Preot Profesor Dr. ENE BRANISTE, . EXPLICAREA SFINTELOR TAINE DE INITIERE (Botez, Mirungere, Euharistie) in Literatura crestin’ AKU Cluj-tapoce TEORT 1994 15605 ® DITURA ARHIEPISCOPIE: SUCURESTILOR — 1900CITEVA DATE PRELIMINARE, Explicarea cultulul ca obiect al catehezel patristice. Comentaril liturgice sub forma catehetick st omiletica in sec. IV $i V Conoasteres, micar in parte, de calre credincioys, @ ceremonilor cultului public sia tnjelesulul lor simbotie cconstitula in vechea Bisericd cresting un obiect al inv8t- ‘nintnlol catehetic, ca $i cunoasterea principalelor invatde ‘ni de credinta si reguli de viald crest, De accea, cele inti comontarit iturgice din hiteratura cresting, care eh ‘a0 pistrat, at scop si coracter catehetic si provin toate fin epoca de aur a discipline! caichumenatulus, adicd dia secolele al 1V-lea si al Velea, Fle sint opera marilar di- descalb sau cateheti din ace) timp, ffind aledtulte ip vederea Instruitil si inifiert catehumenilor care se pregateau pentru primirea botezuiui crestin (Beextépret, puitéper, , compe: Yentes, itwminand, beptizandi) sau a neofitlor care i pri- iver’ deja (FeneBévect, verpurior) ‘Tilcuisile Lturgice din aceastd categorie au ia general tun caractor de popularizare si forma de expunere didactic ori omileticd; ele sint adled ori. simple cateheze, respectiv lect de scoalé crestind, ori predic! (omil)) catehetice. Ele fu fost scrise i rostite fa exérut unvi curs sistematic, 1 ma} mult sou mai putin complet, de instmactie mystecovier, care se tinea de requlé én biserici orf In silile anume dest= note penira invatimintol catehetic si caze existan pe lings epoed ( toate basiicle-cetedrale din acess rgseusveta 5ccursul acesta se tinea de preferinté In tmpul postalut Pas ter si jn siptimina Ieminata sl el avea ca obloct priceipal explicurea Crezuhii (Simbolulsi de credints) si a riturilor celor iret taine de cdpetente ale initlerll exestine, pe care le primea orice nou crestin Je jntrarea sa in simul Bisericii Botezul, Mirungersa si linpurldgania. (Sfinia Eubariste) fdrestmdu-s> mei ales color de curind botezali, autor aces- tor serieri explicd, in chipul col mai simplu ca putings sf ma pe Infelesul tuturor, coremoniile celor trel Taine si ale Sfin- toi Liturghii (In cadrul ciela se sivirsea Slinte Euharistc sempificatile lor jstorico-simbolice, dogmatice (doctriaara} si oshatulogice, precum si afectele lor deosebite in viata Foligioasé, stiraind Indeosebl asupra. obllgaiilor mbrala cai decurg din noua stare de cresting, sou de membri 2 Bisorici,ealitate po care neofiii o dobindeau prin botéz. ‘Astfel d> comentaril Iusgice, sub forma de omilil sou e predict caichetics, ni sau plstrat, de ex. de la: Stu Chisi, arhicpiscopul Terosalimutul (+ 986), Sf. Toan Curi ¢ (f 407), Stintal Ambroate, episcopal Milanatut (} 97) ‘episcopul Teodor de Mopsuestia (fc. 428), un autor epusean necunoscut, cate a scris tratatul De sacramentis (stribuit de cele mai multe ori tot Siintului Ambrozic), ¢. a. Elo const tituie astial ow mumei documente de o importants excep fionals pentru istoria predicit gi a catehezel cresting, ct Ivoare de prim rang pentru istoria i interpzetarea cultului crestin, ajutindu-ne, pe de o parte, si reconstituim siujbe (itwalat) hotezulul, mirungerit si Euheristiei in epocite si regivnile din care provin avterli lor, lar pe de alta su cu- noustem ideile gi concepiia acestora despre cele ‘rel: Taine ‘als initierli cresting, despre fondul sau contizntul lor docir nat, despre semnificaille Istorice, simbolice si eshatotogice Jegata de ceremoniile sau riturle lor si despre importans2 tor pentra viata religloasé-moral’ crestin§. Expuneres sis- tematic’ sf metodied a confinutului unor astfel de opare ne ‘ya syula 88 descoperim mai bine teologia mystagogicd a Bi- sensi Vechl, ceprezentats prin gindirea celor mai strdluciti 51 sutorzali seprezentanti al catehezel patristice, De ac vom consacra fiectinia dintre cel indicafi mei inainte che tun studi separat scotind ta evidenti atit idelle personalo la Heciruia dintre ef, elt $1 continual dogmatic identic, Coc constituia ua bua ‘comun 4 teoloriel peitistice din pe: de eur a itoriel crestine st care, desi expus in forme aicris de a catehet, uneste si apropie pe tofi marii didas- cali croft, din cele mal Indeprtate regiuni ale vestel arlt ‘9 crastinStStH din acoa epocd. Acest fond comun trebule si amici sf estizi temella sf cilterial normativ al concepttel Avcirinare, al catehezel gi al practicil Iturgice a tuturor soafesiunilor cfestine, in efortul lor nobil de e-si regési si ‘aface unilatca originari de gindice si trie, pe temelul co- Taine prin ere ne unim succesiv cu Hristos #1 ne im Trupule; Stu teinic, adici Bisericit UniversaleSFINTUL CHIRIL AL IERUSALIMULUL Cea dintii Ulcuire comptets, sistomatick si amdinun 2 Liturghlel crestine si a Tainelor inifieri crestine (Boteze), Mirungerea si Sf. Euharistie) 0 aflim in cele cinct Catcheze imystagogice (Cateh. XXX} ale Stfntului Chis, Arhie piscopul Terusalimulul) $986), sau poate ale Tui Toan, suc- THe gerne ta AC, ANGI, cot, me, — ate ‘Montiente"sacheriit’ ct ltargita. verastanine, ‘Bona i28i-094. ok SSH Stan Sage ede seo ae be Soe Rabe es et Sine, Ce te ta Extieue noies ee” Awe. Pusdaguel, Trad, de. Pltte Paris, PSS, Cok Soccer ore 60 Fun wpe Pout cars “Taducetea comdncanch(ct8 mal oot sh mai bund) eo Pr, D. Fe SER Stoney 7h pp sab aura, trocyceile wal vec int eats fits se pare pe Bs aes ante ele me (eae ed? Hed fae eenals eeu, 96 cea lietect ig MEM caatee (Gamgonh, an Te, pp Fo, aise E Morgunndu. Sanctus See eens fe * eo te tsed (Keice Testo 9} A. Biaéay, Der Rateshumtnat in Tesat fn A Jabehintrts in tex. AEbeleste od CSoaben 16 (129), 25 ‘Aesagh Das Pigetcte cer Asthne,Polebora 10? (tien Gever cesoral su 1a episcopatul Terusalimalul, cum indict unit ‘cadict véeh: sl com cred unil patrologl contemporani, bazin- fdvese pe diferenta do stil dintre eatchezcle mistagogice si primele 19 cateheze?, Fle eu fost yinute tn sdptaimina We rinati @ anolu 318 (probabil chiar anul promovasii sale la piscopal), in marca basilici a Sf, Momint' zidita de Constantin cel Mare in fata neofiiior care primiserd Sitntul oteg in noaptes Pestelui’, dar ne-au parvenit, dup parerea ‘ynora, nu in redactatea originals a avtorulu, ci int-a copie fienti de un autor In primele dou eateheze mvstapogice (cateh. XIX si XX), St, Chiell explics slujba Botezulul, im a trela (eateh. XX1) Mirongerea, ia a peira (cates, XXII) Sfinta Euharistic, iat in a cincea si ultima (cath. XNU)) rindulsla sfitel Literghis le idet si cunogtine clementare dorpre Botes si Mirun le mpartaseste St. Chil chier cetebumonttor, fls-uncie Gin caichezele finule ta cursul postulut Pastelor din acclast fan, $i Indeosebi in Catcheza a rola, in care marele cetehet ‘espine mat melt doctrina erestini a Batezulel a Kr gor rtm, 1. Bd Mat 12) po. ckJ00; 2 Lecce, et ee Se ee ae ihe che ain, 9 (Ct tae rand BN ge b. S77 Ha toes W. k, Swoann, A provos ced ceatecheacs my Mepegee ow pp. 1—ed (tmpouids P Peciors in. Avaicele Bolten, 61 (aah ee svi Ein QS, PEI, ane ee XX, sale pe Gotgets 5 Ip tinpot ine cotenorenat! em tpn ceavolore a8 expect prima sptimin ce €ups beter (Co. L lscvier, Hembueh der Rothotasien Titatgk, wal Bebb Bvsgon 15211, Expliearea Botezulul, a Mirungerit of Eaharts‘ei Inainte de a expune interorotarea chitlian, este noce- sr sh reconstituli pe scurt rindulala Botesulul $1 a Mun. ‘geril asa cum se sdvirgea pe atunei, conform indicat ‘care ni le i Insust Sf. Chirll in esplicarea s2 ein pe fret cateheze mystagogice, care conslltvie onelo di cele mai vechi $i importante lzvoare pentru studs! vtuiui Patezutul in Bicerica vechs, Po vremea Sf. Chir, Boterul se sisirsea, tn regu g> saerala, pentru oameni in virsid (maturi de embelo sexe) st ‘avea loc de obicel fa Jocasuri sau Inc¥peri anume ée:tinate pentru aceasta, numite baptisterif si formste in general tin- eo Inedpere introductiva (un pridvor sau tind’ = spaitiey Gxrricpacos oizesi? gi una Interioard (vem Esutig aay) 8 care avea de obicei forme de rotonda si tn care se afla ba inal cy api pentru botox (slyppilza) °, sapcls purtitoare: fe Hristos, cari ou bunk miveazmi; cum Je mmeste St. Chir Candidatul la botez intra in pridvoral baptsteriut, unde ‘ra Intors eu fata spre apus gi fea mal inti, coca ce numin ‘oak clepiliri- # Intinzind mina spre apus, zostea adiea, 1a Indemrub prootulas, formula; ‘Morgerea catehunenilor citre colimvitra cu apa bote- alul, din interiorul baptisteriuhi, simbolizeaz’ ducerea ‘wupolul Iul Heistos de fe local Cructi «la mormintsl, cere va alaturls (Cateh, XX, 4, trod. rom. p. 551). Sf, Chinll explicd, cw ajutorut datelor din St. Scripturs, pentra ce Harul Botezulul se di prin ap8, iar mu prin alt clement. Apa, spune el, este unul din elementele primordiale ale universults. Ea existe ineinte de crestia lumi, eind Dubul Ji Dumnezen Se purta pe deasupra apelor» (Fac. 1, 2). Apa fest deci fnceputul Jumil, dups cum Iordanvl este inceputel Evanghelillor, Prin mare.se clibereaz’ T2rael din mina lui FFaraon, lar prin bala apei ia cuvintul tsi Dumnezeu 22 eli- ereazi tuinea de plcate, Apa este semnul logimintulvi (allantei) ; dupa apele potopului s-a facut alianja cx Noe. Aljanja din muntele Sinai cu Teall s-a fut tot cu epi, cu lini rosie si eu isop (Evrei IX, 19). le sa Iniltat Ia cer dupa cco a trecut Tordanul. Aaton, incepitorul preojiei Vechiules Testament, inainte de a se face arhleren s-a spAlat mai inti, up cum’ orice arhieren so spali inainte de a slujl. Un ‘simbol al Botezului era spilutorul ce se gisea inléuntrl cor- flu (Exod XL, 7, 27—28), Botezul este sfirgtul Vechiutul ‘Testament 1 Inceputul Noului Testament (Marcu 1, 1—#) ®. upd cartee Tul Jov, tot in ape era baleurul care primeste in “ie Gah Th 3. Wats rom vol Sh GEER 28 teed kB. oe, gqura Ini Tordansl (lov. XL; 18). De acees, lisus Cel ce treba 8 zdrobeasc3 ca si ne dea putere, de a clea peste serpi i peste scorpli®. Prin hoter s-a distrus deci boldal mort (Cate, 1, 12, trae. rom. 9726) streita cufundare a catehumenilor in apara Botemlui rat in chip simbolic Ingroparea cea de trol tlle a lui Hrletos, sCiet-dupd cium Mistultoral nostra a stat tel zile si tel opti fo pintecele plmintului (cf. Matei XH, 40), tot esa st vol, prin Inia scoatere din apd att indicat prima zi a lui Hlstos in plimint, iar prin cufundarea fa apt ati indicat nogptea, Dupi cum cal'care © in noapte nu vede deloc, jar cel care este In ai esto fuming, tot astel tm timpul cufun- itil in apd erati ca tn noapte st mu vedeat! nimic in timpul scoaterii din ep insd, atl ajuns dia nou ea fn zl. In eceeast ipa ail si murit, dar v-ati $1 niscut, iar acea mintuiloe: apa va fost si mormint si mamé.. Intmun singur timp saa savirit si mosrtea si nasterea ! nasterea voastr& a avut loc dat cu moartea voastri» (Cateh. XX, 4, trad. rom 551552), Participares nosstri la patimile si la moartea fui Hristos este numai prit) imitatie, in simbol sau in nchipuire (é» fGuiv dar invierea gi’ mintulreacistigaté, prin aceste simboale este in roalitate, este adevérati (4 dda). Prine tr-o participare simulata, nedureroasi, la durerca si patimile reale ale Tol Hrlstos, nl se druieste cu adevarat mintuirea sufletul, nu mal Ingidule $i 4 inghitit_de inricosatoral bataur. Te coberi mort intra icate i te urcl inviat intra éreptate, Deck ai fost Impreuntt sidit cu aseminares mortii Mintaitorului, atunci wel fl vyrednfcits{ tnvierll (Rom. VE, 5). Cict dupa cum lisus a murlt Jind plicatele Jumit, ca si fe iavie intra éreptate, omorind B oes ‘MUI, 14 91 Cor, XY, 55picatul, tot astiel si tu, clad te cobort in api si esti oarecum fngropet in apd, ca si Acela in mormint de piatr te. scoli farisi cumblind intra tnnoirea vietil-, (Cateh. 1, 12, trad. rom, p. 9}, ‘ici boterel crestin nu daruieste mumal lertarea_plica- telor, e8 botezul Jul Ioan’, ei di, in plus, harul fnfferié (ai sivfscias yap) dar o fnflere mu’ prin fire, cl prin pozitie.' ‘Acela este Fiu din vesnicie, pe cind tu primesti acest har fn timp. Pregateste-ti deci vasa! sofletalui ca si ajungi fiu el ui Dumnezes, mostenitor al Jui Dumnezeu st tmpreun’ rostenitor al lui Hristos (Rom. VIM, 17)-%, (Botezul este fantitipul — adic plinitea sau. reproducerea, actualizarea, patimilor Ini Histosn (sor 225 ypise eabmudcry aver), ‘9 parliipare la roadele mintuitoare alo Patimilor, Citind cu Vintele Sfintulut Apostol . Pavel despre boter din epistole ccétre Romani (VI, 3-5)" St, Chiril adaugi: eBine a spus: ‘Sidi impreunde, Pentru c& alc pe Golgota a fost siditi viata cea adevirats, iar noi prin participarea le bolezul mori, am fost siaiti imprennd cu El... Toate cele petrecute cu Hiistos au fost reale; cele ce sau pettecut ca vol (la botez) sint faseminare a moril sl a patimllor Lul, dar mintuirea, voastrs ue 0 (simpls) aseminare, cio realitate... Puternic este Dumnezeu, care V8 infétiseazd ca pe nist Inviati din mort.» (Cateh, XX, 7 $1 8 trad. rom. p. 553554} , Explicarea Mivungeu!l, Stabilind o strins8 relate intro bboteru! crostin si botezul primit de Mintuitoral in fordan de In Si, loan, pe caze St, Chirl il socoteste wincepator al bor 25 Sk. Chil s0 sitweeed alaturi do alii Minti Parimi, care socotese Se ES Ee ES Be eae Cia Se mtn w no ed omblls geno Inf inoies vies tells. Sf, Chiril al Terusalimiului spune 8 ungerea eu St Mir a neofiifor este antitipul sau simbolul ungerit primiti de Heistos dupa botes, pria St. Duh (ypiays 2b dvabucon ab eyptaty yperis))®. Prin boter, neofitii au devenit plirtesi at iui Hiistos (uésoyer <00 ype) gl deci pe drept cuvint sint nu- siti bristosi (yp. ), adic ung, despre care Dumnezea spunea: «Nu vit atingeti de unsli moi! (Ps. XIV, 15) El sint fcoane seu chipurt ale Ini Hristos (eixbwc ict ‘ype, de aceea toate cele ficute ca ai se sivirsese figurativ, simbolic (ionic), adicd dup& chipul celor intimplate la boterul Iut Hiistos’: vAceta, spiindu-se in riul Jordanului i impértisind apelor buna mireasm8 a Dumneceirii, a iesit din ele si s-a ft ‘cut peste EI pogorirea Sfintulut Duh in chip substantial, Cel asemenea odihninda-se peste cel asemenes; si vous, de ase- ‘menea celor ridicalt din colimvitra sfintelor ape vi s-a dat langere, anttipul (simbotul) celui cu care a fost uns Hristos. ‘Acesia este St. Duh, despre cate si fericitul Ise spunea, in certea proorocie! iui, in numele Domnului: «Duhul Domau- lu peste mine, pentru care m-a uns, trimisu-m-a ca si bine. esc sSracilor™, Hiistos a fost uns cu o ungere spicituals — eu Dubul Siiat, Care ¢ numit de David suntdelemnul bucuriein (Ps, XLIV, 89), pentru motivul e& ele pricinuitoral bucuriei duhovnicesti. Crostini, ajunst pirtagi at lui Hristos, sit unsi cu sfintul mir, care, find sfinit, are tntriasul aceeasi putere dumnezeiascé a St. Dub, care se comunied prin sfintce si Slintet Euharistl. «CAei dup cum plinea Euharistiet dup invocarea Sf. Duh nu mai este simpld pline, ct trup al iui Hiristos tot aga si acest Sfint Mir, dupa invocere, nu este sim- plu mir..; dimpotriva, este un dar al lui Hristos si al Sia. {ului Duh 4i lucreaza prin pretenfa Dumnezeici Jul. In chip simbolic se ung cu el fruntea sl celelate simfuri, Trupul se ‘Bh Caloh HL 8 (ued. som, vB £229. 2 Gath, XXL 1 is J Gunsen bY 9, i, Cote SRL 1 tin 3 Goaeten, ps‘unge ca mir materia, dar se stinfeste sulletal prin Stintul do viaté f8catorul Duh», Se face wngerea cu Sf. Mit, la frunte, ed si steargi musi nea pe care o purta om pe frUnte prin cdderea primulul om; la urechi, ca si auzim tainele dumnezeiosti (Isala L, 5 31 Matel XJ, 15); 1a ns, ca sf devenim «buna mireasma e Jo) Hristosn (IT Cor, Tl, 18); la piept, ca o platosé. a dreptati Impotriva uneltiitor diavolutul (Efes. VI, 11, 14) Cel botezati si ungi eu Sf. Mir sint astel Imbricati cu toet ermitura St Duh, neceser’ pentra lupta impotrive paterilor Intunericulti, Inelt ei pat spune ca Sf. Pavel : «Toate le pot in Hristos, Care ‘md intéreste> (Filip 1V, 13), ‘Abia acum, noti membri al Biserici merit8 pe deptin m mele de crestini, cick renasterea primit& prin botez este con- firmatS, intaritd 1 perlectatS gi prin mumele de «crestine (plrtas la Hristos). ‘Ungerea crestind cu Sf. Mir a fost pretachipuitd simtole a Vechisl Testement prin ungerea lui Aaron de catre Moise ca athiereu, dupS ce fusese spalat in apa, conform porunci umnezelesti (Lev, VIL, 126), precum si prin ungeres Joi Solomon ca Impérat de célie arhiereu, dupa ce fusese spale! fm thal Ghion (IM Imp. I, 38, 45). Pentra aceasta, Aaron, fv sese chier numit uns» (Lev, IV, 8), Dar ungerlle acelea se facuserd aumal stmbolic (sscts), pe clad ungerea necfiti- Jot prin St, Duh se face cu adevarat, In realltate. (ob swaixag an'Diafie ). Caci inceputul mintairl noastze este Hristos Care este cu adevirat plimideaia (I. Cor. XV, 23), lar noi frimintiture ; ori plimieala find sfint, sfinlenia se trans nite si {rimintituril (Cateh. XXU, 6). Acoasta stint ungere teste apirarea duhovniceasca a irupulul si mintulrea suflete ui; 28 a fost profetiti de Isla, cind spune : «Si va face Dom nul tuturor neamurllor in mustele acesta (Bisericd) vor bea vin, vor bea cu veselie, se vor unge cu mize (Is. XXV, 67) By, Gales HOG, 9 (ad, rom. cit p. $67 SE Cateh 3x, 4 fea, rom, city beh Blectele spirituale ale Botezulul s1 Mirungeri le enomer’ St. Chirilindivect, in Procateheza sa (cap, 16, trad, rom, p33), adresald catehumenilor si finutd in Postul Mare din acelasi fan: More Iueru este botezul care. vi sti inainte! Pret de ‘scumpirare pentru cel robili, ierlare picatelor, moarte pi- catului, renasterea sufletului, hain’ Iuminati, pecete sfinta care nu se poste strica, vehicul care cer, desfétare paradisu- Ini, pricinultor al impérétiel,harlsma a infierin, Cova mei depart, in a treia Cateherd prebaptismald, i ‘care St. Chri! impactigeste catehumentlor ceoa ce ef trebuian si stie despre Boter inainte de a-l primi marele catehet sis- tematizeazd aceste efecte plecind de la dubla naturd, psiho-fi- 2c, a omului: »Pentru c& omul este dubly, aledtuit din suilet si trup, dublé este 91 curatirea: une netrepeasci pentra suflet, Jar alta trupease& pentru trup. Apa curiteste trapul, Jar Duhul pecetivieste sufletul, ca si ne apropiem de Dum rezeu fiindu-ne stropit inima de Dubul si flindu-ne spilat ‘opal cu api curatd®, Agadar, clnd te vei cobort in api, ‘ma te uita numai la aps, ci primeste mintuirea prin lucrerea ‘Slintului Duh. Céci 1814 amindoud este cu neputinta oA te \lesissest Nu sint eu care-ti spun aceasta, ci Domaul lisus Hiss, Care are stipinire peste aceastd Taind, £1 spune Dac cineva nu se va naste de susr si adauga: wdin apa si dio. Dub, na poate «8 intre intra impiritia tai Dumne= zeu/%, Nu ate her desivirgrii nici cel care este cufundat ‘numal fn api, dar n-a fost Invrednicit cu Duh, si nici nu va ‘intra ta impiratia cerurilor unvl oricit de vireuos ar fi in fep- fe, dack nu va primi prin apa peceteaa (Cateh. ll, 4, trad om, vol. 1, p. 89—96} igus « sfinfit (consacrat) Botezul crestin cind s-e botezat EL Insusi, Bla primit Botezul mu pentru cé ar fi evut nevoie de el, pentru ci era 10rd pécat, ch pentrs ca noi sé cipstim farsi, prin perticiparea la boter, tmpreund in mintuiree, sh cinstea ®, HSaHFicind ‘0 aininunfiti comparatie.tntre boterul dat de oan Botezstoral celor ce veneat la el si botezul institut de ‘Mintuitorul, Sf. Chis stabileste superioritatea infinit& a ce- Ii din urmd. «Mare este Toan! Totusi, ce este el in compa rajie cu Cuvintul ? Cu totol strilueit era crainical!, Totus ce este el in comparatie cu Impiratel? Bun este cel ce bo- teezi cu. apd! Totusi, ce este el in comparatie cu Cel care boteaad cu Dubul si cu foc? (Matet I], 11). Mintuitoral a Dbotezat pe Apostoli cu Dubul Sfint si cw fore, ind Dubul ‘Sfint S-a coborit peste ei ia chipul limbilor de foc, 1a Cinci- ecime (Fapte Il, 24), Botezul prin api nu poste fi Inlocuit decit prin Botezut artiriuut prin singe... eMintuitorul, cind 4 mintuit umes prin eruce $i cind I s-a impuns coasta, a slobozit singe si lpi ce sk se boteze cu api cel care se boteazi in vreme de pace si si se boteze cu singele lor cei.care se boteari 1m timpul persecufilor. Mintuitorul mumeste g1 mucenicia boter, ccd zice : «Puteti si beti paharul pe care I beau Bu 3i si vi Dotezati cu boterl cu care MA boter Eu? . Mucenicit sian facut mérturisivea lor de credin}& wfacindu-se privelis- te Tumi i ingerilor s1 oamenilor» ® (Cateh II, 10, trad: rom, v.97, cc Explicarea Sfintel Euharisti, In a patra catehers mys: tegogica (Cateh. XXU) St. Chitil prezints neofitior din Teru~ sallm 0 explicare a Sfintei Euharistii — care are caracter dogmatic, fiind mai mult, o expunere a favatsturit de cre- dinjd a Disericii asupra prezenjei reale a trupulul si singe- {ui Domnuiul in elementele euharistice, expunere care con- stitule aproape tot ce sa seris mai categorie si mal de sea- ‘ma agupra acestui sublect, i= antichitatea crestind ®. Sf. Chi- Til efirmd, ea 0 precizie si vigoate remarcebile eredinja Tunanimd 31 neindoielnic’ @ Bisericii de etunci in prezenta Tae caeh 9, om. vt 8 eine’ “ Boy et de Patel, vo 1 Pai 187, m8 srivrun cue AL ERUSALIMOLUE a eali a lui Hristos in Sitnta Eubaristie, Pentra gceasta, el invock:pe SI. Pavel, reproducind cuvintele prin care aces- ta amintea Corintenilor ceea ce’ facuse si spusese Mintui- torul 1a Cine cea de Taind, cind a tnfiinjat Si. Euharistie (I Cor. 4, 2325). Prin Impirtisire, ajungem Unifi intr-un singur trup si singe cu Hristos, Cit cine se va putea indoi c& ceea ce primim noi fa Sf. Impértasanfe nu este Trupal si Singele Iai Hristos. cin El insusia spus-o, iar Sf, Pavel o repeth? Sintem_ pe deplin ineredintats, c& ne Smplirtisim ca Trupal cu Singele Tu) Hristoss. Trupul ni se di sub forme plinii, Singele sub chipul vinului. Prin aceasta nol devenim spur: itor} le, Hristos» (yptsroyépat), concorporali $i consi gen} ca Flv (clcowpar ai obsaipot abcd), sau plrtasi. first dumnereiesti» (Bias xomwrei géoeas), ups cum spune St Petru (II Petra 1, 4), pentra cdl trupul si singele Dommulel se Imparte (distribuie) in mAdularele noastre (Catch. XX, 3,12 J, Quasten, 04) Taina aceasta 0 anunfase mai dinainte Mintuitoral, cind spunea judeilor ci sdacé mu vey minca Trupul Meu $4 nu Yeti bea Singele Meu, nu vet! avea viati intra voi». (Toan Vi, 54), Ea fusese prefnchipuit’, dar Intr-un mod ca totul Imperfect, sin Vechiul Testament, prin «plinile puse inaintes acesiea au fost inlocuite In Noul Testament printr-o «pine coreased i, paharul mintuiriin (pres aipdnac xa socigtoy cwmpitg), care sfinfese si sufletul 1 trapul. De altfel si David prevestise masa euharistic’, atunci cind spunes, edre- ingu-se Jui Dumnezeu: «Gitit-ai Inaintea mea mas’, fmpo- tuiva celor ce mii necjese pe mine» (Ps. XI, 6), sar ia al parte: «$i paharul tim m-a imbétat cu cel mal puternic (vin) (Ps. X0UL, 7); Ia fol fEeuse si Solomon, cind spune in mete. a a ‘eEiturgisches Leben, (1833),Eclesiast » «Vino, minine’ cu veselie plinea ta si bea cu ini- ‘ma bund vinal thx si untdelemn s& se reverse pe capul tal si bainele tale sf fle pucurea albes (Eel. 1X, 7—8). Tot la! linea euharistic se referea — dupa plrerea St, Chiril — st David cind spunea e& wplinea intireste inima omulul spre a-i veseli fata cu untdelemn~ (Ps. CIll, 17. 2, Rinduiala s1 explicarea Liturghiet a, Rindaiata Liturghiet descrisd de St, Chir. In catehece XxiIl-a gi ultima (a V-a mystegogic’), SE. Chri! descrie gi ex: plic& rindwiala Titarghiei cate se oficia in timpul su la Tera falim, Si acolo, ca in toate Pirie lumii crestine din Rasirit {afari de Egipt), se ofieia pe atunet Liturghia de origine folic’, numitd a Sfintului Tacov, fratele Domnului, Livurghia escrist de Sf, Chiril nu estealtceva decit varianta Terusa- limiteant de atunci a Liturghiel Sf. Jacov, iar Cateheza V- imystagogick constitale unul din cele mai vechi si mat pre: fHoase lavoare literare, cu ajutorul cdrora putem reconstitt, fu aproximatie, rinduiela Liturghiel St. Iacov din sec. 1V&, alituri de cunoscuta schi}d a rinduielii Liturghlel cresting din veacut al 2-lea, datorits Stintulul Justin Martirul (Apol 1, cap. 65-67), cateheza mistagogicd ultima a Sttntulut Chie nil constituie cel mai important document lturgie din antis chitatea erestin’ ©, Titurghia descrisi de Sf. Chiril se oficia in sobor, deci le preoti si diaconi adunati «in jurul altarolul Tui Dumne: ‘zeus. SI. Chitil se ocupi de fapt numal de partea a dova « Titarghiet timpulal su, cea care se numea va credincioilor (Giturghia Euharisticd) s4 a] cdeel scop si obiectiv principal tenezce SE"Enral yest iat F tobe, Di, Hersarymoiache ase Fe et ie Se sock ia ic ‘Fibingen iti, 7b—ita! F. Brighton, Eastern Liturgies, Cord. 10 POR One oes eo aes * (Anspow dneddpere veh deat dovabigela). , Urma, desi- (gur, Sarutarea reciproc’ pe care i-o dideau pe atunci {oll cei prezenti la slujba: clariit intre ei, biebatil mireni Inte ei, femelle intre ele, Apol preotul liturghisitor (proesto- sul) striga: «Sus (si avem) inimile b> (Guw <2¢ aapbias) Ia care fredinciost rispundeay, ca gl azi: (Le) avem cdtre Domnal» Exones eyik obvi.) Preotul rostea, ca s1 azi, Indemnul: «S4 mulfumim Dom (Bizapociower oh Kop), 1a care credincioshs au: Ca vredaicie si cu dreptatey “Aqioy xi ‘Apol preotul-proestos incepea si citeascd cu voce tare marea rugiiclune a Siintel Jertfe, pe care, cu un fermen, tehnie, 0 mumim anafora (aducere, jeri), si care in acea ocd, era rostité de edtre protosublturghisiter im intregime cu voce tare, fir8 s¥ fle Intrerupts, ca azi, de imne ale cre- Ainciostor (clntaretilor sau corului, Sfintal Chiril na red tevtul el, cf numai o reruma in felul urmator: «Dupi aceasta facem pomenire de cer, de plmint si de mare; de soare si de und; de stele si de toaté zidirea cugetitoate si necugeti> Rina. Te Gaon, RIM, 8 044. Questen op. cit, 8 1S Cate, uit, 4 ta ar anton 062k 0, 4 cach. MXIT 5 Go 3 Ganson op. ch 10.toare, vizutl sl neviruti; de ingerl, de arhanghell, de pater!, de domi, de incepatori, de stépinil, de tronurl, de hero- ‘vimil cel cu multe fete... de seratimii, pe care, in Duhul Sflnt, a vizut Isai, stind fn jurul tronutei lol Dumnezea (si cari) cu doul aripi si acopir fate, cu alte doul piciosrele si eu alte dou zboer8..» ® Recunoastem ujor fn rezumatel ficut de St, Chiril conjinutal pirfit de ta tnceput @ anaforei in vechea fiturghie a Sf. Iacob, parte mumits, cu un termen ‘tehaic, migdciunea teologicd, Ia care liturghisitorul cea famintire de fost istoria sft a mintultl, imcepind ca crearea universulul si @ omulul de e¥tre Dumnezeu, si con- tinuind cu eplsoadele principale din cursul isloriei slinte pind la venirea Mintutorulu, pentra care se aducea lui Dumnezea laude gi multumiri®, In cursul acestel parti se rostea si asa aumitul (sisaghlon biblic sau cintarea intreit- sfintd o serafimilor: wStint Sfint Sflat, Domnul Savacte, pe care Sf. Chitil o citeaz& textual §1 care, In mai toate litw- hiile crestine, face tranzitia de Ia rugiciunea teologici 18 ‘cea hristologica, sila anamnezd, in care se recapituleazs, pe scurt, activitatea riscumptritoare a Mintuitorulul Pertea urmitoare 2 vechei anaforale din liturghia Si. lacov — adict epiclesu, este renumatt de SI. Chiil astfel SGa Bt cats Ds an wart st rr SF Felner sie ot Oud ota Ge f Tarnavech, Deapre cele mal snsemnate ditugi-, OF a: | _ SF ™ Sercauie eatan ac cs Sate at SHE Elen ee pitts ache masta tadiatt adtcaas Sr at ei ened Gis kere 0 are “Apoi dup ce ne-am sfintit, prin aceste imme duhovnicesti, rugim pe ivbitoral de oamenl Dumnezew si trimits Duhul Cel Sfint peste cele puse inainte, spre a face plinea Trup al lui Histes, iar vinul Singe al Tul Hristos. tn adevir, sau sfinfit si sau preficut Acelea de care S-a ating St, Duh (Cateh, XXII, 7, trad. 0%. p. 569-870. Ca in toate liturghille erestine, vechi st nol, anaforaua din veckea liturghie ierusalimiteand a Sf, Tacov continua cu rugiclunile de pomenice si mijlocire generala pentru toata Biserica, mumite cu un fermen tehnic diptice ; continutul lor M rezumA Sf. Chill astfel: wApol dups sivirsirea jertfel dubovnicest, siujba cea fard de singe — (perk viv vpauivy asian, chy dsaqancoy izesin,rugim pe Dum hheveu asupra jertiei de ispisize (tele Boaae talnsce liszpod }, pentru pacea de obste a Bisericilor, pentru buna rindulala lumi, pentru Imparati, pentra ostasi sical care ne ‘ajutd In Iupte, pentru cel care sint in boale, pentru cei care se trudese si in general noi tofi ne rugim si oferim aceasta jertf pentru tofi care au nevoie de ajuto: ‘Avot facem pomenire si de cei mal dinainte adormitl, rai inti de patriazb, de profeli, de apostoll, de mucenic, pentru'ca Dumnezeu ‘prin rugiciuaile si mljlocirle lor si primeasc& cererea noastrd ; apol ne rugim si pentru cet mai Ainainte adormiti stint parinti si episcopi 41 in scart pentru ‘oft cel adormiti inainte de noi.» (Cateh. XIN, 7—8, trad. rom. p. 569—570 s1 Quasten, p. 192). Precum se vede, in dipticele anaforalei liturghiei ferusa- limitene @ Si. Iacov, descrisi de Sf. Chiril, pomenirile neno- minale pentru care ¢e ficea mijlocivea gencrald incep eu cele entra credinclos vii si continu eu cele pentru mori, 2 invers dectt In lturghille ortodoxe de azi. Dupi ce preotul — protos termina de citit rugiciunea Stintel Jertfe (anafora), urma rugiciunea domneasca (Tat8l nostra), care se termina cu Péspunsul poporalul: Amin, Preolul — protos spunee epoi: wSfintele Sfintilor», 16 care cel de fafa rispandeau, ca sl ai: «Unul Sfint, UnulDoma, Hisus Hristose (tantum). Psaltul ( dere x05 gERRaves) cinta Indemaul la impirtasire: «Gustaf st vedetl eX bun este Domaule (Ps. XXXIM, 8). Urma Impirtisirea clerulul gi a ere- inciosilor. Acesiia din urmd primeau pe atunci St. Impar- Liganie exact cum se Impartagesc astaai clericit ig liturghia arhlereascd, adic Ik se des mal Init in palma dreapté, de Cire preot, Si. Trup 41 apoi gustau Sf. Singe direct din St Poli, pe care lil oferea diaconul. Cu acest prile), St, Chiril 24 neofililor din Terusalim sfaturi utile despre felul aum tuebulan s& primessci Sf, Imp&rtisanie, sfaturi care sint foarte pretioase pentru. reconstituirea ritualului (rinduteli) Impirlisiri laicilor in Biserica Veeho, «Cind to epropil, deci, 8 te Impartigestl, nu te apropla cu palmele miinil intinse, nict cu degetele rastirate ; dimpotriva, £ mina stings tron ‘mlinii drepie, ca una ce are si primeascd pe Imparet, Ft ‘cius palma sl primeste trupul Tui Hristos, rlspuntind Amin Dupa cel wel sfinti cu mult grj& ochil prin atingerea Sfin- tulul Trup®, impirtaseste-te, avind grifé si nu pleral ceva ‘din EL Céci daca vel plerde ceva, este ca si.cum fi-ai pierde tunu! din proprille tale midulare. ‘Apof, dup ce te-ai tmpietésit cu Trupul lui Hristos, apropie-te si de Potiral Singelul. Nu mai intinde minile, cl pleaci-te si, cu chip de rugiciune si venerare, rosteste, m= pirtisindw-te din Singele Iui Hristos. $i pe cind sint nck tamede buzele tale, du degetele lo gut si sfinteste cu ume- zoala buzelor tale ochii, fruntea i colelate simturl®, Apo, ‘asteptind rugiciunea, mulfumeste Ini Dumnezen, Care toa Invredaicit de att de mari Taine (Cateh, XXIL1, 21-22, tad, rom, p. 576~577) 7a Bapre aingerea ochilor (ert) cSt Trp, vei sf Teodor de Mopruesta Cp, Fei Doloey Dae Sognen der inne mit der Richart, im Agha (rom foot, So.(Guetl dea wargepaima reap poste och (runt) dS, prison cu St. Fraps ae ative Pim reap este bane apd esorea din otc, st pistat pink at fo Barca peranor (ve isorant Nefoenne Epica, me DTC, XI, 315), Dupi impirtisire, urma deci crugiciuneay pe care tre- ‘bulau s-0 astapto coi ce se implrtisiserd, st care era, desigur, 2 $i aZ\, 0 rugiciune de mulfumice pentru Impartésire. Cu Seeasta se tnchela rindulala Liturgbiei Terasalimulul din sec, TV, descrise de Sf. Chiril in ultima sa catehezi mystagogic’. Precum vedem, liturghla aceasta cuprindea riturile $i rugiciunile esentiale, care constitulesc elementele principale ble pirlii corspanzitosre din Liturghia ortodoxa de zit spilerea mlinilor liturghlsitorlor (care tn ritul blzantin de fri se face la Inceputul Proscomidlel), marea rugdciune a Sfintet Jertle (anafora), Rugiciunea Domneasc3, Impirtisirea si rugiciunile de multumire, Sf. Chiril nu pomenoste nimic de ectenia mare, de la inceputul Liturghiei credinciosilor {ectenia care existe, desigur, si la Terusalim (ai la incoputal Liturgbiei catehumenilor), dar al cérel confinut nu avea nevoie de explicare, Cit priveste celelalterituri, rugiciuni si imne ain titure ghia ortodoxd de azi, de care Sf, Chiril no aminteste nimic {(wohodul mare sau iesirea ca St. Darurl, Heravieul, Simbolul Crodinjel, Axionul si ectenla de dupa el, etc), ele nu intra serd inc In uz in Liturghia St. lacov din see. 1V. De remarcat iardsi ci Sf. Chiril_nu eminteste decit 0 singura dati despre cintiret sau psalt (Cate. XXINl, 20); toate rugéciunile 3) tmnele cintate a2i de cintireti (cor) sint puse de Sf. Chiril pe seama neofitilor (credinciosilor) Insist, entra cd pe atunci intzeaga slujbs liturgicd se desfisura ca un continu dialog sew schimb de rispunsuti Intre preot (diacon) de © parte, si credinciosit din bisericd, de ata b, Explicarea liturghiet ‘Spélarea mtinitor clericlor shujtort tnainte de sivissirea Sfintel Jertle slmbolizeaz’ curitia moralé si spiritual cu care trebuie si ne apropiem de St. Altar $i $4 Iuim parte le Sivirjitea celor Sfinte, «Sp8larea este un simbol e¥ trebul si va curififl de toste pllcatele sl faradelegile. Miinile noas- tre sint simbolul faptclor noasire; esta imurlt c& prin spaarea milnilor facem aluzie la curdtenla si neprihinirea {aptelor noastre, N-ai-auzit pe ferleitul David cé ne-a fcut ccunoscuti aceasta taind prin cuvintele: eSpila-voi tntre cei nevinovati miinile mele si voi inconjura.jertfelnicul Tau, Doamne ts (Ps: XV, 6). Prin urmare, spilarea mfinilor 8 seamni ci sintem curati de picates (Cateh. XXII, 2, td, rom. pp, 565-567). Precum se vede, Sf, Chiril aminteste aici si cuvintele din Ps. XXV, 6, care, impreund cu restel verse telor, acestu: psalm, se Intrebuintea2a in Iiturghla bizantina {de a2l, ca formuld sacramentalé insotitoare a actulut spalarst ‘illuilor de citre slujitori, 1a inceputul Proscomidiel ; na e sigur ins dact acest text biblic intrase inc de pe atunci in ‘urn liturgie, Sdrutarea pact, este semaul iubirit fest dintee eres- ‘unit participant la sviesivea Slintei Jertf. «SH nu-i tachipt 8 sarutarea aceea este 0 siratare obignulti, din acelea ce se dau de pristeni pe strada sau tn platf. Sirularea aceasta ra este In fel cu acolea, Sdrotazea aceasta uneste sufletele tunele cu altele st indepiteans din suflete orice vrajmiie, Sérutarea aceasta este deci un semn el uniri sufletelor si all lagoniri oricarei vr8jmasiiv. Amintind cuvintele Mintuito- rului din Matei V, 23-24, St Chirl continua: Sarutarea este deci 0 impicare ; pentra aceasta e sfintS» (Cateh, XXII, 3, ttad. rom. p. 567). Se redau apoi textele biblice in care Sf. Apostoli recomanda primilor crestini sirutarea iubirit (1 Cor, XVI, 20 sil Petru V, 14; de addugat Rom, XVI, 16). Indemmul «Sus inkmle le, adresat de preot credinciogilor inainte de inceperea ritului Sfintei Jere, inseamnd c& vin ace) ceas foarte infrlcositer trebule SH avem inima sus citre Dumozeu si nu Indreptati in Jos spre pamint si spre Iueruri- te pimintest.. Preotul liturghisitor porunceste cu putere s& Visim in ceasul acela toate grille cele Tumest, toats grija ce-o avom de gospodiria nosstré fi si avem inima in cor la Duninezeu Cel iubitor de oaments, Nimeni smu stea in bie sericS fm asa chip tncit cu gura si spund: Avem ciire Dom- ‘ul, iar cu mintea #8 se gindeascd le grifile cele Tomesti, Totdeauna trebuie #4 ne gindim la Dumnezeu. Daca lueril a- costa nu este cu putintd s¥el fecem in tot timpul dl pricina slibiclunii noastre omenesti, cel putin in ceasul acela $8 ne ddim silina 58-1 tndeplinim» (Catch. XXIII, 4, tyad. rom. 568), Referitor la Imaut Serafimic (Sfint, Sfint, Sfint: Domnul Savaot I»), Incadrat in textul rugiclunii Sfintei Zertfe, SE. Chi- ‘l'spune: «Rostim aceasta laudi lui Dumnezeu, predatt noua de serafimi) pentra ca s& fim pértasl cint&rit ostirilor celor sai presus do lume» (Cateh. XXII, 6, trad rom. p. 50) Dupi ce descrie ia continvare rinduiala slujbei rezumind cuprinsul Rugiciunil Stintel Jertfe, St. Chiril zabovesle putin asupra pomeniril morlor, din partea finali a dipticelor, s-o ftundamenteze printr-o explicare doctrinar’. «Credem cf vor dobindi cel mat mare folos sufletelor pentru care facem rugs ‘lune la Jertfa Stinté si prealnfricosatoare ce este pus inain- te», spune ell, formulind, in chipul cel mal pregnant si nein dolelnic, credinta general a Bisericil dia acel timp despre cficacitatea rugiciuntlor de mijlocire pentma vit si mori, Ficu- to la Liturghie. Dar cum mulfi se tntrebau si pe atunci cum se poate aceasta, St. Chill explicd mal departe, print-o com- paratio in gustul vremil, de ce mijtocitile ficute de Biserica upi sivirsirea Stintel Jertfe au atlta putere: «S3 ne Inchi- aim cS un Impirat a surghiunit pe cai care kau grosit Drietenii celor surghiunifi au tmpletit 0 cununk si i-au dat-o Imparatului spre a se indura de cei pedepsiti. Credett oare ‘cd Imparatul nu le-ar ugura pedeapsa? Tot aga sl nol dest sintom plcdtog, totus toldeauna aducem rugiciune lui Dum- nezeu pentru cei adormiti; nu-i impletim cumini, ci oferim ‘be Hiristos, Care a fost junghlat pentru picatele noastre, spre 4 Imbilzal pe lubitoral de oamesi Dumnezeu atit feta de ft si fad do noi» (Catch. XXIII 10, trad rom. p, 571) ‘Sl Chirt explict rugdclunea Tatdl Nostru, care era ase- ati imediat inainte de Impartésire, ca si in Lituaghille orto TH Cee a, 9, waa. com. pmox desi, Hste'una dintee cele mei scurt, dar substantiale f cexplicdrt ale Rugiiclunit Domnesti %, care se adauga le cele” mnel vechi, de 1a Tertulian 8, St, Ciprian si Origen ®. Vom spicul din ea numa ce este now fata. de cele anterioere. Asticl, la prima cerere: oSfinjeascé-se mumele’ Tu», St. Chirilspune ci numele 1ui Dumnezeu este prin fire stint, {ar Intrucht poate fi pingisit in cei picitost (ls. Lf, §st Rom. 1H, 24), noi ne rugém ca el si se sfinteased tn nol, care ne stingim si focem Iucruri vrednice de stinfire (Cateh, XXII, 2), Cererea «Vie implritia Tor se va tmplini,cindpotivit sposelor Sf. Ap. Pavel, mu ve mai implratl plcatal in trapul nostra cel muritor (Rom, VI, 12), cl ne vom curati pe oi In- sine In fap, in gind gi tn cuvint (Cateh, XM, 13). j Im cererea urmitoare ne rugim ca sd fle tndeplinita si | 4e noi, pe pamint ,vola ul Dumnezeu, asa cum e implinita e sfinfi Inger (ef. Ps. C 1,21). Sf. Chit intexpreteazs in chip simbolico-spleitval cere- rea wplinea noastré cea spre flintS dl-ne-o noud astizi, spu sind cf ea se referd nu la plinea obisnull,flindea — dupa el — adjectivuls spre flintan (Emixos, substantial) se relerd la finta sufletulul (Esl shy obsiay =e dux%sls —aleh fe vorba de o pline sflnta (Sf. Euhariste), care vse raspindes- te In toaté finta spre folosul tupului sal sufletulus, lar cu vintul vastizio (eyapey) trebule ineles win Hecare zi» . (0%jpiga. Prin cuvintele o§i ne lartd now’ gresalele noastre, precum si nol Jertim gresiilor nosis, spune St. Chril (Catoh. XXII, a , adic& se ocupi de descrierea §1 expli- area rituriir liturgice ale Tainelor de Initiere (Botezsl, Mir- Lis bac Maat eh a ae Senta Se Conan ate va Dap R. Devreesse fp, XVIb este arf ort date, probabil Sue tnt nt pal pcos sala (2933) cindngeres sb Eubarstl) ca g cele snare al8 St. Chin a 18 rusalimului. Ele constitule wn document de mare insemnii {alo nd noel penthastuul compare al itor colo: Benalla Talon de iniere, ch 58 for penny ull inirgit viet religtoase — desta de falontoare ~~ Gin acest Techie de te nord, veal Atle Si, te tpoca aceea de maxint dervliae a discipline! catehtine el ‘Dif nfericive tex original (gece al acestor cache s+ plerdat ca is cele inal multe dire ‘operele hl Teoday Ge Mopssese, In wre contamnirt ental ot, Is gat Y ecumanic (Cpol 59), ca romator at nestrasioms 1 alia de aphston si episcopi Teodoret el Cir q Iba do Edese (eal te cepltlen, Ee sit fost adesea en: fone ot ete Te scion ceqtinposterot (8. Chia termini, Mergchius al Tera, Pope, Palglas, Feed de Herniane, Marius Mercator, ga) in unee document {Actele Sinedalal V Eeumente, sub diverse dentniss Lbs ttt bapisandos (ooplzaos)», Mystct sermones' saa ibe (oten) mysteroran ? findcs toate serie Tal Teode, de Mopsoestie ~ tn mare clase lassen ristrtent (Neste: Henijal tea tense Inu-o reducers alack veche (ent Foard se 1, cind e meniioatt do Theodore Catlicona Care a azsciis-o dupe mantstise tat vec, considera Sut tiny sca plerdats, dar redescoperith de Coind {ath cu traducere englesd, do ovlentalotl episeen Alfons Mangan Du acess primi edie, tugistol german Ado Ricker @ part, nto versine ltt extase din ome 3, Vell Ge pe, Facindus de Mermlans, 0 defensione trum co ‘oto (is Hue Pe LXVIL col 719 Ch “T'vtal do ex Hesyeies =f Taro in Mant, Seeromim Conconm 2°95 tletninath mal sles eset nestorenk (vent de, ex a5 Alpena Bdlied Suet Hf 1 Romne 1755p 3 Sr hvbpaltiea ie hiane ead Centdge Host) Vol: Gommentore of Theodore of Mopauesti on the Lord's Praye! end on th SSERGRI ol Gop and the" Bucher Comtriog, 103 care cuptind descrierea si explicavea Boterulul gi a Euha- nstie(Caieh XI—XVN, intr-o miet, dar foarte uti bro- suri? Pajin mat thal a aparut si traducere franceri com- pletd a celor 16 omlll catehetice ale lui Teodor de Mopsues- dla evind si texto) traducerit stiace, editatd in reproducere fotograficé dup manaserisul 581 din col. Mingana (sec. XIV)*'Pe baza abebtel editii ax apsrut dupi aceca studi si preseilfel critice ele conjinutulai catehezelor aiystagodice ale Iuf Téodor de Mopsuestia, (cath. NI—-XVI), care vor ft méntionate th cursul studiulul nostra precim si 6 tvaducere roménoasct* Dinitee cele 16 eateheze: primele zece cuptind — ca sila St Chri] — o explicate aminuntiti'2 Simbolulal de credin« 18 niceo-constantinopelitan iar a XI-a (tinut& tot catehume- nilon, ciprinde o explicare independentd a Rugiciunii Dom- sept. Dintre ultimile cinct catehoze, care sint de fapt «mays tagogice», singurele care ne intereseazA acl, pritiele trei (Cotell. XII—XIV) se ocupt cu explicarea riturilor baptis- male (Botezul si Mirungerea), iar"ultimele dou’ (Cateh, XV— XVI) cu ritul euharistic sau expliearea Liturghies, Distribulia catehezslor mystagogice pe’ sblectele featate este deci kden- ticd.cu cea din eatshezele similare ele Sf, Chitl, ceea ce ex- plied — probabil — existenta unti plén coma sau a unet programe uni¢e im tnvajimintul catehetic din aceestly pe- road’ la toti catehetil crestini din Siri, Palestina si Meso= Polamia, Decsebirea dintre cele dou grupuri de cateheze con- aati pint oi Mine quem decnitt Todos oper Scar easter 89 (Ga Orca ef Tete Haram Eelesee furanibes R Sapper ct Av Rieke, Tose 1 Tacocore do Mopsieste, Lee homilies cottchetques, tyedcton, Intebditiom, index pat Raymond Tenoeway OP. a cols ea Pabst be ‘rae, Chia el Vase 100 (Col Staal ereae ep tae rst to or san Brn oe, om 30 S10" nai. Xitp ane Ios at. 94 {Omit Mh nt So (Omit VO Se BID (Om RV a RUDo ericanen SPUTELOR CAINE 4% numal fn faptul c& cele ale Sf. Chiril an fost finute celor {oja botezai (neofiilor) lar cele ale 1ui Teodor se adreseazi ‘catehumenilor (cancdidatilor la Botez) 2, Ritarile 51 explicarea Botezulus s1 a Mirungerii La inceputul fiecitei cateheze (introd.) expune inti pe scurt, ritualdl Ltorgic al flecdrel taine, pe care el i numes! fie rinduialé (=<), fle regula sau legen {vines ) Biserici pe cate apoi il comentear aminuntit In subdiviziunite (pa- ragrafele) catehezei respective. Ritualal catehumenatulus si al Botezulut se destisura si Ja Mopsuestia dup aceeasi disciplin& si rinduialé care era fn vigoare peste {ot In epoca aceasta de la sfirstul sec. IV si Inceputul see. V. Nu este deci de mirare dact vom gist ‘enumerate, descrise si explicate si In catehezele lui Teodor (de Mopstestia, aceleasi momeate si rituri baptismale de ‘cipetenie pe care la Terusalim le explicase cova mat inainte (248) SI. Chirll in catehezele sele mystegogice. ‘ar la Antio- Ia Sirei, St Toan Gur de Aur, ine anit 387200. Cei ce doreau 4 primeascd Boterul erau obligati si vink 1a bisericf, insofiti dé cite un crestin girant sau cheras (sl- Flack — (rib (b)8, lat. sponsor, ~ nasul de mat Urziu), care Gepunea garanfia morald pentru seriozitatea intenfilor can- fidatului la Hotex, Ia bisezica acestia se adresau slujitorulut ‘anume insircinat cu aceesta (is qui constitutus est ad id officium), a cérui functiune Teodor nu 0 precizeazi si care fices inscrierea candidatului, intr-un registra al bisecicit (in libro ecclesiae), unde se trecea atit numele candidatulut cit surgi vteerad Se ube, Bae asap Ok pute oe tune dow atten eel stupep itrable) par st How aerssto nets Tene tires dexering si expe tinder de sare in clonetie ystagufee, GoL-RVYam Test dorsi Wis Sin lela aA Ricker eg Rut roe tae ‘onets Mnamerclate in eta tranceea), si al masului sau, Odati inser in liste ~ Incru care avea Joe de reguli la inceputul Postului Pestelor — catehumenul Gevenee candidat 1e Boter si era socotit, de fapt, inci di ipa aceea printre membrii Biserics, cetijean al unel socie- {iti sau ordini nol, avea dreptu) si intre In locagnl de acu- pare ol bisericii gi obligat ca atare si-si schimbe modul de vial pigin si si adopte pe cel crestin (ut dignus sit huis luilatis et adsceiptionis in eem)#, ‘Candidatii erau incredintati apol exorcistiior in vederea ‘xorcizdsil. Momentul exorci2inil constitule vn fel de proces al exorcizandului cu diavolul. «Plinded vol fasiva nu puteth ace Jupta cu diavolul — spune Teodor — este nevoie de ajuloral s1 puterea acelora pe care fl numim exorcist; et sint.un fel de avocati, de apiritori al vostei care vit esigurd ajutoral dumnerelesc. Cael ei confura cu glas tere, cn stri- gare foarte prelungi pe vrajmasul vostra 58 se indepirtexe 5184 plece departe, prin sentinja judecitoralui, pentru ca s& ‘nu mai eibi deloe putinta si prilejul,de a ne mai face x5 ‘2,84, sclipam pe deplin de sub robia Tui sisi fim intr-o ade~ YErath lbertate..™ Cit se rosteau exorcismele, candidatit stileau tcuti, fink glas, intro auitudine de desivisitd umi- link, ca gl cum ar tremura inci de teama riviui tiran, ea rine intinse ca la rugticlune gi cu ochié plecatt In Jos, im ployind indurarea judecatorulut; et se dezbricau de hainele “Pu Ghd p29, Bee getty, mt HO Sais Bae a. til aha roy See Sr teat, aaa 2 Se Te Rina ie cp" hae Pans 3964, Com sSources 254); usodorcenigius “Arde roe ai ln ema acl agree eel le eos ei Beetsfexterioare si rimineaw'descultl, pentru 4 si mediteze a ‘greaua robie a vrljmagului, in care au stat atta: timp. Sti. ‘eau folodati cu picioarele pe heinele dezbricate (vesmintul de pir), pentru.ca sisi aduci aminte prin ele de pécatele de mat inainte...(Cateh, XH, introd, 23-25, trad. te 323, 361; Cateh, XII, introd. st 24, trad fr, p. 367, 369-974), In Umput de 1a inseriere pind ta Boter, se didea'ca b cin’ candidatlor 5% inveje Simbokul credintei, « cut expl care o gi ascultau de altfel in catehezele prebaptismale’care so-tineau® foes Cind se propia timp! Boterutul sf stirsitil eluptel tmpo rive vrijmagulu (sfirgtul exorcismelor), atuncl candidatil frau dusi tn fata pontifului™, de etre «cet rinduifi pentea aceasta (per eos qui id constituta sunt), pentru. imptinives (costiroa) lepdidicii de Satana gl a unirll cu Hristos, Episcopul teste mai marele Biserici, cel induit a sta in fruntea ef (Ma- Jor domus (Dei) est sacerdos, qui dignus habitus est stare in capite Beclesiae).-, In fata acestuia candidatit rosteau slibolul dé”credings si rugéciunea Tata! nostru, pe care avusesers datoria 54 Je Snvefe pind atunci; era coea ce se nmea Hirshs) cer ccarea sau examinarea celor:inserist pentru Botez. Ea avea Joc fn afer de biserie& (probabil In catehumenion) sau in- te-o sald veeind cu baptisterisl numiti money (6 astfel de sali exista, de ex. Ja Antiohia-Kanssié, pe la nceputul sec, ‘V™, si era socotitd mu mumai cao mirturisire @ noll cre- sec B cosets "te at rcs) a em: aps (Append ee {p10 Feb) — pon fsand —~ kaos) tm Wa p12) fe Caich. XIE (AR. p12, 1b, cain 2 S71 ID (re 269k gem. Deed rs trea abelian erediot nate de bot vests Ste Can a le SAI ¥, EW Brera Aenea a # Ueto *D.raunby (0 axel de salk exit, de ex, ts Antica Kans sal ae 8 (GU, ate a aa ee dinje. pe care catchumenit se pregiteau s&. 0 tmbritiseze isi 9 invoialé fécutd cu Dumnezeu prin mijlocirea preotu- - far.Erau edusi la Boter numai cet ce rispundean bive 1a acest eXumen; acopte erau Inscrist Intt-o now’ list s1 numai & srau admisi s& intze in bisericd, pentru sivirsirea viturlor La lepiidiri, care aveau loc in biseried, candidatit sti- teau din nou detbricatl de hainele de deesupra, cu capul dascoperit sf desculti pe un sac, Iagenuncheati, cu restul cor plu stind drepti, cu malinile tntinse, ca la rugiciune si cu (chit ridicafi la car, wunde este Dumnezeu de la care tu, as- ‘tpt ridicarea din vechea cddere si dobindirea bunstatiloro™, Taapola flecirula din el stitea nagul respectiv. Diaconil ve. eau atunel gl le rosteau cuvintele rostite de ingor tui Cor- aellu (Fepte X, 3) «RugSeiunea voestri a fost auzit, smplo- area Voastrs a fost ascultat& (Impliniti)»®, Urma jurdmin- tol lepidarli de satana si legimintol de credints fat de Disinezeu, pe care Teodor nil ced intr-o formula unied, cu urmitorul text: «MS lepid de satana si de toti ingerif lu $i de toate faptele lui sl de toatk slujirea lui, de toatd deser- ‘ickunea Iu si de toatd riticirea Tul lumeascd i m& leg si cred si mi boter fa numole Tatdlui si Fiului si al Sfintului Dah» 3 Inteuctt vrijmasul, In a eral stipinire afi stat ping acum, ca pentru voi pricina a multe si mari rele, — ziee Teodor — ali promis acum c& v¥ lopaiati de el st respinge}i blesfemile Tui chiar prin acte (fapte) concrete; de acces spuneti: «Mi pd de satanav. Inalnte chiar de afi fi voit, n-afi 1 putut rosti estfel de cuvinte, deoarece 4 temeati ined de stipini- Gate Me TAR. 'p Tat pam, sig 2h Sas Be aa om, ian Hepat Sia sesh signe REC MOR a3 sm) gyi aaa ara a Gat at rin neq. XIV (ves! ‘Comentarul ut Tinotet I, ie 33, Assemasi, Diblo™ ite Suan tt sp eyrea lui; acum ins dupa ce prin exorcisme ati primit elibere. ea, conform hotirir dumnezelegtt, credinciosi cuvintelor ‘voastre poteli spune: «NM lepd de satanar, adic& nu vo} ma 4avea nici o tovarasie s! nick un fel de legiturd qu el, Lagersts {stat {ot} oamenii care au primit de Ja el toat’ réutateo si duc si pe alli la pierzare (ostnda). Inger! ai satane! numim pe tofi hii ee supun voi Iu, ca si duck la cSdere (greseu!) si pierzare pe oameni.. Ingeri af satanei au fost toll eresiar. hil: Manes, Marcion, Valentin, Pavel de Samosata, Arie, Ei omiu, Apolinarie...judaizanti si tot cel care indeamna pe ameni si faci riul si f¥ridelegea (Catch. XIN, 9, tra¢. H . 389, “Si de toate faptele luis, inseamnk lepdidarea de: super- stile piginest Jertfele $1 inchinarea la idol, astrolegia pi rifledrle, spalétile, legaturile (magice sau vrS}Morest), Dir ‘area amuletelor, ghicizea dup mersul si miscdsle astnelor, dapat zboral sau glasul plsirilor, respectarea riturilor si dati- nilor iudaice, rilurilor eretiilor, cere ingald uneori vind aparenta adevirului (Cateh, XII, 10, t.f. 383). ‘Sk de Lost deserticiunea Jul winseamin’ toate cele ce la piginl se sévirsese In numele doctrine ({avataturi) ler, pen ‘yu cf toate acestea se fac in fata oamenilor de fatadi, ce pa- ada (pentru ingelare}, ca st provoace admiraia la cei ce pui= vvese fi si seducd pe alfi, Toate acestea, muljumit8 lui Dum- ezeu, au Incetat astizh totusi nu trebute s§ diminulim perk colul erezitir. Cie satana « Viaut cd raticizes paginismului 4 fost biruité prin numele Iul Hristos, sa stridult si misco- ceasci un elt mijlec de a insela pe oament $i a inventat exe- aiile,ullizind pentru aceasta pe exeziazhi, care prin imitaree Jucrurilor bisericest, activesz¥ sub demumiri si plrtige falsi, cca 58 induci in eroaze pe cei simpli (Cateh, Xill, 13, tad rp. 387389). “Si de {oath ratKcirea Iumeascdy tnseamnd lepidareo de teatze, circu, stadioane, Iuptele atletice, cistecele lumesti, nono o# MOPSUESTIA 2 sdic8 toate cele care sud ‘ndeamn’ pe oameni 1a corgancle muzicesti, dansurile et. pretextul de amuzament (distract plersare™, Teodor nu precizeazi dack cei ce ficeau lepiderea si junimintul de credint& ezau intorst ca fata mai inti spre anus si apol spre risirit — cam se obignuia peste tot —si ‘nici dact dupa lepadtri el suflan st seuipau pe diavolul, cum se face pind ezi tn ritualul catehumenatului care precede slujba Botezului in cultul ortodox si in mai toate riturile Ik turgice ristritene, : Dupi aceeste candidaiul se dexbrica, riminind’ gol, A- ‘coast nuditate aminteste de Adam, care la Tnceput era gol ‘si nu se rusing, ci abla dupa calearea poruncii a devenit ma- tor sia avut nevoie de un vesmint str&in, pe care acum tl epoi ce pe un semn al morlelitét, deoarece esti candidat la nemutire (Cateh. XIV, 8, tf. p. 418119}. Atunci venea pontiful, imbracat in vegmint alb de ling, ca si erate candi- ‘atului la Boter, prin strdlucivee vesmintului bucuria veaca~ Ins Ja onre acesta va sé troeek gl Jumina pe care el trebuia si ‘0 rispindessct in viata cea noua (Cate, Xl, 17 3i Cateh- XIV, 14, tty p. 395, 431); el insemna cendidatul pe frumte cu untdelemnal ungeril (cleo wnctionis}, 2icind: «Se insem- nazi (ange) X, in numele Tatafui gi al Fiului si al St. Due (formals care se intrebuinfeazs si acum la Nestorieni). 1o- Semmarea aceasta este semnul pe care Ml primeste ca 0 oale 8 luk Hristos, ca un ostag al ostirit ceresti, spune Teodor, adresindu-se cotehumenulal; cici aga se inseamn’ oala cu Pecetea, cind se cumplrs, ca si se stle al clrub stipin este, Ostagn! cind e Inrolat tn’ oaste, primeste mel inti pe mi (brat) pecetea (stindardul) care erat tn serviciul c8al rege (GmpBrat) va lupta de act inainte. Semnul se face pe frunte, entru ¢& fruntes este o parte a capului, adici a parti su perloare a trupulul nostra, a feffi cu care ne privim unit pe cat's (G. t MLX, cot 30 7 Ti eat Sai 12, en. rp 60 Cat OV, 8iil atunet clad ne vorbim unii altora. Semmul acesta este menit deci si fle vizut de departe de citre demoni, pentru cca acestia vizind c& noi sinter casnici sl soldati ai Domau- Ii nostra Hisus Hristos si cetdteni al cerului, si ne. opoleas- $i sf mu ne poatd face nict un riu (Cateh. XIl, 18, tr. {8 >. $99). : Indatd dup insomnarea pe frunte, nesul — care. stat {in spatele candidatului — jntindea peste capul lu, un.orar de lind si il ajuta 88 se ridice din genunchi si si stea drept, atitind prin aceasta ridicarea din vechea cidere, Orarul aces- ‘a simboliza libertatea Ia care era chemat de aci inalple can- didatul, in opozitie cu starea de captiv (rob) al pacatulut si al diavolulsi, pe care o simboliza pind aici capul descoperit (Cateh, XI, 19 gf Cateh, XIV, 1, te fr. 401, 405)%, Dup& aceasti primd ungere — ungere partial — gi ina- inte de afundarea in api, urma ca sila Antiohia — cea.de @ doua ungere a cendidatului, ungerea pe tot corpul. Pentru ‘aceasta, candidatul se dezbrica complet de haine; pontiful {is qui habet honorem sacerdotil) incepea ungeres, zicind formula: wWage-se X, in numele Tatalui si al Biulul sl al Sfintului Dubs, tar alti sujitori bisericesti rinduiti pentru ‘sceasta (ill qui constitutl sunt ad hoc offielum) — Teodor nu pre:izeaz¥ cine erau acestia, dar probabil erau dleconti le Botezul bitbatilor, Jar diaconifele la cel al femeilor — con- ‘lnuau ungerea, ungind cu unidelemmul ungerst (oleo wnetio- ris) tot trupul candidatului. Dupi Teodor, ungerea aceasta este pentru catehumen un indicin gi semn cd el primeste hai- ea nemurini,cu care va fi imbracat prin Botez ®. Vorbind apet despre coborlrea candidatului tn piscina Boteculut din baptisteriu, Teodor de Mopsuestia afirml ca- Esarsent de ex. eae impleta cin dou’ fie de aiese, de culon deo: SSA oS) rt Ges do ned (Cay, Ve we Ge catah, BUY, By {AR pe 116) 3h te te 417418, Cpe af Dio sisi Rieopon isk Sepedtarhia beers, tegoric c& apele baptismale sint sfinfite, 1a rugiciunea,pon- ‘Ufalui, prin puterea Dahulus Stine care face din elo: epinte- ~ coal Basler mistices, Este penim prima dati in literatura cresting de acest fel cind se vorbesto allt de clar si de insis- {ent despre sfinfirea apei de Botez si. despre existen{a nei formule sau rigiciunt speciale, pentru aceeste in slujba Bo- ‘erului, «La timpal fixat — spuno al, adresindu-se neofitilor = cobori in apa care este stingitd prin binecuvintarea ponti- fului; pentra ci nu esti botezat ia api simpli, etn apa re- raglerii, care au poate s& devin’ aga cum trebuie si fie de- cit prin venires Stintului Duh. E necesar ca preotul, pajeivit Hindulellt slujbel preotest, si se foloseascd de cuvintele obligatorit (prescrise) si 5% ceardi de la Dumnezeu ca si vin hharul Stintului Dun peste api sisi o fact capebild (in stare) Si product aceasti nastere infricositoare, (si 0 faci) tece al nasteril mistice... Intrucit toate acestea nu sint pro- ‘bli fini apei, cl Je dBruloste crates Sflntului Duh prin afun- ddarea in api, preotul mai inainte, potrivit rinduelit preoties, se foloseste $1 de cuvintele obligetorit (rtuele) care stat pre- serise, $i de binecuvintisi si cere si vind peste api harul Sfintului Dub si si se nase din nou, intr-o fire omeneascs oull gi superioari. «Asa cum In nastorea trupeasc’ sinvl ‘mamel primeste o sAminta pe care puserea divin’ o creste (dezvolts) potrivit poruncil de la inceput, tot asa in Botex apa devine un sia pentru cel ca se zenaste, far harul Duhu- Jui formeazi pe cel ce s-a botezat pentru a doua nastere si il face cu totul altul (Cateh, XIV, 9, tf. fr. p. 421). In apa bo texului tu degul vechea fire muritosre si primestt o fire ne imuritoare si incoruptibilé (nestricicioass}, Dupi ce apa s-a facut desivirsité prin veniren Sftntutul Duh si primeste o astfel de virtute (putere), cobort intr Precum se vede, Teodor é aici ua reaumet al continu tulai rugdciunih pentru sfinttea apei de Botez, care ia tin= uiala de atunci a botezului era eiita de preot, pe cit se ps (AR pI,+ imediat tnainte de afundarea’pentra botes, Prin apa (bote- zului) noi Implinim semne §1 mistere (eine) 5 sintem refnnoifi Im aceosté ap8; datorité ei prin miflocizea tainel, noi care vvenim la boter primim, ca in figuri aceste bunuri sl vom primi tofi,efectiv, in lumea care va si vie, 0 feinnoire inefa- Dill a fit noastre (Cat. XIV, 12, te fr p. 429). Puterea Stintului Dub, care luezea2% prin taina apei bo- tezulas, este ca focul unui cuptor care intareste vasul delat modelat de mina olerulul, schimbindu-t natura si tScind-o superioard si incasabilé (Cateh. XIV, 13, 1. tr. p- 429). “Accentaind lucratea divin in sfintires apei de botez, ‘Teodor subliniand ca si St. Joon Gurd de Aur, e¥ Iucrarea in- sisi a Botezulut spertine harulul dumnezeiese, preotul find un simplu Instrument, ceea co explic¥ si formula impersonals ‘2 Botezului. Pontifut stind in picioare, si Imbricet In ecelosh Vesmint al, ca si mai tnainte, Ist pune o mina peste cepa) celul eoborit in apa plseinel si zicea: «boteazd-se X.. in nu- rele Tatilui gl al Fiului si al Sfintului Duh». Zice botea- 2é-se X.. — explich Teodor — ca siti arete prin cuvintal cesta, care este cquza acestul har... De aceea nu spune? Eu fe boter, dup cum n-a spus mai tnainte nici: Eu te In- semner cl: Se Inseamné, iar acum: Se boteazd.., pentru ci na un om oarecare poate si dea acest dar, ct doar harului Jui Dumnezeu 1 apaitine puterea de a da gstfel de tucruri®. Preotul spune: «In numele Tatalui.., etc, ea gi cind ar spune: wprin invocatea Tatalui..» si clad spunea asta, al ap 3 capal neofitulul, afundindu-l in apli; acesta —~ deci putea vor — spunes atunciv «Amin, dack au, 391 pleca in jos cepul, Im sema de aprobere a spuselor preotulul, La fel se 2a, Gatch SIV, 1800, te fr ny 44i—t45. Despre forma si formula vei Facn tao Gul Soa, Ca Sigh 25 ton ane Pe He fle Sever Paihia [ove] Sovtvarert, Landon, 1904 (7 oan Mosehos, Pram Spt fous cree Lee, ate Header eter eka, fee Be INS MES ca io Ra RNS Re mM 9 8 pfoceda sila cuvintele «Si al Fiuluis apo wsi al St. Dubs, pre- tel afundind deci de trei ort Ja rind In apa capul neofitulul upd aceasta neofitul fesea din apt, urcind treptele din par- tea opusé a piscine! boterului®, Botezul este memorialul mortl sal invieri jul Hristos, 6 figura morjii nosstre, a inmormintirii noastre, a reinvierit san uesterli @ dove @ noastr8, al asocierii noastre 1a bun file viltoaze, No} stim ef Domnul Iisus Hristos a supsimat jputezea mort prin favierea Sa; de aceca zice (Sf. Apostol Pavel): snoi care sintem botezati in Tisus Heistos, intra rmoartea Lui ne-am botezat» (Rom. VI, 50). Cu aceasta cre- ‘dingi-ne apropiem de El si ne botezin pentra c¥ not dorim 4 participam de acum la ineartea Lui, cu nidejdea de a par- ticipa la aceleasi (bunuri adic) s8 taviem si nol din morti asa cum @ laviat El tnsusi. De aceea cind mi boter, scufun- dindusmi capul, eu primesc moartea lui lisus Hristos si do- ese sh iow iumormintarea Lui; prin aceasta eu mirturisesc 4 invierea Dommulul nostra; Jar lesind din ap eu ma soco- ese astfel deja inviat, ca {ntrun fel de imagine (sien). (Cat. XIV, 5, te fr. 419). Neofitul care s-a ingropat tn apa Botezului imprewnt eu Hristos mort, fesind din ap, mu mat este partea Iut Adam cel mort prin pleat, cl a Jul Hristes, care 4 birult moartea prin inviere. (Cat. XIV, 25). Intro sin- gurd data fn apa Dotezvlul, 1% scufunsi-capul in ea de tre! fri, in numele Tatdlui si al Fiului si al St. Dub, apoi fest o singurd dati din ap& pestra c8 sti c¥ unl singur este Bo- teu (cp. Bfes. 1V, 4—6) si unl singur este harul pe care i] Drimepti Inte-Insul, Treimea indiviaibité, Tatal Flul si St Du, care nu sint seperati unul de eltul pentru of una este fiimta (natura = Ousia) lor. (Cateh. XIV, 20, tr fr. pe 489— 445), Vorbind despre efectele Botezului, Teodor _adaogi ‘Tu inaintesi spre darul botezului, pentru ca si venasti, 5 mori cu Hristos $1 58 inviert cu El, pentra ca dup ce al pri-nit stfel 0 a doua nastere tn locul celel inti, sf poti si at parte tn cer. In adevar, atita vreme cit epti muritor prin fie, ‘nu pot! p¥trunde in sflisal cerului; dar cind depui aceastd (lire mucitoare) tn Boter si rolovieai cu Hristos prin Botez $1 primesti chipul (vires) acestei nol nasterl care este agteptat tunel ta te arSfi cetSean al cerului, atunci devil impreund ‘mostenstor al tmp8rsiei coruluin (Cat, XI, 14, te f. p. 393). Actul renasteril este opera Sf, Dah (Cat. XIV, 2, 6, th tr. p. 409, 415). Prin ‘aine tu primesti participarea la bundtitile ‘cores desi cele ce se fac la hotex sintfiguri si seme (sim Doale) (sine) totusl, prin ele dobindim o arvunk dups. co ‘vom ina in vesnicle, (Cat. XIV, 2,6), Atuncl nu ne vor mai folosi ca acum de semne (simboele) si Inchipuiri (xée06 ) pen- tu ci, vom aevea parte de roalitdtile Insosi ale nemuriii sf Incoruptibilitstl (Cat. XV, av. 91, fr. p. 487). ‘Teodor de Mopsuestia ette unul dintve putinil mystagogt care se proocup’ si do relatia dintre boterul crostin gi bote- ‘zal Mintuitorulul fn Tordan, Botezal erestin — a doua nastere — a fost preinchipuit (anticipat) de Mintuitoral insusl, prin Doreaul Sdu in Jordan de Ia foan, Inainte Mergdionul. Minti torul au avea nevole de un astfel de hotea, cici el era un Dotez penitenial, se didea spre iertarea picatelor. Dar El a primit qcest botez, ca si ne des nou pildé gi sf se fac cel inti Sntre noj nu numei prin inviezea din morti, ei si prin Dbotezul pe care nol urma sil primim, Intra aseménatea mor- til Lut. Botemo Ia Jordan s-a facut tot im numele Tatalal si ‘al Fiulut gl al Sfintules Duh. Tatil a maeturisit pe Fiul din cer, Fial se boteza in apa Tordanulul, iar Sf. Duh s-a pogorit Im chip de porumbel, ca $8 se plineased cuvintul profetic al, If Joan: «Eu botez cu api dar vine dup mine Cel Ce vi ‘va boteza cu Duh! Sftot si cu foc» (Matel II, 11), (Cat. XIV, 22-24, ved! gl tr fr. p. 249453) Dupiafundarea in apa Boterului, now! botezat tmbrica hhaina albs si carats a neofitlor, — eu totul strdlucitoare, ‘care este simbol al veacului co va si fie», Urme indaté Ba Grek IV, 28 (AR, 18) sited pas a, Mirungezea pe care o ficea pontiful,insemnind fruntea can- idatulul si zicind: «Se insemneaz¥ (unge) X, in numele Ta- tt «al Flutul sl al Sf, Dako, Ungerea aceasta postbaptis- sali simboligess’, dup Teador, ungerea pe care a primit-o Mintuitoral prin coborirea Sf. Duh peste El la botez. «Dup’, ce lisus a est din ap8, a primit harul Siintulus Duh, care venit ia ehip de porumbel s! a rimas peste Hy de aceea El si spune'cd a fost uns de cdtre St. Duh: »Dabul Domnulu este peste Mine, pentru care M-a uns s& binevestesc..» (Luca IV, 48) sf lisus’ Nazarineanul, pe care Ira uns Dubul Sfint..0 (Fapte X, 98), pentru ca s¥ se arate cl St. Duh nt. fost de~ Toe despactt de El; tot aya si ungorea unidelomnulul (anctio lei) ¢© lipeste de aceia care au fost unsi de oameni si mt se desparte de ei, «ca semn , jar preotul:continué citirea rugiciunil. Sfintel .Jertfe, zicind Sint: (este) Tatil, Stint gf Fivl, Stint si Dubul Stint.0, ca s¥ orate ci firea dumnezelascd este din vesnicie 41 slintS st pentru ca si se vadi-c¥ exprimd Limurit injelesul laudelor Serafillor din cartes: lui Isaia, Apol pomeneste si despre ailosivixea negr&itd revatsat8 asupra noastrs, pentru care,a aritat rinduiala (Iconomia) indeplinita prin Hristos, Care, desi eya.in chipul 1ui Dumnezeu, a binevoit 54 primeasc’ cchip.de fob (comp. Filip. I, 6 si urm), si Care facindu-se om, deplin si edevérat, a luat asupr3-S) rascumparerea intregulul ream gnfenese si a denlegat legittrile vechi si aspre ele Le- ii Vechi si stipinirea mortii, cea care dura de. atita timp, El ne-a diruit bunilati negraite $1 mat inalte decit orice cu- noastere omencascd, pentra care Dommul nostra Hristes.a primig patima, pentra ca si ajongi Ta zdrobirea destivirsiti, a morfii prin invievea Sa si ne-a fAgidult pirtésla cu, Sine Ye bucutlle bundtbtilviitosre. Ceva mai mult, ne-a dat aceasta jain’, destul de potrvitd si ne ducd la aclea, cici prin-El ne, renastem in taina Botezuli, si facem pomenirea ‘morfii Domnulu nostra’ in’ aceasté.slujb& infricositoare (a Eiturghiei) " Pin aceste cuvinte, Teodor rerum’ cuprinsul p&rtil din anafora humith hrfstologicd, parte care urmeaz’, dup imnul trisaghiion, in toate lturghille crestine, Ca de obicet, sl In ‘anaforaua descrist de Teodor urma apo} partea numiti And- ninead inemoriel), pe caze el 0 rerum astfel: «$i facem po- rmenited' inortit Domnului {a accasté taind infricogat& gi pri- rim Rrana nemuritoare s1 duhovnicease& a trupulu si a Stn dgelui Domnulul nostra, pentru care Domnu nostra, cind mer- sea spre patimd, a incredinjat vcenicilor Sai sindulalé ca sé primim acestea prin ef si sh le sSvirsim si nol tot, care cre Ls AR, p 50.2 2— Comp, cu formula SH stam bing of st ep 580-88 dem in Heistos ® si de alct (de aceea) facem pomentrea: mor: lui Hristos Domnul si primim aici hrand negrditdy de aici al se di destula credinta, care ne-duce le Impértisirea color viltoare. Despre acestea si despre altele asemenca vorbeste preottl in aceastl stint siujba gi in pomenirea celor ce S-at, het» Continuind, Teodor vorbeste despre epicleza aiaforei liturgice, ‘pe care © deserie, despre ostul si necesitatea ei in cadrul marei Rugiciuni a'Stintel Jertfe, accentuind indeo: sebi rolol principal al Duhului dumnegetese in sfintitea Da turllor. «Trebufe acum ca Dommul nostri Htistor sf invieze din morti prin puterea celor ce se sivirsesc si i reverse hhatal Siu peste noi toll, coea ce nu se poate realiza altel decit venind harul Duhului Sfint prin are st Ela inviat odi- loan, precum aratl fericitul Pavel sntr-un loc, zicind’: «Si era aritat Fiu al Jui Dumnezeu in putere si ia’ Duh Stint prin invierea din morli a Iul fisus Hristos, Doraaul nostra» (Rom. I, 4} iar in alt loc: «Dac Dubul Celui Ce Lea faviat pe Hristos din morti locuieste intra voi, El care Ia inviat pe Hiristos din mor{t va face vil sl tupurile voastre maarte, peatru Duhul, care locuieste in voin (Rom. Vil, 11); Asa a spas si Domaul nostra insusi: «Duhul este cel ce ai viatd ‘rupul nu este de nici un folos» (Ioan VI, 6). Era dect foarte necesar ca preotul Urmind rinduiala preotiei, si adcd Iui Dumnezeu rugiciune 41 implorare ca 8 ze realizeze venites Sfintulul Duh si ca prin aceasta, Harul si vind peste pllnea sivinul aduse ca Dar pentru ca acestea si {ie cunoseute ci Sint cu adevirat trupul si singele Domnulul nostra, pentru este memorialul nemuriei Teoilor de Mepsuestia este unul dintre interpretit Litar- het care afimm& si demonstreaxa prefacerea Derutifor cua vislice, cu o claritate si stiruinl& remarcabila, Dapii venivea 8 Coie XP fla AR, p92,Dubului Stint asupre lor, darurile nosstre mu mal sint ceca ‘ce aratié dup aparente ~ adic simpla pline si vin — ci int cu adevirat trupal si singele Dommului. «Céci Dormmul — 1a Cink — dind pline (ncenicilor Sai) m-a sous: Acesta este Inchipuirea (size) trupului Mew — cl Acesta este trupul Meu; side asemenea n-a spus: Acesta este simbolul singe- Jui Meu, ci: Acesta este singele Meu, — pentra o¥ El a vrut cca noi sh nu mat privim eceste daruri dupé firea lor dupa ce fle ay primit Herul si ventrea Sftntalui Duh, ci si le primim cape trupol si singele Domnului, Céci trupal Domatlui ma avea prin insési fea Sa nemurirea si puterea de @ da ne- aurea, ci isa dat-s Duhvl Sint sl prin Iavierea din mort I @ primit unizea cu fizca dumnezelased, a devenit nemuritor 1 iavor de nemurize pentru ceialfis In cera ce priveste natura trupulai cuharistic — eect deci acest repre2inta trupul patimltor al Tol Hristos dlnainte ‘de moarte sau pe cel transiigurat de dup Inviere — Teo dor formuleaz’ clar convingerea sa c¥, dupi sfintize, Derv- sile-noastre se prefec In trupul sl singele Dommutul cele ne ruitoere si nestricicloase, de dupa Invierea Sa, Prin deduc- tle pean cd, Inainte de sfinjire gl prefacere, Cinstitele Da- ‘url agezate pe alter reprezint& trupul mort al Dommulwi, pus in mormint . «Cict si trapul lui Hristos Domnul nostra, pen tun ef era din firea noastra (enenease|), mai inainte (de 3n- vere) era muzitor: dar prin Inviere s-a schimbet in fice ne~ imuritoare si nestriciciosst.Cind, deci, preotul spone ci Dorurile. sint trupal st siagele Tul Hristos, Domnul nostry, ‘rath ci prin venizea Sf. Duh, ele au devenit trup si since si (c& sint) nemuritoere prin El, penlrw c& st trupul Domnuhs, dupa ce fusese ng st peimise Don (et. Luea TV, 18; Fapte Pabirrcimet Bees gn erie Se os cov Made pf rps Sy ee UY fe Vougtoe ubepmee eas has eh Srowiptson sha oa coer Cp. Prot. St, Papuatima, Op. city P 486. X, 38), se arta pe fatii ca atare, Tot asa si acum, dupl ce a venit St, Duh, credem c& plinea si vinul oferit au primit un {cl de ungore prin Harul care a coborit asupra Tor si de aacea credem ci sint trup gi singe, nemuritoare $i nestrictcloase din fire (prin natur8) asa cum s-a petrecut si cu trupul Dom- nnolui dup& Inviere» Din punct de vedere simbolic, momen- tl epiciesei sau al pogoritii Stintulus Duh peste darurite eu- haristice simbolizea2’, deci, dupa Teodor, invierea Domnului, adicd relntoarcerea duhulul de vial in trupul mort si tnmor~ inintat al Mintactoralui 7 Dintre calitatile sau virtuje spirituele ate truputut $4 siugehd euharistic, Teodor accentueazd indeosebi pe aceca ‘le antidet al nemurivi. Sf, Euharistie este whrana tainel ne- muri (Cat. XV, 6, tr ft. p41) Este firesc ca Sfintele Taine, care sint umenitatea, indumnezeith si devenith nemuritoare prin Invierea Domnului, si fle pentru cel ce le primese, si inj @ nemuriri, irvor de viajS vesnicl. «Desi pines na are 0 astiel de pulere prin insist natura. ef, totus dupa ce a primit pe dub Sfint si hare! de la}, devine capabiTa si duct Ja bucuria nemurisi pe cet ce o minincd, Cici dact in aceasta iat (plinea naturald) poate £4 ne intrelin’ existenta, po- trivit poruncit Dumnezelesti., cx atit mai mult, dupa ce @ rimit venirea Sf, Duh, devine capabild si ne ajule ca sh rimim nemurizea: $i aceasta n-o poate face din pricina ftih Sale, i din pricina Dubolut, care sildisiuieste in ea, dups cum 44 trupul Domnalas nostra, al Caruia ehip (cines) este (pii= hea) aceasta, tat prin puterea Duhulst a primit nemuricea si a daruit-o si altora, desi EI n-o avea nicidecum prin insish firea Sa fosnenieasca)y oni Riy aoe fa fr m Stetntt Siscntal Pesaro esanae wast i« xrticansa sravrevon "ae Destul de clar ne red Teodor de Mopsuestia si continue tu restulus rugiciunii Stintel Jertfe de dup¥ Epiclesd, adick al piri ef finale, numita in general rugdciunea de mijfocire generala (intercessio),diptice, care — ca in toate lturghile cresline — avea un accentuat caracter eslesiologlé sail co- tmunitar. ) =Proclamatio diaconi» (indemnul aéraset credincios sllor de a pistra atmostera de Linise, ordine $1 afirmatie, nex cesars adicerit Serle ‘) Ectenia mare (de diacon); 4) Ragtciunes ofertoriului (a oferirl! sau binecuvintisit Darurior), rostité de preot in linistea desivirsité care se {3 cee atuncl tn biserie’ Tis Comp. 91 R. Tennsay gt R. Deveease, Les fom. cath de ‘eoder Se atsatess, finned AVL ©) Binecuvintares poporulul de citre preot : Pace voud {(tutwror)! $i réspunsal obisnuit al poporulul (Si dunului tu) 4) Straterea plicii, introdusd de indemnul diaconului, i3- ceputt de preot $i sivirsité de cAtre tofi cei din bisericty 49) Spalarea mliniior slujitortior (incepind cu preotul); 1) Toli se ridied. Citites dipticelor (pomelnicelor) de citze dlacont. Anolora-ua (Rugéchunea Stintet Jerte): 1) Diaconul; Iuati aminte la JertiS (=piszopes) — Dialogul introductiv dintre preot gi credniciost (ca in itu! bizantin — Preotul citea cw voce tare Inceputul Rugiciunts Stin- tei Jertfe (aneford) si snume prlmele el doud parti (Rug’- clusiea euharisticd sl rugiciunea teologica), — Credinclosit cinta Immul de trei orf Sfint ("A26 Sy Byes 6 Kupes & mavenbivapes) — Diaconul : S& stim tofi cu frie mare si eu cutremar juss atk Bon wal op — Preotul citeste in continuare Rugiciunea Sfintei Jeri- fe (mgiciunea bristologie8, anamneza, epiclesa si dipticele sau rugticiunea de miflocire general); c oypéstaisrea 5) Fringetea simbolici a unel Plinl de cdtre preot s1 bi necuvintarea poporului (Sé fle harul Domnulu nostra); ‘k) Immixtio (amestecerea plinilor frinte si a baistic); 1) Fringeree restulvi pfinilor stintite, pentratmpirti 1m) Ectenie rostita de dlacon («Si ne ragim pentru cet ‘ce att ads Jertlan): 1) Rugichanea rostitd de preot (0) Binecavintarea poperuhui de catre prect (Pace tutt- ror, Capetelor voestten)i + yal eu¥ ) Diaconal : $4 lum aminte 1 Preotul: Stintele, Sfintilor (TA sya. at éyiae) 4 sndlterea Sf. Trap, i : 8} Poporul; Untl Sttnt TatSl, Unul Sat Fiul. Stava Ta tatu (ee stip, & Tide val xb Tbehua (sb dyso); 4) Tmpirtasirea: int @ slujitetiior, apoi @ laicilor: init cu SE. Trup (TB ciga 15 Xpows) apoi ct Sl. Siage 1) Laude si binecuvintint finale (ragietunile de multu- ‘mire pentru Impartésirea si concediarea credinciosilor din biserid. : Precim vedem, informatille pe care ni le Surnizesni ‘catehezele mystagogice asupra rinduielil Liturghiei explicate de Teodor de Mopsuestia, sint mult mei bogate §1 mai pre- toase decit cele similare ain cetehezele mystagogice ale St. Chiril al Terusalimutai, ele permijindu-ne 0 reconstituire ‘mai detailatS si mai precisi a fizionomie} lituxghiei care se oficia tn partite Mopsuestiet pe la styl secolului IV si in- cceputul see. V. 5. Consideratit critice Precum am viiut,ritualal Botezulut descris 31 expiicat de Teodor de Mopsuestia se conformeazs rinduielii generale @ acestet stinte slufbe, pe care 0 gisim in alte documente ristritene din sec. IV s1 V (Cateh, mystagogice ale St. Chit al Terusalimulsi, Omilile baptismale ale Sf. Toan Gurd de ‘Aur, Constituiile Apostolice, Testamentum Domini, ga). Ana logit mai mumeroaso, atit in descrierea riturlor cit si in ex- plicarea Jor, prezint# Omilile catehetice ale Iui Teodor. de Mopsuesti, indeosebi cu descrierea si explicaren Botezului ‘1 Mirungeri din: «Despre lerarhia bisericeasctv a lui Pseudo- Dionisie Areopagitul. Cit priveste Liturghia pe care 0 descrie Teodor de Mopsuestia in Cateheztle sale mystagogice, nt putes fi alte decit o varianté localé (regional) « aceleiasl Titurgbil pe care ceva mai nainte o explicase Sf Chit 1a 720008 om MOPSUESTIA 105 Jerusalim $i St Joan Gur de Aur la Antiohla, adie¥ Liturghia de origine apostolic, numit8 a Sf. lacow, Liturghia ritului gn- ‘dohian, care se g8sea pe atunct in generald Intrebuinfare in {ot Résiritul crostin*. Informatiile date de Teodor ne araté {inst o veriantd entiohlent mai evoluata decit cea descrisi {n secolul anterior de Sf. Chill, avind unele dervoltii si par- LUculerititl care anunt’ deja (prevestese Inéeputurile gi direc- tia in care se va forma treptat, de eici inainte, noul rit litur- ic — ritul Sirienilor rasériteni, cere va r&mine tn tntrebuin- {area nestorienilor. Astfel, in comparatie cu St. Chill, Tedor dain plus ro- giciunl, riturl si formule liturgice, ca acea proclamatio dia- Cont si ectenia mare de la incepetul Liturghiei credinciositor, citirea dipticelor (pomelnicelor bisericl) mainte de incepatut anaforel, ectenia diaconal, fringezea plinll sfintite si ames- tecarea cu Sfintul Singe Inainte de impirtasire, etc. Dintre acesiea uncle vor fi pastrate in situ liturgic al monofiatilor sl al nestorienllor (ce de ex. Proclamatio diacon! i tires Aipticelor inainte de anafora}, altele constituiese particulari- ‘if locale ale liturghiei deserise de Teodor, care vor dispare ‘cu timpal (ca fntreruperea citi anaforel, prin strigarea dia conulul: «58 stim tofi ca fries mare si cu cutremur..) In schimb In Liturghia descrisd de Teodor nu figura nict ragiciunea domneasc&® — caro 0 gisim In documentele de rai tiriu ale ritului nestorian — nick psalmut 33 (la im- pértisire), clementt pe care le gisim in Liturghia Terusali- rmulul descrisi de SI. Chiril si care se menfine pind az! to, li- turghieral ortodex. Teodor nu mentionesz de asemenee, fsbows}, 19, DAB) e198 [arp deer etrpeta fe Teaser st water aon). "a Gp si Pra Su Pepnina, Ob. cit pS, tat see ¥ tots 334 Hanssen, Inslones Htrpeoe de ius ane fees © Rome 182 p 2nici Simbolul credintel, care se ve introduce mal tiraiu in topte liturghille rasaritene, inclusiv cele nestoriene (in pa- ‘riarhatul Antiohiel, de ex, dup asorflunea ul Teodor Lec. oral, recitarea Simbolulu sa introdus de cltze patiarhul Petru Fullo, adick ina. dove jumatate a sec. V} Putem constata, de asemenea, surprinzitoare Inrudiri de tual, rindulala (Brdine) si de texte (formulare), intre litur- hia descrisi de Teodor si Liturghiile ortodoxe de ai (tex- tal si locul color dows ectenit dlaconale mentionate de el formule de binecuvintare « poporului de citre preot,firul exponerii care alcituieste continutul piri hristologice din “Anafors, fringerea Sf. Trup inainte de Imp&rtisite, etc), coea ce araté, pentra acesiea din urmé, o sursi sau o origine co- ‘und sau Indeaproape inrudit8 cu Liturghia intrebuintaté la ‘Mopsuestia in vremea episcopulut Teodor. In orice ca, eatehezole mystagogice ale Iui Teodor con- stitue, de fapt, documenta! cel mai vechi, care ne prezinti forma inciplentiva liturghiel ritula sirian oriental (chaldaic), pe care © ver adopta nestorientt. ‘Teolog de remarcabila culturd, subtlitate 51 profunzime, ‘Teodor accentuee2i in comentarul siu Iturgic elemental dog- matic sau dactrinar gi speculativ {ntr-o masuri mai mare de- it In Sf, Chiril al Terusalimulus, E] stieuieste cu o vidits preferin{s, mal ales asupra citorva idet fundamentale de doc- ‘rin’ liturgies: doctrina despre Sf. Treime si lucrarea ei in ‘cat, rolul Sf, Dub si al harulus divin In efectuarea misterului liturgie,prefacerea Darutllor in Sf. Trup gi Singo, unitetea Bi- serici ca trup tainie al Domaviui si realizerea ¢] prin Botez si impirtisire, efectele mintuitoare le participa la Jertta ceuheristi 5.2. Doctrina expust de Teodor cu privire la aces~ te puncte nu confine decit slabe urme din nestorianismul teo- Sint aE EE 3858p. 7, retle (dioprosopismu), cu privire la cele dous fist ale Mintul- torulut, formulat in alte lucrisi ale sale, pentru care Teodor va fl o8indit la mult timp dupd moarte (559) 8. Comentariul teologic din catehezele sale mystagogice. este deci perfect ortodox din punet de vedere el continutalui doctrinar, att ia partea privitoare. la Boles si Mirungere cit 4i in cea privi- toare la Liturghie (Euharistict Remarcabilé este, de esemenea, la Teodor, Insistente ca care el accentueaza sfintenia si caracterul supranatural, sa- ru, al misterului care se sivirseste In liturgie, respectul cu cara el vorbeste despre lucrurile sfinte si fiorul religios, cu- ‘tremural si evlavia pe care cautd si le insufle ascultatonlor sii elnd acestia participay la Literghie, preeum si larga vi- ziune despre extensiunea efectelor Sf. Euharistii in vials Bisericii crestine. Aliment al sufletulul chiar de Je nasterea uj pentru gi prin bar, sustinstor al eresterli sele datitor de ‘vlad al etapel sale terestre, memorlal al morfil si al invie~ ni Dorinului, care asiguri dobindirea vesniciei color ce s0 Ihr¥ese In acoast’ viel cu trupul gi singelo Lui, Euharistia 1 slufba iturgics in cadrul edreta se sivirseste este tofodatd © Figur, o imagine a Litarghlel ceresti si 0 anticipare si sp vanl& a lumii viloare, tn care vom dobindt pe deplin bun’- ‘tle cerestl — adie nemurizea sf incoruptibilitates — pe ‘are In siimin{4 le-a sidit in nol harul Botezulvi ® ack Si. Joan Guri de Aur depigeste pe Teodor prin {negalabilele sale calitfi oratorice si literare, ca si prin preo- cupirile sale de moralizator (snvitstor el virtuti), ia schimb ‘Teodor are meritol de a fl formulat, pentru prima oer, saa de a fi reliefat $i dezvottat mal pe larg dectt pin aici, clteva dei fundamentale in istoria interpretarii Liturghiel, ca de ex. patalelismul dintre Biserica si liturghia piminieasci si cea cerease’, avind drept consecin{& rolul erhiereulut (preo- tului) slujitor, ca reprezentant al Mintuitorului si reprezen- 5h Ven nate of Cpe Tonntse, Lee hondlescochétinictn tahoe. pe XXX,tanti ei sfinfilor ingeri in slujba liturgic8, fdeea despre so- lidaritatea sau legiture strinsi dintre clerici si credinciost in cult, sensul eclesiologic sau universal (sobornicesc) al jert- fel aduse de Bisericd in liturghie, $a. Unele din aceste idei, pe care le gisim abia schitate la comentetorii anteriori (ea Sf, Joan Guré de Aur), vor fi reluate $i dezvoltate $i in co- menterile contemporane ul Teodor, lesite din aceleasi ‘cercurl teologice, ca Despre levarhia bisericeasea a lui Pset~ do-Dionisie Areopagitul, si vor trece apoi ca un comun si bun anonim, de larga circulatle in literatura mystagogicd r&- stritean’, ati la ortodocsl (calcedonieni) cit si la necalcedo- plenl. Desi zeprezentant al scolli.exegetice antichiene, care in interpretarea Scripturii prefer’ sensul istoric sau literal (eal), totusi in interpreterea Liturghlel Teodor insist bucu- 08 asupra raportului dintre riturile liturgice si actele isto- Hee ale Veli sl activitati Mintuitorulu, st Indeosebi asupra simbolismulai Patimil si lnvierii Sale fn rituelul eubaristic ™, Daca Ja ortodocsi, comenterul liturgic din catehezele Iul Teodor a rimas pin acum aproape cu totul necunoscut din pricina condemnirit postume a autorului su, im schimb el 5-8 bilcurat de o inare pretuire si influentS in cercurile nes- torlene, find utlizat de mai toti comentatorii nestorieni, de ‘mai tlrziu aj Botezulut $i ai Liturghiei (Narses seu Nerses, Pseudo-George de Arbela, 5.21): faptul acesta a si fcut, pro- Dbabil, si i se atribuie compuneréa unei enafore lturgice de ‘schimb, probabil, 84 § se atribule compunerea unei anafore Iiturgice de schimb, sntrebuintatt si azi de cltre nestorient sub numele de Anaforaua lui Teodor Interpretul, a cirei au- temilcitate este destul de controversatd®, Anefora-ua din SS tescevan Lsctle de Byaant (contra Nevtoiom et Eutysben et LAKAVA ca Gy a cd ear Mopmaci ‘ruitell plat aa acres sub names My de oigine cant West ge ex, Aut Fortescne, Le Mess, td fe pat A. Boxdinbon, It Pan £02 piss mh . rnduiala Iiterghiei descrise si explicate de Teodor in cate- hezele sale mystagogico, anaforl pe care — precom am vi- zat — Teodor o explicd eu atita aminuntime, Incit sa si Sncoreat reconstituirea el integral pe baza dateior din ex- plicare™ se potriveste insi prea putin cu cea intrebuintaté ‘zi de nestorieni sub mumele Iul Teodor, cw exceptia unor del si expresii care sint propel acestui mare teolog™®, ‘dup& pirerea unor lturgisti, ea se apropie mai mult de cea din Liturghla wclementinin, descrisd in cartes a opta a Cons. tituitlor Apastolice Prin bog&tia informatilor de ordin tipiconal, exeyetic st octrinar, pe care catehezele lui Teodor ni le procur’, ele ‘constitule unul dintre cola mai pretioase izvoere entra reconstituirea ritualului Botezului si Liturghiei, aga cum se ‘oficiau ele spre sfirsitul see, IV si inceputal see. V, in partite Mopsuestied (Ciliciei), aproape de Iocul de nastere al. St ‘Apostel Pavel. TH Ven FE Biightnan, The Anephore of Theodore tn aSourtal of ‘metic ein, op eee 10 Cp i A Bormert Les Commenter. 5: 90, m, 3 tot, Vout de oxy ad. Mingasa (cat Ie Aa’ Racker, Rites baptist ‘Ge Mulhscthchchia ser preursionhen® Autdeme aor vonenesornnea Phulsiist Kiesse, 2, Devin 1998, p. 815196 (rep. tn Kieine Schriten Gade aa Late wet SomSgeete TO orn aSF. AMBROZIE_AL MILANULUT 397) Scrlerite «De mysteriisy $1 «De sacramentis» Invatémintul catehetic din perioada de aur a literaturit cresting, lustrat in Rasirit de c8lre cei trei mart mistagogi prezentafi pind acum (SI. Chirit al Teruselimului, Sf. Toan Guri de Aur si Teodor de Mopsuestia), a avut si in Apus reprezentanti strSlucfi ca St. Ambrozie al Milanulul (¢ 397), SE Niceta de Remesiana (see. 1V), episcopl Maxim de Turin (sec. V} si Fericital Augustin (} 490), Dintze acestia, vom pregenta — pentru a avea un termen de comparatie ca ‘ehetitrésietten}, — pe cel dintii In ordinea cronologicd, adi- 8 SE. Ambrozie al Milenului, unvl dintre cei mai mari exe- get, oratorl si poett crestini din Apus. ‘In siptimina luminaté @ anului 387 — adicd la un en dup moartea Sf. Chiil al Tetusalimului $1 dupa hirotonia in preot a Sf. loan Gurd de Aur la Antiola — neobositul cu- vintStor bisericese care era Sfintul episcop Ambrozie al Mi- Jenulut (nordul Ttaliei de azi) jinea neofitilor de acolo o serie de omilli sau cateheze — probabil in numar de sase — in care le explica, in chip magistral, riturile tainelor de initiere cresting (Boter., Mirungerea si SI. Euharistie), pe care aces- tla Te primiserd in noaptea Pastelul din acel an, Din neferi- Cie, se pare ci aceste cateheze ni s-au transmis in douk redactirt deosebite, aga cum s-2 intimplat si cu uncle din operele oratorice ale altor cuvintitort bisericestt latini (ca WDe bono psaliodiae, sau De ulilitate Rymnocam, a St. Nix chita de Remesiana}. Intee scrierile St. Ambrozie ni s-au pistrat, intr-adevir dou Juerdrl care trateaz4 acelasi sublect, dar cu titlur dife- rite: une, mai scurtd, intitulats De mystoris!, alta mult moi dezvoltati, cu titlul De sacramentis®, Cea dintti apare astizi sub forme unul tratat uniter, impartit Ip now’ capitole, dintre care primele cinci ne radau explicarea sturilor prebe- plismele si a Botezului propriv-zis, al seselea si al saptelea explicares Mirungerit 1 a rturilor post-baptisiale, iar ulti mele dous se ocupt cu explicarea impartisini, staruindu-se ‘mai ales asupra trenssubstantiatnit (pretacerii). Se ved " bine insé, c4 la origine acest iratat este — ca mazea majori- fate a scvierilor Slintulut Ambrozie — tot @ cuvintaze, seit 9 serie de cuvintirl, ceea ce ettorul arata de altel clar inci ela inceputal serieil® Cea de a doua seriere se prenin’’ de esemenea sub for- ‘a nol tratat uniter, mult mai dezvottet st fmpayit in s2s0 ‘citi (De sacrament bri se3), cuprinzind fiecare a numér vvariebil de capitole; wartiles | acestea sint insé, de fep!, ‘mili, cateheze sau cuvintiri mistagogice, zostite in sase 21. le consecutive, cea ce autoral aratt inci de la inceput® si 1 6 do 3 Mgn, te PL XU ol 08-8 oh, Gan Sor ete 0 Pace Cet iO" (Coi Saree cchianers, ‘ovis 1961 (Cal, sSoureer Chedtlepnesn, nr 25 bis) == Trad. tom de PY 2 Fa, ce JP Migoe, PL, t XVL col (a7 1 Quastn, Oy it, BB eg i im leat don. Snicole ass Gustaf) fa Be" Abii! Ge Scruneht "Eat y 1, Ehadwich Ca ‘tom. ‘de Pr. Prot. Ebe Brapiste, in fev. «Studi Teologice, an. 107, ‘ys. Nae de mtsterie deere tompor done stueIpunm sate INesiortm face eres (Eh. Joh Guanten Op. ie pitas se eset abe eusei ce sei Srna aprocizeazi atft le inceputul eft si a sfirsitul fiecdret cateheze {in parte®, Primele doud dintre aceste sase ceteheze cupring escrierea si interpretarea Boterulul, @ stela interpretare a Mirungerit sia riturilor post-baptismale: a patra si 0 parte din a cincea stat consacrate ritulul euharistc, iar restul se ‘ocupt cu explicarea Rugicunii domnesti si cuprinde Indru- siti despre ragiciune in general, cu unele reveniri asupra ‘ainel Stintes Fuharist Aimindouk aceste scrleri ale St, Ambroale — ca toate ‘operele Iteraturil patristice din aceastd categorie — pre- zintd 0 excepfionald importan{& mu numai din punct de ve. dere dogmatic 31 mistagogic (pentru explicarea cultului, ci si pentru istoria cultului crestin din Apus, ele find cele mei importante invare care ne dau informatii pretioase si cla ze despre rindulala sau modul s&virgiri tainelor crestine de fnitiere si indeosebi @ Botezului, In vechivl rit galican, in a ous jumitate a sec. TV. 1, Problema originii sereril «De sacraments» Din nefericire inst, istoria si critica Iitererd na a re- ‘olvat piniacum defintiv raportul dintre cele dows scrieri ‘istagogice atribulte Sfintului Ambrozie si nici probleme ‘autenticitifit lor, Sint amindoud aceste scriesi opere auten~ tice ale Sf, Ambrozie7 Dac& da, cum se explicd diferentele de formé dlntre ele, desi amindoud trateaxi acelast subiect, intro manier’ comuni, care merge, in cea mai mare parte, ‘pind la identitatea expresiei formale ? Sint ele dovS variante Beosebite ale acelorasi cateheze, finute iatrun singur an de St, Ambrozie, 51 redate In chip diferit de doi stenografi deo- Veal de ots cat feup. Vi, 34s Sed interim secundun tre tate "vad ‘notan ef seednSum teiparisvettonum rate st hod th Ge scro fonte lbese ster, Crstne de pleats intimabon. Cat Th Sea P ae avis qaogoe figure baplamate proccss Tes ‘eso cov deputaresn (ed elt) pTeSl— Din fol car #1 (eart 1Veeap. Vi pg 2) ae vede Ch primes patra om eave tele cipal prior pair scinie Sle oper De sucrments at {Set toute de iat pint Jol (nsosv) In S2tGoine Domiet sebiti? Sau — dimpotrivi — reprenintd dou serii deosebite de cateheze mistagogice, fibute in doi ani diferfi, de edtre facelasi -catehet, or! de edtre dol cateheti diferti? Tat intrebirile 16 care criticit sf istorii tterart af ope telor St. Ambrozie au dat pin’ acum réspunsuri foarte va te si adesea-contradictoril. In general, prima dintre cele oul scrieri, adicS De mysteris, este socotit8 ca operd au tentict a Siistului Ambronie, eutenticitatea ef netlind puss Ja indoiala dectt de putin! patrologl $1 dogmatistt®, Clad este vorhe Inside cea de a doua — adic De sa- craimentis — autenticitatea ei a fost respinsi, incepind dia epoca Reforniet si pink ari, de cltre cei mai multi dintre edi torli si cercetitorié operelor Sfintului Ambrozie, pe motivil deosebitilor lexicale si sllistice dintre aceastd screze si ce- lelatte scriert ambroziene de autenticitate sigur’; in gene zal, ea e privith cao imitatie slabd si coruptd a serierii De -mysterlis, sf aleStuits probabil ins-0 epock posterioar’ Stin- tulal Ambrozle, Adversaril autentiitSti nu stnt inst de acora nicl asupra adeviratulul autor cirula trebule restituta ope- ra $1 nici abupra epocti in care ea a fost scrisi. “Aste, J, Tixeront®, rede c& De sacramentis"e opera ‘unul autor necunoscut din sec, IV sau V, care ar fi imitat Iindeaproape scrierea autenticd a Sf. Ambrozie (De myste- His dar a introdus totusi si unele aminunte noi. LS. Tille= ‘mont, P, Schana®, Th. Schermann'®, 0. Bardenhewse si G. ‘enlontm dtr acest, tn tecat pH. Bulinaer (35) a J ‘atte i), ar moult nou pe FF toa (eltacen et Doge Sengscete ne 1, Hae Sh fh ic seas stein sie ON icin Ge Ptcog. ay Xie, Pais 196. S516, rebotig sh p 8 aay 0" Bie pusudoambrosontehe Schill «Der Sacronente, En Bet ag aur Eturiegoehchte tnd Seaiamententre aes Te resp he. Mata i tscheGaststchn, 17 [15,9 297-258, ices archon xray, it Her Br. 8%™ Rauschen' atribule De sacramentis episcopulul Maxim : de ‘Turin din sec. V; dar plrerea Jor nu se poste susfine, deca rece stilul acestel scrierl se deosebeste mult de cel al lui Maxim, care de altfel.ne-a lsat ol Insusl tre. catehezo (tra tate) asupre Bolezuiui, tinute neofifior ®, cateheze in cere descrierea si explicarea Batezulul ¢ moult deosebita fatd de cea din De mysterlis si De sacramentis. Dup& L. Duchesne? si mai ales A, Beumstark , care combate autenticitatea ba- ‘at pe motive interne, De.sacramentis ar fl fost, scrisi.la Ra- vena in, sec. V, cind era ined in_vigoare, Botezul, agultilor. ©. Atchley ® credéa c& De sacraments a'fost scrisi in sec. Vi. Neau lpsit nici teologit care au fixat, apartia acestet seriert sf mal trai, in sec, VIE sl chiar VIS. Sint insi dest istorici litereri, petrologi, dogmatisti, tc, care susjin gutenticHatea scrietil De saczaientis, so- ccotind-o peri cutentlet a Sf, Ambrozie, ca gi,De mysierii, ‘Mentions dintre acestia pe F. Probst ®, care inca din 1895 ‘a emis parerea cl, desi cele sase omilii despre taine. au fost Vioute neoiitlor de Sf. Ambrozie Insusl totus ele n-ait fos serige de el Insusi, cl dé un tabigraf, care mi le-a transmis, prinize scvierle Iu, in forma aceasta. Plreree Ini Probst a ost adoptotl si de alti, ca G. Morin®, FJ. Dalger®, A. Mon- op ey a fe A A i See aa lin wi I a sein cle Sy ale Ree i See Riek Bn Se era oS PIR nae TE cron 2 CREE spat, gig.» te See ee eae rans, seme ase ge ey Ro oie er Be some eee tesien o oom 8 NS en cath Rls eae Pt goa 5. qsennozie Ap MILAN us ser®, 0. Casel®, Otto: Faller™, H. Connolly». Berm. Botte, J. Quasten® ga, De asemenea Pr. Prof, I. Coman de ja Institutul Teologic din Bucuresti, enumer’ De sacramentis, printte. scrierle autentice ale S{, Ambrozie, socotind-o 0 completare 41 amplificare # operei De, mysterlis*, ‘Ne aliturém péreril celor, care.susjin originea, ambro- sian a lucr&rit De sacramentls, penira urmitoarele motive ‘@) Traditin menuscriselor acestel, scrieri este in unani- inltate in Tavoarea eutenticitatii; aproape toate cele 119 ma-, ‘muserise din sec. VII st urm,, cafe ne-oU transmis text0l ei, 0 siribuie St. Ambrozie™. b) Nu numal sublectul, cl si plana) urmirit, precum si spinitol si modal de ‘atare sau felul de explicare a celor tual taine de inifiare din De sacramentis sint aceleasi ca cele din De mysteris. Rindulala Botezulul si a Miruagerii, des- ‘ris in De sacramentis, este aceeasi in riturle ei principale ‘cu cea descrisé in De mysteris, cu shmpla deosebire c3 des- crierea din De sacramentis di mai multe ominunte $1 preci- unt decit De mysterlis, unde aminuntele priviteare la zi- tual (tiple) sint destal de sirace, vagi si neprecise, Cit prl- vveste explicares, ea este in cea mai mare parle aceeas) ca aioe Sree camer ee fea AOS es darts a ay Poo ona 385 lt, Manga ven Sele air, Tnx gy Hien a SR PER Se ae A acta hfe a nat tt et ea SEE seg Rhaing Tc 8 SE Beh hed eatin itt Tet gt BELT Sibel abil Lace cbt tale Seal oe ee aces ee 2S VATE STP ine near cst 26 Piasopiey 3in De mysterli; cu mic adaose si ambplificin idee gi mae 6a majoritate & expresillor si formilarllor din De sacrament fis apartin Stintului Ambrozie ) De saéramentis mu poste fi opera unui compllater de ‘mal tirzu, care ar fl imitat sau prelucrat De mysteris, deoa- race forme ef de prezentare nu e aceea a unul tatat catehetic ‘compus la bitou, cl aceea a unel opere catchetice, @ unor ci ‘vintiri de ‘nitiere a neofitior tn tainele de cipetenie ale crestinismilui. Ceracteral oral al stlului este mat eccentuat, chiar decit in De mysterlis, De sacramentis nu este opera unt reolog care gindesle si scrie in linistea blroulul, cl 2 unui mare cuvintitor, care are In vedere pe ascultitort sti, ci- ora se adresoazi meren si clzora le Vorbeste Intr-un stl ce poartd toate calititile 41 deficientele stilulut oral: concisiu- nea si scurtimea frazelor, expresit ale limbil populare, ne- ‘numlirate moduri de adresare, vioiciunes si culoarea specifice cuvintulut vorbit, ete, La aceeasi conclusie ne conduc ‘mumeroasele repetiti®, Intreruperl ale unor idel anuntate $i incepute dar neterminate, digresiuni, revenirl si reluiti™, care se explici prin caracterul in mere parte improvizst al ccuvintérilor, transcrise probabil de un tahigraf si rimase ne- revizute de autor. @) De socramentis cuprinde numeroase Ide, expresil $1 Jocuri comune na mumai cu cele din De mysteris, cst din alte Iucriri necontestate ele Sf. Ambrozie, ca de ex, Comer ‘See ale subordantrl coorsonatecr in aah, ordinee beta papain, einen cnt rosie pe flite th vecsbuler construct ortologlee de grat valor’ Vente Gib ha alten Videre bobes ote ear, s@ pl, V0 ISS eae atc 1,35 hat lc toe am 3 Sa te si te Sh Aan. doleey pe eableren fapicunt Tat) Noss, cu cae se tou tact Uhura Favine aera Echt ene Vi, cap Th Sate ae Hae iit Ge gprs op dot Sr. awsnonin Ae LANDES ia tariul 1a Evanghelia Siintulul Luca, Despre paradis, Despre ‘redin{d, Comentarlt 1a diterit psalml, Despre Stintal Duh, Apdarea prooroculut David, ¢.a.%, Autoral este un bun ca- hoscitor $1 minuitor al textelor biblice, un exeget remarca- bil, asa cum se dovedeste @ fi Sfintul Ambrozie In toate ope- rele sale, Nol socotim deci De sacramentis, ca oper aulenticl a Sfintuiul Ambrozie, care confine ideile, still si vocebuleral I, gi care poara’ pecetea caracteristicd tuturor cuvintari- Jor Ii, Ba apare ca o seluare si dezvoltare a celellalte luerat 4 Sfintaluk Ambrozie, cu acelesi sublect, adel De myste- dis. In cazul cf e serisé de tnstsl mina Stintului Ambroxi, ‘De sacramentis ar putea fi 0 redactare mai dezvoltaé 8 unel alte serii de cateheze mistagogice, tinute tn alt an, autoral folosind probabil materialul notat enterior mai pe scurt — ca un saide-memoiren — in De mysteriis, pe baze cBrora Va fi tinut prima serie de cateheze, din anul 387. Este posibil ins — precum em vazut of presupune F. Probst si alii dup& el — ca De mysterlis $f De sacramentis s% zepretinte douk variante sau redactii deosebite ale acelelasi seri de cate- eve mistagogice, finute de Sfintil Ambrozie in 387, dintre ‘cere prime, adie¥ De mysteriis, ar fi un rezumat seris de ax- tor tnsugi, tnalnte de restirea catehezelor, — iar a doua, adied De sacramentis, ar fl transcrierea Antegrala de citte un tehigraf, a catehezelor, asa cum au fost rostite de catre orator cu unele amplifiers, textul lor lad apo implryit de ctre copistil manuseriselor In cBrti (In loo de cuvintsri) si cepitole, Aceastd din urmé ipoter ar explica mal bine si tunele Imperlectiuni stilistice, citarea din memorie @ unor texte biblice folosite de autor, In care s-au strecuret chiar ‘unele gresell In textul rimas necorectat de autor, ca de ex. Petru in loc de Pavel (de dova ori, in cart. 1V, asp, 1,2) sh Pavel in loc de Petsu(cart. 1V, eap. Tl 1); «Oratio est priman, Jn loc de «Laus est prima» (cert. VI, 25). 5,0, 8 0, 104 184 118 Be tel eeii eeruieanea srnmevon PANS Discatit pot provoca numai dou texte, care reprezints Incontestabil adeoss-posterioare (interpol, care mu pot f atribuite Stineulut Ambrozie, si anime paragrafele 5 si 6 din ep. I carfi a trela st tntreg cap. 5 al cétlt a patra. In cel int dintze ecestea, interpolatoral site nevoia: sé apere practice milenezi a spSlirt picioarelor, mentinuté in ritul sgalitan el Botezulu, dar disparuté pe atunci din ritul roman fn cel de al dotlea; acelasi interpolator (sau poste un alta) se strdduleste sf sustind scolastic teorla latin8 c¥ sfinfrea si pprefacetes Darurilor Ja Liturghie ar flefectul euvintelor.r0s- lite de Mintuorul la Cina cea de taind (oLvali, mincati ote.). Asemenea adaose, care distoneazi cu restul, in ceea ce priveste still lor, nu putowu fi fScute dectt intr-0 epocd mai ‘rale, adich sec. VII—IX, cind apar tn apus diseutile asu- ‘pra Sfintei Euheristil provocate de Paschasius Reubert si ‘ind episeopil de Milano, unde zitul liturgle galican s-a men- ‘nut pind azi, im ciuda eforturiior de suprematie ale ritului roman, simecu nevola si-si apere riturile si conceptile pro- pli, sustinindu-le pe de o parte fat de conceptile si prac- elle deosebite ale risritenilor, far pe de alta faff de cele venite dinspre Roma cu pretentia de a impune peste tot ritul turgic roman, Ca o interpolare ar putea f socotit sf locul din cart. V, 25 unde autoral explicind cererea eplinea noastrS coa de toate allele.» din rugiclinea domneasc, face sluzie la ‘obiceiul grecilor de @ se implrtisi o singur’ dath pe an. («$i ccotidianis est panis, our post anmum ium sumis, quem ad- ‘modum Graeci in Oriente facere consuerunt?»)) orf pe vre- mea Stintului Ambroale, era tnc& in uz general, atit In R- sirit eit sf in Apus, impértisirea deast (aproape le fiecare Titurghie), tar impSrtisieea 0 singurd data pe en mul consti« tule pe atunci decit 0 rari exceptie. Tocmai pe beza unor Ta Ves gots noth 58a text racer) roms indicate sone Bia’ SPatedt Spat Sateran ey tan Pies Sok SEAS Sythe aR here coming Be craw ce Ere dulce auiwtt hati Sean szceee aghentie har Preeti Cieoal sant omase tacit fear WV, cp asemenea Interpoliri, sustin unit autor! cit amestecut (conta 41a) Intre scrierea qutentica a Sfintului Ambrozie (De'myste> iis) sh celelalte care i se atribuieu, sz putut face: numa ta ugpul controverselor euharistice din sec: IX, Un adaos (text interpolat}, de slabii-calitate, pare’ si fle ‘i paragrafal 25 al ciriii wltime, im care interpolatorul ano Dim veea s8 epete, cu afutoral nor citate din peal Vii, epee ce se spusese deja in paragraful anterior, in legaturi ev ragdcimea dompeasc8, De altfel, inreage explicare a ru- sticiunil domnegti, care constituie objectul capitolulu,ultim (V) al edstit a cincea 5i care prin schematismal e! este mai, nnult o paratrazi a rugiclunil decit 0 oxplicare, reprezinti una dintre partiie cele,mai slebe ale cart De sacramentis. Exemplele date aci de autor pentru a se ardta parle rugi- clunii nw sint dintre cele mai feriit.alese si concludente, ‘Autoral mu Isl urmireste fidel idees, find furat de digzesi- uni si aminunte insignifiante pentru demonstratia idelor, principale. Nu este, exclus, deci, ca intreg cap. IV al crt 4 cincea $4 fle interpola, 4 In vremea noestr’, 0 pirere now si izolet&, printre ad- vversarii originih ambroziene a lui De sacrameniis, sustine teologul german contemporan KI., Gamber din Regensburg (REG). Incd din 1958, int-un articol de revists*, acesta a formulat ipoteza ef De sacramentis ar reprezenta una dintre scrierle plerdute ale Stintulal Niceta (Nichita), episcopul de Remesiana, ,contemporan al Sfintulul Ambroaie, De curind, el rola aceastl ipotezs, dezvoltind-o gi sustinind-o cu del $1 erqumente nol, Intro carte intreagé, eu titiul Die Autor Schaft von «De sacramentiss, Zugleieh ein Beiteag zur Litas: ‘legeschichte der rimischen Proving Dacia Mediterranea (Re~ sgensburg 1967). Ge Vash de ox. Th Schermann, op, Git te nots 35 In wiera von Remesena der erleser von sDe ocromentin” tn sons Guntcliche Stoclese (WBreburg) ? Beta left 8 sept 1858,ey xmLicanen srivrevon Paine Reproducem aici, pe scurt, esenialil argumentelor cu ea- re acesta is sustine teoria: “ 4) Existé afinititistilistice sl lterare Intre De sacramen- tis 51 operele autentice ale lui Niceta de Remesiana; care ni s-au pistraty - b) Particularititile Uturgice tn deserierea Botezulut si Euharistiei din De Sacramenils ne indreapt& mal degrabi spre © zoni vecind Patriarhatulul de la Bizant «) Tocul de rigine al autoruluiy indicat de anil codict ddim sed. X-XII, care tiansmit textul scrierii De dacrementis, ‘este Rethoma, care — dup Gamber —n-er fi decitcivitas Ro= ‘matiana sau Remesiana, unde Niceta a pistorit ca episcop In partes finald a cé¥ft sale, KI. Gamber atinge ta trea cit sl problema autorulul cunoscutuiui ima de origine apu- seand Te Deum Jaudamus, considerat si el de unit ct oper’ x Sfintului Ambrozie (ca si De sacramentis), Dup& el, auclel originer al imnului provine din Africa latins (uiele remin cenfe le afiim la Tertulian si la Sfintal Ciprian), dar te séu complet, asa cum ne-a parvenit, si mal ales in partes a doua a Tu, reprezintl opera Iu Niceta de Remesiana %. Dacé sinter intra totul de acord et KI. Gamber tn coeal ce priveste paternitatea Iui Niceta asupra imaulii Tedewn, tn schimb mirturisim e& argumentarea Tui pentny atribuirea ‘operei De sacramentis ui Niceta de Remesiana n-a evut d- rul de a ne convinge, Cict la cele trei argumente ale sale, ent ‘erate mei sus pe scurt, se poate replica, tot pe scurt 8) Daca intre De sacramentis si unele scrieri dutentice ale tai Niceta (ce de ex. De psalmodiae bond) se pot stabil unele fini de stil, de vocabuldé gi de procedee Mterare, aseme~ ‘nea afinitattsint mult mat numeroase si mai evidente Intro 2 Pree suns elt patrolog, ca J. Teron (ieee de Potrologie, ire ed, Pars 190, 9.319} B Amabn (Nlsios de Rese~ ‘lana mobic ee TM Cath t Nl col BM) Poy, ts Coma (@ursctoye. Buc 1954p 297 a Operte erare le Stal iste Sfemeutna: fsa ot icon an 859, ar. 290 urn) al De socaments st De mysteris, on altsle dine celeate Seer de ttenctte sigur, ale Stu Ambrodo® D) Paclatiile lurpce in deserleren tua elo tel aie le ini cregtne dla De sacrament eu dex ti edeschderll recto 9 ails, ral angel capa Slapllrenpltoarlr nestor deci episcop,ndatl upd Soterya-% nu ne ndfeapld ele spre un eon din tea Inflenfe! prenatal de Contanaepel, ee le sat see fice sturlorLturgice apuvene sma et slledaldperto Sin sell sdsdton a Boleul dervollt ab petrol Spiele isnt @) Ct prveste local de orginal extrait sein, tm all coat enact ora et Rage poco sl ee | aolgtst Mtg, ca\©. Faller B. Bot, consider ea teu js, eco cer Ven nal degra in spinal cor co Suan ovigiea somes mal tales escent in cau Tha India, KL Gamber ote tn spin! oll sale o sere inveaph doa ergument sf coorteel e amtonnt, be care spall nt ne Ingle se expunem ai, dar care | Boveaesc mura erate «autre petane a de cece. {afr Probiona devrait autor al seven De soca imine, tots, deschis&, Sperm sf revenim alata cu ami hunte nol in aceasta privind fil incredingai ci nu att st Ail literar al acesetopere, cit mat degrabS stu] ei amie nuntit din punet de vedere liturgic ne va da cindva chela re- zolviril acestet probleme. Cacl, presupunind ck nu Satu ‘Ambroale a scrs De socromentis,adevrtsl autor al ecnset | Series a putut foarte bine st fa ca model tn interpretarea sa Ierarea similar, de autentiiate slgura, « Sfinfulul Ambro- | sie (oe mystery, inpromtind din ea termen, expres 1 | ferere, trae sau chiar texte integiy dar cind este vorba de | deserieren rial tanelor pe care le explic, el ea trfdat, Tet am2 szxenicansa sneer Tavs vind tn vedere sitvaia Isturgie& din timpul si din local su, desi in ceea oe priveste locul de-origine al autorului, acesta, judecind dup uncle indicit interme, nu poate: fl decit tot alia; adict patria Sfintulul Ambrezio™, 2, Scopal si,continutul catehezelor mistagosice ale Siintulul Ambrozio Catehézele inistagogice ‘le Stintulai Ambrozie au fost tinute, precum'am precizat, In sSptimina luminaté a anului 287, Ca sila Terasalim, ele se adresau, deci, neotitilor, care primiserd Botezul in efunul sau tn noaptea Pastelui. Ele fu seserl precedate de 0 serie de catehere zilnice eu continut exegetico-moral, finute de Sf, Ambrozie fostlor catebumsen, {in timptl Paresimilor; acestea din urmé tintiserd la progiti- ree sufleteaset « candidatior 1a Boter, ele filnd tileviri le perleopele din cirtile istorice (Geneza) si cele sapientiale (Proverbele lai Solomon) care se citeau pe atunc! le serviciol divin zilnic de sear8, din PSresimi tp cadrul cdruia se f¥cea instruetia prebaptismald ¢ catehumenilor®, Scrieres, in dou cart, a Sfintull Ambrozie, imtitulata Despre Avraam (PLL, © XIV, col, 437 si urm, este Ia origine o serie de astel de ca- eta, jinute catehiimentlor (cart. 1}, si apoi neoliilor (car, 1), in acelasi an In care au fost tinute gi catehezele mistaqo- ice (287) ‘duit botenula In ear Th capt, pol SF (ved. tsp sot gh otal Sou elsean nt Pm ei 1, De rematch ese oat i FEhule din Snele ovmistear st vinert in Phreim, cate se ofics ote SISind sort stor, Ghd ce Vectra acurea comet supa paren ruts Spusel (an dex V-denerae, La pai espera de Raa eybanune doe iteancrtGes 1p sOrerta’Chisiane Perodian wel ge oe omy 8b be, cher Tem i ea {eh Gearon ealore ea beleina apureont Eatheia ain sec: 1 (veut Mi Ven J. Trent Preise Potrologe, XIlbe a Inceputul cateherslor mistegogice, Stintu) Ambrozie cout mai inti s8 justifice pentra ce a aminat inifierea ne fAflor fn Infelesul riturilor Tainelor pe care ei le primiserd deja st nu 0 facuse mai inainte, precum am Vazut C8 se, obis- aula In alte pirtl, ca de ex. la Antiohie, unde, In acelesi an, Sfloen Gurd de’Aur explice Botezul, Mirungerea 51 Euherise ‘Ha, candidatilor la Botez, Inainte de’Pasti ®. O Incercare de explicare a tainelor, Inainte de primirea lor, ar fi insemnat, upll Sfintul Ambrozie, mai degrabié o tr8dare a Jor decit ¢ explicare; si apol — adaugi el — lumina dumnezelasca a Herului tainelor patrunde mai bine in suflete cind vine pe neasteptate, decit dac& actiunea oi e precedaté de vreo yor- bire despre ea (De myst, 1, 2) 3, Rindulala Botezulu! dupa cole doud scriesl ambroziene Desi interesante ca documente pentru istoria cultulut crestin in Gatia ina doua jumState a soc. IV, cele douk scrieri ristagogice ele Sfintulsi Ambrozie nu ne dau, totus, prea nnulte aminunte despré rinduiala Boteului, Vom incerca <4 roconstituim acoustK rinduiald pe baza pufinelor informatil pe care ni Te procurd De mysterlis (Cap. VIN) st De sacea- ‘entis (cert. II), Lisind la parte exorcizarea candidatile, care avea pro- ‘abil Joc, ca si in alto pArt, in timpul Paresimilor si despre ‘care Sfintal Ambrozie nu pomeneste nimic, primal rit pr batismal pe cere el Ml explicd este writul deschideri! urechi- ler, specific shujbel apusene a Boterului, care se plstreaz ‘pind an} In rinduiala Botezulut din rite liturgic romen (2up ‘exorcisme)®, Acesta avea loc in Simbiita Patimilor, dick putin timp insinte de Botoz, fiind sivirst de episcop sau de veri Cynon, ut ites npr nein nese et Aceh a Bie os Sa nage a (Ot a a —r————C—“Epreot 4, care atinges urechile 54 nile fiecirui candidat, rose tind cuvintul ebrale «Bffetar, adic& deschide-te! Ritul acesta aves loc ta afara baptisteriulul (in pridvor), ‘Botezul propriu-zis se facea tns8, ca pretutindeni im lumea crestind pe atunci,"in baptisteril, desi Sfintul Ambrozie oa foloseste nickier! acest teruien, preferind denumirile simbo- tice, curente pe atuncl: fnting (baptismald: fons)*® sfinta slintelor (sancta sanctorum) sau sanctuarul nasterii din noi (segeneretionis sacrarivm)*, Intrind aci, candidafii era in- mpinafi de diaconi si preoti, in frumte cu arhiereul)*. Se cea mai inti ungerea prebaptismald a candidetilor (men- onats, pe scurt, numal in De sacram, cert I, eap. I, 4) Urmau apoi obignultele Iepddari (rectractationes), care ‘iceau si pe atunci, ca si azi, parte integranta din rinduiala Botezului in toate siturlle lituigice crestine ©. Ele se desta surau, ca pretutindent st tordeauna, sub forma de dialog in- tze slujitort $1 candidat, cu deosebire cl se pare ci aicl cat ce oficiau lepidarile erau mu preofi, cf diaconit®, «Te le pezi de satena si de luerurile Ivi, intreba diaconul. «Ma le- iid > — rispundea candidatal «Te lepeat de lume (saecu- 2p. 12s preotul (sacersooh tea atins‘urechije st nities, dar 32. pol. SP apt encore pia ol {P.n De misters, aacont tat sami peste tot levi etn, pret scien iar aetna ral, minus seer lt Suva carters ine secramenti (vei de. of care ic iS) "fenra ‘acon se fereuineas ‘emir, nt pith (doe (art cap Vi, 1, nen THE ARE fan secranerta 3 pie xara, remetctn ceouieninia aces ‘Sittean dessa tn De eerementa uogerenprevoptamld re te faite ‘Se ieeleaa Seale ania tn ned tcininnterond (nscia) © Dep seul MpadaA! caiufun daca drt Se afte Mat ersaee= um) si de destatirile (votuptates) ef,: continua si intrebe laconul. — M8 lepid — rispundea condidatul . Urma desigur, ful unirl cu Hristos (abia sugerat fn De amysterlis, 1,7), pe care candidatel il implinea stind cu fata spre risirit, In Insist inciperea cu piscina (bezinul) baptis- ‘eriulu, in Core intrase mal dinainte pentrw Botex Se citea pericopa evanghelica despre Insinkiosirea para: litieulul de la seaidatoarea Vitezdel (Ioan V, 2 31 um), Prootul ficoa exorcizarea (curijires) 1 sfintrea apei in colimvitra baptisteriului, print-o rugiclune cate cuprin- dea, tntre altele, invocarea Sfintel Trelml cu insési «euvintele ceresti, care sint ale lui Heistosw ® si facorea semnului Sfin- tei Cruci asupra apel Botezul se ficea, ca pretutindenl pe atundl prin intro- ita afundare in apa Boterului, facindu-se concomitent $1 0 verificare a credinjet candidatulul in Sfinte Treime. In pre- zenja soborulul de preoti si diaconl, in frunte cu episcopul, éupii ce intra deja in bazinal baptisteriului (colimvitra), fie= ‘caro candidat era intrebat: «Crezi In Dumnezey-Tatil, Atot- tiftoruls — «Credo, rispundea col intrebat, — si Indata era ‘scufundat cu capul in ap. Dup§ ce se ridice, era intrebat din now: «Crezi in Domnal nostra lisus Hiristos sl in Cruces Lal», — Dupi réspunsul efirmativ al candidetulul, acesia ra scufundat din nou in apa sfinjitS. Pentru a treia oard era Intrebat: «Crezi In Duhul sfint¥»; $1 dupa ce rispundes «Cred, era pentru a tela oar afundat in apé®, Acsasta ine ‘yeild Intrebare, menité sf verifice temelnicia credintei can- gunea la ope oleruiul, cheam®| aumele Tatalut” presears Pialul a Shut" oy. Wocndsee ce ewvinle corse: ive cree fae Bet le uh Histon, Hinged est tn nanile Tage el Pua sah Sine Bake EE be seems care Lcdp ie be each Brae Wa fst De azeram, cart TL exp. Vi 20, zn — Cp. st De mystei wz ae ™idatilor ia Sfinta Teme, fm insist clipa efectuaril tainet — verificare care am-vizut c&vexista $1 In rituile liturgice din Rasirit — a dispirut din rindgiela ortodoxa @ Botezului, dar sa meatinut pind 621 In rindulaia, apuseand. Tndatd dupa Botez, tot inlduntrul baptisteriulul se civir= see, ca si ai in Résirit, cea de 2 doua,teini: Mirungerea, Tesind din apa colimvitrei, candidatul mergea la prect, cere Mf spunea’ «Dumnezeu-Tatil, Atoititorul, Care a fécut si te rapt din gow din ap& si din Duh Sfint si ti-a fertat picatele, si te ungi El insusl pentra viaje vespiedo Preoful flicea apot ungerea cu Sf. Mir a candidatulut; tungerea se fécea nuimai pe cap (Frunte sau crestel) ste n> itl, in general pecele duhovniceascd (signaculum spiri- tale)® sau contirmatio®, 7 ‘Urma apol ceremonia spAlésll pleloarelor, specificd rl- fulul galican al Boteruluis Dup& ce’se citea pericona evan- ‘ghelici de Ia loan XII 4 $1 urm., tn care'se deserie spslarea Picicazelor Sfinflor Apostoli de citre Mintuitoral la Cina cea Ge taind, episcopul-intusi, imitind pe Mintuitoral, tncingea tun fel de fold saa stergar si suflecindu-si minecilehaliel, aj tat flind de preot si dlaconf, spBla simbolic picloarele neoti- filor $1 indeosebt eSletiele " acestora®™, Ceremonia aceasta, Ientionatd atit ia De mysteriis (VI, 3199) si In De sacra SE RIPIETATME SSS Mh, oye worm ca 8 se Vert De aucrem, cart. 1, cap. UH, tia, In De. soeram, cen waded. hae eee se a a SP Gra Scania es Saat SEE OP eh ae eee ea a cag Be Mc la le Sia che ea alte wens eet sales eae iat Tapa Se Scie Sal att a ene yet at wd See mica, lr it, Saat atae acid Peete ect eae Stat h SAGAN a a Be er oe yO Vi a4—20 gl De eacamy car. I, cap. -mentis (cast Il, ep. 1, 4), oft si a alte serieri ale Stintului “Ambrozie™, este confirmata st de alte documente vechi in ca- re e descrisi rinduiela veche a Botegului in riturle apusene. a exista sila Aquilee, in Irlanda ol in Spania® si s-a men- [ tinut multé vreme in manuseriseie e&rfilor liturgice ale rita ' | | | ' i Ini-golfean care cuprind si rugiciuni +ad pedes, lavandos in situ baptismatis., Iatrucit au exista a ritul roman al Bote- ‘lui, partizani’ritulai galican simteau nevola si 0 apere si 800 justifice impotriva obiectilor venite de la Roma, arétina este] si simbolifmal ei tn slujba Botezulii, Asa se explicit 2cea pologie @ ritulul splidril picioarelor, introdusi de tn {nterpoletor mai tirziu, 1a lécal sespectiv din iextul Iuevarit De sacramentis (cart. Ut, cap. 1, $7), in care se desctie sl s2 explicd acest rit. Interpolatorul, caze este sau vorbeste In ca litate de episcop al Bisericii din Gelia®, vrea s& spun8, intre altele,c¥ si Bisoriea de la Romia a practicat probabil eceast ceremonie mai de mult, dar eva fi renuntat Ia ea, din pri- ita mulfimil credinciogilor carora trebuia 88 li se spele pi- cioarele ‘Dupi spilarea picioerelor, candidatit primeau haind alba 42 neofitlor — ca si in alte part! ale crestinatitit — gi se In Bp Wasi, de Cover de Arcele, Sermones 168 si 257 (PL 1 ieee ioe Ss brea mara ete Investat dea nde une homie milf de romece Samallece, to Bieine Suctige Setar"? Bana ae vr, Lendoe 188 5 st? Se Iota e Abtonio Mameas, Berke sh Re rh et EERO ES Reciegam Romgnam.r sont eee‘dreptau spre altarul biserici, pentru primifea celei de a tela ‘sine: Impartésirea"*, Dind Stlnia Pline, preotul spunea ‘Trupul lal Hristos, lar credinciosii rispundeau Amin, 4. Explicarea Boterulul 2, Riturle prebaptismale, Atit fnviDe mysterisy eit si ta De sacramentise autorul Incepe cu explicarea rftulul deschi- deri urechilor 91 a naior, Acest rit este 0 Imitaie a ceea ce f ficut Minfuitoril cind a vindecat pe un surdo-mut, ciruia fra ating urechile si gura, rostind cuvintul evreiese «Effetes, adicd adeschide-te!» (vezi Marcu VIE, 32~35). «l-a ating preoful urechile-, ca 8H se deschida urechile tale la cuvintarea Si Ia lavdtitura preotululs, serie autoral Iul De sacramentis cart, 1 cap. 1)°% Spre deosebire de Mintuitorul, cere a atins urechile 31 ura bolnavului, 1a Botez episcopul (preotul) atinge urechile sl nile candidatulu, De co? — In ambele 1ucriri, deosebirea ‘Se explicd astiel: bolnevul pe cate I-a vindecat Mintaitoral cera mu ntmai surd, cs! mut, sl era barbat, De aceea Domnul ‘ea atins gura, ca si-i zedea graitl si pentru ca fostul mut si post grit marirle lui Dumnezeu si sicL laude. La Boter ins ‘vin nu numai birbati, el sl femel, Pentru motive de decent deci, sSvirsitoral Botezutul atinge mu gura lo, cl nérile,epen- ‘tra ca s& primest buna mireazma a evlaviel vesnice si si spul Cael $1 nol sintem pentru Dumnezeu buna mireazm’ a tu Hrlsios, precum a spus Sfintul Apostol (Pavel, ep. II Cor, Il, 25) sis fle In tine rispindind din plin mireasma credintei si evotiuni tale» (De sacram. 1, 1, 3). «Aga dar, deschideti-vi urechile si bucurail-v8 de mireazina cea bund a vielil vesnice, revirsath asupra voastrd prin darul tainelor, indeamn’ Stine tal Ambrogie pe ascultatorit stl (De myst. 1,3). Woe mys it Mo VI. = Cp te set SP Ge sueram, cot. 3V, cap. 5,25 oS Feta i t ' 1) Ritul urmator, al ungerit prebaptlsmale, este mentionat 41 explicat, pe scurt, numal tn De sacramentis (J, 2). Autorl priveste eceastd ungere ca pe un semn, o pecete aplicatl ce- lor ce se inroleazi ca luptitort in oastea duhovniceescd a Ini Hilstos wAl fost uns ca si un luptator al Iui Hristos, ca unul care ai si dai lupta acestui veac, af marturisit ostenelile lup- {oi tele, Cel ce se luptd are ce nidijeu, unde este lupt, acolo, este sf cumund (de DiruingS). Te lupti in tame, dar est! incuns- nat de Hiistos si esti incoronat pentru luptele cu ities, CSch ‘desi risplata este in cer, totust dreptul la rlsplets se dobin- este alcin (De sacram, I, 24), 2, Cit priveste rit! lepddart de Satana, ia De mysterlis cl este amintit doar in treacit. Referindu-se la dialogul eintre preot (diacon) si eandidatul la Boter, sub forme cliruta se des. fasurad, ca si azi, lepldéile, in inségi incinta baptisteriuls, = Sf. Ambrozie spune, adresindu-se ascultStocilor #84, deja Dotezati: «Repets ce al fost tntrebat, adu-ti eminte ce ai r85- puns. Tevel lepédat de satana si de faptele lui, de fumea si de desfriul si de destitarile lui, Respunsul thu este pistrat nu fm groapa mortilor, ci in oartee celor vii» (De myst, 1, 2, 8) Este interesant de femarcat c¥, cups rindulala gpusean’ des. crisi de St. Ambrozie, candidat rosteau formulele sacramen- tale ale lepfdarilor stind cu fata spre risdrit, iar nu spre ‘pus, ca in toate celelaite rturi liturgice: wAsedar, odetl in ‘rat (In baptisteriu), ca si cum ai infrunta pe vrijmasel ta, e care si araji cS trebule sk te lepent pe faf8, te intoreh spre ‘s6rity cdci cine se lespidd de satana se intoarce citre Hris- tos, 0 priveste cu o aftsturd dreapttin (De mys: Ceve mal multi atentie se acordd ritulst De sacramentis cartea I, cap. 12), unde gisim, ret cele doud dintre formulele liturgice, care erou atunci in us (veai in urn, la deserierea vinduieli botezutui}, Autorul aces tei cdrti starule, ca sl in De mysteriis, mai mult esupra obli- ‘gatifor morale asumate de candidat la boter in aceste mo- mente solerane si indeosebi despre datoria lor de respecte toatd viata legdmintele flcute la botez, de a rupe orice legi-turd cu satana. «Cel ai raspuns cind te-a Intrezat: Te lepest de satana si de lucrurile hus? — Ma Iepad! Ce ei réspuns cind teva intrebat: Te lopez! de lume $1 de desidtdrile oi? Tine ‘inte ce af spus gi niciodats si nu fle uitat (cilcat) legé- ‘mintul fSgKidainfel tale. Dac ai det unut om seranitura, agit socotit rispunaiter (datornic), deoarece ei acceptat datoria, Il, esti socotit dator si, dack te impotrivest, creditoral te sileste dacd refuri, esti dus la Judecttor gi acolo 0 $8 fit Cconstrins prin girul pe care l-ai dats (De sacram. 1, 2 3) De remercat comperatia po cere St Ambrozie o face tn~ ‘xe datorie religioas4, contractaté de candidatul la Bote, fa {de Histor, si intre datorille bimesti contractate, falé de Creditor), In viala socialé gi economic, Comparalie aceusta, pe care am iniilnit-o si in catehevele baptismale ale Sfin- tulul Toan Gurd de Aur, trideazS, ca si la Sf. Joan, cultura i formatia juridicd a Stintulul Ambrozie care tn tinerole f4- use studii de drept, jar Inainte de a deven! episcop al Mila. null exereitase demnitetea de guvemator consular de pre- vincie', dar spre deosebire de St. loan Gurd de Aur —"vare folosesie comparatia aceasta spre a ilustra obligatile gizan- tilor seu nasilor de Boter, Sf. Ambroaie o aplict chiar can- Sidatiior la Botex (deveniti deja neofiti tn clipa cind le vor bea Si. Ambrozie). «Aga dar, te-ai lepSdat de lume, te-el le- pidat de veacul acostay fi plin de grjé, Cine are de dat 0 atoria, ge gindeste totdeauna la chenlsia pe care a dat-o. lar tu, care datoreni credinta Tui Hristos, plzeste credinta, care ‘este mult mal de pre} dactt datoria (bani) cic credinta este ‘un Iuera vegnie, bani un lucru vzemelnic. SI tu agadar, amin Leste! mered ce ai figHduit, sf vei fi mal ferit de grij&. Dac iH vei fine fighduinta, 11 vel pial si siguranta ta» (De sacram, I, 2,8} ao sp Prot 1, oman, Patolpie, ~~ Manual pena ea studenioe Inst ner Teolaice, Bue 988 p20. 1) Slmbostele biblice ale Botezulul. Tn celitstea sa do are exeget — unul din cel mai mari exégeil al apusulul — Siintul Ambrezié ecordi o mare atentie prelnchipuitilor Bo- tezulul in istoria Sfiits a Vechiului 41/2 Noulut Testament. Intr-edevir, el se situoazii printre interpret le care gi- sim enumierate cele mat multe preinchipuisi. vechi-testamen- tare ale Boterulul, expuse mai sistematic (In ordine crono- Jogiet) in De mysteriis (cap. Hit si 1V) st mai £874 ordine in Do sacraments (cart, I, cap. IV—VE §t cart. Hi, cap, I-IV). 4) O prim pretnchipuite a Botezulus tn ordine cronolo: gle’, gisoste de ex. St. Ambrozie chiar la ereatia luni cind »Dubul Domnului se purta pe deasupra’apelor»; precum zice Scriptura (Facerea 1, 2). Puterea creatoare sf datitoare de ‘ia}d 2 Duhului, spune Stintul Ambroaie, bazat pe Ps. XXXI, 6, — se exercita desigur si asupra apelor primordiale, acestea fiind.o icoan’ a apel de mal tirziu a Botezulul cresin, stin- {it tot prin puterea Debului, cares transite germenii unel ol viet, viata fn Hristos (De mysteris, I, 8). ) A doua Inchipuire anticipats @ Boterului este apa po- topulut, prin care Dumnezen a cursiit lumea de picatele ome- nin antedeluviene®, In toste cele in legitirs ca potopul, Sf. Ambrozie vede numal simboale. Apa potopulli era icoa- ne apes Botezulas crestin, sin care se scufunda traptl, ca si + se spele de tot picatul trupese». Lemmul corabiel in care Noe si ai lol sau salvat in Innec, este lemvl Crucii pe care Dommul tisus S-a ristignit si a pétimlt pentra noi, mintuin- du-ne din picat. Corbul pe care Noe ba trimis dupa ince trea potopului si care nu s-a mai intors este «chipul plca- ‘lui, care — dupa Bote — se duce si nu se mnai intoorce, dac8 se ve pistra si in tine paza si icoana dreptstiin, Porum- belul trimis dup& aceea, care sua intors cu o remark de mis lin, era icoana porumbelulut sub al cial chip se va pogort Duhul esupra ul Hisus la Botezul Sin in Tordan (De myste- ‘iis, M1, 1011 st IV, 24 $4 De sacramentis, cart. 1, cap. VI, sx ose POR teh spin lar29; elbidem, cart. I, exp. J, 1: wun acel potop a plerit toats Strledciunen trapului si a rémas numa persoana si familia Aroptului Noe. Oare potopul nu este ca si Botezul, prin care toate plcatele se inneac¥ si numai cugetul celul drept si ha- ral relnviazd ?). c) A treia preinchipulre vechitestamentard a Botezului crestin a fost trecerea evrellor prin Marea Rosie, in urma cae reia ei au fost salvati de robla egipteand. eBagi de seam’ cl si In acea trecere a evreilor, In care egiptenil au pierit tar ‘evrell au sclpat, a fost anticipata inci de pe atunci inchi- puirea Sfintului Doter, Cich ce altceva invatim ailnic in ‘aceasti tain, decit c& vina este luatd de ape si ed grososla se sterge ca ele, ins¥ evlavia si aovinovatia rkmin purutt Cerotite?» (De myst, Ill, 12). CA ia Marea Rosie sa ardtat ‘preinchipuirea Botezulul, ne-o spune si Si Apostol Pavel, tnd nice: Flindc¥ pariniii nostzi toli au fost sub nor si toll fu trecut prin mare si toli ¢-au botezat prin Moise, in nor si fin mare (I Cor, X, "—2), Atuncl lucrusile s-au facut tn inchipuirea (tipic), dar pentru noi in adevir — adang’ Sfin- tul Ambrozle (De sacram., cart. I, cap. Vi, 20). Deosebirea {nize tip ¢antitip im acest caz este c3 evrell care s-au selvat ‘atunci de roble «al murit cu totil In pustie. Pe cind cine ‘rece prin aceasta api (a Boterului), adicd de la cele pimin- testi la cele ceresti (cick aceasta este treceree, de aci pascha ‘dics trecerea aceleia, srecerea de le pacat 1a viatS, de la ‘vind la har, de la necuritie la sfintire), cel care trece prin faceasta epi au moare, ci reinviazde (De sacram, 1, cap. 1,13), 4) Prelungind parelelismul dintre pesah (trecerea mri Rosil si Botezal crest, Sitatul Ambrozie, spune cd si stilput ide luming cu care Moise conducsa pe evrei prin pusti Sine! 7. Ciatdoph Dhe el, La St Ambroie (De myseri, 12 at pe tac cri co Vi, 0) coal snp "1, VeartS'Delloe raver de ey Aeoge oe Dag aoe agp sls! pokes ce ogee late a8 (ah = ‘Ger ebiges Be cng aon “doe rte er ata Sind cr Benes Pie a Chnite’asd Chasen, 2 aol een 19 ‘1 norul cares umbrea noaptea ere tot preainchipuiri le Botezulut din Legea Noud, «Ce'eate stilpul de jumini- dectt Hristos-Domnul, Care a alungat thtunericul necredinjel, Care ‘2 insuflat lumina adevirului si a haruJul duhovnicesc peste sufletele omenesti, Cit priveste stiipul norulul, acesta este cu adevirat Duhul Sfint. Poporal era tn mare si stilpul de Jomind mergea tnainte 1 apoi rma stllpul de nor, ca si 0 mbrire a Duhvlul Sfint, Vert cum prin Dubal Sfint si pria ‘api sa ardtat inchipuirea Boteruluin (De sacram, cart: f cap. VI, 22). De altel, exlinzind, Sfintel Ambrose spune cl oral cel bun, care fi eSlfuzea pe evrel in traversarea pus- tlulul, umbreste pe toti cet cercetatt sau otrotti de Stintal Duh, cim a facut ou St. Feclosr’ Maria, peste care S-a po- gorit in cele din urm&, cind a rimisiit pe RAscumplratorul eamului omenesc (De myst, 1, 13) ‘e) Un al patrules ‘simbol pretnchipultor af Botezulut in Istoria Veche il vede Sfintul Ambrozie tnte-o minune s&vr-, sith de Moise, dupt trecetea Maril Rosti, in timpu) trav Sioii pustivlui care i desparjea pe evrei de Tara Slint& la ‘Amaxa unde evreif tatflnesc un favor de api ainara — care hu se putea bea — Moise aruncd fn ea un lemn si'apa devine dulce si bund de baut (Exod. XV, 23—25). Minunea aceasta constituia mai ales o icoant a sfintiril apei Botevulat crestin prin puterea Dubului gt a Crucil Fireste, f@r8 semnol ervcit Domnulul, sau nu era de piciun folos pentra mintulrea ce avea si vie, dar dup ce a fost sfintt& prin taina Crucii min. taitocre, atune a devenit bund penteu baja duhovnicensed si pentra paharut mintuivl. Asader, precum Moise, adicd proo- rocul, a aruncat lemnul im acel favor, tot asa preotal aruned in acegsté fintind baptismelé semnol Crucit Domaulul si apa se face dulce (potrivit) pentru hat» (De myst, Hl, 4 si IX, 1 1) Al eincilea simbol vechi-testamentar al Botezalut cres- ‘in este, dupi Sfintal Ambrozie, curitirea de leprl a hul Na- WE Op a Be soram, care Th exp, IV, 12-38,‘aman Sirfanul prin afundarea lui tn ape Tordanulu, la tndem- nal proorocului Else: (IV Imp,, V, 4 si urmét,)®. La inceput, ‘Neaman, ere neincrezitor, zicladu‘si c& avea el ape mai bune fn Siva Tul, dectt cee a Tordanul, 1a care Hl trimisese pro- fotul, bia la stiruinfele sugilor, @ consimit si se seufunde de sapte-ori in apele Tordanului, timaduindu-se, «Fiind curt {Ht din aceasta — zice Stintul Ambroale, — Naaman a injeles ca se curiti cineva mu stX in simpla patere a apelor, ct in aceea @ Harului+ (De myst, I, 17), Plecind de aici, sfintul ccatehet aplicd observatia aceasta ls sfintirea apei de. Boter, flcind distinctia — care va. devent normetiva mal thai in teologia scolasticd — jntie materia si lucrarea (efectul) Tai- nol: sCe injeles are deci, aceasta? — Ai vigut ape, Dar nu orice apd timiduieste, ci area apd timiduieste, care are harul fui Hristos. Una este materia, alta este sfinjirea; una este Suerul, alta este Iucrarea. Lucral este apa, Iucrarea este 3 Sfintului Duh. Nu t8miduieste apa, dacd n-a coborit Dubul si nua sintit ecea apt. (De sacram., cert. I, cap. V, pal. 415). Acelasi Duh va pogort mat tiraiu in aceeagt ap& Tor. danvlul, Ja Boterul Mintuitorului, sfintind-o st de aceea si In Botezal crestin, preotul sfinteste mai Intl apa Botezuluil scuForma si rinduiala Botezului este s8 fie stint mal tntih apa si apoi sa coboare (In ea) cel ce se boteazd. Intr-adevir 4ndatd ce intré (In baplisteriu) preotul face mai fai exorci- ‘area (curitizea) ape dup§ figea ei, poi rosteste invocerea si rugiciunes, ce $8 se slinjeascs apa si si fle present pa- tera Trelmil celel vegnice.n (De sacrdim, cart. 1, cap. V, gf. 1), Naaman aflase de Blisel si de Tordan print-o tina fat, loath prizonier’ de le evrel intro lupt& si devenité sing’ sofiel Iul Neaman (IV Imp. V, 24). In acea copil8, care a Fetcind dv fou com ore, 8 Amb nd eptek in Cantca Imparetion» pericope rerpectvd I mp. V1 sre) CoD Stilo, probabt un cn 'poremile‘coite ore lerghiawespersl 6 Santi Sdptntat Waste mn ave Revels clebeh expleneoeot inspirase de fapt stiptnului stu calea vindecirii ul de gros ‘nica boslé, Sfintal Ambrozie vede un: prototip al Biserici ‘restine, recratetd dintre nesmurile pigine. «Cine este copila ‘aceea dintre cel robiti, decit una care purta inchipuirea Bi- eric fi infatiga imaginea ei? (De sacram, cart. Ul, cap. II, pol. 8). «Este adunaren neamurilor, adicd Biserica Domnulu, ‘utd mai nainte in st8pinizea pScatului, cind nu avea liber tatea data de Har; Ia sfatul acestela, acea desarld multime a hneamurilor a auzit,euvintal proorocese, de cere la inceput ‘4 Indoit mult timp, dar mai tirziu, cind s-a conving.c3 trey Duie si-l urmeze, a fostaspalatf do toat’ intinarea.pacatos: nie $i Naaman cel putin s-a indoit inainte de a se timidui fu snsd te-al timaduit deja si de aceea mu.al dveptul. si to smal indoiestie (De myst, Hh, 18)", 4g) Fortind putin lucrurile, in preocuparea de a gisi cit rai multe simboele preinchipuitoare ale Botezulul in Istoria, biblied a Vechiulul Testament, Sfintul Ambrozie mai vede un ‘astfel de simbol (al sasclea tn ordine) si in 0 alt intimplare rinunatd din viaja proorocului Elise, relatet@ tn M1 (TV) Imp. Vi, 16; mergind pe malul lordanvlut spre_a tia lemme din cate si-si facd 0 TocuinfS, unuia dintre fil (ucenici) proro- ‘culul -a scdpat ferul securit in ap8, de unde nu la mal-gisit ‘sil scoati- Alunel Ellsei a tilat 0 bucaté. de lemn, pe care ‘eruncind-o tn locul c&dertl, feral a Jest la suprafayi, plutind pe api gi find astfel recuperat. Spunesml, omule: Ile « chemat foc din cer $1 a coborit foc din cer (ill Imp,, X¥III, 28). Elisei a chemat numele Dom nnului si fleral securei, care so scufundase,s-a ridicat din api. Jati-un altfel de botez. Cum aga? — Pentru cd insinte de Bo- tex orice om se ingreulaz si se scufund8, ca si fierul; dar dupa ce s-a Botezat, se ridicl nu ca un fier, el chiar mai uso? dectt un fel de lemn roditor. $i aid, asadar, era o alld Inchi- pure (a Zotezului), Era o secure cu care se tilau lemaale. A ca abel oteatl cepa aftr aot srie wl Asses 1a; Betotig Evanhelt tices, iv 3) fa Schenk in nCorpua series ‘Seen oes Sok, 20 8 cncdzut coada securil s1 deci s-a scufundat feral, Ful prooro- cult nu stia ce si fact; atft doar a stiut sf roage pe prooro- cul Ellsei si sil ceard ajutor. Atuncl accla a aruncat: un Joma gf fierel s-a ridicat. Vezi, asadar, e& prin Cracea tui Hirlstos se ridie& neputinfa tuturor oameniler», (De sacra, cert. 1, cap. 1V, pa. #1), h) Ce concluzie reiese din toate preinchipuirile vechl- ‘testamentare ale Botezults, enumerate pink acum? — Facind © identificare inte simbol i realtate, intre tip si antitip, se Intro preinchipuire si adevér, Sfintul Ambrozie deduce dia ‘toate acestes superioritatea infiniti a teinelor crestine faji de cale ale evreilor) demonstratd prin vechimea sau anterio- sitetee si sfinfenia lor. «Ne mlnundm cd tainele fudeilor care 4 fost date parinfilor nostri, sint superioare mai intit prin ~echime si apot prin sfinfenla celor sivirgte, Dar vi incre intez cA tainele sfinte ale crestinior sint mai dumnezeies!i ‘i mei vechi decit ale iudellor» (De sacram, cart. I, cep. IV, af. 11). ula seama bine eit de veche este taina, pretnchipuitd chiar de la facerea lumil..» (De myst. Hf, 9). ined si in po- top a fost pe atunct preinchipuires Botezulut si fink indo 1 pe atunci nu fiintan incl tainele iudeilor, Dac dect pre- Imchipuirea acestal Boter a fost mal Inainte, veri cit de vechi au fost tainele crestinilor fat8 de cele ale indeilor.(D sacram, cart 1 cap. VI, 23). Desi putin artificial, Interpretarea Stintului Ambrozie cca privire 1a prototipurile vechi-testamentare ale Botezulul crestia are meritul de a sublinia pregnant strinsa legiturd st unitatea dintre Vechiul sf Noul Testament, in lumina clreia prefnchipuirile simbolice din Vechiul Testamens sl instituiile cultulut evestin tn care ele s-au implint (realizat}, constitu- Je momente temporale le unei singure iconomii si pronii divine, care a actionat fn cursul istorel sfinte a mintuii 1) Dar prefiguratea simbolicd a tainei Boterului nu se Limiteaz4, dup8 Sflntul Ambrozie, 1a epoca Indeptirtat a Ve~ Fa Gp a De mystor, 1,5. chiulul Testament, ci en se extinde si Ia inceputurile epocit Noulul Testament, in care Boteaul este preinchipuit, tnainte de instituirea Tui, cel putin in douk momente tn viafa si ace tivitatea Mintuitorulus, o dati la Botezsl Domnulvi in epele Tordenulul sia doug prin minunea vindecirit slibinogulai Jn apele lecului Vitezda, Rajiunea Botezelul Mintuitorului in tordan sti — dupa St. Ambrozie — In intentla Domnulul de a ne da un exempia si un Indemn spre Bote. wAgadar, de ce a coborit Hristos (in epa) dacé ni ca s8'se curijeased trupul acela, trupel pe care L-a luat dupa firea noastrd? Ci Hristos, Cate nu a fi cut picat, nu avea trebuintd si-si spele plcatele; dar eveam ‘rebuinta not, care sintem supusi plcatulul. Asadar, dact Botezul s-a dat pentru noi, pentra noi sa flcut chiped (ine chipuirea) Tui, ni s-2 pus mainte o forma a credinei noe tte. (De sacram, cart. 1, cap. V, pot. 16). lar coboritea Sfin- (ului Dah peste Tisus sub forma’ unui porumbel s-2 flcut ca si ne dea a infelege cA trebuic si avem nevinovitia porum- belului (De myst, IV, 25). Referindu-se 1a poricopa evenghelict in care ni se rela~ teezi minunea vindecérli slubénogului in lecul Vitezda (loan, V, 2 51 urm) $i care se citea pe atunci Ja slujba, Sfintul Ambrozie explicit: «La Terusallm era aceasta scilditosre, in ‘cere se tnsiinstogea In fiecare an clle un bolaav; dar niine- te saa ee a ae at ‘edule find oceeass pind ox} tn vital ambrovien Ian en et con {asi De sseranenin s coe 8 font Told In mieearen stptciet Invent ee be eh ne aioe nt A Me te GbE teciom, ca, xp pol. Br aato wemen acees sa ‘fot sint mintwil, orictti coboard (In ape dotesui. serielh 8 carerhea nu se timédula.ineinte de a fi coborit ingerul, Se tal. bbura ape, din pricina necredinciosilor, ca s& le fie sema ci Ingerul coborise. Pentru aceea (era) sem, pentru tine, cre- int. Penztu acela se cobora un lager, pestra tine Dahil Sfint) pentru acela se tulbura un iucra creat, pentru tine lu: reazi Hristos insusi, Stipinul credinfel. Atunci se témiduia doar unul; acum se timiduiese toll, sau desigur, un singur ppopor, cel crestin;.. asadar, gl ace scildstoare. a fost 0 preinchipuire, ca sf crezi e& fn aceasté apd (a Botezului) co- Doar puterea dumnereisecs. Inr omul pe care tl astepta pazaliticul (loan V, 8) nu era altul dectt Tisus Mintuitorul, sCel niscut din Fecioar’, prin a Cérula venire sina mal Instindtogeasct umabra, doar pe unul, cf adevirul pe toia (De myst, TV, 2224), f, Roterul Iuerare diving, Rolul sfintlor slujltor’ In si- ‘virsirea tainel. Ca si li Sfinli Périnti, care indeplineau fa aceasté epack aceeesi nobilé misiune de catehet, fatal Am. Drozie stirule mult s& convingd pe ascultStorii sii despre feticjenta si valoarea supransturald a lucririlor sfinte inde- plinite asupra lor prin riturile Boterulul, Caei sivirsitort 2 Castor ritusi — sfingitl slater, reprezentant! al tuturor ee- lor rei trepte ale clerului, care ian parte la oficietea Bote- zulul — nu trebuie jadecafi dup modesta lor tnfatisare vi- uti, ea oameni, ei dup vrednicla si puterea Herului divin care H sa incredinjat gi cate lucresna printr-Iogiiy In exer- ‘iterea oficiulul lor liturgie ef sint de fapt «ingen tui Dum- nezetin, edict vestitori voit Lui si slyjitoril misterelor sacre prin cate Bl stinteste lumea. wAi viut acolo (adicd fn bep- tisteriu) pe diaconi, al vizut pe preot, al v8zut pe marele Be Bees Sr cae ei ean Sane preot™. Nu te uita Ta chipurile lor trupest, ci le barul tal- nelor. Ai vorbit in prezenta ingerilor, precum este scris / Click buzele preotulul pazese stilnla $1 (eredinciosii) cer Le: ‘gee din gura lui; oéci el este, nger a! Domnului Celui Atot- uternic (Maleahi 1, 7). Nu este cazul s8 ne amigim, oh ti 8duim: (preotal) este Inger care vesteste implrsia Iul Hris- | tos si viaja vesnics, Nu trebuie s&- prejulesti dupa InfStisa- re, oi dupS har. Ta seama Je ce fa transmis, socotese bine ssrcing Ibi gi rectnoaste weednicie (anctia) Iaie (De myst, 1H, )®. Revenind cove mel tru asupr’ accleeas' ide Statul Ambrosia accentueazi 8 sivtisitorl actunilor suprenatu- ralo indeplinite in sfintele taine este, de fap, Mintitors!. oS4 ni fel seama la meritele persoanelor, ci 1a vrednicie (anctiunile) preotiion. Tar dack 2 itt le merite, s¥ te sis ca la lie, uitdte sila meritele il Petra sau ale Iut Pave, cae ne-au transmis aceastt tain primitl de el de ta Doml tisus. Evellor Ii se trimitea foc vit, pentrs a 2h creadsy pentru noi, care credem, lereaad foc nev'ient, acelora spre 7B; Be av in vedere cb ote go Hee tn acnth pect mal sie Hag ca Seaa ale ta ett at Sat pera an leticoaogeicd ~~ Sint) ambrotie ttebtitoent ac) (8 Bae He dence trio sa ete wom Se sens gh Sei ie et alu nee FS soe sero, 1, 3 27 a en inde a ct Hehe tag GU Menta Miah Sateen ae a ch ae ene ELST Saat Tale iat dels gchar ett dhe Se Back ase ie trop Sut Rison iti tage at eh a Be Sa en a ne tate le ‘uimintott cu sh Conte pe ole cert De ce sown aceasta? Pesach al Sake et he oS ce ses oe Mae nt af tnd ‘care namize pe Sfntl loan Botezdtoral stagerul tims Insintes fei Mine ‘Shoat 0% oat ita ltt Bi) Se pt sete Sears Seats (eit atta oe au se Ho Said peice teas Ss ec ASttae eget pam nt rp SSR RU & SUE Seas, Sy Ame Hee‘nchipuire, nous spre luafe-aminte, Crede, agadsr, ci este de fat, chemat prin ragiciunile preotilor, Domnul lisus, Care spune: Unde vor tf dof sau trel.., acolo voi ft sf Eu (Matet XVIH, 26); cu elt mal mult binevoleste s& ne fac’ parte do ‘prezenta Sa acolo unde aste Biserica, unde sint Tainele Sale- (De mysteris, V, 27) Cine este, asadar, {cdtorvl teinelor, decit Domnat isus?s (De sactam, cart. 1V, cap. 1V, pgf. 12). Meee acees! (© exprima Sf, Ambrozie si in alte lucriri ale sale *. Ceva mai thu, dup ce autoral lueririt De sacramen- tis va termina explicarea tuturor celor trel telne ale initiert crestine, el va relva ideea cd Ja sivirsires acestora — ca in toate Iucrarle sfinte ale cultulul crestin — cooperesn’ tn~ treaga Sfintd Treime: wAsadar, ai primit talnele, lesal cunos- ccat prea deplin pe tonte, fiinded al fost botezat in numele ‘Treimii, In toate cele ce em facut sa pistrat taina Treimi. Pretutindeni este TatAl gi Ful si Sfintol Doh; o singura luera- re, 0 singurd sfintie, micar c8 se par a fi oarecum deosebiti Cum? — Damnezeu este Stiplaul Core te-a uns si te-a ppecetiuit si @ pus Dubul Sfint in inima ta. Ai primi, asader, pe Duhul Sfint in inlma ta, Af si aliceva, cd si Hristos este fm inima te, precm este si Duhul Stint, Cum? — E scris aceasta in Cintarea Cintiilor, cind Hristos spune cltre Bi- serlcd: Pune-md ca pe un sigliu pe inima fa, ca pe 0 pecele pe brajele tale (Cint. Cint,, Vi, 6). Asedar, Dumnezeu te-a uns, Hristos te-a pecettoit, Cum? — Fiinded fost insemnat cu ehipul Crucit insist al patizni- lor Lui, ai primit pecete dup aseminarea Lui, ca sf reln- ‘viexi dap chipul Lui insu, 58 test dupa pilda Lui insusi. Care a fost ristignit pentru plcat si trSieste pentru Durme- zeu; si omul vechi din tne, scufundat In apa Botezului, fost ristignst pentru plat, dar a inviat pentru Dumnezeu, Ty, Ge de oe: In Pulmuin XLVI, 4 PL, & XV, col, 1202 €-)1 De spits Santo, i 18 (PL DVI, cok 79817 Apologia prophetoe Be Pla i2 els t XIV, cal SSSI gm —| ‘Apot ai In alk parte tn chip deosebit, cS Dumnezeu te-2 cchemat, dar In Botez te ristignesti, oarecum In chip deose- bit, impreund cu Hristos. Apol, cind primesti pecetea duhov- ‘lcease’, oarecumn in chip doosebit, vet! ch existd osebires persoanelor (trelmice), dar e& taina Trelmii este strins unit fntru totu. . ‘Apol, ce fi-a spus Apostolul,cind s-a citit aleltSieri? Jard harurile sint Teluzite, duhui este insd acelasi. Slujpele Sint felurite, stépinul este ined acelasl, Lucrérilesint felute, ‘ar este acelass Dumnezeu, Care iucreazd toate in ttl (1 Cor 2XIL, 46), Pe toate — ice — le lucreazi Dumneren. Dar 5-2 ‘iit si despre Duhul lui Dumnezeu: Unul gi acelast Duh, Care ‘dd Hlecdruia in parte, dupd cum voieste (1 Cor. X11, 21) Este sus! Dub! lal Dumnezea, tnsasi Dubul Tat Heistos, sn- et (Minglietoral) (De sacram, cart. VI, cap. Cu acest prile}, autorul eirtil De sacramentis, aminteste sl combate pe unil eretici wucenici at Iui Arlen, care s0¢o- eau cH s-ar aduce 0 ofens4 Stintulai Dub, daci il spunem Paraclet, Céci — demonstreazi sutorul (idem, pgf. 10), Pa- ‘raclet (Hepes) nu inseamn& altcova (In grecaste) docit ‘Mingiietorul, aribut care s-a dat s{ Tai Dumnezeu tnsusi, ‘cad i se spune Dumnezeul minglierl, (11 Cor. 1, 3 si urm., 4. Rostal 1 fecesitatea Boterulul tn planal mintuiit $1 ‘in viata religloasd, constituie subiectul unal interesent capi- tol din De sacraments (cert. I, cep. Vi), cu titlnl «Botezal a {ost sindult pentru ca oamenil si invieze. Ajuns la momentul (pat. 41). De aceea, Mirele Hristos, vizind pe Mireasa Sa, Biterica, ait de curath sl tmpodobits, f spune, cca in Cintarea Cintirllor: «Pune-ma ca po un sigilit pe ini mma ta, ca pe 0 pecete pe braful Sul» (Cint: Cint, VII, 6), ceca a8 striluceasca credinta ta in plindtetea tainel, Inck sf faptele tale #8 straluceasca si s4 pund tn lumind chipul Iai Durnezeu, dup8 al Clruia chip al fost cut’, S& mu sad’, iubirea din prieina niciunel prigoane, potop de ape s& nu o posta nimici, fuvii = nu 0 poatd elitina- (Ibidem, pot. vine In De mysteriis (cap. VII, pat. 49) St. Ambrozie descrie ss explick momentul impresionant fn care multimea neofiti- Tor imbrdceti in alb si purtind ffcli aprinse in mil, se in- drepta, in procesiune, de le baptisteriu spre altarul bisericit, ‘unde urma si primease taine Trapulul Tul Hristos. «Spilath pprin aceste mort ‘eine, mulfimea numeroasi se indreapti-spre faltarele lui Hristos, spunind : Intra-vol la jertfelnicul lat Dum- Inezeu, 1a Dumnezeu, Cel ce veseleste tineretile mele (ps. 42, 4}; ciei dexbricind hainele vechii ratdcir, retonoitt cu tine= eile valturului (cp. ps- C UL, 5), ea grabeste $8 vins la acea coreasel cin3. Vine, asadar, s1 vézind pre Sfintul alter Im- Podobit spune-strigind: Gatital inainten mea masd (ps. 22. 6), Pe acesta 0 fnfétisea24 David, spunind > Domnul ma paste: S51 nimic ni-mi va lipel; in Joe de pasune, acolo ma sélas- ult, la apa odibne! ima hrdnit $1 mai departe: Céci chiar de Voi umbla prin mijlocul umbrei morfl, na ma vol teme de yele, ed Tu cu mine est Varga ta sf toiagul (du, chiar ele ‘mi-au fost mingiiere, Gatit-a} tnalntea mea masd, impotriva ‘celor ce md needjese, Uns-al ex untdelemn, capul meu! pa- Iharul Téx adépator elt este de puternic! (ps. XXII, 46) seasi idee ¢ reluald, in alld form’, sf tn De sacra- iments, wBiserica se bucuré de riscumpdrarea moltora si 5 Ton Cp # Be sserem, car. 1, cap. 2. pak $8 NN veseleste tresiitind cu duh, ci familia el sti alaturl, cx 0 alben{& nelntinata de autor cu mireasa din Cintareq Cinté- lor, care cheam& vesels, pe Mirele el, Hrisios, avind pre (sti un ospat, care #4 se arate vrednic de oO ospatare ce: reascds (ibidem)- rte caracteristics celor dowd lucrétt Insistente ou cere ‘eutoral (autor) lor apeleazd la elementele din Cintarea Cin- tirilor carte care © prezentatd act ca un fel de inn profetic, al legiturii tainice dintre Hristos si Biseric&, prin miflocirea talnelor de inifiere crestiné™, Nu mat intrim ins in amie muntele exegezel, putin artificioase, prin care se cautd-a se demonstra caractorul profetic al textelor acestei mult discu- ‘ate cart! din Vechiul Testament $1 care azi nu mai prezinta entra noi interesul pe care poate fl trezea ‘in ascultStori contemporani ai Sfiatulul Ambrozie, 5. Expilcarea Impartastrit Ca pretutindent in Biserica crestin§ din sec, IV—V, s1 in Biserice din Galia cele trei taine ale inifieri se administran, cc gi azi in RasSrit, una dupS alta indats dup Botez si Mi- ringere, neofitil primeau deci si a trela tain’: Impartasirea Precum am spus, nici una din cele doul scrleri de care ne ocupim aici nu descrie rindulele liturghiel credinciosilor, 1m timpul cdreie avea loc impart8sirea neotitilor cu St. Trup ‘i Singe. In schimb gisim in ele clteva interesante clemente de teologie euharistied, mult mal deavottata in De sacramen- lis dectt in De mysteris, Ca si la Botez, St. Ambrozie incepe prin a demonstra c& si Fuharistia cresting este mai veche decit tainele Evretlor Si-deci speiioars acestora, ew acest rile}, el enumers 31 tipurile (simboalele) vechi-testamentare ale acestei Stinte Toi= ofranda de pline 3! ‘2 un omagia pen- 104, Ven, do ex, De myserit, 1X, S586 gh De soem, cat. ¥,‘ru biruinta prin core Avraam eliberase pe nepotut si din roble (Gen. XIV, 14 si arm.) Pe atinel sihagoga indetlor inst nu hiase fliniS, Melchisedec, a caruis nume Ingeamnk rege at pail sau al dreptatil, este infatisat de Sf. Pavel ca find cfd tatk gi irk mami, 51 privit ca ua prototip al Tul Hris 105, Col ce este. ufird latin dupa omenire, find niseut dia fecioara fir8 sSmint& birbiteascs..si ldrS mame dupa dum= nezeire, fiind niscst din Dumnezeu-Tatl, 2rd inceput $1 Tara sfirgit; Melchisedec @ devenit deci simbolul sacerdo- fiului otera a lui Hristos, Care este wprect in veac, dupa rin- Guiala Wel Melchisedecs (cp. Ps. CIS, 4 gf Evra{ Vil, 13). ‘Agader,taina pe care ai primit-o (Sf. Euheristie) nu este uit Ger omenese, ci dumnezelesc, oferit mai dinainte de Acela care 2 binecuvintat pe patriarhul Avraam.pentru.credinia, pe accla de harul si feptele cruia te minunezin (De myste- is, VII, 45—46)3%, Stinta Euharistie — taina crestinilor — este de asemence ‘mai vache cu mult superioard fat de mane clzutl din cor, cca care Dumnezeu hrineg pe evrel in pustia Sinalului, dupa {esitea lor din robia Egiptalul (Exod XVI, 11 si urm,) sl care fost mumité si wplinea ingerilor». (Ps. 77, 25). Sfinta Euhe~ ristie este «Trupil Creatoruluin, este sPlinea cea vie care s-a pogorit dia eer» {lean VI, $0); pe cind cel ce s-au hrinit ev mani In pustie au murit, cel ce mininc& Plinea Fuharistiet ‘capitS vial vesnicd 4f nu vor muri In veae. (De myst, VII, 447), In acelagi report de infinita supetioritate se situeen’ singele Dériiulal din St. Euharisti fat& de preinchipuirea sa in_Veehiul Testament, adicd apa tisnitd din stinca lovits cca foiagul Iol Moise, dia care se adipau Hrreieliit fo"postio, (xed, XVI, 6}; «Judect acum, care este mai de seem: pile nea ingerilor, ori trupul Jui Hristos, care este de-a pururi trup de viaji? Mana aceea ee din cers acesta este mai presus TOR Ge a Be serena, 1, cn, UL pe, 012, cate Bo fie ean pent funded post estes BYutog“Clraa se ep? arafii: mistinul bun altolt pe cel paduet, picitura de api pierduté imtroun ocean de pasfurn, munta saw cAsitoria st a le. Der comparatia cea mai plasticd si mai potrivitd esto eeea ea inima Histos este mu imei caPul, est inima bo oalui Siu tainic. El este Inima care pulseazd, insufleteste $4 ransinite singele — principlal vietii — in madulazele trupt- 4 Su tainie si al nostru, a ffecirnia im parte, din cei ce 1@ Implrttsim cu EL. Dar spre deosebire de hrena materia 4 care se preface ea in trupul nostru, Hristos eukeristie ne creface E pe noi in substanta Sa, ne asimileens, ne transtor- a8 tn El insusl, dupa com ferul inzosit fm foc nu mat este oar fier ci foe. Viata In Histor e 0 fillatie. divin’... Dupt ‘um Hristos # luat trupul nostra ea si ne deving Parinte, tot | ormintut asa nol devenim fi Lui smplrldgindu-ne cu Trupul si Singele Lut. Prin Sfinta Euharistie devenim dect mu numai médulare Gi $i fil ai lui Hristos. Acesstl adoptiune filel supranataral’ Stabiloste intre not si El o afinitate mai strinsd dacit cea n tural, care existé intre nol st print. Ciciintre fi 9 print zu exist decit comunitate de nume, pe cind prin Sfinta Eu huristle singele care ne di viats e al Tui Hristor, iar trupul care ni se die al lui Hristos; comune sint médularele, co- mand e si viata lor. Sfinta Buheristie este’ deci central vietli noastre supra- naturale, iar Hristos euharistic e inima avestei vieli, clei din ‘inima porneste simtamintul de intimitate 91 fubire, Trupul Tui ‘Adam cel dintii a fost facut din yérind; Adam cel nou e nis cut din Dumnezeu, Trupul celui dint se hrines cu brana scousi din pimint; flinja celui de al doilea este hrénité cu Insusi trupul Stépiaulul cel cerese, De aceca, ea este in esen- {al nemuritoare. Cici dup cum Hristos Cel inviet din morti ‘nu mai moare, tot aga nict midvlarele trupului Siu tainic na vor gusta moartea; cécl com ar putea fi supuse mort niste Imiidulare care stau in legiturd cu o inlma deapururi vie? Numai picatul le-ar putea despirti de acea inimé si le-ar putea da morti Si nu ne ingelimm, dacd acum vedem niumai case goale si firing, zice Nicolae Cabasila. Cici Ja judecata viltoare drep- {Wi vor straluci ca soarele si acelesi trup hrénst acum cu Pile nea cea cereascé de la Sfinta Masé, va ff Iuminat attnci ca fuigeral, intro clips. Aceasti strilucize nu se pierde de alt- fe] indat dup moarte, ci ea st ascunst In yrina trupul, pind cind va struct far, atanet eind Capul acest mare trup tainie va stratuci deasupra norlor, stringindu.st din toate 1a ‘urile lumié midularele sale, Dumnezeu in milocel dumneze- lor... Aga cum trupurile moarte tind citre pling indaté ce fese sufletul din ele, tot asa trupurile dreptilor, eliverate ‘tunel de tirania striciclunii, se vor fail, intr-un elan ire istivil, chtre Hristos, ca vulturll imprejural erupstut, eum 1 \ico Scripta (Met. XXIV, 28). Dar mama partcpares ta asa exhersta ese geranfa acetal tp toainoy etviot Tiansigura Clae ta avat pe Hilstoou)exberttc lel in ‘att, nu va even pare do tn coeinonen tip, ipl cam eet mau och nu pot veden tna se pot Buca de and Bi Tne naéusere mocrte, care weau avr sx ou pleut legure cepa Tall pica ce © nevole si me mentine $n contin ie tegttua cu Capel st nie tutu mise din care face | eorcoca ce nu pont dect rin faplisizen Teapot 7 Stigele Domaulut | ay: Precum am spo, In ultimele dou cA ale interesen- i sate crt fasten MI si: VIN, Cabestia expane coe Inyele pracige le ncestl ide pent vita Soest eg aemrel (Ca of uulm edavlrala vial Tatra Histos,¢ vote st ne copfonaim itreage soesrt viel ce via # ‘T'porinete Lal) Tebute sf ne implrtisin st #8 ne Brent Mt ual cu singel Luly cfc dul 9 vol Ku, ca 8 devenin mldulere sau mild mote, ce se tal gt Toned in foc. Cine wren sh tBlascl In Histes, tebe nee Dirat st se plstree tn strnsh st permanenth leghtrd si de- Gnden{l dein st Ge caput Trupalal tainle din caze face rte ce mental comuattia repne, ic nade I le poste ven seve de veil. Acensta ni ge pote eine ez {prin Mdentlearen Sotnjel nosstse cu Ii Hse, cet tn accees nim mu pot leg Gout vole epase, Tebsie 4 om asiest crust cn E58 aver sceleost baci wre ca EL Se pare et Filson ar wien at ruere penta aide mal multe on Dar aceasta © ct nepuinih pt ce cupal iu sa ellorat de sicfetunt, cu toate ch Bl plsresas tel pe topat Siw sexinelecuelor si ale rinfor pane pe Sotgote seme core t Inpériia Se pins de alav’ espe Teatuise acum ingle saw corobna Sa de pirat Primind Trupal gl Singele fut Hristos, nol sinter «temple Je Dumnezeulut Cet vine, site vase cere cuprind Singele cel neprefuit.. SA ne pisteim deck cure, aja cum Se. pls troazi ‘curate de orice profanare templele si vesele stint, dei pimie no poste fi mai sint ca omul cu a efrbia fire S8 ‘bli Dusmnaaeu, Tubifea fall de Fiistos #f (ala do oameni ne jut Ta aceasta. Tati numai clteva modeste férkmiturt desprinse din bo- itia $i fromsetoa gindirit qi simfirit crosine, cuprinse in fartea Despre vlaja in Hristo. Lectura Integra8 «cS Tl Nicolae Cabasila, In frumoesa weducere romaneascl @ P&r T. Bodogee, va ajuta pe orice cleric si teolog sisi feck 0 ‘dee mat complet despre doctrina Blsericl noastre asupra rolulul si efectelor Botezului, Mirungeris si Sfintet Buhari in Vela nossta religioas8, doctind formulats aga de minu- net prin condeiel unuia cintre cei mat autorizati qi stalucit exponent at teologiel orcodexe. Reactualizares acestor idet 4m constdinta eredinciosilor ar putea conteibut mult Je rid area nivelului st la aprofundarea viel noeste religioase- rotale sia adevrateltrirt cresting. O esifel de preocupa- ye merité a fle inscrist in progreiul activtitit noastre omt- letice s cateheticei CUPRINSUL / 5 Geode etcn shops “Gotehereioe mistagogied ate SFINTUL JOAN GURA DE AUR CA INTERPRET AL BOTEZULUL (| ‘esate tio tae ‘dia ‘se uan'cu 6 li REGIS Sxpucea Bota Srosger {{ Retonstuba Haouiela Liacphet baptismal” descrse oh eee OVE VITA CRESTINA, DUPA MICOLAE CABASILA