c


c c
 c
c
c
c


c 
 c  c
c
c
c
c
 Cuprins:

c
c

c 
 c  .........................................................................2
c 1.1 Scurt istoric«««««««««««««««««««««««2
c


 cc
 c c


c 
 c  .....................4
2.1 No iuni -
Organizare««««««««««««««««««......4
2.2 Persoane abilitate (sau nu) să exercite controlul financiar preventiv....7
c
 c


c 
 c  «««««««««.«.....10
c

 «««««««««««««««««««««««««..13

 

c
c
c
c
c
c
1
 c
c

c 
 c  c
c
c
c

c
,,Cunoa terea situa iei patrimoniului, a capacită ii acestuia de a
genera profit, a solven ei comerciale ori de faliment în care se pot afla
agen ii economici, la un moment dat, este asigurată cu ajutorul atât al
contabilită ii reale, operative i tiin ific organizate, cât i al



c  
 , organizat i exercitat în mod exigent i
competent.´
(M.Boulescu, M.Ghi ă, ‘
 

, Editura Eficient,
Bucure ti, 1997,
pg.5)

Ideea introducerii controlului preventiv se ventilează cu ocazia dezbaterii legii de

reorganizare a Înaltei Cur i de Conturi din 29 ianuarie 1895. Nesus inută cu argumente i
cu prea multă convingere, ideea controlului preventiv a fost respinsă.
Practica bugetară tot mai bogată în diverse experien e, necesitatea instituirii unor
rigori în cheltuirea banilor publici au impus din nou cu mai multă convingere necesitatea
controlului preventiv.
Înainte de a- i afla locul în Legea nr.149, din 31 iulie 1929, cu privire la organizarea
i func ionarea Înaltei Cur i de Conturi, controlul preventiv s-a bucurat de sus inerea
constitu ională, prin articolele 84 i 115 din Constitu ia României (1923). De asemenea,
nevoia acestui tip de control a fost men ionată i cerută chiar de către unii creditori străini,
care considerau controlul preventiv ca o garan ie pentru recuperarea crean elor fa ă de
România.
Pe aceea i linie de idei legea monetară din 7 februarie 1929 lega programul de
stabilizare monetară i dezvoltare economică de necesitatea introducerii acestui control ca
parte integrantă a unui strict control financiar institu ionalizat al finan elor publice: ,,Curtea
de Conturi va fi reorganizată i însărcinată să supravegheze la stricta executare a bugetului
i ea trebuie să colaboreze la controlul preventiv al angajării cheltuielilor.´1

1
Drago Luchian, ‘
 
 
 ‘
‘

, Editura Enciclopedică, Bucure ti, 1994, pg.23

2
 Controlul financiar preventiv este institu ionalizat în ara noastră, prin Legea de
reorganizare a Înaltei Cur i de Conturi, potrivit consacrării articolului 19: ,,Curtea
controlează preventiv angajările de cheltuieli i venituri prin consilierii controlori, în
conformitate cu dispozi iile legii asupra contabilită ii publice.´ Conform acestui act
normativ, controlul financiar preventiv se exercita de Înalta Curte de Conturi, organ suprem
de control preventiv i de gestiune asupra veniturilor i cheltuielilor publice, fiind exercitat
de către consilierii
controlori ai angajării de cheltuieli, ce func ionau pe lângă fiecare minister, administra ie
autonomă, regie public comercială, a ezăminte de binefacere i asisten ă publică, precum
i pe lângă toate celelalte servicii i întreprinderi publice ale căror bugete erau sau nu votate
2
de Adunarea deputa ilor.
Începând din anul 1948, controlul financiar a fost organizat în conformitate cu
structura i organizarea economiei în cadrul unită ilor, cu menirea de a asigura respectarea
legilor, suferind în decursul timpului noi modificări.
Astăzi, controlul financiar preventiv este organizat în baza legii nr.30/1991 cu
modificările ulterioare i răspunde imperativului tranzi iei la economia de pia ă.

c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c

2
Sorin V.Mihăescu, ‘
 






 , Editura Sedcom Libris, Ia i, 2004, pg.42

3
 c
c
c
c
c


 cc
 c c


c 
 c  c
c
c
  c
Controlul financiar preventiv se define te ca fiind activitatea de determinare a stărilor
unor proiecte de opera iuni economice, reprezentate în documente financiar-contabile, prin
compararea acestora cu prevederile legale prin care au fost definite.c
c Decurgând din necesitatea obiectivă a ac iunii controlului în economia de pia ă,
controlul financiar preventiv, prin con inutul său i momentul exercitării, asigură oprirea de
la efectuare a tuturor opera iunilor economice sau financiare care nu sunt legale, reale,
economice, oportune i necesare cu scopul de a preîntâmpina încălcarea dispozi iilor legale,
imobilizarea fondurilor i păgubirea avutului public i privat. 3
c Controlul financiar preventiv prezintă unele caracteristici fa ă de celelalte forme de
control organizate i exercitate la nivelul entită ilor publice i private:
Îc este un control cu un pronunţat

c 
 , fiind îndreptat spre verificarea
operaţiunilor generatoare de drepturi şi obligaţii patrimoniale;
Îc este un


c 
 , deoarece se desfăşoară asupra proiectelor de operaţiuni,
înainte de a fi aprobate şi efectuate;
Îc este un


cc !", ce se exercită în fiecare zi, în funcţie de operaţiuni;
Îc este un


c

  , întrucât proiectele de operaţiuni, supuse acestei forme de
control, se verifică pe baza documentelor primare în care au fost consemnate;
Îc este unc


c
  , care implică verificarea i analiza activită ii economice
i financiare sub aspectul legalită ii, oportunită ii i economicită ii opera iilor,
al folosirii ra ionale a mijloacelor material i băne ti i al apărării integrită ii
proprietă ii;
Îc este  c 

al ac iunii de preîntâmpinare a deficien elor, a
opera iilor nelegale, nereale, neeconomice, a neregulilor, a imobilizării fondurilor i
a păgubirii proprietă ii.

3
Pere Ion, Popa Emil Irimie,«,‘
 

, Editura Mirton, Timi oara, 2008, pg.30

4
 Sfera de ac iune a controlului financiar preventiv este format din ansamblul
documentelor i opera iunilor din care derivă drepturile i obliga iile patrimoniale pe care
o unitate economică le are fa ă de o persoană fizică sau juridică, precum i fa ă de
institu iile statului.

Controlul financiar preventiv se organizează unitar, conform structurii de func ionare

reflectată în organigrama proprie fiecărei entită i economico-sociale.
În acest sens, se au în vedere câteva elemente mai importante: volumul, complexitatea i
diversitatea opera iunilor supuse controlului financiar-preventiv, numărul persoanelor
încadrate în unitate i mărimea fondului de salarii, gradul de mecanizare i automatizare al
întocmirii i prelucrării documentelor, amplasarea teritorială a compartimentelor în care se
întocmesc documentele etc.
La elaborarea proiectului ordinului sau deciziei participă efectiv toate compartimentele
i sectoarele care au legătură cu controlul financiar preventiv, speciali ti, precum i cadre
din conducerea unită ii.
Ordinele sau deciziile de organizare a controlului financiar preventiv cuprind:4
Îc numele i prenumele conducătorului compartimentului cu atribu ii financiar-
contabile, care exercită de drept controlul financiar preventiv, precum i numele i
prenumele persoanei care îl întocme te pe perioada cât acesta lipse te din unitate;
Îc numele i prenumele persoanelor care sunt împuternicite să exercite controlul
financiar preventiv, func ia acestora, precum i opera iile i documentele
repartizate lor spre verificare;
Îc numele i prenumele conducătorilor compartimentelor de specialitate sau
înlocuitorilor acestora care semnează documentele ce se prezintă la controlul financiar
preventiv;
Îc obiectivele ce trebuie urmărite în cadrul exercitării controlului pentru fiecare opera ie
i categorie de documente în parte, i elementele din cuprinsul documentelor ce se
întocmesc i se prelucrează cu ajutorul mijloacelor automatizate asupra cărora
urmează să se exercite controlul financiar preventiv;
Îc termenele maxime, diferen iate pe opera ii în cadrul cărora urmează a se efectua
verificarea i a se acorda viza de control financiar preventiv.

4
Sorin V.Mihăescu, ‘
 



, Editura Sedcom Libris, Ia i, 2004, pg.52

5
 Termenele de verificare i acordare a vizei vor fi stabilite astfel încât să se asigure
atât efectuarea opera iunilor în cel mai scurt timp, cât i efectuarea controlului într-un mod
mai aprofundat.
Ordinul sau decizia trebuie să cuprindă precizarea că documentele care conţin operaţii
supuse controlul financiar preventiv nu pot fi aprobate şi efectuate dacă în prealabil nu s-a
efectuat acest control asupra lor. Documentele care cuprind operaţii supuse controlul financiar
preventiv pentru care nu s-a acordat viza şi nu s-a dat aprobarea efectuării lor, nu vor fi
înregistrate în contabilitate, ci vor fi evidenţiate distinct.
Organizarea controlului financiar preventiv în cadrul unităţii nu constituie numai o
atribuţie şi obligaţie a conducătorului acesteia, ci reprezintă în acelaşi timp şi o obligaţie
expresă atât a contabilului şef, cât şi a Adunării Generale a Acţionarilor. La analizarea
activităţii de control financiar preventiv în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor se va avea
în vedere, în principal, în ce măsură controlul financiar preventiv a constituit un instrument al
conducerii în luarea deciziilor, în cunoaşterea şi urmărirea permanentă a modului de
gospodărire a bunurilor materiale şi băneşti, în identificarea şi mobilizarea rezervelor, în
prevenirea, descoperirea şi recuperarea pagubelor materiale, precum şi în tragerea la
răspundere a celor vinovaţi pentru încălcarea dispoziţiilor legale.
De asemenea, se vor analiza cazurile concrete de refuz al vizei de control financiar
preventiv, modul de soluţionare al acestora, cauzele şi consecinţele economico-financiare,
precum şi măsurile ce au fost luate pentru prevenirea lor în viitor.
Totodată, vor fi prezentate cazurile de efectuare a unor operaţii care nu au fost legale,
necesare, oportune sau economicoase, reflectate în indicatorii economico-financiari negativi
cum sunt: cheltuielile neeconomicoase reprezentând pierderile din rebuturi, penalităţile pentru
nerespectarea disciplinei contractuale, locaţii, dobânzi penalizatoare plătite la credite restante,
imobilizări în stocuri supranormative, debitori, pagube materiale, depăşirea necorespunzătoare
a fondului de salarii, depăşirea cheltuielilor bugetare etc., produse din vina conducătorilor
compartimentelor de specialitate. Cu ocazia acestor analize vor fi stabilite şi măsuri concrete
atât pentru îmbunătăţirea organizării şi exercitării controlul financiar preventiv în condiţiile
legii, cât şi pentru tragerea la răspundere a celor care au încălcat normele legale.
În sinteză, putem afirma că controlul financiar preventiv se organizează de către
ordonatorii principali, secundari şi terţiari în cadrul departamentelor, altor organe centrale de
stat, prefecturi şi primăria municipiului Bucureşti, instituţii de stat de subordonare centrală
sau locală, precum şi de directorii generali ai regiilor autonome şi societăţilor comerciale,

o
precum şi organizaţii bancare, instituţii, asociaţii cooperatiste etc. (indiferent de forma
proprietăţii), alţi agenţi economici prin compartimentul financiar-contabil.
Controlul financiar preventiv îşi are, de regulă, sediul în acest compartiment întrucât
acesta poate fi considerat ca un adevărat Äfiltru³ al tuturor operaţiunilor patrimoniale
reflectate în documentele justificative.

c#
c  c$ c%c"c

c


c 
 c  c

Controlul financiar preventiv se oragnizează de către ordonatorii de credite principali,

secundari i ter iari precum i de conducătorii celorlalte unită i economice. De regulă,
controlul financiar preventiv se exercită de către eful compartimentului financiar-contabil.
În func ie de volumul, complexitatea i diversitatea opera iilor ce se supun controlului,
managerii unită ilor patrimoniale au dreptul, la propunerea conducătorilor compartimentelor
financiar-contabile să delege exercitarea controlului financiar preventiv i altor persoane cu
atribu ii financiar-contabile din cadrul unită ii, care sunt astfel împuternicite să
îndeplinească această sarcină pe lângă celelalte atribu ii de servicu sau în mod exclusiv.
Împuternicirea se face pe bază de ordin, decizie sau dispozi ie a conducătorului
unită ii. Prin acestea se stabilesc concret opera iile i perioada în care persoanele
împuternicite desfă oară această activitate.
Exercitarea controlului financiar preventiv prin persoane împuternicite este necesar a
se realiza printr-un număr redus de persoane, iar repartizarea opera iilor să pemită
specializarea acestora cu scopul exercitării unui control competent i eficient.

&  c' "c c

&

 
c

cc
&  c

(

c c


c
 
 c
  c

7
)


c

 c

  ) 
c
$(

c




%c

AccControlul financiar preventiv exercitat la unită ile patrimoniale

Din figura de mai sus rezultă că în cadrul entită ilor economice, institu iilor i
organiza iilor, controlul financiar preventiv se exercită de către trei categorii de persoane:
Îc conducătorul compartimentului financiar-contabil sau contabilul ef;
Îc înlocuitorii acestora, pe perioada cât titularii lipsesc din unitate;
Îc persoane împuternicite.
Persoanele cărora urmează a li se repartiza atribu ii de control financiar preventiv
trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condi ii:5
Îc să nu participe efectiv la întocmirea i contabilizarea documentelor controlate;
Îc să aibă pregătire profesională corespunzătoare i experien a necesară în activitatea
financiar-contabilă;
Îc să corespundă din punct de vedere professional al cinstei i corectitudinii;
Îc să nu fie în curs de urmărire penală;
Îc să nu fi fost condamnate chiar dacă au fost gra iate pentru fapte privitoare la abuz în
serviciu, fals, uz de fals, dare sau luare de mită etc.
În ceea ce prive te persoanele care nu pot exercita controlul financiar preventiv, legea
cunoa te două feluri de interdic ii: unele legate de calită ile persoanale i altele impuse de
natura atribu iilor în cauză.
Exercitarea controlului financiar preventiv este interzisă persoanelor care au participat
la actul sau opera ia supusă controlului financiar preventiv sau la înregistrarea acestuia în
contabilitate. Această interdic ie este justificată având în vedere că una i aceea i persoană
nu poate participa la întocmirea unui act sau la efectuarea unei opera iuni i în acela i timp
să exercite controlul financiar preventiv asupra acestora sau să le poată înregistra în
contabilitate.
Dacă, prin excep ie, o asemenea viză a fost dată, ea este considerată nulă, iar actul
sau opera iunea respectivă va trebui supusă controlului financiar preventiv unei persoane
abilitate.

5
Pere Ion, Popa Emil Irimie,«, ‘
 

, Editura Mirton, Timi oara, 2008, pg.34

8
 În situa ia în care opera ia sau actul în cauză au avut consecin e negative, persoana
vinovată va fi obligată să le repare. În legătură cu exercitarea controlului financiar preventiv,
persoanele abilitate cu această activitate trebuie să respecte mai multe obliga ii. Îndatoririle
acestor persoane sunt fie legate direct i nemijlocit de exercitarea propriu-zisă a controlului,
fie ulterioare acestei opera ii.
Persoanele abilitate să exercite controlul financiar preventiv sunt obligate să analizeze
temeinic legalitatea, necesitatea, oportunitatea i economicitatea opera iei supus controlului.
Ele trebuie să intervină operativ i în mod hotărât pentru a opri opera ia necorespunzătoare
spre a evita astfel, înainte de a se produce efectele lor negative. În asemenea cazuri, au
obliga ia să nu vizeze pentru control financiar preventiv, documentele care con in opera ii
ce nu sunt legale, necesare, oportune i economicoase.
În concretizarea îndatoririi de ordin principal, aceea de a identifica factorii i cauzele
care generează neajunsuri i a găsi căile pentru evitarea acestora, persoanele împuternicite cu
exercitarea controlului financiar preventiv sunt obligate să informeze pe conducătorul
compartimentului financiar-contabil despre deficien ele privind întocmirea i prezentarea
documenta iei la control de către diferitele persoane din unitate.(pre uri neegale, calcule
gre ite, lipsă de documnta ie etc.)
La rândul său, conducătorul compartimentului cu atribu ii financiar-contabile,
respectiv, contabilul ef are obliga ia de a identifica cauzele producerii deficien elor i de
a informa conducerea unită ii despre aceste aspecte, propunând măsuri pentru evitarea lor i
pentru sanc ionarea celor vinova i, potrivit normelor legale.o Respectivul conducător, atunci
când constată că se întocmesc i că se prezintă la controlul financiar preventiv documente în
care sunt consemnate opera ii fără bază legală, are datoria de a lua sau a propune măsuri de
sanc ionare conform legii.
În afara acestor obliga ii curente, legate de exercitarea uzuală, zi de zi a controlului
financiar preventiv, persoanele abilitate a-l efectua au i o serie de îndatoriri ulterioare, cu
caracter mai general, spre a asigura pe viitor o mai bună gospodărire a mijloacelor materiale
din patrimonial unită ii.

o
Sorin V.Mihăescu, ‘
 






 , Editura Sedcom Libris, Ia i, 2007, pg. o1

9
 c
c
c
 c


c 
 c  c

În sfera de exercitare a controlului financiar preventiv sunt cuprinse, în condi iile

legii, toate opera iile din care derivă, prin care se sting sau modifică drepturi sau obliga ii
patrimoniale ale unită ii fa ă de o altă unitate patrimonială sau persoană fizică, precum i
unele opera iuni specifice efectuate de Ministerul Finan elor Publice, bănci i Curtea de
Conturi.
Controlul financiar preventiv, ca formă a controlului financiar propriu urmăre te să
preîntâmpine încălcarea dispozi iilor legale în vigoare i producerea de pagube i se
exercită asupra documentelor în care sunt consemnate opera iile ce se referă la drepturile i
obliga iile patrimoniale ale unită ii, în faza de angajare i plată, în raport cu alte persoane
fizice sau juridice.
La nivelul economiei na ionale, în toate unită ile, idiferent de profilul activită iilor,
au loc două grupe importante de procese cu efecte nemijlocite asupra patrimoniului:
Îc ie irile din patrimoniu;
Îc intrările în patrimoniu;

Opera iunile care se referă la drepturile i obliga iile patrimoniale, atât în cazul
entită ilor publice, cât i în cazul entită ilor economice, trebuie să îndeplinească unele
7
condi ii:
Îc să fie  , adică să fie autorizate de lege;
Îc să fie 
 , deci utile pentru societate;
Îc să fie

, adică să corespundă i în timp necesită ii;

7
Sorin V.Mihăescu, ‘
 


, Editura Universită ii ,,Alexandru Ioan Cuza´, Ia i, 2008, pg. 58

10
 Îc să fie 




, adică pentru realizarea lor să se consume cât mai pu ine
mijloace materiale i băne ti în condi iile ob inerii unor randamente maxime.
Legalitatea unei opera iuni se referă la faptul că aceasta trebuie să aibă la bază un act
normativ prin care, fie că autorizează de principiu executarea ei, fie că stabile te
dimensiunile cheltuielilor i condi iilor în care se pot efectua ele pentru realizarea acestei
opera iuni. În cazul institu iilor de stat, această problemă este reglementată de Legea
privind Finan ele Publice nr.500/2002.
Necesitatea efectuării unei opera iuni, decurge în general din nevoile reale de
func ionare ale unită ii sau din nevoile reale de efectuare a unei ac iuni.
Pentru ca o opera iune să fie oportună, acesta trebuie să fie realizată în timp util, la
momentul potrivit i adecvat situa iei.
Economicitatea, o altă condi ie pe care o opera iune trebuie să o îndeplinească, se
referă la ob inerea unui randament maxim cu minimul de mijloace materiale i băne ti.

Se supun controlului financiar preventiv următoarele opera ii:8

Îc încheierea de contracte cu partenerii interni i externi;
Îc încasările i plă ile în lei i în valută de orice natură, efectuate în numerar i prin
opera iuni bancare, cu persoane fizice sau juridice;
Îc trecerea pe cheltuieli a unor sume care duc la diminuarea profitului sau reducerea
capitalului social;
Îc eliberarea în consum a materialelor, obiectelor de inventar sau pieselor de schimb;
Îc transferurile de mijloace fixe;
Îc gajarea, închirierea sau concesionarea bunurilor unită ilor sau subunită ilor acestora;
Îc deschiderea, repartizarea i modificarea creditelor bugetare;
Îc ordonan area cheltuielilor;
Îc modificarea repartizării pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare;
Îc virările de credite bugetare în cadrul capitolelor de cheltuieli;
Îc modificarea repartizării pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare.
În func ie de necesită i aceste opera ii se adaptează i completează de conducerea
unită ii în func ie de specificul activită ii i a structurii organizatorice. Prin urmare,
opera iile, documentele i circuitul acestora se stabilesc de conducerile ministerelor,

8
Petre Popeagă, Gabriel Popeagă, ‘
 

 , Editura CECCAR, Bucure ti, 2004, pg. 23

11
departamentelor, altor organe de stat, regiilor autonome, societă ilor i organelor de
administra ie publice.

În cazul societă ilor bancare, controlul financiar preventiv prezintă anumite

particularită i datorate specificului de activitate i se exercită atât asupra opera iunilor i
documentelor din care rezultă drepturi i obliga ii patrimoniale, cât i asupra celor de
creditare, decontări, finan are, urmărindu-se dacă acestea îndeplinesc principiile enumerate.


c  
 c   c  c
 !
c  
  în cadrul unei
bănci are în vedere următoarele grupe de obiective specifice:
Îc la încheierea contractelor şi comenzilor pentru aprovizionare;
Îc la încasarea contravalorii bunurilor valorificate, serviciilor prestate şi lucrărilor
executate şi a altor drepturi;
Îc la plata sumelor pentru munca prestată şi a altor drepturi cuvenite salariaţilor;
Îc la bugetul de venituri şi cheltuieli;
Îc eliberarea în consum a materialelor şi a altor bunuri din depozite şi magazii.
Controlul preventiv asupra
 !
cc
 *c ! *c

" vizează
următoarele domenii şi activităţi:
Îc la activitatea de acordare, garantare şi rambursare a creditelor persoanelor juridice;
Îc la activitatea de acordare, garantare şi rambursare a creditelor persoanelor fizice;
Îc la activitatea de operaţiuni valutare şi decontări externe;
Îc la activitatea de operaţiuni pe bază de carduri şi funcţionarea reţelei de ATM-uri;
Îc la activitatea de operaţiuni de decontare cu şi fără numerar în lei;
Îc la activitatea de operaţiuni de decontare cu şi fără numerar în valută.

În func ie de necesită i, opera iunile men ionate pot fi adaptate i completate de

conducătorul societă ii bancare, în func ie de spcificul activită ii i structurii
organizatorice a unită ii pe care o conduce.

12
 c

c
c
c În concluzie, putem afirma că aplicarea controlului financiar preventiv asupra
activită ilor economico-financiare contribuie la evitarea fenomenelor negative i a
disfunc ionalită ilor din economie, ac ionând în vederea perfec ionării activită ii
tehnologice i tehnico-economice, ca un factor primordial al cre terii eficien ei.
Organizarea acestui tip de control, prin obiectivul său principal de a opri înainte de
efetuare toate documentele privind opera iuni care nu sunt legale, reale, oportune,
economicoase i eficiente, contribuie de asemenea la realizarea unui management eficient al
activită ii economice, atât la nivel micro cât i la nivel macroeconomic.
c c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c

13
 c
c
c
c
c
c
c
c
c

 c
c c
Îc Drago Luchian, ‘
 
  
   ‘
  ‘

, Editura Enciclopedică,
Bucure ti, 1994
Îc Ilie Răscolean, Mirela Popescu, ‘
 

, Editura Focus, Petro ani, 2002
Îc M.Boulescu, M.Ghi ă, ‘
 

, Editura Eficient, Bucure ti, 1997
Îc Pere Ion, Popa Emil Irimie, Bunget Ovidiu Constantin, Dumitrescu Alin Constantin,
‘
 

, Editura Mirton, Timi oara, 2008
Îc Petre Popeangă, ‘
 

, Editura Cartea Universitară, Bucure ti, 2004
Îc Petre Popeagă, Gabriel Popeagă, ‘
  

   , Editura CECCAR,
Bucure ti, 2004
Îc Sorin V. Mihăescu‘
 

, Editura Universită ii ,,Alexandru Ioan Cuza´,
Ia i, 2008
Îc Sorin V.Mihăescu, ‘
 



, Editura Sedcom Libris, Ia i, 2004
Îc Sorin V.Mihăescu, ‘
 
 

 
  
 

 , Editura Sedcom
Libris, Ia i, 2007
Îc Sorin V.Mihăescu, ‘
 
 

  

 

 , Editura Sedcom Libris,
Ia i, 2004

14