Glutamat monosodic – E621

Problemele de sanatate asociate cu alimentele procesate (cu aditivi alimentari) continua sa

creasca.
Abundenta acestor alimente din ultimul timp a adus alimentatia noastra de zi cu zi in pragul
unui dezastru, ne hrahim prost si nesanatos.
Informatiile privind aditivii alimentari (in special cei periculosi) ar trebui sa fie cunoscute de
fiecare dintre noi.
In acest articol vom vorbi despre cel mai periculos aditiv alimentar – Glutamat Monosodic.
Glutamatul este un potentiator de aroma/gust, a fost folosit in mancarea chinezeasca, unde a
dat nastere unui noi arome “umami” (insemnand gustos), dar astazi se gaseste in aproape
fiecare aliment de pe rafturile magazinelor, in special mezeluri (carnati, crenvursti, sunca,
salam, etc), snackuri, mancaruri instant (supe, ciorbe instant, piure instant, etc), dulciuri,
condimente & sosuri (ketchup, dressing-uri, etc), bauturi racoritoare, etc. Pana acum se
cunosteau doar 4 gusturi de baza: dulce, sarat, acru si amar, “umami” este consecinta unor
receptori ai limbii care produc un gust cu totul special.
Intelegerea si studiul acestui aditiv poate fi foarte confuza. Glutamatul este un aminoacid
natural, pe care corpul il foloseste si are nevoie de el. Pana acum nimic periculos.
Transformarea sintetica si procesarea glutamatului produc o “forma” care nu se gaseste in
natura. Glutamatul a fost etichetat ca o excitotoxina, deoarece exista presupozitia ca are
capacitatea de a suprastimula (duce) celulele la moarte. Multi oameni descriu dureri de cap,
inrosirea fetei, lipsa concentrarii si alte simptome, precum si boli ca fibromialgia, din cauza
aportului de glutamat.
Cercetarile recente privind acest aditiv au scos la iveala si alte siptome, ca: senzatii de arsura
la nivelul gurii, capului si gatului, slabiciune in brate sau picioare, dureri de cap si stomac
deranjat, toate acestea la aproximativ 15 minute dupa consumul glutamatului monosodic. Mai
multe cercetari au aratat aceleasi siptome in foarte multe cazuri, cum ar fi: inrosirea fetei,
durerile de cap si urticaria sau reactii de tip alergic. Un studiu pe soareci a concluzionat ca
injectiile (adica aportul de glutamat) cu glutamat produc obezitate, inactivitate si multe alte
fluctuatii hormonale. Russell Blaylock, neurochirurg, a scris chiar o carte pe aceasta tema,
“Excitotoxinele: Gustul care ucide”.
Unul dintre cei mai importanti factori in cercetarea glutamatului este faptul ca unele dintre
efectele sale negative pot sa apara foarte repede in timp ce altele, care sunt, probabil, mult
mai daunatoare, cumuleaza in timp si sunt cu expunerea ulterioara. De exemplu, un studiu
realizat pe animale, a aratat ca expunerea (consumul) de glutamat monosodic pe o perioada
de 3-6 luni a dus la daune considerabile asupra retinei ochilor. Aceste modificari nu s-au
observat imediat in studiu, ceea ce a demonstrat ca studiile pe glutamat, folosind 1-2 doze,
“pierd” din vedere multe dintre efectele negative potentiale, pe termen lung, asociate cu un
aport constant de glutamat.
Glutamatul monosodic “vine” pe masa noastra prin intermediul mai multor alimente
procesate si snackuri. Consumatorii trebuie sa isi faca un obicei din a studia etichetele
alimentelor inainte de a le pune in cos.
Producatorii sunt obligati sa declare, pe eticheta, daca alimentul x sau y contine glutamat. Din
pacate, in unele cazuri, este foarte dificil de recunoscut acest “e periculos”, deoarece multi
producatori ii dau denumiri dintre cele mai variate.
Daca intalnesti urmatoarele “nume” (glutamat, glutamat monosodic, E621, glutamat
disodic, potentiator de gust si aroma – E621, monoglutamat), fii sigura ca ai de-a face cu
glutamatul.
Bineinteles ca o cantitate mica continuta intr-o felie de sunca nu are ce sa-ti faca, dar
gandeste-te ce se va intampla pe termen lung, mancand constant produse alimentare care
contin glutamat te expui la un risc foarte mare.