Glosodinia

(Sindromul gurii uscate)

Student: Dumitriu Ilie Eusebiu

MD, anul II, grupa I
 Generalitati

Glosodinia este afeciunea descris ca sindromul gurii care
arde, cunoscut i sub denumiri ca glosopirosis, stomatodinie sau
stomatopirosis. n esen, glosidinia reprezint o entitate patologic
aparte, n care este prezent senza ia de arsur sau durere la nivelul
cavitii bucale, care nu se remite, n absena unor modificri
decelabile la examenul clinic al mucoasei.

Este o suferinta cronica iar uneori durerea asociata ei este relativ

intensa. Aditional durerii pot sa apara si gustul metalic, amar,
senzatia de amorteala a limbii sau parestezii (furnicaturi) difuze ale
cavitatii bucale.
 Simptome

De cele mai multe ori, pacienii acuzsenzaie de
arsur la nivelul limbii, bilateral, mult mai rar pe
nivelul palatului, obrajiilor sau gingiilor.

De multe ori durerea orala are componenta psihogena

Este o suferinta cronica iar uneori durerea asociata ei este relativ
intensa. Aditional durerii pot sa apara si gustul metalic, amar,
senzatia de amorteala a limbii sau parestezii (furnicaturi) difuze
ale cavitatii bucale.

 Pot aprea fenomene asociate precum :

senzaie de gur uscat (xerostomie)
alterarea gustului (disgeuzie), uneori cu apari ia unui gust metalic sau
amar
scderea apetitului
disconfortul i durere minime dimineaa, la trezire, dar care se
accentueaz pe parcursul zilei
durerea de intensitate mare (6-8/10), asemntoare unei dureri de din i
Cnd disconfortul este sever, apar complicaiile acestui sindrom, cele
mai multe de natur psihologic, determinate de intensitatea durerii:
iritabilitate, anxietate, tulburri ale somnului, tulburri de personalitate,
depresie, ceea ce nrutete semnificativ calitatea vie ii individului.
 Cauzele

Cauza exacta a glosodiniei este adesea dificil de evidentiat.
Cand cauzele de aparitie a glosodiniei nu sunt cunoscute, boala se
numeste glosodinie primara sau idiopatica:
Avnd n vedere c majoritatea pacienilor sunt femei la menopauz, a
fost luat n discuie un dezechilibru saudeficit alt hormonilor sexuali
feminini estrogenul i progesteronul.
Deoarece n saliva a mai mult de 50% dintre pacieni au fost identificate
cantiti semnificative de anticorpi antinucleari i factori reumatoizi, a
fost incriminatmecanismul autoimun.
Deoarece glosodinia se asociaz frecvent cu tulburri comportamentale,
depresie, anxietate, se crede c sindromul are ocomponent
psihosomaticimportant.
S-a observat c bolnavii de Parkinson asociaz frecvent glosodinie, deci
ar putea fi implicat un mecanism neurologic, dedegenerare a filetele
nervoase periferice.
 In timp ce glosodinia secundara este mai degraba un simptom
al unei afectiuni sistemice de baza, cum ar fi:
carene de vitamine i minerale: vitaminele din grupul B-urile, fier,
acid folic

alergii la diferite alimente, medicamente, condimente
esofagita de reflux
medicamente, mai ales din clasa antihipertensivelor (inhibitorii
enzimei de conversie enalapril, captopril, peridopril etc)
sindromul Sjorgen (cauza principal de xerostomie)
parafuncii ale aparatului dento-maxilar (bruxism, ocluzii vicioase,
anomalii dentare etc)
infecii orale micotice (candidoza oral), virale (herpesul, HIV)
diabet zaharat, hipotiroidism
iritarea mucoasei bucale prin utilizarea excesiv a apei de gur, a unei
tehnici de periaj incorecte, prin consumul alimentelor picante, fierbin i,
buturi acidulate etc
 Factori de risc

Glosodinia este o tulburare neobisnuita, afectand mai
mult femeile comparativ cu barbatii si debutand de cele
mai multe ori catre varsta de 50-60 de ani. Debutul este
spontan si pana in momentul actual nu au fost identificati
factorii declansatori ai afectiunii.
 Investigatii paraclinice

In momentul de fata nu exista investigatii paraclinice exacte care sa determine prezenta
de certitudine a glosodiniei. Investigatiile care se efectueaza sunt in principal pentru
excluderea altor probleme de sanatate.

Ele sunt realizate in functie de informatiile aflate in urma efectuarii anamnezei si

examenului clinic si pot include:
- Analize hematologice: hemoleucograma completa, glicemia, dozari hormonale (in
principal de hormoni tiroidieni), investigarea functiei imune
- Realizarea culturilor microbiologice pentru a determina daca exista infectii orale
bacteriene sau micotice
- Teste pentru alergii - se recomanda daca exista suspiciunea de alergie alimentara sau
alergie la materialul din care sunt realizate protezele dentare, placile sau plombele
- Teste pentru evidentierea bolii de reflux gastro-esofagian
- Completarea unor chestionare psihologice pentru investigarea statusului psiho-
emotional al pacientului.
 Tratament

Tratamentul glosodiniei este adesea complex insa de fiecare data
trebuie individualizat pacientului, deoarece simptomatologia acestei
boli difera foarte mult de la o persoana la alta.
are componenta psihogena si in aceste cazuri psihoterapia este
tratamentul de prima intentie. In caz de existenta a unor leziuni
organice psihoterapia duce la scaderea durerii.
este foarte important ca medicul sa identifice o cauza pentru aparitia
acestei afectiuni. In absenta ei tratamentul este dificil de realizat iar
rezultatele sunt indoielnice.
Pacientii trec de cele mai multe ori prin diverse scheme terapeutice
pana cand ajung la o combinatie care sa le fie eficienta.
 Printre multele sfaturi terapeutice se numara si:
- Administrarea de capsaicina (pentru ameliorarea durerii)

- Suplimentarea dietei cu vitamine din complexul B
- Tratamente cognitiv-comportamentale
- Utilizarea unor solutii speciale pentru clatirea gurii
- Administrarea de acid alfa-lipoic (un antioxidant natural foarte
puternic)
- Administrarea diverselor medicamente: antidepresive,
anticonvulsivante, antimicotice (se administreaza doar la
recomandarea medicului).
Alte recomandari includ:
- Evitarea produselor condimentate, mentolate, continand
scortisoara
- Consumul de lichide in cantitati mari
- Evitarea fructelor si legumelor acide: rosii, lamai, protocale, alte
citrice. Evitarea tutunului si cafelei.
 Preventie

Nu exista masuri preventive pentru evitarea aparitiei
glosodiniei, insa evitarea produselor alimentare acide, a
tutunului, a condimentelor si inlaturarea stresului si
depresiei pot ajuta la ameliorarea starii generale a
pacientului.
 Concluzie

Deocamdata nu exista o schema terapeutica clara si cu
rezultate sigure deoarece nu s- a stabilit cu exactitate
cauza de aparitie a bolii.
Studiile referitoare la eficienta diverselor tratamente sunt
deocamdata putine si neconcludente.
 Bibliografie

http://www.sfatulmedicului.ro
http://www.psihosomatica.eu
http://www.scribd.com