciopliti in forme geometrice . Ocupatiile de baza au fost pastoritul. Rasinari. Talmaciu. Gura Raului. Medias. Portile secuiesti din comuna Bradesti. Zona Marginimii Sibiului cuprinde satele pastorale de la poalele Muntilor Cindrel. inlocuind invelitorile din paie cu tigla. iar inaltimea portilor marca apartenenta sociala la categoria nemesilor. cu populatie majoritar romaneasca: Boita. care cuprinde satele viticole de la poalele Muntilor Trascau. practicarea agriculturii montane. Gales. jud. caracterizata de o arta populara mai sobra. Poplaca. Intre cele cateva zone ale Secuimii. e vorba mai ales de porti monumentale. Culorile specifice tesaturilor din Casin au fost rosu. Arhitectura veche a fost de barne cu acoperis in patru ape. In vestul Muresului este subzona Podgoria Alba Iulia. atat in arhitectura cat si in ornamentica in general. Vale. dar exista si asezari rasfirate. Talmacel. din Depresiunea Ciucului.Specifica este arta monumentala a lemnului care se practica in continuare. Sibiel. Sunt interesante tezaurul de forme si motive ale sculpturii pastoresti. Muzeul de icoane de la Sibiel pastreaza icoane lucrate in stilul zonei. de pe micile vai afluente Oltului pe dreapta. alaturi de romani au fost colonizati graniceri secui. facând usor identificabile tesaturile de aici de restul celor produse în Secuime. confectionate in judetele Covasna si Harghita cu arii bine delimitate. ce produce ceramica neagra de traditie dacica si cel de la Madaras lucrand ceramica rosie de traditie romana. mobilier. Zona Odorhei cuprinde satele din bazinul superior al Tarnavei Mari si vaile afluente Oltului dinspre Muntii Harghita. Plaiesii de Sus. dintre Miraslau si Alba Iulia. Poiana Sibiului si Jina. populatia saseasca a trecut la constructiile de caramida. limbaj. paduraritul. Plaiesii de Jos. Zona Podisul Tarnavelor cuprinde satele din bazinul mijlociu si inferior al Tarnavei Mici si Tarnavei Mari. pastoritul. intre Rupea si Carta. Zona Sibiu cuprinde satele din bazinul mijlociu si inferior al Cibinului. Raul Sadului. fondul vechi al acesteia fiind format din constructii de lemn cu acoperis invelit cu paie. Cuprinde 18 asezari vechi. Portile secuiesti sunt bogat ornamentate cu motive florale cioplite in relief sau mai putin ornamentate in zona Ciucului. aici este specific un stil mai incarcat . Zona Covasna cuprinde satele din partea rasariteana a Depresiunii Tarii Barsei. Satu-Nou. P rezenta populatiei sasesti a contribuit la conturarea unui specific si in arhitectura populara. Ciucul reprezinta zona in care s-au pastrat cele mai multe elemente etnografice traditionale bine. organizarea spatiala a satului. Targu Secuiesc a fost centrul mestesugaresc cel mai important unde se lucra mobilier pentru satele din zona si alte produse de pielarie si fierarie. Principalele ocupatii din aceasta zona cu clima aspra (aici se afla polul frigului din Romania) au fost cresterea animalelor. In sec. obiceiuri. Sadu. paduraritul. ale diferitelor obiecte de uz casnic. agricultura (cultura cartofului indeosebi). lemnul se prelucreaza in satele Imper. care au avut ca principal centru orasul Targu Secuiesc. Rod. Casinul (Harghita) este o zona etnografica aparte. cu port popular. Sighisoara). Casele se caracterizeaza prin monumentalitate si proportii admirabile. Harghita au fost declarate monumente de arhitectura populara de interes national. . Asezarile sunt in general adunate. obiceiuri populare specifice. Spre deosebire de zona Ciucului. amintind intr-o anumita masura de Maramures. Un eveniment specific si caracteristic zonei este suita de obiceiuri legate de sarbatorirea intrarii in post. Orlat. Zona Oltului superior care cuprinde satele din bazinul superior al Oltului. in special in satele din zona nord-vestica. galben-verzui si albastru. Iacobeni. Asezarile sunt de tip adunat in partea depresionara a tinutului si sunt sate mari . de pe Valea Secasului pana la Sebes si Valea Hartibaciului. S-au dezvoltat aici centre mestesugaresti de prelucrare a lemnului si de olarit. Aceasta impresie este data de portile inalte si de stalpii prispei. un rol important l-a avut influenta saseasca. Pictura de icoane pe sticla este practicata in Marginime de 200 de ani. pe vaile apelor si pe terase asezarile sunt de tip rasfirat. Ocupatiile traditionale ale locuitorilor acestei zone sunt cresterea oilor. In Depresiunea Casinului. ceea ce a influentat intreaga arhitectura a zonei. acestea apar in Transilvania de Sud. Fantanele. Tilisca. Olt si Tarnava Mica (in orasele si in jurul oraselor Sibiu. intre Mures. Saliste. In zona Tarnavelor se regasesc influente sasesti in arhitectura. Materialul de constructie al caselor este lemnul sub forma cununilor orizontale de barne rotunde sau cioplite iar acoperisul din sindrila este in patru ape. mai arhaica. Aici. In zona Ciuc sunt doua importante centre de ceramica: la Danesti.

O nota caracteristica a arhitecturii marginenesti a constructiilor mai noi. Valea Muresului si in satele de la poalele Calimanilor. Garbova. Cartisoara). cele mai importante sunt cele legate de sarbatorile de iarna. detrminate de nevoia se aparare si izolarea acestora. o largire a prispei adapostita de o prelungire a pantei acoperisului. Astfel « Colindatul feciorilor » si « Ceata Junilor » sunt doua dintre cele mai apreciate. in timp ce asezarile dinspre Zarnesti se incadreaza sub toate aspectele arhitecturii populare. brodatul pieptarelor (Avrig. Depresiunea Brasovului sau a Barsei cuprinde si zona ceangailor din Barsa. Intre mestesugurile practicate se numara impletitul paielor. aceasta zona se impune prin caracterul arhaic al culturii populare. etc. pastrat si din cauza izolarii satelor. Are un puternic caracter urban prin apropierea de Brasov. Roteni. exista insa altele unde se practica pomicultura.Printre obiceiurile specifice Marginimii. care au spatii mari intre livezi si case. fondul arhaic il constituie casele din lemn. Datorita calitatii si frumusetii obiectelor de ceramica (blide. Dansurile specifice Marginimii sunt dansuri barbatesti precum calusarii. Odata cu inlocuirea lemnului prin caramida. Alte mestesuguri practicate au fost cojocaria. Arhitectura populara releva in satele din apropierea Brasovului (Cristian. Rasnov. renumit oras comercial si mestesugaresc. Gurghiului si Nirajului. Este o regiune cu caractere etnografice complexe datorita prezentei alaturi de romani a unor grupuri de ceangai si a populatiei sasesti-zona numita de acestia din urma Burzenland). crestatul lemnului. specificul ei este imbinarea armonioasa intre tema religioasa si elementul folcloric. braul sau sarba lui Ghiboi. In Transilvania se gasesc doua grupuri numite de asemenea ceangai. Au existat centre de ceramica care s-au stins. Apoldurile de Mures). se adopta invelitoarea din tigla. cancee). Constuctiile gospodaresti ale unei astfel de case sunt grupate intr-un spatiu restrans. Tara Fagarasului sau Tara Oltului cuprinde satele din depresiunea dintre Muntii Fagarasului si Valea Oltului. In cadrul arhitecturii taranesti muresene. Zona prezinta de asemenea interes prin prezenta unui numar destul de mare de localitati cu populatie germana (Lolele. caracterizat prin contrastul intre albul de fond si negrul cusaturilor. Transportul lemnului cu plutele pe Mures s-a practicat pe scara larga s-a practicat pana spre mijlocul secolului nostru. de la sud de Racos pana la Turnu Rosu. de la Deda in sus. Zona Muresului superior care cuprinde satele din bazinul superior al Muresului. Viforoasa. lucrul la padure si plutaritul. se evidentiaza peste 40 de biserici de lemn de pe Vaile Muresului. Influente sasesti se regasesc in mobilierul de interior vopsit si cu decor floral (in satele vecine ale Depresiunii Sibiului: Cristian-jud. Tara Oltului este zona in care pictura pe sticla a dobandit cea mai originala expresie. cu o tehnica deosebita a asamblarii si dirijarii plutelor. o inaltare a casei. Termenul ceangau este folosit pentru grupuri romano-catolice maghiare sau de origine maghiara din Moldova. cu doua sau trei incaperi si acoperis inalt. Costumul traditional popular din Marginime este cunoscut pentru eleganta sa. . Asezarile mari sunt de tip adunat. Arhitectura de lemn din Tara Oltului a disparut complet. Din punct de vedere arhitectural. Valea Hartibaciului este o zona cu un pronuntat caracter agricol. La Rasinari se confectioneaza inca mobilier pictat. Centre de ceramica importante au fost Fagarasul care si-a incetat activitatea si Porumbacu de Sus. uneori foarte compacte . de asemenea. Campenita. In Fagaras inca se mai pastreaza asa-zisa “ulita a olarilor”. al papurei. O veche indeletnicire a locuitorilor satelor de munte o reprezinta exploatarea lemnului. Ghimbav) o puternica influenta oraseneasca. din Depresiunea Giurgeului si muntii invecinati. Glajarii vestite au fost cele de la Porumbacu si Arpasu de Sus. farfurii. in zona etnografica Ghimes si in Tara Barsei. Zona Tara Barsei cuprinde satele din partea de vest a Depresiunii Tarii Barsei. Chendu. acestea au avut un important rol decorativ in interiorul locuintei taranesti din partea de sud a Transilvaniei. Brasov. manufacturi ce au determinat dezvoltarea exceptionala a picturii pe sticla (Arpas. mai demult casele aveau doua sau trei incaperi. a avut loc o amplificare a planurilor. textilele maghiare lucrate la Alunis sau in zona Sovatei si a Reghinului. este data de «privariu«. Carnilegile). In satele din subzona Bran se gasesc case cu ocol inchis. In sud-vestul zonei este subzona Bran. Textile de interior se fac pe Valea Gurghiului. pentru valoarea documentara mentionam centrul de olari de la Deda si centrul de ceramica saseasca de la Saschiz. Din punct de vedere etnografic. Sebesu de Jos si Turnu Rosu). in jurul unei curti patrate sau poligonale. panusilor si nuielelor in satele Simbriasi. cu prispa in fata si acoperis in patru ape invelit in paie. care cuprinde satele din culoarul Bran.

Zona Mures. pe cele din Valea Muresului si a micilor sai afluenti pe dreapta. de la Deda pana la sud de Reghin. .Zona Gurghiu care cuprinde satele din bazinul vaii cu acelasi nume. care cuprinde satele de pe Valea Muresului de la sud de Reghin pana la sud de Targu Mures si pe cele din bazinul superior al Tarnavei Mici.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->