P. 1
ghidul VEGETAL

ghidul VEGETAL

|Views: 1,373|Likes:
Published by HoratiuVrapcea

More info:

Published by: HoratiuVrapcea on Jan 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/14/2013

pdf

text

original

PAG - 1

-

Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management -

Producţie vegetală”, destinat creşterii competitivităţii exploataţiilor agricole vegetale şi a
adaptării sistemelor manageriale la cerinţele unei societăţi îndreptate spre cunoaştere şi acces la informaţii, lansată în cadrul programului Cercetarea de Excelenţă (CEEX), finanţat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEdN), este realizată de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (I.C.E.A.D.R.), în colaborarea cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (A.S.A.S) - Bucureşti şi cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (U.S.A.M.V.) - Bucureşti. Publicaţia îşi propune promovarea informaţiilor de strictă utilitate, necesare iniţierii şi dezvoltării exploataţiei agricole şi se adresează fermierilor care gestionează exploataţii individuale sau asociaţii familiale precum şi celor care practică o agricultură comercială şi doresc amplificarea şi eficientizarea activităţii lor. Materialele sunt elaborate de cercetători ştiinţifici specializaţi în economie agrară şi dezvoltare rurală precum şi de profesori universitari din domeniul agronomie. Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management -

Producţie vegetală” reprezintă o formă de implicare a cercetării ştiinţifice în vederea
sprijinirii producătorilor agricoli pentru dezvoltarea unei producţii agricole durabile şi a unei agriculturi competitive.

Director proiect, Dr. ing. Ana URSU

PAG - 2 -

PROIECT CEEX nr. 732 AUTORI Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞTI Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, Conf. Univ. Dr. , U.S.A.M.V. BUCUREŞTI ECHIPA DE CERCETARE SECŢIUNE TEHNICO-ECONOMICĂ: I.C.E.A.D.R. –BUCUREŞTI Prof. univ. dr. ing. (CP I) Manea Drăghici Cercetător ştiinţific (CP III) Ec. Catană Dan Horia Cercetător ştiinţific (CP III) Ing. Iurchevici Lidia Cercetător ştiinţific (CP II) Dr. ec. Toma Elena Cercetător ştiinţific (C.S.) Ing. Lepadatu Claudia Cercetător ştiinţific (CP III) Drd.ec. Andrei Mihaela Cristina Cercetător ştiinţific (C.S.) Drd. ing. Gergely Silvia Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Veverca Dan Cercetător ştiinţific (CS) Ing. Olteanu Victor Cercetător ştiinţific (CP III) Dr. ing. Badulescu Adina Cercetător ştiinţific (CP III) Drd. Izbasescu Teodor Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor Consultant tehnic Ing. Moldovan Elena SECŢIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ŞI MAŞINI AGRICOLE): A.S.A.S - BUCUREŞTI Dr. ing. Sin Gheorghe Dr. ing. Bude Alexandru Dr. ing. Simionescu Dumitru Dr. ing. Zeneci Nicolae SECŢIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI Prof. univ. Dr. ing. Popescu Aghata Conf. univ. Dr. ing. Tindeche Cristiana Conf. univ. Dr. ing. Stoian Elena Sef. lucrări Dr. ing. Beciu Silviu Sef. lucrări Dr ing. Tudor Valentina Sef. lucrări Drd. Panait Răzvan Redactare: Dr. ing. Ana URSU Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor

PAG - 3 -

INTRODUCERE ………………………………………………………....4 CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITATILE DIN PRODUCŢIA VEGETALĂ.................................7 CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICOECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR.............................14 CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE” …..............................................27 CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “LEGUME”...........................................................................................107 CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “POMI”..................................................................................................135 CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “VIE”......................................................................................................186 CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR ŞI MAŞINILOR AGRICOLE, Al ESTIMĂRII COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE /PE AGREGAT ŞI CATALOG CU PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE UTILAJE AGRICOLE DIN ROMÂNIA, AL FIRMELOR IMPORTATOARE ŞI ALŢI DISTRIBUITORI .......................................................................216 UNELE CONCLUZII...........................................................................349 BIBLIOGRAFIE....................................................................................351

PAG - 4 -

INTRODUCERE
Pentru a putea produce eficient şi competitiv, exploataţiile agricole indiferent de tipul lor, trebuie să se înscrie în tendiţele care se manifestă în prezent la nivelul agriculturii mondiale, spre promovarea factorilor calitativi din rândul cărora fac parte dezvoltarea cunoaşterii, pregătirea managerială, înnoirea tehnică, aplicarea tehnologiilor moderne, informatizarea, etc. Orientarea spre această promovare constituie o condiţie obligatorie pentru progresul agriculturii ţării noastre şi a integrării în Uniunea Europeană. Rezultatele „Recensământului General Agricol” 2002 dat publicităţii în anul 2004 scot în evidenţă un grad accentuat de fărâmiţare a terenului agricol, un număr exagerat de mare de exploataţii de dimensiuni foarte reduse şi neeficiente economic şi confirmă de asemenea, necesitatea restructurării agriculturii româneşti, pe baza organizării unor exploataţii de tip comercial, cu structuri de producţie şi sisteme tehnologice performante, viabile din punct de vedere economic. Tehnologiile proiectate evidenţiază condiţiile optime de vegetaţie, întregul complex de măsuri fitotehnice, în vederea punerii în valoare a potenţialului genetic al soiurilor şi hibrizilor aflaţi în cultură. S-a acordat o importanţă însemnată măsurilor tehnologice moderne, de înaltă productivitate, eficiente economic şi nepoluante, precum şi soluţiilor privind reducerea consumului de energie. Măsurile tehnologice preconizate au ca obiectiv sporirea randamentului fotosintetic de producere a biomasei utile, captarea cât mai eficientă a energiei radiante şi termice a soarelui şi a precipitaţiilor, consumuri raţionale de energie convenţională, de îngrăşăminte chimice şi pesticide, în vederea prevenirii deteriorării mediului şi menţinerii resurselor fundamentale ale agriculturii. Practica performantă a unor exploataţii agricole din ţara noastră, demonstrează că în contextul economiei concurenţiale de piaţă, obţinerea unor randamente înalte la hectar, creşterea productivităţii muncii, ridicarea pe o treaptă superioară a eficienţei economice a cheltuielilor de producţie şi, în final, realizarea unor rentabilităţi competitive şi durabile – mai ales în societăţile comerciale agricole de mari dimensiuni – depind într-o măsură hotărâtoare de înseşi dimensiunile, structura, calitatea şi gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor (bazei) tehnico-materiale. Transformarea exploataţiilor noastre agricole în agenţi economici capabili să contribuie la creşterea competitivităţii pe piaţă a produselor agricole autohtone şi a integrării în Uniunea Europeană presupun realizarea unui nivel superior de pregătire culturală şi profesională a populaţiei ocupate în agricultură. Deşi obiectivul principal al activităţii manageriale îl constituie producţia şi prin aceasta obţinerea de rezultate maxim posibile, măsurabile prin profit sau venit net, deciziile

PAG - 5 -

care privesc structura şi nivelurile acesteia trebuie să ţină seama atât de resursele existente şi posibil de angajat, cât şi de cerinţele pieţei. Creşterea capacităţii concurenţiale pe piaţă rezidă din condiţiile de favorabilitate ale zonelor de cultură, înzestrarea mai bună cu anumiţi factori de producţie, poziţia faţă de pieţele agricole; orientarea spre producerea de produse „curate” care vor fi din ce în ce mai căutate atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă; atitudinea „prietenoasă” faţă de mediu. În aceste condiţii, informaţia are o importanţă tot atât de mare ca şi resursele naturale. Pentru stadiul în care se află agricultura noastră în prezent, elaborarea unui ghid informaţional cu problemele de ansamblu ale managementului producţiei vegetale, care să fie difuzat celor interesaţi, este binevenit.

Cui se adresează ghidul?
Grupul ţintă al acestui ghid de resurse în vederea dobândirii de informaţii şi cunoştinţe tehnico-economice şi de management pentru diferite tipuri de exploataţii vegetale îl reprezintă fermierii, specialiştii în consultanţă agricolă, instituţiile financiare, agenţiile guvernamentale şi alţi consilieri care iau decizii în sectorul agroalimentar.

Scopul ghidului
Componentele tehnico-economice din ghid definesc tehnologiile şi bugetele fermei în care sunt proiectate costurile şi veniturile pentru activităţile vegetale, în decurs de un an de zile. Fermierii pot folosi bugetul fermei la compararea a două sisteme de producţie, la estimarea cantitativă a rentei care poate fi plătită pentru maşini sau pământul închiriat, a producţiei necesare pentru acoperirea cheltuielilor sau a fondurilor potenţiale pentru investiţii.

Obiectivele specifice ghidului:
să ofere informaţii despre principalele concepte (fişa tehnologică, buget, costuri variabile, costuri fixe, venituri, marja brută, etc.)/procese economice relevante pentru fermele vegetale de diferite dimensiuni; să facă legătura dintre informaţii şi activitatea desfăşurată.

-

Mod de utilizare
Chiar dacă acest ghid oferă o trecere în revistă a diverselor concepte tehnicoeconomice identificate drept cele mai relevante pentru fermieri, el nu trebuie considerat un test de competenţe ci de recunoaştere a propriilor cunoştinţe. Fermieri

PAG - 6 -

care prin implicarea lor zilnică în procesele economice de genul muncii plătite sau neplătite, la procurarea de bunuri şi servicii pentru activitatea de producţie, participă la viaţa economică, acumulează cunoştinţe vaste în domeniu având şansa participării directe la decizia economică.

Structura ghidului:
Ghidul cuprinde: tehnologiile de cultivare a plantelor, fişele tehnologice, bugetele culturiilor pe hectar, bugetul total pentru întreaga suprafaţă a fermei, fişa sintetică a principalilor indicatori de sinteză pe module de exploataţie, fişe cu dotarea minimă necesară la nivelul modulelor de exploataţie proiectate, etc. În ghid sunt prezentate modele de evidenţă care surprind algoritmul de completare a documentelor (fişa tehnologică, bugetul total al exploataţiei, etc.) precum şi modul de calcul al unor indicatori importanţi şi interpretarea acestora. În final s-au obţinut informaţii cu privire la mărimea profitului obţinut, pe ansamblul exploataţiei, informaţii cu privire la rentabilitate în funcţie de capitalul folosit, precum şi clasificarea exploataţiei agricole vegetale în funcţie de MBS (fişa sintetică a principalilor indicatori de eficienţă, etc.). Exploataţiile agricole luate ca exemplu sunt ipotetice, tipice zonei de câmpie, activităţile desfăşurate în cadrul acestora sunt specifice sectoarelor de producţie vegetală. Modelele de evidenţă (bugetul exploataţiei) au ca efect o bază de date coerente despre activitatea exploatţiei şi implicit posibilitatea stabilirii corecte a veniturilor şi cheltuielilor precum şi a altor indicatori utili în aprecierea eficienţei economice.

PAG - 7 -

CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITĂŢILE DIN PRODUCŢIA VEGETALĂ

1 Cine trebuie sa fie producătorul agricol? 2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi (rezultate)
2.1 Ce trebuie să ştiu? 2.2 Ce activităţi pot realiza? 2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o ?"

organizare. Pornind de la aceste realităţi el trebuie să găsească soluţii la următoarele probleme: .Cine ar putea fi clienţii şi cum le pot furniza produsele mele? După ce îşi face o imagine generală asupra posibilităţilor de producţie şi de valorificare ale produselor fermierul trebuie să stabilească următoarele elemente concrete de care depinde viitorul activităţii sale: .Ce pregătire şi ce experienţa am în producţia vegetală şi cum pot miza pe acestea în activitatea mea în fermă? .8 - 1. de constrângerile mediului economic în continuă schimbare şi să găsească soluţii de adaptare. un mai bun informatician şi un mai bun specialist în marketing. evaluarea posibilităţilor de valorificare optimă a producţiei.Cine sunt concurenţii mei şi ce fel îmi pot afecta activitatea? . un mai bun analist financiar. progresul exploataţiilor agricole şi al agriculturii în ansamblu depinde în cel mai înalt grad de calitatea activităţii manageriale.Care trebuie să fie dimensiunea sau scara producţiei optimă pentru ferma mea? . un mai bun specialist în protecţia mediului. de competenţa şi priceperea de care trebuie să dea dovadă managerii în procesul realizării funcţiilor conducerii – de prevedere.Ce oportunităţi de piaţă am că să îmi valorific producţia în condiţii care să îmi permită obţinerea de profit? . necesitatea alegerii unei structuri optime de culturi. Conducătorii exploataţiei agricole trebuie să ţină seama de cerinţele şi mecanismele de funcţionare ale pieţei. Cine trebuie sa fie producătorul agricol? Agricultura viitorului are nevoie de un tip de producător agricol. care trebuie să fie şi va fi un bun agronom. controlul şi reglarea activităţii. În aceste condiţii de risc şi incertitudine. identificarea potenţialilor clienţi pentru produsele realizate în fermă. declanşarea acţiunilor. determinarea principalilor concurenţi.PAG .Ce culturi se adaptează cel mai bine la condiţiile de producţie din fermă? . În cazul în care fermierul se află în faza de întemeiere a unei ferme vegetale el trebuie să ia în considerare elemente legate de: pregătirea şi experienţa proprie.

Fermierul care îşi desfăşoară activitatea într-o fermă vegetală trebuie să aibă în vedere că proporţiile producţiei influenţează eficienţa utilizării bazei tehnico-materiale a exploataţiei agricole.Care sunt factorii de producţie care îi folosesc în vederea obţinerii de produse agricole vegetale? Referitor la factorii naturali: în ce clasă de fertilitate se încadrează solurile de pe terenurile pe care le folosesc în procesul de producţie? b. economice. de baza tehnică existentă. Fermierul în procesul de organizare a exploataţiei trebuie să găsească răspunsurile la următoarele întrebări referitore la factorii de producţie: . la nivelul fermei. . care este regimul de precipitaţii din regiunea în care mă situez şi în ce fel pot interveni în vederea în cazul în care acesta este deficitar? a. Managementul în fermele vegetale trebuie să aibă în vedere identificarea şi stabilirea factorilor de producţie. În situaţia în care fermierul este ajutat de membrii familiei sau foloseşte forţă de muncă angajată organizarea presupune combinarea nemijlocită a resurselor umane şi. informaţionale şi financiare. la un anumit nivel de dezvoltare a factorilor de producţie.De ce bază tehnică dispun şi de ce aş avea nevoie pentru derularea activităţilor de producţie? Dimensiunea exploataţiei poate fi determinată în funcţie de o serie de criterii tehnice.Cine şi cum contribuie la realizarea obiectivelor în cadrul fermei? În cazul în care toate activităţile în exploataţie cad în sarcina fermierului acesta trebuie să se organizeze singur. sau în cazul întreprinderilor agricole structurate la nivel de compartimente şi în ansamblul lor. . De ce suprafaţă voi avea nevoie pentru a îmi realiza obiectivele? .9 - Dimensiunea sau scara producţiei este dată de suprafaţa de teren. Prin urmare fermierul trebuie să găsească răspunsuri şi în raport cu aceste elemente: .Deţin o suprafaţă de teren. de aptitudinile sale manageriale depinzând în mod direct rezultatele obţinute. în mod indirect.PAG . materiale.

insecticide. ce necesar de personal permanent am nevoie? b. Cunoaşterea factorilor naturali.. în ce perioade de timp şi în ce activităţi îmi este necesară? Factorul uman reprezintă factorul conştient al întregii activităţi din cadrul fermei vegetale. ce cantitate de apă îmi este necesară pentru irigat? Factorii economici sunt purtători de costuri care se transmit asupra producţiei obţinute. c. erbicide. Ei au un caracter dinamic care se manifestă prin transformările pe care le suferă.10 - care sunt temperaturile medii anuale şi ce plante/soiuri/hibrizi sunt favorabili acestui regim termic? d. fungicide. a probabilităţii de apariţie a lor precum şi a modului lor de manifestare permite valorificarea mai bună a factorilor economici. pentru ce activităţi am nevoie de angajaţi şi ce specializare trebuie să aibă aceştia? c. Referitor la factorii economici: a.PAG . care sunt principalii furnizori de seminţe. îngrăşăminte etc.n ha ) d. Referitor la factorii umani: a. ce necesar de forţă de muncă sezonieră trebuie să am în vedere. Prin acţiunea lor ei pot favoriza sau defavoriza desfăşurarea proceselor de producţie şi eficienţa utilizării factorilor economici. de ce cantităţi am nevoie ? (în funcţie de modulul de exploataţie 3/5.. parţial sau integral în procesele de producţie. elementul prin care sunt puse în acţiune mijloacele de producţie şi aplicate tehnologiile de producţie. Care sunt vânturile predominante şi cum mă afectează? Factorii naturali nu sunt factori purtători de costuri care să se transmită asupra produselor obţinute. din zonă? c. de ce materiale am nevoie pentru a produce? b. . Factorul uman creează valori mai mari decât propriul său cost.

tipuri de materii prime. preferinţele consumatorilor. tipul de culturi premergătoare: păioase. tipuri de erbicide şi caracteristicile lor (remanenţa pentru culturile din rotaţie). producţia. metode de tăiere (pomi. materiale. procedee de irigare şi norme de udare. concurenţii actuali şi cei potenţiali care apar pe piaţă. de epocă şi de modul de executare a arăturii. identificarea potenţialilor investitori în dezvoltarea şi diversificarea producţiei.vie). pise de schimb şi produse utilizate în cultura palntelor de câmp. AM DOVEZI (REZULTATE) FUNCŢIILOR STIU. profilul explotaţiei şi culturi.11 - 2. organizarea şi tehnologia normelor de servire.). evoluţia comerţului exterior preţuri.PAG . caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime şi materialelor aprovizionate. a inflaţiei şi a dobânzilor la credite. de adâncimea arăturii. cu epoca de semănat şi plantat cu calitatea pregătirii patului germinativ. . ANALIZA DE CONŢINUT A POT. uneltele cu care se execută arătura. leguminoase. evoluţia preţurilor produselor necesare a fi cumpărate. adâncimea de semănat şi plantat şi distanţa dintre rânduri. elemente de corelare a lucrărilor solului cu plantele premergătoare. noutăţile în tehnologii) şi mediul intern (finanţele. factorii care determină mărimea şi dimensiunea unei exploataţii agricole. „Care sunt cunoştinţele şi deprinderile practice necesare pentru a realiza activităţile din producţia vegetală? ” CE TREBUIE SĂ ŞTIU? - - - - elemente de corelare a sitemelor de producţie cu mediul extern (evoluţia cererii pentru produsele unităţii. factorii care influenţează structura culturilor. momentul când se aplică îngrăşămintele chimice. tipuri de ingrăşăminte chimice. cataloage de produse şi firme producătoare. cu umiditatea solului. cerinţe etc. comercializarea etc. utilaje care se folosesc la lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor. structura de producţie a unei exploataţii agricole. elemente de corelare a densităţii plantelor cu capacitatea de înfrăţire a soiurilor (cereale). elemente de corelare între caracteristicile zonale şi soiuri. momentul când se execută lucrările fitotehnice. clasificarea exploataţiilor agricole după indicatorul „marjă brută” elemente de corelare dintre tipul de asolament. facilităţi. produse de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Şi a legislaţiei. prăşitoare. managementul.

tipuri de lucrări agricole specifice. lucrările manuale şi materialele specifice tipurilor de culturi (întocmirea fişei tehnologice). rata profitului. cerinţele climatice de recoltare. marja brută standard (MBS). parametrii standard la recoltare. indicatorii economici: cheltuieli variabile. indicatorii de producţie (producţia medie kg/ha.vie). să execut lucrările de fertilizare.12 - - - - .vie). normative privind durata de fucnţionare a utilajelor pe tipuri. tipuri de utilaje agricole.PAG .tehnici de tăiere(pomi. să pregătesc utilajele de semănat şi sa efectuez probele de lucru.vie). valoarea producţiei totale – venitul brut (lei/to)). producţia totală (to). să execut irigarea. cheltuieli fixe. bugetul culturii/ha.vie). elemente de corelare între caracteristicile zonale şi sistemele de tăiere (pomi. tipul determinărilor de evaluare a producţiei pentru efectuarea lucrării de recoltat.tipuri de tăiere (pomi. obiectivele tipurilor de tăiere (pomi. parametrii optimi de funcţionare ai utilajelor agricole. . pragul de rentabilitate. CE ACTIVITĂŢI POT REALIZA? - să execut lucrările de bază ale solului în funcţie de planta premergătoare şi de cultura nou înfiinţată. . profit. bugetul exploataţiei. tehnici de evaluare a însuşirilor calitative. calendarul lucrărilor agricole. să execut lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor. cheltuieli totale. metode şi forme de conducere (pomi. metode de recoltare. costul de producţie. elemente de corelare a activităţilor din producţia vegetală cu lucrările mecanice. să execut lucrările fitotehnice. reparaţii şi revizii tehnice pentru diferite utilaje agricole. indicatorii sintetici de analiză a eficienţei economice a modulelor de exploataţie etc.vie). condiţii de depozitare. valoarea producţiei medii lei/ha. dotarea minimă necesară. să pregătesc patul germinativ să execut lucrările de semănat pe tipuri de culturi. tipuri de lucrări de întreţinere.

Producţia medie. . -efectuarea corecturilor care se impun. umane etc). să cuantific indicatorii de producţie şi indicatorii economici. tipului de lucrări ce se vor executa. etc. climatice. . să execut lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative. evidenţiind abaterile produse. asupra cauzelor ce au generat abaterile negative.să pregătesc utilajele corespunzătoare. -compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial.PAG . să întocmesc fişe tehnologice. producţia totală. să execut recoltarea.13 - - . CU CE REZULTATE S-A FINALIZAT MUNCA PE CARE AM DEPUSO?" Rezultatele finale se pot aprecia prin: -măsurarea realizărilor (ex. să pregătesc recoltarea . pe măsura posibilităţilor. să execut tăieri.să execut combaterea buruienilor. -determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate (tehnologice. Venituri totale). Venituri pe cultură. bugetul culturii/ha şi bugetul fermei. inclusiv acţionarea.

2 Tehnologii de producţie în sectorul vegetal 2.14 - CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICOECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR 2.5 Întreţinerea culturilor 2.4.4.4.4. Consideraţii teoretico-metodologice 2.3 Lucrările solului 2.4 Caracteristici de management în cultura vegetală 2.4.PAG .1.1.1 Sistemul de producţie 2.3 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe ha .1 Tehnologia cadru 2.3 Mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole 2.4.4.2 Aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente 2.6 Recoltarea şi valorificarea producţiei vegetale 2.1.1.1.4 Combaterea buruienilor 2.2 Fişa tehnologică a culturilor 2.1 Amplasarea culturilor 2.4.1.4.

În esenţă. Structura de producţie a unei exploataţii agricole poate fi: extensivă sau intensivă. structura de producţie tinde să devină intensivă chiar dacă se cultivă plante care prin caracteristicile lor dau .). disponibilul de materiale. mediul tehnic. Pe lângă restricţiile sau facilităţile legate de factorii de producţie interni sau externi. Facilităţile şi/sau restricţiile interne sunt legate de: particularităţile terenului. politica agricolă. Consideraţii teoretico-metodologice Elementele de principiu care stau la baza proiectării ghidurilor tehnico-economice pentru producţia vegetală sunt: • • • • sisteme şi structuri de producţie în sistemul vegetal. tehnologii de producţie în sectorul vegetal. mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole. culturilor care vor permite obţinerea unui anumit gen de produs) şi a sistemelor de obţinere a acestora în raport de factorii interni şi externi. cum ar fi în cadrul producţiei vegetale prin ponderea ridicată a culturilor intensive (plante tehnice. etc. posibilităţile de valorificare (individual sau prin cooperare. stabilirea unui sistem de producţie presupune alegerea naturii şi volumului producţiilor (în sens mai larg al activităţilor. situaţia financiară. direct sau indirect prin intermediari) facilităţile financiare.3 Sistemul de producţie Acesta reprezintă un ansamblu integrat de factori de producţie. piaţa internă şi externă. în special de factori variabili la hectar. Structura de producţie extensivă se caracterizează prin predominarea culturilor cerealiere în suprafaţa cultivată şi în producţia marfă şi a altor culturi care valorifică slab pământul. producţii şi modalităţi de cultivare a plantelor care funcţionează sub influenţa mediului extern. disponibilul de forţă de muncă.15 - 2. Aceste exploataţii au tendinţă de-a îşi spori suprafeţele pentru a realiza venituri mari.PAG . restricţiile privind poluarea solului şi aerului. 2. Mediul extern poate interveni favorabil sau restrictiv în alegerea unui sistem de producţie prin: condiţiile pedoclimatice. modul de parcelare sau de comasare. piaţa funciară. Structura de producţie intensivă se caracterizează prin ponderea ridicată a unei activităţi în producţia totală. social şi economic. Prin creşterea alocărilor de factori. alegerea sistemelor de producţie trebuie să aibă la bază şi o fundamentare economică . activităţile anterioare exercitate. legumicultură. identificarea punctelor sensibile de intervenţie în managementul fermei vegetale.

următorii factori: pământul. este influenţată de 33-35 14-15 10-12 8-9 6-8 5-6 4-5 În exploataţiile agricole mici. întâlnim structuri de producţie reduse. porumb. condiţiile climatice. culturile care au un grad ridicat de mecanizare. floarea soarelui) care nu asigură o valorificare eficientă a resurselor locale constrânse şi de imposibilitatea asigurării mijloacelor tehnice la nivel optim.). porumb. încadrate în asolamente şi rotaţii specifice fiecărei zone de producţie agricolă. randamentele medii la hectar sunt ridicate şi permit obţinerea unor venituri mari.componentă a sistemului de producţie. Diversitatea condiţiilor economice şi sociale din ţara noastră determină existenţa unor tipuri variate de structuri ale culturilor. În definirea componente: unui sistem de producţie vegetală vor avea în vedere următoarele structura culturilor (sau a produselor acestora). condiţiile economice şi organizatorice. recomandată de cercetarea ştiinţifică: % Cultura Irigat Porumb Plante furajere Grâu Soia Orz+orzoaică Floarea soarelui Sfeclă de zahăr orientativă. etc. În perimetrele irigate predomină culturile care dau cele mai bune rezultate economice în condiţii de irigare (sfeclă de zahăr. În acest caz. culturi furajere. culturile furajere. în general din 2-3 culturi (grâu.16 - producţii de valoare scăzută. legume.PAG . În tabelul următor se prezintă o structură a culturilor câmpie. grâul. Astfel. culturi furajere. în general. din cauza lipsei forţei de muncă. familiale. cartofii. legume. opţiunile fermierilor. tehnologiile de cultivare. tipul de asolament. urmate de plante tehnice. În societăţile agricole mari predomină. Toate aceste aspecte conduc în timp la reducerea randamentului culturilor agricole. etc. pentru agrozona de Neirigat 25-27 15-18 12-16 5-7 11-14 8-10 3-4 Structura culturilor . sistem de cultură şi chiar tip de exploataţie. În zonele mai înalte predomină sfecla de zahăr. în zonele de şes structura culturilor se caracterizează prin ponderea ridicată a cerealelor (în special porumb şi grâu). .

în funcţie de soi. combustibili. hibrid. pe zile-om. în raport de zonă şi destinaţie. . utilizarea în proporţie mai mare a îngrăşămintelor naturale.exploatarea raţională a sistemelor de maşini. economic. . pe grupe de cheltuieli şi pe verigi tehnologice.efectuarea unui minim de lucrări pentru a evita tasarea solului.PAG .alegerea perioadei optime de efectuare a lucrărilor.a. . funcţie de structura culturilor stabilită în cadrul modulelor de exploataţie.determinarea cantităţilor optime de îngrăşăminte şi a normelor de irigare. cantitatea totală de îngrăşăminte (în s. bilanţul energetic.dezvoltarea sistemelor de combatere biologică a dăunătorilor. În realizarea unei agriculturi performante şi competitive. Există un mare decalaj între tehnologiile care pot fi folosite şi folosirea lor efectivă iar tendinţa care se manifestă a fost şi este de substituire a unor tehnologii relativ performante cu altele tradiţionale. zonă. procedee şi activităţi desfăşurate într-o anumită succesiune. costul unui kwh. energetic şi ecologic.alegerea soiurilor şi hibrizilor celor mai productivi.17 - 2.) la ha şi pe kg produs. pe kg de produs. . Criteriile avute în vedere în optimizarea tehnologiilor sunt: tehnic. consumul de energie la ha şi pe kg produs. Se reduc astfel consumul de carburanţi şi unele cheltuieli. .4 Tehnologii de producţie în sectorul vegetal Tehnologia de cultivare reprezintă un ansamblu de metode. cheltuielile totale la hectar. . iar direcţiile principale sunt considerate următoarele: . .creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor de întreţinere a culturilor în vederea sporirii producţivităţii muncii. . Estimările efectuate se bazează pe norme şi tehnici de producţie care trebuie respectate în realizare unei tehnologii performante. un rol crescând revine tehnologiilor avansate.alegerea pentru fiecare cultură a densităţilor la ha. reducerea consumului specific de materiale. în vederea obţinerii diferitelor produse de natură vegetală. Tehnologiile înscrise în obiectivul de realizare a ghidurilor au fost elaborate în sistem irigat şi neirigat pentru diferite nivele de producţie. Principalii indicatori utilizaţi în evaluarea şi alegerea tehnologiilor sunt: producţia medie la hectar. energie. marja brută la hectar. costul unitar – lei/kg produs.

de materii prime şi materiale. care trebuie să fie cât mai mic pe tona de produs obţinut. Criteriul de bază în agricultură în aprecierea nivelului unei tehnologii îl constituie consumul energetic. comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor. . O utilizare raţională a îngrăşămintelor presupune asigurarea echilibrului dintre cantitatea totală de îngrăşăminte intrată în sol (în principal azot. fosfor şi potasiu) şi cantitatea totală de îngrăşăminte care părăseşte solul în fiecare an. controlul calităţii. Deşi există reglementări privind producerea.obţinerea unor produse cu parametri tehnico-funcţionali superiori. se impune utilizarea pe scară mai largă a erbicidelor. . la conservarea mediului înconjurător. la obţinerea de produse „curate”( din punct de vedere ecologic). cât şi pe cea externă (din punct de vedere al eficienţei economice). . 75/1995).18 - Astfel: . Realizarea unei agriculturi moderne şi competitive este condiţionată şi de calitatea materialului biologic. insecticidelor şi fungicidelor. cu valori de întrebuinţare la nivelul celor mai înalte exigenţe (din punct de vedere al produsului). Ca şi în cazul îngrăşămintelor. ca şi insuficienţa acestora influenţează negativ producţia. .utilizarea îngrăşămintelor se înscrie între cerinţele esenţiale ale asigurării unei agriculturi moderne şi competitive.reducerea consumului de energie. de muncă pe unitatea de efect (din punct de vedere al factorilor de producţie). Folosirea în exces a îngrăşămintelor.favorizarea unui grad ridicat de rentabilitate şi competitivitate pe piaţa internă.PAG . cu scopul de a menţine suficienţi nutrienţi pentru obţinerea produselor vegetale în cantitatea şi de calitatea dezirabilă. Concentrarea producţiei agricole se manifestă în primul rând prin reducerea numărului de exploataţii agricole şi creşterea suprafeţei medii a acestora. costurile şi eficienţa producţiei. Aplicarea de tehnologii moderne presupune concentrarea producţiei agricole. Tehnologiile estimate urmăresc: .favorizarea dezvoltării resurselor regenerabile. concomitent cu adoptarea unor tehnologii şi practici menite să reducă riscul pentru sănătatea umană şi calitatea mediului. precum şi înregistrarea soirilor de plante agricole (Legea nr. în practică se mai folosesc seminţe necertificate din categorii biologice inferioare.

asigurarea calităţii proceselor de producţie şi a produselor obţinute. calculat ca difernţă între produsul brut al unităţilor agricole şi cheltuielile variabile aferente (costuri operaţionale). precum a şi resursele şi a principalele mijloace necesare realizării lor. activităţile financiare din cadrul fermei. completat de volumul celorlalte resurse şi condiţii de desfăşurare a proceselor de producţie. promovarea şi desfacerea acestora pe piaţă. valorificarea produselor obţinute.. 16-40 UME . Mărimea unei exploataţii evidenţiază modul în care în ansamblul resurselor sale au fost atrase. alocate.exploataţii agricole mici………………. În funcţie de acest indicator de mărime se realizează clasificarea exploataţiilor agricole astfel: . derularea activităţilor de producţie conform obiectivelor stabilite.exploataţii agricole mari………………. Marja brută se exprimă în Unităţi de Măsură Europeană (UME) având echivalentul a 1200 euro.... gestionarea şi coordonarea personalul angajat în fermă.4 Caracteristici de management în cultura vegetală Managementul practicat în fermele agricole vegetale trebuie să acopere toate activităţile de natură tehnico – economică care se succed la nivelul acestor ferme şi să aibă în vedere aspectele care determină gradul de eficienţă economică şi asigură prosperitatea fermierului şi a familiei sale.. < 4 UME . La nivelul unei ferme vegetale managementul trebuie să aibă în vedere în primul rând determinarea principalelor obiective la nivel de fermă şi a componentelor sale. .3 Mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole Dimensiunea unei exploataţii este dată în primul rând de volumul principalului mijloc de producţie (pământul).. 4-8 UME . > 40 UME 2.19 - 2.. În clasificarea exploataţiilor după mărime se utilizează indicatorul „marja brută”.PAG .....exploataţii agricole mijlocii…………… 8-16 UME . administrarea... combinate şi utilizate în cadrul proceselor de producţie şi care este reflectat de rezultatele obţinute.exploataţii agricole foarte mici. Managerul unei ferme vegetale trebuie să intervină permanent pe întreaga desfăşurarea a procesului de producţie şi să aleagă cele mai bune soluţii privind aprovizionarea cu mijloace tehnico-materiale..exploataţii agricole foarte mari………..

financiar se face prin realizarea de bugete pe culturi. realizarea de planuri sau programe care vizează activitatea curentă şi viitoare a fermei. Structura culturilor agricole este la rândul ei dependentă de mijloacele tehnice existente în cadrul exploataţiilor.4. 2.20 - Managementul în cadrul unei ferme vegetale presupune şi intervenţii succesive pe verigile tehnologice ale diferitelor plante vegetale cultivate în fermă. a tipurilor şi numărului de lucrări mecanice ce vor fi efectuate. este singura metodă agrotehnică utilizată în cultura plantelor care nu necesită nici un fel de investiţie. dimensionarea necesarului de forţă de muncă. Aceste tipuri de asolamente se grupează astfel: . pornind de la alegerea soiurilor şi hibrizilor.1 Amplasarea culturilor Asolamentul. care permite o exploatare uniformă a mijloacelor tehnice în anul de producţie şi o eşalonare corespunzătoare a veniturilor. lucrări de întreţinere a culturilor. în sensul că unităţile cu potenţial economic ridicat au o structură diferenţiată a culturilor.4. Elaborarea unei tehnologii cadru în fermele vegetale presupune stabilirea unei succesiuni de activităţi care sunt derulate in fermă in cursul unui an agricol.1 Tehnologia cadru Tehnologia de producţie aplicată în cadrul fermelor vegetale variază în funcţie de resursele materiale. prin calcularea eficienţei obţinute şi stabilirea în funcţie de aceasta şi de tendinţele existente pe piaţă a viitoarei structuri de producţie. efectuarea de lucrări ale solului. a materialului săditor. La avantajele economice se adaugă îmbunătăţirea condiţiilor agrotehnice referitoare la reducerea gradului de îmburuienare. realizarea de asolamente la nivel de fermă şi continuă cu activităţile specifice de producţie: aplicare de îngrăşăminte şi amendamente. evaluarea producţiei şi în final recoltarea producţiei obţinute. Intervenţia managerului din punct de vedere economico .PAG . operaţiuni specifice lucrării de semănat. Un rol important îl are potenţialul agro-pedologic existent la nivel de fermă. a îngrăşămintelor organice şi minerale ce vor fi folosite. reducerea infestării terenurilor cu agenţi patogeni şi menţinerea stării de conservare a fertilităţii naturale a terenurilor agricole. umane şi financiare care exista sau pot fi atrase de manager. activităţile de întreţinere a culturilor prin aplicarea diferitelor pesticide şi terminând cu recoltarea producţiei obţinute.1. funcţie de sistemele de cultură utilizate în cadrul exploataţiilor agricole. care începe cu alegerea culturilor şi soiurilor care se adaptează cel mai bine agrozonei în care este situată fermă. 2. În condiţiile specifice zonei de câmpie a ţării se întâlnesc mai multe tipuri de asolamente.

plante tehnice 3. grâu + orz 5. orz 5. soarelui 3. fl. porumb 2. grâu+ orz 5. soarelui 5. porumb plante tehnice 5. grâu 3. păioase culturi succesive 3.asolamente pentru zonele de câmpie irigate sau terenuri cu aport freatic: 1. orz 5 culturi furajere – solă săritoare 5. porumb 2.21 - . porumb 1. grâu + orz 4. porumb 2. plante tehnice (soia. porumb 1. păioase 2. porumb 4. porumb 3. lucernă – solă săritoare -asolamente pentru zona de câmpie cu terenuri neirigate – pe soluri normale: 1. leguminoase anuale 1. porumb 4. soarelui 3 fl. soia+fl. culturi 3. grâu+ orz 4. soia (sfeclă) zahăr 4. porumb 2. porumb + sfeclă de 3. Soarelui 3.asolamente pentru zonele de şes şi sudul ţării: 1. culturi furajere – solă săritoare -asolamente mixte de culturi de câmp + culturi furajere acolo unde sunt necesare mai multe furaje: 1. porumb 3. plante tehnice . lucernă – furajeră 30% din solă solă săritoare 6. grâu 4. in şi sfeclă de zahăr) furajere anuale 4. grâu+ orz 4. culturi furajere – sole săritoare . soia. fl soarelui. păioase culturi succesive culturi 2. porumb 1. soia + fl.PAG . păioase . porumb 3. porumb 5. porumb 2. păioase succesive 3. porumb 1. grâu 4 grâu orz 4. porumb 4. porumb plante tehnice 5. leguminoase anuale 2. porumb 2. porumb 2. leguminoase anuale 1. porumb 2. culturi furajere anuale – orz 70% din solă + sfeclă 5. in) 4.asolamente mixte de culturi de câmp + furaje unde sunt necesare mai puţine furaje: 1 porumb 1 porumb 2. plante tehnice (fl soarelui.

morcovi culturi de vară-toamnă. 2. tomate.2 Aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente Îmbogăţirea solului în elemente fertilizante.1. de forme cât mai ordonate. 5. mazăre. grâu + orz 4. Aceste asolamente se aplică în exploataţiile cu mari suprafeţe – în mod curent în formele asociative. costurile determinate de amenajarea sistemului de udare (amortizarea sistemelor de irigaţii). La irigat. 2. ardei. 1. sate şi centrele de producţie. castraveţi timpurii castraveţi de toamnă 4. ceapă. spanac 2. cartofi timpurii (castraveţi de toamnă) varză de toamnă Alegerea celor mai bune plante premergătoare. folosirea preparatelor biologice care controlează relaţiile în sistemul microorganisme fixatoare de azot liber atmosferic – plantă – sol. vinete. ceapă. alături de secvenţele sus menţionate. usturoi. pentru culturile existente în cadrul unui asolament raţional. îngrăşăminte chimice granulate complexe cu un conţinut ridicat în substanţă activă (concentrate). împreună cu respectarea tuturor verigilor tehnologice care conduc la realizarea şi asigurarea cerinţelor plantelor cultivate pentru factorii de vegetaţie. sprijinite pe limitele obligate naturale şi construite. tipul echipamentului de udare şi forţa de muncă utilizată la aplicarea udărilor. uşor accesibile culturilor de câmp este măsura tehnologică cu implicaţii directe asupra nivelului de recoltă scontat. Optimizarea sistemului de fertilizare a culturilor este posibilă prin: alegerea sortimentului de materii şi materiale fertilizante. Eficienţa aplicării îngrăşămintelor este dependentă de menţinerea la nivel optim a tuturor factorilor tehnologici (combaterea buruienilor care concurează planta de . composturi sau gunoi de grajd fermentat. fasole.PAG . constituie principalul mijloc strategic de obţinere a unor nivele constante şi rentabile de producţie. varză timpurie. cheltuielile pentru obţinerea produsului agricol cresc în funcţie de costul apei de irigat. vinete 3. în gospodăriile individuale (fermele familiale) se realizează în mod obişnuit rotaţii simple ale culturilor adecvat dispersării parcelelor de teren.22 - -asolamente pentru exploataţii legumicole cu producere de legume în câmp irigat: 1. cantitatea apei utilizată la aplicarea udărilor.4. tomate. grâu + orz 5. verdeţuri usturoi. Problema de viitor pentru toate categoriile de exploataţii rămâne comasarea terenurilor în masive funciare compacte pentru fiecare exploataţie. cartofi timpurii. ardei. având legături funcţionale directe la căile de comunicaţie. 3.

rădăcinoase (sfeclă de zahăr. 2.4 Combaterea buruienilor Controlul infestării terenurilor cu buruieni este veriga tehnologică cu implicaţie majoră în succesul cultivatorilor.PAG . Dozele de îngrăşăminte chimice se calculează funcţie de conţinutul solurilor în elemente fertilizante. . asigurarea apei prin irigaţie. 2. Executarea lucrărilor adânci pentru culturile de cereale de toamnă nu se justifică economic prin sporuri de producţie. iar lucrările superficiale vor fi destinate culturilor de păioase şi leguminoase pentru boabe. Este important de ştiut că pe terenurile irigate buruienile găsesc condiţii de creştere şi dezvoltare optime şi pot concura mai puternic planta cultivată.1. funcţie de cerinţele plantelor cultivate. condiţiile de secetă a solului întâlnite frecvent în zona de sud a ţării. nivelul scontat al recoltelor ţinându-se cont de suplimentele de materii organice refolosibile (gunoiul de grajd.3 Lucrările solului Experienţele staţionare. care să acopere cheltuielile suplimentare de energie ocazionate de lucrările mecanice (afânare de bază şi / sau pregătirea patului germinativ). cu durata de peste 36 ani. resturile vegetale ale culturilor agricole neutilizate în alte sectoare) care îmbunătăţesc starea de fertilitate a solurilor. confirmă posibilitatea optimizării sistemelor de lucrare a solului în cadrul unor asolamente raţionale care să asigure: afânarea solului pe adâncimi variabile. împiedică executarea unor ogoare de vară de bună calitate şi implică executarea unui număr mare de treceri cu grapele cu discuri pentru mărunţirea solului în vederea pregătirii patului germinativ. În plus. sfeclă furajeră). Prin aceasta trebuie să se urmărească permanent. Datele cercetărilor în acest domeniu arată ca în cadrul unui asolament raţional. în cadrul exploataţiilor agricole. composturile. utilizarea soiurilor şi hibrizilor cu potenţial ridicat de producţie şi capacitatea de valorificare superioară a factorilor de mediu).1.4. evoluţia stării de îmburuienare a terenurilor. cu rotaţii de 4-6 ani arăturile adânci la 28-30 cm se vor executa pe suprafeţele cultivate cu porumb.23 - cultură.4. în lunile august septembrie. pentru menţinerea infestării sub limitele pragului de dăunare şi limitare a creşterii infestării cu specii de buruieni perene (monocotiledonate şi dicotiledonate) greu de combătut prin mijloace agrotehnice şi chimice.

4. a căror eficacitate este mai redusă. cu răspunsul dat de indicatorii eficienţei economice a producţiei agricole. etc). se elimină tratamentele în câmp în primele faze de vegetaţie. Rezultatele cercetărilor în domeniul protecţiei plantelor (combaterea bolilor şi dăunătorilor).24 - Utilizarea mijloacelor de combatere integrată (măsuri agrotehnice . evidenţiază apariţia unor generaţii noi de produse care asigură controlul patogenilor la sămânţă şi/sau pentru diferite perioade de vegetaţie.1.4. în condiţii controlate. la preţuri acoperitoare costurilor de producţie. măsuri de combatere chimică a monocotiledonatelor perene. surprinderea ploilor imediat după tratament. În cadrul devizului tehnologic. cu cantităţi de substanţă reduse. în .5 Întreţinerea culturilor Cerinţele actuale ale pieţei pentru produse curate şi sănătoase implică orientarea cultivatorilor spre noi tehnologii care răspund cerinţelor sociale. datorită variabilităţilor condiţiilor de mediu (prezenţa vântului.rotaţii. latura economică vizând alocarea şi utilizarea cu economicitate maximă a inputurilor. 2. lucrări mecanice de bună calitate. mijloace chimice – erbicide) poate asigura condiţia culturală satisfăcătoare obţinerii profitului prin cultivarea pământului.PAG . În acest sens se analizează prin comparaţie nivelul tehnologic (posibilităţile de introducere a investiţiilor – maşini şi utilaje noi.6 Recoltarea şi valorificarea producţiei vegetale Reprezintă în esenţă măsura tehnologică de atingere a scopului final al practicii agricole. potenţialul de producţie al solurilor pe unităţi teritoriale). 2. Protejarea seminţelor şi a plăntuţelor în primele faze de vegetaţie prin tratamente la sămânţă. asigurând un tratament uniform cu eficacitate ridicată. Funcţie de destinaţia produsului şi valorificarea acestuia. prezintă avantaje economice importante prin tratarea unui volum mic de seminţe (seminţele utilizate la semănat). Astfel. componenta tehnică şi cea economică delimitează mijlocele şi lucrările direcţionate în sensul satisfacerii cerinţelor plantelor în vederea obţinerii randamentelor proiectate la unitatea de suprafaţă şi de produs. considerate şi interpretate din punct de vedere al eficienţei economice.1. tehnologul poate stabili strategiile de dezvoltare a exploataţiilor agricole pe termen lung. în vederea obţinerii veniturilor care trebuie să permită reluarea ciclului de producţie. Tehnologiile de producţie utilizate în proiecţii au surprins cele două componente principale ale acestora: cea tehnică şi cea economică.

4. Din cea de a doua categorie se detaşează net mecanizarea lucrărilor şi irigaţiile. acesta a fost cuantificat pe baza a două elemente: a) elemente care necesită un efort economic redus. nivel influenţat în special de cantitatea de îngrăşăminte şi amendamente pe care managerul decide să le aplice la hectar. tehnologiile utilizate în proiecţiile de module pot testa cu discernământ economic modalităţile de aplicare a acestora. În ceea ce priveşte efortul economic în derularea tehnologiei. Fişa tehnologică elaborată la nivel de hectar îi oferă managerului o imagine asupra activităţilor pe care trebuie să le deruleze pentru fiecare cultură. generând în schimb efecte economice însemnate. Fiecare tehnologie a fost elaborată pentru un anumit nivel de producţie. lucrările manuale şi cu materiile şi materiale utilizate în procesul de producţie. precum şi tarifele pentru fiecare lucrare în parte. necesarului de materii prime şi materiale. volumului de lucrări manuale şi mecanizate care trebuiesc efectuate. acele exploataţii. în vederea obţinerii produsului final.PAG . În prima categorie s-au inclus: sămânţa. 2. mai cu seamă pentru această perioadă în care există o deosebită fluctuanţă şi exacerbare a cheltuielilor efectuate cu mecanizarea lucrărilor agricole şi posibilităţile financiare reduse de procurare şi exploatare a tractoarelor şi maşinilor agricole. care îşi creează sau dispun de asemenea pârghii de acţiune. nivelul calitativ al acestora avantajând din punct de vedere economic. În privinţa mecanizării lucrărilor agricole şi implicit a gradului de înzestrare cu bază energetică a exploataţiilor agricole. respectiv pe exploataţii. epoca de executare a lucrărilor. b) elemente ce impun din partea fermierului eforturi economice substanţiale. obţinându-se astfel randamentele programate.25 - scopul realizării producţiei cu costuri reduse pe unitatea de suprafaţă şi a obţinerii unei mase a profitului cât mai mare pe culturi. activităţi care sunt grupate pe luni calendaristice şi categorii de cheltuieli: cheltuieli pentru lucrările mecanizate. tarife care colaborate cu volumul de lucrări îi permit să determine totalul cheltuielilor pe care trebuie sa le facă în fiecare lună pentru a obţine producţia finală la cultura luată în calcul. care însă au o contribuţie majoră în obţinerea de producţii sporite cu cheltuieli reduse pe unitatea de suprafaţă şi pe cap de animal. densitatea plantelor la unitatea de suprafaţă. .2 Fişa tehnologică a culturilor Tehnologia la nivel de hectar pentru o anumită cultură cuprinde toate activităţile derulate într-un agricol. Tehnologiile la hectar sunt realizare pentru două sisteme de producţie: sistemul irigat şi sistemul neirigat astfel încât fermierul să poată aplica tehnologia în funcţie de posibilitatea de a iriga cultura respectivă.

Consumurile intermediare (D) comensurează totalitatea inputurilor şi serviciilor consumate în procesul de producţie agricolă şi cuprind: sămânţa.4. Consumurile intermediare pentru producţia principală (D1) nu includ cheltuielile ocazionate cu obţinerea producţiei secundare.26 - 2.3 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe ha În elaborarea bugetelor exploataţiilor agricole specializate în producţia vegetală s-au efectuat calculaţii estimative de costuri şi profituri nete la nivel de culturi cum sunt: grâu. floarea soarelui. venitul net şi rata venitului net. Valoarea producţiei (A) este determinată pe baza producţiilor medii la hectar şi a preţurilor estimative pe piaţa internă. soia. costul de producţie. prod. dobânzi la credite. . Rata venitului impozabil (G) este calculată în procente prin raportarea venitului impozabil la consumurile pentru producţia principală. lucrări mecanice. irigaţii. Structura bugetului pe culturi cuprinde toate elementele referitoare la: valoarea producţiei. sfeclă de zahăr şi rapiţă cu randamente diferenţiate în funcţie de tehnologiile aplicate. Venitul net rezultă în urma diminuării venitului impozabil cu valoarea impozitelor aferente şi a adiţionării alocaţiilor şi subvenţiilor acordate de stat conform legislaţiei în vigoare. porumb. princ. Consumurile intermediare cuprind două grupe de cheltuieli: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe. fasole. asigurări. Rata venitului net + subvenţiile (H) se determină prin raportarea venitului net + subvenţii la consumurile pentru producţia principală. aprovizionare. îngrăşăminte chimice şi amendamente. orz. pentru producţia principală (A1 = val. Venitul impozabil (E) este obţinut prin scăderea consumurilor intermediare pentru producţia principală din valoarea producţiei principale. amortisment şi alte cheltuili specifice. cheltuieli generale. consumurile intermediare.) şi a valorii producţiei secundare. pesticide. nivelul de alocare al factorilor de producţie în agrozona câmpie irigat şi neirigat.PAG . Elaborarea bugetelor a avut la bază devizele tehnologice şi preţurile inputurilor.

3 3.neirigat Tabel nr.6 3.3 Simularea principalilor indicatori economici .5.2 3.1 Grâu 3.3. 3.5.6.5.3 3.6 3.5 3.2 3.2.1 3.27 - CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE” 3.neirigat Tabel nr.3.6.3.5.3 Modul 200 ha irigat Tabel nr.5.4 3.2.2.4.2 3.5 3. 3.4 Modul 200 ha neirigat Tabel nr.2 Fişă rezumativă .2.4. 3.4. 3.3 Simularea principalilor indicatori economici . 3.3 Simularea principalilor indicatori economici .5.1.6 Modul 1000 ha neirigat Tabel nr.neirigat Tabel nr.2.2 3.2.neirigat Tabel nr.1.4.4 Exploataţia agricolă -1000 ha neirigat Tabel nr. 3.3.irigat Tabel nr.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr.3 3.2.4 Bugetul exploatatiei de 20 ha .62 Exploataţia agricolă -200 ha neirigat Tabel nr.3 Modul 200 ha neirigat/ irigat Tabel nr.3.3.1 3.1 Bugetul exploatatiei de 1000 ha .3.4 Floarea soarelui 3.2 Fişă rezumativă . 3.2.2 3. 3.neirigat Tabel nr.2 3.1 Tehnologii cadru 3. 3. 3.6 Simularea principalilor indicatori economici . 3. 3. 3. 3.5 Fişă rezumativă . 3.1. 3.5 3. 3. 3.4.2.4. 3.4 Bugetul exploatatiei de 20 ha .3. 3.1.neirigat Tabel nr.4.PAG .5 Fişă rezumativă .5.3.5.6.neirigat Tabel nr. 3.irigat Tabel nr.2.neirigat Tabel nr.2.6 Simularea principalilor indicatori economici . 3. 3.1 3.1.4. 3.6 3.5 Fişă explicativă 3. 3.5.1 3. 3.3.2.4 Bugetul exploatatiei de 1000 ha .2 Fişă rezumativă .5 Modul 1000 ha irigat Tabel nr.4 3.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -20 ha neirigat Tabel nr.5 Exploataţia agricolă -1000 ha irigat Tabel nr.4.2. 3.2.4 3.4.1 3.4.2.2.5.irigat Tabel nr. 3.2.2.4 3.4 Modul 1000 ha neirigat/ irigat Tabel nr. 3.5. 3. 3.irigat Tabel nr. 3.3.4. 3.6.5 3.1.irigat Tabel nr.2 Orz 3.irigat Tabel nr.2.1.2.2 Modul 20 ha neirigat Tabel nr.6 Simularea principalilor indicatori economici .4 3.8 Rapită pentru ulei 3.2.1 Bugetul exploatatiei de 20 ha .irigat Tabel nr.5 Fişă rezumativă .3 Exploataţia agricolă -200 ha irigat Tabel nr.1 Modul 20 ha irigat Tabel nr.5.5.3.6 3.6.2.5.5.neirigat Tabel nr.1 Exploataţia agricolă -20 ha irigat Tabel nr.6 Fasole 3.1 Bugetul exploatatiei de 20 ha .5 Soia 3.irigat Tabel nr.1.6 . 3.3 3.2 Modul 20 ha neirigat/ irigat Tabel nr.3 3. 3.3 Porumb 3.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.irigat Tabel nr.5.2.7 Sfeclă de zahăr 3.2.

juridica Tipul exploatatiei: . Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Cereale şi plante tehnice” Modul de: 20 ha 200 ha 1000 ha Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers.PAG .28 - 3.

tăciune.În zona colinară din sudul ţării (zona a IV-a).1 TEHNOLOGII CADRU 3.sfeclă de zahăr. vestul ţării. Trivale. . .Pentru zona I. Rapid şi Alex. care cuprinde judeţul Suceava şi o parte din judeţele Neamţ. Arieşan. . . Esenţial şi Drobeta. Fundulea 4.1 CULTURA: GRÂU CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 a. în zona I. Dropia. .PAG . Dropia. Crina şi Iaşi 2. 2 b. sunt înregistrate soiurile Durom şi Ixos.s-au aplicat erbicide triazinice perene. Turda 95.unde a fost atac de mălură.alte culturi care eliberează Contraindicate . Boema. zonarea culturilor Zonele cele mai favorabile pentru grâu sunt: Câmpia din vestul ţării. Arieşan şi Ardeal 1. soiul Pandur. zonarea soiurilor . Boema. . Gaşparom.29 - 3. Dropia.1. În zona colinară. iar în zona a II-a este recomandat soiul Condur.În zona a VI-a.Pentru zona a V-a (Transilvania). Delabrad. .porumb hibrizi timpurii.in ulei şi fibră. Alex.unde s-au cultivat cereale păioase mai mult de un an. Aniversar. . . Turda 2000. . Crina. Romulus.cartofi vară septembrie. a Bărăganului şi Dobrogei. Ardeal 1. Eliana. grâul de primăvară. Ciprian şi Faur. Fundulea 4. Boema şi Cătălin. . Gabriela. care cuprinde cea mai mare parte a Olteniei. Dropia. Dumbrava şi Faur. La grâul durum de toamnă. Magistral şi Fundulea 4. . .cereale păioase an I. Dor şi Faur (soiuri mai tardive). Rapid (soiuri precoce) Alex. Flamura 85. . Botoşani şi Bacău.floarea soarelui. .culturi ce eliberează terenul până la 15 Medii . . Toate aceste soiuri au dat rezultate bune şi în cultură irigată. Albota şi Şimnic 30. Fundulea 4. Lovrin 34. . .În zona a III-a. Lovrin 34. Ca soiuri de grâu durum de primăvară. Dropia.În zona a II-a. care cuprinde cea mai mare parte din Moldova.Pentru zona a VII-a. Câmpia Transilvaniei şi o parte din nord-estul Moldovei.rapiţă. Câmpia Română.cartofi toamnă. Apullum. Flamura 85. Moldova 83. Arieşan. Plante premergătoare 1 2 3 4 Foarte bune leguminoase anuale şi Bune .porumb hibrizi semitardivi. Rubin şi Speranţa. Flamura 85. Flamura 85 şi Rapid.

Ngg + Npr DN – doza de azot (kg N/ha).PAG .iarna sau primăvara devreme 40-80 kg/ha. Adâncimea . Lucrările solului 1 Arătura . .unde recoltarea târzie nu permite semănatul în epoca optimă. cu efect remanent.30 terenul mai târziu.soluri mijlocii şi grele 20-25 cm .Vara .cu cel puţin 15 zile înainte de semănat.5 kg kg P2O5/to de gunoi dat în anul curent). până la 25 IX. Epoca: .2 .U650 + CPGC -4 Momentul executării – toamna imediat înaintea semănatului Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm . Dp=15xRs-Pgg în care: Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha). .toamna. Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3. Epoca: toamna şi încorporare sub arătură sau la pregătirea patului germinativ Potasiu .Toamna .soluri uşoare 20-22 cm . .5 Fosfor -60-100 kg P2O5/ha.soluri uşoare 18-20 cm 2 Pregătirea patului germinativ . Npr – corecţia funcţie de planta premergătoare.soluri mijlocii şi grele 20-22 cm . Rs – recolta scontată (to/ha) Ns – aportul solului în azot (între 20-60 kg/ha). .Ns .40-80 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Epoca: toamna şi încorporare sub arătură sau la pregătirea patului germinativ Azot DN=30 x Rs . până la 15 VIII.restul dozei primăvara la apariţia primului nod.vara.U650 + PP(3)30+GS-1. Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (2 kg N/to de gunoi dat în anul curent). Rs – recolta scontată (to/ha) Pgg – contribuţia în fosfor a gunoiului de grajd (1.

volbură. Tratamente: SDMA 2. a adâncimii şi epocii de executare a arăturilor. muşeţel. este necesară şi aplicarea de erbicide Exemplificări cu L – 445 + MET – 1200 sau U. Lovrin 34. turiţă. formarea primului internod. T0 aerului >150C primului internod internod iar buruienile sunt în faza de 3-4 frunze şi începutul înfrăţirii.germinaţia min 90%. lingurică. Fundulea 4 98%. Tratamente: Strane + Icedin Forte – 0.5 cm 30-42 - puritatea min . ridiche Buruieni: romaniţă. Mai tardive: Alex. Flamura 85.6 + 2l/ha Epoca de aplicare: primăvara când plantele de grâu se află între înfrăţire – formarea Buruieni: vântului Tratamente: Puma Super -0.8 – 1. Faur.29 Epoca 1-15 X Adâncimea 5-6 cm (în funcţie de textura solului şi de gradul de aprovizionare cu apă) Distanţa între rânduri 12. Assert – 2-3 l/ha. / m 2 xMMB( g ) C (kg / ha ) = x100 P(% )xG (% ) Cantitate 190-250 kg/ha Semănatul U650 + SUP . pălămidă. Cătălin.PAG . măzăriche. Epoca primăvara de când aplicare: buruienile hrişcă.5 cm Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Respectarea rotaţiei culturilor.33-42 g la soiurile cu bob mic şi mijlociu. Cantitatea de sămânţă nr. Epoca de aplicare: primăvara când buruienile sunt în faza de rozetă iar plantele de grâu se află între înfrăţire. iarba sălbatică. T0 >10 -12 sunt în faza de rozetă iar plantele de grâu se află în faza de înfrăţire. Rapid. . Crina. Buruieni: turiţă şi lingurică. Lontrel 418 C -4-5 l/ha. boabe germinabile/li niar 3 Valoarea culturală a seminţei 4 MMB (masa a 1000 de boabe) 5 Soiuri 6 450-550 12.boabegerm. Oltisan extra – 1l/ha. Epoca de aplicare: primăvara când plantele de grâu se află între formarea primului odosul.4 D 2l/ha. boabe germinabile/m 2 1 Distanţa între rânduri 2 Nr. etc.0 l/ha. . răsărite din toamnă. Tratamente: Icedin super – 1l/ha. întreţinerea ogoarelor curate de buruieni. .650 + MET 2500 Buruieni: muştar. Boema.31 - Stabilirea densităţii plantelor Nr.36-50 g la soiurile cu bob mare Precoce: Dropia.

rugini. . Nb – numărul mediu de boabe în spic. . Fastac 10 – 150ml/ha. Perioada de recoltare: de cca 6-8 zile.5 l/ha. septorioză. Rezultatele obţinute se înmulţesc cu 10.5 – 3l/ha. Dimevur 42. Tirametox 88 PTS – 3 kg/to Tratamente în vegetaţie U . . ( ) N sp xN b xMMB 100 Recoltarea . încadrarea semănatului în epoca optimă Tratamente la sămânţă .650 + MPSP 3x300 .5l/ha. procentul boabelor sparte < 2%. Prelude SP – 2 l/to. P kg / m 2 = în care: Nsp. Recoltarea: când boabele ating umiditatea de 14-15%. cu norme de 500-600 mc apă/ha cu IIA + ASJM Evaluarea producţiei .numărul de spice la m2. Se stabilesc 5 puncte de luare a probelor pe diagonală.pentru mălură şi gândac ghebos: FB.32 0C Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Alături de diferite măsuri agrotehnice se aplică tratamente chimice efectuate la sămânţă şi în perioada de vegetaţie Respectarea rotaţiei culturilor.5 kg/to. Mirage – 1l/ha.5 PTS – 1.pentru mălură şi tăciune: Criptodin 2. AltoCombi 420 – 0. o puritate cât mai ridicată. Vitavax 200 -2kg/to.5 – 300 ml/ha.Se face în faza de coacere în pârgă pentru un lan de până la 100 ha.făinare.300-400 mc apă/ha – toamna pentru răsărire (la nevoie). Reglarea combinelor se face de mai multe ori pe zi. pentru a reduce la minimum pierderile.PAG .000 pentru a afla producţia la hectar.pentru ploşniţele cerealelor şi cărăbuşeii cerealelor (la avertizare): Sinoratox 35 – 3.5 kg/to. . MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe.5 kg/ha. Când cultura se irigă se aplică: . Onefon 30 VUR – 3. pentru a reduce la minimum pierderile.1-2 udări în cursul perioadei de vegetaţie.7 – 2. la coacerea deplină. Decis 2.cu C12 sau C14.33 kg/ha. fuzarioză – Alert – 1kg/ha. Tilt Premium – 0.pentru complexul de boli .

zona favorabilă reprezentată de Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor şi zona dealurilor din vestul şi sudul ţării cu soluri aluvionar podzolice şi brune.Ns .soia – soiuri timpurii.Compact şi Orizont în Stepa Bărăganului şi Dobrogei.33 - 3. Plante premergătoare 1 2 3 4 Foarte bune .2 CULTURA: ORZ CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 2 a. regiune supusă adesea unor temperaturi minime mai scăzute.floarea soarelui. zonarea soiurilor Soiurile de orz de toamnă .hibrizi timpurii. . ca şi cele puternic acide sau erodate din Moldova şi nordul Dobrogei. .PAG . Bune . sunt recomandate soiurile Laura şi Andra. Câmpia de Vest şi Moldova. Contraindicate -orz şi orzoaică de toamnă sau primavară chiar an I de cultură. Soiurile de orzoaica de toamnă. ce nu permit optimă. Silvostepa Olteniei şi Munteniei şi Câmpia de Vest.zona foarte favorabilă care cuprinde terenurile de câmpie cum sunt cele din Câmpia de vest a ţării. . pentru toate zonele de cultură a acesteia. se disting: . zonarea culturilor În funcţie de condiţiile pedoclimatice. .cartofi timpurii.leguminoase anuale şi perene. Medii . Rs – recolta scontată (to/ha) . .in ulei şi fibră. care este recomandat spre cultivare în toate zonele de cultură ale orzului de toamnă. . . . Dp=15xRs-Pgg în care: Potasiu .zona puţin favorabilă care cuprinde solurile nisipoase din sudul Olteniei şi nord-vestul ţării sau cele cu exces de umiditate din vestul ţării.cartofi – soiuri târzii .rapiţă.Dana şi Mădălin sunt recomandate pentru toate zonele de cultură.40-60 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Azot DN= 25 x Rs . b. . . . semănatul în epoca Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3.porumb tratat cu erbicide triazinice.Ngg + Npr DN – doza de azot (kg N/ha). .soiul Adi este recomandat a fi cultivat în zonele din sudul ţării şi în Transilvania. cu precădere în stepa Bărăganului şi Dobrogei şi în silvostepa Munteniei.1. precum şi partea de est a Bărăganului şi de sud a Dobrogei. .soiul Liliana.culturi recoltate târziu. sudul Câmpiei Române.soiurile Andrei şi Regal în Silvostepa Olteniei şi Munteniei.porumb .5 Fosfor -60-100 kg P2O5/ha. din nord-estul Munteniei.sfeclă de zahăr recoltată până la 10 septembrie.

vara. Adi. .soluri uşoare 18-20 cm 2 Pregătirea patului germinativ .toamna.soluri mijlocii şi grele 20-25 cm . Liliana .restul dozei primăvara la formarea celui de-al doilea nod. boabe germinabile/m2 Distanţa între rânduri Nr. egal repartizate). 6 Mădălin.35-48 g la soiurile cu bob mare Dana. Epoca: toamna şi încorporare sub arătură sau la pregătirea patului Epoca: toamna şi încorporare sub arătură sau la pregătirea patului Ns – aportul solului în azot (între 20-60 kg/ha).2 .U650 + PP4(3)30+GS-1. Npr – corecţia funcţie de planta premergătoare. Adâncimea . până la 25 IX. germinativ germinativ Lucrările solului 1 Arătura . MMB (masa a 1000 de boabe) Soiuri 98%.5 kg N/to de gunoi dat în anul curent). până la 15 VIII.soluri uşoare 20-22 cm .Vara .34 Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha). Regal.iarna sau primăvara devreme 40-80 kg/ha.cu cel puţin 15 zile înainte de semănat. Epoca: . Orizont.U650 + CPGC -4 Momentul executării – toamna imediat înaintea semănatului Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm .5 cm 23-27 3 Valoarea culturală a seminţei 4 puritatea min 5 . Rs – recolta scontată (to/ha) Pgg – contribuţia în fosfor a gunoiului de grajd (1. Arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. . . Compact (primul soi românesc la tipul orzului cu 6 rânduri. Andrei. . . boabe germinabile/li niar 1 400-500 2 12. Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (1.germinaţia min 90%.Toamna Stabilirea densităţii plantelor Nr.5 kg kg P2O5/to de gunoi dat în anul curent).soluri mijlocii şi grele 20-22 cm .30-43 g la soiurile cu bob mic şi mijlociu.PAG .

a adâncimii şi epocii de executare a arăturilor. fertilizarea unilaterală cu azot. între sfârşitul înfrăţirii şi formarea primului nod la orz. . turiţă. Tratamente la sămânţă .0 l/ha.650 + MPSP 3x300 .pentru complexul de boli foliare. AltoCombi 420 – 0. septorioză.8 l/ha Epoca de aplicare: primăvara când buruienile sunt în faza de rozetă. Tilt 250 EC – 0.35 - nr.făinare.2. sălbatică. Assert 250 EC – 2l/ha. Epoca de aplicare: primăvara când buruienile sunt în faza de rozetă iar orzul între înfrăţire – formarea primului nod.5 l/ha. T0 >15 0C Buruieni: odosul. rugini. Epoca primăvara de când aplicare: buruienile Buruieni: muştar. întreţinerea ogoarelor curate de buruieni.29 Epoca 25 IX-5 X Adâncimea 5-6 cm (în funcţie de textura solului şi de gradul de aprovizionare cu apă) Distanţa între rânduri 12. iarbă puturoasă.5 l/to. fuzarioză – Alert – 0.5 kg/ha.5 .pentru prevenirea atacului de gândac ghebos şi viermi sârmă: FB. Tratamente: Puma Super -0. T0 >15 0C sunt în faza de rozetă între înfrăţire – formarea primului nod la orz.5 kg/to.5 l/ha.2-2.5 l/ha sau Logrand – 1.8 – 1. T0 aerului >150C Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Se va evita monocultura. Tirametox 88 PTS – 3 kg/to Tratamente în vegetaţie U . mac.0 l/ha sau DMA – 6 – 0.8 – 1. Tratamente: SDMA – 1.pentru prevenirea şi combaterea bolilor prin sămânţă: Raxil 2.0 l/to.5 cm Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Respectarea rotaţiei culturilor. romanită. . şopârliţă Tratamente: Icedin Super – 1 l/ha sau Brominal Plus – 1. / m 2 xMMB(g ) C (kg / ha ) = x100 P(% )xG (% ) Cantitate 180-220 kg/ha Cantitatea de sămânţă Semănatul U650 + SUP . Iloxan 28 EC. semănatul în afara epocii optime. Assert – 2-3 l/ha.PAG .5l/ha. Epoca de aplicare: primăvara când buruienile sunt în faza de 2-4 frunze.650 + MET 2500 Buruieni: muşeţel. Vitavax 200 FF -3 . Prelude SP – 2 l/to. umiditatea ridicată.5 l/ha.0 l/ha. rocoină. ridiche Buruieni: iarba vântului Tratamente: Puma Super -0. este necesară şi aplicarea de erbicide Exemplificări cu L – 445 + MET – 1200 sau U.boabegerm. Mirage 45 EC– 1l/ha.7 – 2. susai.

. pentru a reduce la minimum pierderile. procentul boabelor sparte < 2%. Când cultura se irigă se aplică: . Reglarea combinelor se face de mai multe ori pe zi. se tratează vetrele cu Dursban 480 EC sau Basudin 600 EW în doză de 2. Perioada de recoltare: de cca 3-4 zile.1-2 udări în cursul perioadei de vegetaţie.PAG . . umiditatea de 28-30%.5 – 1.0 l/ha. la orzul pentru fulguit. ( ) N sp xN b xMMB 100 Recoltarea . la umiditatea de sub 14%. cu norme de 500-600 mc apă/ha cu IIA + ASJM Evaluarea producţiei .pentru afide (care pot apărea în toamnele calde şi lungi – dacă se înregistrează mai mult de 10 exemplare/plantă) Sinoratox -35 2l/ha sau Carbetox 37.cu C12 sau C14.5 l/ha.36 . Recoltarea: la orzul pentru bere în faza de coacere deplină.numărul de spice la m2. boabele fiind însilozate. o puritate cât mai ridicată. . P kg / m 2 = în care: Nsp. pentru a reduce la minimum pierderile.300-400 mc apă/ha – toamna pentru răsărire. Nb – numărul mediu de boabe în spic.Se face în faza de coacere în pârgă. MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe. la orzul pentru furaje când umiditatea este de până la 16 %.pentru gândacul ghebos toamna sau primăvara timpuriu.

zonarea culturilor Porumbul se cultivă în toate zonele de cultură. Neptun. La alegerea acestora trebuie să se urmărească: – să fie adaptat condiţiilor zonei în care urmează a fi cultivat.să aibă o bună rezistenţă la frângere şi o inserţie uniformă a ştiuleţilor. Turda SU-210. Partizan. Danubiu. . . Podu Iloaiei 110. Fulger. Turda Favorit. . b. hibrizii de bază din cadrul acestei zone.hibrizii semitârzii (Grupa FAO 501-600) – Rapsodia. Olt. Milcov. Oana şi Oituz . boli. iar primii 6 şi ca plantă premergătoare pentru cerealele de toamnă.În zona a IV-a cu resurse termice cuprinse între 1201 şi . Generos. Faur.hibrizi de mare productivitate pentru această zonă. Milcov. aparţinând grupei FAO 401-500: Fundulea 475 M. Fulger şi Şoim . Fundulea 322. Pentru constanţă în realizarea producţiilor. Turda Mold 188. Milcov. Star.1. Opal. Fulger şi Şoim pe terenurile pe care urmează cereale de toamnă. Fundulea 322.în zonele secetoase.În zona a II-a. Partizan. cu resurse termice între 1500 şi 1600°C: .pe terenurile pe care se vor cultiva cereale de toamnă. cu resurse termice peste 1600°C: .pentru arealele mai puţin favorabile. . – să fie rezistent la secetă. Octavian. .în arealele secetoase. Fundulea 475 M.hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie. Granit.PAG . Rapsodia. Partizan. . Campion şi Dacic. Granit.pe terenurile pe care urmează cereale de toamnă. Generos şi Lovrin 400 hibrizii de bază ai zonei.3 CULTURA: PORUMB CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 2 a. din grupa FAO 501-600. Milcov. Saturn. Olt. Brateş. Partizan şi Şoim .hibrizii semitârzii. pentru siguranţă în acest sens. Olimp. Oituz. Milcov. Paltin. Fundulea 475 M. Vultur. dăunători.Pentru zona I.37 - 3. iar Olimp.hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie (grupa FAO 401-500) – Andreea. Rapid. Faur. cu resurse termice cuprinse între 1401 şi 1500°C . să aibă necesarul de unităţi termice mai mic cu 150 faţă de potenţialul zonei. Danubiu. Fundulea 376. Fulger şi Şoim . fiecare cultivator este bine să folosească 3-4 hibrizi diferiţi ca perioadă de vegetaţie. Rapid. Turda 201. Paltin. – să ajungă la maturitate înainte de venirea brumelor de toamnă şi. Fundulea 322. Favorit. Olimp. Octavian. Star. din grupa FAO 601-650 se vor cultiva numai în arealele cele mai favorabile sub aspectul resurselor termice (Fundulea 365) şi al aprovizionării cu apă (Cocor). . Turda SU-182. Paltin. Fundulea 475 M.hibrizii târzii. zonarea soiurilor . Fundulea 322. Turda. Fundulea 475 M. Fulger şi Şoim . Milcov. Campion. În zona a III-a. Turda Super.hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie (Grupa FAO 401-500) – Andreea.hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan. Star. Dacic. Fundulea 475 M. Fundulea 376 şi Vultur . Olimp.

primăvara 50-60 kg N înainte sau odata cu semănatul.Pentru zona a V-a cu resurse termice cuprinse între 1001 şi 1200°C: .Suceava 108.porumbul anul I şi II.hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan.sorgul. Ciclon şi Turda 160. . Turda Mold 188 . Turda Super. vor ocupa cele mai întinse suprafeţe ale acestei zone. se vor cultiva numai hibrizii cei mai timpurii.pe terenurile pe care urmează cereale de toamnă. f) În zona a VI-a. Suceava 95 şi Bucovina.hibrizii timpurii – Suceava 108. . Epoca: . .plantele furajere . Bune . .PAG .se reduce doza cu 1. cu cerinţe termice mai scăzute.hibrizii foarte timpurii – Montana. Dana. -sfecla de zahăr.inul pentru ulei. . Minerva. cu cele mai reduse resurse termice (8001000°C). Roxana. Neptun şi Oituz.pe terenurile mai reci şi mai umede. . Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3.5 Fosfor -60-80 kg P2O5/ha. Potasiu .ricinul. Milcov. Ciclon.40-80 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Epoca: toamna şi încorporare sub arătură.hibrizii timpurii (grupa FAO 250-300) . Dana. Plantele premergătoare 1 2 3 Foarte bune . Decebal.doza se calculează în funcţie de conţinutul solului în fosfor mobil şi producţia planificată (8-9 kg P2O5/to de boabe). Saturn. Turda Favorit. hibrizii de bază pentru obţinerea unor producţii ridicate. .5 kg pentru fiecare to de gunoi încorporată în anul curent. Turda 200. Cristal şi Turda 145. . . odata cu praşilele mrecanice (2 faze) sau cu apa (la irigat). Turda 165. Epoca: toamna şi încorporare sub arătură.38 1400°C: . cu cele mai mici cerinţe termice – Montana şi Decebal. Azot Doza se stabileşte în funcţie de consumul specific (20-22 kg N pentru 1 to boabe). Turda 201.floarea soarelui. restul dozei. de 801-1000°C .leguminoase anuale şi perene. Podu Iloaiei 110. .cereale păioase . .cartofii Medii -porumbul mai mult de 3 ani.

1 6.5 .PAG .U650 + PP4(3)30+GS-1.4 Distanţa între boabe pe rând la 70 cm între rânduri 27.M.3 5. boabe germinabile la 1 m liniar – la 70 cm între rânduri 52.1 4.000 92.Nr. boabe germinabile la 1 m liniar şi distanţa între boabe pe rând.000 63.39 - Lucrările solului 1 2 Arătura . până la 15 VIII. mii pl/ha Neirigat 55-65 Irigat 70-80 MMB (masa a 1000 de boabe) .1-9.2 .2-5. Hibrizi Timpurii Mijlocii Târzii Neirigat 6. mii pl/ha 45-55 65-80 .Nr.9-7.7 6. .000 58.7 20.5-8.germinaţia min 90%. de boabe germinabile la hectar Nr.puritatea min 98%. până la 15 IX.000 81.000 75.U650 + CPGC -4 Pregătirea patului germinativ Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm Adâncimea .toamna.4 4.3-7. boabe germinabile 5-9/m2.160-380 g funcţie de hibrid şi condiţii de cultură.8 Irigat 8.soluri mijlocii şi grele 25-30 cm .000 69.0 5.000 3. .7 24. .2-6.5 15.4 22.2 5. densitate şi facultate germinativă.8 19.8 5. boabe germinabile la ha Nr.arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări Stabilirea densităţii plantelor .2 7. în funcţie de condiţiile de cultură.soluri uşoare 20-25 cm .vara. în funcţie de nr.6 Valoarea culturală a seminţei .2 17.6 4. Mijlocii Densitatea optimă a plantelor la recoltare Hibrizi Timpurii U.

fiind necesară aplicarea erbicidelor EXEMPLIFICĂRI Cultura de porumb poate fi invadată de un număr de specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. Fundulea 376. pălămida. in. Fulger.când după porumb urmează culturi sensibile la atrazin (cereale păioase.boabegerm. Octavian. praşile. Cocor.70 cm la neirigat şi irigat prin aspersiune.Numai în arealele cu resursele termice cele mai favorabile . Milcov.80 cm la irigat prin brazde. Danubiu. . Star. Adâncimea . floarea soarelui. rotaţia culturilor.5-7 cm pe soluri mijlocii şi grele. sfeclă. iarba bărboasă. Semănatul U650 + Spc-8 Epoca Începe când la adâncimea încorporare a seminţei.Fundulea 475 M. costreiul. . Vultur.Fundulea 365. volbura. Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Prin metode agrotehnice (lucrări ale solului până la semănat. Tratamente: amestecuri de Mecloran 4-8 l/ha + Onezin 3-4 kg/ha. Mai periculoase sunt: mohorul.PAG . Dacă s-au acumulat reziduuri de atarzin. Faur.). Prăşitul mecanic cu U 650 + CPU. căpriţa. Partizan.Rapsodia. Star. coada calului.6-8 cm pe soluri uşoare. Preemergent (înainte de răsărire) pe terenurile cu buruieni mono şi . fasole. Epoca de aplicare: . Şoim Semitârzii (Grupa FAO 501-600) . Diizocab 4-7 l/ha + Onezin 3-4 Kg/ha. acesta nu se mai foloseşte înainte de semănat. trifoliene). Cu perioadă de vegetaţie mijlocie (grupa FAO 401-500) . Dacic. Tratamente: se folosesc: Atranex 80 WP.3-5 kg/ha sau Gesaprim 80 WP 3-6 kg/ha sau Onezin 50 PU. Epoca de aplicare: se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 3-5 cm (la amestecul cu Mecloran) şi 8-10 cm (la amestecul cu Diizocab şi Eradicane). etc. Paltin. etc. Eradicane 5-7 l/ha + Onezin 3-4 kg/ha. Distanţa între rânduri . zămoşiţa. Târzii (Grupa FAO 601-650) . / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% ) Hibrizi recomandaţi Cantitate 14-30 kg/ha funcţie de caracteristicile boabelor şi de densitate. meişorul.8. Campion. temperatura în sol este de 80C. soia. Olt. Se vor dicotiledonate în care în anii următori urmează tot porumbul. pirul târâtor. Lucrarea se va finaliza până la 20 IV. Acestea însă nu sunt suficiente. Fundulea 322.40 Târzii Cantitatea de sămânţă mii pl/ha 45-50 60-80 C (kg / ha ) = nr. ştirul.

Suprafaţa unui punct de control este de 28 m2. Când cultura se irigă se aplică: o udare cu norma de 700 mc/ha în faza de 8-10 frunze.1 kg/ha sau Vicleton 50WP – 0. Dacă apa şi energia sunt disponibile pe tot parcursul vegetaţiei. încadrarea semănatului în epoca optimă Tratamente la sămânţă . Pe terenurile cu costrei Titus 25 DF -40-60 g/ha sau Mistral 1.PAG . Tratamente: Primul tratament când costreiul are 3-4 frunze. se aplică udări când este cazul.pentru prevenirea atacului de răţişoară şi a viermilor sârmă: Carbodan 35 ST – 2. etc.650 + MPSP 3x300 . când se încorporează la pregătirea patului germinativ. iar în situaţii deosebite se fac şi tratamente fitosanitare în vegetaţie. Se stabilesc punctele de control pe diagonala lanului. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Se vor resppecta cu stricteţe principalele măsuri agrofitotehnice. sub supravegherea specialiştilor. Postemergent (după răsărire) Pentru dicotiledonate Tratamente: Sanrom 375 1-1.41 Se pot aplica toamna. Numărul de ştiuleţi la ha se calculează cu formula: Nst / ha ) = ( Nstx10000 )(Dx1) în care: Nst . Tratamente în vegetaţie U . sau primăvara.75 kg/ha sau Regent 200 SC – 0.pentru prevenirea bolilor produse de Fusarium şi Pythium. Respectarea rotaţiei culturilor. . etc.Se face în faza de coacere în ceară. se recomandă un tratament cu: Mopsilan 20 SP – 0. sau Eradicane 5-8 la/ha sau Mecloran 8-12 l/ha.15 l/ha. se mai aplică minim 2 udări cu aceeaşi normă.5-2l/ha. ca: rotaţia. după discuirea arăturii. Pe terenurile cu costrei Cu Titus 25 DF 40-60 G+Icedin Supr – 1l/ha când porumbul are 3-6 frunze şi 10-20 cm înălţime. Nst/ha – numărul de ştiuleţi la ha.5 l/ha sau Icedin Super 1 l/ha sau SDMA 2. Praşilele nu se vor efectua mai adânci de 2/3 din adâncimea de încorporare a erbicidului. cu 20-30 g/ha Titus 25 DF (când costreiul are 25-30 cm).4 D 2l/ha. Tratamentele cu fungicide se fac în staţiile de uscare şi calibrare.numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control.5 kg/to etc.5 l/to sau Diafuran 35 ST – 25 l/to sau Criuser 350 FS – 9 l/to sau Gaucho 600 FS – 8 l/to. densitatea optimă. dacă se semnalează atac de gărgăriţă. Epoca de aplicare: Când plantele au 3-5 frunze. chiar dacă s-a tratat sămânţa. fertilizarea echilibrată. Pe lângă aceste măsuri este necesară tratarea seminţei. în funcţie de regimul pluviometric.dacă după răsărirea porumbului sunt condiţii favorabile dăunătorilor. precum şi tăciune: Metoben 70 PU – 2kg/to sau Tiradin 70 PUS – 3 kg/to sau Thiran 80 WP – 3 kg/to sau Vitavax 200 FF – 2. epoca de semănat. iar al doilea tratament la cca 21 zile după primul. Tratamentele cu insecticide – se fac centralizat. prima după fecundare şi a doua în perioada formării bobului. Evaluarea producţiei . utiliza: Diizocab 8-12 l/ha. .

Nb – nr. Numărul mediu de boabe pe un ştiulete – se face ponderea la cei 10 ştiuleţi recoltaţi la fiecare probă. După recoltare. boabele trebuie uscate până la umiditatea de păstrare (sub 14%).42 D – suprafaţa unui punct de control I – numărul probelor de control. Qkg / ha ) = ( Nst / haxNbxMMB ) / (1000 x1000 ) în care: Nst – numărul de ştiuleţi la ha. .PAG . se află producţia medie la ha (Q kg/ha). Mediu de boabe pe ştiuleţi Recoltarea Mecanizată Sub formă de ştiuleţi Cu combina C-6P când Sub formă de boabe Cu C12 sau C14 echipate cu culegător de ştiuleţi şi sistem special de curăţire. Cunoscând greutatea a 1000 boabe (MMB). umiditatea boabelor a atins la 30-32% şi se încheie când aceasta este între 24-26%. Manuală Sub formă de ştiuleţi Când umiditatea boabelor scade sub 2426%. Se realizează când umiditatea boabelor este sub 25%.

toamna şi încorporare sub Azot Doza se stabileşte în funcţie de consumul specific al hibrizilor cultivaţi (25 kg N pentru 1 to boabe). . Alex.30-80 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K Epoca: arătură. Super. Justin. Select.1. Podişul Bârladului şi Câmpia Transilvaniei. Favorit. Florom 249. Select. Turbo.4 CULTURA: FLOAREA SOARELUI Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 Corelarea condiţiilor naturale cu cerinţele biologice ale culturii florii-soarelui a condus la delimitarea a 5 zone de favorabilitate: Zona I cuprinde arealele din Câmpia Română.PAG .43 - 3. Super. soia. Rapid. Turbo. Zona a II-a este reprezentată de Câmpia de Vest (judeţele Timiş şi Arad). Performer. Top-75. Florom 328. Hibrizii recomandaţi: Select. Hibrizii recomandaţi: Select. Fundulea 206. Romina. Rapid. Top-75. Timiş. Justin. porumb tratat cu erbicide triazinice. Florom 249. Florom 249. Hibrizii recomandaţi: Festiv.lucernă. Florom 249. Saturn. Romina.porumb Medii . Minunea. Contraindicate . Favorit.sfeclă de zahăr.se reduce doza cu 1 kg pentru fiecare to de gunoi încorporată în anul curent. Favorit. Alex. Festiv. Hibrizii recomandaţi: Felix. Plantele premergătoare 1 2 3 4 Foarte bune . Hibrizii recomandaţi: Select. Minunea. Super. Rapid. Festiv. Venus. . Saturn. fiind apreciate ca mijlociu favorabile pentru cultura florii-soarelui. Florom 249. Fundulea 206. Romina.se aplică fracţionat. Minunea. Saturn. Zona a III-a cuprinde suprafeţele neirigate din nordul Câmpiei Române şi Podişul Dobrogei neirigat. Satu-Mare).cereale păioase Bune . Minunea. Epoca: arătură. Alex. Epoca: . Minunea. Festiv. Fundulea 206.monocultura.5 Fosfor -80-90 kg P2O5/ha. Justin. . sudul Dobrogei şi Câmpia Olteniei. Performer. Venus. Venus. Felix. Fundulea 206. . Top-75.doza se calculează în funcţie de conţinutul solului în fosfor mobil şi producţia planificată (25-30 kg P2O5/to de seminţe). Turbo. Alex.revenirea culturii pe aceeaşi suprafaţă mai devreme de 5-6 ani. fasole. Festiv. Favorit. Venus. Lovrin 338 Timiş. cca 40% la pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul şi cca 60% în vegetaţie odată cu prăşitul mecanic (plantele de 15-30 cm) . Zona a IV-a este reprezentată de Câmpia de Vest (judeţele Bihor. Rapid. Saturn. Venus. toamna şi încorporare sub Potasiu . Felix. Alex. Top-75. Top-75. rapiţă. Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3. Saturn. Zona a V-a cuprinde Câmpia Jijiei.

puritatea 98%. Justin. până la 15 VIII. / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% ) Semănatul Cantitatea de sămânţă U650 + Spc-8 Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat.pe soluri uşoare 20-25 cm Toamna . boabe germinabile/ m2 5-7 Nr. C (kg / ha ) = Cantitate 4-6 kg/h. Venus. 85% germinaţia Timpurii Alex. . etc . Adâncimea Distanţa între rânduri . până la 10 XI.70 cm la neirigat şi irigat prin aspersiune.U650 + PP4(3)30+GS-1. boabe germinabile/ m liniar 4-5 25-30 cm Distanţa între boabe pe rând Valoarea culturală a seminţei . Florom 249.44 - Lucrările solului 1 2 Arătura . Super.pe soluri uşoare 20-25 cm . Rapid. Turbo. se realizează 60C şi trebuie terminat până la 15 IV. Pregătirea patului germinativ . Tardivi Felix.U650 + CPGC -4 Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm Adâncimea Vara . 328.PAG .toamna. etc. Romina. .boabegerm.arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări Stabilirea densităţii plantelor Nr. Festiv.vara. .2 . nr.5-7 cm. Sarturn. Top 75. Minunea. Hibrizi Performer.80 cm la irigat prin brazde.pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm . . etc.pe soluri mijlocii şi grele 20-30 cm . 206.MMB 50-80 g Semitardivi Fundulea Florom Select.

cu încorporare la 3-5 cm Postemergent (după răsărire) .5 kg/ha/tratament sau Bavistin 50WP -1.pentru buruieni graminee anuale şi un nr.6 l/ha/ tratament.pentru prevenirea şi combaterea patogenului care provoacă pătarea brună şi frângerea tulpinilor: se aplică 2 tratamente la avertizare folosind unul din produsele: Punch 40EC – 0. . sămânţa se tratează cu: Furadan 35 ST sau Diafuran 35 ST. Mare de dicotiledonate. sau Carbodan 35 ST sau Carbofuran 350. Tratamente la sămânţă . Dintre măsurile agrotehnice menţionăm: .6l/ha sau Fusilade Forte 0. pătarea brună şi frângerea tulpinilor. executarea optimă a tuturor lucrărilor solului şi de întreţinere a culturii precum şi recoltarea la timp. . toate în cantitate de 28 l/to. etc.45 - Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Alături de metodele agrotehnice (lucrări ale solului până la semănat. acesta se combate prin tratamente pe zona rândului de plante. Tratamentul este mai eficace când costreiul are 10-25 cm. sau Diizocab 6-12 l/ha. Alto Combi 420 – 1. concomitent cu praşila I. la avertizare.pentru prevenirea atacului de mană: Aron 35 SD – 4 kg/to sau Apron 350 ES – 3l/to sau Galben 35 SD – 4 kg/to. aplicarea îngrăşămintelor chimice în doze echilibrate. Rovral PU – 50%. Acestea însă nu sunt suficiente. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Floarea soarelui este afectată de un complex de patogeni.respectarea rotaţiei de 6 ani. putregaiul cenuşiu.650 + MPSP 3x300 .PAG .împotriva putregaiului alb şi cenuşiu. cu unul din produsele: Ronilan 50WP. fiind necesară aplicarea erbicidelor EXEMPLIFICĂRI Preemergent (înainte de răsărire) . cu o cantitate de 300-500 l apă/ha Sumilex 50 WP – 1kg/to sau Rovral PU 50% . Tratamente: se folosesc: Treflan – 3. dintre care menţionăm: putregaiul alb. Sumilex 50WP. Tratamentele se realizează cu mijloace terestre sau aviatice. Bolile pot provoca pierderi de recoltă care pot ajunge la 30%. etc.8. Alături de cultivarea hibrizilor rezistenţi şi aplicarea unor măsuri agrotehnice. fiecare în doză de 1. Alerto – 0. se aplică 2 tratamente. Mirage 45 EC 1 l/ha.pentru prevenirea atacului gărgăriţei frunzelor şi a viermilor sârmă. rotaţia culturilor.). Tratamentul se face centralizat în cadrul inspectoratelor de protecţie a plantelor. praşile. mana florii soarelui.5l/ha sau Eradicane -6-10 l/ha.în catul îmburuienării cu costrei din rizomi. Rovral PU 50% -1.5 kg/ha. Prăşitul mecanic cu U 650 + CPU. semănatul în epoca optimă. Dacă se erbicidează pe întreaga suprafaţă. un rol important îl au tratamentele chimice preventive la sămânţă şi în vegetaţie.pentru combaterea putregaiului alb şi cenuşiu: Tratamente în vegetaţie Cu U .2kg/to sau Ronilan 50WP – 2kg/to prin tratament semiumed (7-10 lapă/to) .6 l/ha sau Furore S 1 l/ha. dozele de mai sus se măresc cu cca 60%. Se folosesc: Agil 100 0. folosirea unei seminţe sănătoase provenite din lanuri libere de boli. Alto Combi 420 – 1.5l/ha sau Gallant – 0.5 l/ha .5 l/ha.5 l/ha.5 kg/ha.

se determină ponderat numărul mediu de seminţe pe capitul (Ns) şi cunoscând MMB se află producţia medie la ha. Stupii de albine se vor instala în apropierea lanurilor înainte de înflorire. Se folosesc combinele C-12 +RIFS-8 şi C-14 +RIFS – 7. Polenizarea suplimentară – pentru intensificarea polenizării şi obţinerea unei producţii mari de seminţe. stabilindu-se numărul de capitule la m2 şi la ha. Perioadele în care irigarea determină sporuri de recoltă sunt: formarea capitolului. greutatea seminţelor la capitul (Gs). după formula: Ncp / ha = ( Ncpx10000 )(Dx1) în care: Ncp/ha. aplicând formula: Ps = NrxNpxGsx10 Recoltarea . D – suprafaţa unui punct de control I – numărul punctelor de control. La proba capitulelor recoltate de la toate punctele de control (Ncp). iar umiditatea seminţelor a scăzut la 14-15%. funcţie de textura solului. numărul de plante la 1 metru liniar (Np).46 Când cultura se irigă în primăverile secetoase se poate aplica o udare cu norma de 200-250 mc/ha în faza de răsărire a culturii.PAG . Se evită irigarea prin aspersiune la înflorirea deplină. Recoltarea mecanizată începe când 75-80% din calatidii au culoare brună şi brun-gălbuie. Când pierderile pot fi foarte mari. Ncp– numărul de capitule numărate la toate punctele de control. se vor asigura cel puţin 2 familii de albine pentru 1 ha.numărul total de capitule la ha. În lunile iunie şi iulie se aplică 2-3 udări cu norme de 400-800 mc/ha. . când umiditatea ajunge la 30-35%.suprafaţa unui punct de control este de 28 m2 şi la fiecare din acestea se numără capitulele. înflorirea şi umplerea seminţelor. pentru stimularea efectului erbicidelor. Lucrarea trebuie încheiată în 6-8 zile.începutul maturării este marcat de momentul încetării acumulării de substanţă uscată în sămânţă. la un timp de revenire de 7-14 zile. astfel: Qkg / ha = (NcpxNsxMMB ) 1000 X 1000 producţia de seminţe (Ps) se poate calcula şi prin determinarea numărului de rânduri la 1 m liniar (Nr). până câd umiditatea seminţelor nu scade sub 10-11%. Evaluarea producţiei . pentru a nu stârni zborul polenizator.

40-60 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 120 ppm K şi pe care nu s-a administrat gunoi de grajd în anul anterior. . . Epoca: ca şi cele de fosfor şi o dată cu acestea.1. doza de azot se va majora la 60-80 kg/N /ha. .cereale păioase Bune . În acest caz. . o dată cu praşila mecanică.pe terenuri arate în primăvară. încorporare sub arătură.floarea soarelui.5 CULTURA: FASOLE BOABE CONSUM Plantele premergătoare 1 2 3 4 Foarte bune .porumbul.cu U650 + PP4(3)30+GS-1. .rapiţă ulei.47 - 3. în doză de 30-50 kg/ha.pe soluri uşoare 20-25 cm arătura de vară sau de toamnă va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. . . .toamna. Lucrările solului 1 2 Arătura . până la 15 VIII.cartofii Medii .PAG . iar dacă se face şi a doua lucrare.leguminoasele.vara.5 Fosfor -60-80 kg P2O5/ha.pe soluri compacte cu stagnări de apă. Aplicarea îngrăşămintelor Cu U650 + MA – 3. Adâncimea .porumbul erbicidat cu triazinice.pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm . Azot Inocularea seminţelor în ziua semănatului cu biopreparatul Nitragin fasole (la sămânţa pentru 1 ha se utilizează 4 flacoane). până la 15 XI. îngrăşămintele cu ayot nu se aplică înainte de semănat. Dacă nu se tratează seminţele cu Nitragin.2 Epoca . Se vor da în vegetaţie. .sfecla de zahăr. . Epoca: toamna şi Potasiu . Contraindicate .inul pentru ulei.U650 + CPGC -4 Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare. Pregătirea patului germinativ . .ricinul. înainte de înflorit. la 4-6 cm.sorgul.

Semănatul este indicat a se finaliza până la 30 aprilie. Star. Aversa.PAG . etc. etc.6-3.6 5. Greutatea a 1000 boabe (MMB) Hibrizi funcţie de sol.3-4 cm în cultură irigată Distanţa între rânduri . Diva. germinaţie 140-450 g în Avans. boabe germinabile semănate la 45 cm Distanţa între boabe pe rând Valoarea culturală a seminţei . EXEMPLIFICĂRI Praşile mecanice cu U650 + CCPT .2 4. urmăreşte realizarea unor lanuri curate de buruieni.în rânduri echidistante la 50 cm între rânduri.boabegerm.0-4.la pregătirea patului germinativ în culturile cu buruieni mono şi dicotiledonate. Ami. precum şi cu costrei din seminţe şi rizomi.5-6 cm în cultură neirigată.4 3. C (kg / ha ) = nr. Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Combaterea integrată a buruienilor cu ajutorul unor erbicide. se realizează 8 . Cealâ de Dobrogea. boabe germinabile semănate la 50 cm Neirigat 20-23 pl/m liniar Irigat 25-28 pl/m liniar 4.48 - Stabilirea densităţii plantelor Nr. la care se asociază lucrări mecanice şi manuale. inclusiv zârna. / m 2 xMMB(g ) x100 P(% )xG (% ) Semănatul Cantitatea de sămânţă Cantitate 80-200 kg/ha funcţie de caracteristicile boabelor şi de densitate U650 + SPC-8 Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat.în benzi de câte 3 rânduri la 45 cm. . 80%. Adâncimea .puritate 97%..5-4.0 l/ha sau . boabe germinabile/m2 Nr. se folosesc: Treflan 48 CE – 1.0-3.Irigat 50-55 Neirigat 22-25 pl/m liniar Irigat 28-31 pl/m liniar Nr.0 . cu intervale de 60-70 cm între benzi (80 cm între benzi la irigare prin brazde). absolut necesar datorită creşterii lente a plantelor în primele faze după răsărire şi sensibilitatea deosebită la îmburuienare în aceste faze.9 0C. pristolnicul. .Neirigat 40-45 .5-2. se folosesc erbicidele: .în culturile cu buruieni anuale mono şi dicotiledonate. scaiete.

timp de 48 de ore. .5-2. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pentru prevenirea transmiterii prin sol şi resturi vegetale a unor patogeni ai culturii de fasole (fuzarioză.suprafaţa unui punct de control este de 10 m2.0kg/to sau Tiramet 600 SC – 2. folosirea de seminţe sănătoase.0 l/ha – pentru costrei la 15-20 cm.3 l/ha. cu norme de 600-800 mc/ha. etc.5-2.25% sau Champion 50WP -0.6 kg/ha sau Captadin 50PU – 0.în funcţie de infestarea cu buruieni perene (pălămidă.25 l/ha sau Galaxy – 1.al doilea – când buruienile dicoltiledonate din generaţia a doua au două frunzuliţe.0 l/ha sau Flex – 1.la pregătirea patului germinativ după care se folosesc la faza de 2-4 frunze a buruienilor: Basagran 600 1.sulfură de carbon 1 kg/to sau pastile de Phostoxin sau Delicia – 30 g/to. astfel: .0-1.25% sau Sumilex 50WP – 0. Tratamente la sămânţă . aceste tratamente se fac când temperatura aerului este sub 200C. Dacă există restricţii de apă şi energie.5-2.5 l/ha sau Frontier 900 – 1. se recomandă 2 tratamente cu: Mancozeb 800 – 1. rizoctonioză. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii: Qkg / ha = NplxNppxNpbxMMB 100 .0-1.0 l/ha sau Dual Gold – 1. cât şi prin brazde. Acestea se pot da într-un singur tratament sau în două etape.0-1. susai). . se poate iriga atât prin aspersiune.0-1. se recomandă respectarea cu stricteţe a rotaţiei culturilor. etc.5 -2. cu aceleaşi ultime două produse 45-60 g/to. Din punct de vedere al tehnicii de irigare.4 l/ha.când tratarea se face sub prelate.49 Treflan 48 CE – 1.650 + MPSP 3x300 Pentru limitarea pagubelor produse de antracnoză sau alte boli.5 l/ha. Dual Gold – 1. sau Fusilade Forte 1.0-1.PAG . Gallant Super 1.în vegetaţie (buruieni cu 2-4 frunze) se folosesc erbicidele: Basagran 600 – 1. aplicându-se două udări. volbură.0 l/ha sau Frontier 900 – 1.pentru prevenirea atacului de boli transmise prin sămânţă se folosesc: Tiramet 60PTS – 2. Targa Super 1. se fac 2-3 praşile mecanice la minimum 7 zile de la tratamentele postemergente.0-1. . seminţele se pot trata cu :Actellic 50CE – 1 ml sau Sumithion 50 CE – 2 ml. toate diluate în 100 ml apă. pentru 100 kg sămânţă. Nu se va prăşi 12-14 zile după tratamentele cu erbicide pentru a nu se întrerupe translocarea substanţei active în rizomii de costrei.25 l/ha sau Galaxy 1. . Tot în depozite. cu: . Tratamente în vegetaţie Cu U . antracnoza). Când cultura se irigă se aplică în faza de germinaţie irigarea de răsărire cu norma de 250-300 mc/ha. se tratează întreaga recoltă obţinută prin gazare în spaţii etanşe.0 l/ha.1%.5 -2.0-1. se va iriga numai în perioada înfloririi şi umplerii bobului. Irigarea prin brazde – numai pe terenurile nivelete şi amenajate în acest scop. Cantitatea de apă va fi de 250-300 l/ha.25% sau Merpan 50WP -0.5 -2.0 l/ha.4 l/ha .7 l/to.0 l/ha sau Flex -1. putregaiul alb. epoca şi densitatea de semănat. Evaluarea producţiei .primul când fasolea are prima pereche de frunze trifoliate iar buruienile au 2-3 frunzuliţe. Când se semnalează gărgăriţa fasolei.0 kg/t sau Dividend 030 FS 1.

se formează brazde din plantele smulse pe 8-10 rânduri alăturate. urmând să se treiere cu combina C-12 sau C-14.numărul mediu de plante pe 1 m2. Manuală Pe suprafeţe mici se poate face şi manual. Plantele se adună în brazde (L-445 + GO-3). iar umiditatea boabelor să fie de 15-17%. cu maşina de dislocat fasole (L-445 + MDF – 1. Se foloseşte agregatul format din U650 + Combina tractată MTF-14.5). Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie. pentru a fi treierate. spargerea boabelor fiind evitată. .50 în care: Npl . Recoltarea . Se poate treiera din brazde şi cu combinele C-12 şi C-14. după uscarea uniformă şi completă a tuturor păstăilor. după uscare cu combina din mers. Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă. După treierat umiditatea boabelor trebuie redusă la 14% pentru o bună păstrare. iar boabele din partea superioară a plantelor sunt suficient de tari. Mecanizată .PAG . condiţia este ca brazdele să fie bine uscate.masa (greutatea) a 1000 de boabe.prin dislocarea plantelor la 2-4 cm sub nivelul solului.se realizează când 75% din păstăi sunt ajunse la maturitate. MMB.

Proteinka. iar în partea nordică a acestei zone soiurile foarte timpurii: Diamant şi Perla. Românesc ’99. iar în partea de est sunt recomandate soiurile timpurii: Atlas. .este mai puţin pretenţioasă faţă de culturile cu care intră în rotaţie 1 2 3 4 Foarte bune . Triumf. Opal şi Onix.1. Neoplanta şi S 1484 RR.zona a II-a.leguminoasele. . Românesc ’99. În nordul zonei se vor cultiva soiurile foarte timpurii Diamant şi Perla. DKB 14-01 şi PR 92B05 RR. Balkan.zona I. DKB 14-01 şi PR 92B05 RR precum şi soiurile semitimpurii: Columna. . .zona a IV-a. Safir. soiurile semitimpurii Columna. În această zonă sunt recomandate soiurile semitârzii: Danubian. Agat. DKB 14-01 şi PR 92B05 RR urmate de soiurile semitimpurii: Columna. Safir. În structura soiurilor de soia ponderea o vor deţine soiurile semitimpurii: Columna. AG 1602 RR. .rapiţă ulei.floarea soarelui. . iar în sud. Partea de nord a Câmpiei Române cu 1400-1600°C.sfecla de zahăr. Românesc ’99. iar în partea de nord a zonei soiurile timpurii Atlas. AG 0801 RR. Plantele premergătoare . Câmpia din sudul ţării şi Dobrogea.51 - 3. plante neleguminoase furajere Bune . . În sud-estul Moldovei se vor cultiva soiurile semitârzii: Danubian. AG 1602 RR. Medii .rapiţă. AG 0801 RR şi S 1484 RR. Neoplant.inul pentru ulei. AG 0801 RR. Procentul cel mai mare va fi deţinut de soiurile timpurii: Atlas. Proteinka. AG 0801 RR. Opal şi Onix . Românesc ’99. AG1602 RR. În procent scăzut. Se recomandă soiurile semitârzii: Danubian. în care suma temperaturilor active (t>10°C) este mai mare de 1600°C. . Opal. Proteinka. Agat. . Contraindicate . Partea de vest şi sud-vest a Transilvaniei (luncile Mureşului. Triumf.zona a V-a. Balkan. care vor ocupa partea vestică a zonei urmate de soiurile semitimpurii: Columna. urmate de cele timpurii: Atlas. . în partea central-estică a Moldovei şi în partea de câmpie din nord-vestul ţării. Balkan. Agat. cu 1200-1400°C. cu 1100-1250°C.porumbul. Opal şi Onix. Agat. Proteinka.cartoful. Neoplanta şi S1484 RR. Câmpia din vestul ţării cu 1400-1600°C. se pot cultiva şi soiuri tardive (Stine 2250 şi S 2254 RR). AG 1602 RR. Triumf.6 CULTURA: SOIA CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 S-au delimitat următoarele zone pentru cultura soiei: . Safir.PAG . Partea de est a Moldovei şi Câmpia din nord-vestul ţării. Balkan. Proteinka.zona a III-a.ricinul. Târnavelor şi Someşului) şi partea de nord-est a Moldovei. În această zonă ponderea o vor avea soiurile semitârzii: Danubian. Safir şi Onix. . Neoplanta şi S 1484 RR. AG 0801 RR. Triumf. DKB 14-01 şi PR 92 B05 RR. Neoplanta şi S1484 RR.cereale păioase.

Stabilirea densităţii plantelor Nr. S2254 RR (se cultivă în procent redus). .115-220 g Semitimpurii: Columna.5 Fosfor .în funcţie de aprovizionarea solului . până la 15 VIII. la 4-6 cm. Hibrizi Proteinka. Pregătirea patului germinativ . Danubian.5 Distanţa între boabe 4.Neirigat 40-45 .germinaţie 80%. Balkan.2 Epoca .4 cm Nr de boabe/m liniar 21. Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. .pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm .puritate 97%.vara. Neoplanta Semitârzii: Triumf.U650 + CPGC -4 Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare. boabe germinabile/m2 Distanţa între rânduri Valoarea culturală a seminţei . . La culturile nebacterizate şi în cazul lipsei de nodozităţi se aplică 30-60 kg N/ha.3 Distanţa între boabe 4.pe soluri uşoare 20-25 cm arătura de vară sau de toamnă va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.PAG . Azot Bacterizarea seminţei cu biopreparatul Nitragin Soia (la sămânţă pentru 1 ha se utilizează 4 flacoane).la 2-5 mg P2O5/100 g sol .40-60 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K şi pe care nu s-a administrat gunoi de grajd în urmă cu 2-3 ani. Adâncimea .cu U650 + PP4(3)30+GS-1.7 cm 2x30x70 .50-80 kg P2O5/ha.la sub 2 mg P2O5/100 g sol .35-50 kg P2O5/ha. iar dacă se face şi a doua lucrare. Potasiu . Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. Tardive: Stine 2250.Irigat 50-55 50 cm echidistant Nr de boabe/m liniar 22. până la 15 XI. .toamna.52 - Aplicarea îngrăşămintelor Cu U650 + MA – 3. Lucrările solului 1 2 Arătura . Greutatea a 1000 boabe (MMB) .

5-2.5 kg/ha.3 cm Distanţa între rânduri .la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 când se folosesc metode chimice de combatere incompletă a buruienilor. Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor. cu .primul cu Flex 1. . sau . ridichea sălbatică. loboda. Semănatul este indicat a se finaliza până la 20 aprilie. mohorul.0 l/ha.5-1. . scaietele popii. Tratamente postemergente încorporare la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha cu încorporare la 4-5 cm sau aplicat imediat după semănat sau Afalon – 0. Furore Super 3. Se execută când costreiul are 10-25 cm. cu încorporare la 8-10 cm sau Mecloran 8-10 l/ha.0 l/ha. pristolnic. pristolnicul. aplicat înainte sau după semănat. . Buruienile mai frecvente şi care produc pagube mai mari sunt: iarba bărboasă. etc.5 l/ha.0-3. .0 l/ha şi al doilea cu Basagran 1.445 + SPC-8 Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat.PAG . ce permite reducerea la jumătate a dozei de erbicide.53 Cantitatea de sămânţă C (kg / ha ) = Cantitate 60-120 kg/ha.25 – 1. zârna.în benzi de 2 rânduri la 30x70 cm cu U – 650 + SPC – 8 (la neirigat sau irigat prin aspersiune. muştarul. la tratamentele postemergente menţionate.0-3. Adâncimea . cu aplicarea în vegetaţie a erbicidelor în benzi).4 kg/ha. se asociază unul din erbicidele Agil 1.75 l/ha sau Galaxy– 2. / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% ) Semănatul L .pentru combaterea buruienilor: zârna. Fusilade Super 2. Tratament preemergent (înainte de răsărire) Se recomandă un amestec alcătuit din: 1. Această variantă permite întreţinerea culturii prin praşile. Gallant 2. la care se adaugă combaterea chimică a buruienilor.5-0. ambele în doză de 0.25 l/ha.0 l/ha .0 l/ha.5-2.5 l/ha. când buruienile au 2-4 frunze cu: Pivot LC 0.5 l/ha şi al doilea cu Flex 1. lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ).primul.0-1. scaietele popii sau alte buruieni care au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente: . sau . costreiul.5 l/ha. Sencor sau Lexone.la infestarea cu costrei.al doilea cu Galaxy -2 l/ha. 2.primul cu Basagran 1.50 cm – L -445 + SPC -9 (când se folosesc erbicide antigramineice înainte de semănat şi a tratamentelor în vegetaţie cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate). . Treflan 3. nr. ştirul.0-3. se realizează 7-8 0C.boabegerm.

Nu se recomandă irigarea după data de 20 august. epoca de semănat.5 l/ha sau Omite 570 EW – 0.0 l/ha. Recoltarea mai timpurie determină obţinerea unui mare număr de boabe verzi. putregaiul cenuşiu. Evaluarea producţiei .0 l/to sau Divident 030 FS – 1. densitatea. pentru a evita prelungirea vegetaţiei şi creşterea umidităţii boabelor la recoltat.o udare de răsărire cu 250-300 mc apă/ha. În zonele cu precipitaţii anuale sub 500 mm. MMB. Umiditatea boabelor la recoltare trebuie să fie de 14-15%. se folosesc produsele: Sintox 25 – 2. respectarea tehnologiei (rotaţia. combaterea buruienilor). se vor aplica la nevoie udări cu norme de 500 mc/ha. În primăverile secetoase . Primul moment critic pentru apă . În afară de aceasta sunt necesare tratamente fitosanitare aplicate la sămânţă sau în vegetaţie. Saumitac 20 CE. rizoctonioza. ce transmit fuzarioza.8 l/ha.numărul mediu de plante pe 1 m2. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii: Qkg / ha = în care: Npl .1. formarea şi umplerea boabelor. Tratamente la sămânţă . Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele păstăi de la bază. manifestată prin brunificarea păstăilor. Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie. Tratamente în vegetaţie . înflorirea. este necesară folosirea de sămânţă sănătoasă. care creează mari probleme la recoltare şi păstrare.pentru acarianul Tetranychus urticae.54 - Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pentru protecţia culturii împotriva unor patogeni periculoşi ai culturii de soia. Următoarele faze critice: butonizarea. NplxNppxNpbxMMB 100 Recoltarea . soia trebuie cultivată cu precădere pe suprafeţele amenajate la irigat sau pe solele cu aport freatic. putregaiul alb.PAG .germinaţia seminţelor.masa (greutatea) a 1000 de boabe.suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. . Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă.7 l/to.pentru prevenirea bolilor: Apron XL 350 ES -1. la apariţia dăunătorilor.perioada optimă de recoltare începe la maturitatea fiziologică.

Contraindicate . Plantele premergătoare .7 CULTURA: SOIA CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 La cultura rapiţei de toamnă se disting două zone de favorabilitate. .rapiţă ulei. La culturile nebacterizate şi în cazul lipsei de nodozităţi se aplică 30-60 kg N/ha. cu precipitaţii mai reduse.40-60 K2O pe solurile cu un conţinut de potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K şi pe care nu s-a administrat gunoi de grajd în urmă cu 2-3 ani. plante neleguminoase furajere Bune . . . în care rapiţa se recomandă să se cultive în condiţii de irigare.35-50 kg P2O5/ha. Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. necesare pregătirii plantelor pentru iernare. Zona a II-a cuprinde partea de sud a ţării.leguminoasele.55 - 3. fiind disponibile şi diferite soiuri străine. Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite. în vederea asigurării unei răsăriri uniforme şi la timp. Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. .cereale păioase. Medii .PAG . . Potasiu .rapiţă. . Aplicarea îngrăşămintelor Cu U650 + MA – 3. în care se asigură condiţii bune de răsărire şi de iernare a culturii.inul pentru ulei.5 Fosfor .50-80 kg P2O5/ha.la 2-5 mg P2O5/100 g sol .cartoful.porumbul.floarea soarelui. În ţara noastră se cultivă soiul românesc de rapiţă de toamnă pentru ulei comestibil Triumf.sfecla de zahăr.în funcţie de aprovizionarea solului .la sub 2 mg P2O5/100 g sol . . Zona I cuprinde partea de vest şi de est a ţării.este mai puţin pretenţioasă faţă de culturile cu care intră în rotaţie 1 2 3 4 Foarte bune .ricinul. Azot Bacterizarea seminţei cu biopreparatul Nitragin Soia (la sămânţă pentru 1 ha se utilizează 4 flacoane). .1.

Balkan. C (kg / ha ) = Cantitate 60-120 kg/ha.puritate 97%.56 - Lucrările solului 1 2 Arătura .5 Distanţa între boabe 4. Greutatea a 1000 boabe (MMB) . . .445 + SPC-8 .2 Epoca . Neoplanta Semitârzii: Triumf.pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm . boabe germinabile/m2 Distanţa între rânduri Valoarea culturală a seminţei . Tardive: Stine 2250.U650 + CPGC -4 Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare. Hibrizi Proteinka. nr. la 4-6 cm. până la 15 VIII.toamna. S2254 RR (se cultivă în procent redus). Pregătirea patului germinativ .vara. Adâncimea .4 cm Nr de boabe/m liniar 21.3 Distanţa între boabe 4.boabegerm. / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% ) Semănatul Cantitatea de sămânţă L . până la 15 XI.7 cm 2x30x70 . Stabilirea densităţii plantelor Nr.germinaţie 80%.pe soluri uşoare 20-25 cm arătura de vară sau de toamnă va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. iar dacă se face şi a doua lucrare.Irigat 50-55 50 cm echidistant Nr de boabe/m liniar 22.115-220 g Semitimpurii: Columna.Neirigat 40-45 .PAG . Danubian.cu U650 + PP4(3)30+GS-1.

pristolnicul.4 kg/ha.primul cu Basagran 1. Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor. soia trebuie cultivată cu precădere pe suprafeţele amenajate la irigat sau pe solele cu aport freatic.primul.0 l/ha. la care se adaugă combaterea chimică a buruienilor. putregaiul alb. cu aplicarea în vegetaţie a erbicidelor în benzi).5 kg/ha. mohorul. la apariţia dăunătorilor.PAG . cu încorporare la 8-10 cm sau Mecloran 8-10 l/ha. loboda.al doilea cu Galaxy -2 l/ha. epoca de semănat. Această variantă permite întreţinerea culturii prin praşile. Tratamente la sămânţă .0-3. ridichea sălbatică. . sau .5 l/ha. se realizează 7-8 0C. ambele în doză de 0. se folosesc produsele: Sintox 25 – 2.0-1.la infestarea cu costrei.0-3. este necesară folosirea de sămânţă sănătoasă. Tratament preemergent (înainte de răsărire) Se recomandă un amestec alcătuit din: 1.25 – 1. ce transmit fuzarioza.pentru acarianul Tetranychus urticae. rizoctonioza.0 l/to sau Divident 030 FS – 1. . ce permite reducerea la jumătate a dozei de erbicide. când buruienile au 2-4 frunze cu: Pivot LC 0. densitatea. În primăverile secetoase . se asociază unul din erbicidele Agil 1. lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ).0 l/ha.în benzi de 2 rânduri la 30x70 cm cu U – 650 + SPC – 8 (la neirigat sau irigat prin aspersiune. Primul moment critic pentru apă . Buruienile mai frecvente şi care produc pagube mai mari sunt: iarba bărboasă. .0 l/ha şi al doilea cu Basagran 1. Tratamente postemergente încorporare la 4-5 cm sau aplicat imediat după semănat sau Afalon – 0. 2.0 l/ha.75 l/ha sau Galaxy– 2. Tratamente în vegetaţie . Adâncimea . Furore Super 3. pristolnic.5 l/ha şi al doilea cu Flex 1. la tratamentele postemergente menţionate. Sencor sau Lexone.5-2.primul cu Flex 1. Saumitac 20 CE.50 cm – L -445 + SPC -9 (când se folosesc erbicide antigramineice înainte de semănat şi a tratamentelor în vegetaţie cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate).0 l/ha.la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 când se folosesc metode chimice de combatere incompletă a buruienilor.5-2. Gallant 2.5 l/ha sau Omite 570 EW – 0. În zonele cu precipitaţii anuale sub 500 mm.5-0.7 l/to. cu încorporare la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha cu . etc. respectarea tehnologiei (rotaţia. muştarul.57 Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat.5 l/ha. . ştirul. Fusilade Super 2. Se execută când costreiul are 10-25 cm.0-3. . Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pentru protecţia culturii împotriva unor patogeni periculoşi ai culturii de soia. Semănatul este indicat a se finaliza până la 20 aprilie. aplicat înainte sau după semănat. sau .o udare de răsărire cu 250-300 mc apă/ha.8 l/ha.3 cm Distanţa între rânduri . combaterea buruienilor). zârna. scaietele popii sau alte buruieni care au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente: .germinaţia seminţelor. Treflan 3.1. costreiul.5-1. În afară de aceasta sunt necesare tratamente fitosanitare aplicate la sămânţă sau în vegetaţie. scaietele popii. putregaiul cenuşiu.pentru combaterea buruienilor: zârna.pentru prevenirea bolilor: Apron XL 350 ES -1.25 l/ha.5 l/ha.0 l/ha .

înflorirea. care creează mari probleme la recoltare şi păstrare.masa (greutatea) a 1000 de boabe.suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii: Qkg / ha = în care: Npl . Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie. Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă. Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele păstăi de la bază. manifestată prin brunificarea păstăilor. Recoltarea mai timpurie determină obţinerea unui mare număr de boabe verzi.perioada optimă de recoltare începe la maturitatea fiziologică. se vor aplica la nevoie udări cu norme de 500 mc/ha. pentru a evita prelungirea vegetaţiei şi creşterea umidităţii boabelor la recoltat. MMB.PAG . formarea şi umplerea boabelor.58 Următoarele faze critice: butonizarea. . Evaluarea producţiei .numărul mediu de plante pe 1 m2. Nu se recomandă irigarea după data de 20 august. NplxNppxNpbxMMB 100 Recoltarea . Umiditatea boabelor la recoltare trebuie să fie de 14-15%.

foarte necesare pentru sfecla de zahăr. Sensibilitatea la aciditatea solului şi la tasarea acestuia.5-8).plantele care părăsesc terenul târziu şi îl lasă plin de resturi vegetale. .cereale de toamnă . profunde. . Consumul mare de apă al sfeclei de zahăr care însumează 600-650 mm/an. Plantele premergătoare 1 2 3 Foarte bune . 30-60 to/ha bine Fosfor . în Transilvania şi Moldova. Moldova şi centrul Transilvaniei. zonarea soiurilor soiurile poliploide plurigerme – Polirom.hibridul monogerm – Florentina – este zonat în sudul ţării.cruciferele. precum şi în Moldova şi centrul Transilvaniei. bogate în materie organică (valori mai mari de 2.8 CULTURA: SFECLĂ DE ZAHĂR Zonarea culturii şi a soiurilor 1 2 a.doza se calculează în funcţie de producţia scontată şi Potasiu . .PAG . Românesc 7 . Sunt.se cultivă în Moldova şi centrul Transilvaniei. . se corectează cu aportul de azot adus de fertilitatea organică şi cu efectul remanent de azot al plantei premergătoare se scade câte 1 kg N funcţie de producţia scontată şi de conţinutul solului în fosfor mobil.cartofii Bune Contraindicate . impune amplasarea culturii pe terenuri plane.5 % humus) şi cu o reacţie neutră (pH = 6. Aplicarea îngrăşămintelor Organice . recomandate zonele cu regim favorabil de precipitaţii în perioada de vegetaţie.50-120 K2O.sunt zonate în judeţele din sudul ţării.porumb boabe. .70-120 kg P 2O5/ha. . . de asemenea. doza optimă în Azot Dozele optime se stabilesc în funcţie de producţia planificată şi de asigurarea potenţială a solului cu azot.soiurile poliploide monogerme – Monorom.soiurile sintetice plurigerme – Braşov .1. Se scade câte 1 kg gunoi conţinutul de potasiu . .59 - 3. Braşov 519 . zonarea culturii. . necesită alegerea arealului de cultură cu prioritate în zonele irigate sau cu aport de apă freatică. cu textură medie.sfeclă de zahăr şi furajeră.sunt zonate în judeţele din sudul şi vestul ţării. b.soiurile diploid monogerm – Bârsa şi Andra sunt zonate.ovăzul.

1 12. Adâncimea .5-9.75 kg P2O5 pentru 1 to gunoi dată plantei încorporate arătură. 2 Pregătirea patului germinativ . Momentul executării – imediat înaintea semănatului Adâncimea – 3-4 cm.b. .1-10.toamna./m liniar Mecanizat Semimecanizat Manual 8-9 8-9 10-11 Valoarea culturală a seminţei: . Epoca: .U-650 + PP4(3)30+GS-1. Epoca: toamna sub P2O5 pentru fiecare tonă uşor solubil în stratul arabil. .40-50 kg N /ha la praşila I mecanică.2 .b.U650 + CPGC -4 .pe soluri uşoare: combinatorul format din grapă cu colţi rigizi + grapă elicoidală + tăvălug inelar.30-32 cm .1-10 11.pe soluri tasate: combinatorul format din vibrocutor + grapă elicoidală + tăvălug inelar.Nr. Epoca: toamna şi sub pentru fiecare tonă de gunoi dată în anul curent şi 0.5 Irigat Răsărit Distanţa cm 20-22 18-20 19-21 9-10 9-10 11-12 MMB(g) şlefuită .75 kg N pentru fiecare tonă de gunoi dată plantei premergătoare.30-40 kg N/ha – la semănat (starter).40-50 kg N/ha la praşila a II mecanică .PAG .5-11.nr de boabe germinabile la metru liniar şi distanţa între boabe pe rând Modul de recoltare Semănat Nr.germinaţia 75% la sămânţa normală Distanţa cm 12.0 Neirigat Răsărit Distanţa cm 22-27 20-21 21-23 monogermă 14-24 g .puritatea 99%. boabe germinabile şi plante recoltabile la mp. până la 15 XI. .60 fermentat.1 7./m liniar Distanţa cm 11. Modul de recoltare Irigat Glomerule la semănat Mecanizat semimecanizat Manual şi 18-20 26-28 Neirigat Plante recoltabile 8-10 12-14 Irigat Glomerule la semănat 20-22 28-30 Neirigat Plante recoltabile 7-9 9-11 .5-11. încorporare arătură. gunoi dată în anul curent şi 0. .arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.0 8. Lucrările solului 1 Arătura . Epoca: toamna şi încorporare sub arătură. premergătoare. Stabilirea densităţii plantelor .la sămânţa normală şlefuită plurigermă 22-32 g Semănat Nr.5-8.

culturile infestate puternic cu pălămidă şi susan sau muşeţel se tratează cu Lontrel 300 – 0.când buruienile dicotiledonate se află până în faza de 4 frunze . Costreiul mare. Tratamentul este eficace când odosul este în faza de înfrăţire până la formarea primului internod. se realizează 4-50C timp de două zile consecutiv. Ştirul.se foloseşte un amestec dintre Dual 500 EC – 3-5 l/ha + Venzar 0.75 -1. După tratament nu se prăşeşte timp de două săptămâni. cu încorporare la 5 cm adâncime.culturile infestate cu costrei pot fi tratate cu Agil 100EC sau Gallant sau Furore sau Targa Super sau Fusilade Super în doze de 2-3 l/ha. când buruiana are 10-25 cm.PAG . Meişorul. Când este necesar se repetă acest tratament la 2-3 săptămâni. După tratamentul cu Lontrel nu se prăşeşte 20-30 zile. . la care se adaugă combaterea chimică cu erbicide.61 Cantitatea de sămânţă C (kg / ha ) = Cantitate . Adâncimea . -pentru mecanizată Distanţa între rânduri recoltarea -pentru recoltarea semimecanizată şi manuală 45-45-45-60 45-45-45-60 45-45-45 echidistant la 45 cm cu U 650 + SPC . . lăstarii având 10-12 cm înălţime. sau Butiran 7-10 l/ha + Venzar 1-2 kg/ha.sămânţă plurigermă 8-9 kg/ha. / m 2 xMMB(g ) x100 P(% )xG (% ) Semănatul Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat. lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ).5 l/ha sau Targa Super 1-2 l/ha sau Gallant 3-4 l/ha. . .2-3 cm la sămânţa monogermă.5 l/ha.se pot aplica 1sau 2 tratamente în funcţie de infestare.culturile infestate cu odos sau pir târâtor se pot trata cu Agil 100 EC – 1.12 Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor La sfecla de zahăr mai frecvente sunt buruienile: Iarba Bărboasă.sămânţă monogermă 6 kg/ha.2-4 cm la sămânţa plurigermă. iar pirul târâtor este răsărit în masă. Pălămida. La acest amestec. . EXEMPLIFICĂRI Preemergent (înainte de răsărire) .5 kg/ha.se aplică Betanal AM 4-6 l/ha. . Ridichea sălbatică. Aceste erbicide se pot amesteca cu Betanal AM pentru a combate şi buruienile dicotiledonate. pentru ca erbicidul să se transloce în rădăcinile de buruieni. Muştarul. când buruienile sunt în faza de rozetă şi până la formarea de tulpini florifere. Lucrarea trebuie încheiată în 2-3 zile.6-9 l/ha sau cu Eradicane 7-9 l/ha cu încorporare la 6-10 cm adâncime sau cu Mecloran 7-12 l/ha cu încorporare la 5-6 cm Postemergent (după răsărire) . nr. Susaiul. Mohorul.semitegerm. Combaterea acestora se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor. . Butiran se poate înlocui cu Diizocab .

pentru combaterea gărgăriţei sfeclei şi a gărgăriţei frunzelor de porumb. Pensuc – 7.62 - Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pe lângă măsurile agrotehnice (rotaţia culturilor. repartizată în 6-7 udări a câte 600-700 mc/ha. foloseşte Apron 35 ST – 1.3 l/ha. evaluând: cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control.făinarea se combate şi cu Tilt 250 EC -0.7. Decis 2. gărgăriţa frunzelor de porumb. lucrările solului.000 mc/ha.000 ouă parazitate/ha x 2 tratamente sau feromoni specifici aplicaţi în 4 capcane/ha. Sumi Combi 30 EC -0.5 l/ha.75 l/ha. pentru a favoriza acumularea zahărului în rădăcini.se pot utiliza şi produse biologice astfel: Bacillus Thuringiensis 0.5 l/ha. Ultima udare se aplică cu 30 zile înainte de începerea recoltatului.PAG .28 ml/kg. Impact 125 SC – 0. . suprafaţa unui punct de control în mp (D) şi numărul probelor de control (L). Norma de irigare este de 3. În cazul când se irigă cultura.bolile cercosporioza şi făinarea se combat la avertizare cu unul din produsele Alert 0. când are loc începutul îngroşării rădăcinilor. se folosesc produsele: Ultracid 20 EC – 1. Tratamente la sămânţă .25 l/ha.5 EC – 0.30 l/ha. aplicând formula: Qkg / ha = (qx10000 )(DxL ) în care: Q kg/ha. .5 l/ha sau Lebazcid 50EC – 1.0 kg/to.pentru combaterea larvelor defoliatoare în fazele avansate de vegetaţie. .5 l/ha.producţia medie la ha. .0 l/ha. Best 10 EC -4.pentru prevenirea infecţiilor primare de mană se Tratamente în vegetaţie .combaterea manei – cu Brestan 60WP – 0. este necesară efectuarea de tratamente fitosanitare la sămânţă sau în perioada de vegetaţie.pentru combaterea unor dăunători ca gărgăriţa sfeclei. Irigarea constituie cel mai important element tehnologic de creştere a nivelului de producţie la sfecla de zahăr. semănat în epoca optimă). Evaluarea producţiei .0 l/ha. la avertizare se foloseşte unul din produsele: Sumicidin 20EC 0.600-4.5 l/ha sau Dursban 480 EC . Baicor 300EC – 2. .0 l/ha. . . în kg (q).5 kg/ha sau Pensuc .1. udările repetându-se la cca 14-16 zile. Score 300 EC – 0. Irigarea în vegetaţie începe de obicei în a doua decadă a lunii iunie. foarte păgubitoare în primăverile secetoase se folosesc produsele: Carbofuran 35 – 28 ml/kg sau Diafuran 35 ST – 28 ml/kg sau Carbofuran 35ST .5 l/ha.0 l/ha. la începutul lunii aprilie se aplică o irigare de răsărire (dacă primăvara este foarte secetoasă) de 300-350 mc/ha.suprafaţa unui punct de control va fi de 10 mp şi se determină pentru a calcuala producţia medie la ha.2% în 500 l apă/ha sau Trichogramma sp 150.

.momentul optim de recoltare se stabileşte în funcţie de dinamica acumulării zahărului în rădăcini. .cu U. Semimecanizat . Nr – numărul de rădăcini la metru liniar. sau cu combinele autopropulsate de şase rânduri. în grame.650 + BM – 6 +KS -6.acolo unde semănatul s-a efectuat în benzi se foloseşte U-650 +DSP – 4. . Sporul de producţie este de 3-5 grame pe plantă/zi. Se admite. deoarece rădăcinile nu sunt ajunse la a maturitatea tehnică. Recoltarea . cel mult o noapte după care transportul devine absolut necesar.PAG . Transportul rădăcinilor recoltate la punctele de recepţionare trebuie făcut în aceeaşi zi cu recoltarea. Np – numărul de plante la metru liniar Gr – greutatea medie a unei rădăcini.decoletarea trebuie efectuată în aceeaşi zi cu dislocatul pentru a se evita pierderile de recoltă. Mecanizată . ca excepţie staţionarea rădăcinilor în câmp în grămezi mari.63 La producţia stabilită se va adăuga sporul de producţie.acolo unde semănatul s-a făcut în rânduri echidistante la 45 cm. O altă formulă de calcul este următoarea: Pr = NrxNpxGrx10 Pr – producţia determinată.

Epoca: încorporate toamna. nivelul producţiei planificate şi al aprovizionării cu apă. .plantele furajere.doza optimă 80 kg K2O/ha pe solurile Azot Dozele de azot sunt cuprinse între 80-150 kg N/ha. . în care se asigură condiţii bune de răsărire şi de iernare a culturii.fasolea. fiind disponibile şi diferite soiuri străine. 20-30 kg P2O5. Îngrăşămintele cu azot se aplică fracţionat astfel: 30-50 kg/ha la semănat.PAG . În ţara noastră se cultivă soiul românesc de rapiţă de toamnă pentru ulei comestibil Triumf.monocultura. slab aprovizionate.sunt bine valorificate de rapiţă şi în special de culturile Fosfor .1. sub P Potasiu . . Epoca: toamna. pregătirea pentru încorporate sub arătură sau sub disc la pregătirea terenului pentru semănat. . Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite. . necesare pregătirii plantelor pentru iernare. Plantele premergătoare 1 2 3 Foarte bune .9 CULTURA: RAPITĂ PENTRU ULEI Zonarea culturilor şi a soiurilor 1 La cultura rapiţei de toamnă se disting două zone de favorabilitate. arătură sau sub disc la terenului semănat. în care rapiţa se recomandă să se cultive în condiţii de irigare.soia. Bune .floarea soarelui.cereale păioase. cu precipitaţii mai reduse.50-80 kg 2O5/ha. Contraindicate Aplicarea îngrăşămintelor Organice .tutunul. în vederea asigurării unei răsăriri uniforme şi la timp. postmergătoare.64 - 3. pe sol îngheţat.la 20-30 to/ha gunoi de grajd. Diferenţa la desprimăvărare. Zona a II-a cuprinde partea de sud a ţării. Zona I cuprinde partea de vest şi de est a ţării. cantitaea de îngrăşăminte chimice se reduce cu 30 kg N/ha. K2O şi microelementele nemaifiind necesare. funcţie de fertilitatea solului. . . planta premergătoare.

Bolero.între 5-15 IX Adâncimea . / m 2 xMMS ( g ) C (kg / ha ) = x100 P(% )xG (% ) Cantitate . Wotan.vara.65 - Lucrările solului 1 2 Arătura . în unele situaţii se .puritatea 97%.arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. Adâncimea . 85%. Stabilirea densităţii plantelor Nr.semitegerm.2 Epoca . de seminţe germinabile Nr. germinaţia 3-5 g Triumf (soi românesc) sunt Valoarea culturală a seminţei Greutatea a 1000 seminţe (MMS) Soiuri disponibile şi soiuri străine: Valesca.20-25 cm . .2-4 cm Distanţa între rânduri 12. pliviri sau aplicarea erbicidelor.5 cm Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Culturile de rapiţă semănate în rânduri apropiate nu necesită praşile. Cyclone.8-15 kg/ha Cantitatea de sămânţă Semănatul Epoca . De seminţe germinabile/m liniar 100-150 12-120 Distanţa între seminţe pe rând 5-8 cm .U650 + CPGC -4 Pregătirea patului germinativ Momentul executării – după executarea arăturii şi imediat înainte de semănat.PAG . până la 15 VIII. nr. Totuşi.U-650 + PP4(3)30+GS-1. Star. Colvert. Madora. La adâncimea de semănat + 1-2 cm.

nr.nr. deoarece favorizează căderea plantelor şi atacul de afide. .3 l/ha sau Fastac 10 EC -0.5 l/ha.înainte de semănat Treflan 48 CE – 1.nr. Ronilan 50WP sau Rovral 50PU 1. iar a doua la terminarea înfloritului.buruienile dicotiledonate perene (în special pălămida). cu Decis 2. Rovral 50PU sau Ronilan 50WP – 1. fiind necesare măsuri de combatere integrată. Evaluarea producţiei .1 l/ha. de seminţe însămânţate la mp .greutatea seminţelor pe plantă .3 l/ha. Dual Gold 1.se recomandă tratamentul cu unul din produsele: Sumilex 50WP.5-2. . de seminţe într-un gram .buruienile dicotiledonate anuale şi perene se combat primăvara.5 l/ha. .5 l/ha sau Cliphar 0.3-10. cu erbicidul Galera 0. numai la avertizare.5 l/ha sau Gallant Super 1.nr.buruienile monocotiledonate anuale şi perene (costrei din rizomi) se combat prin aplicarea în vegetaţie a erbicidelor: Fusilade Forte 1.25-0. . sau Targa Super 1.0-1.5 kg/ha. Nu se recomandă udările mai târziu. .pentru prevenirea atacului produs de puricii de pământ.5 EC – 0. Aceşti patogeni se manifestă pe tot parcursul perioadei de vegetaţie. În primăverile secetoase. Alături de măsuri agrofitotehnice (asolament. Producţia calculată (P): P(kg / ha ) = Greut. făinarea.sem. .66 recomandă erbicidarea cu L. se aplică un tratament cu Sinoratox 35 CE sau Carbetox 37 CE – 2 l/ha. înainte de alungirea tulpinii.0-1.445 + MET -1200 sau U-650 + MET -2500. se aplică o udare de 400-500 mv/ha la începutul legării primelor silicve. . udarea după semănat se face numai dacă în stratul superficial de sol nu există apa necesară germinării. . împotriva gărgăriţei cruciferelor şi a gândacului lucios se aplică Sinoratox 35 CE – 3 l/ha iar în perioada înfloritului.elementele de evaluare a producţiei medii la rapiţa pentru ulei sunt următoarele: . se aplică un tratament cu Carbetox 50CE – 0.0-3. Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Cultura de rapiţă este afectată de un complex de patogeni.3-0.pe terenurile infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale se vor aplica: .la apariţia în masă a păduchelui cenuşiu. când se vad înţepături de plante. cu norma de 500-600 mc/ha.2.0 l/ha sau preemergent. .0 g.PAG . de plante răsărite la mp . Tratamente în vegetaţie Tratamente la avertizare cu unul din produsele: Sumilex 50WP. / pl ( g )xnr.în primăvară. se impune şi aplicarea unor tratamente chimice. se combat prin aplicarea în vegetaţie a erbicidelor: Lontrel 300 -0. alternarioza. de silicve pe plantă . de seminţe într-o silicva . Tratamente la sămânţă .120-170.0 l/ha.3 -0.120-300.3 l/ha.200-300. În cazul când se irigă cultura. . încorporarea lor la 3-4 cm fiind necesară numai în toamnele secetoase.nr.110-150.0 kg/to. dintre care mai importanţi sunt: putregaiul cenuşiu. . arătură adâncă).5 l/ha. pl / ha 1000 . .

67 - Recoltarea . Începe când seminţele sunt brunificate şi au 1618% umiditate.treierat din brazdă cu combina C – 12 su C – 14 cu ridicător .tăierea plantelor la coacerea în pârgă. Se aplică dacă pierderile sunt minime şi există posibilităţi de uscare a seminţei. boabele au un conţinut ridicat în apă. se lucrează numai seara sau dimineaţa. .se pot folosi două metode de recoltare În două faze . .metoda determină totuşi pierderi însemnate.PAG . silicvele sunt galbene şi seminţele au început de brunificare. iar în masa recoltată se găsesc tulpini cu umiditate mai ridicată. . Recoltarea trebuie terminată în 2-3 zile. Recolta de seminţe trebuie curăţată imediat şi uscată. Se lasă plantele tăiate pe o mirişte de 20-25 cm până la uscarea completă. când umiditatea seminţelor ajunge la 12-14%.este o metodă mai practică. Direct din lan .

2 NEIRIGAT Activitate/Sistem Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Fasole Sfecla zahar TOTAL ha 5 6 2 4 1 2 20 % 25 30 10 20 5 10 100 t/ha 2.PAG .2 Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale MODUL 20 ha Tabel nr.8 3. 3.0 4.2 3.0 x .80 1.8 x 1.2 1.05 23.3 1.0 x ha 6 7 x 3 2 2 20 IRIGAT % 30 35 x 15 10 10 100 t/ha 4.68 - Profilul "Cereale si plante tehnice" 3.8 32.

Din care pentru productia principala I. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % .Cheltuieli cu materii prime si materiale .6 297.5 132.0 9504. CHELTUIELI VARIABILE 1.Ingrasaminte chimice .9 16.1 70.0 1991.00 5597.2 1001.6 323.00 37926.0 6440.9 1 5% 1885.0 3055.6 616.00 0.1 28.4 1484. (=) VENIT NET+subventii G.0 2933.0 253.0 2024.02 4.0 74.6 0.50 2113.54 881.0 5206.3 242.6 1237.5 0.7 40.00 32328.2 4431. Cheltuieli cu irigatii 4.4 0.0 7.Dobanzi la credite .48 27456.8 232.2 1234.9 186.80 4722.2 0.69 - Profilul " Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT CULTURA Grau Porumb 6 30% 9504.0 1885.2.00 32989.6 2927.2 113.4 1769. CHELTUIELI FIXE .0 809.8 120.5 1830.0 4312.0 9005.98 31617.0 7.0 0.0 350.0 725.Sämãn si material saditor .0 3072.2 2039.0 9216.1 TOTAL INDICATORI 20 100% 33701.8 3658.80 4672.0 144.00 587.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 6440.5 1175.4 0.2 0. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 61.0 89.4 0.6 8717.4 0.0 875.0 9900.0 494.7 Floarea Soarelui ha 4 20% 4312. 3.02 0.Pesticide . Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Asigurari II.0 138.4 2 10% 6900.0 344.M 5 25% 7900.0 4264.0 37.5 207.PAG .0 460.5 3.5 7475.6 157. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.6 2732.30 249.5 175.0 308.0 3191.4 51.8 807.4 205.6 7218.0 33.0 735.0 1690.0 8775.0 156.0 793.6 186.2 140.Alte materiale 2.9 0.0 224.4 5.9 U. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.5 0.46 1159.8 210.0 7700.0 4274.0 1099.0 0.50 4225.00 727.5 0.8 4226.8 325.5 0.6 0.4 0.0 2421.12 0.0 3550.48 14342.6 0.0 14.0 7.66 4854.0 1360.5 6950.0 3000.0 221.80 11817.0 40.8 1378.0 7675.2 0.6 140.4 0.0 51.7 5.0 75.4 376.8 0.Cheltuieli generale . Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 498.4 0.9 0.0 172.0 81.0 6900.3 17.1 53.7 A.0 0.5 0.7 Fasole Sfecla zahar Tabel nr.7 Orz 2 10% 3200.8 241.5 3448.50 700.2 70.0 124.4 0.Amortisment E.6 2070.0 37. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. VALOAREA PRODUCTIEI A1.4 4.3 35.0 89.0 60.3 331.0 54.3 0.0 1348.0 498.00 1372.8 906.0 3460.5 0.0 1877.0 1837.70 4697.4 991.8 493.0 161.0 474.9 400.9 0.

.5 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 5.4 . pe termen mediu.5 lei 9628. fiind în cazul acestei exploataţii de 5.1 10836 9236.variabile specifice 14930.9 7844.2.3 Marja Brută total exploataţie (3-4.1 Nc.1.1) 10469. Modulul realizat prin proiectare sigură o viabilitate economica redusă.7 7128 2049 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 78% fonduri proprii şi 22 % credite de producţie.4 5797 240 80 319. Modulul evidentiază o rată a profitului de 17.cheltuieli variabile 27456. Este necesară o creştere a randamentelor cheltuielilor în cadrul modulului pentru a spori masei profitului. în vederea asigurării fondurilor de dezvoltare. considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după clasă) de clasa a III-a.8 1387 1599 17.1 4. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilităţi reduse de investiţii în tehnica agricolă şi a modernizării procesului de producţie.cheltuieli fixe 4854. 3.5 UDE.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 33701 Subvenţii 4225 Produs brut (1+2) 37926 Cheltuieli totale.: 32329 .3 III 1159. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).1 4.c. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3.7 4265.3 2991.3% şi asigură în medie un profit de 280 lei/ha. d.9 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 25158 lei. 1 2 3 4 4. ai modulului de 20 ha neirigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospodării individuale Tabel nr.9 1207.5 .PAG .5 8 III UDE 9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 4058 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 20290 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 840 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (50% din profit) 280 13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 1119 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 25998 15 Credite pentru producţie ** 7171 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 0.70 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.5 Profit (3-4) 5597 Rata profitului (5:4x100) (%) 17.

4 576 +77.5 3200 +700.9 Orz 2 ha 3200 3552 +352 350 900 +550 3055.0 +22.4 498.6 16.6 494. 3.5 1995 +117.8 0. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Grâu 5 ha 7900 8820 +920 875 2500 +1625 7675.5 +21.3 25.4 1626 +1127.2 1064 +1026.8 37.4 1252 +757.4 +9.5 0.5 224.9 22.PAG .6 3200 +144.71 - Profilul “Cereale şi plante tehnice” Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 .6 Sfeclă zahăr 2 ha 6900 11040 +4140 3000 350 -2650 6440 9200 +2760 460 1840 +1380 3460 2190 -1270 53.3 39.7 23.6 Fasole 1 ha 1885 2100 +215 x 175 +175 1877.5 1099.2 364 +326.2 37.5 8120 +444.5 7.5 700 +475.4 14 +13.5 280 +272.8 -29.5 14.M. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ Cultura U.6 5.3 Indicatori Total 20 ha 33701 41744 +8043 4225 5675 +1450 32329 37807 +5478 1372 3937 +2565 5597 9612 +2615 17.5 15.Variantă proiectată Perioade.6 10560 +1554.1 Porumb 6 ha 9504 11136 +1632 x 1050 +1050 9005.2.4 +25.5 7.4 352 +207.6 498.8 Floarea soarelui 4 ha 4312 5096 +784 x 700 +700 4274.1 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri . recoltă.5 105 +97.2 39.8 4732 +457.4 144.4 +8.9 Bugetul exploataţiei de 20 ha Zona de câmpie neirigat Tabel nr.

3 Modul 20 ha Valoarea productiei .2008 25.lei Subventii .lei Venit net + subventii .lei Cheltiueli totale .lei Rata venit + subventii .2008 2005 .lei 5675 Valoarea productiei .2008 .lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .3 2007 .% 17.lei Venit net + subventii .2006 2007 .2008 41744 5675 37807 9612 2007 .2006 2007 .2008 9612 41744 33701 5597 37807 32329 4225 Valoarea productiei .2006 17.4 25.lei Subventii .72 - Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Modul 20 ha neirigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .4 2005 .PAG .2006 33701 4225 32329 5597 2005 .lei Subventii .lei Cheltiueli totale .% 2005 .lei Cheltiueli totale .

0 17236.3 6136.0 150.0 3427.9 864.0 68.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .1 0. Cheltuieli cu irigatii 4.0 12144.6 0. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 11529.2 37271.2 3154.0 728.0 150.2 21.0 385.4 195.6 5476.0 8320.2 338.0 378. 3.4 TOTAL A.0 0.6 1388.Cheltuieli cu materii prime si materiale .0 6785.4 Fasole 2 10% 6462. Cheltuieli de aprovizionare 5.7 5639.4 207.0 2352.4 736.0 2490.0 13776.2 101.0 5161.4 0.2 1200. Asigurari II.0 4280.Pesticide .4 797.0 9.2 5427.0 173.6 362.Cheltuieli generale .0 1280.0 10722.2 392.1 240.3 450.0 4850.0 6300.1 17.9 1168.1 490..7 653.1 5261.6 0.0 0.2 43333.Dobanzi la credite .0 269.0 16128.0 55112.2 0.0 222. CHELTUIELI FIXE .0 820.8 0.0 2352.0 13200. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.0 100.3 0.0 0.6 294.0 1545.Ingrasaminte chimice .Sämãn si material saditor .0 140. (=) VENIT NET+subventii G.0 95.0 380.0 16590.7 861.2 2415.0 2132.0 8320.73 - Profilul " Cerealiere si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale INDICATORI U. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 20 100% 50712.0 409.2.5 Sfecla zahar 2 10% 9600.7 0.6 179.0 174.8 300.0 1222.0 15.0 4098.4 677.0 1440.8 1912.0 2067.8 2008.8 225.4 2133.6 4084.2 7 35% 16590.0 0.4 51.Amortisment E.0 5589.8 140.4 1522.0 14238.Alte materiale 2.0 6812.3 9.9 936.0 2055.1 3 15% 4476.2 4911.0 242.0 3444. CHELTUIELI VARIABILE 1.0 77.5 1415.0 3000.7 .3 1446.8 1057.2 1911.4 125.0 9600.0 378.0 6322.5 2708.0 1050.8 16.3 0.4 0.1 534. Din care pentru productia principala I.0 4400.PAG .0 7118. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 0.M BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT CULTURA Floarea Grau Porumb Soarelui ha 6 30% 13584.1 1160.0 10599.0 4050.6 24.2 450.0 872.7 282.8 0.0 49656.0 350.0 12600.0 14634.0 11760. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 17.0 12.0 1479.6 3465.8 14.0 44389.5 258.6 13191.2 261.4 1534.1 22.3 Tabel nr.3 92.4 745.0 4476.4 874.9 1369. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.0 0.0 4428.

PAG - 74 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 20 ha irigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospodării individuale Nc. INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 50712 Subvenţii 4400 Produs brut (1+2) 55112 Cheltuieli totale, d.c.: 44389,2 - cheltuieli variabile 37271 - variabile specifice 23218,3 - cheltuieli fixe 7118,2 Profit (3-4) 10722,8 Rata profitului (5:4x100) (%) 24,1 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 17841 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 7,6 8 IV UDE 9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 7848,7 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 39243,5 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 1608,4 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (5% din profit) 536,1 13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 2144,6 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 27362,2 15 Credite pentru producţie ** 18635 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 1,6 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 25753,8 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

Tabel nr. 3.2.5

€ = 3,5 lei 14489,1 1257,1 15746,2 12682,6 10648,9 6633,8 2033,7 3063,7 24,1 5097,4 IV 2242,5 11212 459,5 153,2 612,7 7817,8 5324,3 x

Concluzii:

Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 58% fonduri proprii şi 42 % credite de producţie. Modulul evidenţiază o rată a profitului (venitul net+subvenţii) de 24,1% şi asigură în medie un profit de 536,1 lei/ha. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 7,6 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după clasă) de clasa a IV-a. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în achiziţionarea de tehnică agricolă pentru cumpărarea prin credite a aproape întregului set de utilaje necesare tractorului U683 sau a circa 50% din instalaţia de irigat prin aspersiune. Modulul realizat prin proiectare poate fi viabil economic în condiţiile obţinerii randamentelor programate.

PAG - 75 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice”

Tipul exploataţiei: Gospodării individuale

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Tabel nr. 3.2.6

Bugetul exploataţiei de 20 ha Zona de câmpie irigat Variantă proiectată

Indicatori

Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

U.M. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

Grâu 6 ha 13584 15120 +1536 1050 3000 +1950 12144 13440 +1296 1440 1680 +240 2490 4680 +2190 20.5 34.8 +14.3

Porumb 7 ha 16590 19488 +2898 x 1225 +1225 14238 16800 +2562 2352 2688 +336 2352 3913 +1561 16.5 23.3 +6.8

Valoarea producţiei
Creşteri sau descreşteri

Subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale
Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil
Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Cultura Floarea soarelui 3 ha 4476 5292 +816 x 525 +525 4098 4860 +762 378 432 +54 378 957 +579 9.2 19.7 +10.5

Fasole 2 ha 6462 7200 +738 350 350 x 5589.2 6120 +530.8 872.8 1080 +207.2 1222.8 1430 +207.2 21.9 23.4 +1.5

Sfeclă zahăr 2 ha 9600 15040 +5440 3000 350 -2650 8320 9920 +1600 1280 5120 +3840 4280 5470 +1190 51.4 55.1 +3.7

Total 20 ha 50712 62140 +11428 4400 5450 +1050 44389.2 51140 +6750.8 6322.8 11000 4677.2 10722.8 16450 +5727.2 24.1 32.2 +8.1

PAG - 76 -

Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Modul 20 ha irigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
2005 - 2006

2007 - 2008

10722,8 50712

16450 62140

44389,2 4400

51142 5450

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 50712 4400 44389,2 10722,8 2005 - 2006 24,1

2007 - 2008 62140 5450 51142 16450 2007 - 2008 32,2

24,1

32,2 2005 - 2006 2007 - 2008

PAG - 77 -

Profilul "Cereale si plante tehnice"

3.3
Tipul exploatatiei: Asociatii familiale
Activitate/Sistem Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Fasole Soia Sfecla zahar Rapita TOTAL

MODUL 200 ha
Tabel nr. 3.3

NEIRIGAT ha 60 54 10 30 10 x 10 26 200 % 30 27 5 15 5 x 5 13 100 25,0 1,8 x t/ha 3,5 4,0 4,0 1,6 1,20 ha 48 66 18 30 x 20 10 8 200

IRIGAT % 24 33 9 15 x 10 5 4 100 t/ha 5,0 6,0 6,0 2,20 x 2,2 40,0 2,3 x

PAG - 78 -

Profil "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Asociatii familiale

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT CULTURA Grau Porumb Orz Floarea Soarelui ha 60 30% 118380,0 115500,0 10500,0 128880,0 108098,4 105218,4 97934,5 45825,0 14100,0 20223,0 9522,0 1980,0 47871,6 0,0 2291,3 0,0 1946,6 10163,9 1342,4 2919,9 3801,6 2100,0 10281,6 0,0 20781,6 9,8 19,8 54 27% 106920,0 103680,0 0,0 106920,0 97050,3 93810,3 77972,4 42946,2 18630,0 15303,6 9012,6 0,0 31131,3 0,0 2147,3 0,0 1747,6 19077,9 11157,0 2621,5 3409,4 1890,0 9869,7 0,0 9869,7 10,5 10,5 10 5% 20000,0 19200,0 1750,0 21750,0 17948,3 17148,3 16170,6 6891,8 1880,0 2966,0 1484,8 561,0 8617,2 0,0 344,6 0,0 317,1 1777,7 318,9 475,6 633,1 350,0 2051,7 0,0 3801,7 12,0 22,2 30 15% 40320,0 39360,0 0,0 40320,0 37513,3 36553,3 32220,8 12833,1 2587,5 8502,0 1743,6 0,0 18076,5 0,0 641,7 0,0 669,5 5292,6 1924,9 1004,3 1313,4 1050,0 2806,7 0,0 2806,7 7,7 7,7 10 5% 21540,0 21000,0 0,0 21540,0 20127,3 19587,3 18047,6 8279,0 3312,0 1556,0 3081,0 330,0 8991,4 0,0 414,0 0,0 363,2 2079,7 475,1 544,8 709,8 350,0 1412,7 0,0 1412,7 7,2 7,2 10 5% 37500,0 37500,0 15000,0 52500,0 34157,0 34157,0 27987,0 15626,7 2004,0 2966,0 10656,7 0,0 10958,1 0,0 781,3 0,0 620,9 6170,1 3678,2 931,3 1210,5 350,0 3343,0 0,0 18343,0 9,8 53,7 26 13% 38610,0 37440,0 4550,0 43160,0 35391,6 34221,6 31794,8 12555,1 751,9 9583,6 1490,3 729,3 17978,8 0,0 627,8 0,0 633,2 3596,7 495,8 949,7 1241,2 910,0 3218,4 0,0 7768,4 9,4 22,7 Fasole Sfecla zahar Rapita

Tabel nr. 3.3.1

TOTAL

INDICATORI

U.M

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

200 100% 383270,0 373680,0 31800,0 415070,0 350286,2 340696,2 302127,7 144956,9 43265,4 61100,2 36991,0 3600,3 143624,8 0,0 7247,8 0,0 6298,1 48158,5 19392,4 9447,1 12319,0 7000,0 32983,8 0,0 64783,82 9,7 19,0

PAG - 79 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 200 ha neirigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Asociaţii familiale
Tabel nr. 3.3.2

Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 383270 Subvenţii 31800 Produs brut (1+2) 415070 Cheltuieli totale, d.c.: 350286,2 - cheltuieli variabile 302127,7 - variabile specifice 151255 - cheltuieli fixe 48158,5 Profit (3-4) 64783,8 Rata profitului (5:4x100) (%) 18,5 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 112942,3 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 62,8 8 UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 39391,9 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 196959,5 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 9718 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 6478 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 16196 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 287526 15 Credite pentru producţie ** 72478 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 9,1 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 277808 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 109506 9086 118592 100082 86322 43216 13760 18510 18,5 32269 11255 56274 2777 1851 4627 82150 20708 x

Concluzii:

Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 78,3% fonduri proprii şi 20,7 % credite de producţie. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 18,5% şi asigură în medie un profit de 324 lei/ha. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 62,8 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea de cumpărare prin credite a două tractoare de 65CP şi a unor maşini agricole principale. Modulul realizat prin proiectare are viabilitate economică moderată,
care poate fi îmbunătăţită prin creşterea randamentelor obţinute.

PAG - 80 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice”

Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale
Indicatori Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008
Cultura Floarea soarelui 30 ha 40.320 47.040 +6.720 X 5.250 +5.250 37.513,3 41.856 +4.342,7 2.806,7 5.184 +2.377,3 2.806,7 10.434 +7.627,3 7,5 24,9 +17,4

Bugetul exploataţiei de 200 ha Zona de câmpie neirigat - Variantă proiectată

Tabel nr. 3.3.3

U.M. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

Grâu 60 ha 118.380 132.300 +13.920 10.500 30.000 +19.500 108.098,4 130.872 +22773,6 10.281,6 1428 -8.853,6 20.781,6 31.428 +10.646,4 19,2 24,0 +4,8

Porumb 54 ha 106.920 125.280 +18.360 X 9.450 +9.450 97.050,3 108.000 +10.949,7 9.869,7 17.280 +7.410,3 9869,7 26.730 +16.860,3 10,2 24,7 +14,5

Orz 10 ha 20.000 22.200 +2.200 1750 4.500 +2.750 17.948,3 20.800 +2.851,7 2.051,7 1.400 -651,7 3.801,7 5.900 +2.098,3 21,2 28,4 +7,2

Fasole 10 ha 21.540 24.000 +2.460 X 1.750 +1.750 20.127,3 22.260 +2.132,7 1412,7 1740 +327,3 1.412,7 3.490 +2.077,3 7,0 15,7 +8,7

Valoarea producţiei
Creşteri sau descreşteri

Sfeclă zahăr 10 ha 37.500 60.000 +22.500 15.000 1.750 -13.250 34.157 45.000 +10843 3.343 15.000 +11.657 18.343 16.750 -1.593 53,7 37,2 -16,5

Rapită 26 ha 38.610 44.460 +5.850 4.550 10.400 +5.850 35.391,6 39.686 +4.294,4 3.218,4 4.774 +1.555,6 7768,4 15.174 +7.405,6 21,9 38,2 +16,3

Total 200 ha 388.270 455.280 +72.010 31.800 63.100 +31.300 +350.286,2 408.474 +58.187,8 32.983,8 46.806 +13.822,2 64.783,8 109.906 +45.122,2 18,5 26,9 +8,4

Subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale
Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil
Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

2008 .5 26.2008 2005 .2 64783.lei Subventii .lei Subventii .lei Rata venit + subventii .% Profil "Cereale si plante tehnice" 2005 .2008 455280 63100 408474 109906 2007 .PAG .2006 18.lei Cheltiueli totale .lei Cheltiueli totale .lei Valoarea productiei .2008 109906 64783.8 383270 455280 350286.lei Cheltiueli totale .81 - Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale Modul 200 ha neirigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .2 31800 408474 63100 Valoarea productiei .2006 383270 31800 350286.9 18.5 2007 .lei Venit net + subventii .2006 2007 .lei Venit net + subventii .8 2005 .2008 26.2006 2007 .9 2005 .lei Subventii .lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .% Modul 20 ha Valoarea productiei .

0 494823.Sämãn si material saditor .4 Soia 20 10% 53420 51920 10000 63420 47555 46055 39599 16352 5214 3640 6656 842 13583 8000 818 0 847 7955 3622 1271 1662 1400 5865 0 15865.9 62.7 34. CHELTUIELI FIXE .5 4974.9 85870.3 408952.3 478915. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 111932. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.0 69880.4 TOTAL A.6 18 9% 53640 51840 3150 56790 44788 42988 39519 13568 3384 6264 2673 1247 19433 5040 678 0 799 5270 1240 1199 1571 1260 8852 0 12001.4 Rapita 8 4% 15160 14720 1400 16560 12968 12528 11480 4216 280 3200 464 272 5520 1400 136 0 208 1488 152 336 440 560 2192 0 3592 17.3 23.Cheltuieli generale . (=) VENIT NET+subventii G. Cheltuieli cu irigatii 4.5 152732.9 73417.Alte materiale 2.6 27.4 .6 Tabel nr. Cheltuieli de aprovizionare 5.7 66 33% 195426 190080 0 195426 175857 168729 136128 58014 22770 24229 11015 0 40391 31680 2901 0 3142 39729 24133 4808 6169 4620 19569 0 19569 11.0 606756. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.7 0. 3. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.5 169157.Pesticide .0 8799.73 15.6 10.6 13318.Ingrasaminte chimice .3.0 554680. VALOAREA PRODUCTIEI A1.Amortisment E. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 200 100% 568806.M BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT CULTURA Floarea Grau Porumb Orz Soarelui ha 48 24% 135840 132000 8400 144240 117360 113520 102678 43341 12182 20088 8457 2614 42121 12960 2167 0 2089 14682 3857 3133 4091 3600 18480 0 26880 16.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .9 30 15% 55320 54120 0 55320 50112 48912 41811 15344 2588 11013 1744 0 18821 6000 767 0 879 8301 3006 1318 1727 2250 5208 0 5208 10.6 41675.0 73982.4 23.5 12.5 28.1 0.Dobanzi la credite .8 40868. Din care pentru productia principala I.6 11.5 49089.7 Sfecla zahar 10 5% 60000 60000 15000 75000 46184 46184 37737 18323 2672 4984 10667 0 12863 4800 916 0 835 8446 4859 1253 1634 700 13816 0 28816 29.60 20.Cheltuieli cu materii prime si materiale .2 17294.PAG .82 - Tipul exploatatiei: Asociatii familiale INDICATORI U.0 14390. CHELTUIELI VARIABILE 1. Asigurari II.0 8383.0 37950.

4 UDE.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 568806 Subvenţii 37950 Produs brut (1+2) 606756 Cheltuieli totale. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în achiziţionarea de tehnică agricolă pentru cumpărarea prin credite a două tractoare U683 cu cabină şi setul de utilaje aferent precum şi a unor comonente a instalaţiei de irigare.4 .8 Profit (3-4) 111932.cheltuieli variabile 408952.83 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.3 . considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a.4 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 70356 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 351782 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 16790 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 11193 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 27983 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 427034 15 Credite pentru producţie ** 84579 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 17.PAG .3.3 VIII 20102 100509 4797 3198 7995 122010 24165 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 83% fonduri proprii şi 17 % credite de producţie.6% şi asigură în medie un profit de 560 lei/ha.variabile specifice 247837.1 4.5 . Modulul evidenţiază o rată a profitului de 22.1) 197803.6 56515.5 lei 162516 10843 173359 141378 116844 70811 24534 31981 22.: 494823.1 4. fiind în cazul acestei exploataţii de 85. Modulul realizat prin proiectare are viabilitate economică ridicată în condiţiile obţinerii randamentelor programate. 1 2 3 4 4.1.5 Nc.5 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 410244 lei.6 Marja Brută total exploataţie (3-4.7 Rata profitului (5:4x100) (%) 22.5 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 85.cheltuieli fixe 85870. ai modulului de 200 ha irigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Asociaţii familiale Tabel nr. 3.c. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €). . **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3. d.

ani U. Indicatori recoltă.968 15.320 64.3.4 26.4 .184 28.000 3.550 175.001.000 +14.118.500 47.100 +4.7 +9.400 24.934 62.192 1.020 -1.569 51.5 8.025 15.7 73.3 22.885 5.000 +20.6 30.6 Zona de câmpie irigat Variantă proiectată Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Perioade.806 677.454 37.800 12.823.0 +8.500 -6.865 4.360 X 5.400 494.480 +2.950 57.856.673.856 +1.300 3.680 229.840 151.340 -7.360 8.112 58. 2. Grâu 48 ha Porumb 66 ha Orz 18 ha Cultura Floarea soarelui Soia 20 ha Rapiţă 8 ha Sfeclă zahăr Total 200 ha Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % 135.7 169.656 .680 +9.000 1.788 52.816 34.3 565.7 +3.640 59.480 19.600 117.160 17.150 +31.260 +108.7 30.750 +6.254 X 11.256 +38.0 +7.PAG .250 46.004 +70.4 59.600 +20.940 +6.400 3.3 111.606 +57.000 +13.5 33.-536 3.208 5.6 +1.8 195.857 190.880 43.628 5.6 -2.200 +15.550 +11.000 +15.982 10.264 27.200 +720 26.4 19.84 - Profilul “Cereale şi plante tehnice” Bugetul exploataţiei de 200 ha Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr.273.9 32.320 1.525.250 +5250 50.569 39.9 +15.950 44.581 11.180.824 +2.865.190 +5.4 15.8 55.920 +8.750 -13.132 8.000 15. 3.740 +8.8 28.150 8.000 +34.320 22.420 60.8 10 ha 568.280 +6.816 13.592 4.000 94.640 18.M.080 +14.360 132.208 11.1 26.982.4 15.6 30 ha 53.0 -18.840 -1.200 +16.852 7.223 19.555 55.940 +732 5.031 19.120 +3.680 +34.200 +1.7 112.440 +7.932.184 60.8 53.832 12.816 35.350 +19.6 15.860 10.0 60.

2008 111932.6 2007 .7 568806 169606 677260 565004 494823.2006 2007 .85 - Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale Modul 200 ha irigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .lei Venit net + subventii .PAG .lei Cheltiueli totale .2006 22.lei Cheltiueli totale .2008 677260 57350 565004 169606 2007 .2006 2007 .2008 .% Modul 20 ha Valoarea productiei .7 2005 .6 30 2005 .lei Cheltiueli totale .2008 30 22.lei Subventii .lei Venit net + subventii .2008 2005 .3 37950 Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .3 111932.lei Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .lei Subventii .lei 57350 Subventii .lei Venit net + subventii .2006 568806 37950 494823.% 2005 .

8 1.8 4.86 - Profilul "Cereale si plante tehnice" 3.2 7.2 4.2 x ha 200 330 90 150 100 50 80 1000 IRIGAT % 20 33 9 15 10 5 8 100 t/ha 6.6 48.4 Tipul exploatatiei: Societati agricole cu pers.0 7.60 2.PAG .7 30.9 1.4 NEIRIGAT ha 320 250 50 150 50 50 130 1000 % 32 25 5 15 5 5 13 100 t/ha 4. 3.0 2.0 2.2 2. jurid Activitate/Sistem Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Soia Sfecla zahar Rapita TOTAL MODUL 1000 ha Tabel nr.8 x .

7 250 25% 594000. Din care pentru productia principala I.0 424000.0 0.8 50 5% 225000.0 1360.0 13035.0 0.0 225000. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 76975.0 124448.0 105705.0 31617.Amortisment E.0 0.0 3095.0 204202.6 Soia Sfecla zahar Rapita Tabel nr.0 6660. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.1 2479.0 17819.0 775040.5 151528.5 77615.1 5499.0 0.0 19950.4 15.0 186023.3 16.0 60736.0 0.0 255567.0 33690.0 53283.Sämãn si material saditor .0 90240.7 184537.0 103500.0 233700.0 5250.0 3705.8 0.0 18625.0 57499.0 35000.0 0.1 247142.0 27.0 307629.0 41725.0 0. CHELTUIELI VARIABILE 1.0 17600.0 102180.0 87841.0 9630.3 0.0 300000.0 0.0 632672.5 0.0 26569.0 129440.0 15525.0 1947.0 12672.Alte materiale 2.0 1840.5 92276.1 TOTAL INDICATORI A.0 115200.0 3365.0 172950.0 19665.0 20230.0 127800.0 38939.0 106528.0 7424.5 97380.5 85341.Pesticide .0 3800.0 1985.3 Floarea Soarelui ha 150 15% 236700. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.0 0.0 1580.0 75255.0 11744.0 0.0 0.6 4472.3 9.7 197182.0 1963810.3 27.0 236700.0 216750.0 0.5 0.0 230225. VALOAREA PRODUCTIEI A1.5 17.0 51015.0 185218.4.0 75000.0 0.0 70552.Cheltuieli cu materii prime si materiale . 3.8 19.0 8750.0 17800.0 8750.0 23360.2 1708243.0 76975.0 589856.0 34365.5 46.0 1750.5 10020.87 - Profilul " Cerealiere si plante tehnice" Profil: Societati agricole cu pers.0 8576.0 11500.0 54367.0 0.0 2420860. Cheltuieli cu irigatii 4.0 457049.Ingrasaminte chimice .0 0.0 19950.5 62.0 594000.0 367199.0 1750.6 73803.0 128750.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .5 3011.0 16640.5 21.1 23.0 50784.0 0.0 22750.0 56000.0 0. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 7875.1 21778.0 130 13% 235820.0 283136.0 8715.0 7137.0 2218200.0 35225.0 3765.0 51650.0 114781.0 8650.0 188430.0 3666.0 4550.M 320 32% 757120.0 517025.9 .0 10226.0 576000.0 63010.2 1910570.0 16.0 100300.0 3692.0 9325. (=) VENIT NET+subventii G. Asigurari II.0 650592.Dobanzi la credite . RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 187500.0 28320.0 39958.0 4055.5 81098.0 14144.0 0.4 50 5% 120000.8 16.Cheltuieli generale .6 4381.0 5050.0 0.0 39781.5 2370.0 228800.3 50 5% 102800.PAG .0 14958.0 280832.0 14000.1 97171.0 0.5 18.5 185218.0 0. CHELTUIELI FIXE .0 213750.0 0. jurid BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT CULTURA Grau Porumb Orz U.5 2760.0 9.5 0.5 1594.0 85000.0 5565.0 258570. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 1000 100% 2271440.0 809788.0 739200.0 17795.0 10350.0 15.5 0.1 52844. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.0 11200.0 1750.0 25000.0 39685.1 822142.0 41088.0 9904.0 3365.0 103376.0 93025.0 49550.0 7451.0 499025.0 0.

ai modulului de 1000 ha neirigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers. fiind în cazul acestei exploataţii de 263 UDE.cheltuieli fixe 255567 Profit (3-4) 495130 Rata profitului (5:4x100) (%) 25.1.4. 3.1% fonduri proprii şi 20.88 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.PAG .1 4.2 Nc.1 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 1552739 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).cheltuieli variabile 1708243 .variabile specifice 857367 . d.9 % credite de producţie. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 25.5 lei 648983 53571 702554 561089 488069 244962 73019 141465 25.2 Marja Brută total exploataţie (3-4.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 2271440 Subvenţii 187500 Produs brut (1+2) 2458940 Cheltuieli totale.: 1963810 . Juridică Tabel nr.2% şi asigură în medie un profit de 495 lei/ha. . Modulul realizat prin proiectare este viabil economic la această dimensiune.1 4.1) 750697 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 263 8 X UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 282565 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 1412825 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 74270 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 49513 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 123782 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 1627009 15 Credite pentru producţie ** 411071 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 44. în condiţiile obţinerii randamentelor programate. 1 2 3 4 4. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite a unei combine cu echipamentele respective şi 3 tractoare de putere medie cu maşinile agricole necesare.2 214485 X 80733 403664 21220 14146 35366 464860 117449 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 79. considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare (şi după clasă) de clasa a X-a.c.

1 +10 Porumb 250 ha 594.89 - Profilul “Cereale şi plante tehnice” Zona de câmpie neirigat .180 +34.750 -66.750 +74.600 X 26.2 495.629.250 204.271.Variantă proiectată Bugetul exploataţiei de 1000 ha Tipul exploataţiei: Indicatori Perioade.000 +65.8 Sfeclă zahăr 50 ha 225.448 227.750 102.250 87.250 +26.2 24.5 17.PAG .000 +31.450 +40.218. 3.950 60.528 67.841.950 34.000 8.819.324.120 846.7 Cultura Floarea soarelui 150 ha 236.180 +5.5 22.4 Rapită 130 ha 235.8 307.5 120.5 39.031.619.200 8.M.3 37.000 75.000 X 43.450 +13. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Grâu 320 ha 757.500 1.3 Societăţi agricole cu personalitate juridică U.5 113.750 245.367.5 102.5 14.750 +43.569.200 +14.000 +102.928 106.000 +17.5 255.819.140 +360.617.820 271.180.200 -4.963.4.750 -16.750 -1.5 45.2 2.450 -508. recoltă.4 Total 1000 ha 2.317.8 +10.000 +135.703.500 9.880 22.7 26.650 25.1 29.000 696.0 +11.000 360.0 29.750 22.000 +134.000 +104.520 +30.440 2.250 19.562.810.025 76.000 650.500 322.200 -16.958.158.2 30.000 160.2 25.5 26.300 +42.720 +89.9 25.592 779.500 +13.5 105.5 Fasole 50 ha 102.0 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .5 14.752 19.975 108.8 701.100 +28.2 +5.025 588.8 379.000 +69.200 +13.5 62.7 234.328 124.975 151.5 114.000 +29.000 +70.750 517.202.7 54.800 116.5 26.975 76.0 44.958.7 +15.781.781.200 -39. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr.5 35.250 185.350 19.5 13.750 52.200 +102.7 -22.700 +9.129.230 +206.600 56.130.600.3 89.758.520 +128.250 216.5 23.930 187.5 39.218.000 8.370 +431.000 133.9 Orz 50 ha 120.3 31.812.7 +3.100.230 +71.6 -17.6 38.775 14.781.700 279.329.000 +14.700 +35.

lei Rata venit + subventii .2008 495129.lei Venit net + subventii .2008 30.% 2005 .lei Subventii .lei Subventii .2 2007 .2 2005 .PAG .lei Valoarea productiei .lei Venit net + subventii .% Modul 20 ha Valoarea productiei .2 30.8 2005 .2 187500 Valoarea productiei .8 2271440 2324140 322000 1963810.90 - Profilul "Cereale si plante tehnice" Modul 1000 ha neirigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .lei Cheltiueli totale .lei Cheltiueli totale .2006 701230 2703370 2007 .2006 25.2 25.lei Rata venit + subventii .lei Venit net + subventii .2008 .lei Subventii .lei Cheltiueli totale .2008 2703370 322000 2324140 701230 2007 .2008 Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică 2005 .2 495129.2006 2007 .2006 2271440 187500 1963810.

3.0 575938.0 86085.0 5600.5 80 8% 184240.0 0.2 44.0 234577.0 138262.5 0.0 105075.0 1140480.5 87664.4 111744.5 24297. CHELTUIELI FIXE .0 239475.0 714200. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.8 172340.0 414820.7 90 9% 321840.0 50000.0 556738. CHELTUIELI VARIABILE 1.0 179200.5 7515.0 5055.0 13363.5 935896.0 29.4 858973.5 26895.0 7230.0 209578.2 27397.6 35.0 0. (=) VENIT NET+subventii G.0 49200.0 23100.0 155310.0 337062.0 41980.0 0.0 15030.4 Sfecla zahar Rapita Tabel nr.0 203263.0 247000.0 5050.4 8126.5 794211.Sämãn si material saditor .0 47628.0 145365.0 232254.0 0.0 10300.0 436477.6 18612.0 2240.0 70150.0 783250.0 7575.0 0.0 26070.0 251505.0 3277320.0 1440.0 311040.4 99792.8 6198.0 109800.1 71750.0 14.0 29905.Cheltuieli cu materii prime si materiale .0 17952.5 2682499.0 2762639.0 20800.0 10480.5 2343818.0 0.0 968896.0 7000.7 21.0 34500.PAG .0 19280.0 90330.0 3545890.0 36480.Dobanzi la credite .0 319800.0 4310.0 40050.0 18.0 33280.7 972849.0 59800.0 8730.0 240705.91 - Profilul " Cerealiere si plante tehnice" Profil: Societati agricole cu pers.0 142720.0 75000.0 279690.4 TOTAL INDICATORI A.3 Soia ha 100 10% 315300. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.Cheltuieli generale .5 22. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.0 53333.0 70180.0 66075.0 43875.0 15440. Din care pentru productia principala I.0 224197.0 10020.M 200 20% 679200.0 0. Asigurari II.0 28.4 50 5% 360000.0 255500.7 55.0 0.2 418910.0 15680.0 6325.0 48000.2 73911.0 18110.0 279750.0 213520.0 37026.0 0. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 4820.0 60840.5 0. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.0 20460.0 4600.0 80310. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.0 40050.0 58400.0 189750.0 11250.0 0.0 14000.0 70335.0 103262.5 13360.0 505758.5 24.0 1172160.3 75028.0 132080.5 126527.3 14.0 49483.0 13060.0 26400.0 0.0 136620.0 86240.5 21.0 190080.0 4515.0 435000.8 330 33% 1172160.0 15750.0 147760.0 1760.0 365300. VALOAREA PRODUCTIEI A1.7 28554.0 35238.0 3500.Alte materiale 2.0 15525.0 3600.0 323400.0 21840.Pesticide .0 70750.0 34452.0 203821.0 306800.2 7484.0 38400.0 4516. jurid BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT CULTURA Grau Porumb Orz U. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 1000 100% 3356140.1 274067.4 0.0 203263.0 0.0 0.0 25.0 50480.0 283350.1 29.4.0 198240.3 6773.0 9640.Ingrasaminte chimice .0 0.Amortisment E.1 6300.0 360000.0 3695.0 660000.0 4800.5 0.0 24.0 45112.0 55077.2 .0 9800.8 Floarea Soarelui 150 15% 323400.2 35.0 100440.0 16863.0 64800.0 15000.0 2960.0 174685.4 0.0 0.0 0.0 279690.0 593500. Cheltuieli cu irigatii 4.0 30240.0 3040.0 4720.0 337590.0 35000.0 210600.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .

ai modulului de 1000 ha irigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers.6 % credite de producţie.cheltuieli variabile 2343818.3 343449 X 132393 661965 33568 22379 55947 683915 138978 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 82. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).3% şi asigură în medie un profit de 783 lei/ha.5 Nc.8 Profit (3-4) 783250. juridică Tabel nr.92 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite a două combine de mare productivitate şi a 5 tractoare de putere medie cu utilajele aferente.c. 1 2 3 4 4.3 Marja Brută total exploataţie (3-4.4% fonduri proprii şi 17. considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a X-a. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3.7 .cheltuieli fixe 418910.5 lei 958897 54214 1013111 789326 669662 410615 119689 223786 28.4.3 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 502 8 X UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 463375 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 2316876 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 117488 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 78325 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 195813 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 2393703 15 Credite pentru producţie ** 486424 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 86.PAG .5 Rata profitului (5:4x100) (%) 28. în condiţiile obţinerii randamentelor programate. Modulul realizat prin proiectare este viabil economic la această dimensiune.1.5 . .2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 3356140 Subvenţii 189750 Produs brut (1+2) 3545890 Cheltuieli totale. 3.: 2762639.1 4. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 28.1) 1202071.6 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 2276215 lei.1 4. d.variabile specifice 1437152 . fiind în cazul acestei exploataţii de 502 UDE.

1 20.760 190.500 -32.480 22.400 +66.000 +147.750 282.575 70.975 34.172.000 109.800 X 26.000 +18.080 +205.000 +76.560 14.300 356.200 756.500 +24.800 15.93 - Profilul “Cereale şi plante tehnice” Bugetul exploataţiei de 1000 ha Zona de câmpie irigat .000 +56.560 -8.2 x 323.062 103.6 Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică Perioade.069.900 +2.039.7 .300 +55.99 59.800 35.000 +93.300 -58.400 +3.500 255.2 34.4.310 236.310 228.262 232.000 +204.6 -5.5 +15 184.240 212.505 298.780 189.250 283.200 +100.5 308.1 360. ani U.500 43.5 1.3 +13.3 150 ha 315.000 +65.2 28.920 +652.380 +416.M.085 102.740.290 +329.000 564.000 75.938 624.775 86.540 +236.378.0 34.440 55.5 366.640 36.6 3.0 +6.200 +58.250 +26.0 37.263.000 575.750 +57.080 50.179.000 32.250.750 968.738 24.5 203.5 783.800 51.008. 3.920 X 57.900 50.000 +28.920 34.400 -14.480 54.140 4.160 1.850 40.690 336.880 +105.200 +40.000 8.263.639.000 2.100 14.400 382.840 359.3 35.400 +42.640 +37. Indicatori recoltă.366.750 -66.2 1.5 70.750 40.335 61.060 +15.4 +6.762.2 +13.050 42.500 322.112.630 +163.Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr.150 +29.080 +46.356.303.250 279.310 80.350 339. Grâu 200 ha Porumb 330 ha Orz 90 ha Cultura Floarea soarelui Soia 100 ha Sfeclă zahăr 50 ha Rapiţă 80 ha Total 200 ha Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % 679.896.000 +48.800 -26.5 203.3 321.0 15.800 +28.5 829.5 3.PAG .5 593.750 +81.690 155.800 33.5 1.750 251.000 100.000 147.950 40.616.039.738 138.5 28.000 17.500.5 21.9 -27.750 +93.262 132.050 69.

2006 3356140 189750 2762639.94 - Profilul "Cereale si plante tehnice" Modul 1000 ha irigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .2008 783250.% 2005 .5 3356140 2762639.lei Venit net + subventii .lei Subventii .lei Subventii .2008 4008920 282750 3179380 1112290 2007 .lei Rata venit + subventii .2008 35 28.2006 2007 .% Modul 20 ha Valoarea productiei .lei Cheltiueli totale .5 189750 3179380 282750 Subventii .lei Cheltiueli totale .3 35 2005 .lei Venit net + subventii .2008 .5 783250.lei Cheltiueli totale .2008 Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică 2005 .3 2007 .lei Venit net + subventii .PAG .2006 28.lei Valoarea productiei .5 2005 .2006 1112290 4008920 2007 .lei Rata venit + subventii .lei Valoarea productiei .

5 322.762.6 30.28 559.6 3.008.5 829.14 4.03 3.54 783.35 2.35 68.14 307.92 189.75 286.75 282.107 220 272.356.03 22.64 3.23 495.825.37 187.5 26.95 - Profilul “Cereale şi plante tehnice” Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Specificare Perioada de recoltare ani 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 20 ha Neirigat 1.5 2.75 2.85 480.53 15.23 25.03 323.474.3 189.3 25.271.44 2703.38 593.2 30.557 316.46 2.66 848.25 283.4.43 2.6 196.9 2.29 28.25 1.7 lei/ha Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie 200 ha 1000 ha Irigat Neirigat Irigat Neirigat Irigat 2.535.616.4 Tabel nr.85 279.2 32.5 24.2 3.13 701.02 369.4 159 315.2 211.92 549.042.81 2.45 1890.PAG .963.0 2.751.685 2.92 234. 3.386.14 822.2 1.3 35.91 561.75 2.37 164.0 Valoarea producţiei Subvenţii Cheltuieli totale Venit impozabil Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii .12 2.5 1.916.276.63 379.087.112.6 17.0 1.844.219.14 550 536.324.179.75 1.

s-au luat calculaţiile pe ha pentru recolta anului 2006 iar în final prin simularea principalilor indicatori economici s-au utilizat tehnologiile şi bugetele pe cultură la nivelul recoltei 2008. în desfăşurarea exemplificării calculaţiilor la nivelul unui modul. Comparaţiile s-au materializat prin valori ce revin „pe un ha de exploataţie” pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie.5 FIŞĂ EXPLICATIVĂ Dimensiunile de module prezentate la profilul „Cereale şi plante tehnice” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa tehnologică” pe produs şi „Bugetul culturii” pentru diferite producţii medii ale structurii de producţie a modulului de o anumită dimensiune.96 - Profilul „Cereale şi plante tehnice” 3. a) Preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) Grâu Porumb Orz Fl.PAG . Astfel. soarelui Fasole Sfeclă de zahăr Soia Rapiţă 756 lei/to Recolta 2008 Sistem neirigat max 623 550 520 910 1900 115 983 660 848 200 1200 820 860 min 580 490 500 860 1855 170 155 1240 850 Sistem neirigat max 548 469 477 822 1788 140 1033 714 min 484 431 426 761 1677 124 Sistem irigat max 506 444 415 759 1553 130 1081 705 min 480 407 388 727 Sistem irigat max 560 500 490 900 1700 140 min 520 480 460 870 . Exemplificăm cu indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid. soarelui Fasole Sfeclă de zahăr Recoltă 2006 Recoltă 2008 566 495 500 840 1795 150 1210 825 lei/to Soia Rapiţă 630 580 555 980 2000 240 1370 950 b) cost de producţie Recolta 2006 Cultura Grâu Porumb Orz Fl.

36 10.49 253.18 16. 3.87 3. crt.43 21. cheltuieli totale.97 - c) subvenţii lei/ha Cultura Grâu Orz Sfeclă de zahăr Soia Rapiţă lei/ha Recolta 2006 175 175 1500 500 175 Recolta 2008 500 450 175 175 400 Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea producţiei. având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataţie” să comparăm valorile pe perioada de recoltare şi dimensiune de modul în vederea unei analize a posibilităţilor reale de dimensionare a unor module viitoare.64 5.0 21.6 39.O.46 9.53 22.76 5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.03 9.62 28.0 36.5.5.5 1.3 10. 3.77 2.46 26.0 1. subvenţii. venituri şi rata venitului pe dimensiuni de module şi sisteme de producţie.44 4. TOTAL ore/ha 2 3 4 5 6 2 GRÂU 5000 3500 11.97 12.65 11.53 26.PAG .36 22.21 95.79 6.03 38.09 47.5 3.07 10.84 13.5 9.07 20.57 12.1 Nr.3 186.5 71.97 194.5 9.24 51. 1 Cultura Producţia medie Kg/ha Ore mecanizator Z.50 10.68 3 ORZ 6000 4000 4 PORUMB BOABE 6000 4000 5 FLOAREA SOARELUI 2200 1600 6 FASOLE BOABE 2000 1200 7 SOIA 2200 1500 8 SFECLĂ DE ZAHĂR 40000 25000 9 RAPIŢĂ 18000 .62 56.37 2.82 10.26 110.

285.4 130.9 127.4 7.9 260.0 46.8 1043 138.soarelui Fasole Sf.5.2 Dimensiunea modulelor ha Sistemul de producţie TOTAL ore/ modul nr.0 Total ore/modul Total Z.587.3 63.4 neirigat 20 irigat 2085.98 - 3. 7.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr. 3.O.O.2 21.5.1 Modul 20 ha irigat Tabel nr.2. Z.66 147.36 1448. de zahăr 6 7 3 2 2 20 61.O.7 neirigat 1000 irigat 67.5.4 16.3 3.PAG .0 neirigat 200 irigat 11. 1 2 3 4 5 6 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Fl.63 149.2.7 13.962.7 13.9 260.3 13.42 2745.8 8423 8./ha de xploataţie nr./modul Total Z.4 2085.5.2 - 369. 3.8 16.crt.9 203. 1178.8 406.1 Nr.286. nr./ha .O.383.3 Z.

2.73 Total ore/modul Total Z.03 253.42 - 2465.soarelui Soia Sf.4 21.5.3 Modul 200 ha irigat Tabel nr.6 95. 1 2 3 4 5 6 7 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Orz Fl.5.crt.68 357 1178.3 39.7 .4 Modul 200 ha neirigat Tabel nr.09 110.PAG .4 5973.4 Nr.46 56.3 Nr.5 21.5 531 42.2.1 31.O.O.1 1940.97 26. de zahăr 60 54 10 30 10 10 22.962.99 - 3.7 88.48 263 1185 362.66 147.5. de zahăr 5 6 2 4 1 2 20 17./modul Total Z. 1 2 3 4 5 6 7 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Orz Fl.5 - 88.soarelui Fasole Sf.5.5 36.2.2 Nr. 3.42 2. 1 2 3 4 5 6 7 8 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Orz Fl.5.2 Modul 20 ha neirigat Tabel nr.crt.2.3 13.2.62 26./modul Total Z.3 7./ha 3.04 32.O.5.745.6 2539.O.28 12.68 178. 3. de zahăr Rapiţă 48 66 18 30 20 10 8 200 51.21 194.28 1698 1900.7 211.2.4 31.crt.36 186.16 854.26 47.07 1325.293.soarelui Fasole Sf.08 128. 3./ha 3.4 Total ore/modul Total Z.

286.480 33.51 56.8 8.383.crt.crt.2.423 8.76 32.O.3 Total ore/modul Total Z.587.5. 3.soarelui Fasole Sf.PAG .6 Nr.68 11.230 15.4 16.O.5 Modul 1000 ha irigat Tabel nr.644 3.36 1448.125.2.42 7.9 112./modul Total Z.285.O.2./modul Total Z.326 73.17 - 12.2 Total ore/modul Total Z.soarelui Fasole Sf.O.5 132. 1 2 3 4 5 6 7 8 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Orz Fl.185 1.9 43.5.56 46.5 Nr.3 5.74 31.95 66.5.O.573.035 11.2. 1 2 3 4 5 6 7 8 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Grâu Porumb Orz Fl.68 - 537.5 10./ha .4 Total ore/modul Total Z.5.6 Modul 1000 ha neirigat Tabel nr.238 2./modul Total Z. de zahăr Rapiţă 200 330 90 150 100 50 80 1000 61.6 130.3 304.283.62 232.578 7035 2181 11./ha 3.6 16.100 8 Rapiţă 26 200 20.88 25. 3.O.26 - 8.63 223.758./ha 3. de zahăr Rapiţă 320 250 50 150 50 50 130 1000 26.8 67.

2 1 2023 569.5 2 Plug PP4 x 30 M 1 5202. Denumirea utilajului Necesar dotare (buc. 3.85 101.21 535.1 Nr.49 370.1575 6 Cultivator CSC 7 B TOTAL 1 7407.3305 1813. 2006 Se estimează ca la exploataţiile agricole de 20 ha. .375 5587.54 1465.anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA1 EURO= 3.61 36267.67 1465.101 - Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: neirigat 3.6. 10.5 111746. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.277 260.2 2086.21 10704 3015.15 1367.2 ME 1 10704 3015.5 111746.85 2023 569.31 385.67 73.2 150.375 Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS .7605 5 Remorca 5 tone 2RB5AT-T 1 27346.1335 3 Grapa stelata GS 1.PAG .4925 4 Grapa cu discuri GD 3. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.2 2086.) Preţ unitar Valoarea utilajelor pe exploataţie lei 1 Tractor U 683 cu cabina 1 62800 EURO 17690 lei 62800 EURO 17690 lei pe hectar EURO 3140 884.55RON 01. crt.2 7703.49 7407.2 7703.15 28.312 104.15 27346.61 36267.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -20 ha Tabel nr.54 5202.

519 2717.2 Nr.2 Grapa cu discuri GD 3.4 54357.2 7407.1335 101.PAG .4925 150.6. . crt.67 2023 10704 27346.68 9648. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi. 2006 Se estimează ca la exploataţiile agricole de 20 ha.4 54357.375 884.884 Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS .85 3015.15 535.67 2023 10704 27346.102 - Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: irigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -20 ha – Tabel nr.54 569.2 1367.5 17690 1465.54 569.21 7703.85 3015. 10.2 ME Remorca 5 tone 2RB5AT-T Cultivator CSC 7 B Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare TOTAL 1 1 1 1 1 1 1 62800 5202.) lei EURO lei 1 2 3 4 5 6 7 pe exploataţie EURO lei pe hectar EURO Preţ unitar Valoarea utilajelor Tractor U 683 cu cabina Plug PP4 x 30 M Grapa stelata GS 1.31 370.68 92970. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.1575 104.35 1091.anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.5 17690 1465.2 7407.277 28.21 7703.32 77487 21827.7605 385.5 73.366 192970.32 3874. 3.61 62800 5202.15 2086.61 3140 260. Denumirea utilajului Necesar dotare (buc.3305 77487 21827.55RON-01.15 2086.

5 Dislocator DSP 4 Presa de balotat PPF OA -sârmă Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Combină autopropulsată DROPIA 1810 Echipament recoltat floarea soarelui Echipament recoltat porumb TOTAL 1 3 3 3 2 2 1 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 54971 62800 5202.21 7703.2 978355.3 Necesar dotare Nr.7614 450.1 EURO= 3. 2006 .) Preţ unitar pe exploataţie lei EURO lei EURO lei Valoarea utilajelor pe hectar EURO 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Plug PP4 x 30 M Grapa stelata GS 1.22 11162.5563 10.0315 49.338 27.135 317.85 8440.26 11900.61 6667.28165 51.82 72.anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA .1521 77.503 1597.54 710.04005 37.5 11835 19350.04 273.4239 265.779 77.2 35000 5509.7 54971 188400 15608.4 Maşina de ierbicidat MIRA-500 Semanatoarea SPC 8 M Semanatoarea SUP 29 -0 BR Cultivator CSC 7 B Combinator Vibromixt 321 Maşina amendamente MA 3.33 10262.016 4891. 3.7 15484.575 198.01 7569 21408 54692.6605 30.2 772437.15 1551.855 942 78.55RON.75925 42.6 319515 39627 63403.33 10262.6 5450.85 4220.09 29964 14595 7407.2 15484.28 90004.09 14982 14595 7407.67425 143 182.81265 89.26 2086.2 ME Remorca 5 tone 2RB5AT-T Remorcă cisternă RCU.82 734.3 1377.2 Grapa cu discuri GD 3.53 17860 217587.04 3352.3 9859.3102 16.15 1551.28 90004.2028 20.7 3015.93 207 8056. 10.35 21.975 37.15 9859.78 17690 1465.35 96.845 107.85 28600 36430.5 23670 19350.963 Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS .04 3352.01. crt.8 5450.82 734. Denumirea utilajului (buc.0211 55.26 11900.035 40.6 274.6 319515 39627 63403.53 17860 275592.56 4111.67 2523 10704 27346.4 35000 5509.PAG .0375 118.62 2132.9831 10.1 6030.1513 59.22 11162.78 53070 4396.28 4111.61 3333.6.7541 3.29575 7.93 207 8056.462 175 27.43305 33.85 28600 36430.103 - Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -200 ha – Tabel nr.25465 1.26 2086.42 15406.54545 149.

28 90004.43305 33.81265 89.035 40.53 17860 21827.22 11162.04 37.3 545.35 21.93 207 8056.93 207 8056.4 Maşina de ierbicidat MIRA-500 Semanatoarea SPC 8 M Semanatoarea SUP 29 -0 BR Cultivator CSC 7 B Combinator Vibromixt 321 Maşina amendamente MA 3.016 1937.22 11162.62 2132.67425 143 182.54545 179.29575 7.5 23670 19350.2 77487 849921.33 10262.4 35000 5509.2 15484.1513 59.04 273.26 11900. 3.6 319515 39627 63403.78 53070 4396.15 1551.26 11900.6605 30.28165 51.338 27.135 317.85 8440.28 4111.0375 118.85 28600 36430.32 239415 54971 188400 15608.09 29964 14595 7404.6 319515 39627 63403.82 734.845 107.75925 42.82 72.462 175 27.6.61 3333.2 35000 5509.2 Grapa cu discuri GD 3.67 2523 10704 27346.7 3015.175 6858.4 Nr.2 ME Remorca 5 tone 2RB5AT-T Remorcă cisternă RCU.26 2086.15 1551.2028 20.26 2086.61 6667.1 6030.28 90004.8 5450.954 77.25465 1.2 274.04 3352.7614 450.5 11835 19350.7541 3.09 14982 14595 7404.0315 49.04 3352.2 387435 1365788 15484.683 1920.78 17690 1465. crt Denumirea utilajului Necesar lei dotare buc Preţ unitar EURO lei pe exploataţie Valoarea utilajelor pe hectar EURO lei EURO 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Plug PP4 x 30 M Grapa stelata GS 1.PAG .855 942 78.42 15406.15 9859.01 7569 21408 54692.35 96.5563 10.0211 55.54 710.503 1597.575 198.56 4111.6 5450.85 4220.82 734.5 Dislocator DSP 4 Presa de balotat PPF OA -sârmă Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Combină autopropulsată DROPIA 1810 Echipament recoltat floarea soarelui Echipament recoltat porumb Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare TOTAL 1 3 3 3 2 2 1 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 5 54971 62800 5202.104 - Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: irigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole – Exploataţia agricolă -200 ha Tabel nr.975 37.3 9859.85 28600 36430.1521 77.6 384729.33 10262.53 17860 109136.3102 16.4239 262.646 .9831 10.21 7703.

78 12519.5284 18.7541 0.PAG .4 1597575 79254 126806.32506 35.4 Remorca 5 tone 2RB5AT-T Remorcă cisternă RCU.12 212280 150522 17586.4 18091.01818 89.26 41369.1 lei 219884 753600 534353.105 - Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: neirigat Nr.86052 47.78 17690 75261 1465.15 9859.8064 4713.6024 1597.7 3015.254 126.5 Dislocator DSP 4 Presa de balotat PPF OA -sârmă Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Combină autopropulsată DROPIA 1810 Echipament recoltat floarea soarelui Echipament recoltat porumb TOTAL 4 12 2 12 2 12 6 2 6 8 2 6 3 6 6 5 1 4 2 4 5 2 2 54971 62800 267176.01 96.2 35000 5509.8 5202.65 207 32225.1 734.25465 0.5 710. Denumirea utilajului Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -1000 ha – Necesar dotare Preţ unitar pe exploataţie Valoarea utilajelor pe hectar Tabel nr.58648 17.4 Maşina de erbicidat MIRA-500 Semanatoarea SPC 8 M Semanatoarea SUP 29 -0 BR Cultivator CSC 7 B Combinator Vibromixt 321 Maşina amendamente MA 3.224 146.55RON.52408 13.2 Grapa cu discuri GD 3.68 12333.61 3333.6 62432.2 280000 11018.43204 61.2 ME Grapă Supersonic NIVA 6.1037 25.33378 12.48 17385 8528.06 35720 1327765 lei 219.15 1551.67 30858.89 7703.7 25321.09 14982 14595 7407.85 28600 36430. 3.28 150.82 734. 2006 .892 43.7 164077.207 32.18 89892 43785 44445 71010 96754.2 3103.22532 20.0028 27.445 71.32168 12.3536 62.52 47602.522 17.04 3352.93 207 8056.53 17860 322226.28 4111.0211 22.71674 30.37 2523 10704 73431.01.2189 78.1 22325.74 30276 64224 146862.51966 20.8732 3.78 46218.6 319515 39627 63403. crt.6 534.33 10262.72 1327.385 8.anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.5 11835 19350.36978 46.93912 212.276 64.4 72.04 61716.8 5450.5 lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Tractor „Zimbru 2200” Plug PP4 x 30 M Plug PRS5M Grapa stelata GS 1.37 27346.2 1143904 EURO 15484.6. 10.26 2086.8 27257.785 44.40912 450.08 13409.66 20002.762 Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS .22 11162.85 4220.564 EURO 61.54 8692.4 4713564 EURO 61939.884 753.8627 164.28 90004.9 78873.21 20684.32 20524.26 11900.09126 41.12 450021.575 79.0772 280 11.73485 114.85 114400 72860.

3.8732 3.18 89892 43785 44445 71010 96754.273 1546.32 344053.7 164077.9391 212.12 212280 150522 17586. crt.5240 13.72 218.2 1546038 lei 219.32 20524.5196 20.28 150.3216 12.6 pe hectar lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Tractor „Zimbru 2200” Plug PP4 x 30 M Plug PRS5M Grapa stelata GS 1.2 3103.3536 62.73485 114.3337 12.106 - Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -1000 ha Sistem: irigat Nr.0772 280 11.74 30276 64224 146862.254 126.37 27346. Denumirea utilajului Necesar dotare pe exploataţie Preţ unitar Valoarea utilajelor Tabel nr.33 10262.53 17860 21827.892 43.1 734.52 47602.6 62432.3250 35.15 1551.67 30858.8627 164.78 46218.2253 20.06 35720 218273.04 61716.01818 89.385 8.5 710.0028 27.2 280000 11018.575 79.8 5450.93 207 8056.6024 1597.3697 46.87 5488.15 9859.08 13409.6 534.09 14982 14595 7407.9 78873.2189 78.4 Maşina de erbicidat MIRA-500 Semanatoarea SPC 8 M Semanatoarea SUP 29 -0 BR Cultivator CSC 7 B Combinator Vibromixt 321 Maşina amendamente MA 3.522 17.71674 30.4 lei 219884 753600 534353.4 72.7541 0.66 20002.5284 18.785 44.884 753.03 .26 2086.2546 0.43204 61.1037 25.445 71.21 20684.28 90004.37 2523 10704 73431.22 11162.86052 47.68 12333.26 41369.4 18091.43 EURO 61.2 Grapa cu discuri GD 3.28 4111.26 11900.224 146.276 64.8 5202.5 11835 19350.5 Dislocator DSP 4 Presa de balotat PPF OA -sârmă Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Combină autopropulsată DROPIA 1810 Echipament recoltat floarea soarelui Echipament recoltat porumb Instalaţie de irigat IATF-350 cu rampă de udare TOTAL 4 12 2 12 2 12 6 2 6 8 2 6 3 6 6 5 1 4 2 4 5 2 2 10 54971 62800 267176.82 734.4 774870 5488434 EURO 61939.207 32.6 319515 39627 63403.7 3015.89 7703.8 27257.78 12519.2 77487 1221391 EURO 15484.PAG .2 35000 5509.4 Remorca 5 tone 2RB5AT-T Remorcă cisternă RCU.85 114400 72860.021 22.04 3352.7 25321.1 22325.5864 17.2 ME Grapă Supersonic NIVA 6.12 450021.4 1597575 79254 126806.48 17385 8528.85 4220.01 96.61 3333.0912 41.8064 774.6.54 8692.85 28600 36430.65 207 32225.78 17690 75261 1465.4091 450.

2 Modul 5 ha irigat Tabel nr.1 Bugetul exploatatiei de 5 ha Tabel nr.4.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel 4.3 Varză de toamnă 4.2.2 4. 4.5 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -5 ha Tabel nr.2.1. 4.2 4.1 4.3 4.4.3.3 Modul 30 ha irigat Tabel nr.1 4.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.2 4.107 - CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “LEGUME” 4.2 Modul 30 ha neirigat Tabel nr. 4.3. 4.1 Modul 5 ha Tabel nr.4. 4.3.1 Tehnologii cadru 4.4 Fişă explicativă 4. 4. 4.2.1 Tomate vară-toamnă 4.2.2 4.3 4. 4.3.2.1 Bugetul exploatatiei de 30 ha 4 Tabel nr. 4.1.2.2 4.1 Exploataţia agricolă -30 ha Tabel nr.4. 4.2.3.PAG .4. 4.2.3.1 4.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.3 4. 4.1.2 Ardei gras 3.4.2.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr.4.2.5.1 .2 Fişa rezumativă Tabel nr. 4. 4.52 nr.2 Fişă rezumativă Tabel nr.4.

PAG . Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Legume de câmp” Modul de: 5 ha 30 ha Gospodarii individuale Asociatii familiale Tipul exploatatiei: .108 - 4.

. consum proaspăt şi industrializare Plantele premergătoare 1 Foarte bune . Zona I cuprinde două subzone. orz.1 Cultura: Tomate de vară-toamnă Zonarea culturii şi stabilirea structurii culturilor de tomate 1 2 a. tomatele sunt culturi cultivate prin răsad.după destinaţia în folosire: pentru consum proaspăt. a Burnasului şi a Bărăganului).după perioada de timp de la semănat până la coacerea primelor fructe: timpurii (100-115 zile).) 4 Contraindicate . . între speciile din fiecare zonă se va avea în vedere şi aspectul economic. sfeclă roşie.109 - 4.rădăcinoase (morcov. 1977. soiuri şi hibrizi pentru cultura de câmp: se clasifică după mai multe criterii: .vinete. pătrunjel. .bostănoase. semitimpurii (120-130 zile) şi târzii (peste 130 zile).ardei. Aplicarea îngrăşămintelor . c.gunoi de grajd cu U . . Subzona I cuprinde partea de sud-est a ţării (Lunca Dunării.fasole.).cereale de toamnă (grâu.mazăre. Zona II cuprinde partea de nord a Munteniei şi Olteniei. 2 Bune . . . de vară şi de vară-toamnă.lucernă şi trifoi în primul an după desţelenire. .bulboase (ceapă. etc.5 1 Starea de fertilitate a 2 Gunoi de grajd 3 Fosor 4 Potasiu 5 Azot . structura culturilor: la stabilirea raportului. . Subzona a II-a este reprezentată de Câmpia de Vest a Banatului şi Crişanei.cartofi.650 + MIG .tomate. . . aşa cum prezintă Voinea şi colab.culturi erbicidate anterior cu triazine.1 Tehnologii cadru 4. acordându-se prioritate acelor specii care asigură valorificarea condiţiilor de mediu în cel mai înalt grad şi care permit realizarea unei eficienţe economice cât mai ridicate.1.după destinaţia în cultură în câmp neprotejat: pentru o cultură timpurie. d. Câmpia Moldovei şi o mică parte din Podişul Transilvaniei. sistemul de cultură: după metoda de cultivare. Câmpia Băileştiului. ţelină. praz) 3 Medii . . b. etc.PAG . Zona III cuprinde regiunile de dealuri din Transilvania. ustuoi. zonarea: s-au stabilit trei zone legumicole importante.

PAG - 110 solului Scăzută Medie Bună Ridicată to/ha 40-60* 30-40 20-30 0-20 P2O5 kg/ha 100-150 70-100 35-70 0-35 K2O kg/ha 75-125 50-75 35-50 0-35 N kg/ha 225-275 150-225 75-150 0-75

* se poate aplica o dată la doi ani pentru o producţie de 60-80 to/ha

Dozele şi momentele de aplicare a îngrăşămintelor organice şi minerale
Momentul aplicării Gunoi de grajd Toamna înainte de arătură Primăvara la pregătirea terenului pentru plantare În perioada de creştere vegetativă a plantelor În perioada de creştere intensă a fructelor În perioada de coacere în masă a fructelor 0-25 2x25 25 50 25 25 25 100 % din necesarul total P2O5 50 25-50 K2O 25 N 25

Lucările solului
Efectuate toamna - discuitul – pentru desfiinţarea culturilor anterioare, segmentarea resturilor vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7 Epoca: imediat după transportul producţiei, nu mai târziu de 1X. Adâncimea: 7-12 cm - Nivelarea de întreţinere – pentru asigurarea condiţiilor optime de irigare a culturii cu U – 650 + NM – 3,2; - subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execută o dată la 34 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60; Epoca: după desfiinţarea culturii anterioare între 1-10X. - arătura adâncă – pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor cu U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2; Epoca: între 1-10X. Efectuate primăvara - grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7 pentru afânarea solului şi distrugerea unor buruieni. Epoca: între 10-25 III. - deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U – 650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte şi uniforme ca adâncime; Epoca: între 15-III-10 IV. - modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5, brazde drepte pe toată lungimea lor cu coronament de 104 cm, ecartament de 150 cm

Stabilirea densităţii plantelor (pentru situaţia când cultura se înfiinţează cu răsad)
Distanţa (cm) Între rânduri 60-70 cm (2 rânduri pe stratul Între pl/rând 40 cm La înfiinţare 36 Densitate mii pl/ha La recoltare 33

PAG - 111 modelat)

Plantatul răsadului
Epoca Se stabileşte astfel ca plantele să nu fie afectate de brumele târzii de primăvară 20 IV – 15 V Adâncimea Pâna la prima frunză adevărată, la răsadul normal sau culcat pe direcţia rândului, la răsadul alungit Manual - la 60 cm între rânduri şi 4044 cm între pl/rând Tehnica de plantare Mecanizat Cu L – 445 + MPR -5 la 70 cm între rânduri şi 40 cm între pl/rând

Soiuri recomandate: Carolina, Laura, Buzău 22, Ace Royal, Mara, etc.

Întreţinerea culturii
Lucrări generale - udarea după plantare: fie manuală cu 1-2 l apă/pl, fie pe rigole cu 150-200 mc /ha; - completarea golurilor: la 2-3 zile după plantare (se execută manual); - prăşitul în vegetaţie de câte ori este nevoie (de regulă 3-4 lucrări), la primele două praşile adâncimea este mică (3-4 cm) pentru protejarea sistemului radicular al plantelor; - irigarea culturii – se execută 6-8 udări cu norme de 400-500 mc/ha, la intervale de 10-12 zile; în faza de formare şi creştere intensă a fructelor, intervalele pot fi mai scurte 8-10 zile; - fertilizarea fazială - prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor); - pentru combaterea patogenilor care produc pătarea frunzelor şi băşicarea fructelor, precum şi pătarea pustulară a fructelor: Turdacupral 0,5% sau Zeamă Bordeleză 0,75% sau Dithane M -45 sau Mancozeb 800 sau Vondozeb – 0,2% (1 tratament); - pentru patogeni ce produc făinare: Systhan 12 E- 0,05% sau Afugan 0,05% sau Tilt 0,02% (1-2 tratamente); - pentru patogeni ce produc alternarioza, cu produsele: ovral 0,05% sau Dithane M 45 0,2% sau Merpan 50-0,2% sau Bravo 500 – 0,05% (1 tratament); - pentru patogeni ce produc septorioza cu produsele: enlate 0,05-0,1% sau Lucrări speciale (caracteristice pentru tomate) - înfiinţarea mijloacelor de susţinere a plantelor – tutori (araci din lemn, tulpini de floarea soarelui), spalier scund, cu o sârmă, la 0,4-0,5 m înălţime; - palisarea plantelor (legarea plantelor de mijloacele de susţinere); - copilitul – îndepărtarea lăstarilor laterali înainte de 5-7 cm lungime; - cârnitul – îndepărtarea vârfului tulpinii, după 1-2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescenţe păstrate. Erbicidarea Cu Treflan 24EC -3-5 l/ha, cu 5-6 zile înainte de plantare, încorporat la 6-8 cm sau cu Dual 3 l/ha, cu încorporare la 4-5 cm

PAG - 112 Topsin M 0,05-0,1% sau Dithane M-45 -0,2% (1 tratament); - pentru patogeni ce produc mana, cu produsele: Ridomil Gold – 0,3% sau Curzate Plus 0,25% sau Dithane M 45 -0,2% sau Turdacupral 0,5% - combaterea dăunătorilor: contra coropişniţei cu produse Gryllosan 5G – 30 kg (1-2 tratamente); - contra musculiţei albe cu Talsar 10 EC 0,05% sau Fastac 10 EC (2-4 tratamente) – 0,02%; - contra Gândacului de Colorado cu Onefon 90PS – 0,15% sau Ekalux (2 tratamente), 0,1%.

Evaluarea producţiei
- se face când fructele din prima inflorescenţă au intrat în pârgă. Se lucrează cu probe recoltate de pe o suprafaţă de 10 mp. La fiecare probă se determină: - nr. de rânduri/ metru liniar; - nr. de pl/metru liniar (prin înmulţire se obţine nr. de pl/m2); - nr. de pl/m2; - nr. de fructe şi de flori roditoare în ciorchinii formaţi. Formula de calcul:

Pkg / ha = NrxNfxGfx10
în care: Nr – nr. de pl/rând/ml; Nf – nr. de fructe /ml; Gf – greutatea medie a unui fruct.

Recoltarea
Pe măsura maturării fructelor, la interval de 4-5 tile (la tomatele pentru consum în stare proaspătă); Condiţionarea se face conform cu cerinţele beneficiarului, fructele se sortează pe calităţi şi se ambalează în lădiţe, rmând a fi valorificate. Recoltatul începe pe 10-15 iulie; pentru industrializare, se recoltează numai la maturitatea deplină; Recoltarea se poate efectua: - manual – tomatele pentru consum în stare proaspătă; - manual, semimecanizat sau mecanizat – pentru tomatele destinate industrializării.

PAG - 113 -

4.1.2 Cultura: Ardeiul gras
Zonarea culturii şi stabilirea structurii culturilor
1 2

a. zonarea: sud, sud-vest, sud-est, dar prin protejare se
cultivă şi în zonele colinare sau mai nordice.

b. structura culturilor: la stabilirea raportului, între speciile din fiecare
zonă se va avea în vedere şi aspectul economic, acordându-se prioritate acelor specii care asigură valorificarea condiţiilor de mediu în cel mai înalt grad şi care permit realizarea unei eficienţe economice cât mai ridicate.

c. sistemul de cultură: după metoda de cultivare, ardeiul se cultivă
prin răsad.

d. soiuri şi hibrizi pentru cultura de câmp: Aroma, Ceres, De Şiria,
Dolmy F1, Export, Galben superior, Miniş 27, Opal, Simona.

Plantele premergătoare
1 2 3 4

Foarte bune - lucernă şi trifoi în primul an după desţelenire; - mazăre; - fasole; - bostănoase (dovleci, dovlecei, pepeni verzi şi galbeni);

Bune - rădăcinoase (morcov, pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie, etc.); - bulboase (ceapă, ustuoi, praz)

Medii - vărzoase (varză vară şi toamnă, conopidă toamnă, gulii); - verdeţuri anticipate.

Contraindicate - tomate; - ardei; - vinete; - cartofi;

Aplicarea îngrăşămintelor
- gunoi de grajd cu U - 650 + MIG – 5 - îngrăşăminte minerale cu U - 650 + MA – 3,5
1 2 3 4 5

Starea de fertilitate a solului Scăzută Medie Bună Ridicată

Gunoi de grajd to/ha 50-60* 40-50 20-40 0-20

Fosor P2O5 kg/ha 75-125 50-75 20-50 0-20

Potasiu K2O kg/ha 150-200 100-150 50-100 0-30

Azot N kg/ha 125-150 70-125 35-70 0-35

* se poate aplica o dată la doi ani pentru o producţie de 30-0 to/ha

PAG - 114 -

Dozele şi momentele de aplicare a îngrăşămintelor organice şi minerale
Momentul aplicării Gunoi de grajd Toamna înainte de arătură Primăvara la pregătirea terenului pentru plantare În perioada de creştere vegetativă a plantelor La formarea primelor fructe În plină recoltare 20 25 25 20 35 25 100 % din necesarul total P2O5 40 40 K2O 30 20 N 20

Lucările solului
Efectuate toamna - discuitul – pentru desfiinţarea culturilor anterioare, segmentarea resturilor vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7 Epoca: imediat după transportul producţiei, nu mai târziu de 1X. Adâncimea: 7-12 cm - Nivelarea de întreţinere – pentru asigurarea condiţiilor optime de irigare a culturii cu U – 650 + NM – 3,2; Epoca: după executarea discuitului între 1-10X; - subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execută o dată la 34 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60; Epoca: între 1-10X. - arătura adâncă – pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor cu U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2; Adâncimea: 28-32 cm; Epoca: între 1-10X. Efectuate primăvara - grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7 pentru afânarea solului şi distrugerea unor buruieni. Epoca: între 10-25 III. - deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U – 650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte şi uniforme ca adâncime; Epoca: între 15-III-10 IV. - modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5, brazde drepte pe toată lungimea lor cu coronament de 104 cm, ecartament de 150 cm

Stabilirea densităţii plantelor (pentru situaţia când cultura se înfiinţează cu răsad)
Distanţa (cm) Între rânduri 70 cm (2 rânduri pe stratul înălţat) 5. Plantatul răsadului Epoca Se consideră optimă atunci când la adâncimea de plantare este de minim 150C. Aceasta Adâncimea Va fi până la nivelul la care sau produs răsadurile. La Manual - la 60 cm între rânduri şi 15 Tehnica de plantare Mecanizat Cu L – 445 + MPR -5 la 70 Între pl/rând 15-20 cm La înfiinţare 61,3 - 81,7 Densitate mii pl/ha La recoltare 66,6 – 88,8

răsadurile repicate în ghivece,

PAG - 115 corespunde cu 25 IV – 5V. nivelul superior al ghiveciului trebuie să fie la nivelul solului. Soiuri recomandate: Aroma, Export, Galben Superior, Opal, etc. cm între pl/rând cm între rânduri şi 20 cm între pl/rând

Întreţinerea culturii
Lucrări generale - udarea după plantare: fie manuală cu 1-2 l apă/pl, fie pe rigole cu 200-250 mc /ha; - completarea golurilor: la 4-5 zile după plantare (se execută manual); - prăşitul în vegetaţie de câte ori este nevoie (de regulă 4-5 lucrări), se face superficial pentru a nu distruge sistemul radicular şi în continuare pentru a nu disloca plantele; - irigarea culturii – se execută 9-10 udări cu norme de 300-350 mc/ha, la primele 2-3 udări şi de 400-450 mc/ha la următoarele udări, la intervale de 12-15 zile; - fertilizarea fazială - prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor); - pentru combaterea patogenilor (U- 650 + MPSP3X300) care produc făinare: Tilt 0,02% (1-2 tratamente) sau Bayleton 5- 0,25% sau Systhan 12 E- 0,05% sau Afugan 0,05% sau Afugan - 0,05% sau Rubigan 0,04%, etc. - pentru patogenii care produc putregaiul cenuşiu, se folosesc: Rovral 0,1% sau Sumilex 0,1% sau Folpan 50 0,2%, etc. - pentru patogenii ce produc putrezirea fructelor şi seminţelor: Dithane M 45 sau Sancozeb sau Mancozeb sau Vondoze – 0,2%; -pentru patogenii ce produc verticilioza: Benlate (Topsin M, Metoben, Bavastin, Derosal) 0,05-0,1% ; - pentru patogenii ce produc fuzarioza – cu aceleaşi produse ca la verticilioză. - combaterea dăunătorilor: contra coropişniţei cu produse Gryllosan 5G – 30 kg (1-2 tratamente); - pentru Buha legumelor Actellic 50EC – 0,15% sau Decis 2,5 EC – 0,05% sau Fastac 10EC – 0,02% (1-2 tratamente); - contra omida fructelor: Diazol 60 EC 0,15% sau Actellic 50EC 0,15% (1-2 tratamente). Lucrări speciale - muşuroitul – în scopul menţinerii poziţiei erecte a plantelor. Muşuroiul va fi cât mai redus şi se execută o dată cu prăşitul mecanic, cultivatorul fiind echipat în acest scop şi cu corpuri de rariţă. Erbicidarea Combaterea buruienilor monocotiledonate şi unele dicotiledonate - înainte de plantat cu cca 6-8 zile şi încorporat imediat în sol cu Dual 500 EC 3-4 l/ha sau Devrinol 50WP 4-6l/ha sau Galex 500 EC 6-8 l/ha sau Trifsan 48 Ec – 2l/ha; - în timpul perioadei de vegetaţie la 8-10 zile de la plantare, când se observă că răsadurile s-au prins: Agil 100 EC 0,8l/ha sau Pantera 40 EC 0,75l/ha.

PAG - 116 -

Evaluarea producţiei
Se lucrează cu probe recoltate de pe o suprafaţă de 10 mp. La fiecare probă se determină: - nr. de rânduri/ metru liniar; - nr. de pl/metru liniar (prin înmulţire se obţine nr. de pl/m2); - nr. de fructe/ml; Formula de calcul:

Pkg / ha = NrxNfxGfx10
în care: Nr – nr. de pl/rând/ml; Nf – nr. de fructe /ml; Gf – greutatea medie a unui fruct (g).

Recoltarea
Ardeiul gras se recoltează în mai multe etape, pe măsură ce fructele au ajuns la maturitatea de consum (dimensiunile normale ale soiului respectiv, sunt suficient de cărnoase, tari la pipăit şi cu gust dulceag) sau la maturitatea deplină. În general ardeiul gras se consumă proaspăt la maturitatea d4e consum. În ultima perioadă a crescut mult şi consumul ardeiului gras la maturitatea fiziologică, când are şi calităţi superioare. Când destinaţia este pentru industrializare, fructele se recoltează: - la maturitatea de consum (pentru ardei de umplut, legume supă); - la maturitatea fiziologică (pentru bulion de ardei, pastă, ketchup, făină vitaminizată.)

Licurisca. b. soiuri şi hibrizi pentru cultura în câmp: De Buzău.PAG .117 - 4.dovleac. gulii) Cereale de toamnă Bostănoase (castraveţi. Braunschweiger. conopidă de toamnă.3 Cultura: Varza de toamnă Zonarea culturii şi soiurilor 1 a.1. Mocira. Plantele premergătoare Foarte bune Bune Medii Contraindicate Mazăre Cartofi Ceapă pentru stufat Verdeţuri anticipate Fasole Spanac Vărzoase (varză vară. Măgura şi Lares. zonarea: se cultivă în toate zonele agricole.pepeni verzi şi galbeni) Salată Aplicarea îngrăşămintelor Gunoi de grajd cu U-650 + MIG-5 Îngrăşăminte minerale cu U-650 + MA-3.dovlecei.5 Starea de fertilitate a solului Gunoi de grajd T/HA Fosfor (P2O5)Kg/Ha Potasiu (K2O)Kg/Ha Azot (N) Kg/Ha Scăzută Medie Bună Ridicată 35-45 25-35 15-25 0-15 55-85 35-55 20-35 0-20 110-140 80-110 50-80 0-40 120-150 90-120 60-90 0-50 Pentru o producţie de 50-60T/Ha .

.cu o normă de 200 mc apă /Ha -completarea golurilor– la 4-7 zile după plantare . evitându-se băltirea apei. ce se continuă pe măsură ce plantele cresc.Licurişcă.Mocira. pentru a se evita crăparea căpăţânilor.PAG .etc Întreţinerea culturii . înainte de arătură Primăvara.Măgura.udarea după plantare.118 - Momentul aplicării Gunoi grajd Toamna.prăşitul mecanic sau manual după fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm. la pregătirea terenului pentru plantare În perioada de creştere vegetativă La începutul formării căpăţânii În perioada de recoltare 100 % din necesarul total P2O5 70 K2O 120 30 60 60 N Lucrările solului Efectuate toamna La fel ca la ardeiul gras Efectuate primăvara La fel ca la ardeiul gras Stabilirea densităţii plantelor (înfiinţarea culturii de răsad) Distanţa cm între rânduri 70 cm între plante pe rând 35-40 cm Densitate mii PL/HA la înfiinţare 36-41 cm la recoltare 33-38 cm Plantarea răsadului Epoca între 25VI-5VII Până Adâncimea Tehnica de plantare Manual Mecanizat Cu L-445+MPR-5 La 70cm între rânduri şi 40cm între plante pe rând la prima frunză La 70cm între rânduri şi 35-40cm între plante pe rând normală Soiuri recomandate: de Buzău. .irigarea pe toată durata vegetaţiei Se aplică 7-8 udări cu norme de 350-400 mc apă / Ha. începând la 12-14 zile de la plantare.de Socodor. Se intensifică irigarea începând din momentul învelirii căpăţânilor. O dată cu praşilele manuale se face şi o uşoară muşuroire. la intervale de circa 2-3 săptămâni. Se întrerupe irigatul cu circa 2 săptămâni înainte de recoltare.

sau BRAVO 500-0.2%. (1 tratament) Combaterea dăunătorilor . sau BRAVO 500-0.greutatea medie a căpăţânii. cu produsele: ROVRAL-0. de preferat seara-1tratament). precum şi unele buruieni dicotiledonate.Kg/ Ha=[(număr căpăţâni în probe x greutatea medie a căcăţânii)/3probe]x10..1%. Prod.sau DECIS 2.contra agentului patogen care produce mana cruciferelor.sau CALIDAN-0.1%.sau DITHAHE M -0.119 - . (2-3 tratamente) .02%(1-2 tratamente) .000 Recoltarea Se realizează manual. cu produsele: MESUROL 4G.fertilizarea fazială.sau DITHAHE M-45-0.(2-3 tratamente) .25%. sau SUMILEX -0.sau SANDOFAN M8-0.3-4 l /Ha cu 6-8 zile înainte de plantare şi încorporarea în sol.25%. în Kg/Ha.25%.PAG .sau FASTAC 10EC-0.5 EC-0.1%.erbicidare A . fără încorporare.sau SUMILEX -0. cu produsele: DIAZOL 60EC-0. cu produsele: DIAZOL 60EC-0.contra păduchelui cenuşiu. numărul de căpăţâni formate(Na). cu produsele: THIONEX 35 EC-0. Cu STOMP 330 CE – 6l/Ha înainte de plantare cu 4-5 zile. sau DEVRINOL 50WP. .contra agentului patogen care produce Alternarooza verzei.1%. prin tăierea coceanului sub căpăţâna bine formată.05%.contra fluturelui mare al verzei.05%. cu produsele: DIAZOL 60EC-0. se folosesc produsele: RIDOMIL GOLD MZ -0. sau DECIS 2.sau TOPSIN M-0.2%(1-2 tratamente) .5 EC-0. (1 tratament) .05%.sau BAVISTIN -0. cu cuţite mari şi ascuţite.contra moliei verzei. sau DECIS 2.1%.15%. .15%.contra agentului patogen care produce putregaiul alb: ROVRAL-0. prin recoltarea de probe de pe suprafaţă de 8 mp(fiecare probă). fără încorporare în sol.15%. suprafaţa probelor(SP) şi producţia medie. .25%.1%.Se determină: numărul de plante existente.este prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor) Combaterea patogenilor cu U-650+MPSP 3*300 .contra limaxului cenuşiu. sau OPTIMOL 4G-5kg/Ha.pentru combaterea buruienilor monocotiledonate.contra agentului patogen ce produce putregaiul cenuşiu: ROVRAL-0.sau FASTAC 10EC-0.3-6 kg/Ha.5 EC-0.15%.02%(1-2 tratamente) .(se împrăştie pe sol.25%.15% .02%(1-2 tratamente ) Evaluarea producţiei Se face după formarea căpăţânii.sau FASTAC 10EC-0. cu produsele DUAL 500 EC-3 l /Ha.contra dăunătorului Buha verzei.

0 TOTAL 5.0 % 30.0 x .0 45.0 30.PAG .120 - Profilul "Legume camp" 4.0 40.0 30.0 t/ha 35. 4.0 100.2 Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Activitate/Sistem Tomate vara toamna Ardei gras Varza de toamna MODUL 5 ha Tabel nr.5 2.2 IRIGAT ha 1.5 1.

0 720.5 1506.3 104211. VALOAREA PRODUCTIEI A1.Dobanzi la credite .0 40% 45000.4 14.0 2038.8 0.8 140.0 8893.0 2928.0 1101.5 1101.2 1172.0 0.0 5210.0 0. CHELTUIELI FIXE .0 2442.0 40827.8 .0 47850.5 8655.7 17.5 4425. Cheltuieli cu irigatii 4.5 22200.Pesticide .0 1490.2 2500.7 6843.0 14074.0 5247.8 29799.0 600.0 2167.5 3559.Cheltuieli generale .8 350.5 27645.0 2656.Sämãn si material saditor .0 77100. 4.0 105. (=) VENIT NET+subventii G.5 95514. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 1650.0 11850.2 Ardei gras ha 1.0 8247.5 1452.0 2000.7 1600.3 148759.0 65250.Cheltuieli cu materii prime si materiale .0 0.5 48841.0 40827.0 56356.PAG .Zona de campie irigat CULTURA Tabel nr.5 30% 76500. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 25570.0 21990.5 4027.0 148759.0 0.2 1052.0 6423.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .Alte materiale 2.0 15.5 1503.Ingrasaminte chimice .0 1419.0 847.0 3117.0 32580. Asigurari II. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 47250.0 47250.3 42682.0 600.7 23984.8 1939.3 TOTAL 5. CHELTUIELI VARIABILE 1. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.0 4257.0 990.0 0.5 45669.5 2325.0 1155.Amortisment E.7 0.2 4042.0 781.5 30% A. Cheltuieli de aprovizionare 5.7 13.0 2317.0 17.7 0.0 0.2 18. Din care pentru productia principala I.121 - Profilul "Legume camp" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Bugetul exploatatiei de 5 ha .0 819.7 5.0 600.3 35838.0 65250.0 105.0 42682.0 168750.0 800.2.2 Varza de toamna 2. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.0 45800.0 76500.3 124775.0 45000.2 4312.0 19990.4 7.0 1278. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.0 7023.0 100% 168750.0 1120.0 5622.1 INDICATORI U.0 11250.0 170750.M Tomate varatoamna 1.

2 UDE. ai modulului de 5 ha irigat Profil: Legume câmp – Tipul exploataţiei Gospodării individuale Tabel nr. d.2 8 VI UDE 9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 13545 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 67723 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 3299 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (5% din profit) 1100 13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 4398 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 99953 15 Credite pentru producţie ** 52105 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 6.8 Marja Brută total exploataţie (3-4.: 148759 .1.c.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 1687850 Subvenţii 2000 Produs brut (1+2) 170750 Cheltuieli totale.cheltuieli variabile 124775 . Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €). Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: % fonduri .1 4.122 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.5 lei 48214 572 48786 42503 35650 31689 6853 6283 14. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unui tractor de putere mică şi setul principal de utilaje.2 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 96654 lei.2 Nc.8 13136 VI 3870 19349 943 314 1257 28558 14887 x Concluzii: proprii şi 35% credite de producţie.1 4. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 14. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată.2.1) 45975 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 14. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3.variabile specifice 110910 . 1 2 3 4 4. cu condiţia obţinerii randamentelor programate.PAG .cheltuieli fixe 23984 Profit (3-4) 21991 Rata profitului (5:4x100) (%) 14. fiind în cazul acestei exploataţii de 14. considerată (după tip) ca o exploataţie mijlociemică (şi după clasă) de clasa a VI-a. 4.8% şi asigură în medie un profit de 4398lei/ha.

023 10.250 70.750 286.123 - Profilul “Legume câmp” Bugetul exploataţiei de 5 ha Zona de câmpie irigat Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Indicatori Perioade.8 +5.850 +10.182.3 247.750 +4.3 14.6 Cultura Ardei gras 1.250 78.7 13.875 +118.500 11.000 121.3 12. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Tomate vară-toamnă 1.5 40.365.762.875 +23.5 ha 76.5 17. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.625 600 262.125 148.5 -337.990.3 +2.500 800 350 -450 42.012.162.5 ha 47.000 600 262.8 +0.500 11.5 +4.2.PAG .7 2.2 17.3 21.750 +19.500 94.759.375 + 19.3 7.739.5 -337.827 60.500 +76.3 Total 5 ha 168.5 65.M.850 16.7 40.423 10.4 +1.682.1 Varza de toamnă 2.500 +11.7 13.500 +18.750 +13.548 6.2 20.8 16.077 7.990. 4.5 18.3 3.7 19.125 2.0 ha 45.759.317.000 875 -1.6 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .7 39.117.634.125 +98.5 +3.625 +18.3 108.000 +65.250 15.317.732. recoltă.5 Tabel nr.500 4.

lei Cheltiueli totale .lei Cheltiueli totale .3 2000 Valoarea productiei .7 168750 247125 875 148759.% 2005 .lei Venit net + subventii .lei Subventii .PAG .lei Cheltiueli totale .lei Venit net + subventii .8 16.lei Subventii .7 2005 .4 2005 .2006 14.lei Valoarea productiei .2008 286875 875 247125 40625 2007 .2006 168750 2000 148759.2008 40625 286875 21990.3 21990.lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .lei Subventii .% Modul 20 ha Valoarea productiei .8 2007 .2006 2007 .2008 16.2006 Modul 5 ha irigat 2007 .4 14.124 - Profilul "Legume camp" Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .2008 Tipul exploatatiei: Gospodari individuale 2005 .lei Rata venit + subventii .2008 .

PAG .0 45.3 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale MODUL 30 ha Tabel nr.0 % 50 30 20 t/ha 30.0 TOTAL 30.0 100 x .3 IRIGAT Activitate/Sistem Tomate vara toamna Ardei gras Varza de toamna ha 15. 4.0 25.0 9.0 6.125 - Profilul "Legume camp" 4.

Cheltuieli de aprovizionare 5.0 6676.6 193050.Cheltuieli generale .0 6503.0 922500.M CULTURA Tomate vara-toamna Ardei gras ha 15 9 50% 30% 405000.5 8603.3 15286.0 15322.9 0.1 20530.8 13200.0 405000.6 3157. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.4 Varza de toamna 6 20% 135000.Pesticide .0 12000.3 12905.3 343553.2 90784.3 420.Ingrasaminte chimice .5 3517.3 12. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.8 12.6 53556. Asigurari II.7 12788.9 22984.0 128046.3 836052.8 A.8 13204.0 382500.0 32360.0 411000.0 40547.3 Tabel nr. Cheltuieli cu irigatii 4.2 12091.1 9750.0 630.7 10014.9 0.3.PAG .2 0.7 145377.0 836052.6 4511.0 28434. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 135000.0 98447.0 364452.3 690675.0 238273.5 0.6 77526.6 1050.5 223514.8 128046.1 296232.1 11.4 7.2 0.0 382500.0 0.1 TOTAL 30 100% 922500. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.5 82935.3 343553.0 9353.7 42546.126 - Profilul "Legume camp" Tipul exploatatiei: Asociatii individuale Bugetul exploatatiei de 30 ha . RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % .0 4275.2 5.7 38946. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.1 29508.0 2345.7 25146.0 934500.0 2400. CHELTUIELI FIXE .4 15971.0 3600. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale .Dobanzi la credite .5 4619.0 4800.2 5427.2 47320.1 6301.1 286926.0 86447.7 10.0 54835.Zona de campie irigat INDICATORI U.1 23400.0 6953.1 568683. Din care pentru productia principala I.0 5400.2 9452.Alte materiale 2.0 137400.0 0.0 386100.0 11175.4 12081.5 89398.8 107516.1 364452.Amortisment E.0 6000.4 0.0 46547.9 11.1 514258. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.1 2100.3 27195.Cheltuieli cu forta de munca permanenta . 4.3 11.0 255770.7 0. (=) VENIT NET+subventii G.5 3305.0 14025.0 4469.Sämãn si material saditor .

9 UDE. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €). Modulul evidenţiază o rată a profitului de 11.c. 4.4 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 551711 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3. considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a.cheltuieli variabile 690675 .9 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 70224 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 351120 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 14767 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 9845 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 24612 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 566478 15 Credite pentru producţie ** 284341 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 35.3.8% şi asigură în medie un profit de 3282lei/ha. .2 Nc.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 922500 Subvenţii 12000 Produs brut (1+2) 934500 Cheltuieli totale. maşini agricole şi instalaţie de irigat performantă pentru această dimensiune de exploataţie.1 4.PAG . Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unei dotări minime cu tractoare. ai modulului de 30 ha irigat Profil: Legume câmp – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale Tabel nr.127 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.1.1) 243825 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 77. fiind în cazul acestei exploataţii de 77.cheltuieli fixe 145377 Profit (3-4) 98448 Rata profitului (5:4x100) (%) 11. d.1 4.8 69664 VIII 20064 100320 4219 2813 7032 161851 81240 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 66% fonduri proprii şi 34% credite de producţie.variabile specifice 607406 . 1 2 3 4 4.5 lei 263571 3429 267000 238872 197336 173545 41536 28128 11. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică bună. cu condiţia obţinerii randamentelor programate.8 Marja Brută total exploataţie (3-4.: 836052 .

553.577.046.500 +202.953.8 324.375 369.M.9 +2.500 2.196.053.000 12.350 128.5 Total 30 ha 922.028.7 86.2 6.8 9353.000 2.500 6.250 -6.552.575 +22.000 364.3.953.1 12.8 +5.8 14.250 +86.500 472.452.3 11.000 +24.000 607.1 42.500 +35.3 1.2 40.946.8 +3.946.500 +90.7 180.9 64.050 -1.547.7 79. 4.547.Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Indicatori Perioade. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.447.547.500 +428.7 40.500 +522.1 409.7 76.600 1.025 343. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Tomate vară-toamnă 15 ha 405.400 1.000 3.3 12.575 -2.546.447. recoltă.8 7.264.3 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .500 +229.447.550 +32.000 +166.500 +33546.000 +195.500 +65.4 15.000 5.500 1.7 185.8 14.952.2 41.3 12.1 Cultura Ardei gras 9 ha 382.9 63.444.3 46.9 38.000 +93.128 - Profilul “Legume câmp” Zona de câmpie irigat .9 Bugetul exploataţiei de 30 ha Tabel nr.750 836.125 +32.802.3 98.4 Varza de toamnă 6 ha 135.625 -3.PAG .052.3 531.7 +2.

lei Venit net + subventii .% 2005 .8 14.7 922500 1264500 52500 836052 Valoarea productiei .2008 Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .PAG .lei Venit net + subventii .2006 Modul 30 ha irigat 2007 .lei Cheltiueli totale .7 11.2008 1444500 52500 1264500 185250 2007 .2006 922500 12000 836052 98447.7 2005 .2008 185250 1444500 98447.2006 2007 .2008 .lei Subventii .7 2005 .lei Rata venit + subventii .2008 14.lei Subventii .% Modul 20 ha Valoarea productiei .2006 11.lei 12000 Valoarea productiei .lei Subventii .lei Rata venit + subventii .lei Cheltiueli totale .lei Cheltiueli totale .8 2007 .lei Venit net + subventii .129 - Profilul "Legume camp" Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale 2005 .

868.750 48.751.425 3.281.130 - Profilul “Legume de câmp” Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie Specificare Perioada de recoltare ani Observaţii 5 ha irigat Valoarea producţiei Subvenţii Cheltuieli totale Venit impozabil Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 33.4 42.375 400 175 29.750 57.998.150 400 175 27.150 2.9 49.175.950 4.8 14.398.7 lei/ha .125 14.881.0 3.1 8.4 30 ha irigat 30.8 16.6 6.PAG .6 6.0 11.000.1 7.

2 min 1. vor duce la determinarea valorică a modulului de dimensiunea respectivă. Indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid: a) preţ de piaţă intern lei/kg Cultura 2006 2008 Tomate vară .1 1. s-au exemplificat valorile „pe un hectar de exploataţie” pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie.9 1.75 2006 2008 Tomate vară toamnă Ardei gras Varză de toamnă 400 400 400 175 175 175 Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea producţiei.5 1.82 1.8 1.131 - 4. subvenţii. înmulţită cu numărul de hectare distincte culturii şi însumarea acestora în funcţie de structura de producţie. La nivelul unui modul.47 min 0.toamnă Ardei gras Varză de toamnă b) Cost de producţie lei/kg 0.4 Fişă explicativă „LEGUME” Dimensiunile de module prezentate la profilul „Legume” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa tehnologică” a produsului şi „Bugetul culturii” corespunzătoare diferitelor nivele de producţii medii/ha pentru structura de producţie a modulului. s-au luat calculaţiile pe ha pentru recolta anului 2006 iar în final prin simularea principalilor indicatori economici s-au utilizat tehnologiile şi bugetele pe cultură la nivelul recoltei 2008.15 1.PAG . cheltuieli totale.78 1. .5 0. Calculaţia la hectar.7 0.18 1.45 max 1. având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataţie” să comparăm valorile pe perioada de recoltare şi dimensiune de modul în vederea unei analize a posibilităţilor reale de dimensionare a unor module viitoare.35 2. venituri şi rata venitului pe dimensiuni de module şi sisteme de producţie.35 Cultura 2006 2008 Tomate vară toamnă Ardei gras Varză de toamnă c) Subvenţii lei/ha Cultura max 0.

994.O.9 2506.4.6 1670. 1 2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Tomate Ardei gras 3 Varză 4 Total ore/modul Total Z.78 997.4.74 169.2 Tabel nr.982.crt.O.2 4.15 - 26.1 4. 947.000 43.4.25 Z.2 12.929.08 1392.000 25.08 1392. crt.000 45.5 2.1 Nr.18 1.2.2.38 947.416.3 7.5 1.O.32 23.16 36.15 4. 190 187. 4.O.88 5.2 Modul 30 ha Nr.616.582.2.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr 4.2 Dimensiunea modulelor ha 5 30 irigat irigat Sistemul de producţie ore/ modul nr.4.25 187.2 .15 - 3.530.O.081.4.4./ha 15 9 6 30 1761.O. TOTAL ore/ha 4 5 6 3 4 TOMATE VARĂTOAMNĂ ARDEI GRAS VARZĂ DE TOAMNĂ 30..1 Modul 5 ha Nr.0 5 2054.8 5.5 121. 1 2 2 Cultura Producţia medie Kg/ha 3 Ore mecanizator Z.32 997.8 190 Tabel nr.PAG .63 214./modul Total Z. 4. 4.32 997.crt.98 5616. 1 2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Tomate Ardei gras 3 Varză 4 Total ore/modul Total Z./ha 1.2.O.4 44.930 TOTAL Z. 7582. nr.69 1761.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.8 44./modul Total Z.4./ha de xploataţie nr.4.132 - 4.

956 108.2 3352.85 2150.69 7703.2 384.456 6744. 10.8 15484.5.7 404.08 334. 2006) Se estimează ca la exploataţiile legumicole de 5 ha.4 1671.5 27346.5 2023 7634 5934. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.PAG .84 670.5 ha Necesar dotare Nr crt.6 119717.133 - Profil: Legume Sistem: irigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă .5 2023 7634 5934.25 Grapa stelata GS 1.2 7985 11900.78 541.97 430. Denumirea utilajului (buc. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.56 pe hectar EURO 3096.4 1671.338 1540.2 3352.1 Valoarea utilajelor pe exploataţie EURO 54971 1923.8 15484.2 7985 11900.6 119717.24 1597 2380.8 569.8 569.8 1186.36 113.78 541.15 .6 1526.28 33723. 4.5 27346.) lei Pret unitar EURO lei 1 2 3 4 5 6 7 8 Tractor T 045-4U cu cabină Plug PP 2 .15 2249.12 23943.9 5469.5 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.28 33723.2 Grapa cu discuri GDP 251 Freză pentru prelucrat solul FPS Remorca 5 tone 2RB5AT-T Maşina de plantat MPR ..63 449.85 2150.15 lei 10994. Tabel nr.63 1 1 1 1 1 1 1 1 54971 1923.15 2249.69 7703.55RON (01.

4.5 27346.5 5202.0966 1968.1166 173.8 1465.54 266.166 396.466 197.66 18..36 2093.15 2249.22 77487 277934.15 2249.78 17690 541.55RON Se estimează ca la exploataţiile legumicole de30 ha.866 356.5 21827.25 Plug PP4 x 30 M Grapa stelata GS 1.4 1671.2 ME Grapa cu discuri GDP 251 Freză pentru prelucrat solul FPS Remorca 5 tone 2RB5AT-T Maşina de plantat MPR .69 7703.33 64. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.2 3352.7716 74.422 134.32 78291.215 Preţurile includ TVA1 EURO= 3.686 Preţ unitar Valoarea utilajelor Tabel nr.85 3015.2 Nr. 10. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.68 55.5 21827.469 86. .78 17690 541.5 27346.54 1139.07 2582.8166 911.4 1671.8 1465.2 7985 11900.1593 589.134 - Profil: Legume Sistem: irigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă .6 EURO 15484.8 254.507 71.67 2023 10704 7634 5934.9733 111. pe hectar EURO 516.28 lei 1832.8513 37.32 77721.2 3352.06 48.723 256.21 2150.5 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 54971 62800 1923.2 7985 11900.) pe exploataţie lei EURO 15484. 2006 77487 275911. crt.67 4046 10704 7634 5934.PAG .9 9264.6 12 şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare TOTAL 01.5 5202.99 100.69 7703.28 lei 54971 62800 1923.54 569.5.30 ha Denumirea utilajului Necesar dotare (buc.2 Grapa cu discuri GD 3.21 2150.7 3015.7426 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Plug PP 2 .

2 Fişa rezumativă Tabel nr. 5.2.neirigat Tabel nr.2 Modul 15 ha irigat Tabel nr.4.1 .2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă – 15 ha Tabel nr.3 5.2.3 5. 5.1 Bugetul exploatatiei de 60 ha Tabel nr. 5.5.2 5.3.2.5.2 5.2.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.4.1 5.2 Exploataţia agricolă – 150 ha Tabel nr.1 Tehnologii cadru 5.6. 5.2 5.1 5. 5.3 5.3 Modul 150 ha neirigat Tabel nr. 5.2.5.1 5.3.3 Modul 60 ha irigat Tabel nr.4. 5.2.4 Modul 150 ha irigat Tabel nr. 5.1 Cais 5.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.5. 5.4.5.2 5.4 5.2 Fişă rezumativă .2.3. 5.3 5. 4.5. 4.3 5.4. 5. 5.4.5 Fişă explicativă 5. 4.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 5.2.6. 5.2.1 5.1 Exploataţia agricolă – 60 ha Tabel nr.2 Fişa rezumativă Tabel nr.2 Modul 60 ha neirigat Tabel nr.4. 5.1 Modul 5 ha Tabel nr.2. 5.3 5.3 Piersic 5.3.2 5.2 Cires/Visin 5.PAG .1.3.1 Bugetul exploatatiei de 150 ha Tabel nr.135 - CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “POMI” 5.5. 4.5.5.2.1 Bugetul exploatatiei de 15 ha Tabel nr.3.6.3.2 5.2.2.

136 - 5. juridica Tipul exploatatiei: . Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Pomi” Modul de: 15 ha 60 ha 150 ha Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers.PAG .

. Vivagold. Olimp. .Zona a V-a.plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate. Cacak 11/5 şi NJA 11/5. Sulmona şi Mamaia. Calatis. câmpiile Someşului. terasele mai îndepărtate ale Dunării şi o parte din Câmpia Timişului. . Soiuri recomandate: Timpurii de Arad. Trandafirii. situată de-a lungul Dunării şi în apropierea litoralului Mării Negre. Favorit. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei de cais Alegerea terenului: .Zona a IV-a. Olimp. a. zonarea culturii şi a soiurilor 2.R. Comandor. calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). De Olanda. Piestany 114. NJA 19. Selena. De Olanda. situată în centrul şi nord-vestul ţării. Soiuri recomandate: Umberto. Soiuri recomandate: Timpurii de Arad.Zona I. . pe soluri fertile şi mecanizabile. câmpiile din est. Venus. 2-63. Goldrich. Mărculeşti 9/4. . Zonarea culturii si a soiurilor de cais Criterii specifice de realizare . Selena. . Neptun.Zona a II-a. sud-est şi de vest ale ţării.PAG . provocată de excesul temporar de umiditate – în zonele inundabile din Delta Dunării. latura interioară a Subcarpaţilor de Curbură. Silvana. NJA42. pentru evitarea asfixierii rădăcinilor. Umberto. sud-vestică sau sud-estică.) cu expoziţie sudică.în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol.137 - 5. . Trandafirii. sau pe soluri subţiri şi ameliorate. Royal.plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi neamenajate (panta 6-12%. Steaua Roşie. Comandor. Mmaia. De Olanda. Mari de Cenad.1 Tehnologii cadru 5. Soiuri recomandate: Sulmona. Tivoli.1. plantările pot fi făcute şi pe biloane de pământ înalte de 40-50 cm. cu un conţinut redus în argilă (sub 20%). Piteştean. cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice.1 CAIS Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Crişurilor şi Aradului Soiuri recomandate: Umberto. Când se doreşte foarte mult prezenţa pomilor în gospodărie. C. Comandor.Zona a III-a .

.5 în parcele cu alei de trafic tehnologic.pe versanţii lungi şi uniformi. când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha. aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha. prunul Burbuz. .distanţele de plantare sunt de 6/5 m în livezile clasice. Pentru dirijarea pomilor se folosesc formele de coroană: vasul ameliorat. de-a lungul curbelor de nivel. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime). .138 - Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea. solurile pietroase.sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj. urmată de o arătură adâncă de 25-30 cm. corectarea reacţiei chimice a solului. calcaroase şi nisipoase). pe linia pantei. corcoduşul (terenuri mai umede şi fertile). Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară. 4. asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc.pe terenurile în pantă. secundare (3-4 m). cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe Stabilirea distanţelor de plantare: Pichetarea terenului: . 4/3 în livezile intensive şi 4/2 în livezile superintensive. .PAG . prunul Oteşani 8. drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă). orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud. lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel. . desfundatul sau scarificarea terenului. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei de cais .în regim privat.5 Dimensiunea exploataţiilor: Parcelarea terenului: Portaltoii caisului: zarzărul (pentru zonele secetoase. . iar pe versanţii scurţi. poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive).pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane).pichetatul în dreptunghi. fertilizarea de bază. . vasul aplatizat. 3.pe terenurile plane. ca şi cele cu nivelul freatic sub 1. . Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm). iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia. Înfiinţarea plantaţiilor de cais m.5/2.în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat. fusul subţire şi tufă vas. respectiv 10 ha. 3. exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile. palmetele.

02 m).25/1 m. până la 6%. gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1. La pomii care provin din parcela de fortificare. formate în zona coroanei. au unghiurile de inserţie mai mari şi. distanţele de plantare sunt de 5x4 m. Stabilirea polenizatorilor: Alegerea materialului săditor pentru plantare: Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna. de cel puţin 15 mm. Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie să aibă o lungime de 120 cm.5 m lăţime. ele nu necesită să fie înclinate în timpul formării coroanei. în tot timpul iernii sau uneori Săpatul gropilor: . Prezenţa ramurilor anticipate.02 m (0. distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0. .8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare. spre deosebire de cele normale. Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi. . Exemplu: .lungimea parcelei 189 m.6/0.din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului.în plantaţiile clasice şi de aliniament. primăvara devreme când solul s-a zvântat.6/0. parcelarea şi pichetatul propriu-zis. . lăţimea 94 m.pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. în perioada 15 octombrie – 20 niembrie.pe terenurile nedesfundate.la cais se recomandă ca pomii să fie viguroşi şi cu numeroase ramuri anticipate.PAG .4 m. intacte şi cu o lungime mai mare de 40-50 cm. încă de la parcelarea terenului.108) iar cele dintre pomi cu 0.108 m (4:37=0.pe terenurile desfundate.pe terenurile grele şi 1/1/0. şi grosimea trunchiului.5:23=0.139 - terenurile plane şi cu pantă uşoară. după săpatul gropilor. dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere. Repichetatul: . sub prima ramură a coroanei. Pomii în vârstă de de 2 ani trebuie să prezinte minimum 5 ramuri în coroană.25/1. ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând. cu lungimea de 60-80 cm. În acest caz. înainte de plantat se face repichetatul . Pentru realizarea unei fructificări normale soiurile bune polenizatoare trebuie să înflorească în acelaşi timp cu soiul pe care-l polenizează. . de aceea. este necesar ca rădăcinile principale să fie viguroase. pentru toate tipurile de livezi).

soirile.materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase. se tasează pământul de la marginea gropii către centru.plantaţiile moderne de cais prevăzute cu sisteme de irigare sau fertilizare sunt înierbate pe intervalele dintre rânduri. care acoperă groapa în întregime (la palntările de toamnă).ogorul negru ar fi cel mai bun sistem de întreţinere a solului în plantaţiile de cais. . pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 3040 cm. normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei. portaltoii şi tehnica de lucru.mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine. necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii.PAG . după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. sistemul de întreţinere şi lucrare a solului . 5. .fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate.plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat. .pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi. pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie. se mulceşte cu paie. Tehnica de plantare: Adâncimea de plantare: a.140 - terenului. din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm. late de 1. .pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară. folosit la pichetare. . .pe terenurile cu exces temporar de umiditate. La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului. frunze sau rumeguş. .5-2 m. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile de cais . înalt de 15-20 cm. repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă. Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ. se umple groapa cu pământ reavăn. se udă puternic şi după zvântarea solului. . turgescente şi culoarea specifică portaltoilui. cel puţin pe o zonă necesară accesului utilajelor mecanice şi sunt erbicidate pe rândurile de pomi. se aşează pomul la adâncimea de plantare. a celor uscate. modul de grupare a soiurilor în parcelă. folosind scândura de repichetat.în plantaţiile intensive şi superintensive. .

U.4 – 3. .U.pe terenurile în pantă. Răsucirea clorotică a frunzelor de Bolile provocate de virusuri şi mycoplasme sunt atent monitorizate în pepinieră prin măsuri speciale. Cu). fertilizarea plantaţiilor de cais c. singura soluţie fiind defrişarea şi arderea lor.80 Conţinut normal (S. datorită fenomenelor de eroziune.14 – 0. provocând apariţia drajonilor prin rănile ce se produc asupra rădăcinilor. menţinerea solului sub formă de ogor negru este total nebenefică.0 0.U. atât de macroelemente (N.U.%) < 1.ppm) < 60 < 20 < 15 < 20 <4 b. combaterea bolilor şi dăunătorilor cais.20 Carenţă (S.%) 2. Analizele foliare arată următoarele limite de normalitate sau carenţă la cais Macroelemente N P K Mg Microelemente Fe Mn Zn B Cu Conţinut normal (S. Mn. Lucrarea mecanică a solului accentuează drajonatul.09 <1 < 0. Caisul are nevoie pentru o nutriţie corectă. Zn. deoarece pomii bolnavi din pepinieră nu mai pot fi trataţi prin măsuri curative în livadă. Boli provocate de virusuri: Vărsatul prunelor (Plum-pox.141 - .o atenţie deosebită trebuie acordată eliminării drajonilor înaintea aplicării erbicidelor sistemice în caz contrar putând apare fenomene de fitotoxicitate ce pot duce la uscarea unei părţi bune din pom. . cât şi de microelemente (Fe. B.ppm) 100 – 250 40 – 160 20 – 50 25 – 60 7 .25 1. P.PAG .0 0.16 Carenţă (S.7 < 0. K) a căror absorbţie poate fi puternic diferenţiată în funcţie de soi.30 – 0.6 – 3. Sharka).

Monilioza sau uscarea moliniană a ramurilor (produsă de ciuperca Monilinia laxa). când pe şarpante şi subşarpante se formează lăstari normali. Dăunători: Cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha L. iar după 3-4 recolte normale coroana pomilor se deschide prin arcuirea braţelor. cât şi produsele ce se scot din uz.în perioada de tinereţe. iar primele fructe în anul IV. acesta degenerează. deoarece atât formulările de noi produse comerciale sunt într-o continuă schimbare. ca şi ramura mijlocie. la distanţa de 15-20 cm şi scurtarea lăstarilor principali la 3-4 anticipaţi viguroşi. Ramura anticipată are aceeaşi organizare şi aceeaşi evoluţie ca şi ramura mijlocie ramificată. Ramura lungă se formează în primii ani de la formarea caisului în prelungirea şarpantelor. soiurile de cais au un ritm de creştere rapid. . Cancerul bacterian (produs de bacteria Agrobacterium tumefaciens). în fiecare grup aflându-se 2-3 muguri dintre care unul este vegetativ. Păduchele verde al piersicului (Myzodes persicae Sulz). Buchetul evoluează prin mugurii vegetativi din vârf şi din grup iar după 1-2 fructificări.). ramurile lungi şi cele anticipate se degarnisesc după câteva fructificări şi se reînnoiesc permanent prin tăieri aplicate formaţiunilor de semischelet. Are o lungime de 50-120 cm şi este acoperită în totalitate de grupuri de muguri. existente în fiecare ţară cu pomicultură avansată.PAG . Tăierea de producţie începe în anul III de la plantare. Pătarea şi ciuruirea bacteriană a frunzelor (produsă de bacteria Xanthomonas pruni). Creşterea şi rodirea: . Ramura mijlocie care fructifică formează la vârf 1-2 ramuri mijlocii slabe ca vigoare şi 5-6 buchete. . Formarea şi evoluţia ramurilor de rod: la majoritatea soiurilor ramurile de rod îşi fac apariţia în anul III.142 - Boli provocate de ciuperci şi bacterii: Făinarea caisului (produsă de ciuperca Podosphaera tridactyla). iar creşterile de la periferia coroanei devin mici şi nesemnificative. Omida păroase a dudului (Hyphantria cunea Drury). Buchetul ramificat: buchetul este o ramură scurtă de 2-3 cm pe care se prind în spirală 3-4 grupuri de muguri. lăstari anicipaţi şi muguri de rod. Primele intervenţii care se execută în luna iulie constau în rărirea lăstarilor fertili.Ramurile buchet nu se taie şi după 1-2 fructificări (când se epuizează) se elimină prin tăierea ramurilor care le poartă. Cotarul verde (Operophtera brumata L) Combaterea cea mai eficientă se realizează pe baza informaţiilor furnizate de serviciile de protecţia plantelor. Când pomii încep să fructifice (anii III-IV de la plantare) intensitatea creşterii lăstarilor se reduce.Ramurile mijlocii. . continuu sau întrerupt (cu 2-3 valuri de creştere) în funcţie de umiditatea din sol. Produsele din grupa I şi a II-a de toxicitate sunt excluse de la utilizare pe teritoriul României. cu 2-3 valuri de creştere.

6.în timpul fructificării. Dp – densitatea pomilor. când plantaţia este afectată de secetă.În anii fără rod. ¼ din lungime. . buc. buc/ha. g.metoda de tăiere se alege în funcţie de dotare. t/ha. pentru reîntinerirea ramurilor de semischelet . în fenofaza creşterii intensive a lăstarilor (la pomii cu recolte mici).epoca de tăiere: . 7. după căderea frunzelor. aceasta fiind şi cea mai reală (10%). iar semischeletul cu 1/3 – ½.143 - . precum şi data recoltării. deoarece după desprinderea de pe ramuri nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor.în luna mai. Recoltarea producţiei de cais Caisele se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte. în care: R – recolta. . după căderea fiziologică a fructelor (în luna mai).la începutul primăverii.8).K 10000 . gerurile din timpul iernii şi îngeţurile târzii de primăvară. prin tăieri se reduce scheletul cu cca. primăvara. Nf – numărul mediu de fructe la un pom. la începutul intrării în pârgă.PAG . Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel: R= D p N f M f . Evaluarea producţiei de fructe Evaluarea producţiei de fructe se efectuează în patru perioade: toamna. Totodată se apreciază şi calitatea fructelor. K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0. . . se face ultima evaluare. lungi şi anticipate.7-0. Mf – masa medie a unui fruct. pentru formarea de noi ramuri mijlocii.

Crişana 2.sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj. Alegerea terenului: . Sam. a.vişin: Nna.PAG . Câmpia Someşului. sud-vestică sau sud-estică.Podişul Bârladului. Ţarina. . Rivan.cireş . Bacău. Ulster. Someşan. Colina.5 m. . Depresiunea Caraşului şi Almajului. Cluj. Germersdorf. Boambe de Cotnari. Bigarreau Moreau.în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol. cu un conţinut redus în argilă (sub 20%). Mocăneşti 16. zonarea culturii b. calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm).pe colinele judeţelor: Botoşani. Mari timpurii. Stella. Clasic.cireş: un sortiment orientativ pentru microfermele şi fermele de cireş ar putea fi alcătuit din soiurile: 2. sortimentul de soiuri . .2 CIRES/VISIN Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Morella neagră târzie. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole . Bigarreau Donissen. .144 - 5. Lambert compact. Zonarea culturii si a soiurilor Criterii specifice de realizare . Iaşi.) cu expoziţie sudică. Oblacinska. O zonă favorabilă poate include de asemenea dealurile vestice. Iva.plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate. Timpurii de Cluj. Cerna. sau pe soluri subţiri şi ameliorate. ca şi cele cu nivelul freatic sub 1.vişin . platforma Sucarpaţilor Getici şi parte de vest a Transilvaniei. Vâlcea şi Dolj. Vaslui. Vrâncean. Argeş. Mureş. . pe soluri fertile şi mecanizabile. curbura Sucarpaţilor. Van. Armonia. Hedelfriger. Vrancea. cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice. Izverna.2.plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi neamenajate (panta 6-12%. Ilva. Roşii de Bistriţa. Bigarreau Burlat. Jubileu 30 şi Severin.

în regim privat. drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă).PAG . Soiurile de cireş pot fi Portaltoii: Cireş: în ţara noastră. Damil. . Ilva şi Morella neagră târzie se altoiesc pe portaltoii franc de vişin selecţionate din populaţiile locale cu habitusul redus şi pe portaltoii VVI. orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud. exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile.pe terenurile în pantă.în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole Dimensiunea exploataţiilor: Parcelarea terenului: portaltoi vegetativi. Vişin: pentru livezile de mare densitate. secundare (3-4 m).pe terenurile plane. Camil. forme de coroană . globuloase) sau 5 – 6 m între rândurile de pomi şi 4 – 4. Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm).145 - Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea. .Cireş: 6-7 m între rânduri de pomi şi 4. iar pe versanţii scurţi. corectarea reacţiei chimice a solului. fertilizarea de bază. Meteor şi IPC1. CAB 11E. Dintre portaltoii generativi se folosesc: cireşul sălbatic. poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive).a. când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha. asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc. aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha. 4. respectiv 10 ha. Soiurile de vişin Nana. 3. pe linia pantei. vişinul se înmulţeşte prin altoire şi drajoni. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime).pe versanţii lungi şi uniformi. Este posibil să se extindă pentru cultura intensivă a cireşului portaltoii: CAB 6P. soiurile de cireş se altoiesc în proporţie de 80% pe portaltoi generativi şi 20 % pe Stabilirea distanţelor de plantare: . Edabriz. iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia. . pomii se plantează în sistem semiintensiv – 300-500 pomi/ha şi intensiv – 500-1250 pomi/ha. de-a lungul curbelor de nivel. iar din cei vegetativi IPC ŞI C12. În livezile comerciale. cireşul franc şi mahalebul. Inmil ş. Vrâncean. desfundatul sau scarificarea terenului.5 – 5 m între pomi pe rând (pomi viguroşi. lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel. Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei .5 m între pomi pe rând. Adara. .

. Au fost create şi soiuri autocompatibile (autofertile) dar numărul lor este încă mic şi de regulă sunt patentate. Exemplu: . ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând. Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi.PAG . sunt atât autosterile dar şi intersterile (nu se fecundează în urma polenizării între ele). în astfel de cazuri într-o parcelă trebuie plantate cel puţin 3 soiuri.pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane). prima recoltă se poate obţine în anii 2-3 de livadă. cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe terenurile plane şi cu pantă uşoară. Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie să aibă o lungime de 120 cm la cireş şi 100 cm la vişin. .5 – 4. lăţimea 94 m. Pomii în vârstă de 2 ani trebuie să prezinte Pichetarea terenului: Stabilirea polenizatorilor: Alegerea materialului săditor pentru plantare: .5 m lăţime.5:23=0. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere. În acest caz.din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0.Vişin: de la 5 – 6 m între rânduri şi 3. .146 - plantate şi în densităţi mari – 3333 pomi/ha.108 m (4:37=0. . dacă vigoarea pomilor la plantare este mică.5 m între pomi pe rând la soiurile de vigoare mică. până la 6%. cu condiţia ca ele să fie tratate cu paclobutrazol (o substanţă retardantă). distanţele de plantare sunt de 5x4 m. parcelarea şi pichetatul propriu-zis. .pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. Pentru prelungirea duratei de viaţă a cireşului trebuie evitate solurile grele şi cu exces temporar de umiditate. De aceea. La plantarea soiurilor de cireş şi vişin. pentru toate tipurile de livezi). distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0.02 m). Aceasta înseamnă densităţi de plantare pentru prima grupă cuprinse între 370 şi 570 pomi/ha şi 888 .5 m între rânduri şi 2 – 2.1250 pomi/ha pentru grupa a doua.lungimea parcelei 189 m. iar mugurii axilari de pe tulpină sunt sănătoşi şi în număr cât mai mare.5 m pe rând la soiurile viguroase şi care se recoltează mecanizat şi 4 – 4. . trebuie ţinut cont de faptul că majoritatea soiurilor (îndeosebi la cireş).108) iar cele dintre pomi cu 0.la vişin şi cireş.02 m (0.pichetatul în dreptunghi. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului. încă de la parcelarea terenului.

. pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-40 cm. intacte şi cu o lungime mai amre de 40-50 cm. pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie. după săpatul gropilor. sub prima ramură a coroanei. primăvara devreme când solul s-a zvântat. a celor uscate. Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna. repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă. necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii. normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei. portaltoii şi tehnica de lucru. late de 1. dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0. .în plantaţiile intensive şi superintensive. în tot timpul iernii sau uneori Săpatul gropilor: . .147 - minimum 5 ramuri în coroană. La pomii care provin din parcela de fortificare. înainte de plantat se face repichetatul terenului. folosind scândura de repichetat. în perioada 15 octombrie – 20 niembrie.PAG .pe terenurile nedesfundate.5-2 m. . . este necesar ca rădăcinile principale să fie viguroase.fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate. .plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare.pe terenurile desfundate.pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară. turgescente şi culoarea specifică portaltoilui.4 m.pe terenurile grele şi 1/1/0. soirile. . Repichetatul: Tehnica de plantare: Adâncimea de plantare: .6/0. gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1.în plantaţiile clasice şi de aliniament. cu lungimea de 60-80 cm şi grosimea trunchiului.25/1 m.mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine.6/0. folosit la pichetare. . de cel puţin 15 mm.pe terenurile cu eces temporar de umiditate. .25/1.pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi. .materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase. modul de grupare a soiurilor în parcelă.8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare.

după vigoarea de creştere şi habitus. . tufa vas şi cordonul vertical la pomii trataţi cu paclobutrazol.soiuri de tip spur. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat. care acoperă groapa în întregime (la palntările de toamnă). o formă de coroană aproape omniprezentă în plantaţii este tufa vas. Pentru vişin a cărui coroană poate suporta mai puţină lumină decât cireşul. se umple groapa cu pământ reavăn. Tăierile de fructificare trebuie să respecte următoarele principii: • Ramurile buchet nu se taie.148 - Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ. soiurile de vişin se pot grupa în: soiuri arborescente (5-6 m) şi soiuri arbustoide (2-3 m).PAG . ramuri lungi. Vişinul începe să fructifice din anul 2 de la plantare. frunze sau rumeguş. iar la pomii maturi. Ramurile de rod: . înalt de 15-20 cm.soiuri de tip standard. din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm. coroana Sanger. cu muguri axilari nevătămaţi sau căzuţi. . se udă puternic şi după zvântarea solului. Ramurile cu funcţie de rodire sunt: buchetul de mai.la vişin: . pe care sunt dispuse etajat primele ramuri ale coroanei care ramifică (slab) şi formează din loc în loc grupuri de ramuri. palmeta cu braţe oblice. vegetativi. ramuri plete şi buchete de mai. ramuri mijlocii şi ramuri bifuncţionale.la cireş .la cireş . piramida modificată. buchete de mai. se tasează pământul de la marginea gropii către centru. care rodesc pe: ramuri mijlocii. ramura mijlocie. La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului. buchetele se transformă în pinteni (la pomii epuizaţi de rod).intensitatea creşterii cireşului este mai lentă în primii 4-5 ani de la plantare şi mai activă în Tipul de fructificare: . intervenindu-se după un număr de ani prin tăieri de regenerare a lor. La pomii tineri. Formele de coroană folosite sunt: vasul ameliorat.soiurile de vişin fructifică pe ramuri plete. ramura lungă şi ramura pleată. se aşează pomul la adâncimea de plantare. următorii ani până la obţinerea primelor recolte economice. Cireşul formează în timpul creşterii un ax puternic. Creşterea şi rodirea: . . La plantare se folosesc pomi sub formă de vargă.primele ramuri de rod îşi fac apariţia în coroanele pomilor în anii II-V de la plantare. buchetele de mai se formează din pinteni. funcţie de precocitatea soiurilor. în . se mulceşte cu paie. Ramurile de rod la cireş se formează din muguri axilari sau terminali. după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. care fructifică numai pe buchete de mai.la vişin: .

PAG . doar se răresc. specifice anumitor soiuri (mai ales la vişin).7 – 3.0 0.92 1.5 0.0 0. Ramurile plete care nu au deloc ramificaţii laterale cu muguri vegetativi este bine să se elimine de la baza lor pentru a nu îndesi inutil coroana.%) 1.4 – 1.62 – 2.97 – 1. constituie un aspect decizional important în strategia de fertilizare.U.60 0. trebuie acordată tăierilor în verde. trebuie scurtate în zonele în care apar ramificaţii laterale sau care au ramuri buchet cu mugur vegetativ în vârf.0 Cireş (ppm) Vişin (S. O atenţie deosebită în cazul cireşului. la unele soiuri. 5.35 – 3.49 – 0.149 - • • • • Ramurile mijlocii apar din muguri vegetativi cu poziţie terminală.4 1. după recoltarea fructelor pentru ca lumina să pătrundă bine în coroană în scopul formării unor muguri fructiferi viguroşi.38 0.74 Vişin (ppm) Fertilizarea: . Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile pomicole Cunoaşterea stării de aprovizionare a solului în elemente nutritive. pentru a se obţine ramificarea. Diagnozele foliare arată la rândul lor dacă fertilizarea s-a făcut corect.U. Conţinutul în elemente nutritive al frunzelor la o aprovizionare normală se situează între următoarele limite: Macroelemente N P K Ca Mg Microelementul Cireş (S.16 – 0.%) 2. Ramurile lungi sunt folosite la formarea scheletului pomului.0 – 3.27 0. mare iubitor de lumină.23 – 0.7 – 3. se scurtează la 70 – 80 cm. scurtarea în acest caz făcându-se la o ramură buchet situată cât mai aproape de baza ramurei plete. de pe ramurile de schelet şi semischelet şi nu se scurtează. Ramurile plete.

produsă de ciuperca Blumeriella japii (Rehm) Arx. Little cherry. aprovizionate ritmic cu apă (fără şocuri hidrice) dau un procent mic de fructe crăpate la cireş. prin tocarea repetată a ierbii care rămâne pe loc şi contribuie la îmbogăţirea solului cu materie organică. sin Aphis cerasi F. Bolile cele mai frecvente şi periculoase sunt: Antracnoza cireşului. Îngălbenirea vişinului. Prunus Ringspot. Vişinul nu este sensibil la crăparea fructelor. Annulus cerasi. Monilioza sau putregaiul fructelor. Coccomyces hiemalis (Higg). Cancerul bacterian.60 119 – 203 44 – 60 15 – 70 8 – 28 38 .150 - Fe Mn Zn Cu B 20 – 250 20 – 300 15 – 75 5 – 25 20 . Rhagoletis cerasi L. (periculos pentru procesul de fotosinteză şi în consecinţă pentru diferenţierea mugurilor de rod). Livezile înierbate.PAG .54 Toate plantaţiile de cireş şi vişin moderne sunt înierbate pe interval şi erbicidate pe rând sau lucrate mecanic mai ales în situaţiile în care distanţele între pomi pe rând sunt mari. produs de Agrobacterium radiobacter p. Pe teritoriul României este interzisă utilizarea substanţelor ce fac parte din grupa I-a şi a II-a de toxicitate. Lăţimea benzii înierbate poate fi de jumătate din distanţa rândurilor de pomi (dar de regulă nu mai puţin de 2 m) până la 2/3 (ex. 4 m în cazul distanţei de 6 m între rândurile de pomi). Nanismul cireşului. Cherry leaf roll. Tratamentele fitosanitare într-o pomicultură modernă sunt dirijate de laboratoarele fitosanitare teritoriale. Dăunători: Musca (viermele) cireşelor. tumefaciens (pe soluri umede şi reci). Sour Cherry Yellows. care recomandă şi produsele fitofarmaceutice în uz. Livezile înierbate sunt prevăzute obligatoriu cu sistem de irigare sau fertirigare. Lucrările solului Boli: . sin. Solul este menţinut curat pe intervalul dintre rândurile de pomi.v. produsă de ciupercile Monilinia laxa şi Monilinia fructigena (Aderh. Et Ruhl) Honey. Păduchele negru al cireşului. Boli datorate virusurilor sau micoplasmelor: Pătarea inelară. Myzus cerasi F. Răsucirea frunzelor..

g.8). buc/ha. Mf – masa medie a unui fruct. în care: R – recolta.PAG .151 - 6. Dp – densitatea pomilor. t/ha. Evaluarea producţiei de fructe Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel: R= D p N f M f .K 10000 . deoarece după desprinderea lor de pe ramuri nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor. K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0. Nf – numărul mediu de fructe la un pom. buc.7-0. Sortarea se face în timpul culesului în lădiţe de 8-10 kg. 7. . Pentru consum în stare proaspătă se culeg cu peduncul iar pentru prelucrare se culeg fără peduncul. Recoltarea producţiei pomicole Cireşele şi vişinile se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte.

Solurile cu pH-ul cât mai apropiat de neutru (pH = 7) sunt cele mai propice reuşitei culturii. amplasarea şi zonarea soiurilor Sortimentul de soiuri: Piersici: Madeline Pouyet. fapt ce trebuie avut în vedere atât la alegerea expoziţiei terenului (S. Pavii: Fortuna.5 – 8. Springold. Vivian. Southland. Elberta şi Flacăra. intervalul optim al pH-ului pentru plantaţiile de piersic se situează între 6. corcoduş (nu şi soiurile de nectarin) sau chiar hibrizi interspecifici.a. cu altitudini sub 400-500 m. SV şi SE) cât şi la alegerea formelor de coroană şi a distanţelor de plantare.Câmpia Română şi Dobrogea. Piersicul este un mare iubitor de lumină. Halehaven. migdal. Nectared 4. Babygold 8 s. Springtime. Pomii de piersic provin din soiuri de piersic ce pot fi altoite în pepinieră pe portaltoi de piersic. zonarea culturii . b. altfel pomii se debilitează rapid.3 PIERSIC Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Redhaven. Datorită gamei de portaltoi pe care pot fi altoite soiurile de piersic. producţii mari în zonele secetoase nu se obţin decât prin irigare. precum şi în centrul şi nord-vestul Transilvaniei. Aproape în toate zonele pomicole din ţară.152 - 5.PAG . Nectarine: Crimson Gold.plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi .4%. Cardinal. 2.2. Babygold 6. în zona de câmpie şi colinele dealurilor din vest. Zonarea culturii si a soiurilor Criterii specifice de realizare a. Jerseyland. Fantasia şi Romamer. totuşi. Pregătirea terenului pentru Alegerea terenului: . se pot cultiva soiuri cu perioada de maturare a fructelor mijlocie. Cu toate că rădăcinile de migdal suportă seceta. în funcţie de vigoarea combinaţiei soi / portaltoi. în podgoriile din Muntenia şi Oltenia.

Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime). Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea. . . iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia. Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm).153 - înfiinţarea plantaţiei pomicole neamenajate (panta 6-12%. asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc. pe soluri fertile şi mecanizabile. corectarea reacţiei chimice a solului.PAG . Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei Dimensiunea exploataţiilor: Parcelarea terenului: . 3. poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive).5 m. respectiv 10 ha. desfundatul sau scarificarea terenului.pe terenurile plane. lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel.în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat. ca şi cele cu nivelul freatic sub 1. .plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate.) cu expoziţie sudică.pe terenurile în pantă. când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha. Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară. . orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud. pe linia pantei. exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile. .în regim privat. calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). iar pe versanţii scurţi. cu un conţinut redus în argilă (sub 20%). drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă). de-a lungul curbelor de nivel. aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha. . . sau pe soluri subţiri şi ameliorate. sud-vestică sau sud-estică. .sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj. cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice. secundare (3-4 m).pe versanţii lungi şi uniformi.în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol. fertilizarea de bază.

distanţele de plantare sunt de 6/4 m în livezile clasice în care pomii sunt dirijaţi ca vas ameliorat şi 4/3 în livezile intensive în care pomii sunt conduşi cu coroane aplatizate. mai mică. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole . .PAG .154 - 4.5 m lăţime. încă de la parcelarea terenului. Exemplu: . Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi.108) iar cele dintre pomi cu 0.în livezile intensive de piersic. ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând. datorită gradului de înclinare a razelor solare.02 m).108 m (4:37=0. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere. putându-se planta un singur soi într-o parcelă deoarece nu este nevoie de polenizator. pentru toate tipurile de livezi). pomii sunt plantaţi la distanţa de 3/1 m şi dirijaţi sub formă de cordon vertical. .pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane).la densităţi mai mari (1250-3333 pomi/ha). lăţimea 94 m. parcelarea şi pichetatul propriu-zis. cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe terenurile plane şi cu pantă uşoară. . migdal amar şi corcoduş. În acest caz. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului. . . distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0. .02 m (0. În livezile superintensive. Portaltoii piersicului: piersic. distanţele de plantare sunt de 5x4 m.pichetatul în dreptunghi. cu densităţi de 400-500 pomi la ha. . până la 6%. Stabilirea distanţelor de plantare: Pichetarea terenului: Alegerea materialului săditor pentru plantare: . iar sub 450 (Constanţa). Soiurile de piersic sunt autocompatibile.la latitudinea de 450 (Bucureşti). se plantează pomii obţinuţi în câmpul II al pepinierei (în vârstă de 1 an).5:23=0. Piersicul pitic se plantează la 3/1 m şi se conduce sub formă de tufă-vas.din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0. distanţa dintre rânduri va fi mai mare.lungimea parcelei 189 m. sunt mai utili pentru formarea coroanei.pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. pomii de vigoare mică.

pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie. .4 m.materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase. dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0. folosind scândura de repichetat. după săpatul gropilor. se umple groapa cu pământ reavăn. după Repichetatul: Tehnica de plantare: Adâncimea de plantare: .plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare.25/1 m.pe terenurile desfundate. în perioada 15 octombrie – 20 niembrie.155 - primăvara devreme când solul s-a zvântat. a celor uscate. repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă. . turgescente şi culoarea specifică portaltoilui. . necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii. . se aşează pomul la adâncimea de plantare. înalt de 15-20 cm.fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate. Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ. .în plantaţiile intensive şi superintensive.5-2 m. modul de grupare a soiurilor în parcelă. . .25/1.PAG .pe terenurile cu eces temporar de umiditate.8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare.pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi.6/0. Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna. pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-40 cm.mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine.pe terenurile nedesfundate. late de 1. se tasează pământul de la marginea gropii către centru. portaltoii şi tehnica de lucru. . . înainte de plantat se face repichetatul terenului. folosit la pichetare. gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1. normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei.în plantaţiile clasice şi de aliniament. .pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară.6/0. în tot timpul iernii sau uneori Săpatul gropilor: . soirile.pe terenurile grele şi 1/1/0.

asigurate cu posibilităţi de irigare sau fertilizare este omniprezentă înierbarea intervalelor dintre rânduri.6 (carenţă) < 0.U. 31 kg/ha P2O5 şi 121 kg/ha K2O.40 1. Aplicarea erbicidelor în mod corespunzător elimină eficient buruienile de pe rândurile de pomi. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat. b.156 - care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. contribuie la protejarea mediului. dacă se asigură hrana şi apa la nivelul necesar. conţinutul frunzelor în următoarele macro şi microelemente se situează între limitele de mai jos (substanţă uscată). Tocarea ierbii de 3-4 ori în cursul perioadei de vegetaţie asigură cantităţi importante de materie organică pentru sol care cumulate în timp au acelaşi efect cu introducerea în livadă la un interval de 3-4 ani a unei cantităţi de 40-60 t de gunoi de grajd. frunze sau rumeguş.%) < 2. care acoperă groapa în ăntregime (la palntările de toamnă). 147 kg/ha substanţă activă N. Macroelemente N P K Mg Conţinut normal (S.91 0.44 – 1. fertilizarea: . sistemul de întreţinere şi lucrare a solului: În toate plantaţiile moderne.la o producţie de 15 t/ha.77 (carenţă) . pot arăta o hrănire corectă a pomilor dacă.12 (carenţă) < 1. 5.08 (carenţă) < 0.U. deoarece sistemul radicular al pomului este capabil să asigure recolte mari în sistemul înierbat (de multe ori calitativ superioare) alături de protejarea mai bună a structurii solului.12 – 2. din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm.0 – 4. piersicul extrage din sol cca. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile pomicole a. iar utilizarea în dozele recomandate a unor erbicide care se autodegradează după realizarea efectului asupra buruienilor. se udă puternic şi după zvântarea solului. se mulceşte cu paie. Analizele foliare în plantaţiile de piersic.3 Carenţă sau conţinut scăzut (S.PAG .%) 3. La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului.0 0.426 – 2.

60 cm la pomii tineri şi de 30-40 cm la pomii în plină rodire. Piersicul este una dintre speciile pomicole din ţara noastră cu cele mai puţine boli şi dăunători periculoşi. cu muguri axilari dispuşi solitar – primii 2-3 de la bază şi vârf . Dacă pe ele se află şi lăstari anticipaţi se reţin câte 1-2 pe fiecare ramură lungă. • Odată cu rărirea ramurilor mixte cele ce trebuie eliminate se taie în cepi scurţi (1-3 muguri) pentru a da ramuri tinere de înlocuire.sau în grupuri de câte 3 pe restul ramurii). d.). pe care se află 4-5 muguri floriferi). Dăunători: Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella Zell. deoarece atât formulările de noi produse comerciale sunt într-o continuă schimbare. reţinându-se doar câteva cu poziţie oblică spre exteriorul coroanei. • Cele mai valoroase ramuri de rod sunt ramurile mixte.PAG . ramura salbă (2-4 mm grosime cu lungimea de 12-15 cm. cât şi produsele ce se scot din uz. creşterea şi rodirea: piersicul intră pe rod în anii 3-4 de la plantare. tăierile de producţie: . ramura mixtă (20-60 cm lungime. pe care mugurii sunt dispuşi solitar sau în grupuri de câte 3).157 - Fe Mn Zn B Cu 60 – 40 ppm (S. Păduchele verde al piersicului (Myzodes persicae Sulz). după care deasupra lor aceasta se scurtează prin tăiere.. combaterea bolilor şi dăunătorilor Boli: Băşicarea frunzelor de piersic (produsă de ciuperca Taphrina deformans). aflate de obicei în partea superioară a coroanei se elimină. c.U) 20 – 140 ppm 15 – 140 ppm 17 – 100 ppm 7 – 16 ppm < 60 ppm (conţinut scăzut) < 20 ppm (conţinut scăzut) < 4 ppm (carenţă) < 11 ppm (carenţă) < 4 ppm (conţinut scăzut) (produsă de ciuperca Sphaerotheca pannos). care prezintă în vârf un mugure vegetativ iar lateral muguri floriferi). Combaterea cea mai eficientă se realizează pe baza informaţiilor furnizate de serviciile de protecţia plantelor. Făinarea piersicului e. Produsele din grupa I şi a II-a de toxicitate sunt excluse de la utilizare pe teritoriul României. Ramurile de rod: buchetul de mai (2-3 cm. • Ramurile lungi. existente în fiecare ţară cu pomicultură avansată. ramura lungă (50-150 cm. care se răresc la 20-30 cm una de alta şi se scurtează numai dacă sunt mai lungi de cca.

dezvolzarea seminţelor.158 - cazul în care nu sunt suficiente celelalte formaţiuni de rod. buc/ha. buc. la piersic în perioada de rodire se suprimă 2/3 sau chiar mai mult din numărul total de ramuri fructifere existente în coroană. când pulpa este suficient de fermă. La astfel de încărcături cu ramuri mixte. Gradul de maturitate se poate determina şi sensoric: forma. 7.toamna.5 kg fructe (2-3 piersici la soiurile cu fruct mare). în plină producţie a pomului. g. palmeta cu braţe oblice nu mai mult de 100 – 150. aceasta fiind şi cea mai reală (10%). Piersicile se culeg cu peduncul şi se sortează după recoltare. iar palmeta simplă (cu 2 braţe şi ax) nu mai mult de 70 – 90. Evaluarea producţiei de fructe Evaluarea producţiei de fructe se efectuează în patru perioade: . mărimea. Nf – numărul mediu de fructe la un pom. Dp – densitatea pomilor.după căderea fiziologică a fructelor (în luna iunie ). . consistenţa fructelor.la începutul intrării în pârgă.primăvara – o înflorire bogată este un indiciu al unei producţii relevante.K 10000 . gustul lor. pe o singură ramură mixtă se pot obţine uşor cel puţin 0. în condiţii de fertilizare corectă şi asigurarea necesarului de apă se obţin uşor producţii de peste 20 t/ha. Astfel. t/ha. • Cu cât coroana este mai redusă (forme pentru densităţi mari) cu atât numărul de ramuri mixte reţinute după tăiere va fi mai mic. . în care: R – recolta. Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel: R= D p N f M f .7-0. se face ultima evaluare. • Datorită autofertilităţii foarte ridicate a soiurilor de piersic. pentru a menţine un echilibru între creştere şi fructificare.PAG . desprinderea de pe ramurile de rod. . . Recoltarea producţiei pomicole Piersicile se recoltează în faza de pârgă. vasul ameliorat nu va avea mai mult de 140 – 180 ramuri mixte după tăiere. 6. Dacă raportul între numărul mugurilor floriferi şi cei vegetativi este de 1/3. K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0. Mf – masa medie a unui fruct. ulterior apelându-se şi la rărirea fructelor. precum şi data recoltării.8). Totodată se apreciază şi calitatea fructelor. coloraţia pulpei şi a pieliţei. se estimează o producţie promiţătoare. după căderea frunzelor se apreciază încărcătura cu muguri de rod.

cu un conţinut redus în argilă (sub 20%). Renclod Althan. Stanley. Stanley. din regiunile întâi şi a doua pomicolă. Vinete de Italia. . . Vinete româneşti.) cu expoziţie sudică.în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol. ca şi cele cu nivelul freatic sub 2.sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj.F. Voineşti B şi P. .F. . pe soluri fertile şi mecanizabile. pe dealurile sucarpatice – soiurile: Piteştean. .PAG . Oteşani 8). Zonarea culturii si a soiurilor Criterii specifice de realizare Pentru obţinerea unor rezultate economice favorabile.F.plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate. P.1.în sud şi sud-vestul ţării. Vâlcean. sau pe soluri subţiri şi ameliorate.plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi neamenajate (panta 6-12%. Minerva. calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). Silvia.pentru mica gospodărie: Timpurie Rivers. .159 - 5. Pescăruş. . precum: Diana. . Ialomiţa. Carpatin. Tuleu timpuriu. Gras românesc şi Anna Spath. rezultate bune se obţin cu soiurile: Timpurie Rivers. soiurile de prun trebuie să fie amplasate mai ales în localităţile consacrate. Renclod verde.pentru livezlile comerciale sunt mai căutate soiurile cu fructul mare.pe dealurile înalte şi mijlocii se recomandă soiurile: Gras românesc şi Gras ameliorat. cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice. Agen.4 PRUN Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. P. Carpatin. Centenar şi Stanley. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole Alegerea terenului: .Roşior văratic. Gras ameliorat. Pescăruţ. Albatros. Centenar. sud-vestică sau sud-estică. Record şi Vinete de Italia. Silvia. Portaltoii prunului: corcoduşul (portaltoiul principal al prunului) şi prunul franc (P.F. Dâmboviţa. Diana şi Agen. Renclod Althan. iar pe coline şi la câmpie – soiurile: Anna Spath. Tuleu gras.

iar pe versanţii scurţi.pe terenurile plane.în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat. . .pe versanţii lungi şi uniformi. desfundatul sau scarificarea terenului. Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară. de-a lungul curbelor de nivel.0/3. situaţi la distanţe de plantare mai mari între rânduri (6 – 7 m) care să permită accesul utilajelor.0 – 3.0 m. . când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha. se folosesc portaltoi viguroşi ce dau pomi mari. lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel. 3. în livezile intensive la 5. iar la superintensive la 3.pe terenurile în pantă.densităţile de plantare 500 (5 x 4 m) şi 666 (5 x 3 m) pomi/ha.prunul se plantează pe terenuri plane şi terenuri amenajate în terase şi în parcele prevăzute cu alei de trafic tehnologic. . respectiv 10 ha. Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea.5-5.0/4. exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile. orientarea rândurilor se face pe direcţia nord-sud. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei . fertilizarea de bază. poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive). Pentru livezile ale căror fructe sunt destinate industrializării.160 - 1.pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane). corectarea reacţiei chimice a solului. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime). aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha.în regim privat.PAG . drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă). iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia.0 m.5 m. unde recoltatul se face mecanizat.5-4. Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm). secundare (3-4 m).5-6. . Dimensiunea exploataţiilor: Parcelarea terenului: 4. pe linia pantei. .5/2m. . . asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc. Înfiinţarea plantaţiilor de prun Stabilirea distanţelor de plantare: Pichetarea terenului: .în livezile clasice prunul se plantează la distanţa de 5.

.pichetatul în dreptunghi.6/0.4 m. formate în zona coroanei. după săpatul gropilor.pe terenurile desfundate.6/0. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului. parcelarea şi pichetatul propriu-zis. în tot timpul iernii sau uneori Săpatul gropilor: . încă de la parcelarea terenului.la prun se recomandă ca pomii să fie viguroşi şi cu numeroase ramuri anticipate. folosind scândura de repichetat. Se recomandă ca în parcelă să se planteze 2-3 soiuri cu înflorire simultană pentru asigurarea polenizării încrucişate. până la 6%. Repichetatul: Tehnica de plantare: . primăvara devreme când solul s-a zvântat. distanţele de plantare sunt de 5x4 m.pe terenurile grele şi 1/1/0.pe terenurile nedesfundate. lăţimea 94 m. Exemplu: .108 m (4:37=0.02 m (0. cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe terenurile plane şi cu pantă uşoară.din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0.25/1. .108) iar cele dintre pomi cu 0.161 - . . înainte de plantat se face repichetatul terenului.pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând. pentru toate tipurile de livezi).02 m).5:23=0.în plantaţiile clasice şi de aliniament.în plantaţiile intensive şi superintensive. dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0. Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi. Stabilirea polenizatorilor Alegerea materialului săditor pentru plantare: Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna. folosit la pichetare. repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă.25/1 m. . Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere. gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1. În acest caz. .PAG .5 m lăţime. distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0. .lungimea parcelei 189 m. în perioada 15 octombrie – 20 noiembrie. Soiurile de prun se comportă diferit în procesul polenizării şi fecundării.8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare.

care acoperă groapa în ăntregime (la palntările de toamnă). se tasează pământul de la marginea gropii către centru. a celor uscate. Adâncimea de plantare: Alegerea formelor de coroană Creşterea şi rodirea Formarea şi evoluţia ramurilor de rod În perioada de tinereţe. Anna Spath) sau 7-8 ani (Uriaşe). . frunze sau rumeguş. din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm. .fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate. modul de grupare a soiurilor în parcelă. înalt de 15-20 cm. se aşează pomul la adâncimea de plantare. soirile. În primii ani de livadă prunii formează creşteri viguroase. ramură lungă şi ramură .plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare. după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Formele de coroană folosite pentru dirijarea soiurilor de prun sunt: vasul ameliorat. se mulceşte cu paie. . La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului.5 m lungime. pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie. Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ.materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase.PAG . . de 0. portaltoii şi tehnica de lucru. late de 1. necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii. se umple groapa cu pământ reavăn. Pomii încep să fructifice când au vârsta de 3-4 ani (Stanley.pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară. normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei.pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi.pe terenurile cu eces temporar de umiditate. se udă puternic şi după zvântarea solului.162 - . . pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 3040 cm.5-2 m. turgescente şi culoarea specifică portaltoilui.5-1. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat. prunul fructifică buchete ramificate. palmetele şi fusul subţire. Agen). 5-6 ani (Tuleu gras. ramură mijlocie.mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine. . cu unghiuri de inserţie mici.

. pentru fortificare şi ramificare. Activitatea rădăcinilor se reduce şi la temperaturi ale solului peste optimum de 1618°C. în condiţiile unei aprovizionări normale cu fosfor (P). Tăierile de producţie Fertilizarea . .la soiurile cu ramurile de schelet dresate şi fragile. deasupra unei ramificaţii laterale 5. garnisite ccu buchete ramificate. cu creşteri normale. tăierile sunt mai uşoare şi constau în scurtarea prelungirilor şarpantelor cu 1/3-1/2 din lungime pentru stimularea ramificării. . intervenind două momente critice: la 10-15 zile după dezmugurit şi în fenofaza încetinirii creşterii lăstarilor când are loc şi începutul diferenţierii mugurilor de rod (aprovizionarea bună cu N determină prelungirea creşterii încetinite.la soiurile cu ramuri viguroase. Elementul cel mai solicitat în această perioadă este azotul. pe baza fenomenelor de difuziune şi osmoză.la pomii netăiaţi ani de-a rândul şarpantele şi subşarpantele se taie în lemn de 5-6 ani. asigurând o intrare mai timpurie pe rod. . menţinându-se un ritm ridicat până la încetarea creşterii. .la pomii aflaţi în plină rodire. În pregătire pentru rodire se află pintenul şi spinul. cu creşteri mai reduse şi poziţia şarpantelor arcuită şi orizontală. de după plantare şi până la intrarea pe rod pomii absorb din sol mai mult azot (N) care. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile de prun În perioada de creştere a pomilor. se fac tăieri în lemn de 4-5 ani. ceea ce favorizează diferenţierea mugurilor). cu efect economic benefic asupra recuperării investiţiei.la pomii viguroşi. Pe măsura scăderii temperaturii scade şi absorbţia.163 - anticipată. se fac tăieri în fiecare an pentru normarea încărcăturii pomilor cu rod. curbate şi subţiri se fac tăieri de reducţie în lemn de 3-4 ani.PAG . creşte ponderea utilizării fosforului şi potasiului. Cantităţi foarte mici de substanţe minerale pătrund din sol în rădăcini şi prin absorbţie pasivă. potasiu (K) şi calciu (Ca) determină formarea rapidă a scheletului şi formaţiunilor fructifere. absorbţia substanţelor nutritive din sol începe să se intensifice odată cu începutul creşterii intensive a lăstarilor şi fructelor. Intensitatea maximă de absorbţie a substanţelor nutritive de către rădăcinile prunului are loc când temperatura solului este între 16-18°C. Absorbţia substanţelor nutritive prin rădăcini este un proces activ şi selectiv. În perioada de rodire. oprindu-se practic la temperaturi sub 2°C. În perioada de vegetaţie. deasupra unei ramuri viguroase.

g. care în caz că e puternic. sunt: Pătarea roşietică a frunzelor produsă de ciuperca Polystigma rubrum (Pers)D. Sin.7-0. Euritoma schreinery. buc/ha.8). Hoplocampa minuta Christ sin. cu rol mare în sinteza şi depozitarea substanţelor de rezervă îşi menţin ritmul de absorbţie ridicat în a 2-a jumătate a perioadei de vegetaţie. t/ha. Mozaicul în benzi (Marmor lineopticum). O problemă căreia trebuie să i se acorde atenţie în plantaţiile de prun este drajonatul. cea mai gravă dintre viroze (boală de carantină). din care aşa cum s-a specificat şi la măr sunt excluse de la utilizare cele din grupa I şi II de toxicitate. Viermele prunelor.C: Ciuruirea frunzelor. Crăparea scoarţei (Plum Bark Split). Recoltarea producţiei Prunele se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte. când are loc maturarea lăstarilor şi fructelor. Hoplocampa fluvicorvis Klug. În plus. Nf – numărul mediu de fructe la un pom. Monilioza sau putregaiul brun. 7. iarba rezultată prin tocare îmbogăţeşte conţinutul livezii în materie organică. Piticirea 6. deoarece prin sistemele de irigare sau fertirigare se asigură necesarul de apă atât pentru pom cât şi pentru iarbă. în care: R – recolta. Plum Pseudo Pox). iar drajonii nu sunt îndepărtaţi la timp periclitează accesul în livadă. Dp – densitatea pomilor. Sharka). deoarece după desprinderea lor nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor. Laspeyresia funebrana Tr. buc.K 10000 . Grapholita funebrana Tr. produsă de ciuperca Stigmina carpophylla. Evaluarea producţiei de fructe Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel: R= D p N f M f .164 - Fosforul şi potasiul.Pătarea inelară necrotică (Prunus ring spot). produsă de ciuperca Monilinia laxa (Aderh et Ruhl. Mf – masa medie a unui fruct. în care se regăsesc menţionate intervalele de timp cât şi diverse formulări de substanţe fitosanitare. K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0. Mozaicul linear (Plum Narrow Striped Variegation. prunului (Prune dwarf.) Honey Dăunători: Viespea neagră a prunelor. Hurlupii produsă de ciuperca Taphrina pruni (Fuck) Tul. . Plantaţiile moderne de prun. Boli ce pot fi controlate prin măsuri de natură curativă. Întreţinerea solului Boli: Viroze: Vărsatul prunului (Plum pox. Nanus pruni). Declinul prunului (Plum decline). Combaterea cea mai eficientă se poate realiza apelând la informaţiile furnizate de serviciile de protecţia plantelor.PAG . au intervalele dintre rânduri înierbate controlat. Viespea sâmburilor de prun.

165 - Profilul "Pomi" 5.0 7.0 30. 5.0 x .5 4.0 6.0 t/ha 8.2 ha 7.0 20.5 3.0 TOTAL 15.2 Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Activitate/Sistem Piersic irigat Cais neirigat Cires neirigat MODUL 15 ha Tabel nr.PAG .0 100.0 % 50.

0 100% 95700.5 0. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.5 50% 52800.0 0.5 6160.5 2403.0 13611.0 20% 19950.Alte materiale 2.M Piersic 7. Cheltuieli cu irigatii 4.0 48000.0 22950.9 8298.7 0. Din care pentru productia principala I.2 0.1 15.7 0.2 8.0 16.5 6300.0 2295.1 6056.0 2943.0 1486.0 88088.1 U.0 6219.0 3517.8 51900.PAG .0 5.0 10.5 1093. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.0 0.5 2625.Pesticide .8 18281.5 30% 22950.0 2655. Cheltuieli de aprovizionare 5.8 36188.Cheltuieli cu materii prime si materiale .5 4170.0 21807. 5.Ingrasaminte chimice .2 0.5 7611.5 0.8 7043.2 Cires 3.0 1312.5 0.6 15.0 1647.0 489.0 13684.2 13.2 9.8 11238.0 2110.0 6000.9 1725.0 21807.Dobanzi la credite .0 1800.0 19950.0 3000.0 12000. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 18281.5 10342.0 7800.0 787.5 16560. (=) VENIT NET+subventii G.0 316.0 3383.0 26977.8 3841.Sämãn si material saditor .5 0.0 382. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 571.0 525.6 105.0 0. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.5 4651.7 TOTAL 15.5 8122.0 22175.0 908.0 48000.7 28390.0 1552.0 52800.0 55800.0 1200.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .6 2359.0 2868.0 1668.5 1143.5 932.0 21150. CHELTUIELI FIXE .5 0.0 922.8 9469. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % .0 4800.5 0.1 22559. Asigurari II.0 95700.5 157.2.2 2295.0 4791.Amortisment E.0 3956. CHELTUIELI VARIABILE 1. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.0 101700.7 5530.5 21022.6 475.8 88088.5 A.0 24750.1 787.5 Tabel nr.2 0.Cheltuieli generale .166 - Profilul "Pomi" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale INDICATORI BUGETUL EXPLOATATIEI DE 15 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT CULTURA Cais ha 4.

c.cheltuieli variabile 51900 .9 UDE.5 Marja Brută total exploataţie (3-4. d.variabile specifice 26341 . **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 95700 Subvenţii 6000 Produs brut (1+2) 101700 Cheltuieli totale.1 4. considerată (după tip) ca o exploataţie mijlociemare (şi după clasă) de clasa a VII-a.PAG . Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unor componente ale setului de utilaje aferente tractorului din dotare.1 4. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).9 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 76809 lei. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 15.5 14229 VII 2169 10847 583 389 972 22529 3223 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 87% fonduri proprii şi 13% credite de producţie.1.2 Nc.167 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.4 lei/ha. ai modulului de 15 ha irigat/neirigat Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Gospodării individuale Tabel nr.5% şi asigură în medie un profit de 907.9 8 VII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 7593 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 37965 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 2042 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 1361 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 3403 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 78851 15 Credite pentru producţie ** 11280 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 8. . cu condiţia obţinerii randamentelor programate.cheltuieli fixe 36189 Profit (3-4) 13611 Rata profitului (5:4x100) (%) 15.5 lei 27343 1714 29057 25168 14829 7526 10340 3889 15.1) 49800 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 17. 1 2 3 4 4. 5. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică medie.2. fiind în cazul acestei exploataţii de 17.: 88089 .

5 17.2 17.2 7.PAG .200 3.570 +4.312.460 +3.9 -0.8 13.868.668.241.000 54.168 - Profilul “Pomi ” Bugetul exploataţiei de 15 ha Zona de câmpie irigat/neirigat .757.7 14.625 -3.5 ha 22.330 6.5 16.281.558.061.8 99.000 4.800 787.375 88.950 26.5 +814.0 +2.1 2.943 3.000 +4.807 23. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Piersic 7.3 Total 15 ha 95.8 2.5 -1.683 1.730 +1.088.4 +1.330 +11.827 2.800 10.8 Tabel nr.2 14.490 +1.8 21.30 +18.700 114.611.255 +386. 5.143 2.5 -1.2 19.2.800 9.5 ha 52.687.012.325 +3.5 +2.2 1.000 2.970 +1.000 1. recoltă.620 1.200 7.000 +6.200 525 -675 18.9 Cultura Cais 4.611.5 Cireş 3.9 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .000 +10.2 3.800 63.5 16.5 48.0.5 13.840 +3.M.512.Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Indicatori Perioade.510 1.8 15.713.950 24. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.5 21.312.0 ha 19.088.700 +7.2 2.8 15.

% 2005 .2008 17.2008 Tipul exploatatiei: Gospodari individuale 2005 .lei Cheltiueli totale .lei Venit net + subventii .8 13611.2006 13611.2 2005 .PAG .2008 .4 15.4 2005 .2008 99330 88088.2006 2007 .lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .lei 2625 Subventii .2006 15.lei Rata venit + subventii .5 17.% Modul 20 ha Valoarea productiei .lei Subventii .lei Cheltiueli totale .5 2007 .2008 114030 2625 99330 17325 2007 .2 95700 17325 114030 2007 .2006 95700 6000 88088.lei Cheltiueli totale .8 6000 Valoarea productiei .lei Subventii .169 - Profilul "Pomi" Modul 15 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .lei Venit net + subventii .lei Valoarea productiei .

0 40.0 100.0 12.0 % 60.3 ha 24.0 24.0 x .PAG .0 TOTAL 60.0 t/ha 7.170 - Profilul "Pomi" 5.0 20.0 7.0 9. 5.3 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale Activitate Prun neirigat Piersic irigat Cais neirigat MODUL 60 ha Tabel nr.

0 33273.3 4462.3 89989.Ingrasaminte chimice .0 63002.Alte materiale 2.9 17770. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 117600.0 5212.Cheltuieli cu materii prime si materiale .6 1680.Pesticide .0 20097.PAG .8 0.2 18.0 379080. Din care pentru productia principala I.8 53459. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 1582. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.0 9600.7 5.0 6077.0 33932.M 24 60% A.7 3232.4 0.0 10333.6 207213.0 4879.0 9351.0 190080.9 108248.1 Prun INDICATORI U.1 130444.3 102717.6 8640.0 403080.3 0.7 420.9 2940.0 2644.6 15670.Amortisment E.7 17826.2 2958.8 12205.0 100% 379080.0 117600.3 TOTAL 60.0 1972.Cheltuieli generale .5 18423.0 41422. Cheltuieli de aprovizionare 5.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .6 840. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.6 39817.0 65422.7 31432.3 19.0 92173.0 71400.6 17.9 0.6 0.0 18951.7 8640.0 127200.0 13197.Sämãn si material saditor .0 6106. Asigurari II.2 5633.7 9115.6 0.3 0.1 0.0 166406.4 0.3 1695.0 4800.5 23174.0 337657.6 12932.1 15. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.2 Tabel nr.0 108248.6 337657.4 .9 69138.7 14233.0 10005.0 1130. CHELTUIELI VARIABILE 1.4 166406.0 9600.0 2974.7 0. 5.3 0.3.2 Cais 12.0 0.0 76200.0 199680.4 12. Cheltuieli cu irigatii 4.2 7116.0 23673.0 8557.2 31651.5 17628.Dobanzi la credite .7 17.0 39110.0 3880.6 40709.2 0.4 7. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.171 - Profilul "Pomi" Tipul exploatatiei: Asociatii familiale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 60 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT CULTURA Piersic ha 24 40% 190080.6 68158.6 30771.7 39120.3 39827. CHELTUIELI FIXE .0 20% 71400.3 63002.4 0. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.0 24000.4 98247.0 8397.

1 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 262664 lei.variabile specifice 104706 . considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a.: 337658 .cheltuieli variabile 207213 .4% şi asigură în medie un profit de 1090lei/ha. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unui tractor de putere medie şi de utilaje aferente setului de maşini agricole. fiind în cazul acestei exploataţii de 71 UDE. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie € = 3.1 4. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).3. 1 2 3 4 4. 5. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică bună. ai modulului de 60 ha irigat/neirigat Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale Tabel nr.1 4.PAG .c.2 5 6 7 INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 379080 Subvenţii 24000 Produs brut (1+2) 403080 Cheltuieli totale. . Modulul evidenţiază o rată a profitului de 19.2 Nc.172 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.4 55962 VIII 10186 50930 2804 1869 4673 86422 12855 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 87% fonduri proprii şi 13% credite de producţie. d.1.5 lei 108309 6857 115166 96474 59204 29916 37270 18692 19.4 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 195867 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 71 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 35651 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 178255 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 9813 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 6542 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 16355 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 302477 15 Credite pentru producţie ** 44994 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 40.cheltuieli fixe 130445 Profit (3-4) 65422 Rata profitului (5:4x100) (%) 19. cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

422.400 166.760 +3.397.Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Indicatori Perioade.1 20. recoltă.3 Tabel nr.560 +7.6 19.9 17.6 -1.6 23.M.1 24.320 +81.6 +1.720 9.0 21.217.080 +23.4 33.657.6 40.8 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .646.248. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.140 +13.4 41.9 18.860 +662.7 13.791.408. 5.720 +13.1 Cultura Piersic 24 ha 190.600 9.7 11.4 20.680 +54.800 +36.406.3 Total 60 ha 379.951.673.351.040 +22.3 70.557.6 391.9 131.3 13.3 20.808.200 -5.000 10.673.4 20.920 +7.700 63.160 +10.273.422.197.4 190.500 -13.600 151.PAG .600 4.400 82.240 24.500 337.717.9 19.320 +10.2 +0.080 226.640 +27.080 460.5 18.4 79.1 9.6 36.800 2.6 65.3.360 +5.400 108.100 -2.362.200 -5.002.4 68.5 +1.022.173 - Profilul “Pomi” Bugetul exploataţiei de 60 ha Zona de câmpie irigat/neirigat .046. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Prun 24 ha 117.600 4.5 Cais 12 ha 71.200 +33.7 8.920 4.

2006 19.PAG .2008 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale 2005 .2008 20.lei Valoarea productiei .lei Rata venit + subventii .2 20.2008 337658 24000 Valoarea productiei .lei Subventii .2008 460320 10500 391680 79140 2007 .lei Cheltiueli totale .lei Venit net + subventii .2006 2007 .% Modul 20 ha Valoarea productiei .2 2005 .174 - Profilul "Pomi" Modul 60 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .2006 379080 24000 337658 65422 2005 .4 2007 .lei Subventii .2006 65422 379080 391680 10500 79140 460320 2007 .% 2005 .2008 19.lei Venit net + subventii .lei Cheltiueli totale .lei Subventii .lei Venit net + subventii .lei Rata venit + subventii .4 .lei Cheltiueli totale .

0 8.4 MODUL 150 ha Tabel nr.0 20.4 Tipul exploatatiei: Societati agricole cu pers. 5.0 50.175 - Profilul "Pomi" 5.0 % 30.0 TOTAL 150. juridica Activitate Prun neirigat Piersic irigat Cais neirigat ha 45.0 t/ha 9.0 9.0 30.0 75.0 100.0 x .PAG .

0 15525.0 893595. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.6 CULTURA Piersic ha 75 50% 528000.0 10800.0 0.0 4230. RATA VENIT NET+subventii (%) lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % 283500. CHELTUIELI FIXE .0 66690.0 182700.0 69975.0 0. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.0 26250.0 210225.0 301500.0 25200.0 0.0 1041000.4.0 165600.0 58800.0 5250.0 1050.0 46800.0 20% 229500.0 12000.0 269775.0 7875.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 0.0 100% 1041000.0 0.0 3390.0 283500.0 230895. CHELTUIELI VARIABILE 1.0 480000.0 74475.1 Societati agricole cu pers.0 0.0 60000.0 14640.6 32. 5.0 0.0 1575.0 8010.0 30000.0 18000.Cheltuieli cu materii prime si materiale .0 7500.0 530250.0 16.Pesticide .0 245235.176 - Profilul "Pomi" Tipul exploatatiei: BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT Tabel nr. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.0 70740.0 52605.0 7875.Amortisment E.0 558000.Dobanzi la credite .0 13125.0 26550.0 528000.0 24330.2 TOTAL 150.0 93750.0 220215.0 229500.0 50100.0 363345.0 147405.0 30690.0 35175.0 182700.0 55260.0 4860.0 22950.0 25.Sämãn si material saditor .2 .0 0.Alte materiale 2.Cheltuieli generale .0 287580.0 16. Asigurari II.0 0.0 0. (=) VENIT NET+subventii G.0 116250.2 Cais 30.0 144225.0 120000.0 21360. Cheltuieli cu irigatii 4.0 103425.Ingrasaminte chimice . Juridica Prun INDICATORI U.0 893595.0 1101000. Din care pentru productia principala I.8 30.0 0.0 22. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.0 14100.0 0.0 0.M 45 30% A.0 230895. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 6345.0 78000. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.PAG .0 0.0 66450.0 10.0 43560.0 51240.0 22950.5 23.0 3330.0 51990. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 70605.0 48000.0 86670.0 15495.0 241500.0 9300.0 26355.0 207405.0 480000.0 41700.

: 893595 . fiind în cazul acestei exploataţii de 200 UDE. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată.4. precum şi modernizarea sistemului de irigaţii.2% şi asigură în medie un profit de 1383lei/ha.2 Nc.1 4.1 4.cheltuieli fixe 363345 Profit (3-4) 207405 Rata profitului (5:4x100) (%) 23. considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare a IX-a. de utilaje aferente. INDICATORI lei € = 3.1) 570750 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 200 IX 8 UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 111577 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 557887 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 31111 11 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 20740 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 51851 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 814599 15 Credite pentru producţie ** 110107 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 114.2 Marja Brută total exploataţie (3-4. (şi după clasă) de clasa Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a 5 tractoare de capacitate medie. d. .4 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 783488 lei.PAG . ai modulului de 150 ha irigat/neirigat Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Societăţi agricole cu pers.2 5 6 7 Valoarea producţiei principale şi secundare 1041000 Subvenţii 60000 Produs brut (1+2) 1101000 Cheltuieli totale.variabile specifice 258660 .cheltuieli variabile 530250 .1. cu condiţia obţinerii randamentelor programate.5 lei 1 2 3 4 4. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).2 163071 IX 31879 159396 8889 5926 14815 232743 31459 x Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 88% fonduri proprii şi 12% credite de producţie. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie 297429 17143 314571 255313 151500 73903 103813 59259 23. juridică Tabel nr. 5. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 23.177 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.c.

405 233.125 .000 48.3 +2.350 +8.1 +2.9 Cais 30 ha 229.PAG .000 78.125 16.000 +60.1 Tabel nr.000 1.500 264.270 30.100 60.100 +218.000 +132.605 52.500 +52.800 46.3 +0. 5. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % % Prun 45 ha 283.000 +42.2 33.405 147.2 19.600 +35.605 81.000 540.4.100 +15.605 88.125 230.000 13.026.3 Total 150 ha 1.000 30.895 283.350 +51.500 +81.250 -33.000 18.000 +28.700 202.750 893.125 +25.259.500 364.100 12.6 31.595 1.16.875 +18.000 5.041.000 26.000 102.550 32.875 480.100 +85.405 259.000 103.395 70.945 23.695 207.M.800 62.Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică Indicatori Perioade.750 182.300 58. ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.000 90. recoltă.000 630.000 7.875 -10.1 Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri Subvenţii Creşteri sau descreşteri Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri Venit impozabil Creşteri sau descreşteri Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri .7 Cultura Piersic 75 ha 528.3 +1.178 - Profilul “Pomi” Bugetul exploataţiei de 150 ha Zona de câmpie irigat/neirigat .500 +19.250 -6.2 25.800 67.

lei Cheltiueli totale .2006 207405 1041000 2007 .3 23.lei Venit net + subventii .2008 259350 1259100 1026000 893595 60000 26250 Valoarea productiei .lei Subventii .lei Venit net + subventii .lei Venit net + subventii .2008 Tipul exploatatiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică 2005 .2008 25.lei Subventii .% Modul 20 ha Valoarea productiei .2 2007 .2008 1259100 26250 1026000 259350 2007 .lei Cheltiueli totale .2006 1041000 60000 893595 207405 2005 .lei Cheltiueli totale .2008 .2006 2007 .179 - Profilul "Pomi" Modul 150 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 .lei Rata venit + subventii .lei Rata venit + subventii .PAG .3 2005 .% 2005 .lei Valoarea productiei .2 25.lei Subventii .2006 23.

3 Valoarea producţiei Subvenţii Cheltuieli totale Venit impozabil Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii .318 7.4 1.394 400 175 5.638 400 175 5.7 1.6 6.4 6.672 400 175 5.5 17.4 lei/ha Specificare Perioada de recoltare ani 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie 15 ha 60 ha 150 ha irigat/neirigat irigat/neirigat irigat/neirigat 6.382.4.940 8.2 6.6 6.4 1.090.180 - Profilul “Pomi” Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr.627. 5.4 980 907.729 23.872.3 6.622 507.155 15.7 1.4 1.144 1.957.2 25.319 19.528 690.PAG .554 1.4 20.840 982.380 7.

Calculaţiile la hectar.63 30. La nivelul modulului.5. 5 TOTAL ore/ha 6 CAIS CIREŞ/VIŞIN PIERSIC PRUN 7.O.59 . Indicatorii economici cu ajutorul cărora s-au cunatificat valorile pentru modulele prezentate la profilul „Pomi” au fost: a) preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) lei/to Cultura 2006 Piersic Cais Cireş Prun 880 850 950 700 2008 1050 980 1170 900 b) Cost de producţie lei/to Cultura max Piersic Cais Cireş Prun 800 808 871 644 570 780 2006 min 770 677 2008 max 900 870 1040 700 min 675 750 c) Subvenţii lei/ha Cultura Piersic Cais Cireş Prun 2006 400 400 400 400 2008 175 175 175 175 Calculaţiile din fişa precedentă redau calculaţiile/1 ha de exploataţie pentru perioade diferite şi dimenisuni de module propuse.8 78.5 Fişă explicativă – „Pomi” Dimensiunile de module prezentate la profilul ”Pomi” au. 5.1 Nr.PAG . multiplicate cu numărul de hectare destinate culturii şi însumarea acestora în funcţie de structura de producţie.26 30. s-au luat în calcul valorile pe hectar pentru recolta anului 2006 şi simulări valorice orientative la nivelul recoltei 2008.000 34.05 35.000 7.0 681.000 7. 5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. ca şi la celelalte profile.59 80. 1 2 3 4 5 2 Cultura Producţia medie Kg/ha 3 Ore mecanizator 4 Z. crt.51 815.13 123.86 98.09 1025.5. au dus la determinarea valorică a modulului de o dimensiune propusă.181 - 5.66 654.000 9. putând duce la analize şi decizii pentru diferite dimensiuni de module la acest profil. calculaţiile cuprinse în Fişa tehnologică şi „Bugetul culturii”/ha şi diferenţiate pe nivele de producţie.

445.PAG .2 68.crt.567 99.5. 5. 1 2 Tabel nr.12 6.O.45 2.911.2.1 Modul 15 ha Nr.504.710.377.615.5.489 99.crt.09 - 6. 5.3 101 110./modul Total Z. 15 60 150 irigat/ neirigat irigat/ neirigat irigat/ neirigat 11.4 .59 1025.3 Modul 60 ha Nr.6 911.5./ha de xploataţie nr.289 132.787.16 24.5.crt.5.12 48.2 Consumul forţei de muncă /module de exploataţie Tabel nr.3 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Prun Piersic 3 Cais 4 Total ore/modul Total Z.2.504.12 132.84 8.2./ha 24 24 12 60 654.O.2 Modul 60 ha Nr. 1489 6063 16.063 101 5.5 3 15 911.5 26.O.O.4 5.1 815.5 4. 1 2 Tabel nr. 1 2 Tabel nr. 5.1 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Piersic Cais 3 Cireş 4 Total ore/modul Total Z.2.5 16.628.5 Z.66 681.911.5./modul Total Z.5 48.27 11.538.2 Dimensiunea modulelor ha Sistemul de producţie TOTAL Z.3 5.2.O.2.O.O.567 110./modul Total Z. ore/ modul nr.178. nr.538.O.47 1.2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Prun Piersic 3 Cais 4 Total ore/modul Total Z.75 2./ha 45 75 30 60 841.5.182 - 5.837.7 584.7 876. 5.5.3 - 3./ha 7.51 - 15.

4 3653.93 864.6 106938.36 243.5866 223.4 3653.8 3352.373 7129.4 4357.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă -15 haTabel nr.8 2150.38 1 1 1 1 1 1 52900 15470 6063 7634 12971 11900.1400 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 Remorcă pomiviticolă RPV 2 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.7 1707.2 508.38 lei 52900 15470 6063 7634 12971 11900.4 4357.28 30123.PAG .4266 290.223 EURO 993.8 3352. Denumirea utilajului dotare (buc.8 2150.6 106938. Valoarea utilajelor pe hectar lei 3526.6 EURO 14901. 5. crt.225 EURO 14901. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.66 1031.73 793.513 113. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.6 .7 1707.1 Necesar Nr.853 143.55RON Se estimează ca la exploataţiile pomicole de 15 ha.48533 2008.33 404.28 30123.6.) Preţ unitar pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 Tractor T 483 DT cu cabină Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2 Freză pomicolă B .183 - Profil: Pomi Sistem: neirigat 5.

833 202.9266 71.1400 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 Remorcă pomiviticolă RPV 2 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 TOTAL 2 1 1 1 2 2 2 1 52900 35000 19350.8 2150.82 15470 6063 7634 12971 11900.60 haTabel nr. Denumirea utilajului dotare (buc.4 Maşina amendamente MA 3. 5.6283 56.PAG .31916 90.8 3352.6 3352.343 4014.5136 257.15 5450.6 161289.184 - Profil: Pomi Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă .7 1707.1 254.28 67846.68 121.366 198.4 3653.) Preţ unitar pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 7 8 Tractor T 483 DT cu cabină Remorcă cisternă RCU.282 Valoarea utilajelor pe hectar EURO 496.767 Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.466 432.28 45433.5 Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2 Freză pomicolă B .4 9859.2 Necesar Nr.7 3415.82 15470 12126 15268 25942 11900.4 EURO 14901.4 EURO 29802 9859.6.55RON .7933 55.46 lei 105800 35000 19350.93 4357.93 4357.8488 72. crt.87133 1130.8 7307.7 164.06 lei 1763.6 4300.33 583.15 5450.6 240857.33 322.

93 4357.82 30940 30315 38170 51884 23801.8 3352.) Preţ unitar Valoarea utilajelor pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 7 8 Tractor T 483 DT cu cabină Remorcă cisternă RCU.68 97.10266 56.1400 Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251 Remorcă pomiviticolă RPV 2 Maşina de stropit si prăfuit MC 500 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.3 Necesar Nr.266 202. Denumirea utilajului dotare (buc.4 3653.7133 131.82 15470 6063 7634 12971 11900.2 528961 EURO 74507 19718. crt.6 161289.66 129.8933 158.2 6704.4 8539 10752 14615.28 45433.466 345.455 36.4346 44.9266 71. 5.55RON pe hectar lei 1763.3395 58.3 5450.33 466.4 5 2 1 2 5 5 4 2 52900 35000 19350.8 2150.4 Maşina amendamente MA 3.6746 3526.697 993.3487 EURO 14901.6.0054 206.1 254.93 8715.PAG .56 149002.46 lei 264500 70000 19350.185 - Profil: Pomi Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă -150 haTabel nr.7 1707.15 5450.4 .395 EURO 496.4 9859.5 Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2 Freză pomicolă B .

1 Bugetul exploatatiei de 40 ha Tabel nr.3. 6. 6.5.neirigat Tabel nr. 6.5.5.1 Tehnologia cadru 6.2.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr.3 6.2.2.2 6.3.63.4 Modul 150 ha Tabel nr.3 6.2 Fişă rezumativă Tabel nr.2.PAG .3.2. 6.1 Bugetul exploatatiei de 12 ha Tabel nr.3. 6. 6.5. 6.4. 6.4.3 6.3 6.2.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 6.2 6.2.1 6.62 Exploataţia agricolă -150 ha Tabel nr.2. 6.5.2 Fişă rezumativă .1 6.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 6.2 6.3 6. 6.4.5.3 Modul 40 ha Tabel nr.5.5.2 6. 6.4.1 Modul 12 ha Tabel nr.6. 6.6. 6.2 Modul 40 ha neirigat Tabel nr.1 Bugetul exploatatiei de 150 ha Tabel nr.3.5 Fişă explicativă 6. 6.1 .4.4 6.4.2 Modul 12 ha Tabel nr.1 Exploataţia agricolă -40 ha Tabel nr.2.1 6. 6.2.186 - CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “VIE” 6.3.2 6.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -12 ha Tabel nr.2 Fişă rezumativă Tabel nr. 6.3 6. 6.2 6.3 Modul 150 ha irigat Tabel nr.2.1 6.2.5.

PAG .187 - 6. juridica Tipul exploataţiei . Ghid etalon tehnico-economic Profilul: “Vie” Modul de 12 ha 40 ha 150 ha Gospodari individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers.

Afuz Ali. Riesling italian. în funcţie de condiţiile de relief. defrişarea şi nivelarea terenului . Muscat Ottonel.defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase existente pe teren. Pinot noir.PAG . b. sortimentul viticol Soiurile recomandate pentru a fi cultivate în arealele viticole delimiate. Oporto. Soiuri pentru vinuri albe: Fetească regală. 2. VI – Colinele Dobrogei.Dealurile Olteniei şi Munteniei. Chasselas dore. Rcaţiteli. Chasselas roz. Galbenă de Odobeşti. Grasă de Cotnari. Aligote. VII – Terasele Dunării. Muscat Ottonel (superioare). Cadarcă. Busuioacă de Bohotin (superioare). de sistemul de amenajare. Zonarea culturii şi a soiurilor a. Iordană. Sultanină albă (pentru stafide). Soiuri pentru vinuri roşii: Băbească neagră. III – Dealurile Moldovei. Traminer roz.pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc mai multe ecoclimate regionale (I . Plăvaie. Muscat de Adda (cu maturitate mijlocie). Coarnă neagră. de posibilităţile de parcelare. pentru a evita răspândirea bolilor virotice prin intermediul nematozilor. II – Podişul Transilvaniei. pentru a preveni mişcarea unui volum prea mare de sol. Burgund mare. Cardinal.1 VITA DE VIE Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. sunt următoarele: Soiuri de struguri pentru masă: Muscat Perlă de Csaba. IV . zonarea culturii viticole: Criterii specifice de realizare . Pinot noir. Emilion (de consum curent).când urmează replantarea terenurilor la scurt timp după defrişarea plantaţiilor vechi. St. asigurarea perioadei de odihnă a solului (după defrişarea plantaţiilor vechi – 3-5 ani). Sauvignon.nivelarea terenului se execută în mod diferit. Sangiovese. b. .188 - 6. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei viticole a. Fetescă neagră. Băbească neagră. Chardonnay. Roşioară (de consum curent). Merlot. VIII – Nisipurile şi sourile nisipoase din sudul ţării). Mustoasă de Măderat. de configuraţia terenului. Fetească albă. . Tămâioasă românească. Bicane (cu maturitate târzie).Dealurile Crişanei şi Maramureşului. Victoria (cu maturitate timpurie). Fetească albă. Pinot gris. Cabernet Sauvignon. pe direcţii de producţie. . Fetească regală. Riesling italian. Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală. Zghihară de Huşi. Italia. V – Dealurile Banatului.

4 m în cazul plantaţiilor conduse în forme semiînalte şi înalte. Pe solurile infestate cu larve de cărăbuşi.pe pante terasate. .pe solurile fertile. Pichetarea se execută la sfârşitul iernii pentru plantările de primăvară şi la începutul tomnei pentru plantările de toamnă. sau cu lungimea de 1. pichetarea terenului . . nuiţi picheţi.8 m/1. un insecticid organo-clorurat c. sub formă de superfosfaţi sau fosforite activate şi sare potasică. după desfundatul şi nivelatul acestuia.5-1. în acest caz pichetatul serveşte la conducerea şi la susţinerea vegetaţiei şi a tulpinii în primii ani. 2-15 t ha CaCO3. viermi sârmă. distanţele de plantare vor fi reduse (2. mecanizat. . densitatea şi distanţele de plantare . înainte de desfundat se împrăştie la suprafaţa solului. Terenul desfundat primăvara-vara se nivelează imediat pentru a se evita pierderile de apă. 3. . d.189 - se poate recurge la dezinfectarea solului. uneori 80-120 t/ha.metoda de desfundare se execută în funcţie de caracteristicile topografice ale terenului. până la începutul iernii. cu mijloace hipo sau cu motocultoare se recomandă alegerea distanţelor de 1.2 m).PAG . pentru a se realiza o mărunţire a brazdelor sub acţiunea îngheţului şi dezgheţului. . desfundarea terenului – epoca de executare este toamna. 30-80 t/ha.îngrăşămintele chimice şi cele organice sunt încorporate în sol prin lucrarea de desfundare. la pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiilor de vii roditoare se administrează următoarele doze de îngrăşăminte chimice: 150-200 kg P2O5 ha şi 200-250 kg K2O ha.0-2.nivelarea desfundăturii se execută înaintea pichetării şi plantării propriu zise.0-3. Înfiinţarea plantaţiilor viticole a. . care permit folosirea unor tractoare şi maşini de mare randament.marcarea locului destinat fiecărei viţe se face cu ţăruşi de 50-60 cm lungime.fertilizarea organică – variază în funcţiede conţinutul solului în materie organică. în zone de cultură neprotejată sau semiprotejată.2 m /1.1-1.densitatea la plantare variază între 2381 şi 6666 butuci/ha.fertilizarea chimică – orientativ. cu ajutorul plugurilor balansiere de desfundat PBD-60 sau PBD-80 acţionate de tractoare grele pe şenile. cu soluri cu fertilitatea scăzută sau mijlocie. . pentru soiurile viguroase şi conducerea în forme înalte a butucilor. acolo unde întreţinerea urmează să fie făcută manual. b. se vor adopta distanţe mai mari (3.0-1. fertilizarea de bază: .4 m. iar cel desfundat în toamnă se lasă în brazdă până în primăvară.administrarea amendamentelor calcaroase.0-1.6 m între rânduri).pentru plantaţiile de tip gospodăresc. Orientarea rândurilor . .

PAG - 190 -

- pe terenurile slab înclinate sau plane, rândurile se orientează pe direcţia nord-sud; pe pante, pe direcţia curbelor de nivel iar pe terase de-a lungul acestora.

Sistemul de pichetat
- dreptrunghi, pătrat etc. În prezent în viticultură este generalizat sistemul de pichetat în dreptunghi, la care distanţa între rânduri este mai mare decât distanţa dintre viţe pe rând. Aparatura şi materialele necesare: teodolit (pentru ridicarea de perpendiculare şi trasarea de aliniamente pe distanţe mari – pe ternurile în pantă), nivelă – pe ternurile plane, jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici de oţel pentru măsurat distanţe, rulete, sârme marcate, picheţi, maiuri de lemn armate la ambele capete cu un inel metalic, pentru fixarea picheţilor.

Tehnica pichetatului: împărţirea lui în suprafeţe mici de formă pătrată sau dreptunghiulară care să permită executarea cu uşurinţă a operaţiilor perfectă de
aliniere a rândurilor. După întinderea sârmelor, în dreptul semnelor de pe sârmă, se înfinge câte un pichet,cât mai aproape de sârmă, mereu de aceeaşi parte şi fără a o deplasa. După fixarea tuturor picheţilor de pe rândul respectiv, sârma se mută pentru rândul următor. Primul şi ultimul rând din parcelă se amplasează faţă de drum, la jumătatea distanţei de plantare între rânduri.

c. plantarea viţei de vie: Perioada de plantare: primăvara devreme (martie-începutul lunii aprilie) cu condiţia ca temperatura solului, la adâncimea de 40-50 cm, să înregistreze 7100C. Pe solurile grele, reci, cu exces de umiditate, plantarea viţelor se execută la începutul lunii mai. - plantarea de toamnă – este puţin practicată deoarece viţele se scot cu întârziere din şcoală.

Pregătirea viţelor pentru plantare: - se admit la plantare numai viţe sănătoase, cu cu sudura de jur împrejur, care au lemnul viabil, liberul de culoare albverzuie, rădăcinile alb-sidefii, cu mugurii viabili; - fasonarea viţelor – scurtarea rădăcinilor (8-10 cm) şi a cordiţei (la 3-4 cm); - parafinarea viţelor în treimea superioară – la palntarea fără muşuroi; - mocirlirea viţelor;

Metode de plantare:
- plantarea obişnuită a viţelor se realizează în gropi făcute cu puţin timp înainte de lucrarea de plantat. Pe direcţia rândului, de aceeaşi parte a pichetului şi la o distanţă de 3-5 cm de acesta, cu cazmaua se fac gropi adânci de 50 cm şi largi de 35-40 cm, de formă prismatică sau circulară (pe nisipuri). Pe fundul gropii se realizează un muşuroi de pământ mărunţit, se aşează apoi viţa în poziţie verticală, rezemată de peretele dinspre pichet, cu rădăcinile repartizate de jur împrejur pe moviliţa de pământ. Punctul de altoire trebuie să fie cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului pentru a preveni creşterea rădăcinilor din altoi, iar cordiţa să fie orientată spre pichet. Peste rădăcini se introduce pământ mărunţit şi reavăn, într-un strat gros de 15-20 cm, se tasează cu piciorul din exteriorul gropii spre

PAG - 191 -

interior, se introduce 2-6 kg de mraniţă şi se udă cu câte 5-10 l de apă la fiecare groapă. După infiltrarea apei groapa se umple până la nivelul solului peste care se presară în jurul viţei un insecticid (5-6 g/viţă), fără a atinge viţa.

4. Lucrările de întreţinere a culturilor viticole

a. lucrările de întreţinere din anul I de la plantare
- lucrările solului – afânarea (imediat după plantare); pentru combaterea buruienilor sunt necesare 4 paşile mecanice între rânduri şi 3 praşile manuale pe rând; - controlul viţelor – în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmări pornirea lăstarilor; - copcitul viţelor – suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodul superior al portaltoiului, precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi; - legatul lăstarilor – când au 30-40 cm; - combaterea bolilor şi dăunătorilor – se execută în funcţie de agentul patogen şi de dăunare; - irigarea – în perioade secetoase; - fertilizarea – folosirea îngrăşămintelor verzi; - completarea golurilor – la sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie; - protejarea viţelor în timpul iernii – prin muşuroire, acoperind porţiunea bazală a cordiţelor; - întreţinerea lucrărilor antierozionale (canale, terase, taluzuri, drumuri, etc.);

b. lucrările de întreţinere din anul al II- lea de la plantare
- dezmuşuroitul şi arătura de primăvară; - tăierea în uscat şi copcitul viţelor; - plivitul şi legatul lăstarilor; - completarea golurilor; - lucrările de întreţinere a solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor se execută în acelaşi mod ca şi cele de anul I; - fertilizarea – când viţele prezintă o creştere slabă; - protejarea viţelor în timpul iernii; - instalarea mijloacelor de susţinere – fixarea părţii supraterestre de mijlocul de susţinere (spalieri de diferite tipuri)

c. lucrările de întreţinere din anul al III-lea de la plantare
- sunt asemănătoare cu cele din anul precedent, cu excepţia tăierii de formare;

d. lucrările de întreţinere în plantaţiile de vii roditoare

PAG - 192 -

Determinarea viabilităţii ochilor
Secţionarea longitudinală a ochiului cu lama sau briceagul, începând de la baza coardei către vârf; culoarea verde este specifică ţesuturilor viabile. Metoda de forţare a pornirii în vegetaţie a ochilor, prin care coardele se secţionează în fragmente de câte un ochi cu o porţiune de internod, se parafinează secţiunea superioară şi se introduc, în ordinea lor de aşezare de pe coardă, în perforaţiile unei plăci de tablă (sau carton) ce se aşează peste o tavă cu apă, în aşa fel încât partea inferioră a butaşilor să fie în apă. Tăvile se ţin în încăperi încălzite, pentru forţarea butaşilor: pornirea ochilor are loc după 8-16 zile la temperatura de 28-300C, sau după 20-25 zile la temperatura de 18-200C. Situaţia viabilităţii ochilor se notează pe formulare, precizându-se starea mugurelui principal (viabil sau mort), pentru fiecare ochi în parte, începând de la bază şi continuând pe toată lungimea coardei analizate. Cunoscând nivelul pierderilor de ochi şi distribuţia celor pieriţi de-a lungul coardei, se poate stabili lungimea de tăiere şi modul de compensare a ochilor pieriţi. Până la pierderi de ochi de 15-20%, tăierile se fac normal, cele mai mari de 20% impun corectarea încărcăturii prin compensarea ochilor pieriţi; Pentru calcularea încărcăturii compensate (Ic) se foloseşte formula: Ic=Ir x 100/100-P în care, Ir – este încărcătura de ochi recomandată (la ha sau m2), P – pierderile de ochi, în procente. În continuare, încărcătura compensată se repartizează pe numărul de butuci existenţi, iar încărcătura ce revine fiecărui butuc se repartizează pe elementele de rod ale acestuia. Compensarea pierderilor de ochi se realizează prin păstrarea pe butuc a unui număr sporit de elemente de rod (cepi, cordiţe, coarde) sau a unor coarde de rod mai lungi.

Sistemele de tăiere
Sistemul de tăiere scurt - cepi de rod de 2-3 ochi lungime. Sistemul de tăiere lung - coardele de rod, în număr de 2-4, sunt scurtate la lungimi variabile (8-16 ochi).Acest sistem de tăiere permite obţinerea unor producţii mari de struguri, datorită încărcăturilor sporite de ochi pe butuc, însă determină o degarnisire rapidă a butucului, o maturare neuniformă a strugurilor şi necesită un volum mare de forţă de muncă.

Sistemul de tăiere mixt - veriga de rod, alcătuită dintr-o coardă de 8-14 ochi lungime sau o cordiţă de 5-7 ochi şi un cep de înlocuire de 1-2 ochi. Pe butuc

PAG - 193 -

se păstrează între 1 şi 4, rar mai multe verigi de rod. Avantajele pe care le are: permite repartizarea unor încărcături optime de ochi pe butuci, menţinerea elementelor de rod şi de înlocuire cât mai aproape de butuc sau cordon, se poate utiliza în toate condiţiile ecologice şi la toate soiurile, cât şi la cea pe semitulpină.

Formele de conducere
Conducerea joasă Elementele de producţie se găsesc amplasate pe lemnul multianual la cel mult 10-30 cm de nivelul solului. Conducerea joasă favorizează maturarea mai timpurie a strugurilor, acumularea unei cantităţi mai mari de zaharuri, în comparaţie cu celelalte forme de conducere. Conducerea semiînaltă Elementele de producţie se formează pe tulpini de 60-80 cm înălţime de la nivelul solului. Pe forma de conducere semiînaltă se practică sistemele de tăiere scurt şi mix; Conducerea înaltă Elementele de producţie se formează la 1,00-1,50 m înălţime sau mai mult, cu sau fără cordoane. Avantaje: diminuarea pericolului de îngheţ, extinderea mecanizării, economisirea de materiale (inclusiv folosirea la plantare a unui număr mai mic de viţe), creşterea productivităţii muncii, sporirea fertilităţii şi producţiei etc.

Tipul de tăiere este desemnat printr-un nume propriu (Dr. Guyot, Cazenave, Lenz Moser), printr-o denumire geografică (de Odobeşti, de
Teremia) sau printr-o expresie metaforică (tăierea în vas). Principalele tipuri de tăiere folosite în prezent sunt: -tăierea tip Teremia, caracterizată prin prezenţa cepilor de rod (6-8) pe formă joasă; -tăierea în verigi de rod (Guyot multiplu), prezentă pe butucul condus în formă joasă; verigile de rod pot fi în număr de 2 (Guyot dublu) sau 3-4 (Guyot multiplu); -Guyot pe semitulpină, tăiere la care verigile de rod, în număr de 4, se lasă pe o tulpină de 60-80 cm înălţime, coardele de rod fiind legate pe primul rând de sârme (dublu) al spalierului, de obicei în semicerc; -cordonul Cazenave, uni şi bilateral, având ca elemente de producţie cordiţele de rod (4-6 ochi lungime), amplasate pe cordonul uni sau bilateral, format pe o tuplină de 60-80 cm lungime (cordon semiînalt), la distanţe de 20-25 cm una de alta; -cordonul speronat, cu cepi de rod amplasaţi pe cordoane uni sau bilaterale, la circa 15 cm unul de altul, formate pe tulpini de 60-80 cm; -Guyot cu braţe înălţate cu înlocuire periodică, la care se formează 2 braţe de 60-70 cm lungime, cu câte două verigi de rod în vârful lor şi câte 2 cepi de siguranţă la baza celor două braţe. În acest caz, se protejează peste iarnă, prin acoperire cu pământ, cordele pornite din cepii de la baza butucului; -Guyot pe tulpină, tăiere tot în verigi de rod, cu tulpina înaltă de 1,00-1,20m; -cordonul Lenz Moser, uni sau bilateral, cu aceleaşi elemnete de rod (cordiţe) ca şi cordonul Cazenave, cu deosebirea că tulpina este de 1,00-1,20

PAG - 194 -

m înălţime.

Tăierea viţei de vie: tăieri de formare, tăieri de rodire, tăieri de regenerare, tăieri speciale
Tăierile de rodire sunt cele mai importante lucrări efectuate asupra viţei de vie. Ele se aplică în fiecare an, pe o perioadă lungă de timp (circa 30-35 ani), până în momentul în care creşterea şi fructificarea scad, butucii intrând în declin. Prin aceste tăieri se urmăreşte menţinerea, în fiecare an, a anumitor raporturi între procesele de creştere şi de fructificare, dimensionarea producţiei de struguri la butuc, asigurarea rodirii susţinute a butucilor, eliminându-se alternanţa de rodire, evitarea degarnisirii cordoanelor, menţinerea capacităţii de regenerare a butucului, prin îndepărtarea lemnului îmbătrânit şi a celui uscat, menţinerea organelor lemnoase ale butucului cât mai aproape de sol, la forma joasă de conducere, pentru a putea fi protejate peste iarnă, prin acoperire cu pământ.

2. Lucrările solului în plantaţiile de vii roditoare
- dezgropatul viţelor – în arealele de cultură protejată a viţei; - debilonarea rândurilor de viţe – la viţele conduse pe tulpini, - lucrările anuale ale solului (arătura de primăvară, afânarea de primăvară, praşilele, mulcirea solului, arătura de toamnă); - lucrările adânci, perioadice ale solului (subsolajul, afânarea adâncă);

e. Lucrări de fertilizare şi irigare: Fertilizarea cu gunoi de grajd
Gunoiul grajd se aplică periodic, la 3-4 ani o dată, în cantitate de 30-40 t/ha, se aplică toamna sau primăvara devreme, prin împrăştiere, folosind maşina pentru împrăştiat gunoi de grajd (MIGV-1).

Folosirea tescovinei compostate. În locul gunoiului de grajd se pot folosi tescovina compostată precum şi compostul rezultat din resturile vegetale
provenite de la întreprinderile ce industrializează produsele horticole etc.

Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice
În viticultură se folosesc mai des următoarele îngrăşăminte chimice: - îngrăşămintele cu azot: azotatul de amoniu, ureea, nitrocalcamoniu, sulfatul de amoniu; - îngrăşămintele cu fosfor: superfosfatul simplu, superfosfatul dublu, fosforitele activate etc. - îngrăşămintele cu potasiu: sulfatul de potasiu, sare potasică, clorura de potasiu. În afara acestora pot fi folosite cu eficienţă sporită îngrăşămintele complexe-binare N22P22 şi ternare N11P22K11, ca şi cele complexe de tip „Cristalin”, utilizate cu apa de irigare.

PAG - 195 -

Pentru calcularea cantităţilor de îngrăşăminte brute ce revin la 1 ha, pe baza dozelor de N, P, K recomandate şi în funcţie de conţinutul îngrăşămintelor în substanţă activă, se foloseşte formula: C=Dx100/c, în care: C este cantitatea de îngrăşămânr brut, în kg/ha; D este doza recomandată în substanţă activă, în kg/ha; c-conţinutul (în %) în substanţe nutritive la îngrăşământului folosit. În plantaţiile pe rod, aplicarea îngrăşămintelor chimice se face diferenţiat: toamna, după căderea frunzelor, se aplică la îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu (greu levigabile), iar primăvara, înainte de dezmugurit, îngrăşămintele cu azot. Administrarea îngrăşămintelor chimice se face pe intervale, în două benzi laterale, cu plugul cultivator (PCV) şi echipamentul

pentru administrat îngrăşăminte chimice

(EIV), la adâncimea de 16-18 cm. În cazul în care se face subsolajul, acestea se introduc cu subsolierul (SPV) pe mijlocul intervalului, la adâncimea de 35-45 cm.

Aplicarea foliară a îngrăşămintelor chimice. Stropirile cu îngrăşăminte foliare au rol complementar, de corecţie, în special în caz de carenţe (lipsa unor elemente
chimice). Soluţiile se folosesc în concentraţii reduse, pentru a nu se produce arsuri pe organele verzi ale viţei de vie. Soluţiile sunt pulverizate în special pe faţa inferioară a frunzelor. Stropirile se execută înainte de înflorit (cu 5-10 zile) şi se repetă de 3-4 ori după înflorit.

f. Combaterea bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile de vii roditoare Bolile criptogamice
- mana, făinarea şi putregaiul cenuşiu

Mana (Plasmopara viticola). Ciuperca atacă toate organele verzi în formare ale viţei de vie: lăstarii tineri, inflorescenţele, strugurii în formare, cârceii. Pe
frunze, atacul primar apare sub formă de „pete undelemnii”, în dreptul cărora, pe dosul frunzei, se formează un puf albicios, pe boabele tinere, în creştere puful care se formează este de culoare gri; boabele complet dezvoltate, în urma atacului se brunifică, pe vârfurile lăstarilor, inflorescenţe, cârcei, frunze, atacul manei se finalizează prin brunificarea şi uscarea lor. Atacul de mană combătut prin fungicide sistemice (care pătrund şi circulă în plante). Măsuri agrofitotehnice: evitarea înfiinţării de plantaţii dese, cu slabe posibilităţi de aerisire, drenarea terenurilor care reţin puternic apa, efectuarea lucrărilor în verde la timp, eliminarea prin cârnit a vârfurilor nestropite ale lăstarilor, care sunt foarte sensibile la infecţie.

Făinarea sau oidium (Uncinula necator) atacă toate organele verzi ale viţei de vie care dezvoltă un miceliu pâslos de culoare gri, acoperit cu o pulbere cu
aspect de „făinare”. Cel mai periculos este atacul pe struguri, boabele atacate imediat după legarea florilor se usucă, iar cele atacate mai târziu crapă şi se brunifică. Lucrările solului destinate eliminării excesului de umiditate şi distrugerii buruienilor concură la realizarea condiţiilor favorabile dezvoltării ciupercii.

Putregaiul cenuşiu (Botryotinia fuckeliana) se manifestă mai puţin pe frunze, lăstari şi ciorchini tineri, dar frecvent pe boabele mature, aproape de cules. Pe
frunze apar pete gălbui la început, care apoi devin roşietice. Atacul cel mai păgubitor este pe boabe, în timpul maturării. La început, pe suprafaţa lor se observă pete mici, care se măresc repede, pătrunzând şi în interiorul pulpei bobului. Petele sunt galbene cenuşii sau roşii violacee. Boabele infectate se înmoaie, crapă şi se acoperă cu un mucegai abundent, de la un bob la altul, cuprinzând întreg strugurele, mai ales la soiurile cu boabe dese.

PAG - 196 -

Dăunători Moliile strugurilor. În climatul nostru temperat, moliile strugurilor sunt reprezentate prin două specii: Lobesia botrana, frecventă în podgoriile din sudul ţării,
şi Eupoecilia ambiguella sau Clysia ambiguella, răspândită în regiunile mai nordice. Larvele rod butonii florali şi inflorescenţele, boabele verzi şi cele mature. Organele atacate sunt înfăşurate în fire mătăsoase albe.

Acarieni: acarianul (păianjenul) roşu comun (Tetranuchus urticae), păianjenul galben al viţei de vie (Eotetranychus carpini), acarianul galicol al viţei de vie
(Eriophyes vitis). Momentul de executare a combaterii se stabileşte pe baza pragului economic de dăunare în funcţie de fenofaza de vegetaţie; Pentru reducerea numărului de stropiri, economisirea de muncă la stropit, economie de carburanţi (în cazul tratamentelor cu mijloace mecanizate), rapiditate în combatere se folosesc soluţii mixte. Alegerea produselor se face în funcţie de compatibilitatea lor (potrivirea lor din punct de vedere chimic), având în vedere indicaţiile înscrise,în general, pe ambalaje sau în instrucţiunile de folosire, ori pe baza recomandărilor staţiilor de avertizare sau ale centrelor sau inspectoratelor de protecţie a plantelor.

g. Lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative: ogor negru (solul este menţinut permanent în stare lucrată şi afânată - sistem
neeconomic); prin erbicidare (aplicarea în benzi de o parte şi de alta a rândului de butuci); prin folosirea îngrăşămintelor verzi (în podgoriile cu precipitaţii anuale de peste 600 mm şi în plantaţiile de vii irigate cu distanţe mari între rânduri 3,0-3,6 m – lupinul, mazărea de grădină sau borceagul de primăvară; prin înierbarea alternativă de durată – înierbarea se face din două în două intervale, cu ierburi de talie mică. După 8-9 ani, se desfiinţează, urmând să fie înierbate intervalele dintre rânduri care au fost întreţinute ca ogor negru.

5. Evaluarea producţiei de struguri

a. evaluarea producţiei de struguri se efectuează în funcţie de următoarele elemente tehnice:
- suprafaţa ocupată de fiecare soi, pe parcele; - numărul de butuci pe rod, existent în fiecare parcelă. P.m.b (kg/butuc)= nr. total de struguri x gr. medie a unui strugure (g)/ nr.de butuci P.m./ha(t) = P.m.b x Nr. butuci/ha In care: P.m.b = producţia medie pe butuc (kg/ha); P.m./ha = producţia medie la ha (t)

6. Recoltarea

Strugurii pentru vin sunt recoltati la maturitatea tehnologicã , când ei prezintă caracteristicile de compoziţie şi de calitate necesară, realizării unui anumit tip de vin (vin
de consum curent sau vin de calitate superioară). În mod obişnuit, culesul strugurilor începe cu soiurile albe. La început se culeg soiurile din care se prepară vinurile de consum curent şi apoi soiurile pentru vinurile superioare. Strugurii negri se recoltează la maturitatea fenolică, atunci când au acumulat în pielitele boabelor cantităţile cele mai mari în antociani

Recoltarea strugurilor pentru masă se eşalonează în mai multe epoci de maturare, începând de la 15.07 şi până la 15.10. Recoltarea fiecărui soi se face atunci când
strugurii au ajuns la maturilatea comercială, respectiv la momentul în care întrunesc caracteristicile de compoziţie şi de calitate ce-i fac apţi de consum

2 Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale MODUL 12 ha Tabel nr.197 - Profilul "Vii" 6.0 % 100. 6.0 t/ha 8.0 x .0 TOTAL 12.0 100.2 NEIRIGAT Activitate/Sistem Struguri de masa ha 12.PAG .

0 23496.Sämãn si material saditor . CHELTUIELI FIXE .0 2400.0 6000.0 1356.0 420.PAG .0 28548.Cheltuieli generale . Din care pentru productia principala I.0 45372.2.1 .0 2004. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. Cheltuieli de aprovizionare 5.0 5280.zona de campie neirigat Tabel nr.0 73920. CHELTUIELI VARIABILE 1.Ingrasaminte chimice .1 INDICATORI A.0 15408.M lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % CULTURA Struguri de masa 12 ha 100% 76800.Dobanzi la credite .0 79200.0 2628.0 76800.0 3.9 7. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Asigurari II.0 1428. 6.198 - Profilul "Vii" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 12 ha .0 73920.0 13200.0 2880.0 0.Pesticide .Alte materiale 2.Amortisment E.0 0.0 4980. Cheltuieli cu irigatii 4. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 27180.0 0. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 3000. (=) VENIT NET+subventii G.Cheltuieli cu materii prime si materiale . RATA VENIT NET+subventii (%) U. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6.

ai modulului de 12 ha neirigat Profil: Vii – Tipul exploataţiei Gospodării individuale Tabel nr.variabile specifice 28608 .199 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.: 73920 .1.1 4.5 lei 21943 686 22629 21120 12963 8174 8157 1509 7.2. Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică modestă. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 7.cheltuieli variabile 45372 .1) 33828 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 12 8 VI UDE 9 Fond de dezvoltare (70% din profit+amortizare) 4116 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 20580 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (10% din 11 528 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (5% din profit) 264 13 Fonduri pentru capitalizare (15% din profit) 792 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 60858 15 Credite pentru producţie ** 13590 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 13.cheltuieli fixe 28548 Profit (3-4) 5280 Rata profitului (5:4x100) (%) 7.1 Marja Brută total exploataţie (3-4.6 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 60330 lei. considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după clasă) de clasa a VI-a.PAG .c. 1 2 3 4 4. 6. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 82% fonduri proprii şi 18% credite de producţie. d. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €).1 4.1% şi asigură în medie un profit de 440 lei/ha.1 9665 VI 1176 5880 151 75 226 17388 3883 x Valoarea producţiei principale şi secundare 76800 Subvenţii 2400 Produs brut (1+2) 79200 Cheltuieli totale.2 5 6 7 INDICATORI lei € = 3. .2 Nc. fiind în cazul acestei exploataţii de 12 UDE. Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a utilajelor specifice şi echipamente pentru tratamente fitisanitare.

200 - Profilul "Vii" 6.0 100. 6.0 % 100.0 t/ha 12.3 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale MODUL 40 ha Tabel nr.3 NEIRIGAT Activitate/Sistem Struguri de masa ha 40.PAG .0 TOTAL 40.0 x .

Alte materiale 2. CHELTUIELI VARIABILE 1.7 126961.Dobanzi la credite . Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1.Ingrasaminte chimice . Cheltuieli de aprovizionare 5. RATA VENIT NET+subventii (%) U.0 8000.6 58472.0 68473.0 43166.0 35166.6 9568.9 12523.Pesticide .3 0.zona de campie neirigat CULTURA Struguri de masa 40 ha 100% 384000. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H.2 1400.0 27000.6 10000.Cheltuieli cu forta de munca permanenta .0 348833.0 392000.Amortisment E.1 INDICATORI A.3 150453. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F.1 10.Cheltuieli cu materii prime si materiale .9 198380. VALOAREA PRODUCTIEI A1.0 22173. 6.0 0.Sämãn si material saditor .3.4 Tabel nr. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. (=) VENIT NET+subventii G.0 5882.1 12.PAG . CHELTUIELI FIXE .0 6379. Din care pentru productia principala I. Asigurari II. Cheltuieli cu irigatii 4.201 - Profilul "Vii" Tipul exploatatiei: Asociatii familiale BUGETUL EXPLOATATIEI DE 40 ha .M lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % . Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3.9 348833.0 384000.1 0.2 117645.Cheltuieli generale .

Modulul evidenţiază o rată a profitului de 12.cheltuieli variabile 198380 .2 5 6 7 INDICATORI lei € = 3.5 lei 109714 2286 112000 99667 56680 35436 42987 12333 12.1) 193620 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 63. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie Concluzii: Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 83% fonduri proprii şi 17% credite de producţie.2 Nc.cheltuieli fixe 150454 Profit (3-4) 43166 Rata profitului (5:4x100) (%) 12. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €). Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a 2 tractoare de capacitate medie şi utilajul aferent setului.3. considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a.PAG .8 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 22983 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 114915 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 6475 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 4317 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 10791 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 296486 15 Credite pentru producţie ** 58823 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 55.1 4. 1 2 3 4 4.8 UDE. fiind în cazul acestei exploataţii de 63. ai modulului de 40 ha neirigat Profil: Vii – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale Tabel nr.4% şi asigură în medie un profit de 1079lei/ha.: 348834 .1 4.1.4 Marja Brută total exploataţie (3-4. Modulul proiectat are o viabilitate economică mare.c. d. cu condiţia realizării randamentelor programate.202 - FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză.variabile specifice 124025 . 6.4 55320 VIII 6567 32833 1850 1233 3083 84710 16807 x Valoarea producţiei principale şi secundare 384000 Subvenţii 8000 Produs brut (1+2) 392000 Cheltuieli totale.2 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 290011 lei. .

0 t/ha 9.203 - Profilul "Vii" 6.0 TOTAL 150. juridica NEIRIGAT Activitate/Sistem Struguri de vin ha 150.0 % 100.4 Tipul exploatatiei: Societati agricole cu pers.0 100. 6.4 MODUL 150 ha Tabel nr.PAG .0 x .

PAG - 204 -

Profilul "Vii"
Tipul exploatatiei:

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 ha - zona de campie neirigat
CULTURA Struguri de masa 150 ha 100% 1066500,00 1066500,00 30000,00 1096500,00 981178,03 981178,03 526762,34 303924,00 37500,00 82980,00 75174,00 108270,00 189724,05 0,00 15196,20 0,00 17918,09 454415,69 387060,23 26877,13 35228,33 5250,00 85321,97 0,00 115321,97 8,7 11,8

Tabel nr. 6.4.1

Societati agricole cu pers. Juridica
INDICATORI A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%) U.M lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

PAG - 205 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 150 ha neirigat Profil: Vii – Tipul exploataţiei Societăţi agricole cu pers. juridică
Tabel nr. 6.4.2

Nc.
1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI

lei

€ = 3,5 lei
304714 8571 313285 280337 150503 91955 129833 32949 11,8 162782 IX 17975 89873 4942 3295 8237 241861 43418 x

Valoarea producţiei principale şi secundare 1066500 Subvenţii 30000 Produs brut (1+2) 1096500 Cheltuieli totale, d.c.: 981178 - cheltuieli variabile 526762 - variabile specifice 321842 - cheltuieli fixe 454415 Profit (3-4) 115322 Rata profitului (5:4x100) (%) 11,8 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 569738 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 8 IX 184,4 UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 62911 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 314555 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 17298 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 11532 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 28830 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) 14 846514 * 15 Credite pentru producţie ** 151962 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 139,8 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 829216 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

Concluzii:

Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 85% fonduri proprii şi 15 % credite de producţie. Modulul evidenţiază o rată a profitului de 11,8% şi asigură în medie un profit de 769 lei/ha. Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 184,4 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte a IX-a. mare (şi după clasă) de clasa Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a 4 tractoare de capacitate medie cu setul complet de utilaje agricole. Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată.

PAG - 206 -

Profilul “Vii”

Bugetul exploataţiei de 12 ha, 40 ha şi 150 ha
Tipul exploataţiei Gospodării individuale (12 ha) Asociaţii familiale (40 ha) Societăţi agricole cu personalitate juridică (150 ha)
Indicatori Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ U.M. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

Zona de câmpie neirigat Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008

Tabel nr. 6.4.3

Dimensiunea modulului 12 ha Struguri de masă 76.800 100.800 +24.000 2.400 2.100 -300 73.920 94.080 +20.160 2.880 6.720 +3.840 5.280 8.820 +3.540 7,1 9,4 +2,3 40 ha Struguri de masă 384.000 504.000 +120.000 8.000 7.000 -1.000 348.833,9 444.480 +95.646,1 35.166,1 59.520 +24.353,9 43.166,1 66.520 +23.353,9 12,4 15,0 +2,6 150 ha Struguri de vin 1.066.500 1.309.500 +243.000 30.000 26.250 -3.750 981.178,3 1.188.000 +206.821,7 85.321,7 121.500 +36.178,3 115.321,7 147.750 +32.428,3 11,8 12,4 +0,6 Observaţii

Valoarea producţiei
Creşteri sau descreşteri

Subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale
Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil
Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii
Creşteri sau descreşteri

PAG - 207 -

Profilul “Vie” Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 lei/ha
Specificare Perioada de recoltare ani Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie 12 ha 40 ha 150 ha neirigat neirigat neirigat

Valoarea producţiei

2005/2006 2007/2008

6.400 8.400

9.600 12.600

7.110 8.730

Subvenţii

2005/2006 2007/2008

200 175

200 175

200 175

Cheltuieli totale

2005/2006 2007/2008

6.160 7.840

8.720,8 11.112

6.541,2 7.920

Venit impozabil

2005/2006 2007/2008

240 560

879,2

568,8

Venit net + subvenţii

2005/2006 2007/2008

440 735

1.079,2 1.663

768,8 985

Rata venit net + subvenţii

2005/2006 2007/2008

7,1 9,4

12,4 15,0

1,8 12,4

PAG - 208 -

Profilul "Vii"
Tipul exploatatiei:
Gospodari individuale

Modul 12 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
2007 - 2008 8820 100800
5280 76800

2005 - 2006

94080 2100
73920 2400

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei
Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 76800 2400 73920 5280 2005 - 2006 7,1

2007 - 2008 100800 2100 94080 8820 2007 - 2008 9,4

7,1

9,4 2005 - 2006 2007 - 2008

PAG - 209 -

Profilul "Vii"
Tipul exploatatiei:
Asociaţii familiale

Modul 40 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
2007 - 2008
2005 - 2006 43166 384000

66520 504000

444480
348834 8000 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei

7000 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 384000 8000 348834 43166 2005 - 2006 12,4

2007 - 2008 504000 7000 444480 66520 2007 - 2008 15

12,4

15 2005 - 2006 2007 - 2008

PAG - 210 -

Profilul "Vii"
Tipul exploatatiei:

Modul 150 ha
Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008
2007 - 2008

Societăţi agricole cu personalitate juridică
2005 - 2006 115322 1066500
1188000

147750 1309500

26250

981178 30000 Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 1066500 30000 981178 115322 2005 - 2006 11,8

2007 - 2008 1309500 26250 1188000 147750 2007 - 2008 12,4

11,8

12,4 2005 - 2006 2007 - 2008

55 193.PAG . Indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid: a) preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) lei/to Cultura Struguri de masă Struguri de vin b) Cost de producţie lei/to Cultura Struguri de masă Struguri de vin c) Subvenţii lei/ha Cultura 2006 2008 max 770 727 2006 min 728 max 980 880 2008 min 926 2006 800 790 2008 1050 970 Struguri de masă 200 175 Struguri de vin 200 175 Calculaţiile din fişa precedentă redau calculaţiile/1 ha de exploataţie pentru perioade diferite şi dimenisuni de module propuse.55 28.„Vie” Dimensiunile de module prezentate la profilul „Vii” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa tehnologică” a produsului şi „Bugetul culturii” diferenţiate pe nivele de producţii. putând duce la analize şi decizii pentru diferite dimensiuni de module la acest profil.1 Nr.5. Calculaţiile la hectar.000 9. 1 2 Cultura 2 Producţia medie Kg/ha 3 Ore mecanizator 4 Z.5 Fişă explicativă .211 - 6. 6.O.23 1295. au dus la obţinerea valorilor pentru modulul de dimensiunea respectivă.36 1588. 5 TOTAL ore/ha 6 3 STRUGURI DE MASĂ STRUGURI DE VIN 12.000 38.71 158.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr.43 . 6. S-au folosit calculaţiile valorice pe ha pentru recolta anului 2006 şi simulări valorice orientative pentru recolta anului 2008.5. înmulţite cu numărul de hectare destinate culturii şi însumate conform structurii de producţie. crt.

5 24.529.O.O.23 Z.3 6. 6.941.588. 6.1 Modul 12 ha Tabel nr.2 Dimensiunea modulelor ha Sistemul de producţie ore/ modul nr.43 - 194.705./ha 150 150 1.5.crt.5 150 neirigat 194.2 63.PAG .212 - 6.15 198.23 - 63. nr./modul Total Z.705. 6.2 Modul 40 ha Tabel nr.94 162 .3 40 neirigat 63./modul Total Z. 1 2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Struguri de masă Total ore/modul Total Z.294.crt.O. 1 2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Struguri de masă Total ore/modul Total Z./ha 12 12 1.O.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr./ha 40 40 1.5.O.294.294.058.359.5.2 7. 12 neirigat 12.84 132.5 6.2 Nr.1 Nr.O.15 198.705.crt.588. 1 2 Cultura 2 Suprafaţa ha 3 Ore/ha 4 Total ore/culturi 5 Struguri de vin Total ore/modul Total Z./modul Total Z.82 - 12.9 162 6.84 12.529.5./ha de xploataţie nr.3 Modul 150 ha Tabel nr.94 24.2.5.3 Nr.529.5. 6.5 24.2.359.5.2.84 1.2.O.O.2.2 7941.2.295.23 132. 1588. TOTAL Z.

Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.55R Se estimează că la exploataţiile viticole de 12 ha.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă .32 3653.5 12971 104820.7 1733.6 .67 6372 22930.1 1795 6459.1 1795 6459.1 Nr.PAG .833 128.) Preţ unitar Valoarea utilajelor pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 Tractor V 483 cu cabină Plug cultivator pentru vie PCVM 2.425 149.2 Freză vie FB 1.92 1 1 1 1 1 1 50900 5494.66 457.92 lei 50900 5494.5 12971 104820. crt.2766 304.213 - Profil: Vie Sistem: neirigat 6.7225 531 1910.975 144.8 29526. Denumirea utilajului Necesar dotare (buc. pe hectar lei 4241. 6.576 EURO 14338 1547.5833 538.043 EURO 1194.4 Maşină de stropit în vii PT 1232 Remorcă pomiviticolă RPV 2 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.4833 2460.12 hastruguri de masă / struguri de vin Tabel nr. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.9166 8735.43 6152.8 29526.2 Grapă cu discuri GDV 2.32 3653.8691 512.6.67 6372 22930.7 1733.875 1080.43 6152.6 EURO 14338 1547.

655 89.2 Grapă cu discuri GDV 2.32 3653.2 3590 12918.385 86.6 . pe hectar lei 2545 274.86 12305.75 322. crt.346 EURO 14338 1547. Denumirea utilajului Necesar Dotare (buc.84 2 2 2 2 2 2 50900 5494.9 77.1 1795 6459.34 12744 45861 25942 209641.2 EURO 28676 3095.55 5241.5 12971 104820.PAG . celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.6.6335 318. 6.2 Freză vie FB 1.7215 307.4 Maşină de stropit în vii PT 1232 Remorcă pomiviticolă RPV 2 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.64 7307.525 648.214 - Profil: Vie Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă .6 59053.40 hastruguri de masă / struguri de vin Tabel nr.92 lei 101800 10988.6 1146.2 Nr.03 EURO 716.) Preţ unitar Valoarea utilajelor pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 Tractor V 483 cu cabină Plug cultivator pentru vie PCVM 2.67 6372 22930.43 6152.4 3466. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.69 1476.7 1733.966 182.55RON Se estimează că la exploataţiile viticole de 40 ha.8 29526.

28 18269 141175.48 432.59 57.1678 EURO 14338 1547.089 212.833 172. pe hectar lei 1696.6 .2 Freză vie FB 1.3 5 5 5 5 4 5 50900 5494.5 8665.67 6372 22930.5 12971 104820.143 EURO 477.15 30763.933 51.) Preţ unitar Valoarea utilajelor pe exploataţie lei 1 2 3 4 5 6 Tractor V 483 cu cabină Plug cultivator pentru vie PCVM 2.32 3653.215 - Profil: Vie Sistem: neirigat Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă .1477 205. 6.35 31860 91722 64855 501172.77 59.8 29526.7933 941.150 hastruguri de masă / struguri de vin Tabel nr. crt. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică. Denumirea utilajului Necesar Dotare (buc.66 183.6.7 1733.43 6152.4 611.366 3341. celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi.4 Maşină de stropit în vii PT 1232 Remorcă pomiviticolă RPV 2 TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3.2485 121.2 Grapă cu discuri GDV 2.5 8975 25837.55RON Se estimează că la exploataţiile viticole de 150 ha.PAG .1 1795 6459.5 EURO 71690 7738.92 lei 254500 27472.3 Nr.

2 Ghid orientativ pentru estimarea costurilor pe lucrări agricole/ agregate 7.4 Maşini pentru pulverizat 7. Al ESTIMĂRII COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE /PE AGREGAT ŞI CATALOG CU PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE UTILAJE AGRICOLE DIN ROMÂNIA.6 Combine şi bene transport 7.5 Cultivatoare.4 Catalog cu firme româneşti importatoare/distribuitoare/reprezentate de utilaje şi echipamente pentru agricultură 7.1.1.1 Ghid pentru utilizarea tractoarelor şi maşinilor agricole 7. împrăştiat bălegar.1.1Tractoare cu 2 roţi motrice 7.1.5 Catalog cu firma străine cu prezenţă mai mare pe piaţa românească 7.2 Maşini pentru lucrările solului 7.1. echipamente rcoltat furaje verzi 7.6 Catalog cu pesticide şi potenţiali distribuitori . AL FIRMELOR IMPORTATOARE ŞI ALŢI DISTRIBUITORI 7.3 Catalog cu principalii fabricanţi de utilaje din România 7. semănat şi plantat 7.PAG . prese de balotat.1. cositori.216 - CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR ŞI MAŞINILOR AGRICOLE.3 Maşini pentru distribuit îngrăşaminte.

Preţurile medii exceptând taxele datorate materialului nou. Si utilajele din ţară fabricate sub licenţă sau româneşti vor avea parametrii constructivi funcţionării competitive. * calculatii efectuate de specialişti pentru anul 2007 şi având în vedere informaţii din „La France Agricole” 2006 .6 €/oră pînă la 13. Baremul stabileşte costurile medii de utilizare a unei singure maşini stabilit ca parte a preţului fix a carburantului de 0.9 €/l. Fermierii români vor achiziţiona utilaje fabricte în UE sau chiar în ţară. au fost fixate la baza tarifelor de cultură ale diferitelor firme. Datele şi informaţiile ce vor fi prezentate sunt utile fermierilor români pentru că în următorii 5-10 ani sistema de maşini şi tractoare din România va fi similară celei din ţările UE. ca bareme de autor reciproc. vor achiziţiona utilaje la preţ european.217 - 7.7 €/oră.PAG . Biroul de coordonare pentru maşinismul agricol publică costurile de utilizare a tractoarelor şi maşinilor agricole. In acest context. Datele şi informaţiile din acest capitol sunt prelucrări după unele materiale prezentate în revista „La France agricole”x) Anual în Franţa. Singurul element de costuri care va fi mai mic în România va fi cu plata mecanizatorului care în Franţa de exemplu este de 10.52 €/l şi a preţului uleiului de 1.1 GHID PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR SI MASINILOR AGRICOLE pentru anul 2007 faţă de 2006* INTRODUCERE In acest capitol se vor prezenta date şi informaţii cu privire la costurile de utilizare a tractoarelor şi maşinilor. Baremele de ajutor rciproc stabilite de Biroul de coordonare pentru maşini agricole sunt o referinţă naţională care poate fi utilizată în cadrul schimbului de servicii între gricultori. vor suporta cheltluieli cu reparaţia utilajelor şi cu amortizarea acestuia tot la nivel european. vor consuma motorina la preţ european.

costul de utilizare depinde în mare măsură de numărul de ore de funcţionare a utilajului pe an./2006 „Puterea tractoarelor” corespunzătoare fiecărui tip de tractor – preluată din F.A. De exemplu: Un tractor de 70 CP cu două roţi motrice are următoarele costuri pe ora de funcţionare: 11.35 €/oroă dacă este utilizat 600 ore/an 9.13€/oră dacă este utilizat 900 ore/an Pentru a oferi fermierilor români o informaţie şi mai completă vom prezenta în acest capitol şi preţul orientativ de nou al diferitelor tractoare şi maşini agricole în anul 2006.43 700 11. Subliniem că. Costurile przentate în tabel sunt în Euro în anul 2006 în Franţa.26 €/oră dacă este utilizat 800 ore/an 8.10€/oroă dacă este utilizat 1000 ore/an Un tractor de 190 CP cu patru roţi motrice are următoarle costuri pe ora de funcţionare: 38. nu sunt cuprinse. Tractoare „Tip tractor” – preluat din F.74 900 10. tractoristul sau alţii. Exemplu : Tractor standard de 90 CP cu 2 RM (roţi motrice) : Anul Preţ de nou € Ore pe an Cost €/oroă 2006 37000 500 14.PAG .Faţă de 2006 acesta a fost mărit cu !% motivat de faptul că există perspectiva creşterii preţurilor. Coloana 4 „Ore pe an” – variantele de utilizare în ore pe an sunt aceleaşi pentru fiecare tip de tractor astfel încât s-a majorat utilizarea lor cu câte 100 ore pentru fiecare variantă justificată de faptul că fermierii români sunt mai slab dotaţi cu utilaje şi le utilizează mai intensiv pe cele pe care le au.97€/oră dacă este utilizat 700 ore/an 28.218 - Cheltuielile cu mâna de lucru./2006 Coloana 3 „Preţ mediu de nou” (în €) . Costurile de utilizare se vor prezenta la tractoare pe ora de funcţionare iar la maşini agricole pe ha.A. Cifrele/preţurile au fost rotunjite la 2 zerouri. Coloana 5 „Cost €/oră” – cifrele au fost reduse în principiu prin scăderea acestora proporţional cu creşterea numărului de ore/an.87€/oroă dacă este utilizat 500 ore/an 31].25 Coloana 1 Coloana 2 .

....045 Se calculează: cât % reprezintă 1.14 Mod de calcul: 900-500 = 400..07 agricole 2007 + 1% + 15% Recalculat 17200 80 31.25 = 0..28 11. x X = 417/400 = 1.15 Acestea se scad din cifrele iniţiale 11.15 = 14. făcându-se diferenţe între gradele de utilizare pentru fiecare tip de maşină agricolă.. acestea având diferite grade de utilizare: a/... Se face diferenţa între cea mai mare utilizare (Ha/an) şi cea mai mică b/. „c” se determină procentual din fiecare cost (cele trei grade de utilizare) şi se scade din fiecare cost Exemplu : Plug reversibil purtat cu 5 trupiţe Din ghidul Anul Preţ de nou Ha/an Cost €/Ha pentru utilizarea 2006 1700 70 31..11 = 10.62 10.. Se împarte b: a = c d/...92 tractoarelor şi 120 21.PAG .09 230 15......12 = 11. denumirea maşinii agricole a fost preluată din L... Se face diferenţa între costul cel mai mare şi cel mai mic (€/Ha) c/...62 10..43 – 10...28 11...14 Maşini agricole Coloana 1 „Tipul” .11 Astfel 14.88 140 21.25 – 0....12 maşinilor 200 15.219 - 2007 +1% 37400 +100 ore 600 800 1000 Recalculat 14..A.4.. Coloana 4 „Cost €/Ha” – cifrele au fost reduse după aceeaşi metodă ca şi la tractoare./2006 Coloana 2 „Preţul de nou” – preluat a fost de asemenea majorat cu 1% Coloana 3 „Ha/an” – 2 grade de utilizare au fost majorate pentru fiecare utilaj cu 15% şi rotunjirea ultimei cifre aceasta fiind 5 sau zero..12 10.........74 – 0.25) 100.74 = 0...045 din fiecare cost pe oră pe variante astfel: Pentru 14...43 -0.05 ..43 = 0.17 (14..

035 = 31.05 €/Ha V.2 15.07 x 0.3 SIMBOLURI CPT – cereale şi plante tehnice G – grâu P – porumb O – orz Fs – floarea soarelui F – fasole Sz – sfeclă de zahăr S – soia R – rapiţă M – mazăre L – legume Pm – pomi Prs.piersic Cs.furaje Sv .92 .1 21.11(%) = 0.cais Cr – cireş Prn – prun V – vii Fr.PAG .silvicultură .11(%) = 0.85 : 150 = 0.11(%) = 0.92 – 0.12 – 0.220 - Recalculare 230 – 80 = 150 Ha/an 31.09 €/Ha V.88 €/Ha V.034 = 21.016 15.07 = 16.07 – 0.11 31.035 31.034 21.12 x 0.016 = 15.85 €/Ha 16.92 x 0.15.

35 7.26 8.87 6.45 6.72 6.35 9.221 - GHID PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR SI MASINILIOR AGRICOLE 7.97 10.62 10.04 9.80 12.22 6.14 15.35 9.1.77 5.10 12.1 TRACTOARE CU 2 ROTI MOTRICE Tip tractor Putere în CP Preţ de nou € STANDARD 40 18800 600 800 1000 50 20200 600 800 1000 60 25700 600 800 1000 70 29300 600 800 1000 80 32800 600 800 1000 90 37400 600 800 1000 100 VITICOL 41400 600 800 1000 50 20700 600 800 1000 60 22700 600 800 1000 Ore pe an Cost €/oră 7.PAG .35 6.38 9.86 11.06 8.07 14.72 10.23 8.28 11.22 7.10 5.20 11.82 .

72 9.82 17.98 8.00 20.36 13.17 11.29 14.53 7.81 12.05 14.30 8.54 8.13 15.70 7.68 16.96 22.17 7.PAG .28 10.27 25.56 8.83 13.13 19.55 10.91 9.13 10.71 13.82 20.222 - Tip tractor Putere în CP Preţ de nou € Ore pe an Cost €/oră 70 24700 600 800 1000 10.74 18.73 12.47 POMICOL 70 25700 600 800 1000 STANDARD 50 25200 600 800 1000 60 30300 600 800 1000 70 33300 600 800 1000 80 36500 600 800 1000 90 42400 600 800 1000 100 48100 600 800 1000 110 53000 600 800 1000 120 58800 600 800 1000 130 64100 600 800 .68 9.58 16.

11 27.39 11.32 .55 39.223 - Tip tractor Putere în CP Preţ de nou € Ore pe an Cost €/oră 1000 150 74700 600 800 1000 170 84800 600 800 1000 190 95900 600 800 1000 215 106000 600 800 1000 250 119000 600 800 1000 VITICOL 50 22700 600 800 1000 60 26200 600 800 1000 70 27800 600 800 1000 POMICOL 70 27800 600 800 1000 80 30300 600 800 1000 17.68 10.48 9.52 47.27 34.37 42.16 34.43 10.10 28.49 8.95 7.08 22.39 12.33 6.48 9.83 37.95 30.13 24.64 30.04 34.35 25.PAG .49 8.43 7.30 8.38 11.52 9.82 31.65 8.

05 29.72 25.65 23.38 25.40 15.99 19.00 16.1.224 - 7.2 16.09 15.90 .88 21.57 12.48 17.63 17.09 12.37 31.72 38.14 15.87 20.66 13.93 17.60 22.59 12.45 21.2 MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI TIPUL Preţ de nou € Plug purtat cu 2 trupiţe 3800 25 50 70 Plug reversibiil purtat cu 3 trupiţe 7600 35 60 80 Plug reversibil purtat cu 4 trupiţe 9100 60 115 170 Plug reversibil cu 5 trupiţe 17200 80 140 230 Plug reversibil purtat cu 6 trupiţe 22200 115 170 230 Plug reversibil purtat cu 7 trupiţe 27300 170 230 345 Plug reversibil semipurtat cu 8 trupiţe 30300 230 345 460 Plug simplu purtat cu 2 trupuiţe 2000 20 25 35 Plug simplu purtat cu 3 trupiţe 3500 20 25 35 Plug simplu purtat cu 4 trupiţe 4500 25 35 Ha/an Cost €/Ha 26.PAG .19 20.06 29.15 15.30 28.57 21.

66 26.96 6.28 5.30 19.64 24.5 m 5500 90 115 150 Vibrocultor cu lăţimea de 4 m 3500 70 90 115 Vibrocultor cu lăţimea de 6 m 4900 90 115 170 Cultivator cu lăţimea de 6 m 900 35 45 60 Cultivator pentru pomi cu lăţimea de 225 cm 2500 35 45 70 16.00 .225 - TIPUL Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha 50 Subsoli8er purtat cu 2 corpuri 1900 25 35 50 Decompactor purtat cu 3 dinţi (corpuri) 3500 50 70 90 Decompactor în V cu 6 lame purtate 10100 60 90 115 Decompactor în V cu 8 lame purtat 15100 90 115 140 Cultivator greu cu lăţimea de 3 m 2500 70 90 115 Cultivator cu lăţimea de 4.98 220.32 4.60 6.19 15.05 12.74 8.98 18.20 4.13 3.29 7.88 5.90 3.90 3.93 13.15 2.11 9.32 9.00 5.06 6.21 7.72 9.70 4.80 3.88 3.PAG .01 7.

45 1.PAG . 1 disc Distribuitor centrifugat purtat de 10 Hl.59 3.28 5.79 2.64 25.53 5. IMPRASTIAT BALEGAR.59 3.03 5.49 13.226 - 7.37 2.46 5.64 2.43 de 600 litri cu lăţime de lucru de 15 m.33 3.97 15.49 15.1.58 12.29 25.28 1.55 2.92 4. 2 discuri .3 MASINI PENTRU DISTRIBUIT INGRASAMINTE. SEMANAT SI PLANTAT TIPUL Preţ de nou € Distribuitor purtat centrifugal 1600 60 115 170 2600 115 170 230 4000 170 230 293 11600 345 575 800 20200 575 800 1000 Maşină de împrăştiat cu bazin 9600 115 230 350 16700 230 350 460 5500 45 90 140 semănătoare de cereale cu 11100 115 Ha/an Cost €/Ha 4.34 9. cu lăţimea de lucru de 36 m Distribuito de 40 Hl cu lăţimea de 36 m îngrăşăminte orizontal de 6 tone pe 2 roţi maşină de împrăştiat cu bazin îngrăşăminte orizontal de 10 tone pe 4 roţi Semănătoare cereale cu lăţimea de 3 m . 2 discuri cu lăţimea de lucru de 20 m distribuitor centrifugat purtat de 15 Hl.31 2.46 3. 2 discuri cu lăţimea de lucru de 30 m distribuitor centrifugal tractat de 30 Hl.36 8.

03 13.82 6.27 30.13 56.75 22.17 27.30 41.30 14.29 18.40 11.81 9.4 MASINI PENTRU PULVERIZAT TIPUL Preţ de nou € Pulverizator purtat cu 3500 45 70 Ha/an Cost €/Ha 9.PAG .43 29.1.56 semănătoare de cereale cu lăţimea de 6 m pneumatică 23200 2330 290 350 semănătoare pentru 32300 170 2320 350 semănat în teren marcat gen Harsch cu lăţimea de lucru de 3 m semănătoare pentru sfeclă pe 12 rânduri 19200 115 170 230 semănătoare pentru 11100 115 170 230 porumb pneumatică pe 6 rânduri semănătoare semănat pentru semidirect 45400 230 350 460 pneumatică cu l’ăţimea de lucru de 4 m Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri hidraulică 18200 60 80 115 Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri automatică 30300 70 100 140 7.37 21.72 cuvă de 600 l şi rampă de .83 6.86 26.06 16.03 12.73 8. 16 14.14 38.72 8.33 22.227 - TIPUL Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha lăţimea de lucru de 4 m 150 180 9.26 10.

20 1.00 4.60 11.59 11.96 13.47 7.76 6.65 cuvă de 800 l şi rampă de 12 m Pulverizator cuvă de 1000 l şi rampă de 18 m Pulverizator cuvă de 1500 l şi rampă de 24 m Pulverizator cuvă de 2500 l şi rampă de 24 m Pulverizator cuvă de 3200 l şi rampă de 28 m Pulverizator cuvă de 4000 l şi rampă de 32 m Pulverizator cuvă de 4000 l şi rampă de 36 m Pulverizator pentru vie cu cuvă de 300 l Pulverizator pentru livadă cu cuvă de 600 l 1900 60 110 170 Pulverizator pneumatic cu cuvă de 2000 l pentru livadă 20200 230 460 690 .53 4.83 4.228 - TIPUL Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha 9m Pulverizator purtat cu 6400 140 70 140 290 purtat cu 15100 230 460 900 purtat cu 20200 350 700 1000 tractat cu 35500 350 700 1000 tractat cu 45400 450 900 1400 tractat cu 55500 900 1400 1800 tractat cu 60600 1100 1700 2300 1500 45 90 140 3.59 7.14 5.27 1.07 4.29 8.43 4.80 4.15 2.69 4.80 6.19 3.20 2.75 12.80 8.PAG .52 4.55 2.04 6.19 5.72 4.80 6.30 2.

00 8.64 8.81 10.46 27.51 9.229 - TIPUL Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha Pulverizator automotor 111100 1380 2070 2870 14. ECHIPAMENTE RCOLTA FURAJE VERZI TIPUL Preţ de nou € Cultivator purtat în spae pe 6 rânduri 4300 35 70 100 Cultivator frontal pe 6 rânduri 5600 35 70 100 Cultivator purtat în spate pe 12 rânduri 14700 50 115 170 Raniţă cu discuri pe 4 rânduri pentru cartofi 4000 35 70 100 Cositoare simplă rotativă cu 4 discuri şi lăţime de lucru de 1.38 23.48 23.92 12.56 20.56 6.5 CULTIVATOARE.8 m 7200 60 115 Ha/an Cost €/Ha 14.4 m 6500 5000 4000 25 50 70 35 70 115 45 90 140 Cositoare simplă rotativă cu 7 discuri şi 2.89 150 CP 4 RM cu cuvă de 3000 l şi rampă de 28 m 7.48 14.19 18.64 11.73 10.36 7.93 14.41 20.1. PRESE DE BALOTAT.37 7.88 9. COSITORI.24 15.PAG .65 m Cositoare simplă rotativă cu 5 discuri şi lăţime de lucru de 2 m Cositoare simplă rotativă cu 6 discuri de 2.48 5.56 .25 12.28 12.60 6.

4 m Cositoare condiţionare purtată cu discuri şi degete cu lăţimea delucru de 3.baloţi pe an Cost €/balot Presă pentru baloţi 18200 600 1200 1700 4.03 2.08 4.40 29.20 18.52 10.85 32.PAG .97 466.17 8.13 19.44 10.87 17.93 5.230 - TIPUL Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha 170 Cositoare condiţionare 10100 70 115 170 20200 115 170 230 3800 50 90 140 5300 80 125 200 cu 3500 6 15 35 3100 35 70 115 dematerial 13100 25 60 100 8.48 2.45 14.80 purtată cu discuri şi degete cu lăţimea de lucru de 2.99 1.2 m Maşină purtată de întos fânul pentru uscare cu lăţimea de lucru de 3.52 12.10 69.12 1.90 6.86 4.56 23.99 6.2 m Maşină purtată de întos fânul pentru uscare cu lăţimea de lucru de 5 m Zdrobitor de viţă lăţimea de 1 m purtat pe tractor Zdrobito de paie cu ax vertical şi lăţimea de 2 m purtat pe tractor Zdrobitor forestier cu lăţimea de 150 cm Tipul Preţ de nou € Nr.50 25.99 rotunzi (Ø 120 cm) şi lungimea de 150 cm Presă de balotat cu 70700 3450 5750 densitate înaltă şi canal .96 4.55 26.

97 COST €/ORĂ 148.25 173700 115 290 575 300.6 m sau 4 rânduri 136300 90 230 460 296.54 151.85 160.65 166.69 69.1.20 m sau 3 rânduri Echipament de recoltat iarbă şi porumb siloz cu motor de 280 CP.14 86.59 150.61 217.19 112.22 7.36 83.58 88.09 101.4 70700 60 115 200 131300 115 170 290 181800 230 350 460 HA/AN COST €/HA 185.18 120.00 densitate înaltă şi canal 90x120 cm Tipul Preţ de nou € Ha/an Cost €/Ha Echipament de recoltat iabă şi porumb siloz cu motor de 220 CP.71 80.50 118.38 86.28 150. lăţime de lucru de 2.04 101.20 2.55 198.64 166.96 scuturători şi heder de 3-4 m Combină cu motor de 180 la 220 CP cu 5 scuturători şi heder de 4-5 m Combină cu motor de 180 la 220 CP cu 6 scuturători şi heder de 6-7 .21 183.2 107.50 154.19 121.64 105.6 COMBINE SI BENE TRANSPORT Tipul Numai cereale PREŢ DE NOU Combină cu motor de 180 CP.19 132.49 Rapiţă +10% €/HA 203.25 168.72 104. lăţime de lucru 3.49 275.97 Mazăre + 40% €/HA 259.231 - 70x120 cm Presă de balotat cu 90900 8000 4600 6900 9200 1.36 97.PAG .21 60.57 3.60 75.89 118.15 95.36 76.40 2.91 233.57 130.

15 205.76 95.38 75.71 222.26 142.36 105. cu lăţimea de 3-4 m Combină recoltat de porumb 1616600 hederului 170 230 350 176.94nă cu motor de 180 la 330 CP cu 8 şi 222200 350 575 800 101.32 boabe şi cereale cu motor de 180 CP.61 84. 6 scuturători şi heder de 6-7 m Idem 300-400 CP 8 scuturători şi 262600 212100 230 350 460 350 460 690 174.35 209.28 scuturotori heder de 6-7 Combină recoltat de porumb 101000 115 170 230 177.77 .52 54.13 115.363 147. 5 scuturători şi heder de 4-5 m Idem.49 303.54 1129.21 247.18 169.52 129.89 138.26 68.97 136.PAG .26 99.13 111.00 98.07 366.91 heder de 6-7 m Combină de 202000 170 290 400 recoltat sfeclă de zahăr cu motor de 340 CP cu 4 roţi motrice rânduri Idem cu motor de 252500 pe 6 170 283. 4 scuturători.64 229.65 179.79 288.36 boabe şi cereale cu motor de 180-220 CP.75 124.22 103.67 84.37 59.88 313.93 76.232 - Tipul Numai cereale PREŢ DE NOU HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ Rapiţă +10% €/HA Mazăre + 40% €/HA m75.14 163.37 Combi59. 260 la 300 CP.61 177.94 141.

06 2.62 COST €/ORĂ Rapiţă +10% €/HA Mazăre + 40% €/HA 400 CP şi remorcă de 2035 m.233 - Tipul Numai cereale PREŢ DE NOU HA/AN COST €/HA 350 520 55500 20 35 50 163.96 3.06 3.55 13.53 4.13 5.94 3.c.73 245.47 5.08 241.59 2.99 131.90 9. Maşină de recoltat cartof pe 1 rând Maşină de recoltat cartofi pe 2 rânduri 85800 30 60 115 Tipul Preţ de nou € Ore/an Cost €/oră Benă pentru struguri cu capacitate de 30 Hl 3500 60 145 230 8.08 17.99 6.33 474.00 8.PAG .38 7.23 4.36 165.27 2.87 469.09 122.33 27.26 7.85 Benă de 4 tone semipurtată 5000 115 230 350 Benă de 6 tone semipurtată 6500 115 230 350 Benă de 8 tone semipurtată 8100 115 230 350 Benă de 10 tone semipurtată 11600 115 230 350 Benă de 12 tone semipurtată 15100 115 230 350 Benă de 18 tone semipurtată 25200 115 .

53 10.63 12.PAG .47 5.65 . 15 tone pe 4 roţi 13100 140 200 290 14. 8 tone pe 4 roţi 7300 115 170 230 Platformă de 12 m.08 8.80 6.91 4.65 8.234 - 230 350 platformă de 8 m.

Coloana 6 – „E/ha” de asemenea din acelaşi ghid Coloana 7 – „Total agregat – llE/ha” se însumează coloanele 4 şi 6.ore pe an” se calculează prin împărţirea cifrei l (oră) la coloana 9.8. Coloana 9 – „Performanţa agregatului Ha/oră” s-a preluat din tabelele „La France agricole”. Coloanele 2. . Coloana 1 – „lucrarea” este corespunzătoare tipului de utilaj agricol.235 - 7.2 GHID ORIENTATIV PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE/ AGREGATE Agregatele sunt formate din tractoare de diferite tipuri şi maşini/utilaje agricole.3 şi 4 – se referă la tractoare Coloana 2 – „Variante de grade de utilizare” • V. Coloanele 5 şi 6 se referă’ la măsurile agricole Coloana 5 – „Grad de utilizare ha/anl” se preiau din acelaşi ghid. – grad ridicat de utilizare a tractorului (1000 ore/an) Aceste date sunt preluate din „GHID PENTRU UTILZAREA TRACTOARELOR SI MASINILOR AGRICOLE” Coloana 3 – „E/oră” – pentru fiecare din cele 3 variante se calculează prin înmulţirea col.2 – grad mediu de utilizare a tractorului (800 ore/an) • V.3 cu col.PAG .3. Coloana 8 – „Nr.1 – grad redus de utilizare a tractorului (600 ore/an) • V.

11 27.01 38.30 19.55 39.83 0.98 20.6 CPT.76 24.83 1.98 18.71 26.20 1.13 31.1 3 4 5 6 7 8 9 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA NR.2 V.29 30.32 64.37 250 CP cu 4 RM 47.69 45.20 V.66 1. L V.08 0.66 0.6 190 CP cu 4 RM 37.1 39.39 25.46 31.20 1.83 0.94 70 90 Decompactor în V cu 6 lame purtat 60 90 115 Decompactor în V cu 8 lame.1 15.60 1.L V.83 1.66 0.21 7.3 V.82 22.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ 100 CP cu 4 RM 19.20 1.32 44.20 CPT.20 1.83 0.75 Decompactor purtat cu 3 dinţi (corpuri) 50 12.2 V.64 57.44 52.82 31.35 0.3 V.19 15.76 28.71 13.2 V.27 34.6 0.07 1.66 35.74 47.3 Arat cu plug V.1 31.82 26.PAG .purtat 90 115 140 Plug purtat cu 2 trupiţi 9.65 60 CP cu 4 RM .08 22.236 -   GHID ORIENTATIV PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE (pe agregat)    LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 Decompactare 2 V.83 0.

57 0.37 44.93 17.2 V.1 CPT L.82 130 CP cu 4 RM 25.13 10.1 12.V V.09 15.13 17.36 0.77 2.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 reversibil V.3 V.2 20.67 25.25 1.88 21.45 21.81 41.78 38.48 23.00 31.15 5 25 50 70 Plug purtat cu 3 trupiţi 35 60 80 Plug purtat cu 4 trupiţi 60 115 170 Plug purtat cu 5 trupiţi 80 140 230 Plug purtat cu 6 trupiţi 115 170 6 26.77 9 0.3 V.1 15.2 16.72 9.2 V.237 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.09 35.75 1.21 14.25 CPT V.09 26.9 0.36 0.57 21.57 35.02 34.72 7 58.75 1.71 13.28 1.46 26.52 13.85 15.1 2 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 11.05 49.8 1.38 61.68 100 CP cu 4 RM 19.PAG .24 19.47 .16 1.57 CPT L Pm.59 80 CP 4 Rm 14.36 4 32.2 V.00 16.73 18.8 0.00 0.91 9.77 2.28 0.78 0.15 15.78 CPT L Pm V.56 8.3 V.22 27.57 0.45 38.37 29.09 16.87 8 2.43 31.1 1.00 20.09 12.57 12.04 1.9 0.63 49.66 42.48 0.L V Pm 70 CP cu 4 RM 13.28 23.78 0.3 V.2 V.75 0.36 CPT.28 1.Pm V.1 1.9 1.1 10.13 12.

69 41.2 V.49 32.59 .48 17.39 22.72 V.3 V.62 1.5 0.3 V.6 CPT V.91 9.96 2.1 25.36 5 230 Plug purtat cu 7 trupiţi 170 230 340 Plug semipurtat cu 8 trupiţi 230 345 460 Plug simplu purtat cu 2 trupiţi 6 17.00 16.66 0.38 0.1 9.66 1.25 150 CP cu 4 RM 30.66 1.6 CPT L.14 17.19 20.2 V.13 24.8 9 1.2 V.14 15.06 25.21 1.L Pm V 70 CP cu 4 RM 13.72 7 32.PAG .59 12.60 45.6 1.62 0.08 8 0.28 22.Pm V V.30 51.45 1.3 10.238 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.68 0.05 15.95 4 14.45 CPT V.06 48.10 21.40 0.3 V.3 Arat cu plug simplu V.11 15.62 0.5 2.99 43.40 0.56 8.66 13.30 23.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.2 V.14 34.10 29.08 22.6 0.90 20 25 35 Plug simplu purtat cu 3 trupiţi 20 25 35 19.65 23.68 1.16 170 CP cu 4 RM 34.1 28.44 15.64 17.91 29.45 1.83 60 CP cu 4 RM 11.66 0.40 CPT.90 20.6 1.5 2.45 30.04 18.83 37.6 0.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 17.68 0.40 15.36 29.35 20.44 39.59 33.

2 1.72 9.97 25 35 50 Cultivator greu cu lăţimea de 3 m 13.20 27.1 8.20 8.87 20.83 1.5 2.74 8.59 0.59 33.25 0.29 13.4 0.28 36.5 2.27 13.L Pm 80 CP cu 2 RM 12.3 Subsolaj 12.41 15.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.25 10.13 10.82 5.97 70 90 115 Cultivator greu cu lăţimea de 4.2 V.35 6.91 5.90 3.31 37.83 0.3 V.25 1.3 Pregătit terenul cu cultivatorul V.01 22.28 1.28 10.2 CPT.8 0.55 1.35 25 35 50 Subsolier purtat cu 2 corpuri 28.73 V.4 0.25 1.83 0.Pm 70 CP cu 4 RM V.93 47.22 7.05 46.8 CPT L.4 CPT L 60 CP cu 2 RM 10.72 6.1 13.8 0.11 9.02 2.2 1.2 V.90 3.06 V.5 m 4.87 16.PAG .26 0.16 13.239 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.99 90 7.68 18.60 14.1 V.08 30.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 Plug simplu purtat cu 4 trupiţi 6 7 8 9 80 CP cu 4 RM 14.8 CPT .5 0.2 V.

88 3.33 3.20 4.12 3.3 6.28 3.83 1.13 10.PAG .5 CPT L V.35 V.96 15.2 V.3 V .80 22.13 11.39 2.92 12.87 20.28 0.93 6.3 Cultivaţie în vie şi pomi V.28 0.2 CPT L 80 CP cu 4 RM 14.55 9 1.93 70 90 115 Vibrocultor cu lăţimea de 6 m 90 115 170 6.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 10.98 5 115 150 Vibrocultor cu lăţimea de 4 m 6 6.33 0.5 3.3 0.83 3.87 6.33 3.04 8 0.04 27.28 5.38 9.98 10.73 10.3 0.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.83 0.83 0.89 0.99 6.88 5.80 3.73 4.1 12.11 34 45 60 3.3 V.240 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.2 V.12 0.2 V.70 4.72 7.8 1.15 2.07 4 5.72 31.55 0.72 V.5 3.00 9.8 L 60 CP cu 4 RM 11.2 V.2 1.02 22.1 9.70 4.56 8.06 7 11.09 7.2 1.68 26.36 9.68 50 CP cu 2 RM Cultivator pentru vie cu lăţimea de 110 cm 8.3 Pregătit terenul cu vibrocultorul V.

06 V.55 2.33 3 3 3 CPT 70 CP cu 2 RM Distribuitor centrifugat purtat de 10 Hl.59 2.PAG .07 15.59 7.63 4.5 3.20 3.72 5.5 CPT L .85 0.22 7.20 1 1 1 1.00 5.24 3.28 1.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 60 CP cu 2 RM Cultivator pentru pomi cu lăţimea de 225 cm 10.3 Distribuit îngrăşăminte V.00 19.1 8.2 V.10 3.2 V.37 60 115 170 4.17 2.59 6.28 3.5 3.22 12.3 9.2 discuri cu lăţimea de lucru de 20 m 11.2 V.20 10.3 V. 1 disc 10.71 2.31 2.26 8.99 3.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.0 1.01 7.06 8.22 7.22 7.33 0.33 0.96 0.28 0.1 8.35 V.06 V.241 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.28 0.45 1.0 1.0 Pm 60 CP cu 2 RM Distribuitor centrifugat purtat de 600 l cu lăţimea de lucru de 15 m.26 115 170 230 3.20 35 45 70 9.32 2.

L 100 CP cu 4 RM Distribuitor de 40 Hl cu lăţimea de 36 m 19.46 2.PAG .36 2.82 3.67 2.25 4 4 4 CPT.81 12.L 90 CP cu 4 RM Distribuitor centrifugat tractat de 30 Hl.242 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR. 2 discuri cu lăţimea de 30 m 14.17 0.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 80 CP cu 4 RM Distsribuitor centrifugal purtat de 15 Hl.32 5.25 0.28 7.69 6.3 V.17 7.42 345 575 800 5.98 0.46 3.3 V.03 2.68 3.73 V.82 4.64 2.2 V.13 3.2 0.53 8.71 13.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V. 2 discuri cu lăţimea de lucru de 36 m 16.17 0.2 5 5 5 CPT.37 2.17 6 6 6 CPT L .64 9.2 0.3 15.2 V.79 2.25 2.92 4.95 0.13 10.95 0.13 4.67 170 230 290 3.68 3.1 12.25 0.2 V.83 V.13 5.1 13.33 3.34 575 800 1000 5.13 V.

36 8.58 25.PAG .78 1 1 1 1 1 1 G.40 0.22 7.25 CPT L Maşină de îm prăştiat îngrăşăminte cu bazin orizontal de 10 tone pe 4 roţi 19.2 V.79 2.71 16.17 19.46 5.3 V.3 8.40 CPT Semănătoare de cereale cu lăţimea de 3 m 10.82 60 CP cu 2 RM 230 350 460 25.55 33.06 V.03 5.O R .2 V.20 100 CP cu 4 RM 115 230 350 25.1 8.97 44.49 15.22 7.49 4 4 4 0.49 13.2 V.40 0.5 2.3 Semănat culturi agricole V.06 V.29 35.243 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.5 2.20 10.62 31.34 9.5 0.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 60 CP cu 2 RM Maşină de împrăştiat îngrăşământ cu bazin orizontal de 6 tone pe 2 roţi 10.13 V.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.1 15.22 7.25 0.42 16.25 12.25 0.06 8.20 45 90 140 15.71 13.

06 Semănătoare pentru sfeclă pe 12 rânduri 115 170 21.244 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.13 10.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 80 CP cu 2 RM Semănătoare de cereale cu lăţimea de 4 m 12.13 .2 V.74 1.07 9.36 35.50 2.74 0.44 0.37 54.84 17.R 80 CP cu 4 RM Semănătoare de cereale cu lăţimea de 6 m pneumatică 14.4 0.82 27.PAG .03 21.7 0.72 V.35 G.71 13.62 170 230 350 27.27 230 290 350 13.1 15.5 2 2 Sz V.99 1.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.40 14.91 44.2 12.35 1.7 0.15 115.71 115 150 180 12.5 0.66 13.16 22.40 28.74 0.73 V.42 1.85 4.43 9.75 22.68 6.81 9.1 12.2 V.42 1.46 0.3 V.4 0.74 0.26 10.72 8.89 4.30 19.41 7.50 G.16 14.36 6.4 2.68 5.35 1.50 2.42 0.7 P.06 16.1 10.38 9.73 7.O 100 CP cu 4 RM Semănătoare pentru semănat în teren nearat gen Horsch cu lăţimea de llucru de 3 m 19.3 V.52 20.2 V.17 19.13 V.3 V.S 80 CP cu 4 RM 14.

31 48.29 18.66 1.30 14.3 Plantat culturi agricole 13.6 0.13 24.20 10.PAG .83 0.60 230 350 460 26.04 18.30 23.1 8.22 7.04 1.37 8 0.20 115 170 230 12.91 9.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.91 60 80 115 41.2 V.04 14.83 28.6 .R 70 CP cu 4 RM Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri hidraulică 22.2 G O.06 1 1 1 1 1 1 P Fs S.34 20.3 V.59 41.10 V.28 V .1 28.34 5 230 6 11.06 8.68 4 5.245 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.2 V.66 1.5 9 2 60 CP cu 2 RM Semmănătoare pentru porumb pneumatică pe 6 rânduri 10.2 V.2 1.11 15.2 1.79 17.30 54.59 V.3 10.83 0.F 170 CP cu 4 RM Semănătoare pentru semănat semidirect pneumatică cu lăţimea de lucru de 4 m 34.90 0.6 0.03 7 16.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 10.64 34.33 22.13 63.44 38.66 0.27 30.73 8.3 V.86 22.83 1.06 V.82 6.22 7.

67 60 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuvă de 600 l şi rampă de 9m 3.80 6.20 CP.37 0.04 2.2 V.20 3.49 1.L .3 V.15 1.49 0.76 6.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri automatică 6 7 8 9 100 CP cu 4 RM 19.67 0.38 9.7 2.2 V.29 15.26 0.37 2.74 9.49 1.20 V.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.83 6.1 8.22 7.06 V.94 3.14 38.72 3.3 Protecţia culturilor 10.55 9.82 28.L 80 CP cu 2 RM Pulverizato purtat cu cuvă de 800 l şi rampă de 12 m 12.2 V.81 70 140 290 11.19 3.72 V.7 2.59 70 100 140 56.7 CP.64 61.60 13.31 3.71 13.1 15.83 50.37 0.40 6.3 10.67 0.13 V.246 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.66 45 70 140 9.58 23.20 3.PAG .31 0.07 3.21 2.10 0.31 0.40 20.72 3.43 29.56 84.

75 14.7 6.04 6.2 V.72 4.7 6.55 2.55 2.247 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.14 2.15 0.22 4.38 9.L 80 CP cu 2 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 2500 l şi rampă de 24m 12.7 CP.95 8.96 9.l L .1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 90 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuvă de 1000 l şi rampă de 18 m 14.22 0.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.38 6.3 V.3 10.36 350 700 1000 7.72 V.32 0.15 0.70 4.63 5.7 CP.PAG .7 6.82 0.38 9.07 1.66 7.2 V.7 6.15 2.07 1.40 CP.22 0.55 1.90 1.40 4.62 10.52 4.3 V.1 11.1 10.55 1.23 230 460 900 8.83 4.28 V.72 V.14 3.L 80 CP cu 2 RM Pulverizator purtat cu cuvă de 15000 l şi rampă de 24 m 12.59 11.15 6.36 350 700 1000 13.15 0.15 6.11 0.91 1.15 0.40 4.10 4.2 V.

L .69 4.13 1.09 0.13 1.07 4.54 8.00 8.17 4.81 12.80 14.86 11.1 12.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.L 90 CP cu 4 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 4000 l şi rampă de 32 m 16.65 6.09 0.11 9 9 9 CPT.2 V.74 1.80 6.23 1.24 1.80 4.PAG .23 450 900 1400 12.248 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.97 1100 1700 2300 7.2 V.19 5.3 13.41 1.3 V.53 6.03 0.14 5.83 V.11 0.47 9.97 0.80 V.34 1.93 5.21 6.11 0.2 V.09 900 1400 1800 8.56 0.09 11 11 11 CPT L 90 CP cu 4 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 4000 l şi rampă de 36 m 16.08 0.51 1.81 12.3 13.10 0.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 100 CP cu 2 RM Pulverizator tractat cu cuvă de 3200 l şi rampă de 28 m 15.08 0.83 V.08 12 12 12 CPT.

35 V.9 0.3 9.20 1.3 8.59 14.9 0.37 14.65 10.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 Protecţia plantaţiilor de vie şi pomi V.4 Pulverizator automotor 150 CP cu 4 RM cu cuvă de 3000 l şi rampă de 28 m 1380 V.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 50 CP cu 2 RM 8.PAG .95 690 4.9 0.35 6.26 7.82 8.23 1.88 0.29 60 110 170 4.4 Pm V.81 10.43 13.81 10.16 0.1 2 V.51 10.11 1.73 Pulverizator pneumatic cu cuvă de 2000 l pentru livadă 460 6.9 1.60 8.20 2.49 6.2 V.53 13.87 6.1 1.10 10.37 14.1 Pm 70 CP cu 4 RM V.04 9.2 2070 14.26 8.71 1.1 V.30 2.2 V.1 1.70 Pulverizator pentru vie cu cuvă de 300 l 45 90 140 4.60 1.81 10.249 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.9 V 70 CP cu 2 RM Pulverizator pentru livaadă cu cuvă de 600 l 11.11 0.27 1.11 1.46 9.21 8.37 18 18 CPT .62 6.39 5.3 V.2 9.33 7.

72 0.00 8.22 25.56 43.72 P.FS S Sz 18.5 0.55 18.250 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.19 11.4 P.72 0.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.1 9.5 0.1 V.4 0.FS S F 39.06 V.20 35 20.22 7.15 20.4 2.56 2.53 V.10 28.3 V.36 70 100 Cultivator frontal pe 6 rânduri 35 70 100 Cultivator purtat în spate pe 12 rânduri 80 115 170 20.38 0.51 9.FS S F 60 CP cu 2 RM 10.1 8.93 14.19 0.22 7.36 60 CP cu 2 RM Rariţă cu discuri pe 4 rânduri pentru cartofi 10.55 35 70 15.17 13.4 L .15 29.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 2870 6 7.51 7.2 V.20 60 CP cu 4 RM 11.89 8 7.11 23.24 37.3 V.03 23.5 2.19 2.92 12.72 16.4 2.4 0.66 30.11 24.5 2.38 1.89 7 7.06 25.56 6.00 V.4 0.4 P.55 18.2 V.15 2.60 40.56 8.5 0.3 V.2 8.00 Cultivator purtat în spate pe 6 rânduri 14.77 1.06 8.89 9 18 60 CP cu 2 RM 10.48 5.5 0.3 Intreţinerea cultlurilor V.2 V.38 1.15 20.PAG .5 28.

66 0.63 21.25 1.3 V.00 5 100 6 6.10 35 75 115 23.3 V.10 11.46 8 2.27 9.25 1.28 12.26 8.5 9 0.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.48 1 1 1 1 1 1 Fr 80 CP cu 2 RM Cositoare simplă rotativă cu 6 discuri şi 2.25 45 90 140 23.2 V.8 0.20 4 18.8 0.25 Fr .65 m 10.8 0.35 9.48 1.8 Fr 70 CP cu 2 RM Cositoare simplă rotativă cu 5 discuri şi lăţimea de lucru de 2 m 11.1 9.41 33.8 1.05 25.57 10.25 0.2 V.30 7.25 12.07 10.38 34.4 m lăţime de lucru 12.42 21.73 10.8 0.35 V.18 16.4 60 CP cu 2 RM Cositoare simplă rotativă cu 4 discuri şi lăţimea de lucru 1.25 1.48 40.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 7.64 8.20 12.06 V.2 V.251 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.26 8.1 8.88 9.72 V.22 7.17 8.00 19.PAG .00 25 50 70 27.3 Cosit şi întors furaje V.48 14.3 10.90 16.38 9.46 7 24.

PAG .52 12.35 1.252 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.5 1.86 14.1 9.66 1.74 0.85 35.5 1.5 Fr 60 C.35 Fr 70 CP şi 4 RM Cositoare condiţonare purtatî cu discuri şi degete cu lăţimea de lucru de 3.3 V.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 V.72 V.3 V.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 60 CP şi 4 RM Cositoare simplă rotativă cu 7 discuri şi 2.56 8.52 60 115 170 20.72 V.2 V.P.şi 4 RM Cositoare condiţionare purtată cu discuri şi degete cu lăţimea de lucru de 2.59 19.64 11.03 0.87 17.66 0.07 6.8 m lăţime de lucru 11.2 m .37 17.66 0.54 24.73 6.07 0.55 28.74 0.36 7.67 7.56 8.4 m 11.1 9.18 70 115 170 26.2 V.31 5.35 1.56 8.74 1.36 8.

52 7 41.07 10.59 0.59 60 CP şi 2 RM Maşină purtată de întors fânul pentru uscare cu lăţimea de lucru de 3.7 Fr 80 CP şi 2 RM Maşină purtată de întors fânul pentru uscare cu lăţimea de lulcru de 5 m 12.2 V.66 0.93 4.72 V.3 10.4 0.62 80 125 200 8.253 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.22 7.2 V.23 7.7 1.66 0.41 0.38 9.7 1.84 4.84 8 0.3 V.5 2.08 4.72 2.3 V.5 0.5 1.08 4.86 4.32 30.4 2.PAG .2 m 10.66 9 Fr 1.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 2 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 13.5 V.76 7.70 8.10 14.06 V.1 10.59 1.40 24.99 6.28 4 8.2 V.59 0.93 5.91 9.15 3.33 5 115 170 230 6 32.24 50 90 140 10.5 Fr .07 5.20 5.20 6.56 23.20 18.1 8.17 16.86 10.

1 10.70 15.90 25 60 100 66.42 0.1 €/ORĂ €/HA GRAD DE UTILIZARE HA/AN €/HA 3 4 5 6 7 8 9 60 CP cu 2 RM Zdrobitor de viţă cu lăţimea de 1 m purtat pe tractor 9.45 14.30 32.96 4.42 0.49 13.28 V.97 29.85 15.08 2 2 2 0.75 22.2 V.80 95.4 S .90 20.45 18.1 7.3 9.35 V.50 25.72 V.4 0.72 6.58 1.5 70 CP cu 4 RM Zdrobitor de paie cu ax vertical şi lăţimea de 2 m purtat pe tractor 13.61 35 70 115 10.36 29.5 0.44 88.44 13.70 53.PAG .70 0.2 V.59 18.2 V.20 40.5 0.64 5 15 35 69.5 2.89 28.91 9.4 2.254 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT TRACTOR MASINA AGRICOLA TOTAL AGREGAT €/HA NR.90 6.5 0.03 40.7 60 CP cu 4 RM Zdrobitor de material forestier cu lăţimea de 150 m 11.3 V.56 8.ORE PE HA PERFORMANŢA AGREGATULUI HA/ORĂ VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE 1 Prelucrări prin zdrobire 2 V.82 18.40 29.3 V.7 1.13 19.7 G 0.

14 0.40 2.3 90 CP 2 RM 13.59 0.255 - LUCRAREA COSTURI AGREGAT Tractor Variante de grade de utilizare €/oră €/balot Maşină agricolă Grad de utilizare baloţi/an €/balot TOTAL AGREGAT €/BALOT NR.20 2.25 3450 5750 8000 2.025 40 40 40 G O FR Presă de balotat cu densitate înaltă şi canal de 90 x 120 cm V.1 V.28 11.82 2.3 100 CP 2 RM 14.00 3.PAG .28 1.48 4.52 0. lăţime de lucru de 2.033 0.28 10.72 2.20 m sau 3 rânduri .53 0.35 0.025 0.43 0.91 9.99 1.033 0.23 0.38 600 1200 1700 4.02 2.86 0.82 0.29 0.34 2.12 1.2 V.55 1.3 Recoltat furaje 15.04 25 25 25 G O FR Presă de balotat cu densitate înaltă şi canal de 70 x 120 cm V.86 11.57 3.033 30 30 30 G O FR Echipament de recoltat iarbă şi porumb siloz cu motor de 220 CP. ORE PE BALOT PERFORMANŢA AGREGATULUI BALOT/ORE Balotat furaje şi paie 70 CP 4 RM Presă pentru balaoţi rotunzi (Ө 120 cm) de 150 cm V.2 V.04 0.80 12.55 2.99 1.62 10.1 V.2 V.1 V.00 3.37 0.025 0.42 9200 4600 6900 2.04 0.

28 150.59 150.09 101.04 101.21 R 259.59 150. 4 scuturători şi heder de 3.60 75.25 Echipament de recoltat iarbă şi porumb siloz cu motor de 280 CP lăţime de lucru 3.4 m 3 Cereale 60 115 200 Rapiţă 60 115 200 Mazăre 60 115 200 4 5 6 7 185.04 101.91 M .54 151.65 148.6 m sau 4 rânduri 115 290 575 300.22 300.2 107.64 105.22 LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ 1 Recoltat cerealeşi alte culturi 2 Combină cu motor de 180 CP.50 118.36 83.38 86.09 101.21 60.54 151.25 296.256 - 90 230 460 296.61 GO 203.PAG .

14 86.71 80.58 88.99 GO 183.64 166.19 112.57 130.257 - LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ 1 2 Combină cu motor de 180 la 220 CP cu 5 scuturători şi heder de 4-5 m 3 Cereale 115 170 190 Rapiţă 115 170 190 Mazăre 115 170 190 4 5 6 7 166.36 76.PAG .18 217.15 95.85 160.50 154.97 275.19 R 233.49 GO .72 104.89 118.25 M Combină cu motor de 260 la 300 CP cu 6 scuturători şi heder de 6-7 m0 Cereale 230 350 460 Rapiţă 230 350 460 Mazăre 230 168.19 M 132.97 R 120.55 198.69 69.

26 176.49 303.52 54.89 84.PAG .26 68.258 - LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ 1 2 3 350 460 4 121.65 S P G M 111.61 O F FS 230 170 105.32 229.38 75.93 76.28 177.14 163.22 P G 170 129.54 142.13 GO Combină de recoltat porumb boabe şi cereale cu motor de 180 CP.96 5 6 7 Combină cu motor de 300 la 360 CP cu 8 scuturători şi heder de 6-7 m Cereale 350 5575 800 Rapiţă 350 575 800 Mazăre 141.94 R 101.36 97.37 59.15 205.76 350 575 800 95.36 103. 4 scuturători heder de 3-4 m Combină de recoltat porumb boabe şi cereale 115 .

07 366. 8 scuturători şi heder de 6-7 m 350 460 690 115.PAG .64 174.259 - LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ 1 2 cu motor de 180-220 CP.77 163.26 5 179.13 222.18 169.09 122.97 136. 6 scuturători.c.75 129.36 313. heder de 6-7 m 3 230 4 138.52 6 7 O F FS 350 230 99.87 SZ .35 209.00 98.91 FS S SZ Combină de recoltat ssfeclă de zahăr cu motor de 340 CP cu 4 roţi motrice pe 6 rânduri Combină de recoltat sfeclă de zahăr cu motor de 400 CP şi remorcă de 35 m.88 288. 170 290 400 170 350 520 283.67 84.63 147.71 S P G O G 350 460 124.61 177.79 FS S P G O F Combină de recoltat porumb boabe şi cereale cu motor de 300-400 CP.21 247. 5 scuturători şi heder de 4-5 m Combină de recoltat porumb boabe şi cereale cu motor de 260 la 300 CP.

PAG .73 245.99 131.33 474.62 5 6 7 L Maşină de recoltat cartofi pe 2 rânduri 30 60 115 L .08 241.260 - LUCRAREA MAŞINA AGRICOLĂ HA/AN COST €/HA COST €/ORĂ 1 2 Maşină de rcoltat cartofi pe 1 rând 3 20 35 50 4 469.36 165.

09 14.47 €/ORĂ TOTAL AGREGAT €/ORĂ Transport produse agricole 50 cP-2 RM V.71 115 230 13.59 2.Pm V 23.73 12.26 7.V 29.V .58 CPT L Fr Pm.38 8.97 60 145 230 Benă de 4 tone semipurtate 10.PAG .36 8.22 7.V 17.23 4.1 V.90 5.28 10.1 V.10 CPT.Fr Pm.2 V.84 CPT.Fr Pm.3 100 CP-4 RM V.39 22.L.96 17.94 3.2 V.96 3.2 V.06 2.20 115 230 350 Benă de 8 tone semipurtată 14.1 V.06 8.44 V 10.00 11.49 9.68 115 230 350 Benă de 10 tone semipurtată 19.3 60 CP-2 RM V.3 80 CP-4 RM V.06 8.59 12.13 9.53 4.L.06 3.22 7.13 15.22 6.77 5.23 CPT.1 V.Fr.13 10.2 16.261 - LUCRAREA COSTURI AAGREGAT TRACTOR VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE €/ORĂ UTILAJ PENTRU TRANSPORT GRAD DE UTILIZARE ORE/AN Benă pentru struguri cu capacitate de 30 Hl 8.1 V.3 60 CP-RMz V.L.20 115 230 350 Benă de 6 tone semipurtată 10.2 V.28 10.27 2.55 7.

58 16.80 12.65 28.V Platformă de 8 m.27 13.65 8.3 120 CP-4 RM V.86 11.45 21.3 100 CP-2 RM V.11 26.85 14.91 4.1 V.L.53 10. 8 tone pe 4 roţi 115 170 230 8.29 13.3 80 CP-1 RM V.19 16.Fr Pm.70 CPT.07 22.2 V.262 - LUCRAREA COSTURI AAGREGAT TRACTOR VARIANTE DE GRADE DE UTILIZARE V.L.PAG .1 V.74 18.2 V.59 33.72 10.Fr Pm.08 €/ORĂ TOTAL AGREGAT €/ORĂ 18.88 CPT.V .Fr Pm.90 50.L.3 15.66 17.35 CPT.V Platformă de 12 m.23 12.38 9.63 21.82 €/ORĂ UTILAJ PENTRU TRANSPORT GRAD DE UTILIZARE ORE/AN 350 Benă de 12 tone semipurtată 115 230 350 27.1 V.47 5. 15 tone pe 4 roţi 140 200 290 12.08 5.80 6.2 V.

2. 0268/475526 e-mail: ceritex@rdslink. Plug CIZEL.C. AZOMA S. FORMA S.ro Fabrică şi vinde: • • • • Grape cu discuri (GDT 2. 0040231/530190 e-mail: forma. Grape cu discuri (GD 3. Echipamente pentru grajduri. GDP . GDT 3.263 - 7.2. Maşina purtată pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice (MIC-400). S. piese de schimb şi accesorii pentru silozuri. Pluguri purtate cu 2 (3) trupiţe.2. Utilaje. 4.R. (040) 257/288731 e-mail: azona@xnet. Pluguri cu 2 (3) trupiţe. 0040231/512020 512021 Fax. BOTOŞANI Tel.ro Produce şi comercializează: • • • • • Maşini şi instalaţii de muls. 2. CERITEX BRAŞOV (cercetare-inginerie tehnologică-execuţie) Tel. DATELE DE IDENTIFICARE A FABRICANTULUI 1 GAMA DE FABRICAŢIE 2 1.ro Produce şi comercializează: • • • • Tractoare OMT 150. S. 3.ro banat@xnet. crt.3 CATALOG CU PRINCIPALII FABRICANŢI DE UTILAJE DIN ROMÂNIA Nr.PAG . 0. Grapa rotativă cu colţi. Agregate mobile de udare. ARAD Tel.C.A. 0268/475544 Fax. • Utilaje pentru mecanizare în fermele de animale şi păsări.4).2. GDT 3.5.ro Produce şi livrează: • • • Instalaţii de udare prin aspersiune cu tambur şi furtun.sa@artelecom. (040) 257/288732 Fax. Tehnologii complete de creştere a animalelor.L TIMIŞOARA Tel/Fax: 0256/423616 306899 e-mail: office@banatnova.A. Echipamente pentru procesare lapte. BANAT-NOVA PLUS S. GDT 2. Minifabrică de lapte „Fermierul”. GDP 2.

ro Transmisii cardanice. Selector universal SU-1. IAŞI Tel.dntis. stelate). Cositori rotative.A. Piese de schimb pentru maşini agricole. • • • • Maşină de plantat cartofi pe două rânduri.C.2 OMT). Maşini pentru stropit în vii şi livezi.ro Produce şi comercializează: • • • • • • Remorci (basculante. S-1203) ŞI MAŞINI AGRICOLE. GDP 1.2. pomiviticole). Mori de grâu şi porumb. auto şi remorci. IMUN S. 0241/814700 Fax. Produce şi comercializează: • • • • • • • • • Pluguri. 6. GDP 1. Grape rotative cu rotori verticali. MEDGIDIA Tel.A.A.PAG . Grape (cu discuri. Piese brute forjate şi prelucrate. IMA S. Uscătoare de cereale.2. 0249/450007 Produce şi comercializează: . U650. S. • • 5.C. Prese de balotat paie şi fân (pe sârmă şi sfoară). +40232/278400 213874 266386 Fax. S. Maşini pentru tocat resturi vegetale.264 - 1. +40232/213682 278444 e-mail: ima@mail. Maşină de scos cartofi. BALŞ Tel.8. 0268/812400 e-mail: contact@imum. Maşină de săpat gropi. Cultivatoare purtate universale. 7. S. S-1500. Piese de schimb pentru tractoare (U-445. • Semănătoare pentru cereale păioase – SU 13 (15). GDP 1. Amestecătoare de furaje. INSTRIG S.C. Utilaje pentru panificaţie.

Maşini de fertilizat. SUP 15). 6. INGO PROD SRL CONSTANŢA Tel. Rezervoare polietilenă de la 100 la 5000 litri. depozite). ALEXANDRIA Tel. • • • • • • Semănători pentru prăşitoare (SPC 6-8. 0251/439234 Produce şi comercializează: • Tractoare agricole universale 40-180 CP. Pluguri cu 2(3) trupiţe.265 - Fax. MAT CRAIOVA Tel. Aspersoare.A.PAG .ro • • • • • Instalaţii de irigat prin aspersiune. • • 10. SUP 21. Pise de schimb. 8.A.2). GDP 2. Grape cu discuri (GDU 3./Fax +40-241-583220 e-mail: ingoprod@netscape. Mori de furaje. pentru industria alimentară şi pentru ferme de creşterea animalelor./Fax +40-241-760485 e-mail: legmas@canals. 0247/312755 Fax. Silozuri metalice (hale. 0247/314507 Produce şi comercializează: • • • • • Mori de grâu.8).4-3. Cultivatoare (CPU 4. Semănători pentru păioase (SUP 29. Maşini de erbicidat. Fabrică şi comercializează utilaje pentru legumicultură.net Produce şi comercializează: • Staţii de epurare pentru gospodării individuale.2 şi 2. ISLAZ S. S. 11. Mori de porumb. Echipamente de fertilizare pentru semănători.net Staţii potabilizare apă. 0249/450294 e-mail: instrig@coninsalt. Mori de furaje cu capacităţi reduse de prelucrare. LEGMAS S. .5.4).C. 9. NĂVODARI Tel.

Maşină de fertilizat. Grape rigide cu colţi ficşi şi stelate. Plug CIZEL. de erbicidat. • • • • • • 12. Remorci basculante. Auto.3 şi 4 discuri.com Semănători pentru cereale. Tractor multifuncţional cu macara rotativă.266 - Fax.iiruc. GDG 7. Plug universal cu 2. PIATRA NEAMŢ Tel. Pluguri purtate cu 2(3) trupiţe. GDV 2. Maşină de împrăştiat gunoi de grajd. GDU 3. De împrăştiat gunoi. prăşitoare. GDT 251. 0040233/215820 Fax. Remorci cisterne. S.A.ro Produce şi comercializează: Maşini agricole: • • • • • Remorci: Pluguri.A. Combinatoare. S. 13. Grape cu discuri (GDG 6.C. Agregat combinat pentru pregătirea patului germinativ. Maşini de scos cartofi. 0264/415068 Tel/Fax: 0264/415067 e-mail: mmarius@cluj.4. MECANICA MARIUS S. CLUJNAPOCA Tel. GD 3.4. Cultivatoare. • • • Cisterne.PAG .ro • • • • • • • Tractor încărcător frontal. 0251/439293 e-mail: mat@rdslink.2. MECANICA CEAHLĂU S. Grape cu discuri. GDP 251. Freze.C.3). 0040233/216069 e-mail: ceahlău@ceahlău. Fabrică şi vinde: • • • • Maşini de semănat şi fertilizat. Cultivatoare.2 ME). Grape cu discuri (GDD 181. . GDT 281.

0268/475221 251963 Produce şi vinde: • Tractoare agricole supraînsămânţate (U 453 HC.A Tel.PAG . de stropit şi prăfuit.A TIMIŞOARA Tel. METCOD MECANICA CODLEA S. S. bovine. METALURGICA REGHIN S. • • • Mobilier mecanic. 0256/204060 Fax. Confecţii şi prelucrări metalice. etc. tamburi. Unelte (casmale.C. Turnare neferoase. etc. Mori cu ciocane. • • • Maşină de erbicidat. MULTIM S.267 - Echipamente pentru ferme: • • • • • • Adăpători (pentru păsări. Piese de schimb pentru: • • Diverse: Tractoare.C.net Produce şi comercializează: • • • • Remorci auto şi cisterne. Aparate de stropit. Aparate portabile şi carosabile de stropit. lopeţi. 0256/192041 Produce şi comercializează: • • Grup individual de muls cu 2 căni (GIM 2/V). Aspersoare. 004-0265/537667 537838 Fax: 004-0265/522080 e-mail: metalurg@orizont. 0268/475328 251473 Fax. butuci. Pompe de apă 15. U-643 HC). Cricuri mecanice şi hidraulice. saboţi. Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice. sape. Maşini agricole. . Piese turnate: arbori cotiţi. S. Tel. Minigrup individual de muls (MGM şi MGMR). porcine).A. 16. Zdrobitoare şi prese de struguri. 14.). U 533 HC.

0259/267616 Fax: 0259/444582 e-mail: premagro@rdslink. 311442 311590. RIELA ROMÂNIA S.ro Zdrobitor pentru cereale.A. • Sisteme de filtrare şi tratare a apei cât şi sisteme de încălzire a serei. Produce şi comercializează echipamente de irigaţii: • • • • • • • Instalaţii de irigat cu tambur şi furtun. S.ro Piese de schimb pentru tractoare. 18. solarii pe structură demontabilă din oţel galvanizat. Pluguri purtate cu 2 (3). PREMAGRO S.4). Construcţii metalice sudate. Toate tipurile de aspersoare. Produce şi comercializează: • • • • • • Grape rotative cu colţi. Instalaţia de măcinat şi combinat furaje.de Produce şi comercializează: • • • Mori cu ciocane tip RM 2 şi RM 3 cu suflantă. 20. Canistre metalice.C.L CLUJNAPOCA Tel. Instalaţii de irigat prin aspersie. S.R. BĂILEŞTI DOLJ TEL: 0251/311440.C. 312007 Produce şi comercializează: • • Grape cu discuri grele (gdg 3. REVAHO AGRO ROMÂNIA BUCUREŞTI Tel/Fax: 2233324 2229638 e-mail: revahoagro@xnet. • 19. Maşini de tocat resturi vegetale. ORADEA Tel. SUMA S. Instalaţii de irigare prin picurare. Grape cu discuri. Amestecător de furaje orizontal şi diagonal. asistate de calculator. Vibromixturi. 0264/442339 Fax: 0264/441910 e-mail: rielaromânia@riela.A. 311690 Fax: 0251/311659. Freze. gdg 3.PAG . Cultivatoare.ro sau: premagro@premagro. autourisme şi autocamioane. S. Aripi de ploaie de 50-400 m.268 - • • • 17. Construcţii de sere. Rampe autodeplasabile. .C.

Maşini şi echipamente de erbicidat purtate sau tractate (70-2500 litri). • • • Mori cu ciocane. Semănători pentru prăşitoare (SPPC 4. TEHNOFRIG S.C. Utilaje cu tracţiune animală (plug.9. CLUJ Tel. SC 3. Produce şi cormercializează: • Bucătării furajere (productivitate 0. 23. SPPC 4 EFS. S. SPPC 6 EFS. • • Maşini de stropit în vii şi livezi cu atomizor purtate sau tractate. 50. BONŢIDA – CLUJ Tel: 0264/262280 Fax. S. furcă.2-10to/h) sub licenţa Himel-Germania – un sistem complet. SC 3.ro Cositoare purtată pentru furaje. Cositori şi grble rotative sub licenţă KUHNFranţa. 32. TEHNOFAVORIT S. 0268/163422 Fax. Unelte (casma. .A.A. lopată). 0268/422300 Produce şi livrează: • Motoare de diferite puteri (CP): 28.ro Produce şi comercializează: • Tanc izoterm pentru stocare lapte – capacitate 1000 l TTIV şi 2500 l TTN-2.6. 22.269 - • • • • Combinatoare. 0264/435317 435303 Fax. TRACTORUL UTB S. târnăcop. Amestecătoare de furaje. SPPC 6. Scormonitoare.5.PAG . S. Grape cu colţi şi stelate.A. • • • • 21. căruţă. SPPC 8). semănătoare).C. 0264/262285 e-mail: tfavorit@k. sapă. 42. BRAŞOV Tel.C. prăşitoare. Semănători pentru păioase: (SC 1.75D). 0264/435302 435297 e-mail: office@tehnofrig.

R. • Motoarele sunt Diesel în 4 timpi cu injecţie directă. răcire cu apă. 47.PAG . • • • silozuri din fibră de sticşă laminată. 24. 70. VETLAND COMIMPEX S.L SALONTA Tel/Fax: 0259/4333685 e-mail: pintea_valer@yahoo.5. premixuri. .com • utilaje pentru fabricarea nutreţurilor combinate. 100.ro 52. 65.270 - e-mail: office@utb. 62. 83. tehnologii de creştere. 64.

– Braşov.C.C.Gamă completă de instalaţii . Botoşani.271 - 7. Craiova. MAT S.C. S.A.A Bucureşti. • • S. MECANICA CEAHLĂU-Piatra Neamţ.C. • S. AGRIROMEX BUCUREŞTI Tel: 021-3160165 Fax: 021-3160194 e-mail: agriromex@rdsmail. Bucureşti . SERVOPLANT S. 0 FIRMA importatoare/distribuitoare în ROMÂNIA 1 Firma străina reprezentata Utilaje importate distribuite 2 3 1. TEHNOFAVORIT S. • • S.ro • SAME DEUTZFAHR GROUP SPA Italia. 2.C.A.cr t.C.C. AGRIPROJECTS BUCUREŞTI • EURODRIP Grecia .4 CATALOG CU FIRME ROMÂNESTI IMPORTATOARE/DISTRIBUITOARE/REPREZENTATE DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE PENTRU AGRICULTURĂ Nr. MYO-O S. • S. Băileşti.A.A.A. S. Bonţida. • S.A.PAG . SUMA S. • • OLVAC-Spania.C. FORMA S. STROJNA-IndustrijaSlovenia Distribuitor autorizat al firmelor: • S. TRACTORUL UTB S.

Acoperire cu folie simplă. fertilizat şi erbicidat.mail: agrocomert@agrocomert. tocat şi adunat cereale şi furaje.A ILFOV Tel/Fax: 021/3501427 /3501428 /3501432 e-mail: agromec@flash. .dublă gonflabilă sau policarbonat. AGROMEC ŞTEFĂNEŞTI S.ro • MASCHIOGASPARDO Italia . . .ro pentru fertirigare prin picurare.A. .ro office@agriprojects. TIMIŞOARA Tel: 0256/430317 / 437673 Fax: 0256/434098 /198154 e. AMAZONEGermania. . tehnică de arat.Cositori.Service şi piese originale pentru utilajele distribuite.Sisteme de aspersie. . AGROCOMERŢ HOLDING S. insămânţat.ro agromec@idilis. .Cultivatoare.ro 4.ro • • • CLAAS-Germania.Servicii complete de proiectare şi consultanţă 3.Combinatoare. .Scarificatoare.rdstm.Echipamente pentru fertlizat. . pregătit terenul.Semănători pentru păioase. .272 - Tel: 021/3215368 Fax: 021/3264906 e-mail: viorel. • • HAWE-MAILLEUXFranţa WALTERSCHEID FENDT-Germania BUCUREŞTI Tel: 021/2311050 Fax: 021/2311022 e-mail: agrocomert@zappmobile. .Semănători de semănat direct în mirişte.Tractoare.Semănători pentru prăşitoare. .vecerdea@agriprojects. • OGEL&NOT Austria . LEMKEN-Germania.Solaria şi sere pe structuri metalice galvanizate. .Tehnică de recoltat.PAG . .

furajare. AVI-SUINTEH Carei – Satu Mare Tel/fax: 0261/861741 e-mail: astl@rdslink.Sisteme complete de adăpare. .L.L.Tarare aspiratoare. .Pluguri reversibile cu 5(6) trupiţe 5.Ecluze.Silozuri pentru cereale.Membrană hidroizolantă pentru etaşeinzarea canalelor de irigaţii. . ovine. păsări. Bucureşti Tel/Fax: 021/3235738 0744368349 e-mail: agroproiect@agroproiect.Transportoare cu bandă.C. S. 6.ro Comercializează utilaje pentru: .cultivarea cartofului şi a sfeclei de zahăr-tehnologie GRIMME. AGROPROIECT S. . răcire pentru porci.ro . bazinelor de apă.Mori cu ciocane.ro . Bucureşti Tel: 021/4138689 /4138938 /4139369 Fax: 021/4139484 e-mail: augment@mediasat. S.Folie pentru agricultură .ro • FIRESTONE USA .Furtun pentru grădină şi pentru maşini agricole . fermelor de animale • • SOLPLAST Spania ORIGINALE VOLPI Italia . .Tehnologie SILOMAXX şi ZAGO pentru furaje 7.273 - . AUGMENT S.Sistme de irigaţie prin aspersiune • • TRICOFLEX Franţa HOZELOCK Anglia 8. .C.Transportoare cu lanţ.R. AGROWEST Cernat-Covasna Tel/Fax: 0267/369026 e-mail: agrowest@agrowest. ventilaţie. . .R.Laborator însămânţare .Uscătoare pentru cereale.FNC. siloz cereale. .Aparate de stropit manuale şi cu motor .PAG .

fitobiotice. . S.ro • BIOLAND 14.C.R. S. Sibiu Tel: 0269/214833 Fax: 0269/243843 e-mail: office.Germania LEMKEN.Tensiometre electronice.Înlocuitori de lapte pentru purcei şi viţei.Analiza celulelor somatice . .Electrostivuitoare. . Timişoara Tel/fax: 0256/423616 306889 e-mail: banat@xnet. . S.vezi AGROCOMERT HOLDING 10. BIOEXPERT Bacău Tel/fax: 0334-10.Analiza apei.ro . 9.Glucometre.PAG .L.Germania AMAZONEGermania .20. CARLEX EXPORT AG Bucureşti Tel: 021/4111519 /4117748 • CARLEX Echipamente pentru: .ct@yahoo.romania@biomin.L. minerale şi concentrate furajare pentru animale şi păsări-lactoză furajeră. 11.Termometre digitale. . Baia Mare Tel/fax: 0262/220192 • RAIFFEISEN CENTRAL GENOSSENSCHAFT e G Germania .C. aminoacizi.Maşini şi instalaţii de muls.Utilaje pentru prelucrarea laptelui. BANAT NOVA PLUS S.Echipamente de ridicare. • CTA MILC Italia 12. Bucureşti Tel: 021/2526605 Fax: 021/2528673 e-mail: office@vectra.Transpalete.C. S.R. .net • BIOMIN GmbH HERZOGENBURG Austria .C. . AGROSERVICE Constanţa S.ro • SPAGIARRI INDUSTRIA GONA Italia . Tel/fax: 0241/553035 e-mail: assa.Aditivi de furajare.R. BIOMIN ROMÂNIA S.Premixuri vitamine. ingrediente şi furaje pentru păstrăvi 15. . . BILARDI PRODUCT S.L.Prebiotice.R.Minifabrică de lapte.A. BALCAN S.274 - artificială porci. . 13.L.com • • • • FENDT-Germania CLAAS.14 (Astral) e-mail: office@bioexpert.

consultanţă şi comerţ.ro denromas@yahoo. .Sisteme de irigaţii .ro din lapte. 18.Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice . . . 16. .pcnet.Uscătoare cereale cu flux continuu.275 - Fax: 021/4117710 e-mail: carlex@pcnet.PAG . benzi transportoare.R. .Lesing financiar extern.Echipamente pentru pregătirea solului.Cazane de perete pe gaze naturale.Generatoare de aer cald. CASTELLO ROMANIA ClujNapoca Tel: 0744546934 e-mail: castello_romania@yahoo. Bucureşti Tel/fax: 021/3204275 e-mail: denromas@ines. .L Remuş-Giurgiu Tel/fax 0246/210959 Firme din Danemarca • • • AGRIMEX AGRILEASING BORDING BREDAL CROCUS DALBO DAN CORN DACS DANFOIL ECHBERG .Arzătoare pentru gaze naturale. . . .Injectoare pentru CLU. .Boilere pentru apă menajeră.Cazane din fontă pe gaze naturale.Cazane din oţel. DENROMAS S.Analiza paametrilor esenţiali din vin.Marketing.Tehnologie eco-compatibilă pentru creşterea porcilor.com • • • • • • • .Utilaje zootehnice pentru fermele de porci.Injectoare pentru combustibil tip M. 17. . . CRICOS Bucureşti Tel/fax: 2528172 2528159 3210616 • LAMBORCHINI .Analiza cărnii. .com • CASTELLO Italia .

fabrici de nutreţuri combinate.Motocositori.Sisteme de hrănire automată cu furaje concentrate. .Mori de făină.Sisteme de hrănire pentru ferme de poci.Sisteme pentru evacuarea automată a dejecţiilor. Bucureşti Tel: 021/2226059. la conductă. centralizat). . . . 2234303 /2234304. . S. DeLaval ROMANIA S.Tocător de îngrăşământ organic.C.ro .Echipamente pentru răcirea şi stocarea laptelui. .Maşini de erbicidare. . .Caroserii auto termoizolante. FARMER LOGISTIC S. .276 - • • • • JE-MA LM SAMSON SKIOLD .pop@tetrapak.L.R.com • DeLaval . 19. . .L.Depozite de legume-fructe cu atmosferă controlată.Echipamente şi sisteme de hrănire pentru ferme pui.R.Produse speciale pentru ferme-igiena mulsului.Sisteme de transport cereale. . 2234305 fax: 021/2226048 e-mail: gabriela.PAG .Tunele de congeleare.Sisteme pentru stabulaţia vacilor.Silozuri metalice pentru depozitare cereale. 21.Instalaţii de muls mecanic (la bidon.Ventilatoare uscare podea. . . EURATO Odorheiu Secuiesc Tel: 0266/218348 0266/218072 Fax: 0266/219975 e-mail: office@eurato. . 20. .

.Boxe de fătare. 22. . . . .Aeroterme pe gaz.Lămpi gaz pentru încălzirea adăposturilor şi halelor (9010000W).Motopompe. GENERAL LEASING S.Adăpătoare automată cu presiune 1/2 inox pentru scroafe.Utilaje agricole. FMK AGRO Sibiu Tel: 0744691580 Tel/fax: +49(0)9836/95912 • Firmă românogermană Instalaţii zootehnice: .Motoare pe benzină 2-20 CP.277 - Ungheni-Mureş . .Hrănitoare pentru păsăsri. 24. Bucureşti Tel: 021/2331064 /2331065 /2331066 Fax: 021/2331067 e-mail: office@generalleasing.Utilaje pentru producţia vegetală şi animală. . . porci la îngrăşat şi purcei. .A.Hrănitoare automată pentru 12-40 porci.ro • • • McCORNIC Italia LAVERDA KVERNELAND .Combine. 23.PAG .Generatoare electrice.Motoare Diesel 4-6 CP.Tractoare. . . GRUPPO VALINST SRL Braşov • VALMONT . . .Sisteme clasice de ventilaţie cu termostat electro-mecanic.Lămpi cu unde infraroşii (150 sau 250 W) pentru creşterea porcilor.Echipamente pentru irigaţii .

26. 27. pluguri. FIAT.Piese de schimb originale şi alternative.R. . -Freze de zăpadă. . JOHN DEERE.HIT POWER MOTOR S. IKR ROMÂNIA S. Satu NouBihor Tel/Fax: 0259/422042 e-mail: ikr@xnet. .Motoare şi echipamente.C.L Tel: 021/2248272 Fax: 021/2248292 • HONDA . ZETOR GERINGHOFF.Servcii în scopul dezvoltării. S.ro • HONDA POWER EQUIPMENT .Generatoare. cooperării în agricultură şi a zonelor rurale.Motoare multifuncţionale. NEW HOLLAND. COMPLEXUL EXPOZIŢIONAL ROEXPO Bucureşti Tel: 021/2243753 /2241753 /2241752 Fax: 021/2243273 e-mail: ibd@gtz.g IRIGATION 25. grape cu discuri.278 - Tel/fax: 0268/311698 e-mail: gruppovalinst@.ro • • • • • • • • • • • • CLAAS. HONDA POWER EQUIPMENT Bucureşti Tel: 021/6370458 /6370459 fax: 021/6370478 e-mail: hit_power@honda.Tractoare . NEW HOLLAND. combinatoare.ro .Echipamente de grădină.Maşini de prelucrare a solului.R.Echipamente pentru recoltat porumb . . . OROS KŰHNE KUHN.Prese de balotat şi semănători. Timişoara Tel/Fax: 0256/302555 e-mail: ikr@xnet.L.Combine . 28.PAG .ro • GTZ-GmbH (Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică) . MASSEY FERGUSON CASE.

Generatori agricoli. INTEGRIS S.Echipamente de adăpare şi hrănire a puilor. .ro • • RICHEI SERRES DE FRANCE GASCOIGNE MELOTTE . INTERCAS S. . .Instalaţii de muls pentru vaci.ro LEMKEN. .Sisteme de stocare-răcire.R.Aparate şi instalaţii de muls. Bucureşti Tel/fax: 021/2307178 e-mail: integriszk@apropo.Sere şi solarii. . LANDSBERG KŰHNE KUHN. .Adăpători bovine şi adăpători tip suzetă pentru porcine. Diesel.ro SERAP PAL BANCILHON Firme din Italia: • • • • • • SALAMI SILVANO IOTTI ALESSANDRI TECNOZOO FIC OMV .Sistem de măsurare şi control.Instalaţii de răcire şi stocare a laptelui. .L Cluj-Napoca Tel/Fax: 0264/594176 e-mail: intercas@rdslink.oancea@irritec. .PAG .A.Sala de muls brăduleţ capacitate 32-36 vaci/oră. . 30.Sistem de identificare Fullwood-Fusion.R. Bucureşti Tel: 021/3210222 Fax: 021/3233470 e-mail: adrian.capre şi oi. AMAZONE CASE IKR BABOLNA KŰHNE SEKO GERINGHOFF .279 - • • • • • • • • • • 29. Hrănitoare pentru bovine.Echipamente de irigaţii • • • 31. .L.Grupuri electrogene. IRRITEC S.Instalaţii de muls. .

. condiţionarea şi uscarea seminţelor. KAGO S.ro • • • • • JOHN DEERE KUHN GERINGHOFF WESTFALIA CFCAI . IPSO S. 34.Tractoare. ISEA Bucureşti Tel/Fax: 021/3212713 /3262299 /3262211 • SWISS GROUP . manipulare a cerealelor.L.Tancuri de răcire .Utilaje pentru curăţire. selectoare. .Echipamente ataşate la tractor.Mori şi echipamente agrozootehnice. 32. capre. .Tancuri de răcire.rausser@ipso. oi.ro • CIMBRIA HEID GmbH Austria . capre.PAG . Timişoara Tel: 0256/246105 Fax: 0256/246111 33. . oi. Bucureşti Tel: 021/2602050 Fax: 021/2602010 e-mail: office@kago.A.Sisteme de alimentaţie şi stabulaţie pentru porci.Silozuri. . .Sisteme de curăţare. . Mogoşoaia ILFOV Tel: 021/3128888 Fax: 021/4904391 e-mail: mihai.Pompe de vacuum pentru instalaţii de muls.Fese septice pentru tratarea apelor uzate casnice şi industriale.Echipamente de muls pentru toate mărimile de ferme de vaci. combine şi maşini agricole. . LANDINI &LAVERDA Bucureşti • LANDINI . 35. uscare. uscătoare. transport. .Tractoare agricole de 35- . gamă completă.Echipamente de recoltat porumb.R.280 - • • • LA MECANICA SCAPPI&GELSI EMMEBIEMME . curăţitoare.Structuri metalice.

. • • • GOLDONI. . Grape rotative fixe şi pliabile.ro Firme italiene: .Tractoare pomi-viticole. OSELLA 37.Cositori. (Maşini agricole performante) Bucureşti Tel: 031/2281556 /2281557 021/2230814 Fax: 021/2235152 • • SAME DEUTZ FAHR 38.L.C.Tractoare agricole 22-265 CP. . .Sisteme profesionale de cules fructe şi legume. LANTEC INDUSTRIES S. 36.Motocultoare.A. S.Tractoare cu şenile. motosape.Mori de diferite tipuri şi capacităţi.Utilaje pentru prelucrarea solului.Tractoare. . .ro office@landini-laverda.R. .P. .PAG . .Tractoare specializate pentru • McCOROMO pomicultură/viticultură de 60-100 CP.Remorci specializate. .R. .Sisteme de semănat şi plantat. . . RINIERI.Distribuitoare de îngrăşăminte.Instalaţii de erbicidat. . .L • • MASCHIO-Italia GASPARDO-Italia Freze fixe şi pliabile.ro 190 CP.Tocători mobile şi fixe. M. MASCHIO-GASPARDO ROMÂNIA S. . Bucureşti Tel: 021/6686829 Fax: 021/6686836 e-mail: office@lantec. • LAVERDA .Maşini de balotat.281 - Tel: 021/2126750 /2126751 Fax: 021/2126693 e-mail: secretariat@landini-laverda.Combine 196-270 CP.

Orţişoara jud. S. Semănători pentru păioase şi prăşitoare. Maşini de scos cartofi. Piese de uzură pentru utilaje agricole. Pluguri Grape pentru prelucrat solul.L. Aparate pentru erbicidat.A.R. Utilaje pentru recoltat furaje. Scarificatoare.282 - Chişineu Criş-Arad Tel/Fax: 0257/307030 Fax: 0257/307040 e-mail: maschio@maschio. Semănători de precizie cu vacuumetru.PAG . Timiş Tel: 0256/221537 /494350 fax: 0256/221536 /490729 e-mail: info@mewi. Culegătoare de porumb şi floarea soarelui. hidraulice. Semănători.ro Semănători fixe. 40. cuţite pentru industria alimentară. Cluj-Napoca Tel: 0264/415068 Fax: 0264/415067 • • • • KUHN HIMEL RABE ARARSYSTEME GmbH & CO. 39.MEWI S. Cultivatoare. Încărcătoare frontale pentru zootehnie. Semănători + grape + freze.C. Remorci.KG Germania Pluguri reversibile. Grape cu discuri. Combine pentru cereale şi furaje. Freze. Combinatoare. Remorci auto. Utilaje NO-TILL şi MINI TILL. .ro • • • • • • • • • • • • FENDT RABE KNOCHE GASPARDO CLAAS GERINGHOFF KRONE INUMA SCHAFFER KRAMPE HORSCH RASSPE Tractoare. S. Utilaje pentru prelucrarea solului. vidanjere.C. MECANICA MARIUS S. pneumatice până la 9 m.

41.283 - Remorci amestecător.L. Maşini agricole.R. ambalare legume. Filiale în: Arad: Tel: 0257/381779 Cluj: Tel: 0264/547466 Roman: Tel: 0233/741281 Constanţa: Tel: 0241/255133 45. Echipamente de recoltat porumb şi floarea soarelui. Freze. . calibrare. fructe proaspete.Cehia ALLROUND-Olanda NEW HOLLAND STEYR POTTINGER VOGEL&NOT Austria Intalaţii pentru sortare. Gamă completă de utilaje agricole. Instalaţii de irigat. Braşov Tel: 0745354773 Fax: 0268/475465 e-mail: mtz@rdslink.R. MTZ ROMÂNIA S. POWER FARMING S. NEWPAC S. Ştefăneştii de Jos.ro • • • • Combine de recoltat cu motor de la 168 la 374 cp. Semănători. Bucureşti Tel: 021/4501084 Fax: 021/4511085 e-mail: newpac@xnet. 43. Maşini de fertilizat.L. Încărcătoare frontale. Bucureşti Tel: 021/3104473 Fax: 021/3104474 e-mail: office@mzo. Ilfov Tel: 021/2703298 • AGCO-MASSEY FERGUSON Tractoare performante (42280 CP) şi gama completă de utilaje agricole. cântărire.ro • • • • • SANNO Italia GIRO Spania NEWTEC Danemarca HOLIC.R.R.A.L. Instalaţii de erbicidat. Tractoare pentru activităţile forestiere. MYO-O S. Grape.ro 42.A Combine. jud.PAG . Tractoare agricole de la 50 la 311 CP pentru toate tipurile de exploataţii agricole. 44. Sisteme de irigat.ro • BELARUS Tractoare – modele 81-130 CP • SEMĂNĂTOAREA S.L Otpeni-Ilfov Tel: 021/2039606 Fax: 021/2361440 e-mail: office@vait. NHR AGROPARTNERS S.

Iaşi: 0745873225 Puchenii Mari (Prahova): 0745045120 Târgovişte: 0723278875. Seminţe de legume pentru culturi din câmp în toate • BAKKER BROTHER DEPOZITE ZONALE: Alexandria: 0744514817. solarii şi câmp de: tomate.PAG .284 - Fax: 021/2410250 e-mail: pfarming@dial. ridichi. Călăraşi:0242/313418. REVAHO AGRO ROMÂNIA Bucureşti Tel/Fax: 021/2233324 /2229638 e-mail: revahagro@xnet.ro • ENZA ZADEN Olanda Seminţe din specii legumicole pentru culturi în sere. RIELA ROMÂNIA S. Bucătării furajere. . Transportoare melcate. Tehnică de transport pentru cereale. Consultanţă-proiectare.ro Combine de recoltat pentru toate tipurile de culturi. 46. Craiova: 0722736596. benzi transportoare. ClujNapoca Tel: 0264/442339 Fax: 0264/441910 e-mail: rielaromania@riela.kappa. castraveţi.R. Instalaţii pentru tratat şi condiţionat seminţe. Cluj: 0264/415183. Constanţa: 0723158560. Tecuci (Galaţi): 0742117136 0741071337 47.L. elevatoare. • RIELA KARL Heinze Knnop Germania Uscătoare pentru cereale. Brăila: 0239/613346. Silozuri. salată. Service profesional şi piese de schimb.de zonele. Dăbuleni (Dolj): 0745429135. ardei.

Germania GFL-Germania FUNKE-GERBER Germania 50.gERMANIA IKA – Germania WTW – Germania KENDRO – Germania • • • • BMT. SARTOROM IMPEX S.com • • CLAAS LEMKENŢAMAZO NEŢNEWWWESTER Tractoare. 49. 48. Semănători.PAG .it • ITALIA Tractoare şi maşini agricole. S.ro • MECMAR Uscătoare mobile de cereale15 tone capacitate.Cehia JULABO. Autogredere. • • • • • SARTORIUSGermania.285 - montaj. SERV CLAAS Brăila Tel/Fax: 0239/611096 e-mail: claasbr@yahoo. ROMATECH GROUP Bucureşti Tel: 021/3184716 Fax: 021/3184737 e-amil: romania@romatech. Instalaţii de filtrare industriale. Combine. • • • PFEUFFER Germania RATIONELDanemarca TRIPETTE&RENAU LT CHOPIN-Franţa.L Bucureşti Tel: 021/2523139 /2523074 /2527284 fax: 021/2523075 e-mail: info@sartorom. . SERVOPLANT Bucureşti Tel/Fax: 021/2330850 e-mail: office@sevoplant.C. service.ro • PERTEN INSTRUMENTS Suedia Aparatură de laborator. Service aparatură de laborator. Fritsch. 51.R. Remorci.

Semănători de precizie pentru KUHN plante prăşitoare. Semănători pentru semănat direct în mirişte. SCROAFE O –Hyb F-1. Scarificatoare. Grape rotative.purcei hibrizi. MONOSEM Semănători pentru păioase. Distribuitor de îngrăşăminte.R. • • MANITOU Maşini de erbicidat. Încărcător frontal cu braţ • AGRISEM telescopic. SFW AGROTRADE GmbH Tel: +43-1664/4102507 Fax: +43-2631/24304 www. TADIS AGRO S. Vieri foarte stabili la stress.ro • • CASE IH Tractoare. Linii de scroafe cu valori de vârf 53.286 - 52. MARELE ALB. • RELIGIEUX Combinator de pregătire a solului. Grape cu discuri. SULKY Semănători pentru semănat direct în mirişte. Material seminal de primă categorie. • • BLANCHARD Tăvălugi.L Bucureşti Tel: 021/3127543 021/3100265 Fax: 021/3127542 e-mail: tadis@m. • • VADERSTAD Dezmiriştitori. GREGORIE BESSON Pluguri. Combine.PAG . Dezmiriştitori.sfwagrotrade. Echipamente de pregătire a solului. LANDRACE.com • VOS-VERBAND OSTERREICHISCHER SCHWEINEERZEUGER Austria Asociaţia crescătorilor de suine din Austria Animale de reproducţie PIETRAIN. Scarificatoare. .

.ro • SARC Aparatură de laborator: Spectofotometre VIS şi UVVIS. S.PAG . TECHNO MILL Sibiu Tel: 0269/561862 /564999 fax: 0269/561155 e-mail: contact@technomill. 57. 56. Consumabile de laborator. incubatoare. capilaritate şi micropresiune. Balanţe microanalitice.ro • • • • SIMEZA LAW MAROT VIGAN VONDER Utilaje pentru mecanizarea transportului de cereale 55. cuptoare de calcinare. Analizoare rapide pentru lapte.L Tel: 021/2330629 Fax: 021/2330618 • IRITEC-SIPLAST Italia Instalaţii de irigare prin picurare. 0264/262285 e-mail: tfvorit@k.C. Etuve. TEHSYS Bucureşti Tel/Fax: 021/3137622 /3101106 /3120625 /3447598 e-mail: office@tehsys. Tester rapid de celule somatice din lapte. TEHNOFAVORIT S. Analizoare rapide pentru vin şi bere. TOTEXIM – AGRO S.A.287 - 54. Bonţida Cluj Tel: 0264/262280 Fax.ro tchsys@idilis.ro • KUHN-Franţa Cositori şi greble.R.

59.R.R. Premixuri. încărcătoare frontale VALTRA. Valtra sevice tel: 0744600781 e-mail: service@valtra. Calorimetre. semănători mecanice şi pneumatice: 3-6 m.Bihor Tel/Fax: 0259/433685 e-mail: pintea_valer@yahoo. Silozuri din fibră de sticlă laminată. Băi de apă şi ulei. grape rotative: 2. .5-8 m.Finlanda Tractoare Valtra cu puteri cuprinse între 65-280 CP cu următoarele destinaţii: tractoare agricole.co • GRANIT – MILL Ungaria Utilaje pentru fabricarea nutreţurilor combinate. Tehnologii de creştere.5 m. combinatoare pentru pregătit solul 3-6 m. tractoare pentru construcţii. VETLAND COMIMPEX S. Cromatografe. 60. Etuve.ro escavatoare. tractoare forestiere. Cluj-Napoca Tel/Fax: 0264/591419 e-mail: cluj@viola.ro • VIOLA Instrumente de laborator: Spectometre.L) ClujNapoca Tel/Fax: 0264/438113 e-mail: contact@valtra. VIOLA-SHIMADZU ROMÂNIA Bucureşti Tel: 021/2245507 /2245508 fax: 021/2245509 e-mail: office@viloa. Utiljae pentru prelucrat solul: pluguri 3-10 trupiţe.PAG . semănători cu semănare directă în teren nepregătit: 34.288 - 58. VALTRA (VALTEC TRACTOARE TRANSILVANIA S.ro • VALTRA .ro Incubatoare.L Salonta. Aparatură de laborator: Autoclave.

Distilatoare. Analizoare pentru produse agroalimentare. 61.R. Iaşi Te/Fax: 0232/267869 e-mail: iasi@viola.PAG . Balanţe. 63.ro Microscoape.romania@clujnapoca. Mobiler de laborator. Utilaje de ambalat skin. Utilaje de ambalat cu termoformare. Consultanţă şi consiliere în alagerea tehnologiei de ambalat. Utilaje de contracţie a pungilor.L Arad Tel: 0257/276879 Fax: 0257/276878 e-mail: office@vogelnoot. Linii automate de ambalat sub vid în pungi. WEBOMATIC ROMÂNIA ClujNapoca Tel/Fax: 0264/435426 e-mail: webomatic. Utilaje de ambalat cu caserole. Utilaje de ambalat sub vid cu cameră dublă.ro • WEBOMATIC MASCHINENFA BRIK GmbHGermania Sisteme de ambalare în domeniul agroalimentar şi nealimentar: Utilaje de ambalat sub vid cu cameră.ro • VOGEL&NOOT Austria Toată gama de utilaje agricole 62.289 - Centrifugi. VOGEL&NOOT AGROROM S. Sisteme Kjeldahl şi Saxhlet. VECHTA-Germania • VECHTA- Proiecte pentru hale de .

Adăpători şi elemente de legare. protecţie şi îngrijire pentru uger. Planuri de grajd: proiectare. separatoare. Echipamente pentru răcirea laptelului: 200-12000 litri. • Westfalia surge Germania Instalaţii de muls: La bidon fixe şi mobile pentru 2-24 animale. cuve pentru brânzeturi. Soluţii de dezinfecţie. pasteurizatoare. WESTAFALIA SURGE ROMÂNIA S. .L Sibiu Tel: 0744565980 Fax: 0269/222482 Germania/BIG DUTCHMAN creştere a păsărilor şi porcilor în sistem industrial. putinei pentru unt. Automate pentru furajare.R.PAG .290 - Reprezentanţi în România: Dan Bosoancă-Bucureşti Tel: 0744530300 021/2302562 Ştefan Gabriel. aparate pentru iaurturi. Echipamente de procesare până la 5000 l. Piese de schimb. Standuri de muls până la 1400 de animale. maşini de ambalat. La conductă până la 24 animale. consultanţă şi modernizare.Sibiu Tel: 0722155837 0269/212324 Dan Stănică – Timişoara Tel: 0744771472 0256/295826 64. montaj şi service.

WIESER CONSULT S.PAG . Soluţii complete pentru orice mărime de exploataţie.R.or.291 - 65. Animale de reproducţie şi de muncă. Finanţare. Mijloace de furajare. Mecanica agricolă.L ROMÂNIA Bucureşti Tel: 021/2316310 Fax: 021/6972414 e-mail: office@aac. Cultura plantelor. .at • AUSTRIAN AGRICULTURAL CLUSTER (AAC) Austria Producători de tehnologii agricole şi industrie alimentară. Alimente (prelucrarea laptelui. Şcolarizare şi instruire. Proiecte. a brânzeturilor şi a cărnii).

ALPEGO S. AMAZONE Gmb # & CO K. service.292 - 7.R.de • • • Unităţi de producţie pentru nutreţuri concentrate. .5 CATALOG CU FIRME STRĂINE CU PREZENŢĂ MAI MARE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ Nr. Semănători pentru culturi prăşitoare cu 4-18 secţii de lucru.it • Maşini de stropit FRIULI 2. Subsoliere. Semănători mecanice pentru culturi de păioase cu lăţimi de lucru între 2.L ITALIA 36053 Gambelava (Vicensa) Italy Tel: +39 0444 646 100 Fax. purtate sau autopropulsate cu lăţimi de lucru de la 10 la 36 m. AGRICOLMECANICA ITALIA Tel: 0431929496 Fax: 0431929296 e-mail: info@agricolmecanica. Silozuri. Semănători. proiecte la cheie. AWILA – GERMANIA AWILA Agrar und industrielagen GmbH TEL: (+49) 44 77-892-0 Fax: (+49) 44 72-892-220 e-mail: info@awila. 3. benzi transportoare. +39 0444 646 199 e-mail: info@alpego. instalare. Consultanţă. planificare. 0 FIRMA 1 OFERTA 2 1. 4.5 -10 m.G.com Produce şi comercializează: • • • • • • Freze. • Maşini de erbicidat tractate. crt.PAG . Maşini rotative. Maşini de administrat îngrăşăminte ZA-M Compact cu lăţimi de lucru de 10-36 m. D-49202 Hasbergen-Gaste Tel: Hasbergen (05405)* 501-0 Telefax: (05405) 501147 GERMANIA • • Semănători pneumatice pentru culturi de păioase cu lăţimi de lucru între 3-9 m.

(+45)96 17 90 99 e-mail: holding@cimbria. BAUER GmbH AUSTRIA Tel: 0043/3142/200. CLAAS – GERMANIA D 33428 Harsewinkel Tel. Prese pentru baloţi cilindrici şi paralelipipedici. Cositori pentru furaje verzi (Castro. Echipamente de rridicare. Elevatoare. 0043/3142/23095 e-mail: bauer@bauer. FARM TECHNIK Deutschland GmbH – Germania Tel: (+49)3965-259110 • Planificare.dk • Produce sisteme de ventilaţie. 9. de cântărire şi sisteme de management pentru agricultură. BALCANCAR-RECORT JSC BULGARIA-PLOVDIV Tel: +359/32/695 050 Fax. 0049-5247-12195 e-mail: info@claas. dispozitive de control pentru climat şi producţie. +359/32/692 753 • • • Electrostivuitoare. • Pompe pentru irigaţii. • • Combine de recoltat furaje verzi (Jaguar). +45 75 77 19 18 e-mail: mail@dacs. consultanţă şi producţie de sisteme şi echipamente destinate adăposturilor pentru porci şi păsări.PAG .293 - 5. 10. 8. Produce şi comercializează: 7.com • • • Utilaje de selectare şi tratare de seminţe.a. Transpalete.com • Combine CLAAS 160-270 CP.com Produce şi comercializează: • Echipamente pentru tratarea dejecţiilor de animale. CIMBRIA DANEMARCA Tel: (+45)96 17 90 00 Fax.0 Fax. 6.a). 0049-5247-120 Fax. • • Tractoare pe şenile de cauciuc cu puteri de 212 la 410 CP (Challenger). DACS – DANEMARCA DACS a/s Falkevej 18. 8766 Norre-Snede Denmark Tel: +45 75 77 19 22 Fax. . Transportoare s. Disco.online. s.

12. 11. semănat şi fertilizat.294 - Fax. Grape cu discuri. FERRARI ITALIA Tel: +39 02 94 821 Fax.PAG . 41012 MIGKIARINA DI CARPIModena Tel: (0522) 6401 Tele Fax: (0522) 699001-699002 • Tractoare de: 35. amestecătoare. GREGOIRE BESSON FRANŢA Tel: 33 (0) 241 647267 Fax: 33 (0) 241 646773 Produce şi comercializează: • • • Pluguri. HORSCH Maschinen GmbH GERMANIA Tel: +49 (0) 9431/71430 Fax: +49 (0) 9431/41364 e-mail: info@horsch. GOLDONI – ITALIA S. +39 02 94 82 398 e-mail: dive@bcs-ferrari. Tăvălugi s.de • Echipamente pentru dejecţii lichide: pompe.36.42 şi 50 CP 15.Sőhne GmbH und CO.P.com • Utilaje de prelucrarea solului şi tehnica semănatului. Silozuri.it • Produce şi comercializează tractoare de diferite puteri. Componente pentru biogaz. Semănători pentru pregătit solul. 13. FENDT Xaver Fendt GmbH&Co D-87616 Marktoberdorf • Tractoare de la 170 la 230 CP. . • • Semănători universale de precizie cu discuri şi pneuri tasatoare.Kg GERMANIA Tel: (+49)7571-109-0 Fax.com • Soluţii individuale şi soluţii la cheie. Produce şi comercializează: 16.A. 14.a. (+49)3965-259119 e-mail: info@farmatechnik. (+49)7571-109-88 e-mail: info@eisele. • • • Trailere pentru transport. FRANZ EISELE u.

împrăştiere aştrnut pentru pui pentru carne. • Boilere pentru centrale termice. iar pentru 2010 John Deere are un obiectiv ambiţios de a domina 30% din piaţa globală. • Vase inactive pentru instalţii centrale. • Sisteme solare combinate pentru încălzirea spaţiului. • Remorci tehnologice pentru administrare furaje (fibroase. JEANTIL FRANŢA e-mail: jeantil@jeantil. jeantil.783. Remorci de transbordare a recoltei de la combine în mijloace rutiere.gr Produce şi comercializează: • Boilere solare. • Sisteme solare combinate pentru încălzirea depozitelor de apă a bazinelor de înot. Thessaloniki Tel: +30 2310. • Colectoare termice solare.691 Fax: +30 2310.com www. combinate) pentru taurine. Tăvălugi grei cu anvelope.498 e-mail: info@helional. Cultivatoare grele semipurtate. silozuri. fân. găini ouătoare şi .com Gamă largă de produse pentru agricultură: • Remorci tehnologice pentru împrăştiat gunoi de grajd. combine de recoltat furaje.783.295 - • • • • Discuri reglabile în agregat cu tăvălugi tasatori.PAG . desfacere baloţi paie. • Sisteme solare de apă caldă de uz menajer. • Boilere termoelectrice. • Prese de balotat. JOHN DEERE AMERICA • Lider mondial în motoare Diesel. • Cositoari.O BOX 89 POSTAL CODE 57013 Orekastro. 18. HELIONAL SISTEME SOLARE GRECIA P. • Statisticile companiei vorbesc despre o falie de 20% din piaţa mondială a echipamentelor agricole. 19. • Boilere de uz casnic. 17.

• Cositoari.PAG . LEMKEN GmbH & Co KG Weseler str. 5 Fabrică şi comercializează pentru tractoare de 20-280 CP: • Pluguri. 20.de Produce şi comercializează: • Pluguri purtate şi semipurtate. ideale pentru transport animale. • Semănători mecanice. 22. • Remorci funcţii multiple. Kuhn. siloz. • Fertilizatoare. . etc.296 - taurine. • Remorci monobloc pentru transport cereale. • Greble. • Distribuire siloz. • Desmiriştitoare cu dinţi şi discuri. • Vidanjoare performante. KUHN Maschinen – Vertriab GmbH 39291 Schopsdarf GERMANIA www. • Distribuitor/amestecător de furaje. rare. • Freze rotative. • Aparate de erbicidat.de e-mail: info@kuhn.de 947686 Produce şi comercializează: • Grape cu discuri. • Grape rotative. pneumatice. • Scarificatoare. în rânduri dese. KNOCHE GERMANIA Tel: +49 5723 9476-70 Fax: e-mail: info@fenache-maschinenbau. • Desfacerea baloţilor circulari. 21. sfeclă de zahăr. • Maşini de administrat gunoi. combinate cu aplicarea îngrăşămintelor de semănat direct în miriştie.

Cultivatoare. Susoliere ş. MASSEY FERGUSON Componentă a grupului AGCO www: massey ferguson. Grape rotative. NEW HOLLAND NOL-TEC EUROPE S.PAG .R.297 - D-46519 Alpen Tel: (02802)81-0 Fax: (02802)81-220 e-mail: lemken@lemken. MASCHIO SpA ITALIA Tel: 049-9289810 Fax: 049-9289900 e-mail: maschio@maschio. Cultivatoare. Sistem pacher-tăvălug. Instalaţii de cântărire statică pentru silozuri. 14-20064 Gorgonzola-MILANO-ITALIA Tel: 0039-02-9516875 0039-02-9511473 e-mail: sales@nol-teceurope. Pluguri. 23. Grape rotative. 27. Mc.com • COMBINE Instalaţii complete: • Transporturi pneumatice în fază densă. Scarificatoare.L. Combinaţie universală de pregătire a patului germinativ. • Instalaţii de dozare şi amestecare. Semănători. CORMICK ITALIA (LANDINI SpA) Tel: 0522-656374 Fax: 0522-656554 e-mail: inti. rezervoare. Fabrică şi comercializează tractoare.a.com GERMANIA • • • • • • • Freze.it mccornickitalia@mccornick- Fabrică şi comercializează: • • Tractoare.com • 25. . Via Milans.com • • • • • 24. Freze. pâlnii. 26. Combine. • • Transporturi pneumatice în faza diluată.

POPA GmbH Fahrzeug-und GERMANIA Tel: (+49)87 85-96 01-0 (+49)87 85-9601-48 Fax: (+49) 87 85-9601-41 e-mail: vetrieb@rapa-maschinenbau. Discuri.co. STEYR Landmaschinentehnik GmbH Produce şi comercializează: .et Produce şi comercializează instalaţii pentru hrănirea bovinelor şi porcinelor.298 - • • • Sisteme de automatizare şi de control. de îngrăşăminte • Distribuitor de îngrăşăminte pentru suprafeţe mari. Maşini de stropit/erbicidat. Componente pentru transporturi pneumatice. RABE Rabe Agrarsuysteme GmbH & Co KG GERMANIA Tel: (05472)771-0 Telefax: (05472)771-190 e-mail: info@rabewerk. 31. 32. echipamente pentru curăţarea şi încărcarea sfeclei de zahăr. Maşini diverse.PAG .de • Distribuitor pneumatic. 28.de Producător de maşini autopropulsate pentru recoltarea sfeclei de zahăr de pe 6. RAUCH LANDMASCHINEN- • Distribuitor de îngrăşăminte cu două discuri. FABRIC GmbH GERMANIA Tel: (+49)7221-985-0 Fax: (+49)7221-985-200 e-mail: info@rauch. Tăvălugi.de Producător de: • • • • • • Pluguri reversibile. 30. Semănători.8 sau 9 rânduri. Combinatoare. SCHAUER GERMANIA Tel: +43 /7277/ 23 260 Fax: +43 /7277/ 23 26 22 e-mail: office@scauer. Maschinerbau 29.

• • Staţii de pompare mobile. Remorci tehnologice.299 - GERMANIA Tel: 07435/2000-0(07435/500-0) Fax: 07435/4709(07435/54709) 33.PAG . . substratului. Comercializează tractoare VALTRA şi pluguri AGROLUX din Finlanda. VALTRA CLUJ-NAPOCA Tel: 0264 431591 Fax. 0264 438113 e-mail: contact@valtra. ZUNHAMMER GmbH Gǘlletechnic-Fahrzeugbau Tel: (+49) 86 69-87 88-0 Fax: (+49) 86 69-87 88-33 e-mail: sebastian@zunhammer. Cositori laterale.ro • • • • Tractoare de diferite puteri cu 2 şi 4 roţi motrice. Încărcătoare frontale.de În domeniul tehnologiilor pentru dejecţii lichide produce: • Echipamente de pompare. apei şi GERMANIA pesticidelor. injecţie. 34. împrăştiere. Cisterne pentru transportul dejecţiilor lichide.

Veronica 8.63 SC Elita Agrochemicals Exim SRL Icedin Super Icedin Forte Oltisan Extra Rival Star Esteron l/ha l/ha l/ha kg/ha l/ha 1 1.300 - 7.6 CATALOG CU PESTICIDE SI POTENTIALII DISTRIBUITORI CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Grâu şi orz SDMA l/ha Sinapis.23 Alcedo Alcedo.6-1 (numai la grâu) Buruieni rezistente la 2. Cirsium 5.25 (numai la grâu) Buctril Univ. Papaver.8 (numai la grâu) Sansac Lancet l/ha l/ha 1 (numai la grâu) 1-1.017 0. Antemis.85 Alcedo POTENŢIALI DISTRIBUITORI . Stellaria. Elita Agrochemicals Lotus l/ha 0.4 Maxim 6. Polygonum.22 Alcedo.4D: Matricaria.11 5. Raphanus Soncus.015-0.PAG .5-2 1 0.9 7. Elita Agrochemicals 8.75 16. l/ha 1 (numai la grâu) 14.

6 Alcedo MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI .59 17. Convolvulus) Diizocab Dual Gold Trophy Frontier 900 l/ha l/ha l/ha l/ha 6-10 1.PAG .5 2-3 1. Agricultura României – 2004 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM Porumb Înainte de semănat (preemergent) Butizin 60SE l/ha 6-10 Monocotildonate anuale.2 8.020-0.2-1.76 SC Elita Agrochemicals SRL Antigramineice 26.020 0.020 (numai la grâu) 418.5-2 48.015+ 1.015-0.040 0.16 SC Elita Agrochemicals SRL Relay l/ha 1.66 583 Alcedo. dicotiledonate sensibile şi unele perene (Cirsium.7-2.015-0.5 18.75-2. Alcedo Sursa: Recomandări ICDA Fundulea. DuPont Slean Gradyl Mustang Langran 75 + SDMA kg/ha l/ha l/ha l/ha 0.6 0.301 - Granstar kg/ha 0.88 Elita.4-0.6 23.

77 9.2 g/ha 307 Monocotiledonate anuale şi perene 163 Alcedo.75-2.5 1. Sorghum (din rizomi) 26.5-5 4-5 8.6 23. dicaruba l/ha 0. pir şi costrei Titus Plus (rimsulfuron 3.75-2. Elita Agrochemicals .5 Monocotiledonate din rizomi. Elita Agrochemicals Alcedo .8-2 Buruieni anuale mono şi dicotiledonate Equip l/ha 1-1.2 17.302 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI Ascenit 500 Stomp l/ha l/ha 2.2-1.5 Buruieni anuale mono şi dicotiledonate l/ha 1. DuPont 29.6 Mono şi dicotiledonate Anuale şi perene Cirsium.PAG .14 Elita Agrochemicals. DuPont 49.26%. Alcedo La semănat Diizocab Dual Gold Frontier 900 l/ha l/ha kg/ha 6-10 1.16 Alcedo SC Elita Agrochemicals SRL Postemenrgent Merlin Duo l/ha 1.27 Alcedo .11 18.39 Alcedo.

54 50.14 Alcedo. Alcedo .8 Buruieni anuale Costrei din rizomi Monocotiledonate anuale şi costrei din rizomi Sursa: „Soluţii de combatere a buruuienilor” – Nicoleta Banu – Agriplus.PAG .25 8.5 Dicotiledonate anuale şi perene 7 SC Elita Agrochemicals SRL Callisto 480SE Mistral 4SC l/ha l/ha l/ha 0.15 Alcedo Alcedo g/ha l/ha 40-60 0.303 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI 60.2-0.3 Monocotiledonate anuale şi perene 109.5 5 8-10 Monocotiledonate şi dicotiledonate anuale 12.5 0. nr. Elita Elita.87%) Titus 25 WG (25% rimsulfuron) Cambio l/ha 2-2.35 1-1. 3 – aprilie 2006 134.9 SC Elita Agrochemicals SRL CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Floarea soarelui Înainte de semănat (preemergent) Suardian Stamp EC Mecloran 35EC l/ha l/ha l/ha 2-2.77 9.2-0.

09 8.5 Monocotiledonate şi dicotiledonate anuale Monocotiledonate perene (Sorghum Halepense) 31.PAG .5 1 1-1.5 1.5 1.99 Alcedo Elita .5 2.7-2. Alcedo l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 1-1.76 SC Elita Agrochemicals SRL Racer 25EC Harness Treflan 24EC Trifsan 48EC Diizocab Gesagard 5DWP Postemenrgent Modown 4F Assert 250EC Agil 100EC Fusilade S75EC Galant Super l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 2.304 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI SC Elita Agrochemicals SRL Frontier 720EC l/ha 2-2.2 8.5 6.2 4 2 8-10 6-8 11.7-2.16 Lasso 48EC Relay 90EC l/ha l/ha 6-8 1.5 23.39 23.11 Alcedo Elita.

77 9. 3 – aprilie 2006 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI Soia.305 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Targa Super Select l/ha l/ha 2 0. XANTHIUM) LASSO MECLORAN 48EC DUAL GOLD 960CE STOMP L/HA L/HA 6-10 6-10 ANTIGRAMINEICE L/HA 1-1. nr. Floarea Bodescu. nr. SCDA Teleorman – Tehnologia de cultură a florii soarelui în condiţiile din sudul ţării.PAG .8-1 24. SENCOR BROADSTRIKE KG/HA G/HA 0. ABUTILON.5 50-75 MONO ŞI DICOTILEDONATE (EXCLUSIV SOLANUM.19 Alcedo Sursa: Dr. 3/2003 Nicoleta Banu: Soluţii de combatere a buruienilor – Agriplus.60 ALCEDO L/HA 4-5 8. articol în revista „Cereale şi plante tehnice”.25-0.Ing. ALCEDO .14 ELITA.5 26.

306 - FRONTIER FORTE GUARDIAN TREFLAN 24CE TREFLAN 48CE PIVOT FLEX BLAZER 2S GALAXY BASAGRAN Z BASAGRAN 600 DYNAM + EXTRAVAN BOLERO GALLANT S GALLANT CU PETOL AGIL FURORE SUPER TARGA L/HA 1-1.51 ALCEDO.19 ALCEDO.4 23.5 1.75-2. ALCEDO 51. XANTHIUM. ABUTILON.75 1-1.75-1 1-1.63 52.5-3 15. CHENOPODIUM) 12.16 ELITA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA 1.5 1-1.99 ELITA L/HA L/HA 1 2.11 ALCEDO.5-2 80G + 2L MONO ŞI DICOTILEDONATE ANUALE (INCLUSIV SOLANUM.5 2-2. ELITA ELITA.09 12.39 8.5 BURUIENI ANUALE ŞI PERENE + COSTREI DIN RIZOMI 23. ELITA L/HA L/HA L/HA 0.57 ELITA L/HA 1.5-2 .5-0.PAG .5 3-4 1.09 6.5-2 0. ELITA 24.5 2 2-2.

3-0.65 70.47 ALCEDO 131. Soluţii de combatere a buruienilor.307 - FUSILADE FORTE SELECT SUPER ARAMO PANTERA LEOPARD NABU S HARMONY 50SG L/HA 1-1. Elita Gallant Super l/ha 1 Monocotiledonate anuale şi perene (postemergent) 23. Agriplus nr. 3 – aprilie 2006 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Rapiţă Mecloran l/ha 8-10 Monocotiledonate anuale şi perene din sămânţă (preemergent) Lontrel 300 l/ha 0.5 Dicotiledonate anuale şi perene (postemergent) 66.19 ALCEDO 19. DUPONT Sursa: Nicoleta Banu.80 Alcedo.5-2 1.5 L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA L/HA 1.5-2 1.PAG .44 ALCEDO.5-2 5-7 12 24.5-2 1. Gheorghe Elca Săcele – Agricultura României – martie 2005 .99 Alcedo Sursa: Ing.

5 2.39 Alcedo kg /ha l/ha l/ha 1-1.5 Preemergent – încorporare în sol Dicotiledonate 46.5 1-1. DuPont.8-1 În vegetaţie.308 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Sfeclă de zahăr Olticarb 75 Diizocab 80 Alirox 80EC Dual 960EC Eptam 6E Eradicane 6E Butiran 1/1CE l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 5-6 5-6 6-8 3-6 6-8 6-8 6-8 Preemergent – încorporare în sol Monocotiledonate 26.03 Alcedo.5 6+0. Elita Hexflur 80 betanal AM11 Betanal + Sontrel 300 NABU S CE FUSILADE AGIL 100 EC l/ha l/ha l/ha 6-7 2-3 0.PAG .61 Alcedo. Elita . costrei şi pir 31.5 28.60 Alcedo Asociate cu cele de mai sus: Rebatan 80 Venzar 80 kg/ha kg /ha 1-1.

5 23. A. Elita CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Tomate de vară .11 52. Aurica Badin.309 - FOCUS ULTRA Targa Super CE Gallant Super l/ha l/ha l/ha 3-4 2-2.8-1 1-2 1.4 Preemergent şi postemergent Dicotiledonate anuale Unele monocotiledonate Fusilade Forte Fusilade Super Nabu S l/ha l/ha l/ha 0. Elita Alcedo. Agricultura României – mai 2004 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Fasole Triflurom 35 Treflan 48EC Pivot 100LC l/ha l/ha l/ha 4.63 8.5 1-1.PAG .5-3 Postemergent Monocotiledonate anuale şi perene (Sorghum Halepense din 31.5 0.75 Preemergent Monocotiledonate Dicotiledonate 6.Ing.3+0. Rădulescu. 2/2002 Dr.toamnă AS 70 PU l/ha 0.51 Alcedo.F.Ing. Badin şi Dr.39 Alcedo .Ing.99 Elita Sursa:Dr. SCA Teleorman – Cereale şi plante tehnice nr.5 2.09 51.

03-0.47 Preemergent Dicotiledonate anuale Unele monocotiledonate Alcedo Titus 25DF l/ha 0.8-1 0. prin ANCA. DuPont Sursa: Dr.5 0.14 Elita.77 9.9 163 Elita.310 - Targa Super 5EC Agil 100EC Leopard 5EC Metriphar 70WG l/ha l/ha l/ha l/ha 1-2 0. 2005 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Ardei Devrinol 45F l/ha 3-4 Înainte de semănat.04 Postemergent Monocotiledonate anuale.PAG . unele perene Dicotiledonate 109. cu încorporare Monocotiledonate Dicotiledonate Stomp 330CE l/ha 5 Preemergent Monocotiledonate Unele dicotiledonate anuale 8.3 rizomi) 19.75-1.Ing. Alcedo . Valentin Miron – ICDLF Miron – Programul Impact Rapid Banca Mondială.

2 Preemergent Monocotiledonate anuale Unele dicotiledonate anuale 26.2 2-3 Preemergent Monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate anuale 26. Alcedo 6.PAG .Ing. 2005 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Alcedo Varză Dual Gold 960CE Propomit 720EC l/ha l/ha 1.60 Stomp 330CE Triflurex 24EC Treflan 24EC Ramrod 48F l/ha l/ha l/ha l/ha 5 3-5 3-5 6-8 Preemergent.Ing.09 8.47 Alcedo Sursa: Dr.5 Postemergent Monocotiledonate anuale şi perene (Sorghum Halepense) 19.8-1 0. Valentin Miron – ICDLF Vidra – Proiect Programul Impact Rapid MAPDR – Banca Mondială – ANCA.14 Elita.77 9. Valentin Miron.11 Elita.75-1. încorporat în sol Monocotiledonate Unele dicotiledonate Preemergent Monocotiledonate Dicotiledonate 8.311 - Dual Gold 960EC l/ha 1. Alcedo Sursa: Dr.60 Alcedo Argil 100EC Leopard 5EC l/ha l/ha 0. ICDLF Vidra .

13 Touchdown l/ha 4 După înflorit Graminee şi buruieni cu frunza .PAG . prun Simazin (Simadon) kg/ha 4-5 Preemergent – în perioada de repaus între rânduri Monocotiledonate şi dicotiledonate din sămânţă Caragard (Caradon) kg/ha 4-5 Postemergent – când buruienile au 15-20 cm Mono şi dicotiledonate anuale şi perene Sursa: Ioan Oancea.03 POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Elita. Ceres 1996 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim 28. cireş. Alcedo Viţă de vie Goal 2E l/ha 5 Înainte de înflorit Unele buruieni anuale şi buruieni cu frunza lată 31.312 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Pomi fructiferi Piersic. Ed. cais. Tratat de agricultură.

313 - lată perene şi anuale Fusilade Super l/ha 3 Graminee perene şi anuale 31.PAG .39 Alcedo Sursa: Ghidul produselor fitofarmaceutice AECTRA – 2002 Tehnologia optimizată de cultură a viţei de vie – ANCA – Proiect SCG 2005 .

5 2.5 0.5 2. Alcedo Grâu Dithane M45 Dithane 75GW Dividend 030FS Dividend Star 036FS Miclobor Extra 65PTS Orius ST2WS Panoctine 35LS Prelude SP Raxil 060FS Real 200FS Royal FLD42S Sumi 82FL Tiracarb 60SC Tiradin 500SC Tiramel 60PTS Vitavax 200FF kg/to kg/to l/to l/to kg/to l/to l/to kg/to l/to l/to l/to l/to l/to l/to kg/to kg/to 2.5 0.60 POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Elita.91 Alcedo 32.21 2.5 1 2. T.PAG .5 3 2. Foetida) Mălura pitică (Tilletia Controversa) 4.95 19.5 1 1 2 1.45 Alcedo .5 Tratamente la sămânţă pentru combaterea bolilor Mălura comună (Tilletia Caries.5 2 1.314 - INSECTO-FUNGICIDE CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM 5.

6 Boli foliare şi ale spicului Pentru combaterea făinării Tratamente la sămânţă cu insecto-fungicide pentru combaterea dăunătorilor Viermi sârmă 16.06 20.5 2 3 1.6 1 cerealelor (Erysiphe Graminis) .75 DS Bayleton 25WP Gammavit 85PSU Masterlin Michlodan Extra 45PTS Drius Combi Prolitin AL 81PUS Sumidan Supersem 70PUS Supercarb T80PSU Tirametox 90PTS Dacseed Vitalin 85PTS Bavistin FL l/to kg/to kg/to kg/to kg/to kg/to kg/to kg/to l/to kg/to kg/to kg/to kg/to kg/to l/ha 2. Elita Bazleton 25WP Benlate 50WP Metoben 70WP kg/ha kg/ha kg/ha 0.PAG .2005 Vondozeb 75DG Benit 4.5 0.315 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Prorect SCG .65 Proiect SCG 2005.8 3 3 3 3 3 0.2 20.5 2 2 3 2 2.

) 10. Elita .81 Alcedo.61 38.44 27.75 27.65 Alcedo Proiect SCG 2005. Elita Allegro Alto Combi 420 Bavistin DF l/ha l/ha kg/ha 0.5 0.34 Alcedo 14.8 0.5 0.91 26.6 1 15.6 Ruginilor (Puccinia spp.68 37.316 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Proiect SCG 2005 Alcedo Microthiol Topsin 70PU Bion Trifmine 30WP Alert kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha l/ha 8 1 0.8 Pentru combaterea: Septariozei (Septoria spp. Elita Bravo 75WP Brio Bumper Super 490EC Caramba 60SL Carbendayim 500EC Falcon 460EC Folicur BT225EC Goldayim 500SC Granit 20SC kg/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 2 0.06 0.) 46.6 0.PAG .75 0.09 14.8 1 0. DuPont.85 28.45 Alcedo 12.06 20.) Fuzarioza spicului (Fusarium spp.17 Alcedo Elita.02 20.6 0. Alcedo Alcedo.94 28.5 0.

5 0.5 0.5 Pentru combaterea complexului de boli foliare şi ale spicului 28 29.PAG .5 0.6 0.21 Elita Alcedo .4 0.5 0.317 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Impact 25SC Mirage 45EC Orius 25EW Sanazole 250EC Shavit 45EC Stratego 25EC Spartak 45EC Sumi 8 12.5 0.5 1 1 1 2. Alcedo 26.5 1 1 1 0.5WP Tango Zamfir 40EW Bayfidan 250EC Bayleton 25WP Carbazole 375SE Carbel EC Impact 125SC Mugibon WP Proistoc Protect 50WP Sanaprop l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha kg/ha l/ha l/ha l/ha kg/ha l/ha l/ha l/ha kg/ha l/ha l/ha l/ha 0.09 11.03 Elita.5 1 0.75 0.

3 0.5EC Dimezyl 40EC Dimevur 42.5 0.25EC Alphaguard 10EC Agrothrin 10EC Bulldock 025EC Calypso 480SC Chinmix 5EC CIG-CE Cypermetrin 10EC Dackillin Decis 2.27 Alcedo.1 0.91 22.PAG .5 kg/ha l/ha l/ha kg/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 12.1 0.318 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Silodor Tilt 250EC Topsul FL Triadimedon CIG 25PU Vydan 25EC Actellic 50EC Alpha Combi 28. Elita 12.5 0.3 3 3 3 3 10.3 0.1 0.15 0.15 0.5 Dursban 480EC Dimevur 42.5 3.98 Alcedo Combaterea dăunătorilor Ploşniţele cerealelor (Eurygaster Integriceps) Insecticide 24.5 1 0.9 Alcedo .5 0.5 0.

5 3.75 0.5EC Treban 10EW Valiant 25EC Decis 2.1 0.3 33.48 Proiect SCG 2005.5EC l/ha l/ha l/ha l/ha 1.6 42.5 0.4 0.1 0.5 .27 Alcedo.48 Proiect SCG 2005.5 1 0.08 0. Elita Sinoratox 35CE l/ha 3.3 0. Alcedo Lebaycid 50EC Marshal 25EC Meotrum 20CE Onefan 90 Pestan Super Sinoratox 35CE Sumi Alpha 2. Alcedo 10.3 Viermele roşu al paiului (Haplodiplosis Marginata) 33.1 0.91 22.PAG . EW Karate 2.5FC Fastac EC Karate 2.319 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Ecalux Fastac EC Fury EC.25 0.6 42.5EC l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 2 1 0.

5EC Actellic 50EC Sinoratox 35CE Thiodan 35EC Thionex 35EC Carbetovur 50EC Dimevur 42.150 0.4 0.1% 0.25EC Bulldock 026EC Chinmix 5CE Cipermetrin 10EC Dackillin Efcymethrin 10EC l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 0.1% 1.9 Alcedo .320 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Sumi Alpha 2.5 Lebaycid 50EC Perfection 40CE Sinoratox 35CE Sumi Alpha 25EC Sumithion 50EC Thionex ULV Alpha Combi 26.11 Alcedo Tripsul cerealelor (Haplotrips Tritici) 24.1% 2 0. Schizophis Graminum) 10.11 Alcedo Afidele cerealelor (Sitobian Avenae.5 0.2 0.5 0.4 1 0.1 Gândacul ovăzului (Lema Melanopa) – atacă majoritatea cerealelor 12.98 Alcedo 10.85 1 1 1.3 0.1 0.PAG .5 0.4 2.

Mihaela Rotărescu – Agricultura României.87 16.4 0.3 33.48 Proiect SCG 2005.1 0. Ioana Caragea. Protejarea culturilor de cereale păioase – Profitul Agricol 17/2002 . Direcţia Fitosanitară Ilfov.1 0.25 3 0. Bărbulescu.5EC l/ha l/ha l/ha l/ha 3. Cristina Spiridon.PAG . mai 2002 Ing.321 - CUL TURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Efdacon 10EC Fusiac EC Fury EC Karate 2.5 0.75 15.15 0.9 1.5EC Supersect 10EC Victenon 50WP l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha kg/ha 0. Al. C. Alcedo Sursa: Recomandări ale ICDA Fundulea Dr. Popov. Alcedo Regent 200SC Reldan 10EC Sinoratox 40CE Sumi Alpha 2.5 14.23 Elita.63 Alcedo Alcedo 12.6 42.

08 Alcedo.16 38.2 1 0.5 0. Elita Insectofungicide kg/ to 2 .5 2 0.91 Alcedo kg/to 2 zburător (Ustilago nuda) şi sfâşierea frunzelor (Pyrenophora l/to kg/ to l/ to l/ to kg/ to kg/ to kg/ to kg/ to kg/ to kg/ to kg/ to 1.45 Alcedo 14.PAG .5 graminea) fungicide 32.3 2 1.5 Tratamente la sămânţă pentru combaterea bolilor: tăciune 19.5 3 2 2.322 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI Orz Dividend Star 036FS Miclobor Extra 65PUS Orius ST2 WS Prelude SP Raxil 060FS Real 200FS Sumi S 2WP Systtane 40W Vitavax 200PUS Fortral 2WS Gammavit 85PSU Masterlin Miclodan Extra 45PUS Orius Combi l/to 1.

ca şi la grâu Sursa: Recomandări ale ICDA Fundulea Dr. Direcţia Fitosanitară Ilfov. Cristina Spiridon.323 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITORI Protilin AL 81PST Sumidan Vitalin 85PTS kg/ to 3 l/ to kg/ to 1.PAG . Mihaela Rotărescu – Agricultura României. C.). ca şi la grâu Sfâşierea frunzelor (Pyrenophora spp. mai 2002 Ing. Ioana Caragea.8 3 Boli foliare şi ale spicului Făinare (Erysiphe graminis). Al. Bărbulescu. Protejarea culturilor de cereale păioase – Profitul Agricol 17/2002 . Popov. ca şi la grâu pentru rugini şi fuzarioză Combaterea dăunătorilor Gândacul ovăzului (Lema melanopa).

06 Alcedo Densităţi mari de Tanymecus l/ to 28 (20/mp) kg/ha l/ha kg/ha 1 0.1 Tratament de corecţie în vegetaţie Tanymecus dilaticollis 46.324 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Porumb Altiram 80PUS Caroben 75PTS Flewsan FS Maxim AP 045FS Metoben 70PU Royal FLO 45S Thiram 80WP Tiradin 70PUS Tiramet 60PTS Vitavax 200FF Carbodan 35ST Carbofuran 35ST Diafuran 35ST Furodan 35ST Actara Calypso 480SC Mospilan 20SP kg/to kg/ to kg/ to l/ to kg/ to l/ to kg/ to kg/ to kg/ to l/to 3 2.PAG ..47 131..5 3 1 2 3 3 3 3 2.5 Tratament la sămânţă Prevenirea putrezirii seminţelor ţi a plantelor Tăciunele comun (Ustilago Maydis) Tăciunele prăfos al inflorescenţelor (Sarosporium .3 Alcedo Elita .) Gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis) Viermii sârmă (Agriotes spp.09 0.) 38.

5 Mană (Plasmopora helianthi) 41.5 1.325 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Regent 200SC Sinoratox Plus Victenon 50WP Sursa: Recomandările ICDA Fundulea Agricultura României – aprilie 2004 l/ha l/ha kg/ha 0.25 0.89 Alcedo Apron 35SD Wakil PTS Konker Punch 40EC Rovral PU50% kg/ to kg/ to kg/ha l/ha kg/ha 4 2 1.89 Elita .ânţă pentru combaterea: Putregaiului alb şi cenuşiu (Sclerotinia Sclerotiorum şi Botritis Cinerea) 41.75 15.63 Alcedo CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Floarea soarelui Sumilex 50WP Rovral PU50% Ronilan 50WP kg/to kg/ to kg/ to 1 2 2 Tratamente la să.PAG .1 5 0.

Ing.5 28 28 28 28 Insecticide – tratamente la sămânţă pentru combaterea: Viermilor sârmă (Agriotes spp.PAG . articol în revista Cereale şi plante tehnice nr. 3/2003 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Soia Beret MLX360 l/to 1.) Gărgăriţei frunzelor (Tanymecus dilaticollis) 46.326 - Trifmine 30WP Mirage 45EC Alto Combi 420 Furadan 35ST Diafuran 35ST Carbodan 35ST Terrafuran 350FS kg/ha l/ha l/ha l/to l/ to l/ to l/ to 1 1 1.5 Phomopsis sojae Insecticide Acarianul roşu (Tetranychus urticae) 41. Floarea Bădescu – SCDA Teleorman.02 Alcedo Sursa: Dr.25 Tratament la sămânţă Fusarium spp şi Pythium de baryanum Tiramet Sintox 25 Mitac 20CE kg/to l/ha l/ha 2 2 1.89 Elita .

Vera Gheorghe.327 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Rapiţă Rovral 50WP Sumilex 50WP Rovral 50WP Ronilan 50WP Sumilex 50WP Supersect l/to l/to l/to l/to l/to l/ha 1 1 1.5 1. CLCA Săcele – Agricultura României.5 0.5 1.75 Alcedo Fastac 10CE Pirimar 25WG l/ha 0. martie 2005 .) Boli foliare În primele faze de vegetaţie Puricii de pământ (Phylotreta spp.075 0.PAG .1% În perioada înfloritului Gândacul lucios al rapiţei Gărgăriţa cruciferelor Sursa: Ing.) Păduchele cenuşiu al verzei (Brecorune brassicae) 14.2 Tratament la sămânţă Puricii de pământ (Phylotreta spp.

5EC Fastac 10EC Nurelle D Sumicidin 20EC l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 0.1 1.PAG .70 22.5 Suplimentar în vegetaţie şi contra: Larvelor defoliatoare de Mamestra şi Plusia Sinoratox 35CE Decis 2.91 17.8 0.3 0.328 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Sfecla de zahăr Dăunători Promet 666SCO + 200LEX Furadan 35ST Seedox 80WP Cosmos 500FS Gaucho 70WP Mospilan 70WP l/to kg/to l/to kg/to l/to kg/to kg/to 20-25 9 25-28 10-12.21 Alcedo .5 7.5 20 50 Tratament la sămânţă Răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) Răţişoara sfeclei (Tanymecus palliatus) Viermii sârmă (Agriotes lineatus) Gândacul pământului (Opatrum sabulosum) Gărgăriţa sfeclei (Bothynoderes punctiventris) Sinoratox 35CE Dursban 480E l/ha l/ha 2-3 1. Elita Alcedo 106.2-0.5 0.27 Alcedo.25 Afide 10.

3 0.3 0.PAG .3 0.3 0. Rhizactonia solani Alternaria spp. Brestan 60WP Fundazol 50 Benlate 50 Topsin M70 Bavistin 50 Derosal 20 Rias 300EC Alto Combi 420 kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha l/ha 0. Peronospora spp. Elita 46.3 0.75 20.06 20.5 0.3 0.5 0. Phoma betae Fusarium spp.6 kg/to kg/to kg/to 4 4 6 Tratament la sămânţă Pythium spp.02 Alcedo .5EC Azodrin 400WSC Alpha Combi Boli Tiramet 60 Apron 35D Tachigarden 70WP l/ha l/ha l/ha 0.65 Alcedo Alcedo.5 Cercosporioză 14.3 0.329 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Sumi Alpha 2.

2/2002 Dr.5 0.330 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Proiect SCG 2005 Sulf pulbere Metoben 70 Bavistin 50WP Baycor 25WP Bayleton 25WP Cupravit Score 250EC Tilt 250EC Alert Impact 125SC Rias 300EC kg/ha g/ha l/ha l/ha kg/ha kg/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 15-25 300 0.65 Alcedo.PAG .F. antracnoză 7.3 0.44 28. Elita Sursa: Dr. A.99 Alcedo 27.Ing.81 Alcedo.5 Mană. Aurica Badiu.06 20.5 1.3 3 0.3 0. Cereale şi plante tehnice nr. iunie 2004 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIAL I DISTRIBUIT ORI Fasole Captan 50WP % 0. Badiu şi Dr.Ing.5 0.12 20. Elita 26. Agricultura României.5 0.2-0.3 Făinare 2.08 Alcedo .Ing. Ion Răducu – SCA Teleorman.

Alcedo .95 5.331 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIA LI DISTRIBUI TORI Tomate vară-toamnă Fungicide. bactericide pentru combaterea bolilor Sulfat de cupru kg/ha 5-10 Phytophthora inpeotans Septoria lycopersici Turdacupral Perozin B75PU kg/ha kg/ha 5 3-5 Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato Phytophthora infestans Alternaria solani Septoria lycopersici Sulf muiabil PU Cuzin SA (10%) kg/ha kg/ha 4 8-10 Leveillula Faurica Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato Tiuram 75PU kg/ha 3 Alternaria solani Botrytis cinerea Dithane M45PU kg/ha 2 Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato Phytophthora infestans Alternaria solani 4.PAG .60 Elita.

332 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIA LI DISTRIBUI TORI Septoria lycopersici Cladosporium fulvium Policarbacin PU kg/ha 2 Phytophthora infestans Alternaria solani Cladosporium fulvium Fundazol 50PU Metoben 70PU Topsin M70PU Bavistin 50PU Rovral 50PU kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha 0.5-1 0. Elita Elita .5 Alternaria solani Botrytis cinerea 14.75 20.5-1 Septoria lycopersici Cladosporium fulvium Fusarium oxysporum Verticilium duhliae Alternaria solani Botrytis cinerea Cladosporium fulvium Captadin 50PU kg/ha 2.65 Alcedo Alcedo.5-1 0.06 41.5-1 0.5-1 0.PAG .5 Phytophthora infestans Alternaria solani Botrytis cinerea Cladosporium fulvium Ronilan 50PU kg/ha 0.89 20.

lepidoptere.6-1 Afide.2-2 Limaxi Afide. lepidoptere. lepidoptere Afide.5CE Birlane 24EC Diazol 60EC Ecalux S Unden 50WP l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 0. 24.6-1 Afide. lepidoptere.5 0. lepidoptere.5 Phytophthora infestans Dăunători (insecticide – acaricide) Metaldehida 5 Sinoratox 35CE Carbetox 37CE Oltitox 50PU Onevos 33CE kg/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 20-30 1-1. coleoptere Afide.27 Alcedo. coleoptere. tripşi.4-4 1. gândacul din Colorado.9 Alcedo Afide. tripşi.55 Alcedo 10.2-2 1.6-1 0. coleoptere Afide. coleoptere Gândacul din Colorado Afide.91 22.6-1 0. tripşi. diptere 8. coleooptere.6-1 1-1.5 2. coleoptere Decis 2.3-0. lepidoptere.5 0.333 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIA LI DISTRIBUI TORI Cladosporium fulvium Ridomil Cu48 Sandofan C kg/ha kg/ha 2. tripşi Afide. Elita . lepidoptere Actelic 50EC Divipan 100EC l/ha l/ha 0.PAG .5-3 2.

lepidoptere.95 41. tripşi. coleoptere Afide.89 5.60 Elita. lepidoptere.PAG .62 Proiect SCG 2005 Combatere dăunători (insecticide – acaricide) Metaldehida 5 Sinoratox 35CE Carbetox 37CE Oneros 33CE kg/ha l/ha l/ha l/ha 20-30 1-1. Ed.334 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIA LI DISTRIBUI TORI lepidoptere Sursa: Ioan Oancea – Tratat de agricultură. coleoptere . Ceres.5 2. lepidoptere. 1996 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITORI Ardei Fungicide / bactericide combatere boli Sulf muiabil PU Cuzin SA (10%) Dithane M45PU Rovial 50PU Bayleton 5PU kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha 5 8-10 2 0.4-4 1. tripşi Afide.2-2 Limaxi Afide.5-1 0.5 Leveillula taurica Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato Botrytis cinerea Leveillula taurica 4. Alcedo Elita 0.

tripşi.89 5.91 22. diptere Afide.5CE Birlane 24EC Diazol 60EC Ecalux S l/ha l/ha l/ha l/ha 0.60 Elita.95 41. coleoptere. coleoptere Afide.6-1 Afide. Alcedo Elita . Tratat de agricultură.6-1 Afide. coleoptere. tripşi. lepidoptere 24. tripşi.27 Alcedo. gândacul din Colorado.8-3 0. Ed.PAG . coleooptere Afide. lepidoptere Afide.5 0.6-1 Afide.5-1 Botrytis cinerea Xanthomonas campestris Perenospora brassicae 4.6-1 0.55 Alcedo Decemtion 20EC Unden 50WP l/ha l/ha 1. Elita 8. Ceres 1996 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIAL I DISTRIBUIT ORI Varză Fungicide.335 - Decis 2. lepidoptere Actellic 50EC Divipan 100EC l/ha l/ha 0.3-0.9 Alcedo Sursa: Ioan Oancea. lepidoptere. coleoptere. bactericide pentru combaterea bolilor Turdacupral Perozin B 75PU Dithane M 45PU Rovral 50PU kg/ha kg/ha kg/ha l/ha 5 3-5 2 0. lepidoptere 10. coleoptere Afide. lepidoptere.6-1 1-1.5 0.

6-1 Afide. diptere Afide.5 2.6-1 Limaxi Afide. coleoptere Coleoptere. lepidoptere. coleoptere. Tratat de agricultură.5 1.PAG . lepidoptere Actellic 50EC l/ha 0. lepidoptere 24.336 - Sclerotinia sclerotiorum Captadin 50PU Ridomil CU48 Sandofan C Dăunători Metaldehida 5 Carbetox 37CE Dipterex 80SP Decemtion 20EC Unden 50WP Divipan 100EC l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha 20-30 2. Ceres 1996 . tripşi.4-4 1-1. lepidoptere Afide. coleoptere Afide.5 Botrytis cinerea Perenospora brassicae 7.6-1 0. Ed.5-3 2. coleoptere.8-3 0.9 Alcedo l/ha l/ha l/ha 2.08 Alcedo Sursa: Ioan Oancea.

337 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Piersic Oleodiazol 3EC %1 1. acarieni.) Rapăn (Venturia carpophila) 16. insecte defoliatoare Forme de rezistenţă la majoritatea bolilor 4.2 Proiect SCG 2005 1  Exprimarea în % a substanței folosite este justificată de faptul că în pomicultură pentru stropiri se folosesc 800‐1000 l soluție  .5 În repaus vegetativ Coccide Ouă de afide.13 Vondozeb 80WP % 0.2 Umflarea mugurilor Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) Uscarea ramurilor (Cytospora cineta) Monilioze (Monilinia spp.PAG .

34 Alcedo 56.15 10-15% din flori au început 15.75 Buton roz Băşicarea frunzelor Monilioze Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Molia piersicului (Anarsia lineatella) Bravo 500SC % 0.25 Dezmugurit (buton verde) Băşicarea frunzelor Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Ouă de acarieni Teldor 500SC l/ha 0. Elita Alcedo .338 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Ciuruirea bacteriană a frunzelor (Xantomonas campestris) Merpan 50WP % 0.35 59 Alcedo.PAG .

PAG .55 Alcedo .15 Băşicarea frunzelor Monilioze Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Molii (Anarsia lineatella şi Cydia molesta) Afide.5-1 cm (la avertizare) Talstar 10EC % 0.2 Fructul cu Ø de 0.339 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI să-şi scuture petalele Diazol 60EC 0. insecte defoliatoare 16.04 Băşicarea frunzelor Monilioze Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Afide.2 Proiect SCG 2005 8. insecte defoliatoare Vondozeb 80WP % 0.

2 Proiect SCG 2005 Fastac 10EC % 0.55 Alcedo Vondozeb 80WP % 0. molii.PAG .34 Alcedo Diazol 60EC % 0.008 Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Făinarea (Sphaerotheca pannosa) Păduchele din San-Jose .15 Fructul cu Ø de 1. afide 8.15 Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Făinarea Uscarea ramurilor Rapăn Băşicarea frunzelor Păduchele din San-Jose.2 Fructul cu Ø de 2.5-2 cm (la avertizare) 15.5-3 cm (la avertizare) 16.340 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Bravo 500SC % 0.

8/2002 8. Zenovia Dimulescu – SCDP Băneasa. uscarea ramurilor Afide.55 Proiect SCG 2005 CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) Minim Maxim POTENŢIALI DISTRIBUITOR I Alcedo Cais Oleodiazol 3EC % 1.25 Buton verde 7. – SCDP Băneasa.2 Umflarea mugurilor Monilioza.67 Alcedo . insecte defoliatoare Sursa: Ing.341 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUI TORI Molii.15-0. forme de rezistenţă la diferite boli 4.5 Repaus vegetativ Păduchi ţestoşi. acarieni. rapăn. afide. Revista Horticultura nr. ouă de păduchi de frunze. acarieni Turdacupral 50PU Diazol 3EC % % 0. insecte defoliatoare. ciuruire.2 Proiect SCG 2005 Merpan 50WP % 0. 2005 (Proiect) Dr. cancerul ramurilor 16.Ing.13 Vondozeb 80WP % 0. Antonia Ivaşcu şi colab.PAG .15 Băşicarea frunzelor Ciuruirea.2 0.

afide.342 - Monolioza. păduchi de frunze.2 Proiect SCG 2005 8.75 10-15% din flori au început să-şi scuture petalele Diazol 60EC % 0.15-0.2 0. rapăn. monilioză. ciuruire. rapăn.55 Alcedo .2 După recoltare şi tăiere în verde Păduchi ţestoşi.5-2 cm Monilioză. cancerul ramurilor.15-0. ciuruire. rapăn.04 Fruct normal Monilioză. ciuruire. păduchi ţestoşi Turdacupral 50PU % 0. rapăn Teldor 500SC l/ha 0.55 Proiect SCG 2005 Alcedo 16. insecte defoliatoare.02 Fruct cu Ø de 1 cm Monilioză. insecte defoliatoare. boala plumbului 8.26 Proiect SCG 2005 16.15 Monilioză. insecte defoliatoare Vondozeb 80WP Calypso 480EC % % 0. ciuruire. afide. insecte defoliatoare Vondozeb 80WP Diazol 60EC % % 0. afide.15 Fruct cu Ø de 1. carii. rapăn. rugină Champion 50WP 75% din frunze căzute Ciuruirea.PAG .2 8. ciuruire.2 0.2 0. insecte defoliatoare Turdacupral 50PU Talstar 10EC % % 0.

PAG .3 Umflarea mugurilor Păduchi ţestoşi.4 0.48 Alcedo.5 2 1.3 Brumeriella jaapii (pătarea roşiatică a frunzelor) Monilinia spp.1 0. 41.08 Alcedo. ouă de afide.17 Alcedo.1 Deschiderea primelor flori Începutul scuturării petalelor Monilinia spp.1 % 0.16 38.5 0.04 0. Elita .61 28.26 Proiect SCG 2005 Champion 50WP Rovral 50WP Ronilan 50Wp Sumilex 50WP Orius 25EC Folicur SOLO 250EW Systhane C % 0.73 9.89 Elita 26.5 0.1 0.3 0.075-0.13 Alcedo Funguran OH sau Champion 50WP 0.343 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Cireş Oleoekalux S Oleocarbetox Oleodiazol Turdacupral 50PU Zeamă bordeleză Kocide 101 % % % % 1. DuPont. (putregaiul brun şi mumifierea fructelor) 8. Elita Brumeriella jaapii (pătarea roşie) 14.9 10. defoliatoare Buton alb Patogeni bacterieni şi micotici Stigmina carpophila (ciuruirea frunzelor) 9. Elita 4.1 0.

15 0. Elita 8.55 Alcedo .5EC Sumi Alpha 2. minatoare.16 38. Elita 0. afide etc.04 0.3 Elita 8. defoliatoare 131.08 Alcedo Alcedo Alcedo. minatoare.55 Creşterea fructelor şi lăstarilor Boli bacteriene şi micotice 14.17 Alcedo.02 0.61 28.PAG .15 Creşterea fructelor la 6-8 zile după tratamentul anterior Rhagoletis cerasi (musca cireşelor) Afide.15 0. Elita 26.04 0.1 0.1 0. Elita 10. 14.04 0.5EC Diazol 60EC Topsin M70 Systhane C Systhane 12EC Bravo 500SC Folicur SOLO 250EW Calypso 480SC Sumi Alpha 2.16 38.344 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Atemic Systhane 12EC Topsin M70 sau Bravo 500SC Decis 2.08 Alcedo.75 14.1 0.03 0.2 0.5EC Diazol 60EC Sinoratox R35 Sinoratox R35 %% % 0.15 0.91 22.1 0.15 0.27 Alcedo.15 0.1 Stigmina carpophila (ciuruirea frunzelor) Defoliatoare.

15 0.PAG .15 0. Elita % % % 0.Ing. Valentina Amzăr şi Dr. DuPont.23 Elita. Alcedo După recoltarea fructelor Patogeni micotici şi bacterieni 14.73 9.08 Alcedo Alcedo.4 După căderea frunzelor Patogeni micotici şi bacterieni Păduchele din San Jose 12.3 Alcedo.16 38.3 0. Mihaela Surnedrea) CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT POTENŢIALI .15 0.87 16.5 0.345 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) MINIM MAXIM POTENŢIALI DISTRIBUITO RI Viermele Rhagoletis cerasi Topsin M70 Systhane C Systhane 12EC Bravo 500SC Ekalux S Reldan 40EC Carbetox 37EC Ultracid 20EC Fungicid cupric: Turdacupral 50PU Zeamă bordeleză Kocide 101 0.3 9. Elita Sursa: ICDP Mărăcineni.1 0.1 0.48 Funguran OH sau Champion 50WP 0.Ing.9 10.1 0.75 14.2 0.2 0. 2005 (Dr.

monilioză Maxim DISTRIBUITOR I Machteshim Agan Alcedo Alcedo Grecia CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) POTENŢIALI DISTRIBUI TORI MINIM Viţa de vie Kelthane 18EC Sulf pulbere Curzate Super V Karathane LC l/ha kg/ha kg/ha l/ha 2 25 3 0. Proiect SCG .32 4.12 MAXIM Proiect SCG 2005 23.13 Pătarea roşie a frunzelor. 101 şi 102/2006 218. alţi dăunători Confidor OIL SC004 Agrofos 48EC l/ha l/ha 2 15 Quadraspidiotus perniciosus (generaţia de vară) Sursa: Lista produselor de uz fito-sanitar omologate la data de 06.346 - (€/UM) Minim Prun Alcupral 50PU Superchamp 250SC Odeon 820WDC Aplaudus Super % kg/ha kg/ha % 0.PAG .8 1. publicată în Sănătatea plantelor nr. ciuruirea frunzelor.2006.5 Forme hibernante de dăunători Păduchele din San Jose Oleodiazol 3EC % 1.16 Elita.5 Acarianul roşu al pomilor.5 Acarieni Făinare Înainte de înflorit Mană + făinare + molie 14.2 2 0.09.09 2.

48 Alcedo.82 Proiect SCG 2005 Proiect SCG 2005 Vondozeb Karathane LC Sulf pulbere kg/ha l/ha kg/ha 2 0.347 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) POTENŢIALI DISTRIBUI TORI MINIM MAXIM 2005 Karate 2.5EC kg/ha kg/ha l/ha kg/ha l/ha 3 3 0.16 Elita.09 23.09 23.2 Proiect SCG 2005 14.PAG .5EC l/ha 0.25 33.025 33. Proiect SCG 2005 Mikal B Topas 100EC Sulf muiabil Champion 50WP Karathane LC kg/ha l/ha kg/ha kg/ha l/ha 4 0.48 Proiect SCG 2005.25 5 0.6 42.16 Proiect SCG 2005 Elita.6 42. Alcedo Microlhiol Special Champion 50WP Topas 100EC Sulf muiabil Karate 2.26 75.25 5 3 0.5 30 Mană + făinare 16.82 Proiect SCG 2005 Proiect SCG 2005 Mană + făinare + molie 8. Proiect SCG 2005 După înflorit Mană + făinare + molie 8. Proiect SCG .53 75.5 Mană + făinare 18.26 14.

6 42.5EC l/ha 0.348 - CULTURA PRODUSUL UM DOZA SPECTRUL DE COMBATERE PREŢ ESTIMAT (€/UM) POTENŢIALI DISTRIBUI TORI MINIM MAXIM 2005 Karate 2. Elita Sulf muiabil kg/ha 5 .12 Proiect SCG 2005 20. Proiect SCG 2005 Sulf pulbere Sulfat de cupru Bavistin 50WP kg/ha kg/ha kg/ha 30 10 1 Mană + făinare + putregai 2.48 Alcedo.PAG .06 Proiect SCG 2005.25 33.

eficiente economic şi nepoluante. S-a acordat o importanţă însemnată măsurilor tehnologice moderne. Fiind considerat un instrument de pregătire profesională pentru cei care lucrează în agricultură. . întregul complex de măsuri fitotehnice. mărimea modului. Scopul urmărit prin fundamentarea tehnologiilor de producţie după criteriile economic. viţă de vie). precum şi al economiei de materiale. pomi.fişele tehnologice cuprind elemente de calculaţie pentru lucrările mecanizate.PAG . de înaltă productivitate. In capitole distincte.349 - UNELE CONCLUZII Urmărind evoluţia exploataţiilor agricole din România s-au conturat argumente importante privind necesitatea şi utilitatea ghidurilor care să vină în sprijinul producătorii agricoli. energetic şi ecologic. de forţă de muncă cu cca 12-15 %. exprimate în indicatori tehnici (de producţie) şi indicatori economici pentru alegerea variantei decizionale optime. ghidul etalon promovează o metodă de informare practică cu problemele de ansamblu ale managementului culturilor vegetale. comensurează efecte şi eforturi. capacitatea de lucru al echipamentului tehnic. . legume câmp. eficientizarea exploataţiei agricole. lucrarea tratează elemente tehnice. evidenţiază condiţiile optime de vegetaţie. în vederea punerii în valoare a potenţialului genetic al soiurilor şi hibrizilor aflaţi în cultură. lucrările manuale şi materii prime şi materiale.descrierea tehnologiilor cadru pentru culturile luate în studiu. precum şi soluţiilor privind reducerea consumului de energie.dimensionarea necesarului de echipamente tehnice destinat mecanizării lucrărilor agricole s-a efectuat în funcţie de următoarele criterii: tipul profilului analizat (cereale şi plante tehnice. . a fost de a obţine consumuri reduse de combustibil cu cca 12%. situaţia echipamentului tehnic (în fabricaţia curentă). executarea lucrărilor agricole de calitate şi în epoca optimă. Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole pe . pentru care s-a avut în vedere costul lor minim.

. .350 - cele 4 profile şi module semnificative. s-a făcut astfel încât efortul financiar să fie minim. .PAG .precizează evoluţiile pe care poate să le aibă fermierul în legătură cu utilizarea sau adaptarea echipamentelor tehnice de mecanizare.proiectează traiectoria de evoluţie a managementului exploataţiei agricole vegetale pentru a vedea care este funcţionarea actuală a exploataţiilor. rata profitului) de eficientizare a activităţii desfăşurate.indică obiective pe termen mediu.traduc finalităţile producţiei vegetale în orientări concrete (profit. .descrie evoluţia pe care poate să o aibă fermierul pentru a îmbunătăţi managementul exploataţiei.pregătesc o evaluare pe termen mediu a activităţii indicând deja elementele care ar trebui să fie atinse sau transformate (influenţarea deciziei). . . Printr-o evaluare finală a ghidului se: .

Petrescu. Saviţchi. Barbăroşie. Editura Ceres. D. . Gh. Bucuresti 2000 15 16 Stoian Elena. 5 Bold I. Editura Atlas Press 2004 Bazele tehnologice ale culturilor agricole. Editura Alma Mater Sibiu 2003 Capacitatea de producţie actuală şi cea potenţială a terenurilor agricole din România. M. Pomicultura aplicată. Management modern în unităţile agricole. 2001 Tehnologii moderne pt cultura plantelor de camp. P. Cimpoieş. Management în agricultură. 1995 6 Cepoiu. Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti.351 - Bibliografie selectivă 1 Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice – Institutul de Cercetări pentru Economie Agrară 2 Alecu. Ciofu. 2001 Legumicultura. Bucuresti 2002 9 Ministerul Agriculturii. Manual de management al fermei. Chisinau 1991 Pomicultura. Bucuresti 1998 13 14 Popescu. Bucureşti 2003 12 Oancea. si colaboratorii Zonarea producţiei agricole. Gh. Timişoara. S. S. 1980-1085-1990 Managementul in agricultura Editura Ceres. N. 4 Butnariu. (2001-2005 şi 2005-2010) 10 Nica. Editura Ceres. M. Tratat de TEHNOLOGII AGRICOLE.. Mangement si Marketing in Agricultura. I. Avram C. C. AL. Sin. V. Indrea. 1992 Exploataţia agricolă. Editura Mirton. Gh. Gh. şi colab Dincu. I. industriei alimentare şi silviculturii pe termen mediu şi lung.PAG . M. I. Hartia. organizare. Lacatusu. Economia rurală – compendiu. Bucuresti 1997 Alecu. Editura ARTPRINT – Bucureşti 1995 11 Oancea. Editura Expert. Chişinău. Editura Ştinţelor Agricole Bucureşti 7 8 Drăghici. dezvoltare. M. Editura Ceres. R. exploatare. H. I. Editura Ceres. Alimentaţiei şi Pădurilor Strategia de dezvoltare a agriculturii.coordonatori Lecţii ale tranziţiei. 3 Balan. pentru principalele . Dinu Toma Teaci D. Fântâneru. Glăman.

Institutul de Economie Agrară.V.S. http://europa. anul II. Bucureşti.T.OF. Bucureşti. Lazar. M. utilaje şi instalaţii pentru agricultură 24 *** INFO-AMSEM.A. U. Robu. 26 *** Maşini agricole – Catalog.A..A. nr. L. Agricultura României.PAG .A.A. Georgescu 19 Zahiu. numărul 3. Bucureşti. Bucureşti 2005 29 *** Cartea tehnică a agricultorului Centrul de material didactic şi propagandă agricolă. 1. – Bucureşti.int/eur-lex/fr/lif/dat/1999 . nr.2005 – Maşini. C. 20 *** Viticultura. 1985 28 *** „Module specifice de exploataţii agricole în Agrozona de Câmpie”. M.M.S. I. Gh. 23 *** H. Editura Economică.eu. 2002 21 *** Anuarele statistice ale României Institutul Naţional de Statistică 22 *** Creşterea productivităţii muncii în producţia agroalimentară şi efectele ei sociale.partea I.2004. Vol. N.A. 2139/2004 din 30.. Vol.S. A.1987 30 *** Euro-Lex Législation communautaire en vigueur. 18 Vâlceanu. Alimentaţiei şi Pădurilor.G. 1077 17 Ţârdea.11.. Vasile.01. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.E. Ministerul Agriculturii.352 culturi în producţia vegetală: cereale şi plante tehnice. 1966 27 *** Norme de producţie şi de consum de motorină – Tarife de retribuire a mecanizatorilor.46 din 13. L. Bucureşti.C.I. R. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Dejeu. IV.II. Editat de Oficiul de documentare şi publicaţii tehnice. 2004 Agricultura Romaniei in procesul de integrare agricole Europeana. nr. Bucureşti. iunie 2001 – Amortismentul maşinilor agricole în etapa actuală 25 *** Catalog de Maşini agricole. 1995 Analiză economică financiară. 1987.D.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->