Laurenţiu GHIŢĂ

ZÂMBETONIERA

Editura ANAMAROL, 2010

Editura ANAMAROL
Bucureşti
Director:
Rodica Elena LUPU
Tel: 0723 339 331
www.rodicaelenalupu.piczo.com
Editor:
Rodica Elena LUPU
E-mail:
lupurodica@yahoo.com
Coperta :
Rodica Elena LUPU
Grafica: Costel PĂTRĂŞCAN
Poza coperta 4: Raluca GHIŢĂ

Descrierea CIP
a Bibliotecii Naţionale a României
GHIŢĂ, LAURENŢIU

ZÂMBETONIERA
Laurenţiu GHIŢĂ

Editura ANAMAROL
Bucureşti, 2010
ISBN: 978-606-8049-23-6

Copyright Laurenţiu GHIŢĂ, 2010

Toate drepturile rezervate
 La steaua care-a răsărit....

După un remarcabil debut editorial, cu volumul

„Singur între patru versuri”, mai tânărul confrate
Laurenţiu Ghiţă (n. 7 februarie 1966, la Ploieşti) s-
a decis să publice o a doua carte de epigrame şi
catrene, „Zâmbetoniera”, purtănd, ca şi
precedenta, un titlu ce parafrazează şi trimite
totodată, ca sugestie, la originile soresciene. A te
raporta la un maestru literar de talia genialului
poet, dramaturg şi eseist oltean - în acelaşi timp,
un înzestrat epigramist – este, desigur, o opţiune
onorantă pentru un scriitor ce a păşit cu dreptul
într-un teritoriu în care mulţi se aventurează, fie şi
numai pentru a face figuraţie.
Lumea epigramei a fost chemată să ia act,
surprinsă în modul cel mai plăcut, de apariţia
acestui nume, văzând în noul venit noua stea a
epigramei româneşti contemporane.
Într-adevăr, rareori inteligenţa, perspicacitatea
şi spontaneitatea formează, ca în cazul său, un
aliaj lesne sesizabil.
 Avem de-a face cu o contextualitate osciland
între pseodu-ritualizarea şi de-ritualizarea flagrantă
ce impregnează spiritul majorităţii epigramelor şi
catrenelor sale. Contextul social-politic, dominant,
este prezent în toate compartimentele volumului
(unele deconcertant intitulate: ŢARA MEA, cea
ruptă-n coate..., iar POLITICIENI cu priză... sau
Cine ne-a băgat în criză), alături de contextul
naţional (Cu ROMÂNI şi cu ROMÂNCE), de cel
literar (Noi, EPIGRAMIŞTII, cică) sau lingvistico-
umoristic (Cu un DICŢIONAR, explică).
Virtuoz al jocului subtil de cuvinte (transformat
în veritabil şi încântător joc de idei), ba chiar al
unor calambururi de mare efect, cum este acesta:
Aceşti poeţi de peste-Ocean,
Trăiesc o relativă dramă:
Fiind plecaţi de-un car de ani,
Scriu, cum s-ar zice,...emigramă.
(Epigramiştilor din Diaspora),
Laurenţiu Ghiţă abordează, cu succes,
întreaga gamă de procedee specifice genului, fapt
ce aşează epigramele sale sub semnul peren al
clasicităţii.
Interpretările sale date unor realităţi mai mult
sau mai puţin evidente ies din făgaşul previzibil,
fiind aduse de cele mai multe ori, la acelaşi,
omniprezent, numitor social:
Cinci mătănii şi-o-nchinare
Fac românii,cu uimire,
În biserici, la intrare,
Şi în mall-uri,la ieşire.
(Sentimentul religios la români).
 Epigramistul pune, curajos, degetul pe o rană
morală ce pare a rămâne, de parcă e un blestem,
nevindecată:
Situaţia-i hilară
Şi nu poţi s-o ocoleşti:
Nu-s atâţi ţărani în ţară
Câţi trăiesc în Bucureşti.
(Ţărani şi...ţărani)
Iată şi o altă realitate tristă, propusă meditaţiei
noastre, menită, de asemenea, a starui în
conştiinţa fiecăruia dintre noi:
Prezentul devenind tot mai anost,
Începem să ne pierdem azimutul.
Nici viitorul nu mai e ce-a fost,
Şi, din păcate, parcă nici trecutul!
(Realitate tristă)
Despre calitatea cu totul neobişnuită a unui
demers umoristic exemplar stă mărturie acest
savuros catren mizând pe captarea şi
„exploatarea” ingenioasă a sensului unei expresii
idiomatice:
La gătit,ca şi în sport,
Important e rezultatul:
Pui cireaşa, moţ, pe tort,
Ca să nu se vadă...blatul.
(Asemănare)
Politicienii – cel puţin aceia responsabili de
dezastruoasa şi interminabila noapte a tranziţiei –
sunt prezentaţi într-un raport atipic faţă de poporul
pe care, chipurile, îl reprezintă:
Constat cu mintea uluită
Ce om întreg n-ar vrea să vadă:
 Nu pot ei, frate, să promită
Cât vrea acest popor să creadă!
(Politicieni si popor)
Să mai transcriem un catren, la fel de
ilustrativ şi de concludent din perspectiva aceluiaşi
context deopotrivă social-politic şi naţional:
La Ministerul nostru de Finanţe
Te-ntâmpină o tablă cu citate:
„Lăsaţi aici, rugăm, orice speranţe
Şi vi le returnăm impozitate”!
(Lasciate ogni...)
Dintre celelalte compartimente tematice ale
cărţii, mai mult decât o menţiune trebuie rezervată
definiţiilor dintr-un nu doar posibil ci şi dorit
minidicţionar umoristic de autor, extins de la A la Z
- o piatră de încercare pentru orice explorator al
domeniului. De altminteri, revista „EPIGRAMA” a
încheiat, odată cu nr. 50/2009, o astfel de
întreprindere ambiţioasă, tot astfel, una din
culegerile editate in anul 2000 de către Uniunea
Epigramiştilor din România (în seria „Epigrama
2000” şi purtând nr. 2), este consacrată acestui tip
de catren epigramatic. Din această categorie,
desprindem o strofă ce consună cu morala unei
fabule arhicunoscute, prezentată însă într-un
excelent, chiar dacă expirat, limbaj politic
(faimoasa „limbă de lemn”).
Cântăreţ, talent nativ,
Cu o voce de valoare,
Dar exemplu negativ
Pentru clasa muncitoare. (Greierele)
 Ipostaza de lingvist-umorist (şi viceversa) este
încă o izbândă pentru care autorul se cuvine
călduros felicitat.
Recunoaşterea valorii sale n-a întârziat să se
manifeste: premierea constantă la concursurile
naţionale de epigramă, primirea Premiului pentru
volum de debut pe anul 2008 al Uniunii
Epigramiştilor din România, dobândirea calităţii
de Vicepreşedinte al Clubului Epigramiştilor
Bucureşteni „Cincinat Pavelescu”, includerea în
culegerile şi antologiile de gen.
Membru activ al unui cenaclu virtual – familiar
celor ce accesează site-ul literar www.agonia.ro
sau www.bocancul-literar.ro, - reunind creatori din
ţară, Moldova, Canada, Statele Unite, etc,
Laurenţiu Ghiţă contribuie, o dată în plus, la
strângerea legăturilor între cei ce cultivă
epigrama, înlesnind nu doar comunicarea rapidă
şi schimbul de catrene spirituale, ci şi difuzarea
genului în rândul tot mai numeroşilor utilizatori de
tehnică informatică.
Cariera sa literară, deşi la început, este de pe
acum spectaculoasă. Breasla îşi pune mari
nădejdi în această personalitate, creditând-o cu
virtuţi organozatorice, atât de necesare
organizaţiei noastre în viitor.
13 decembrie 2009
Preşedinte U.E.R.
ZÂMBETONIERA

ŢARA MEA
cea ruptă-n coate……

1
 Laurenţiu GHIŢĂ

FREE GHIŢĂ!
Îmi ajunge!
Contra prostituării televiziunilor
vizavi de "evenimentul" Becali

Posturi TV - n cucernicie,
Transmit la noapte Învierea:
Un car de la Patriarhie
Şi douăzeci de la Pipera!

Scumpa noastră mare!

După unşpe luni de trudă,

Pe acei cu dor de ducă,
Marea Neagră nu-i mai udă,
Ci, de-a dreptul, îi usucă!

Revoltă

Un lucru nemaipomenit
Îmi dă fiori de enervare:
Plătesc impozit pe venit,
Când eu am gânduri de plecare!

Profeţia Brucan, mult prea optimistă

Când douăzeci de ani ne-a sorocit,

L-a copleşit poporul cu blesteme,
Acum, privind în jur, sunt lămurit,
Că termenu-a sosit, dar prea devreme.
2
ZÂMBETONIERA

Români în străinătate

Aflat departe de meleaguri sfinte,

Am întâlnit români precum li-i felul,
Unu-şi băga ceva la trei cuvinte,
Iar altu-a vrut să-mi fure portofelul.

Ţara arde şi babele se

piaptănă…etern şi fascinant

Această ţară nu va să se piardă,

Cu spiritul se va îngemăna,
Cât va mai fi ceva în ea, să ardă,
Iar babe vor avea ce pieptăna.

Contra absenteismului

Avertiza un patriot
Pe cei cu minţile mai slabe:
„De puneţi labele pe bot,
Veţi fi cu botul pus pe labe”!

Frumoasă ţară

Vă zic o vorbă-adevărată,
Ca la ai mei copii,
Avem o ţară minunată,
Doar în fotografii.

3
 Laurenţiu GHIŢĂ

Păcat de aşa ţară!

Citesc şi-mi stăpânesc mania,

Că singur poţi să te convingi:
Aşa-i la noi, în România,
Degeaba "tragi" dacă nu-"mpingi"!

Cântec de 1 Mai la olteni

Oltenii au schimbat, şnapanii,

Străvechiul imn de Armindéni
În: ”Praznui-vom, în toţi anii,
Noi, libertatea la olteni!

Despre olteni

Deşi îi ştii subiect de glume,

Nu e popor cum e olteanul,
Sunt cei mai prăpădiţi din lume
Deşi, la ei, conduce ...Banul.

Schimbarea
orei oficiale de vară în Oltenia

Când olteanul face pasul

Şi la altă oră trece,
Nu mai fură unu' ceasul,
…Fură treisprezece.

4
ZÂMBETONIERA

Sentimentul românesc
al comunităţii
(După o idee de Ion Diviza)

Cum e tradiţia lăsată la români,

Când ne întoarcem din străinătăţi,
Ne strângem la-nceput, entuziast, de mâini,
Şi-apoi, ne strângem reciproc de beregăţi.

Soluţie

De vreo şase-şapte zile,

Doctorii-s pe metereze,
Pacienţii cer pastile
Ca să nu se mai drogheze!

Unitatea la români

Ca într-un pumn am fost uniţi,

Însă, de-o vreme ne-am schimbat,
Şi, dintre degete, priviţi,
E mijlociul ridicat!

Propunere de eficientizare
a construcţiei de autostrăzi

Cât porumbu-i cu ştiulete

Şi nu-i nimeni să ne vadă,
Nu-i nevoie de toalete
La români, pe-autostradă!
5
 Laurenţiu GHIŢĂ

Ruga ţăranului

Câte-o rugă, iată,-aruncă

Un ţăran, către Cel Sfânt:
“Unde-i, Doamne,-a noastră muncă?
Parcă intră în pământ!”

Ţărani si…ţărani

Situaţia-i hilară
Şi nu poţi s-o ocoleşti:
Nu-s atâţi ţărani în ţară
Câţi trăiesc în Bucureşti.

Soarta „Cloştii cu puii de aur”

Azi, la ruşi dacă depui

Una cloşcă şi-ai ei pui,
Să fii sigur că rămâi
Fără cloşcă, fără pui!

Schimb „echitabil”

Schimbu-a fost deosebit,

Noi am dat la ruşi tezaur,
Şi, în schimb, ne-am pricopsit
Cu o „epocă de aur”!

6
ZÂMBETONIERA

Soluţie istorică

Privind istoria-napoi,
Pe varză şi fasole puşi,
Vom da noi, gaze de la noi,
Aşa, poate-i gonim pe ruşi!

Singura şansă

Spre integrare ca să facem salt

Şi să croim şoselele prin lanuri,
Ne trebuie ceva mai mult asfalt
Şi mai puţine fanteziste planuri.

Unui şmecher descurcăreţ

Văzând că viaţa-i dă de cară

O prea insuportabilă povară,
Cu spirit mercantil şi genial,
Anunţă iute: “Angajez hamal”.

Unui şofer nesimţit,

cu maşina ”de fiţe “

Ce imagine, măi vere,

Pur şi simplu, de coşmar :
Trei sute de cai putere
Călăriţi de un măgar!

7
 Laurenţiu GHIŢĂ

8
ZÂMBETONIERA

Explicaţia gardurilor

Românii-nalţă garduri mari,

Cu sârmă rotocol, cu spini,
Nu să oprească pe tâlhari,
Ci să-i ascundă de vecini.

Furt de la vecini

Clevetitorii vin ciorchini,

Cerând masive daune,
C-a luat masa la vecini,
(Şi încă patru scaune)!

C-aşa-i românul

Românul nu e ca străinul,
Îi place s-aibă casa plină,
Îşi vizitează des vecinul,
Dar, şi mai des, chiar, pe vecină.

Din lumea capitalului

Firma PIRELLI-o duce rău

Şi se agită ca nebunii,
C-a apărut rivalul său.
La Chişinău, firma PIBUNI.

9
 Laurenţiu GHIŢĂ

Comuniştilor de la Chişinău

Acei ce, de-ngâmfare plini,

Vor comunismul înapoi,
Ar vrea să fim cu ei vecini,
Dar nu şi ei vecini cu noi!

Permanenţă istorică

Poate asta e pricina

Că ne bântuie necazul,
De la ruşi venea lumina,
Iar acum, mai nou, şi gazul.

Din trecutul apropiat

-Cum se striga în largul zării

De cei cu funcţii ridicate:
-"Partidul e inima ţării
Ce bate, bate, bate, bate"!

Mărturisire la CNSAS

Spunea un interlocutor,
Cuprins de falsă modestie:
“Şi eu am fost un turnător,
La SIDEX, la oţelărie …“!

10
ZÂMBETONIERA

Pe Dealul Negru

Cum sunt gurmand din fire, incurabil,

Atunci când hoinăresc în deplasare,
Pe Dealul Negru mă opresc, inevitabil,
Căci doar acolo micul nu e mic, e mare.

Plăcuţe bilingve şi în Bucureşti

În Bucureşti cum ai intrat,

Bilingve plăci ai să-ntâlneşti:
Deasupra: "Bucureşti" postat,
Iar jos: "Mânca-ţi-aş, Bucureşti".

Pe o şosea în România

Pe o stradă geto-dacă
Am izbit un bou şi-o vacă.
Vaca, trasă de-un cioban,
Iară boul, cu-un Logan.

Mai avem de reformat!...

Realitatea cea diformă

Nu dă speranţe iluzorii.
Răzbate ţara prin reformă,
Mai greu e cu locuitorii.

11
 Laurenţiu GHIŢĂ

Pământ pentru Rusia

Planeta nu-i destul de lungă

Şi nici destul nu s-a lăţit
Atâta cât să îi ajungă
Vecinei de la Răsărit.

Şi ce folos?

Într-o discuţie aparte

Spunea un magistrat cu robă:
Degeaba-s eu tobă de carte,
Dacă iau praful de pe tobă.

Întrebare filosofică

Privind cum cad toţi fluieraşii

Din marea ligă-a lui Dumitru,
Te-ntrebi, ca şi toţi cârcotaşii:
"Păi, unde-i liberul arbitru?"

O gafă la aniversare

Un vechi prieten, din copilărie,

Când i-am urat un “La multi ani”, grăbit,
Un pumn în faţă, iute mi-a trântit,,
Căci, am uitat, era ... la puşcărie.

12
ZÂMBETONIERA

Proverb din trafic

Scăpat cu viaţă, făr’ să mor,

Aduc umil, omagiul meu,
Măiastrului conducător
(La coborârea din troleu).

Răspunsul lui Dumnezeu

Când l-am rugat
să mă uşureze de impozite

Eu am puteri nemăsurate,
Că doar de-aceea-s Dumnezeu,
Dar ce mă rogi tu nu se poate,
Cu Fiscul nu mă pun nici eu !

Cine e mai câştigat?

Între popi şi-ntre ciobani
Primii-s câştigaţi la urmă.
Fiecare mulge-o turmă,
Însă numai ei pe bani.

La concursuri şi examene
De-o parte şi de alta
Orice concurs e-o făcătură
Conformă legilor naturii:
În sală, unii sunt în jurii,
Iar ceilalţi, concurenţi, înjură.

13
 Laurenţiu GHIŢĂ

Excesul de Salam
dăunează grav sănătăţii mintale
Numai pe Cartoon Network
nu am dat de Florin Salam

Am vrut, sub dictatura nemiloasă,

S-avem şi noi ceva salam pe masă,
Şi-acum, când n-avem nici un dictator,
Avem Salam, dar la televizor!

“Eroi” contemporani
Cândva, în nişte ani demult apuşi,
Cinsteam un Eminescu şi-un Brâncuşi,
Acuma, idolii acestui neam
Sunt: Guţă, Vijelie şi Salam!

Natalitate
La rromii cei de neoprit,
Vin berzele mai repede,
Fiindcă nu le-au prevenit,
Prietenele lebede.

Planificarea nunţii
La mirii minori rromanes

Ar fi o plăcere,
Ce-are importanţă,
Luna lor de miere
Să pice-n vacanţă.
14
ZÂMBETONIERA

15
 Laurenţiu GHIŢĂ

Neam de neam, neică!

Suntem neam de bună spiţă,

Dovedit de mii de ani:
Pentru-o simplă mioriţă
Trebuiră trei ciobani.

Nuanţare

Un singur lucru e de spus,

Valabil în a noastră ţară,
Pârleazul e mai jos sau sus,
Depinde cine vrea să-l sară.

Transhumanţă modernă

Ciobanii, cu căciuli pe frunte,

În vale vin, să vândă caş
Şi,-n locul lor, sosesc pe munte
„Ciobani” cu jeep, de la oraş.

Promiscuitate
Copilul cu multe moaşe
moare cu buricul netăiat

Nasc fetiţe băştinaşe

Prunci ce nu pot fi salvaţi,
Nu c-ar fi prea multe moaşe,
Ci pentru că-s prea mulţi taţi.
16
ZÂMBETONIERA

Proxenetul, la mare cu “trupa”

În lumina care creşte,

Se observă până-aici
Înotând în lac, un peşte,
Cu un stol de păsărici.

Devierea definiţiei

Mă întreba feciorul meu, umil:

Ce-nseamnă, tată, un “columbofil”?
Iar eu, c-un ochi atent ţintind ecranul:
E unul obsedat de …Columbeanu.

Dedublare

Asta nu-nţeleg, mă rog,

Cum artiştii de pe scenă
Nu îţi cântă “ANTIDROG”
Până când nu-şi bagă-n venă!

O mică eroare
“Viitor de aur ţara noastră are
Şi prevăd prin secoli a ei înălţare”
(Dimitrie Bolintineanu)

De-ar fi acuma să ne vadă,

Poetul n-ar avea vedenii,
Ca, nu prin secoli să prevadă,
Ci, mai degrabă, prin milenii.
17
 Laurenţiu GHIŢĂ

Realitate tristă

Prezentul devenind tot mai anost,

Începem să ne pierdem azimutul.
Nici viitorul nu mai e ce-a fost,
Şi, din păcate, parcă nici trecutul!

Niciun viitor

Cum vieţuim extrem de prost,

Citez o vorbă din popor:
Nici viitorul nu-i ce-a fost,
Că n-avem nici un viitor!

18
ZÂMBETONIERA

…Cu ROMÂNI
şi cu ROMÂNCE…

19
 Laurenţiu GHIŢĂ

Unui duşman ascuns

Stilul tău mi-e cunoscut,

Şi nu poţi să mă corupi,
Tu ai vrea să-mi dai un şut
Unde eu aş vrea să pupi.

Unei nerecunoscătoare

Scriindu-ţi versuri, ca un idiot,

Am bătături şi julituri în coate,
Pentru aceasta, solidară, poate,
Te doare şi pe tine, tot în cot.

Uneia,
căreia i-am dedicat poezii

Cu poezia scrisă pe o coală,

M-am şters de lacrimi, suspinând cu foc,
Acuma văd, cu faţa tristă, goală,
Te-ai şters şi tu, da' nu-n acelaşi loc!

După nuntă

De cum nuntaşii se retrag,

Înalţă soţioara steagul,
Nici n-a trecut-o bine pragul
Că a şi pus picioru-n prag!

20
ZÂMBETONIERA

Sunt încurcat

Cu soaţa nu mai pot să mă încaier,

Că, imediat, vecinii intervin
Şi, dacă tac, mă face lumea fraier,
De ripostez, mă face misogin.

Destin în căsnicie

În al căsniciei rol,
Se descurcă fiecare:
Ea, poşetă nouă are,
El, un portofel…mai gol.

Sensul iubirii

A fost iubire într-atât,

Că era clar ce-o să se-ntâmple,
El i-a tot pus argint la gât,
De i-a ieşit argint pe tâmple.

Soţul e-o bijuterie

Soaţa-i reproşează trist:

„De când ne-am căsătorit,
Te-am crezut un ametist
Şi tu eşti un ameţit!”

21
 Laurenţiu GHIŢĂ

Un cuplu
în magazinul de decoraţiuni

Un cuplu care ne-ntărâtă,

Căci fiecare e în felul lui:
Ea, în decoruri este bâtă,
Iar el e, ca întotdeauna, cui.

Un cuplu la bijutier

După cum e datina,

Împărţeala-i gata,
Dumneaei cu platina,
Dumnealui cu plata.

Unei „doamne”

La jubileul important
Remarc a ei figură,
Căci este ca un diamant,
Numai... un pic mai dură!

Ce contează vârsta?

Ei se iubesc, c-aşa-i în viaţă

Şi chiar aşa s-au cunoscut,
Ea, cu un viitor în faţă,
Iar el, în spate cu-un trecut.

22
ZÂMBETONIERA

23
 Laurenţiu GHIŢĂ

Cocoşul şi găina

Precum oricine pare-a şti,

E-o noutate nu chiar nouă,
Găina dă un ou pe zi,
Că n-are, ca şi soţul, două.

Diferenţă

O chestie destul de nouă,

O tot aud, ca un ecou,
De la găină iei un ou,
De la cocoş, pe amândouă.

Reţeta eleganţei

Vrei să fii şi tu cochetă,

Doar atât se cere:
Graţie şi etichetă,
(Cât mai la vedere!)

Haina de blană

Două fiinţe s-au jertfit

Pentru hăinuţa ta, iubito:
Vizonul ce-a fost jupuit
Şi eu, cel care a plătit-o!

24
ZÂMBETONIERA

O pereche modernă

Lângă un bătrân satrap

Vezi o fată ca un soare,
Dânsei nu-i stau ochii-n cap,
Lui, bănuţii-n buzunare.

Comparaţie “auto” a căsniciei

Nu pot să nu evit o comparaţie

Auto, cu ce-nseamnă mariajul,
Degeaba tot apăs pe-acceleraţie,
Că nu slăbeşte soaţa ... ambreiajul.

Amor de birocrată

De mă iubeşti cu-ntreaga ta fiinţă,

Ca să m-asigur în totalitate,
Eliberează-mi, rogu-te, adeverinţă,
Original şi copii (trei) legalizate.

Amor fără… precauţii

(Prietenele ştiu de ce…!)

Ne-am jucat un pic de-a soţii,

Într-o noapte mai nebună
Şi de-atunci, avem emoţii
...Pe la început de lună.

25
 Laurenţiu GHIŢĂ

26
ZÂMBETONIERA

Amorurile virtuale

Virtuale or fi toate,
Însă nu sunt imposible,
Cât nu-s numai "accesate"
Ci, de-a dreptul accesibile.

Aventuri de week-end

Cu trupa care a plecat la munte

Ca să petreacă, patru fete suie,
Dar la întors, nu intru-n amănunte,
Nu-i nici o fată-acum pe cărăruie.

“Conversaţie”

Mărturisesc că m-a uimit odată

O conversaţie-ntre două fâţe:
“Vai, dragă, cât e X de demodată,
O văd de patru ani, cu-aceleaşi ţâţe!”

Cum ne vrăjesc femeile

Cum naiba, vrăjitoarele

Ne fraieresc într-una?
Le admirăm picioarele
Ca să le cerem... mâna!

27
 Laurenţiu GHIŢĂ

Cadouri de Crăciun

Cum sunt nesupus ispitei,

Şi mă ştiţi că sunt galant,
I-am luat recent iubitei,
Două platini...de Trabant.

Cârcotaşi

Cu firea noastra cârcotaşă

Noi desconsiderăm raportul:
Stăm toţi cu ochii pe cireaşă
Şi nu vedem ce mare-i tortul!

Rolul fiecăruia

Fiecare-i cu aportul
În familie, ca-n sport,
El, să zicem că e tortul,
Ea, cireaşa de pe tort!

Timpuri diferite

Pe vremuri, adora medievalul

La fel: femeia, vinul, calul.
Acum, emancipând total ideile,
Rămân de adorat numai femeile.

28
ZÂMBETONIERA

Dilemă

Să ştii, prietene, şi tu:

Femeia când îţi zice NU
Înseamnă ca îţi va ceda.
...........................
Ce dracu' faci când zice DA?

Logica bigamului

Bigamul va veni cu logica,

În strictă armonie,
Că lui îi place muzica
În stereofonie.

Dragoste canibală

Fugea în junglă-un canibal speriat,

De ridica tot praful de pe jos,
Căci i-a zis mă-sa, când l-a admirat:
“Mânca-l-ar mama de băiat frumos!”

Ţinute sexi în şcoli

În această circumstanţă,
Cadrele, invidioase,
Or să ceară în instanţă,
Spor de munci periculoase!

29
 Laurenţiu GHIŢĂ

Şefu-i şef!

"Precum e evident că ştiţi",

Un şef zicea, pedant,
"În firma asta de tâmpiţi,
Eu-s cel mai important!"

“Ecologism”

“Eu protejez biata natură,

C-am ecologice tendinţe!”
Zicea un ins, scuipând pe gură,
În jurul lui, coji de seminţe.

Paşte …şi la munte şi la mare

Şi la munte şi la mare,
Merge naţia creştină,
Să aprindă-ntâi grătare,
De unde să ia lumină!

Week-end…la munte şi la mare

Şi la munte şi la mare,
Week-endul e o minune.
Zece ore –n deplasare
Şi o oră-n staţiune!

30
ZÂMBETONIERA

31
 Laurenţiu GHIŢĂ

“Şmecherie”

Să nu-i fie de deochi,

Şmecheraş ca el,mai rar,
N-a văzut bârna din ochi,
C-avea paiul în… pahar.

În Bucegi

Pe cărările bătute
Urcă alpinişti agale,
Să găsească „Babe” mute,
Nu ca alea de la poale!

Adam la şcoală

Când citea-n abecedare

Cum că Ana mere are,
Supărat era-ntr-atât,
Că i-a stat un măr în gât.

I-am luat nevestei cizme,

de Crăciun

I-am luat nevestei lucru nou

Lăsându-mi baltă trebuşoarele,
Iar dumneaei, ca în orice cadou,
De-ndată şi-a băgat...picioarele!

32
ZÂMBETONIERA

…îţi urează SĂNĂTATE…

33
 Laurenţiu GHIŢĂ

Cel mai fericit medic

Un singur doctor nu e trist

Şi operează fără teamă
Că pacienţii îl reclamă,
Şi-anume, medicul legist.

Nici mort, nici viu!

La doctor nu mă duc nici mort,

Căci frică am de bisturiu,
La fel cum, sincer, nu suport
La-nmormântări să merg prea viu!

Unei asistente medicale nurlii

Această soră medicală

Ar trebui concediată
Că, uite, ea-i mai bagă-n boală
Pe cei ce sunt bolnavi o dată.

Contra prostiei

Prostia-i boală cruntă,

Pe care, din păcate,
Doar proştii o înfruntă
Ca pe-o fatalitate.

34
ZÂMBETONIERA

Sfat părintesc

Ca să îţi faci în viaţă rost

Şi să devii un invincibil,
Fereşte-te mai mult de prost,
Căci prostul e imprevizibil.

Despre proşti

Pe proştii ăştia, dragii mei,

Nu e uşor să-i recunoşti,
Fiindcă intră la idei,
Numai dacă le zici că-s proşti.

Sofism

Unii-nţelepţi se ţin de glume

Şi ne întreabă cam aşa:
„De n-ar fi proşti atâţia-n lume,
Cu cine ne-am mai compara?”

Contagiozitate

Ai dreptate-ţi zic acum,

Căci şi eu, mărturisesc,
Lângă-un fumător, m-afum,
Lângă-un prost, mă tot prostesc!

35
 Laurenţiu GHIŢĂ

36
ZÂMBETONIERA

Diferenţă

Noi argumente nu-şi au rostul,

Căci chestiunea-i delicată,
Un om deştept face pe prostul,
Dar, viceversa, niciodată!

Unui ipohondru

Ia uite, deşteptul,
(Cazul este grav!),
E bolnav, de-a dreptul,
Că nu e bolnav!

În plină criză a gazelor

Zăcând, prin case, strânşi covrig,

Ne consolăm: "La o adică,
Mai bine tremurăm de frig
Decât să tremurăm de frică!"

Testament

Cumva de-a fi de voi muri,

Ca un părinte devotat,
Le las averea la copii
(Şi ratele de achitat).

37
 Laurenţiu GHIŢĂ

O nouă metodă chirurgicală de slăbit

– inelele gastrice

Are mândruţa mijlocel,

Aşa, ca tras printr-un inel,
Iar badea, e şi el la fel,
Dar este tras inelu-n el.

„Bunul Dumnezeu nu joacă zaruri”

Recunoscând a Sale haruri,

Spun firile nu prea pioase,
Că Dumnezeu nu joacă zaruri,
Că dă într-una şase-şase.

Minciuna omniprezentă

Precum ne-au spus întotdeauna

Persoanele ceva mai culte,
Picioare scurte-are minciuna,
Dar, din păcate, foarte multe!

Unui cuplu gay

Mă-ncearcă, vai, acum, complexul

Acelor care cârcotesc:
Doi tineri, dacă se iubesc,
Ce mai contează, oare, sexul?

38
ZÂMBETONIERA

“Onoarea” profesiei

Eu sunt un asasin plătit, nu-s amator

Şi-mi fac pe sume măricele treaba,
Însă, pe tine, îţi promit că te omor,
Pentru că mi-eşti prieten, pe degeaba.

Alpinistul naiv

Un alpinist este sportivul care,

Chiar dacă urcă sau chiar de coboară,
E-nsufleţit de bucurie mare
Că-l trage,-n fine, cineva pe sfoară.

Cum ne-o fi bafta!

Bolnavii cercetează zarea

Când văd că vine un vehicul:
Dacă e alb, este Salvarea,
Dacă e negru, este dricul.

Salvări pentru salvare

Parlamentarii ne-au promis salvarea,

La fel şi Ministerul de Finanţe,
Şi ne uimeşte, iată, confirmarea:
Pe străzi sunt tot mai multe ambulanţe.

39
 Laurenţiu GHIŢĂ

Crucea Roşie pe ambulanţe

Unde poate duce

Sărăcirea ţării:
Până şi Salvării,
Iată, i-am pus cruce!

Promptitudine

Mare mi-e mirarea,

Nu-mi găsesc cuvintele:
Am chemat Salvarea
Şi-a ajuns părintele.

Asemănare

La gătit, ca şi în sport,
Important e rezultatul:
Pui cireaşa, moţ, pe tort,
Ca să nu se vadă.... blatul.

Pedeapsă divină

Divină,-ntr-adevăr, năpastă
Peste Adam s-a scoborât,
Căci Dumnezeu i-a scos o coastă
Şi i-a înfipt un măr în gât.

40
ZÂMBETONIERA

Epitaful unui şofer vitezoman

De când s-au deplasat din strană,

Condus la groapă, îl uimeşte,
Că nimenea nu-l depăşeşte,
Deşi acu-i cap de coloană.

Maşină unicat
Nesimţiţilor care parchează
unde îi taie capul, punând,
şmechereşte, avariile

Afirm convins şi fără de tăgadă,

Că am maşină ultra echipată,
Era alaltăieri, pe-ntreaga stradă,
Probabil, singura neavariată.

Nesimţiţilor din trafic

Celor ce, pe stradă, din motive varii

Nu se ruşinează oricum a parca
Şi pun, şmechereşte, lămpile de-avarii,
Le urez din suflet să rămână-aşa.

Eşecul evoluţiei

Privind la maldărele de gunoaie

Ce o împiedicau să urce-n pom
Plângea o maimuţică, să se-ndoaie:
"Ce dracu' m-am mai transformat în OM?"
41
 Laurenţiu GHIŢĂ

42
ZÂMBETONIERA

Întrebare

Mă cuprind fiorii
De-ntrebări năuce:
Şi pe puiul ciorii
Tot barza l-aduce?

Morala fabulei “Corbul şi vulpea”

Explicaţia-i tentantă
Şi frizează, sec, normalul,
Când o cioară e galantă,
Urmăreşte caşcavalul.

Medalii olimpice la Beijing

Va fi pentru întâia dată

(Nu vă ascund, pe bune, taina),
Când lumea va fi încântată
Să ia medalii “Made in China”.

Nu întotdeauna e bine
să îţi iasă “cu plin”

Nu, cu plinul nu e vrajă,

După cum nu e nasol
Să îţi iasă, pe o plajă,
Fetele, topless.....cu gol.

43
 Laurenţiu GHIŢĂ

Nuntă la musulmani

Ei la nuntă scot mulţi bani

Fiindcă, socotim aici,
Neamuri sunt, la musulmani,
Un tătic şi trei mămici.

Reflecţie la puşcărie

Ca să dăm iz filosofic,
La această încercare,
Lămurim cu toţi, metodic,
Fiecare între…bare

Snobilor “trendy”

Cititu-n ziare ne confirmă

Şi comentarii nu încap:
Cu cât ai haine mai “de firmă”
Cu-atât îţi dai cu firma-n cap!

Uşurare la bulău

Doar Dumnezeu, Prea-Bunul

Ne scapă de frecuş,
Ne vor schimba săpunul,
Curând, cu gel de duş.

44
ZÂMBETONIERA

Vaticanul a admis
existenţa extratereştrilor

E o normală constatare
Că mai există şi erori,
Până şi Domnul, iată, are
Prin alte părţi, copii din flori.

Sfat în căsnicie

Excesul grav de poezie,

Prin prisma universităţii,
Nu dăunează sănătăţii,
Dar face bine-n căsnicie!

Mini jupei

Mergând pe stradă, o s-ajungi

Să simţi fiori adânci prin burtă,
Văzând picioare mult prea lungi,
Pornind din fusta mult prea scurtă.

Dilemă

Nu pot, zău, să înţeleg,

Cum de unii sunt în stare
A tăia un pom întreg,
Ca să-şi facă-o scobitoare!

45
 Laurenţiu GHIŢĂ

Nedumerire

Mă întreb, ca un bolund,
Oarecum contrariat,
Cum de stă un fes rotund
Pe un cap aşa pătrat?!

Morala fabulei

Viaţa este arealul

Unei experienţe dure,
De te porţi ca animalul,
Vei trăi ca în pădure.

Motivul schimbării
orei de iarnă

Schimbă ora România

Ca să ştie toată ţara,
Şi nu numai primăria,
Cum că iarna nu-i ca vara!

Confuzie la schimbarea orei

Haideţi să vă zic şi vouă

Cum îmi sună în ureche:
Ora opt e ora nouă,
Şi e nouă ora veche.

46
ZÂMBETONIERA

Bucurie la guvern
La schimbarea orei de iarnă

Susţine Boc, privind de sus,

Şi hohotind în gura mare:
A adunat o oră-n plus,
Echipa mea, la guvernare!

Epidemie în campanie

Vin candidaţi buluc pentru-a susţine

Că-n România, chiar şi porcul zboară.
De-aceea, poate, gripa aviară
S-a propagat subit şi la porcine.

Ignatul în pericol

O să punem semnul crucii

La cârnaţi şi la slănine,
Dacă-ncep să-i curgă mucii
Populaţiei porcine.

47
 Laurenţiu GHIŢĂ

...când bea VIN,

ca să mănânce...

48
ZÂMBETONIERA

Adevăr istoric

Confirmă zeci de critici literari

Şi fel şi fel de fani şi exegeţi:
Poeţii sunt beţivii cei mai mari,
Dar nu-s beţivii cei mai mari poeţi!

In vino veritas

Omul delicat şi fin

A ştiut întotdeauna:
Adevăru-i doar în vin,
Şi în şpriţ e doar minciuna!

„Duel” cu un scriitor

Eu i-am turnat un Murfatlar,

El mi-a citit ce-a publicat,
El a căzut dup-un pahar,
Eu, după un alineat!

Beţivi şi poeţi

Mă aprobă toţi convivii

Care gustă şarmul vieţii:
Nu vorbesc prostii beţivii,
Cât vorbesc prostii poeţii.

49
 Laurenţiu GHIŢĂ

Beţia de cuvinte

Lucru mare e cultura

Ce se face-n România!
Nu te-mbată băutura
Cât te-mbată poezia!

Epitaf de beţiv

Întors definitiv către natură,

E bucuros la modul cel mai sfânt
Când varsă toţi, smerit, o picătură,
Din păhăruţe, pe al lui mormânt.

Mai bine beau

Când am de băut,
Sigur, fac prăpăd,
Două soaţe văd,
Da’ nu le aud!

Toamna în vie

În viile de pe la noi,
A ruginit frunza deplin,
Precum caneaua la butoi,
De când prin ea nu curge vin!

50
ZÂMBETONIERA

Rurală

Când rugineşte-n frunză via,

Mândra culege razachia.
Apoi, când bruma rece cade,
Culege şi din birt pe bade!

Chestie de gust

Soţia face tratamente

Şi liftinguri, să-ntinerească,
Iar el, preferă, realmente,
Să stea mai mult cu o… Băbească!

Cum să înţelegi bărbaţii?!

Kilogramele, în sală,
Soaţa, transpirând, le lasă,
Iar el, hoţul, o înşeală,
La Cotnari, cu una …Grasă!

La munte

Spre cabană, unde-i barul,

Alpinistul, temerarul,
Pe-o cărare se strecoară,
Iar la-ntors, pe trei coboară.

51
 Laurenţiu GHIŢĂ

Mă adaptez şi eu

Situaţia îmi cere

Un angajament deplin:
Nu mai beau atâta bere,
O să trec pe vin!

Adrian Mutu
şi-a lansat o marcă de vin

Câţiva fotbalişti de seamă

Ce le au şi cu băutul,
Studiază, jos, în cramă,
Din creaţia lui Mutu.

Adevăratele tezaure

Fiindcă ştiu ce sunt ponoasele,

Şi oamenii-s cheflii de soi,
Tezaurele din Pietroasele
Nu stau în bancă, ci-n butoi!

De ce beau bărbaţii bere

Mi-a zis recent a mea muiere,

Privind spre mine cam urât:
Bărbaţii beau atâta bere,
Să-nghită merele din gât!

52
ZÂMBETONIERA

53
 Laurenţiu GHIŢĂ

Soluţie modernă

Când adevărul nu-i în vin,

Spre-a nu jigni şi alte mărci,
Şi dacă tot vrem să-l găsim,
Dăm repede, pe Google: "Search".

Soluţie de avarie

Amicul meu, de rit latin,

Când situaţia o cere,
Nu află adevăru-n vin
Ci caută mai mult în bere.

Separarea sarcinilor

Cum omul, ştim, sfinţeşte locul,

Ne-am împărţit oleacă,
Părintele, cu busuiocul,
Iar eu, cu-o busuioacă.

Contestaţie

Rămas fără permis, se plânge

Că s-a greşit în protocol,
El n-având alcool în sânge,
Ci prea mult sânge-n alcool.

54
ZÂMBETONIERA

Am fost publicat în revista BookLook,

a “Academiei Libere PASTOREL” Iaşi

Situaţia-i ciudată,
Şi constat, ca un năuc,
Că sunt vesel, prima dată
C-am intrat într-un BookLook!

55
 Laurenţiu GHIŢĂ

Iar POLITICIENI cu priză…

56
ZÂMBETONIERA

Proverb actual

O idee ce îşi poartă

Dramul de maliţie:
Râde ciob de oală spartă!
(Chiar în coaliţie)!

Lui Radu Mazăre

Care pozează in stil de James Bond
prin reviste glossy

Un zero-zero-şapte veritabil,
Ce iată, te provoacă la duel,
Şi se prezintă-n stil inimitabil:
"My name is Bonduelle, James Bonduelle!"

Din legile fizicii

La Parlament, la Protocol, în sală,

Nu se serveşte apă minerală,
Căci ospătarii ţi-o zic verde-n faţă:
„Atât se minte-aici, că şi-asta-ngheaţă”

Unui parlamentar

În patru ani, de când e-n Parlament,

Rosti un singur speech de la tribună,
Îmi pare ca, acum o săptamână:
"Vă rog să-nchidem geamul, e curent!"
57
 Laurenţiu GHIŢĂ

Politicieni şi popor

Constat cu mintea uluită,

Ce om întreg n-ar vrea să vadă:
Nu pot ei, frate, să promită
Cât vrea acest popor să creadă!

Calităţi de politician

Acelui ce politician vrea să ajungă,

Îi recomand (cerinţe minimale):
O limbă cât mai ascuţită, foarte lungă
Şi-obişnuită-a linge ceva moale

Unui ex-comunist bătrân

Uite, ăsta e un semn

Că şi dânsu-mbătrâneşte:
Limba lui fiind de lemn,
Nu mai linge, ci izbeşte.

Unui politician
care promite marea cu sarea

Ce ne-am fi făcut noi dacă

S-ar fi întâmplat minunea??
Fi’ncă marea te îneacă,
Sarea-ţi creşte tensiunea!

58
ZÂMBETONIERA

59
 Laurenţiu GHIŢĂ

Democraţie sterilă?

Le zic la cei ce plâng în patru zări

Cum c-am avea prea multă libertate:
Mai bine europarlamentări
Decât sovieto-unanimitate!

Definiţie actuală

Guvernarea, zic acei

Cu experienţe vechi,
E un fel de leapşă-n trei,
Ce se joacă pe perechi.

De ce nu mai aduc omagiu!!

Sunt adevăruri incomode,

Probate în atâţia ani:
Cu cât le-nchini mai multe ode,
Cu-atâta-s regii mai tirani!

Lasciate ogni....

La Ministerul nostru de Finanţe

Te-ntâmpină o tablă cu citate:
„Lăsaţi aici, rugăm, orice speranţe
Şi vi le returnăm impozitate”!

60
ZÂMBETONIERA

Şi totuşi...
(Preşedintele Băsescu a declarat că
avem prea mulţi filosofi
şi prea puţini tinichigii)

O ţară mai pierdută zău că nu e

În Europa sau altundeva,
Cât filosofii or să bată cuie
Iar lăcătuşii vor filosofa.

Preşedintelui Băsescu

Deşi din lege nu se-abate-o iotă,

Şi mânuieşte foarte bine săbiile,
Când adversarii-i amintesc de flotă,
Îl vezi că i s-au înecat corăbiile.

Băse şi Nuţi Udrea

Tot apare pe ecran

O pereche curioasă:
Dânsul este vaporean
Dânsa este vaporoasă.

EBA

Boli grele-n lume, iată, fac carnagii

Şi nu e continent să n-aibă parte:
În Congo, EBOLA face ravagii,
Iar noi, cu EBA, nu suntem departe.
61
 Laurenţiu GHIŢĂ

“Senatorul” de Dăbuleni

Mircea,-ntre leliţe,
Strigă la ţărani:
“ Aveţi lubeniţe,
Mă ofer boss-tan"!

“Senatorul” de Mizil

Un calcul mai subtil

Ne spune că Năstase
Nu are patru case.
A cincea e-n Mizil.

Unire şi...”unire”

La partide dac-asculţi,
E putere unde-s mulţi.
Da,-n partide, cu durere,
Se fac mulţi, ...doar la putere!

De actualitate electorală

Mintea mea nu poate, sincer, să-nţeleagă

Ale raţiunii devieri şi coturi,
Cum pot demagogii ăştia să culeagă
Din salariul minim, maximum de voturi.

62
ZÂMBETONIERA

Fiica ministrului

Sarcinile li se cern
Cu rigoare obsedantă:
Stă tăticul la guvern,
Fata stă la guvernantă.

Întrebare din şuvoaie

- De ce ne chinui, Doamne, inundaţi,

Se-ntreabă azi românii cu amar,
- Păi, aţi vrut preşedinte marinar,
Acuma vă dau apă. Navigaţi !

Votez cu Băse?

Nu suntem pierduţi cu totul

La scrutinul ce-o să-nceapă,
Voi vota cu matelotul,
Măcar ăsta ne dă apă!

Conflictul Băsescu-Parlament
Comparat cu curentul electric

E un conflict perpetuu
Şi nu fără motiv:
El s-ar dori continuu,
Iar ei, alternativ.

63
 Laurenţiu GHIŢĂ

Ministerul Sănătăţii

La conducerea cetăţii,
Situaţia-i nasoală,
Căci ministrul Sănătăţii,
Iarăşi ne-a băgat ….în boală.

Ministerul Apărării

Pentru siguranţa ţării,

În producţia de bunuri,
Ministerul Apărării
Este calibrat pe... tunuri.

Ministerul de Finanţe

Prin anume rezonanţe

Cu bugetul patriei,
Azi, ministrul de Finanţe
E-un ministru de… doi lei.

Ministerul de Externe

Nu contează ce guverne
Au condus această ţară,
Căci, miniştrii de Externe
Au fost toţi… pe dinafară.

64
ZÂMBETONIERA

Ministerul Transporturilor

Dintre toţi miniştrii-n parte,

Este unul, plin de fumuri,
La Transporturi, încât foarte
Mult aş vrea să-l văd pe drumuri!

Ministerul Agriculturii

De la căderea dictaturii,
Sub proaspătul guvernământ,
Mai toţi miniştrii-agriculturii
Au fost o apă …şi-un pământ.

Mintea de pe urmă

Un baci, conducător de turmă,

Mi-a zis: „Românul nu-i netot,
Dar nu-i da mintea de pe urmă,
Că o va folosi la vot!”

Eu... votez?

La scrutinul care vine,

N-am un candidat să-mi placă,
Deci, problema nu-i: „Cu cine”?
Ci problema este: „Dacă”!

65
 Laurenţiu GHIŢĂ

66
ZÂMBETONIERA

„Candidaţi” la preşedinţie

Ne-mpiedică total deruta

Ca să ne ducem la votare,
Că toţi, vedem, sunt duşi cu pluta,
Deşi doar unu-a fost pe mare!

De ce nu se înghesuie candidaţii
la primăria Capitalei

Fug urlând, mâncând pământul,

Fiindcă e ceva ce-i sperie:
S-ar depune jurământul,
Mai nou, pe o e-Vanghelie.

Bazin electoral PSD

Electoratul său îi cere

Campanie cât mai subtilă,
Să nu-i ofere mici şi bere,
Că-l şi atinge cu-o ştampilă!

Lupu-şi schimbă părul,

dar năravul ba

Citeam pe o gazetă ce-acoperă tot zidul:

Cum lupul păru-şi schimbă, însă năravul ba,
Politicienii-şi schimbă la două luni partidul,
De aceea, zău, nu merge nimic în ţara mea.
67
 Laurenţiu GHIŢĂ

Mazăre bate câmpii

Cum au scris şi altă dată

Publicaţii vag frivole,
Mazăre, cel fără pată,
Dă cu mucii în…fasole.

Primarele …”care este”

E un exemplar
Unicat în ţară:
Singurul primar,
Cu şcoală primară.

Unui anume conducător

de club de fotbal

E un exemplu clar de fanfaron,

Trădat de firea sa colerică:
Se-nchină mult mai des pe stadion,
Decât înjură când e în biserică.

La ţară, în socialism

Muncea ţăranul, ziua, ca un câine,

Ca să culeagă de pe câmpuri roada,
Şi-apoi fugea-n oraş să ia o pâine.
(De nu cumva era prea lungă coada).

68
ZÂMBETONIERA

Beznă pe străzi,
în “Anii-Lumină”

Iată-o logică deplină,

Pentru-o minte de zevzec:
Douăzeci de ani-lumină
Şi, pe stradă, nici un bec!

Studenţi şi militari,
pe câmp, la “Colectivă”

Cu furci şi coase, pe tătari şi turci,

I-a-ntâmpinat în vremuri vechi românul.
Ne-aşteaptă şi pe noi, ţărani cu furci.
(C-am fost trimişi în sat, să strângem fânul).

Cu dedicaţie, pe 26 ianuarie

Acelora ce tare îl regretă

Pe Secretarul nostru General,
Le adresez urarea mea concretă,
Să meargă să-l salute personal!

“Alegeri” in comunism

Acelora ce nu au înţeles
Din ce-am ieşit, eu nu le ţin prelegeri,
Ci le-amintesc de unul, reales,
De încă dinainte de alegeri.
69
 Laurenţiu GHIŢĂ

Troc guvernamental

Două partide, într-o joacă,

Au zămislit guvernul Boc,
Dar, evident, fiind un troc,
Ce-a rezultat,a fost o troacă.

Criteriu electoral

Îmi doresc un preşedinte

Şi, de-aceea, bucuros,
Îl aleg pe cel ce minte
Mai credibil şi frumos.

70
ZÂMBETONIERA

...Cu un DICŢIONAR, explică...

71
 Laurenţiu GHIŢĂ

Abecedarul

E o carte care, nu ştiu, zău, cum face

Însă modelează firile integre,
Fiindcă umple câmpuri albe şi opace
Cu oi cunoscute, dintr-o dată negre.

Arbitrul

După cum ştie fiecare,

La orice meciuri are-un rost,
El e motivul pentru care
Echipa noastră joacă prost.

Baletul
Apud Toma Caragiu

Cum zice Caragiu-ntr-o scenetă,

Din multe ale lui, nemuritoare,
Baletul este arta desuetă
Călcată, pur şi simplu, în picioare.

Banca

O bancă, pe cuvântul meu,

E locu-acela unde poţi
Să bagi cu trudă câte-un leu
Şi dai apoi trei lei să-l scoţi.

72
ZÂMBETONIERA

Boala

E un lucru foarte grav,

Care nu se-nvaţă-n şcoală,
Că nu ştii ce-i aia boală
Dacă nu eşti tu bolnav.

Capul

Un proverb, mai mare plânsul,

Lămureşte sec popoarele.
Cică, unde nu e dânsul,
Să ne protejăm picioarele.

Circul

Guvernanţi, de ieri, de mâine,

Au o grijă permanent,
Să ne dea un pic de pâine.
Circ avem. În Parlament.

Dracul

Cunosc mai bine ca oricare

Acei ce gustă pensionarea,
Că dracul e acela care
Te ia când nu te ia Salvarea.

73
 Laurenţiu GHIŢĂ

74
ZÂMBETONIERA

Doctorul

Îi cunoaşte fiecare
Caracterul său integru,
Omu-n alb, cel după care
Vine-un personaj în negru.

Dentistul

Dentistul e, în câteva cuvinte,

Un doctor de înalt nivel,
Ce te-a primit cu-o gaură în dinte
Şi te-a lăsat cu una-n portofel.

Ecranul

Când, plictisiţi, priveam tavanul,

Zicea odată-un cinefil:
„Cu cât este mai mic ecranul,
Cu-atâta e mai imbecil”!

Elefantul

Cu colţi şi trompă ameninţătoare

Striveşte-n cale totul, pe cuvânt,
Şi este animalul cel mai mare,
C-are picioarele pân’ la pământ!

75
 Laurenţiu GHIŢĂ

Focul

Să-ncercăm să definim acuş,

Şi să vedem ce-nseamnă acest „foc”
Dar numai dac-avem noroc
Şi vine gaz pe ţeavă de la ruşi.

Ficatul

E-un organ recunoscut

Pentru performanţa asta,
Te opreşte din băut,
Mai ceva decât nevasta.

Gazul

E-un lucru ce nu-l definesc deloc,

(Depinde foarte mult de cum priveşti)
El te-ncălzeşte-atunci când îi dai foc
Şi te îngheaţă-atunci când îl plăteşti.

Greierele

Cântăreţ, talent nativ,

Cu o voce de valoare,
Dar exemplu negativ
Pentru clasa muncitoare.

76
ZÂMBETONIERA

Icoana

O poză pentru cei cu firi ascete,

Ce se oferă-ntreagă privitorului,
Expusă, fie-n cui, pe un perete,
Fie pe desktop-ul calculatorului.

Iepurele

Precum ne spune-o vorbă foarte veche,

Ce-o ştiu de la bunicul meu, bătrânul,
E-un animal ce-aleargă în pereche,
Ştiind că n-o să prinzi aşa nici unul.

Jalba

Cerere către vreun cap,

Sau un şef, sau altceva,
Ce se pune în proţap,
Ca să n-ajungă la ea.

Judecătorul

Un om cu robă neagră şi cravată,

Ce bate din ciocan, să fim atenţi
Şi are misiunea delicată
Să-i scoată mai curaţi pe delincvenţi.

77
 Laurenţiu GHIŢĂ

Heroina

Ţiganca fură şi înşeală,

Dar zice că nu are vină:
„Eu vreau la puradei haleală,
Fiindcă-s mamă ....heroină!”

Karma

Un tip cu înclinaţii literare

Mi-a zis: „Păi, asta e, chiar de nu crezi,
Considerată, în predestinare,
O MIORIŢĂ pentru japonezi”.

Kilogramul

E-un mod în care caracterizezi

Oricare bun pe care-l cântăreşti,
În funcţie de cum te situezi,
De care parte a tejghelei eşti.

Laptele

Că-i de oaie, că-i de vacă,

De cămilă sau de mânză,
Nu se poate să nu facă
Pân’ la urmă, nici o brânză!

78
ZÂMBETONIERA

Lebăda

Frumoasă, graţioasă, zveltă,

De frică, vrea să emigreze,
Văzând atâţi români prin Deltă,
Ca-n parcurile vieneze.

Măseaua

Un bun amic mi se plângea:

“Dentistul ăsta-i un barbar,
Căci, când nu trage de molar,
Îl ştiu că trage la măsea!”

Mamoşul

Cum meseria îl constrânge,

Susţine cu un sfert de glas,
Că numai el se poate plânge
Că are foarte mult de tras!

Naşul

O rudă foarte-apropiată,
Ce, după cum se povesteşte,
Văzu deja întâia dată,
Ce mirele întrezăreşte.

79
 Laurenţiu GHIŢĂ

Nora

Ca toate fetele cuminţi,

Legenda ne-o consacră
Fiind doar una la părinţi,
Şi apoi trei per soacră.

Ombilicul

O să mă certaţi, o droaie,
Dar aş vrea să înţeleg:
Cum adică, mi se taie,
Ca să fiu apoi întreg?!

Oratorul

Cetăţean foarte-nţelept
Şi dotat de la natură
Nu atât cu muşchi pe piept
Cât cu muşchi destui la gură.

Pila

Instrument de şlefuire
La metalice repere,
Dar şi bază de pornire
Pentru multe cariere.

80
ZÂMBETONIERA

81
 Laurenţiu GHIŢĂ

Piciorul

Piciorul este, dragii mei,

Aşa cum zic mulţi exegeţi,
Prilej de ode, la femei,
Şi de dispute, la poeţi.

Rechinul

Un peşte mare şi sinistru

Ce te jupoaie pân’ la os,
Ca al finanţelor ministru,
Dar,…. o idee mai milos!

Reţeta

Reţeta e o mărturie
Ce dovedeşte negreşit,
Pân’ să ajungi la-autopsie,
Din care cauză-ai murit.

Statuia

Cum, ca politician, el nu e
Decât un demagog limbut,
I s-a făcut urgent statuie,
Să-l vadă oamenii şi mut.

82
ZÂMBETONIERA

Sângele

Un lichid ce dă putere,
Realmente necesar,
La noi, oamenii,-n artere,
La Dracula, în pahar.

Şarpele

O reptilă genuină,
Despre care s-a vorbit
Că posedă vizuină
Unde eşti de negăsit.

Şiretul

Faptul ăsta indiscret

Vi-l explic, ca la nerozi,
Vezi, degeaba eşti şiret
Când nimica nu înnozi!

Tezaurul

Comorilor cu iz valoric
Ce le-a subtilizat muscalul,
Prefer „Tezaurul folcloric”
Măcar acolo-i liber calul!

83
 Laurenţiu GHIŢĂ

Ţapul

Două coarne, barbă-cioc,

Mare şef în căprărie
Şi, să nu uităm deloc
Rolul său în berărie.

Ţambalul

Dus în braţe de ţăran,

Cu bizara sa acustică,
E o formă de pian
Într-o simfonie rustică.

Ţiganul

O etnie mai ciudată,

Cu tupeu şi cu moral,
Ce se spune că înoată,
Însă numai pân’ la mal.

Umbra

Gen oportunist, ştim bine,

Nu-i o consatare nouă,
Ce se ţine scai de tine,
Când nu-ţi ninge şi nu-ţi plouă!

84
ZÂMBETONIERA

Urechea

Un organ fundamental,
Căci, din câte mai aud,
Eşti cu două, eşti normal,
Eşti într-una, eşti zălud!

Valsul

Sunt în pragul enervării,

Căci, recent, am constatat,
Că e dansul guvernării,
Când ceva-i de urgentat!

Vipera

Şarpe rău şi detestabil,

Are-atât de mult venin,
Încât este explicabil
Că-i de genul feminin!

Zaraful

Împrumutând cândva parale,

Te urmărea precum rechinul,
Dar a lăsat metode-actuale:
„Iei credit doar cu buletinul”!

85
 Laurenţiu GHIŢĂ

Zebra

Un cal cu pijama vărgată,

Ce dă emoţii şi vedenii
La cei cu mintea necurată.
(Mai ales politicienii)!

86
ZÂMBETONIERA

…Cine ne-a băgat în CRIZĂ….

87
 Laurenţiu GHIŢĂ

Nu ne pasă de scumpiri!!

Dinspre Mall, acum irumpe,

Un protest de demoazele:
Nu sunt lucrurile scumpe,
Cât au soţii bani de ele!

La leafa care-a răsărit...

În ziua de chenzină
Când tensiunea suie
Salariul e-o lumină,
Azi îl vedem şi nu e!

Efectul măsurilor anti-criză

Mărind toate accizele,

S-a conturat premiza
Că, până trece criza,
Ne-apucă toate crizele.

Mielul turbat

În jungla deasă de la Ecuator,

Un leu mănâncă des sute de miei,
La noi, de Paşte,-n piaţă, la Obor,
Un miel mi-a înghiţit sute de lei

88
ZÂMBETONIERA

Rugăminte către guvernanţi

Care au ameninţat
cu îngheţarea salariilor şi pensiilor

Cu prea plecate feţe

Rugăm umil mai marii,
Nu pensia să-ngheţe,
Ci doar ...pensionarii.

Caramba! Gobierno BOC!

Cum sunt mai sperios din fire,

Din Argentina m-am întors
Si am văzut, cu uluire,
Guvernul: BOCa Juniors!

Surpriză la chenzină

Justificând acum cu criza,

Deşi a susţinut contrariul,
Guvernul mi-a făcut surpriza
Şi a uitat să-mi dea salariul.

Program de criză

La lucru, criza-i foarte serioasă,

De-aceea, soaţa şi ai mei copii,
Nu mai întreabă :” Când te-ntorci acasă?”
Ci mă întreabă timoraţi: “Mai vii?”

89
 Laurenţiu GHIŢĂ

Inflaţie

Şi privaţi şi bugetari
Leafa o primim cu frică,
Sumele sunt tot mai mari,
Iar valoarea, tot mai mică!

Necazurile bancherilor

Doi bancheri plângeau grămadă,

Fiecare-n uşa lui:
-Vom cerşi la colţ de stradă!
- Bine, bine, însă cui?

Măsuri anti-criză

Ca pentru-a dovedi contrariul

Cu ale crizei cifre seci,
Ni s-a mărit de-alaltăieri salariul.
(Pe fluturaş, cu Arial 30)!

Efecte ale crizei - pensionarii

A-nceput de ieri să cadă

Câte-un pensionar pe stradă,
Iar Salvarea stă să vadă
Când se face o grămadă.

90
ZÂMBETONIERA

91
 Laurenţiu GHIŢĂ

Compensare ideală

Guvernul a-ncetat experimentele

Şi se întrece, iată, cu minunile,
Nu s-au mai compensat medicamentele,
Că-s gratuite încă rugăciunile.

Prim ministru de criză

- Emil Boc

Ne aruncăm cu oarece regrete

În al măsurilor concret registru,
Şi, dacă alţii au redus bugete,
Noi am redus numai primul ministru.

Remember (?)

Cum realitatea încă nu ne minte,

Celor ce, nostalgici, urlă fără rost,
Le pun o-ntrebare, să-şi aducă-aminte:
Dacă asta-i criză, în ’80 ce-a fost?

Efectul crizei la chinezi

E-atât de grea această criză,

Că, peste-o vreme, ai să vezi,
Înghesuiţi într-o valiză,
Nu unul, ci mai mulţi chinezi.

92
ZÂMBETONIERA

93
 Laurenţiu GHIŢĂ

Criză în China

Cum criza afectează tot chinezul,

Ca treaba să reintre pe făgaş,
Partidu- a hotărât: ”De azi, orezul
Să se mănânce doar c-un beţigaş!”

Cauză şi efect

Ca dovadă că e criză,
Zilnic văd cum creşte coada
Celor ce aşteaptă viză
Ca să plece în Canada.

Soarta reformei româneşti

Aruncată prin morminte,

Stă reforma românească,
Omorâtă înainte
Să apuce să se nască!

Ubi patria, ibi bene

Românii mei, de când cu criza,

Se strâng cu toţii, cu grămada,
Cu bocceluţa şi valiza,
Şi emigrează în Canada.

94
ZÂMBETONIERA

Europarlamentare de criză

Când, la alegeri, ce surpriză,

Ies fel de fel de psihopaţi,
Concluzionăm că nu e criză,
Ci doar românii sunt crizaţi.

Criză? La noi?

Criză-i la americani,
Că,la noi, nici o surpriză,
De vreo douăzeci de ani,
Noi suntem tot într-o criză!

Lefuri şi...lefuri

Vă spun, la mine la servici

Sunt lefuri mari şi lefuri mici.
În schimb, la unii (bugetari!)
Sunt lefuri mari şi lefuri...mari.

Guvernul ia măsuri

Decis să ne menţină-n priză,

Până nu este prea târziu,
Guvernul ia măsuri de criză.
(Ne ia măsuri pentru sicriu)!

95
 Laurenţiu GHIŢĂ

„Soluţii” de criză

Pe criza asta cinică,

De ai câte-o sincopă,
Nu te mai duci la clinică,
Ci mergi direct la popă!

Eficienţă financiară

Impozitele ştim cum vin

Când le+adună domnul Boc:
Nu de la mulţi, câte puţin,
Ci de la toţi, câte ... deloc!

Setimentul religios la români

Cinci mătănii şi-o-nchinare

Fac românii, cu uimire,
În biserici, la intrare,
Şi în mall-uri,la ieşire.

Opţiune frivolă

În criza ce, cu disperare,

Ne mistuie la cerebel,
De-ar fi moravuri mai uşoare,
Şi timpurile-ar fi la fel!

96
ZÂMBETONIERA

…Noi, EPIGRAMIŞTII, cică!

97
 Laurenţiu GHIŢĂ

Unui confrate

Ai scris o epigramă-atât de bună,

(Şi, crede pe cuvânt, că nu glumesc)
Că m-am zgâit la ea o săptămână,
Şi era cât pe ce să o citesc!

Penala epigramă

Cum epigrama-i gen minor, precum se ştie,

Privind aceasta cu-obiectivitate,
Rezultă că epigramiştii,-n libertate,
‘S-un fel de pedofili în poezie!

Epigrama-gen minor,
rezultă că epigramiştii…..

Epigramiştii, uneori
Neduşi la cele sfinte,
Pot fi, de fel, poeţi minori,
Dar nu minori la minte.

Lui Dan Norea,

seful cenaclului constănţean
“Prăvălia cu umor”

Cum Norea nu se potoleşte

Şi tot mai scrie poezie,
Eu îl previn prieteneşte:
"Ne facem, zău, de prăvălie!"

98
ZÂMBETONIERA

Lui Dan Norea

Să ne inviţi la vară la şedinţă,
Dacă voieşti ca să ne ţii aproape,
Şi îţi promitem că, în consecinţă,
O să venim cu texte...şi prosoape!

Lui Dan Norea,

autorul panseului:
“Să nu-ntrerupi femeia care tace”
Sau, precum zic mai mulţi,
Cu verighete vechi,
Să stai şi s-o asculţi
(Cu dopuri în urechi).

Ion Ruse a evoluat de la

-10 la nivel 0!! pe site/ul AGONIA
Eşti ca nou, fârtate, ai şi strălucire,
Eşti curat la faţă, ca spălat cu DERO,
Fiindcă de astăzi, vai ce fericire,
Nu mai eşti un minus, eşti egal cu zero.

Lui Vali Cercel

la lansarea volumului
“SATIRE …ŞI NU PREA”
Instigat de-a muzei liră,
Sau muşcat puţin de streche,
Ne şopteşte o “SATIRĀ”
Un Cercel... într-o ureche.
99
 Laurenţiu GHIŢĂ

Lui George Dumitru,

autorul volumului “Dreptul de a sta”

Am răsfoit din cartea ta

Şi, sincer, ce să mai îndrug,
Mi-ai dat tu “Dreptul de a sta”,
Eu îmi iau dreptul.. ca să fug!

Epigramiştilor din diaspora

Aceşti poeţi de peste-ocean

Trăiesc o relativă dramă:
Fiind plecaţi de-un car de ani,
Scriu, cum s-ar zice, …emigramă.

Celor cinci care au lansat cartea

"UN ZÂMBET DE PESTE OCEAN"

Am cinci amici americani

Ce îmi zâmbesc de peste-ocean.
La fel şi eu, ce-aş mai zâmbi,
Pe acelaşi mal cu ei de-aş fi!

Cluburile umoriştilor:
CUV,CUS, CUG…

Cluburile, văd, proliferează:

CUV - vâlcenii şi CUS - slătinenii,
Să sperăm că nu îşi înfiinţează
Prea curând, cenaclu, reşiţenii!
100
ZÂMBETONIERA

Epigramişilor de pe AGONIA

Mă bântuie, cu toată ironia,

Un gând zburdalnic printre neuroni,
Epigramiştii de pe AGONIA,
Să îi numim de-acuma EPI…GONI.

Antologia AGONIA

O consistentă-antologie,
(Aproape trei sute de grame),
Care conţine poezie,
Dar şi vreo două epigrame!

Mulţi autori în antologia AGONIA

Lansarea e originală,
Căci, remarcăm că autorii
Sunt mai mulţi decât cititorii
Ce s-au aventurat în sală!

Atmosfera
la lansarea antologiei AGONIA

E-o lansare specială,

Atmosfera e frumoasă,
Cititorii dau năvală!
(Nu să intre, ci să iasă)!

101
 Laurenţiu GHIŢĂ

Ultima antologie

Mult îşi laudă-autorii

Ultima antologie,
Încât strigă cititorii:
“Apoi, ultima să fie”!

Aplauze la lansarea cărţii mele

“SINGUR ÎNTRE PATRU VERSURI”

Bune sunt nişte sudalme,

Însă mult mai bine-ar prinde,
Dacă-n plus, pe lângă palme,
Cartea mea mi s-ar şi vinde.

Celor care se vaită

de “calitatea” programelor TV
Treaba nu e încurcată,
Căci, v-o spun pe româneşte,
Nu e prost ăl de arată,
Ci e prost ăl de priveşte!

Maestrului George Zarafu,

aniversat de 75 de ani la Buşteni
Cred că suntem într-o dungă,
Ce apucături năuce!
Tot urăm de viaţă lungă
Lui Zarafu, lânga-o Cruce.

102
ZÂMBETONIERA

Epigramistul la dentist
Maestrul GZ a plecat de la cenaclu,
avea programare la stomatolog
Zarafu George la dentist zoreşte,
Căci, din guriţa lui, de bună seamă,
Doar cu anestezie şi un cleşte
Mai poţi să mai extragi o epigramă.

Unui epigramist şahist

Precum ne-au zis câţiva străbuni,
Ai face bine să asculţi:
În şah ai numai doi nebuni,
În epigramă sunt mai mulţi.

Unuia
căruia nu i-a placut cartea mea

Citindu-mi cartea, un confrate zise,

Privindu-mă c-un aer ştrengăresc,
“Nu e păcat de versuri, c-au fost scrise,
Ci doar c-a trebuit să le citesc” !

Decât viceversa….
Răspuns celui care mi-a trimis cartea
“Singur între patru versuri”, “între 4 scânduri”
Reciteşte printre rânduri
Reuşita mea măreaţă,
Versurile, între scânduri,
Autorul, încă-n viaţă.
103
 Laurenţiu GHIŢĂ

Negrul subţiază

Ca un epigramist total integru

Răspund acelor ce se-interesează:
Numai epigramistele se-mbracă-n negru,
Fiindcă, ştim noi, negrul...subţiază.

Nu suntem misogini
Celor care au acuzat că
nu promovăm femeile în antologii

Poeţii nu au vină
Şi îşi asumă drama,
Fiindcă feminină
E însăşi epigrama.

Unei poete amatoare

Ia să mă bag şi eu în vorbă,
Fin'că poeta asta ştie,
Să facă poezia ciorbă,
Şi din ciorbiţă poezie.

Epigramă la prima vedere

Autorii de pe pagina de epigramă de azi
sunt toti îmbrăcaţi în albastru
Privind la pozele-nşirate
Pe sait, la epigrama noastră,
Concluzia e, din păcate,
Precum se vede, cam albastră.
104
ZÂMBETONIERA

Unuia care se declară “atins”

de microbul epigramei
Microbul tău e trainic şi peren
Şi mă feresc de el precum îţi spun:
De-ndată ce citesc al tău catren,
Mă spăl pe ochi cu apă şi săpun.

O definiţie a epigramei
O epigramă-i şpriţul turnat într-un pahar,
Ce doar cunoscătorii se-ndeamnă a-l pricepe,
Trei sferturi este vinul, din soiul cel mai rar,
Şi-un sfert mai pui sifonul, atât cât să înţepe.

Unui autor dramatic

Eu îmi exprim total compasiunea

Cu bietul autor de tragedie,
A vrut să scrie ca să plângă lumea
Şi lumea plânge pentru că el scrie.

Unui critic încrâncenat

Când ne comparăm, vetuşti,

Chipul tău mi-apare hâd,
Dinţii tăi se văd când muşti,
Iar ai mei se văd când râd.

105
 Laurenţiu GHIŢĂ

106
ZÂMBETONIERA

Duel
George Zarafu-Laurenţiu Ghiţă
la aniversarea a 80 de ani
ai maestrului Valerian Lică

LGH
Colegii mei contemporani
Şi specialişti în epigrame,
Voi faceţi azi optzeci de ani,
Eu fac optzeci de kilograme!

GZ
Dragă Ghiţă, din păcate,
Asta e, pe lumea asta,
Ai crescut în greutate
Că nu te-a slăbit nevasta!

LGH
În lumea asta laşă
Vai, totul se plăteşte,
Nevasta te îngraşă,
Amanta te slăbeşte!

GZ
Mă-ndoiesc. Pe-a vieţii pantă,
Dacă dai de o amantă,
S-a dus dracu-angajamentul
Şi dai jos „echipamentul”!

107
 Laurenţiu GHIŢĂ

LGH
Vinul oferit de Lică
Cauzează chestiunea,
Din păcate, nu ridică
Decât, poate, tensiunea!

GZ
E aici si domnul Ghiţă,
Care, de la vin, sughiţă.
Doar de bea un păhărel,
Va scrie ceva şi el.

LGH
Pe criza asta şi ăst praf,
Eu nu uzez de sentimente,
Ca să răspund unui zaraf,
Nu-mi trebuie, zău, stimulente!

GZ
Dacă-i totul ca acum,
Stimulentul, ăsta este!
Fi’ndcă n-am venit oricum,
Ci, cu dragele neveste.

LGH
Sunt versuri bine potrivite,
Dar false tare, din păcate,
Nevestele-s bine venite,
Dar noi le preferăm ...plecate.

108
ZÂMBETONIERA

GZ
Din motivele expuse,
Iau doar unul, din păcate,
De acord sunt cu „plecate”,
Dar, în sensul de „supuse”!

109
 Laurenţiu GHIŢĂ

Cuprins

ŢARA MEA cea ruptă-n coate,.........9

Cu ROMÂNI şi cu ROMÂNCE,........27

...Iţi urează: ”SĂNĂTATE!”..............41

...Când bea VIN,ca să mănânce!.....56

Iar POLITICIENI cu priză,.................64

...Cu un DICŢIONAR, explică,.........79

...Cine ne-a băgat în CRIZĂ:...........95

...Noi, EPIGRAMIŞTII, cică!............105

110
ZÂMBETONIERA

O parte dintre cărţile apărute la Editura ANAMAROL

ROMANE AUTOR
Timpul judecă şi plăteşte / Mâna destinului
Miracolul vieţii / Eterna poveste
O umbră din trecut / Rodica Elena Lupu
Bonifacia / Arta refugii / Paul Goma
Patimile după Piteşti / Ostinato / Paul Goma
Gherla-Lăteşti / Paul Goma
Şi tu vei fi văzduh / Ştefan Dumitrescu
Trandafirul deşertului / Mariana Eftimie Kabbout
Ortopezii / Michael Cuţui
Lucky / Rodica Elena Lupu
ISTORIE
Jurnal 2004, Jurnal 2005, Jurnal 2006 / Paul Goma
Săptămâna roşie / Paul Goma
Redobândirtea hegemoniei maghiare…/ Ghe. Olteanu
POEZII
Literando / Dresorii de umbre / Daniel Renon
Durere românească / Satire / Valeriu Cercel
Picturi sentimentale / Loreley
Clipa / Voi trăi...Clipa / Regăsire / Rodica Elena Lupu
Un zâmbet de peste ocean / antologie
Fără ieşire / D.M.Psatta
Sărutul unui Înger / Dincolo de paradis / M E Kabbout
Surori metrese timpului / Ovidiu Oana-Pârâu
Undeva fericirea / Cerul ascuns în noi / A M Bejliu
Bucăţi din inima mea / Amelia Magori
Simfonie despre păsări / Sunete / Loredana Cristea
Pe frunte-mi plânge clipa / Georgeta Oană Muscă
Epigrame / Sorin Olariu
Ninsori ascund / Elena Munteanu
În Umbra Luminii / Elena Munteanu
Un vers de scrii / Elena şi Daniel Moraru
Singur între patru versuri / Laurenţiu Ghiţă
Atingeri divine / Mariana Eftimie Kabbout
Lună amară / Lliliana Filişan
Între două tăceri / Elena Victoria Glodean
Bună ziua noapte! / Mihai Cucereavii

111
 Laurenţiu GHIŢĂ

Şansele poeziei / antologie română, engleză, franceză

Doamnele poeziei / antologie română, engleză, franceză
Dar / Autoportrait / Rodica Elena Lupu
Râdeţi cu noi / antologie
Celor fără vină / A tours les innocentes / Felicia Feldiorean
Poezii pentru copii / Rodica Elena Lupu
Evadare din spaţiul virtual / George Roca
Aproape etern / Mariana Eftimie Kabbout
Roua cuvântului / Victoria Milescu
De dragoste / A.G.Croitoru
Ochiul somnului / Viorela Codreanu Tiron
CĂLĂTORIE
Vacanţe, vacanţe... vol. I , II, III / Rodica Elena Lupu
Jurnal de călătorie Nepal / Michael Cuţui
Vine seninul / Gabriela Căluţiu Sonnenberg
Prin sita vremii / Elena Buică
Oglindiri / Elena Buică
POVEŞTI
Rotofel / Elena Cesar von Sachse
Legendele Nurnbergului / Elena Cesar von Sachse
Alfabetul poveştilor / Rodica Elena Lupu
Globul de cristal / Elisabeta Iosif
HOBBY
Filozofie veselă despre viaţă / Corneliu Şincan
Cu hipnoza şi tu poţi face minuni / Ovidiu Creanga
Medicina alternativa văzută de un inginer / Ovidiu Creangă
Infecţiile osoase / Dan Noveanu
Sănătate şi frumuseţe / Ieftin şi gustos / Rodica Elena Lupu
Îmi reuşesc toate reţetele / Mariana Şuteu
În Colecţia TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL
au apărut:
Vis împlinit / O clipă de rătăcire / Roena Woolf
Unde eşti? / De ce oare? / Campionul / Roena Woolf
Problemă de familie / Viviana / Roena Woolf

Tiparul executat:
IMPRIMERIILE GUTENBERG
Tel: 021 345 09 26
112