P. 1
Aux Lucrari de intretinere si reparatii

Aux Lucrari de intretinere si reparatii

|Views: 1,787|Likes:

More info:

Published by: Marinescu Mihaela-dana on Feb 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/16/2013

pdf

text

original

Sections

  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 1
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 2
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 3
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 4
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 5
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 6
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 7
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 8
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 9
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 10
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 11
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 12
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 13
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 14
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 15
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 16
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 17
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 18
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 19
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 20
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 21
  • FI A DE DOCUMENTARE NR. 22

MINISTERUL EDUCA IEI CERCET RII I TINERETULUI CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

PENTRU

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
PROFILUL: TEHNIC MODULUL: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II CALIFICAREA: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTRE INERE I REPARA II NIVELUL: 3

2008
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

AUTOR:

BÂRSAN OCTAVIAN RO U CONSUELA

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTO ANI - prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC Ä DIMITRIE LEONIDA Ä BUCURE TI

COORDONAT OR: HANCEA GHEORGHE

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTO ANI

CONSULTAN

:

RO U DORIN

- dr. ing., inspector de specialitate, expert CNDIPT

ASISTEN

TEHNIC : EXPERT, WYG INTERNATIONAL

IVAN MYKYTYN

Aceste materiale au fost elaborate ca parte di n proiectul EuropeAid / Asisten tehnic pentru Construc ia Institu ional a Sistemului de Înv mânt Profesional i Tehnic, România Europe Aid / 122825 / D / SER / RO

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

2

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

Proiect finan at de Uniunea European www.infoerupa.ro

CNDIPT

CUPRINS

1 2 3 4 5 6

INTRODUCERE COMPE ENTE SPECIFICE ± OBIECTIVE FI A DE DESCRIERE A ACTIVIT FI A DE PROGRES COLAR GLOSAR MATERIALE DE REFERIN PENTRU PROFESOR ILOR

4 6 8 9 11 12 13 15 27
PENTRU ELEVI

INFORMA II UTILE FOLII TRANSPARENTE LUCR RI DE LABORATOR
7 MATERIALE DE REFERIN

33 34 115 125 125 126 136

FI E DE DOCUMENTARE FI E DE LUCRU
8 SUGESTII METODOLOGICE. SOLU II DE ACTIVITATE

SUGESTII METODOLOGICE SOLU II DE ACTIVITATE
9 BIBLIOGRAFIE

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

3

de progres colar. centrate pe elev. 4 . îndrum ri privind modalit i de evaluare a elevilor . Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigur dobândirea competen elor descrise în Standardul de Preg tire Profesional specifice calific rilor de nivelul 3 pentru domeniul Tehnic. sugestii pentru cre terea eficien ei înv Preg tirea for ei de munc presupune desf rii. urarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 1. care se instruiesc pe tot parcursul vie ii. documente care stau la baza Sistemului Na ional de Calific ri Profesionale i care trebuie s fie utilizate împreun cu respectivele curriculum -uri. INTRODUCERE Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât s dezvolte abilit i de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc . auxiliarul are incluse o serie de materiale didactice: fi e de lucru. cum ar fi: fi e de documentare. Acest auxiliar curricular. în prezentul auxiliar. fi e conspect. În acest sens pentru a veni în sprijinul elevilo r în vederea complet rii portofoliului i evaluatorului. se adreseaz deopotriv celor doi parteneri de educa ie ± profesori i elevi. în conformitate cu standardele europene. auxiliarul con ine urm toarele formulare: fi fi de descriere a activit ii. pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile. a fost realizat pentru a veni în sprijinul activit ii de instruire pentru ciclul superior al liceului. exerci ii i teste. Pentru a fi un real ajutor celor doi parteneri. calificate. Modelele de materiale de înv are cuprinse. materiale de referin . exemple de activit i de înv are Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 i metode de evaluare.

P. Prin urmare..precum i fi e de descriere a activit ii i de înregistrare a progresului colar p ot fi de un real sprijin în predarea modului Lucr ri de între inere i repara ii. respectiv clasa a XIII -a. Acesta include rezultate relevante ob inute prin c elelalte metode evaluare disciplinei). confirm rii reprezint în fapt i ceea ce tiu elevii i prin sarcini specifice ATEN IE Prezentul Auxiliar didactic nu acoper toate cerin ele cuprinse în Standardul de Preg tire Profesional al calific rii pentru care a fost realizat. pentru ob inerea Certificatului de calificare. scrise. îns . modul ce corespunde unit ii de competen cu acela i nume din Standardele de Preg tire Profesional . ruta SAM. profesorul va trebui s ale elevilor. În in seama de stilurile de înv are acest sens informa iile prezentate completeaz activit ile profesorului i elevului. El se va stabili de c tre profesor astfel încât to i elevii s le rezolve în ritm propriu. profil tehnic. autoevaluare. deoarece se poate comunicarea criteriilor de performan Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Standardul de Preg tire Profesional .P. observare sistematic a comportamentului elevului. el poate fi folosit în procesul instructiv i pentru evaluarea continu a elevilor. practice. se asigur profesor ± elev ± p rin i. Exerci iile i activit ile practice propuse urm resc condi iile de aplicabilitate ale pentru fiecare competen a a cum sunt acestea precizate în o necesitate. iar elevii devin partenerii profesorului în ac iunea de evaluare i î i pot urm ri propriul progres colar. Timpul alocat efectu rii activit ilor propuse este orientativ. calificarea Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii . este necesar validarea integral a competen elor din S. se studiaz pe parcursul a 124 ore din care: laborator tehnologic: 62 ore teorie: 62 ore (probe orale. Crearea unui portofoliu al elevului reprezint constata concret cum se desf oar activitatea de instruire. Modulul Lucr ri de între inere i repa ra ii. proiect. se adreseaz ciclului superior al liceului. precum i tehnici de activit ii i a elevului. de nivelul de preg tire i posibilit ile reale de înv are ale acestora. Portofoliul ± cartea de vizit faptul c ceea ce este cuprins în obiectivele înv sau sunt capabili s fac . prev zute Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 5 . dar nu le acoper î n totalitate. În aplicarea lor la clas . prin probe de evaluare conforme celor Profilul: TEHNIC în standardul respectiv.

COMPETEN E SPECIFICE. etc. Consultarea documenta iei tehnice necesare pentru elaborarea unui plan de între inere i termenele de realizare a acestuia. Compararea situa iei problem cu cea normal ar tând modalit ile de remediere.1. Cauzele apari iei situa iilor problem ( calitatea muncii. Criterii de performan y y 2. Consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu.1 ± Identific probleme complexe. 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . 2 ± GÂNDIRE CRITIC I REZOLVARE DE PROBLEME 2. Compar i analizeaz solu iile posibile. procesul muncii. Analizeaz stadiul i natura uzurii. Îndeplinirea sarcinilor pentru executarea lucr rilor. 28. 28. Punerea în practic a solu iilor g site viabile.2 ± Rezolv probleme. OBIECTIVE UNITATEA DE COMPETEN ± COMPETEN E : 28 ± LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 28. interac iuni. 2.3 ± Planific lucr rile de repara ii.4 ± Organizeaz lucr rile de repara ii.3 ± Evalueaz rezultatele ob inute. Listarea ac iunilor în ordinea efectu rii lor. Identific probleme complexe. Anticiparea unor probleme i a cauzelor provocatoare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 2. Rezolv probleme y y y Identificarea factorilor care impun lucr rile de între inere. ). 28.1 ± Analizeaz stadiul i natura uzurii.2 ± Organizeaz lucr rile de între inere. y y y 2. Organizeaz lucr rile de între inere. Modalit i de m rire a duratei de func ionare a utilajelor i instala iilor.2. y y y 28.1. 2. Analiza sistemelor de produc ie folosite în construc ia de ma ini.2. Competen e y 28.

4. Autoevaluarea activit ilor realizate.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 28. evalueze lucr rile conform standardelor din domeniu . Analizarea rezultatelor prognozate c u cele reale ale utilajelor din dotarea atelierului. stabileasc lucr rile de între inere ale echipamentelor i instala i ilor. îndeplineasc sarcinile necesare pentru executarea lucr rilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 7 i instala iilor conform i securitatea muncii. asigure necesarul de resurse pentru executarea lucr rilor. Demontarea utilajelor în vederea repar rii. aplice normele de exploatare specifice echipamentelor documentelor tehnice. Planific lucr rile de repara ii.3. 2. Primirea utilajelor pentru reparare. supravegheze respectarea normelor privind s n tatea prevenire i stingere a incendiilor. y y y y y y y y 28. Realizarea planurilor anuale de reparare pentru diferite tipuri de utilaj e. Identificarea i definirea tipurilor de repara ii. de . consulte documenta ia tehnic necesar pentru elaborarea unui plan de între inere i termenele de realizare a acestuia . OBIECTIVE Dup parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili s : comunice utilizând limbajul tehnic de specialitate. stabileasc lucr rile de reparare a utilajelor i instala iilor .3. Identificarea i definirea metodelor de repara ii utilizate la repararea utilajelor i instala iilor. asigure consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu. Evalueaz rezultatele ob inute. Organizeaz lucr rile de repara ii. Constatarea defectelor i sortarea pieselor demontate.

Lucrare de laborator 5. Fi de lucru 7. Organizarea activit ii de reparare a utilajelor Organizarea atelierului i a echipelor de între inere i reparare Sisteme i metode de organizare i executare a repar rii în sistemul preventiv-planificat Organizarea activit ii de piese de schimb Recep ia ma inilor. FI DE DESCRIERE A ACTIVIT ILOR Mai jos se prezint detaliat activit ile i exerci iile propuse în cadrul modulul Lucr ri de între inere i repara ii: Numele candidatului Data începerii unit ii de competen Nr. Analizeaz stadiul i natura uzurii.1.3. 13. Fi de evaluare 28. 28. Organizeaz lucr rile de repara ii. Rezolv probleme 6. Lucrare de laborator 9. Fi de lucru 10.2. 28. Evalueaz rezultatele ob inute. Organizeaz lucr rile de între inere. Data promov rii competen ei LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Competen a 28.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 3. 2.reg. Fi de lucru de lucru de lucru Subiectul Factorii care contribuie la uzura ma inilor. Fi de evaluare 12. utilajelor i instala iilor dup reparare Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 8 . Activitatea de înv are 1. Fi 2. Fi 3. Planific lucr rile de repara ii.1. Lucrare de laborator 11.3. 8. Identific probleme complexe.2. utilajelor i instala iilor Necesitatea lucr rilor de între inere i reparare Managementul între inerii utilajelor i instala iilor Între inerea i repararea unor elemente specifice utilajelor i instala iilor Detectarea defect rii utilajelor i instala iilor Ac iuni de optimizare a procesului de între inere i reparare a utilajelor Preg tirea ma inilor i utilajelor pentru reparare Planificarea instala iilor repar rii ma inilor utilajelor i Realizat 4.4. Fi de evaluare 2. 2.

. respectiv a competen elor.. Aceste informa ii ar trebui s permit profesorilor implica i s preg teasc elevul pentru ceea ce va urma.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II UNITATE PROMOVAT CU SUCCES Semn tura candidatului_______________Data_________ Semn tura evaluatorului______________Data_________ 4. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 9 . manuale tehnice. se recomand refacerea acestuia la o dat ce va fi stabilit de comun acord de c tre elev i profesor Competen e care urmeaz s fie dobândite (pentru fi a urm toare): profesorii trebuie s înscrie competen ele care urmeaz a fi dobândite. În acest sens. seturi de instruc iuni i orice fel de fi e de lucru care ar putea reprezenta o surs suplimentar de informare pentru un elev care nu a dobândit competen ele cerute. comentarii Data Evaluare Bine Satisf c tor Refacere Comentarii: deoarece elevul nu a reu it s rezolve corect exerci iul «. Acest lucru poate s implice continuarea lucrului pentru acelea i competen e sau identificarea altora care trebuie avute în vedere. pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fi e pe durata derul rii modulului. Fi a pentru înregistrarea progresului elevului Modulul: Lucr ri de între inere i repara ii Numele elevului : «««««««««««« Clasa : ««««««««««««« Numele profesorului : ««««««««««. Acestea permi ând evaluarea precis a evolu iei elevului. furnizând în acela i timp informa ii relevante pentru analiz . Resurse necesare : aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate. FI DE PROGRES COLAR Aceasta este un instrument detaliat folosit pentru înregistrare a progresului elevilor. Priorit i de dezvoltare: activit i pe care elevul trebuie s le efectueze în perioada urm toare ca parte a modulelor viitoare. Competen e care trebuie dobândite Data Activit i desf urate.

în acela i timp furnizând informa ii relevante pentru analiz . materialele utilizate i orice alte comentarii supli mentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed -back. seturi de instruc iuni i orice fel de fi e de lucru care ar putea reprezenta o surs de informare suplimentar pentru un elev care nu a dobândit competen ele cerute. Aceste informa ii ar trebui s permit profesorilor implica i s preg teasc elevul pentru ceea ce va urma.  Priorit i de dezvoltare Partea inferioar care elevul trebuie s a fi ei este conceput pentru a men iona activit ile pe le efectueze în perioada urm toare ca parte a viitoarelor module.  Activit i efectuate i comentarii Aici ar trebui s se poat înregistra tipurile de activit i efectuate de elev. profesorii trebuie s înscrie competen ele care urmeaz a fi dobândite.  Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 10 . Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru acelea i competen e sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. Not : Acest format de fi este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Acest lucru înseamn specificarea competen elor tehnice generale i competen e pentru abilit i cheie. re ete. de diferite competen e. Pentru fiecare elev se pot r ealiza mai multe astfel de fi e pe durata derul rii modulului. în mod separat. aceasta permi ând evaluarea precis a evolu iei elevului.  Competen ele care urmeaz s fie dobândite În aceast c su .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II SUGESTII PENTRU COMPLETAREA FI EI DE PROGRES  Competen e care trebuie dobândite Aceast fi evolu ia legat de înregistrare este f cut pentru a evalua. care trebuie dezvoltate i evaluate.

Lista începe cu cuvinte cheie. prescrip ii cu caracter de norm norme document oficial în care sunt consemnate prescrip iile de standardizare fenomen care aduce un component la un nivel de uzura sub limita admisa derularea unei activit i pe baza de plan ansamblu de opera ii ce se execut in scopul determin rii st rii tehnice a utilajelor ansamblu de opera ii care se fac pentru îngrijirea utilajului f r scoaterea lui din func iune. Dac g si i i al i termeni care nu sunt inclu i. care constituie o unitate func ional într-un ansamblu reunire a dou sau mai multor subansambluri i pies e instruc iuni. GLOSAR Termenii din list de mai jos este util pentru formarea unui limbaj de specialitate cât i pentru parcurgerea unit ii de competen . dispozitive i accesorii folosite pentru executarea unor lucr ri sau pentru realizarea unui proces tehnologic procesul prin care se ob in bunuri materiale. ma ini. folosit în industrie. agricultur . scule. format din procese de baz i procese auxiliare form de organizare a atelierelor i punctelor de lucru succesiune de faze instrumente folosite pentru a m sura i compara unele m rimi ansamblu utilizat la executarea diferitelor opera ii tehnologice norme de execu ie specifice fiec rei opera ii grup de piese montate. în vederea asigur rii bunei func ionari între dou repara ii ansamblu de masuri luate pentru recondi ionarea sau înlocuirea pieselor componente uzate ale utilajului proces tehnologic sec ie de produc ie opera ie verificatoare dispozitive tehnologie subansamblu ansamblu normative instruc iuni STANDARD defec iune planificare revizie între inere repara ii Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 11 . instrumente. Termenul ± Cuvântul sistem tehnic ma in utilaj În elesul termenului utilizat ansamblul unitar compus cel pu in în parte din corpuri solide. transporturi sistem tehnic complex utilizat pentru prelucrarea materialelor ansamblu de instala ii. ad uga i-i la sfâr itul acestei liste.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 5. indica ii. aparate.

MATERIALE DE REFERIN PENTRU PROFESOR informa ii utile. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 12 .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 6. pagini web i soft-uri educa ionale utile. fi fi de descriere a activit ii . folii transparente. lucr ri de laborator. de progres colar. sugestii pentru completarea fi ei de progres.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 13 . Reducerea timpului de imobilizare a utilajelor în repara ii prin stabilirea necesarului i timpului de aprovizionare . efectuate conform programelor i datelor stabilite de sistem.cu ajutorul datelor oferite de sistem. materii prime i piese de schimb. Reducerea activit ilor de înregistrare a documentelor i a datelor referitoare la stocurile de materiale. Organizarea mai bun a activit ilor de între inere i repara ii prin definirea activit ilor specifice c rora le este asociat necesarul de resurse.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Ce ofer între inerea planificat ? Economisire de bani Prelungirea vie ii sistemului Reducerea costurilor repara iilor obligatorii Reducerea consumul de energie ca urmare a cre terii eficien ei sistemului Cre terea fiabilit ii sistemului AVANTAJE CHEIE Reducerea costurilor repara iilor ca urmare a planific rii corespunz toare i mai ales a între inerii preventive. Calculul resurselor financiare implicate în activit ile de repara ii pe tipuri de echipamente utilizate i folosirea acestor informa ii ca suport pentru deciziile de achizi ii viitoare.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 14 .

6 3.030.6 5.5 Rc2 28 20 11 20 12 6 11 5 22 7 10 15 Rk 55 55 30 45 40 25 35 20 45 20 22 405.1 1.8 3.1 0.4 405.7 1.Strung revolver pentru bare Ø 8-12 mm .0 405.090. i a tipului de fond fix Durata de serviciu normat (ani / orex103) Nr.6 1.6 1.050.1 0.3 1.011.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT NORMATIVE DE REPARA II NR.30 404.Ma ini de alezat verticale Ø 165 mm .Ma in de frezat ro i din ate cilindrice 0/320 mm .0 405.3 0.9 4.020.1 .5 1.Ma ini de burghiat vertical pentru Ø12 mm .010. 1 Codul de clasificare Denumirea categoriei.0 405. Ciclul de repara ie i intervalul dintre interven ii (în ore de func ionare) Timpul de sta ionare în repara ie(zile lucr toare) Costul în % a repara iilor din valoarea de înlocuire Rt 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1250 1250 1250 1110 1420 710 1250 1110 1250 1250 1250 Rc1 2500 2500 2500 2200 2840 2840 2500 2200 2500 2500 2500 Rc2 10000 10000 10000 8880 11360 14200 10000 8800 10000 10000 10000 Rk 30000 30000 30000 26640 34080 42600 30000 26640 30000 30000 30000 Rt 1 1 1 1 2 4 1 1 1 2 1 Rc1 2 2 6 6 8 13 2 6 4 7 6 Rc2 4 4 12 15 15 30 8 13 9 13 13 Rk 7 7 18 21 23 48 13 21 15 20 21 Rt 1.120.Strung paralel H=400 mm L=3000mm .0 405.8 0.010. de sch.Ma in de rectificat universal H= 125 mm L= 501-750 mm 21/120 21/120 21/120 14/80 30/170 30/170 21/120 14/80 21/120 21/120 21/120 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 .18 1.023. subgrupei.1 7.35 0.Ma ini de burghiat vertical pentru Ø21-25mm .1 0.2 405.41 405.Ma ini de burghiat vertical pentru Ø21-30mm .6 Rc1 11 5.1 405.020.Ma ini de frezat universale curs masa 500mm .Strung carusel Ø 3200 mm .022.1 404.6 6.Strung paralel H=250 mm L=2000mm . grupei. L=450 mm .

Ciclul de repara ie i intervalul dintre interven ii (în ore de func ionare) Timpul de sta ionare în repara ie(zile lucr toare) Costul în % a repara iilor din valoarea de înlocuire Rt 3 3 3 3 3 2 3 2 2 3 3 1 2 1250 1250 1250 950 1490 660 390 215 615 575 460 460 165 290 Rc1 2500 2500 2500 1900 2980 1320 1170 860 2460 2300 1840 1840 825 870 Rc2 10000 10000 10000 7600 14900 5280 7020 6020 12300 9200 9200 9200 4125 4350 Rk 30000 30000 30000 22800 59600 26400 21060 27600 27600 27600 16500 8700 Rt 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rc1 6 6 1 3 2 3 4 1 1 6 3 2 4 Rc2 13 11 2 10 3 6 7 3 2 12 5 3 3 9 Rk 21 17 4 21 8 10 14 18 10 6 15 20 Rt 0.Macara funicular de 200 kN .0 416.Ma in de rectificat plan cu l= 501 -1000mm .1 1.45 0.7 0.Pod rulant monogrind cu c rucior 50 kN .1 1. subgrupei.Pompe cu ro i din ate i angrenaje interioare .1 1.2 405.00 653.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Codul de clasificare Denumirea categoriei.Ma in de bobinat .6 0.Pod rulant monogrind cu electropalan 15 kN .44 .1 1.1 1. l= 2000 mm .5 3.3 8.Autostivuitoare pe pneuri 3t 21/120 21/120 21/120 20/114 27 18 16 20 14 25 25 25 15 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 16 .2 5.3 6.3 5.124.Macarale capr deplasabile cu elecropalan .20 653.1 1.051 416.1 659.02 654.45 0.Troliu cu ac ionare manual .6 Rc2 10 9 10 11 8 17 17 11 9 22 17 17 11 12 Rk 22 17 22 35 25 55 45 55 50 50 22 35 405.40 652.0 405.Vinciuri hidraulice cu ac ionare dubl .2 1.4 5.810.8 11 11 3.1 2.1 Rc1 3.Ma in de îndoit tabl b= 4 mm.150 405.6 1.5 3.3 3 3. de sch.Polizor electric Ø 200mm .130 405.Ma in de ascu it universal 150 x 750mm .101 650.272. i a tipului de fond fix Durata de serviciu normat (ani / orex103) Nr.5 4. grupei.Concasoare cu ciocane .12 650.

Se controleaz piesele de uzur frecvent pentru a stabili volumul repara iei urm toare (piese de schimb. . .Se înlocuiesc sau se recondi ioneaz piesele cu uzur rapid . Repara ia curent de gradul II (Rc2) Repara ia capital (Rk) .Se repar dispozitivele de protec ie. dar au fost solicitate de ocuri termice.Se verific starea tehnic a utilajului în vederea men inerii în stare de func ionare pân la urm toarea repara ie.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT CATEGORII DE REPARA II CE SE EXECUT Categoria repara iei Scopul În ce const NR. . . .Se verific dispozitivele care asigur securitatea muncii. etc. 17 ÎN CADRUL SISTEMULUI DE REPARA II PREVENTIV PLANIFICATE Revizia tehnic (Rt) Se constat starea utilajului i se remediaz defec iunile ap rute de la ultima repara ie a utilajului.Se execut înlocuirea sau recondi ionarea pieselor de uzur foarte rapid (piese de etan are. rulmen i. materiale.Se strâng sau se înlocuiesc garniturile de etan are.Se înlocuiesc sau se recondi ioneaz piesele cu frecven de uzur mijlocie. 2 Locul execut rii Importan a Este o opera ie intermediar între dou repara ii. . . .Se demonteaz complet utilajul i se verific fiecare pies . . Repara ia curent de gradul I (Rc1) Se verific subansamblele principale prin demontarea p r ilor componente care faciliteaz aceast opera ie .Se efectueaz reglajele mecanismelor.Se controleaz circuitele de ungere i r cire. . În instala ie În instala ie În instala ie sau în atelierul mecanic central (utilaje mai mici i u or de transportat) În instala ie sau în atelierul mecanic central (utilaje cu gabarite reduse i u or de transportat) Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . Asigur func ionarea normal pân la urm toarea repara ie planificat .Se verific toate subansamblele prin demontarea lor complet . etc.Se face dup mai multe repara ii curente de gradul I Revizia total a utilajului pentru a se înlocui sau reface piesele sau subansamblele de baz ajunse în stare de uzur avansat .). . . Este redat integral capacitatea de func ionare a utilajului sau instala iei. manoper ).) deoarece în timpul func ion rii func ion rii utilajului caracteristicile metalelor pot suferi schimb ri.Se verific i piesele care formeaz scheletul pe care se sprijin elementele active (supor i. . buc e.Celelalte opera ii sunt ca la Rc1 .Se verific instala iile de comand i ungere. dispozitivele de comand . .Se verific i se elimin jocurile între piese.Se verific i piesele care nu sunt supuse uzurii mecanice. . care asigur men inerea în func ionare a utilajului pân la urm toarea repara ie. Asigur func ionarea în condi ii normale a utilajelor i instala iilor. carcase de sus inere.Se reface protec ia anticorosiv exterioar . .

conducând i la uzarea instala iei hidraulice. gradului de murd rire. a unui lot de ulei de sp lare. iar temperatura de 70-80°C. Conductele se degreseaz cu solu ii alcaline calde. reductoare de tura ie de mare gabarit etc. observarea men inerii temperaturilor i presiunilor de regim. varia iei presiunii. semnalarea defectelor personalului de între inere. Decantarea se aplic lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid. Rezervoarele se cur prin sablare. au rolul de a contribui la men inerea propriet ilor agentului hidraulic. Datorit frec rilor mecanice. pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosiv i închiderea la capete a conductelor. Rezervorul de ulei. asigurând men inerea temperaturii acestuia în limitele admisibile. murd ririi. f r circula ie în lag re sau alte dispozitive speciale. 3 ÎNTRE INEREA I REPARAREA INSTALA IILOR HIDRAULICE Controlul instala iilor de ac ionare hidraulic se efectueaz la intervale regulate. b i cu ap pentru sp lare i neutralizare a urmelor de acizi. la temperatura de 65 -75°C. uleiul mineral. descompunerii. uzu r excesiv . apoi. dup care se introduce succesiv în b i cu acid clorhidric sau sulfuric cald (dilu ie 50%) ce con ine pasivizatori. Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scar larg . ac iuni care îi modific propriet ile fizice i chimice. frecare cu perii de sârm apoi se spal cu solven i (tricloretilen ). în cea mai mare parte. se va interveni cu perii de sârm dup care se pulverizeaz ulei aditivat anticorosiv. f cându -l necorespunz tor scopului s u. Elementele instala iei hidraulice supuse mai des lucr rilor de între inere sunt: conductele. împreun cu filtrele instala iei.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT NR. Dup montarea instala iei hidraulice. Arm turile trebuie degresate (prin sp lare) i. acolo unde sunt pete de rugin . Separarea contaminan ilor. între inerea elementelor co mponente ale instala iei. Particulele ce nu pot li re inute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare. se face gravimetric. racorduri i garnituri uzate. schimb rii temperaturii etc. compresoare. deoarece filtrele pot fi schimbate cu u urin f r . agentul de lucru este supus oxid rii. Agentul hidraulic (apa. se cur filtrele ori de Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . lichide sintetice etc. arm turile. este necesar sp larea întregului sistem prin recircularea intens . timpul de sta ionare fiind cuprins între 10 i 30 min. f r pauz . s afecteze sistemul de ulei. Protec ia anticorosiv se asigur prin suflarea conductelor cu abur. Pentru o mai bun separare. decantoarele sunt compartimentate i se monteaz pe returul uleiului spre rezervorul de lucru. i const în: controlul nivelului uleiului i urm rirea schimb rii acestuia Ia intervalele prescrise în func ie de condi iile de lucru. Între inerea instala iilor hidraulice ale ma inilor i utilajelor const în: între inerea agentului hidraulic (lichidul de lucru). eliminând particulele solide prin decantare i filtrare i.) vehiculat în sistemele hidraulice ale ma inilor i utilajelor. rezervoarele. este depozitat într -un rezervor sau bazin. a c ror densitate relativ este mult diferen iat de cea a uleiului. cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare. În timpul sp l rii. controlul zilnic al pierderilor.

pierderi interioare la pomp .se schimb uleiul conform vâscozit ii indicate de constructor. Dup sp lare.sc derea vâscozit ii uleiului.se rectific i se regleaz supapele. .înlocuirea garniturilor.dup ce utilajul a f cut trei garnituri. .montarea în utilaj a unor . . Cauze Mod de remediere .blocarea comenzilor i a supapelor de siguran . .miros urât al uleiului. Defec iunile cele mai frecvente ale sistemelor hidra ulice. acolo unde exist . Se introduce lotul de ulei de lucru. . . .p trunderea particu . 19 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . Defec iuni i remedieri ale instala iilor hidraulice. impurific rilor i infiltra iilor de aer. Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorit supra înc lzirilor.se descoper locurile pe unde p trunde aer.reglarea regulatorului în vederea respect rii caracte-risticilor nominale. accesoriile.accelerarea oxid rii absoarbe ulei. . dup care instala ia poate intra în func iune normal . . cicluri în gol se descarc . . .montarea unor piese filtrele.ac iuni abrazive. . . piese cu impurit i. .obturarea fluxului de ulei datorit avariilor la tubulatur . înveli ul filtrului zgomotului. uleiul de sp lare. .deteriorarea garni turilor.nivelul uleiului este sc zut. în fluid. .cur irea întregului circuit hidraulic i repunerea lui în func iune.formarea de depu neri i aglomer ri de acizi. .uzuri rapide ale cilindrilor.se accelereaz oxi. Defec iunea Consecin e . . .apari ia spumei în toare.înlocuirea tubului avariat. dac se consider c este necesar. lelor în aerisiri i .absorbirea de aer de la refulare la rezervor se va pomp . Impurific ri Infiltra ii de aer .necur ate în utilaj. . cât i m surile de remediere ce trebuie luate de personalul de între inere sunt date în tabelul de mai jos. suprapresiuni. se pune în func iune separatorul centrifugal pentru îndep rtarea impurit ilor existente în suspensie. r cire insuficient . ascultând modificarea sistem. reglarea defectuoas a supapei de siguran .suprasarcina.evile de aspira ie i uleiului. se îmbun t e te circula ia aerului i se cur punctele înc lzite.ulei necorespunz tor.garnituri necorespunz scurgând uleiul pe racord i . plasa cât mai jos sub nivelul uleiului. rezervorul de ulei i . se recirculeaz i se filtreaz . .se controleaz viteza de func ionare a diverselor organe cu comand hidraulic i eventual înlocuirea pompei. demont ri repetate.câte ori se înfund i. Opera ia de sp lare se consider încheiat când la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumuleaz impurit i. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Supraînc lzirea (la temperaturi peste 1000C) . .se înlocuie te i se cur darea uleiului. se cur filtrele i se alimenteaz cu ulei hidraulic proasp t. se evacueaz uleiul i se controleaz dac în instala ie exist impurit i.uleiul î i închide culoarea i se constat o sc dere de presiune.

îmbin ri filetate. Pentru buna func ionare i pentru scurtarea perioadelor de repara ii este indicat existen a în magazie a unor piese de schimb care se uzeaz mai repede: garnituri. la cilindrii supu i la influen e termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte. Se strâng uruburile i se înlocuiesc cele uzate sau lips . Necesit verific ri s pt mânale pentru a se împiedica apari ia defec iunilor. Dac nivelul a sc zut se face umplerea cu ulei corespunz tor. membrane. defec iuni ce trebuie remediate la opera ia de revizie. dereglarea arcului. care trebuie nu trebuie s prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei. În multe cazuri filtrul este dotat cu separator de ap . magne i. este indicat s se utilizeze garnituri din poliamide care nu absorb uleiul i deci nu î i modific volumul ini ial.). Indica ii privind între inerea instala iilor pneumatice. cilindri. Este necesar o cur ire s pt mânal pentru sisteme ce lucreaz în condi ii dure. elemente de a ezare. ung toare. elemente de comand i de ac ionare (cilindri. Elementul sistemului Indica ii privind între inerea Are rolul de a cur a aerul ce vine de la re eaua de alimentare înainte de a intra în partea de comand . Filtrul Ung torul Conductele Îmbin rile filetate Cilindrul Elemente de fixare În cadrul activit ii de repara ii se detecteaz defectele i se înl tur într-un interval cât mai scurt. Se urm re te men inerea nivelului uleiului la nivelul prescris. În tabelul de mai jos se indic câteva opera ii ce trebuie efectuate la revizia tehnic a sistemului pneumatic. urub etc. Fiecare subansamblu de comand este constituit din elemente de semnalizare (limitator de sfâr it de curs ). care poate prezenta defec iuni: acumulare de ap de con dens. Men inerea performan elor sistemului pneumatic depinde în mare m sur de modul cum se realizeaz între inerea i repararea acestor subansamble. cilindri. Din punct de vedere al subansamblurilor de între inut un sistem pneumatic con ine: filtre. arcuri etc. iar unele subansamble defecte se vor recondi iona în ateliere specializate. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT NR. la conductele ce vin în contact cu uleiul se indic utilizarea furtunurilor rezistente la ulei. Se verific tija pistonului. 4 ÎNTRE INEREA I REPARAREA INSTALA IILOR PNEUMATICE Elementele de comand pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 20 . În aceste îmbin ri partea susceptibil la defect ri este garnitura de etan ar e. garnituri din material plastic. ventile.

Pentru a determina necesitatea de între inere i reparare a ma inilor electrice este necesar s se cerceteze dac ma ina produce zgomote i vibra ii. periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare sau inele uzate. În cadrul sistemului de repara ii preventiv-planificate. se prev d pentru motoarele electrice urm toarele activit i: revizie tehnic . repara ie curent . ungerea elementelor ce formeaz ajustaje. se execut urm toarele opera ii: sp larea. cur irea i tergerea p r ilor exterioare. sp larea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate i remedierea defectelor de suprafa înlocuirea pieselor uzate. Principalele surse de zgomot pot fi: lag rele: locul arborelui este mare. rulment montat gre it sau uzat. schimbarea lubrifiantului. Acesta trebuie ferit de p trunderea apei i a prafului. a ezate unele în fa a celorlalte. rotorul: dezechilibrarea rotorului. ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate par ial. vopsirea par ial . În cadrul reviziilor tehnice. canalele radiale de ventila ie: nedegajate suficient. Periodic. verificarea i repararea dispozitivelor de ungere. 5 ÎNTRE INEREA I REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Un rol deosebit de important în buna func ionare a ma inilor. funda ia: fixarea slab pe funda ie sau în glisiere. repara ie capital . mecanismul de transmisie: inele sl bite. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 21 .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT NR. Motoarele i generatoarele electrice se verific de cel pu in dou ori pe an. la motoarele electrice. ut ilajelor i instala iilor la parametrii optimi îl are i între inerea corect a echipamentului electric. ma inile electrice se vor cur i de praf i mizerie pentru a împiedica scurtcircuitar ea lor. Principalele surse de vibra ii pot fi: lag rele: uzuri mari.

. . .s-a sl bit fixarea colectorului.se vor fixa bine periile în portperii. .periile scânteiaz .contactele î i schimb culoarea.verificarea i cur irea tuturor contactelor circuitului de alimentare i de preluare a curentului. torului. . .se va înlocui arcul în caz de uzur pronun at . . ± se reduce presiunea periei. arse sau au capete deformate. cu ajutorul unei benzi de hârtie i potrivirea periilor la distan e egale pe suprafa a colectorului. Presiunea periilor este prea mic sau prea mare. Presiune specific sub 150-250 g/cm 2. cablurilor conduc toare de curent i barele colectoare dintre perii i portperii.se va strunji colectorul i se va revedea izola ia dintre lamele.se verific amplasarea periilor dup marcarea f cut pe tije. . Colectorul nu este neted sau este lovit (duritate diferit a materialului din care este executat colectorul) . Distan a dintre Periile sunt la perii pe circum. Verificarea amplas rii periilor pe colector.ma ina vibreaz .suprafa a periilor necorespunz toare.distan e neegale p e ferin a colectorului circumferin a coleceste neuniform .se verific dac contactul dintre perii i portperii nu este slab. .se vor presa periile prin strângerea arcului. . Se verific modul de înc lzire a colectorului la folosirea periilor de alt tip M rirea presiunii periilor prin întinderea arcului sau schimbarea sa.m surarea cu un voltmetru de precizie a diferen ei de poten ial dintre punctele portperiilor i barele colectoare. . . . .Defec iuni i remedii ale ma inilor electrice. .perii nefixate. .periile de c rbune se vor lefui pe colector cu hârtie silicat : nu este bine s se foloseasc pânz abraziv . .se verific b taia colectorului.se arde arm tura i conductoarele de cupru.se verific dac dimensiunile periilor corespund cu ale portperiilor. . . . . .se elimin vibra iile ma inii.periile fac zgomot. .unele din lamelele colectorului sunt ie ite în afar . . Înc lziri ale periilor Uzura arcului portperie.perii cu suprafa neuniform ars . Starea proast a periilor. Defec iunea Cauza defec iunii Fenomene observate . 22 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . . Tipul periilor este necorespunz tor Presiunea periilor pe colector este prea mic . . . Perii sau port perii montate defectuos.se vor monta corect port periile.refacerea calculului sec iunii cablurilor i înlocuirea lor.periile sunt murdare.periile se vor sp la cu petrol apoi se vor ajusta pe colector.se va scurta arcul portperiei. Scânteierea periilor (total sau par ial). Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Tabelul 1 Modul de interven ie . Contact imperfect între perie i colector Supraînc lzirea periilor i a colectorului.periile vibreaz i scânteiaz .sec iunea cabluri lor de leg tur este mic . .suprafa a colectorului este aspr .marginile periilor se ard.

Apari ia unei scânteieri mari ce ia aspectul unui cerc de foc. între in bine ma ina i organele de transmisie. Se verific i se monteaz corect polii principali i cei auxiliari. Aceast m rime depinde în principal de solicit rile termice anormale. respecte graficul de revizii i repara ii.se verific pozi ia periilor. prin montarea de ampermetre i volt metre în circuitul de alimentare. arm turilor polilor auxiliari i polilor principali al tura i. umezit în petrol gerate sau utiliz rii i se va lefui cu o pânz silicat unor perii de c rbufin . supravegheze dac demarajul motorului se face normal. rului de la un pol intense a periilor. fluctua iile de tensiune i dezechilibrul de tensiune pe faze. .se adânce te izola ia dintre lamele suprafa a colectoca urmare a uzurii colectorului. ne moale. ÄDurata de via " a unui motor electric este o m rime care se deter min statistic pe baza unei exploat ri îndelungate.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Defec iunea Cauza defec iunii Polii principali i auxiliari nu sunt repartiza i uniform. Sar scântei pe Colector murdar . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 23 . . verifice dac contactele i conexiunile sunt în stare bun . Polii nu sunt conecta i corect la înf urarea rotorului.periile pot fi de tip necorespunz tor. evite num rul prea mare de demaraje consecutive.se vor monta perii mai tari. personalul de exploatare i între inere trebuie s : evite suprasarcinile sau s le reduc la minimum posibil. supravegheze înc rcarea. . asigure circula ia liber a aerului. Scânteiere circular . cure e orificiile i canalele de ventila ie. Colector murdar .dup fiecare rodare a periilor sau spre periile altui pol. asigure lubrifierea necesar . . in seama de situa ia climatic la înc rcarea ma inii. Polii principali i cei auxiliari nu se succed corect. f r scame. îndep rtarea asperit ilor colectorului prin lefuire sau strunjire.se înlocuiesc periile cu altele mai tari. Fenomene Modul de interven ie observate Distan e necoresVerificarea distan elor între punz toare între arm turile polilor principali al tura i arm turile polilor i a distan elor dintre marginile principali al tura i. Pentru a limita înc lzirea.periile nu sunt plasate corect. . dup lefuirea colectorului. La motoarele mici repara ia se poate face i într -un atelier specializat. atât periile cât i colector ul se vor cur a i sufla cu aer comprimat. .se spal colectorul cu o pânz datorit ungerii exa curat . Recomandare: Aceste repara ii se fac f r demontarea ma inii electrice din uruburile de fixare (la motoarele mari).

. . . .Verificarea jocului între lag re.Reglarea portperiilor.M surarea rezisten ei la izola ie. Lucr ri executate la repara ia c urent a motoarelor electrice asincrone. . . .Revizia fix rii pinionului.Înlocuirea elementelor de rezisten defecte i a ploturilor în caz de deteriorare.Verificarea înc lzirii contactelor. .Cur irea inelelor colectoare. .Strângerea piuli elor.Înlocuirea pieselor d efecte.Verificarea func ion rii f r zgomot a lag rului. . . care se execut pe ling lucr rile efectuate la revizia tehnic (tabelul 2).Cur irea aparatului f r demontare. . a portperiilor.Cur irea exterioar a reostatului i a plotu rilor. a cuplajului i a ro ii de curea. a modului de func ionare a inelelor de ungere. 24 Organe de asamblare: uruburi i piuli e Sistemul de transmisie Perii i portperii Lag re Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . a canalelor de ventila ie în locurile accesibile i a p r ii exterioare a carcasei. a uruburilor i piuli elor de la mecanismul de ridicare a periilor. . . . .M surarea rezisten ei la izola ie.Înlocuirea periilor uzate. a ungerii. .lefuirea periilor. a uruburilor cutiilor portlag r.Cur irea contactelor i înlocuirea lor. . Organul de ma in sau subansamblul la care se ac ioneaz Subansamblul motor Opera ii executate în cadrul interven iei Tabelul 2 . . . a uruburilor capacelor de la lag re.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Lucr rile de repara ii curente la motoarele asincrone cuprind lucr ri mai complexe. .Verificarea leg turii la p mânt.Revizia leg rii la p mânt.Controlul uruburilor de funda ie.Verificarea uzurii pinionului i înlocuirea lui dac este necesar.Reglarea ap s rii periilor pe inelele colectoare.Înlocuirea papucilor în cazul deterior rii. a bobinajelor.

organelor de transmisie defecte. iar pentru motoarele de curent continuu se execut o revizie i o cur ire a colectorului. . Tipul lucr rii M sur tori înainte de demontare.înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei). opera ii privind colectorul). pl ci de borne i transmisiilor. portperiilor. a bobinajelor. papucilor defec i ai cablului de alimentare. . (cât i la motorul sincron (la care se înlocuiesc referirile la inele colectoare cu. Lucr ri executate la repara ia capital a motoarelor electrice asincrone.verificarea izola iei i a leg turii la p mânt. a ploturilor i a rezisten elor defecte. a jocului între lag re rezisten ei de izola ie. .încercarea în sarcin a motorului electric.fixarea pieselor de transmis ie. Verificarea compatibili t ii siguran elor fuzibile i a releelor termice cu intensitatea curentului. .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Lucr rile care se execut la repara ia capital a motoarelor electrice. în scurtcircuit.cur irea i sp larea lag relor.reglarea intersti iului dintre portperie i inel.lefuirea periilor i reglarea ap s rii lor. Verificarea i repararea reostatului. inelelor colectoare. Asamblarea motorului electric.demontarea aparatajului. . cuzine ilor lag relor. . i a . . Verificarea final . .m surarea i verificarea întrefierului dintre rotor i stator. Verificarea i repara rea aparatajului de pornire Verificarea i reglarea protec iei. . . Înlocuirea rulmen ilor uza i. sunt prezentate în tabelul 3 (nu se consider punctele care se refer la rotorul bobinat). Înlocuirea pieselor defecte. .repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare.l cuirea bobinajelor.demontarea i cur irea reostatului i a ploturilor. Recomandare: Lucr rile specificate în tabelul 3 sunt aplicabile atât motoarelor în scurtcircuit (f când abstrac ie de punctele care se refer la rotorul bobinat).verificarea îmbin rii i a func ion rii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 25 . . Cur iri i demont ri. . cur irea acestuia i a contactelor. . Reglarea portperiilor.prinderea pe funda ie i strângerea îmbin rilor.cur irea canalelor de ventila ie. Con inutul lucr rii Tabelul 3 M surarea întrefierului între sta tor i rotor. a reostatului i a aparatajului de pornire.fixarea contactelor i reglarea presiunii pe contacte. . periilor uzate.

tubul de protec ie nu a fost suficient de bine cur at înaintea mont rii. 26 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . 6 ÎNTRE INEREA I REPARAREA TERMOCUPLELOR În construc ia de ma ini temperatura constituie cauza i efectul dife ritelor procese. câteva indica ii.presiune mare sau vitez mare de curgere a mediului a c rei temperatur se m soar . Defec iuni ale termocuplelor. izola ie. materialul tubului s reziste în mediul înconjur tor. . se prezint schematic.umiditate în izola ie. În scopul stabilirii cauzelor defec iunilor ce pot ap rea la principalele componente ale circuitelor ce con in termocuple. . . Componentele termocuplului Tubul de protec ie (capsul ) Defectul Cauze posibile Tabelul 1 Fisuri longitudinale Rupturi la temperaturi înalte Coroziuni. Acestea se compun din: tub de protec ie (capsul ). termoelectrozi. . . Principiul lor de func ionare se bazeaz pe transformarea diferen elor de temperatur în m rimi electrice care sunt apoi m surate. iar murd riile au dus la contaminarea acestuia.tubul de protec ie a fost excesiv de rece fa de mediul a c rei temperatur se m soar i în care a fost introdus. Pentru m surarea temperaturii.tubul de protec ie este necorespunz tor pentru atmosfera în care lucreaz .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FOLIE TRANSPARENT NR. materialele pentru termoelectrozi s fie astfel alese ca s asigure o diferen mic între coeficien ii de dila tare liniar . Pentru o bun exploatare a termocuplelor trebuie inut seama de o serie de elemente înc de la construc ia lor.grosimea pere ilor tubului de protec ie este insuficient fa de regimul termic la care a fost supus. . . în tabelul 1. incluziuni i g uri .punct de sprijin la distan mare. în cazul proceselor tehnologice sau în locurile unde se poate dep i temperatura normal . ansamblul tub-termoelectrozi s asigure o durat i o stabilitate de func ionare cât mai mare.grosimea pere ilor tubului de protec ie este necorespunz toare. se utilizeaz în general termocuple.

Circuit deschis .temperatura de folosire mai mare decât cea prescris . fluctua ii în conductoare r sucite. camerei . necorespunz tor trata i. Modificarea Contaminarea izolatorilor datorit reac iei lor cu tubul culorii de protec ie sau cu termoelectrozii. . .defecte ini iale ale firelor.leg turi slabe. întrerupt la . Fisuri . Modificarea .tratamentul termic ini ial a fost necorespunz tor. . dup care au fost temperatura p stra i sau transporta i la temperaturi joase. asamblare necorespunz toare. izola ie mic . .apari ia neomogenit ilor datorit impurific rii etalonare termoelectrozilor. Fragilitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 27 . .termoelectrozii nu au fost suficient de bine cur a i înainte de asamblare.temperatura de folosire a dep it valoarea punctului circuitului la de topire a materialului termoelectro zilor.alte defecte ini iale. .atmosfer necorespunz toare. care au ap rut dup montare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Izolatoarele Termoelectrozii Materialul tubului de protec ia este necorespunz tor regimului termic în care lucreaz . Scurtcircuit. . înalte . Circuit . curbei de .deteriorarea termoelectrozilor datorit ac iunilor nocive (întrerupt) ale mediului ambiant.etan are necorespunz toare la capete. .termoelectrozi fragili. Rezisten de .contaminarea izolatorilor prin difuzia excesiv a metalelor din termoelectrozi.umezeal .tratamentul termic ini ial a fost necorespunz tor. . indica ii. Întreruperea .termoelectrozii s-au defectat dup un timp de func ionare.atmosfer necorespunz toare pentru tipul de fragilitate termoelectrozi.termoelectrozii au avut defecte ini iale.termoelectrozii s-au supt datorit întinderii excesive (proiectare necorespunz toare). temperaturi .durate de func ionare dep it .alungire excesiv la fabrica ie.

repara ie curent .. ma inile electrice se vor cur i de praf i mizerie pentru a împiedica scurtcircuitarea lor. Indica ii de lucru: Un rol deosebit de important în buna func ionare a ma inilor. În cadrul sistemului de repara ii preventiv-planificate...  con inutul repara iilor capitale.. e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. f) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. Cerin e: 1.. utilajelor i instala iilor la parametrii optimi îl are i între inerea corect a echipamentului electric. pentru a avea continuitate. d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. în cadrul reviziilor tehnice: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II LUCRARE DE LABORATOR LUCRA I PE GRUPE TEMA: Între inerea i repararea unor elemente specifice utilajelor i instala iilor Timp de lucru: 100 minute Lucrarea: Între inerea i repararea motoarelor electrice.... repara ie capital . în orar. se prev d pentru motoarele electrice urm toarele activit i: revizie tehnic .. g) ««««««««««««««««««««««««««««««««««« Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 28 .  se va lucra în grupe de câte cinci elevi. c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. Acesta trebuie ferit de p trunderea apei i a prafului. la motoarele electrice. Indica i opera iile ce se execut . b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. De re inut ! Fiecare lucrare de ordin superior include lucr rile efectuate la nivelul inferior. Obiective: Elevii trebuie s .. Condi ii de lucru:  activitatea se va desf ura în laboratorul de specialitate.i formeze deprinderile de a stabili ac iunile desf urate pentru realizarea i supravegherea activit i lor de între inere i repararea echipamentului electric.  con inutul repara iilor curente.. Cuno tin e teoretice necesare: Dup studierea FT 5 elevii trebuie s cunoasc activit ile desf urate la echipamentul electric pentru fiecare nivel:  con inutul reviziilor tehnice . Periodic.  orele trebuie s fie grupate (succesiv).

cerându -se s se indice opera iile ce se execut în cadrul repara iilor curente.2. la motoarele electrice asincrone: Organul de ma in sau subansamblul la care se ac ioneaz Subansamblul motor Opera ii executate în cadrul interven iei ± Repara ii curente Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Organe de asamblare: uruburi i piuli e Sistemul de transmisie Perii i portperii Lag re Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 29 . Se d în tabelul de mai jos elementul asupra c ruia se intervine.

Reglarea portperiilor. În tabelul de mai jos se d tipul lucr rii ce se execut ± pentru repara ii capitale ale motoarelor electrice asincrone ± cerându-se s se indice con inutul lucr rii: Tipul lucr rii M sur tori înainte de demontare. Cur iri i demont ri. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 30 . Con inutul lucr rii ± Repara ii capitale Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Înlocuirea pieselor defecte. Verificarea i repararea reostatului. Verificarea final .3. Verificarea i repara rea aparatajului de pornire Verificarea i reglarea protec iei. Asamblarea motorului electric.

LUCRARE DE LABORATOR Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II TEMA: Planificarea repar rii utilajelor i instala iilor Timp de lucru: 100 minute LUCRA I PE GRUPE Lucrarea: Stabilirea unui ciclu de repara ie pentru un strung revolver Condi ii de lucru:  activitatea se va desf ura în laboratorul de specialitate. s se reprezinte grafic structura ciclului cu datele ob inute anterior. între dou repara ii capitale. pân la prima repara ie capital . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 31 . Obiective: Elevii trebuie s .  se va lucra în grupe de câte cinci elevi. pentru ma ina. Cunoscând durata de serviciu i duratele pentru fiecare tip de interven ie: Dc = 120000 ore Rt = 1250 ore. Indica ii de lucru: Ciclul de repara ii reprezint perioada de timp. Rc1 = 2500 ore. de obicei ultima. Rc2 = 10000 ore. Durata ciclului de repara ii este stabilit pentru fiecare tip de ma in . utilajelor i instala iilor. 2. Rk = 30000 ore. 4. în ore lucrate. felul i succesiunea diferitelor interven ii tehnice în cadrul unui ciclu de repara ii. 5. Structura ciclului de repara ii reprezint num rul. num rul ciclurilor pentru întreaga durat de serviciu. utilaj sau instala ie în normative de repara ii în func ie de orele de func ionare . num rul orelor pentru un ciclu de repara ii. Cuno tin e teoretice necesare: Dup studierea FD 18 i FT 1 elevii trebuie s cunoasc :  structura unui ciclu de repara ie. s se reprezinte grafic durata de serviciu. pentru a avea continuitate. num rul interven iilor pentru fiecare categ orie de repara ii. Se cere: 1.i formeze deprinderile de a stabili plan ificarea pentru reparare a ma inilor.  citirea i interpretarea normativelor. sau. utilajul sau instala ia nou de la darea lor în exploatare. 3. în orar. inclusiv durata uneia dintre ele.  orele trebuie s fie grupate (succesiv).

De men ionat c lucr rile din grupa II cuprinde în afara celor indicate i lucr rile din grupa I. Indica ii de lucru: În cadrul atelierului de repa ra ie se execut produc ia de piese de schimb i repara iile de tip Rc i Rk.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II LUCRARE DE LABORATOR LUCRA I PE GRUPE TEMA: Organizarea atelierelor i a echipelor de între inere i reparare Timp de lucru: 50 minute Lucrarea: Stabilirea lucr rilor efectuate complexitatea lucr rilor.i formeze deprinderile de organizare a unui atelier de între inere i reparare a utilajelor i instala iilor. i a dot rii minime a atelierului în func ie de Condi ii de lucru:  activitatea se va desf ura în laboratorul de specialitate. la fel grupa III cuprinde i lucr rile din grupa II.  se va lucra în grupe de câte doi elevi. se pot deosebi trei grupe de lucr ri de repara ii: grupa I cuprinde lucr rile legate de piesele supuse uzurii rapide i medii. Obiective: Elevii trebuie s . în tabelul 1.  dotarea minim cu utilaje i instala ii a unei sec ii care face lucr ri de reparare. dar care nu necesit o complexitate tehnologic mai mare. grupa II cuprinde lucr rile mai mari. s se completeze corespunz tor. Din punct de vedere al con inutului lor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 32 . Se cere: Fiind date grupele i tipul de lucr ri aferente. remediere a defec iunilor medii (Rc1). grupa III cuprinde lucr ri de complexitate tehnologic deosebit care necesit utilaje specializate (Rk). Cuno tin e teoretice necesare: Dup studierea FD 13 elevii trebuie s cunoasc :  grupele de lucr ri în cadrul unei repara ii pentru un utilaj. spa iile libere cu exemple de lucr ri i dotarea minim a atelierului de repara ii. pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului i al dimensiunilor ( Rc2).

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Grupa I Tipul de lucr ri Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Lucr ri de sudur . II Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Lucr ri electrotehnice. Lucr ri de forjare ± presare. Lucr ri electrotehnice. Lucr ri de turn torie III Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Exemple de lucr ri Dotarea atelierului de repara ii Tabelul 1. Lucr ri de sudur . Lucr ri de forjare ± presare i tratament termic Lucr ri de sudur i construc ii metalice Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 33 . Lucr ri de forjare ± presare.

fi e de evaluare. solicitand sprijinul profesorului. se va citi cu aten ie sarcina de lucru i se va face o documentare. Elevii vor fi sprijini i s rezolve sarcina de lucru. Profesorul va ine eviden a exerci iilor care au fost rezolvate i a activit ilor care au fost desf urate i va evalua progresul realizat.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 7. MATERIALE DE REFERIN PENTRU ELEVI fi e de documentare. Foarte important! Înainte de a trece la rezolvarea exerci iilor i/sau a activit ilor propuse. fi e de lucru. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 34 .

pe parcursul folosirii lor productive. între inere i reparare a utilajelor. conform prescrip iilor întreprinderii constructoare. Între inerea urm re te s men in ma inile. în cadrul întreprinderilor se organizeaz un serviciu de între inere i reparare a utilajului de produc ie. acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i moral . a procesului de uzur fizic . Ca urmare. Importan a activit ii de între inere a utilajelor i instala iilor. utilajelor i instala iilor la sarcina normal (prin evitarea supraînc rc rilor). cre terea eficien ei activit ii de produc ie. reducerea costurilor de produc ie i. precum i printr -un ansamblu de opera ii de control i revizie. îndreptate în scopul men inerii în stare de func ionare o perioad cât mai mare de timp formeaz ceea ce în literatura de specialitate poart numele de sistem de între inere i reparare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Realizarea unor activit i de între inere i reparare corespunz toare a utilajelor are o serie de avantaje. implicit. aceasta asigurân du-se prin: exploatarea ma inilor. Din analiza comportamentului utilajelor în procesul de uzur fizic se poate constata c uzura în timp a diferitelor componente are loc în mod diferen iat. utilajului i a instala iei respective. între inerea corect i cur irea zilnic . În vederea men inerii caracteristicilor func ionale ale utilajului i a func ion rii în condi ii cât mai apropiate de c ele ini iale. Ob inerea unei durate de func ionare normale cât mai lungi se poate realiza prin încetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente. reducând posibilitatea apari iei unor repara ii accidentale. Activitatea de între inere i reparare a utilajelor este impus de faptul c . control. dintre care mai importante sunt: cre terea perioadei de timp în care utilajul este în stare de func ionare i realizarea produc iei conform graficelor. chiar dac sunt situa ii când unele dintre acestea sunt folosite mai rar. cre terea randamentului i a preciziei de func ionare a utilajelor. lucrul de bun ca litate a echipelor de între inere i repara ii i executarea repara iilor la timp. ungerea pieselor în mi care. utilajele i instala iile în condi ii normale de exploatare între dou repara ii consecutive. Este necesar ca periodic s se verifice i starea accesoriilor din dotarea ma inii. 1 NECESITATEA LUCR RILOR DE ÎNTRE INERE I REPARARE 1. Toate aceste activit i de revizie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 35 . i în final o pierdere a capacit ii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat. are loc un proces de pierdere treptat a valorii de întrebuin are a utilajului . care s permit depistarea din timp a eventualelo r defec iuni. Fenomenul de uzur fizic a utilajului poate fi ameliorat i printr -un sistem de activit i de între inere a acestuia. observarea continu a st rii i func ion rii lor.

Sarcinile sectorului de între inere i repara ii (fig. în timp ce o lung perioad de timp era considerat ca o activitate anex neimportant . s elaboreze un program de lucru bine conceput. s eviden ieze i s studieze continuu cauzele avariilor i s pre vad remediile. Aceast modificare de optic este fireasc .i organizeze disponibilul de piese de schimb în func ie de necesit i. aer. paza contra incendiilor. reducerea timpilor neproductivi în scopul mic or rii cheltuielilor pe unitatea de produs. Mijloacele indicate corespund unor activit i care sunt pre zentate în tabelul 1. urm toarele lucr ri: între inerea i repararea echipamentului i cl dirilor. controlul i eviden a cheltuielilor de între inere i repara ii. limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucr rile de între inere i repara ii. s se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. Existen a unui compartiment de între inere i repara ii este justi ficat de necesitatea asigur rii utiliz rii permanente a echipamentelor i cl diril or din întreprinderile tot mai complexe. abur. deoarece ast zi într-o întreprindere constructoare de ma ini exis un num r foarte mare de utilaje diversificate. datorit avariilor. în domeniul materialelor. Activitatea de între inere i repara ii a devenit o problem tehnologic . energie electric . livrarea de utilit i în scopuri de produc ie (ap .). calitatea i continuitatea produc iei. montarea i punerea în func iune a noilor echipamente. metodelor i echipamentelor noi. evitarea întreruperilor de produc ie. dar cuprinde în general. s . asigurarea func ion rii utilajelor în condi ii de securitate deplin în exploatare. gaze etc. as tfel ca s se asigure func ionarea utilajelor prin respectarea programelor. s lucreze în strâns colaborare cu celelalte compartimente. Obiectivele i mijloacele activit ii de înt re inere i reparare.1) pot fi precizate în timp astfel: înainte i dup producerea uzurii mijlocului fix respectiv: Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 36 . Domeniul de activitate al compartimentului de între inere este diferit de la o întreprindere la alta. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de între inere trebuie s se foloseasc de principalele mijloace: s se constituie într-un organism propor ional dimensionat cu cadre i bine organizat în func ie de specificul întreprinderii. modific rile aduse acestora. Obiectivele între inerii i repara iei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: men inerea st rii utilajului la parametrii care s asigure cantitatea.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 2.

1 AC IUNEA Previziunea între inerii Între inerea preventiv Între inerea corectiv Eviden i planificare CE CUPRINDE Activit i efectuate pentru evitarea lucr rilor de repara ii i pentru ca lucr rile de între inere inevitabile s fie efectuate cel mai comod posibil Activit i efectuate pentru reducerea uzurii. men inerea utilajelor în bune condi ii de func ionare i evitarea opririlor neprev zute provocate de accident. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 37 . organizarea muncii. Activit i efectuate pentru corijarea defectelor. Sarcinile sectorului de între inere i reparare. CUI REVINE Personalului de deservire i a celui de între inere din sec ii Personalului de între inere din sec ii i ateliere care execut reviziile Personalului de între inere din sec ii i ateliere care execut repara iile Persanului de conducere a activit ii de între inere i repara ii. înregistrarea cauzelor proastei func ion ri a utilajelor . studiul de costuri.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig. ACTIVIT ILE DE ÎNTRE INERE Tabel nr. 1. Activit i ca: previziunea pe termen lung i scurt. revizuirea i renovarea utilajelor într-un mod care s le redea calit ile lor de func ionare i precizie. înlocuirea pieselor uzate.

m rirea consumurilor specifice i chiar accidente de munc . Întrucât în timpul func ion rii ma inile. utilajele i instala iile se uzeaz fizic. ma inile. 2 FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR COMPONENTE ALE UTILAJELOR În condi iile produc iei industriale moderne. Factorii care contribuie la uzura pieselor. sunt da i în figura 1. condi ie esen ial pentru ob inerea unei calit i superioare a produselor cerute i a unei eficiente economice ridicate. Fig.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. aceas t uzare poate provoca erori de prelucrare. f r întreruperi sau opriri accidentale. utilajele i instala iile trebuie s func ioneze la parametrii optimi. componente ale ma inilor i utilajelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 38 . 1. Factorii mai importan i care contribuie la uzura pieselor.

Uzura este direct propor ional cu presiunea de contact. fapt care poate contribui la mic orarea sau intensificarea procesului de uzur . Dat fiind faptul c for ele de frecare ac ioneaz asupra straturilor superficiale ale pieselor. cea mai utilizat structur . deoarece provoac coroziuni. rugozitatea scade. combinat . În cazul ungerii lichide. De re inut este faptul c durabilitatea cre te o dat cu cre terea durit ii. Prelucrarea pieselor . Odat cu cre terea vitezei la peste 15m/min. Calitatea lubrifian ilor. De exemplu: o pies din o el cu duritatea de 600 HB are o durat de func ionare de 10 ori mai mare decât a unei piese cu duritatea de 200 HB.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II a).1 m/s pân la peste 10m/s.0. Acestea trebuie s fie lipsite de acizi i impurit i mecanic e. mai au i direc ia constant . este cea cu sorbit i perlit . pe lâng men inerea valorii lor constant . gradul de uzur i de rezisten la uzur depinde de prelucrarea lor. Calitatea materialelor utilizate. Oricare ar fi aceast prelucrare. Viteza relativ a pieselor în frecare. care influen eaz rezisten a la uzur . La o eluri. De asemenea este important i felul mi c rii dintre dou p iese în frecare. Rezisten a la uzur depinde în mod cert de materialele utilizate la confec ionarea pieselor.006 mm/rot i vitezele mici sub 3m/min fac s scad rezisten a superficial a materialelor pieselor.003 . S-a constatat c prin prelucrare se produc unele modific ri în structura superficial a metalelor sau aliajelor pieselor în frecare . Uleiul trebuie s formeze un film stabil absorbant. de rostogolire. inând seama i de avans. În scopul m ririi rezisten ei la uzur a pieselor. fapt care se explic prin aceea c ecruisarea materialului este mai pu in adânc . d). b). De men ionat este faptul c o elurile aliate au o mare rezisten la uzur . contribuind în acest fel la mic orarea coeficientului de frecare. se vor ob ine totu i în final suprafe ele cu neregularit i microscopice sau macroscopice . avansurile mici de 0. Viteza relativ a pieselor în frecare intereseaz mai ales ca m rime. ducând astfel la îmbun t irea rezisten ei la uzur . For ele i presiunea de contact. care. iar ecruisarea cre te în adâncime. se utilizeaz uleiuri. mi care care poate fi: de alunecare. care pot fi de dou feluri sarcini ce provoac solicit ri prin oc. sarcini ce provoac solicit ri variabil e continue. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 39 . sarcini ce provoac solicit ri dinamice. care d o bun rezisten la uzur . e). i în special cele cu grafit modular. Din acest punct de vedere se deosebesc dou feluri de sarcini : sarcini ce provoac solicit ri statice. prezentând valori de la 0. o presiune de contact considerabil poate duce la ruperea i întreruperea filmului de lubrifiant. c). For ele care solicit piesele în frecare provoac o stare de tensiune care contribuie la uzura lor. În construc ia de ma ini se utilizeaz pe scar din ce în ce mai mare fontele aliate. De exemplu : la a chiere.

putând duce în final la distrugerea pieselor respective.. se va ine seam de urm torii factori: ungerea ma inii. care determin un cuplu de sens contrar mi c rii sau tendin ei de mi care de rostogolire. protec ia suprafe elor în frecare. se disting urm toarele tipuri de frec ri: . În func ie de felul mi c rilor. se au în vedere posibilit ile de îndep rtare a diferitelor impurit i. Exemple de frecare de rostogolire : corpurile de rostogolire a unui rulment pe inele. unei suprafe e fa de cealalt . frecarea poate fi : y fluid . În ce prive te regimul de exploatare. iar cel abraziv la ma inile i utilajele miniere. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 40 . deoarece apar solicit ri dinamice care perturb regimul de lucru al ma inii sau utilajului. se pune problema dac uleiul este suficient sau dac el este de calitate bun . . care se produce în planul tangent comun a dou corpuri în contact. care influen eaz considerab il de mult frecarea. y semifluid . Pentru protec ia suprafe elor în frecare trebuie luate m suri corespunz toare în vederea etan rii i perfec ion rii continue a mijloacelor de ungere. metalurgice etc. ro ile unui vehicul de cale ferat pe ine etc. care alunec sau tind s alunece unul peste altul. petroliere. Mediul. cur irea ei. Felul frec rii. h). acestea furnizând elemente suplimentare fa de cele obi nuite în problema frec rii i uzurii . poate fi de dou feluri: corosiv. Jocurile dintre piese în frecare. rezultat din ac iunea for elor de sprijin din suprafa a de contact deformat plastic. rotirea fusurilor în lag rele de alunecare etc. Mediul corosiv se întâlne te în special la ma inile i utilajele ce func ioneaz în întreprinderile de produse chimice. g). frecarea în transmisii prin fic iune etc. abraziv. . În privin a cur irii.Frecarea de rostogolire este frecarea asociat mi c rii de rostogolire a unui corp pe altul.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II f). Jocurile provoac înc lzirea i ruperea filmului de lubrifiant. Sub aspectul ungerii. Exemple de frecare de alunecare: mi carea unei s nii pe ghidajele acestuia. materiale abrazive etc. y uscat .Frecarea de alunecare. Mediul i regimul de exploatare. Exemple de frecare mixt : frecarea în angrenaj. sau a altor piese îmbinate cu acestea. Uzura cre te pe m sur ce cresc jocurile dintre piesele aflate în frecare.Frecarea mixt care poate fi interpretat ca o combina ie a frec rii de rostogolire cu cea de alunecare. Dup cum între suprafe ele în mi care exist sau nu substan e de ungere.

Frecarea în lag re. ungerea va fi semifluid (fig. La sta ionarea ma inii. nu se poate introduce stratul de ulei necesar între cele dou suprafe e în mi care relativ . Frecarea uscat ia na tere când între cele dou suprafe e în mi care relativ nu exist nici un strat intermediar de lubrifiant. c).Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Frecarea fluid se produce. arborele începe s transporte sub el lubrifiant.m rirea siguran ei în func ionare. 3. nici chiar în punctele disparate. din cauza sarcinii de pe arbo re. astfel înc ât contactul lor este direct. Frecarea fluid se poate men ine când între suprafe e se realizeaz deplas ri cu viteze mari. pentru a coincide cu el la tura ie foarte mare. suprafe ele sunt supune unei ap s ri mijlocii i sunt alimentate în mod continuu cu lubrifian i. b. începe s -l ridice. grosimea peliculei de lubrifiant devine constant pe întreaga periferie a fusului. oprirea ma inii când. d). datorit vitezei prea mici. În acest ultim caz (fig. precum i la pornirea i. 3.m rirea sarcinilor admisibile. : . .reducerea consumului de energie prin frecare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 41 . teoretic. ÎN CONDI IILE FREC RII FLUIDE SE REALIZEAZ . la func ionarea de regim a ma inilor i utilajelor. lubrifiantul este îndep rtat dintre cele dou suprafe e ale fusului i ale cuzinetului. . care. La viteze de rota ie mici. Frecarea semifluid poate s apar ca urmare a unei ung eri defectuoase sau insuficiente. având form de pan i o oar ecare presiune. a).mic orarea uz rii suprafe elor de frecare. . în mod normal. 3. contactul a sta ionat un timp îndelungat (fig. La cre terea tura iei. centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului.economie de lubrifian i. în acest caz. 3. Fig.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

FI A DE DOCUMENTARE NR. 3
ÎNTRE INEREA MA INILOR I UTILAJELOR INDUSTRIALE 1. Managementul între inerii preventiv -planificate.

Activitatea general de între inere trebuie s se bazeze pe experien , cum a r fi statistica defec iunilor ± proprie sau cea a produc torilor. În func ie de cât de complet este documenta ia de între inere, sarcina de a concepe activitatea de între inere poate s se dovedeasc a fi mai mult sau mai pu in dificil . În activitatea de concep ie a activit ii de între inere, scopul este de a elabora instruc iuni cu privire la: - posibilit ile de eliminare - g sirea rela iei optime - modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre între inerea corectiv momentului optim pentru tendin a s se repete; i între inerea preventiv ; înlocuirea unui reper;
Scopul ini ial al configur rii între inerii planificate este de a organiza metodele i personalul de care este nevoie pentru îndeplinirea acestei misiuni ± aceea de a împiedica apari ia defec iunilor i a defectelor, ceea ce înseamn c este nevoie de: formulare ale documentelor standard (tip); descrierea de rutin privind modul de utilizare a formularelor; instruc iuni de m surare a diferi ilor parametri; instruc iuni privind executarea diferitelor activit i preventive; personal disponibil pentru a executa lucr rile conform programului; conven ie cu personalul calificat care s îndeplineasc aceste sarcini, cu sau f r instruc iuni detaliate. Documenta ia de între inere con ine instruc iuni de între inere, lista de referin e la piesele de rezerv i alte documente care pot fi elaborate în faza premerg toare. Documentele care se cer au anumite caracteristici: includ fluxuri tehnologice (de lucru) sau figuri care rezult din desene/plan e f cute de consultan i; constau în descrieri primite de la produc tori ; sunt influen ate de documenta ia standard a cump r torului; sunt adaptate la calific rile meseria ilor care le deservesc; Planificarea activit ii de între inere planifi cat se bazeaz pe diferite informa ii: analiza rezultatelor din procesul de între inere corectiv ; experien a acumulat din alte activit i; caracteristicile utilajelor; monitorizarea st rii/condi iei utilajului (dac este în func iune). Activitatea de planificare con ine urm toarele puncte: identificarea sistemului tehnic/componentelor care urmeaz s fie între inute; definirea ac iunilor de între inere relevante; repartizarea ac iunilor; preg tirea programului de între inere; demararea ac iunii.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

42

Organizarea corespunz toare a lucr rilor de între inere a ma inilor i utilajelor asigur m rirea duratei lor de serviciu, adic a perioadei de timp consumate de la punerea în exploatare pân la scoaterea din uz, respectiv casarea acestora. În func ie de importan i complexitate, lucr rile de între inere se execut : permanent ± de c tre personalul ce deserve te ma ina i utilajul; periodic ± de c tre echipele de între inere, în conformitate cu normele prev zute pentru fiecare ma in , utilaj sau instala ie.
2. Lucr ri de între inere executate de personalul care deserve te utilajele.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

Personalul care deserve te ma inile, utilajele i instala iile, în afar de modul de manipulare în procesul de produc ie, trebuie s cunoasc i s respecte ansamblul de m suri corespunz toare:
Construc ia, func ionarea, reglarea i exploata rea ma inilor, utilajelor i instala iilor deservite. M surile de siguran care trebuie luate înainte de punerea în func iune. Modul cum se pune în func iune, respectându se opera iile în succesiunea i corelarea lor. Supravegherea pe timpul func ion rii pentru evitarea apari iei unor fenomene nedorite. M suri de siguran înainte de oprire.

ANSAMBLU DE M SURI

Modul cum se face oprirea, cu respectarea opera iilor în succesi unea i corelarea lor. M surile de siguran dup oprire.

M surile necesare a fi luate în cazul apari iei unor situa ii anormale. Protec ia contra agen ilor corosivi. Conservarea de scurt i lung durat .

Protejarea de lovituri, zgârieturi i alte degrad ri a organelor care pot influen a precizia. Schema de ungere cu indica iile necesare.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

43

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

3. Lucr ri de între inere a utilajelor executate de personalul de între inere.

Aceste lucr ri se executa la anumite termene planificate, indicate în grafice, în func ie de caracteristicile utilajului, de precizia necesar func ion rii, de gradul de înc rcare al utilajului i regimul s u de lucru. Cu acest prilej se verific sistemul de r cire i de ungere, i comportarea în exploatarea ma inii, în unele situa ii, se fac regl ri sau demont ri par iale ale ma inii i utilajului i, în special, a acelor subansambluri care prezint importan în func ionare. Rezultatul acestor verific ri este men ionat în dosarul ma inii, utilajului sau instala iei, respective, în vederea determin rii cauzelor uz rii i pentru stabilirea volumului i felului repara iei.

4. Cur irea ma inilor utilajelor i instala iilor.

Cur irea i sp larea se execut pe locurile de produc i e (în cazul ma inilorunelte i utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de cur ire i de sp lare special amenajat (în cazul ma inilor i utilajelor deplasabile). Se va acorda aten ie deosebit sistemelor de etan are ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi cur ite i reglate. înainte de sp lare se recomand ca instala iile de r cire i de ungere s fie golite pentru schimbarea lichidului, care întotdeauna con ine impurit i, atr gând dup sine uzarea pompei. Se vor cur a periodic filtrele instala iilor de ungere; rezervorul i conductele de ulei trebuie sp late ori de câte ori se schimb uleiul. Materialele pentru ters trebuie s absoarb lichidele, s nu con in a chii metalice i s aib o rezisten suficient de mare, pentru a nu se rupe în timpul întrebuin rii. P r ile de lucru fine ale ma inii se cur cu cârpe moi, iar cele cromate cu piele de c prioar . Ca materiale de ters se mai folosesc: lavete, de euri de bumbac uscate, pânz de sac moale etc. Ma inile-unelte se spal , de obicei, cu petrol lampant sau cu motorin , cu ajutorul unor cârpe îmbibate în aceste lichide. Dup sp lare, se terg cu cârpe sau se usuc cu aer comprimat. Ma inile care lucreaz în mediu cu mult praf, de Importan activit ii de intretinere si reparare utilajelor exemplu, cele din turnatorii, se spal periodic, la intervale maiamici decât ma inile din celelalte sectoare.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

44

opera ie care se face cu ap rece sau cald la presiuni de (5. Aceast observare se face de c tre personalul de specialitate. dac intrarea in repara ie este conform planului sau este o repara ie accidental (cu specificarea motivului accident rii i a vinovatului). cur irea i sp larea pieselor dup demontare. Metoda m surilor. UTILAJELOR I INSTALA IILOR PENTRU REPARARE Opera iile preg titoare care se efectueaz în vederea repar rii ma inilor.. care const în m surarea unor parametri speciali ai ma inii. este necesar demontarea ma inii. p resp larea. M surarea acestor parametri speciali d o imagine clar a st rii utilajului. cum ar fi: vibra iile. Metoda m sur rilor speciale. demontarea. Constatarea st rii tehnice a ma inilor. Repara iile se fac la termenele stabilite în planul de repara ii ale fondurilor fixe întocmite la începutul anului. f r a se opri ma ina sau utilajul. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 45 . utilajelor i instala iilor sunt: primirea pentru reparare. utilajelor i instala iilor se face prin urm toarele metode: Metoda examin rilor Metoda testelor Metoda m surilor M sur ri speciale Metoda examin rilor prin care se verific starea tehnic a utilajelor observându se func ionarea acestora. care const în m surarea anumitor piese componente ale ma inii. stabilindu -se astfel gradul de uzare.. Anumite tipuri de ma ini i utilaje. în vederea îndep rt rii noroiului i altor depuneri. utilajului sau instala iei respective . Persoana care conduce lucr rile de repara ie stabile te împreun cu eful sec iei în care se afl utilajul. zgomotele. înainte de demontare.10) 10 2 Pa. O ma in care d produse cu o abatere mare prezint uzuri mari. diverse presiuni etc. data când utilajul va fi oprit i predat cu proces-verbal de predareprimire. care se compar cu datele din cartea tehnic . în locuri special amenajate.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. vitezele de lucru. piesele sau sculele anex . Metoda testelor. defec iunile constatate în timpul exploat rii recomand rii privitoare la modernizarea utilajului etc. în cadrul c reia se fac m sur ri asupra produsului realizat de c tre ma ina respectiv i se constat abaterile. Pentru aplicarea metodei. cum sunt cele care lucreaz în aer liber. constatarea defectelor pieselor demontate i sortarea lor. când se constat uzarea pieselor. numai dac se stabile te necesitatea lor cu ocazia reviziilor tehnice planificate. 4 PRIMIREA MA INILOR. în care se consemneaz : denumirea utilajului num rul de inventar. temperatura. sunt supuse presp l rii.

de urubarea f cându-se cu o cheie obi nuit . apoi dup ce a fost oprit. montat pe tija cu ajutorul penei 4. atunci ele se cufund pentru 20-30 min în petrolul lampant. care const din demontarea utilajului de la început pân la sfâr it într-un singur loc de lucru. 5 DEMONTAREA MA INILOR. întreg utilajul. atunci se aplic cu ciocanul de cupru lovituri dese i u oare pe fe ele piuli ei i apoi se de urubeaz .) se recomand s fie a ezate pe pardoseal . scopul precum i ordinea demont rii. Acest dispozitiv se compune din tija 1. 1). Metoda se aplic atunci când utilajul trebuie demontat numai par ial. utilajului sau a instala iei i de felul repara iei. UTILAJELOR I INSTALA IILOR Lucr rile de demontare depind de construc ia ma inii. pârghia 2. Dac acest procedeu nu este eficient. Pentru a se u ura de urubarea unei piuli e foarte în epenite.metoda de band . la repa ra iile curente R C1 i RC2 se demonteaz numai subansamblurile defecte. pân se deplaseaz din loc. pe un suport din lemn sau pe mese joase. respectându -se cu stricte e normele de s n tate i securitate a muncii. Metoda se aplic în cazul demont rii complete a utilajului. iar la repara iile capitale R k. Piesele a ezate dezordonat se identi fic greu la asamblare. Dac subansamblul demontat are dimensiuni mici. aceasta se înc lze te încercându-se permanent de urubarea ei cu cheia. Pentru de urubarea prezoanelor ce sunt prev zute cu filet la cap tul liber se folosesc dispozitive universale de scos prezoane (fig. neexistând interschimbabilitatea între ele. Astfel. în câteva posturi de lucru pe linia de demontare. Piesele de dimensiuni mari (batiurile. schema electric etc. Piesele i subansamblurile grele se vor demonta utilizând ma ini de ridi cat cu dispozitive de prindere sigur . De asemenea. iar cele de dimensiuni mici se strâng într -o lad separat . carcasele etc. dezangajând prezonul. rola striat 3. interac iunea lor i pozi ia pieselor conjugate. Prezonul 6 ce urmeaz a fi scos se introduce în alezajul suportului 5 pân când partea nefiletat ajunge în dreptul rolei striate. trebuie marcate piesele conjugate. Piesele m runte provenite din mecanismele demontate ale subansamblurilor trebuie aranjate ordonat în l zi.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR.) i examineaz utilajul mai întâi în stare de func ionare. la care opera ia de demontare se realizeaz treptat. iar apoi se r suce te piuli a sau urubul într -un sens sau altul. Demontarea fiec rui subansamblu se face individual. Dup demontarea utilajului agregatele care trebuie reparate sunt transportate la locurile de repara ii. schema cinematic . în care scop el studiaz documenta ia tehnic (proiectul i cartea ma inii. stabilind subansamblurile. prezoanelor i a uruburilor care se de urubeaz greu din cauza corod rii. Demontarea organelor filetate. pentru a evita deteriorare a i deformarea lor. Pentru executarea opera iei de demontare a ma inilor. Persoana care conduce lucr rile de repara ii trebuie s cunoasc bine construc ia i func ionarea utilajului. utilajelor i instala iilor. ele se ung cu petrol lampant. . Prin ac ionarea tijei rola striat se rote te o dat cu aceasta. f r a se a eza unele peste altele. În lipsa acestui dispozitiv se folose te o piuli cu o contrapiuli . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 46 .metoda de front. Pentru a se u ura demontarea piuli elor. se cunosc dou metode : .

alezajul se va executa prin prelucrarea cu scântei electrice. se execut un filet invers i se în urubeaz o tij filetat cu mâner. Când prezoanele i uruburile rupte au duritate mare i nu se pot folosi burghie. executându -se mai întâi un canal pe fa a sa rupt . Dac în l imea la care s-a produs ruptura este prea mic i nu permite executarea unui canal pentru urubelni . Procedeu de scoatere a urubului rupt cu o vergea sudat . Dac prezoanele i uruburile s-au rupt sub nivelul suprafe ei piesei în urubul sau prezonul rupt se execut un alezaj la adâncimea de 10 -15mm.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Dac prezonul sau urubul s-au rupt pu in deasupra suprafe ei piesei resturile lui se îndep rteaz din alezajul filetat cu o urubelni . având diametrul egal cu jum tate din diametrul prezonului rupt. De asemenea extragerea se mai poate realiza sudând de capul prezonului rupt o piuli ca de urubarea s se fac cu o cheie. dup care se preseaz în alezajul practicat un dorn conic din o el cu profil triunghiular sau p trat sau. Dispozitiv universal de scos prezoane. atunci de urubarea se va face cu ajutorul unei bare sudate 1 (fig. 2. Fig. atât de prezonul 2 cât i de rondeaua 3. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 47 . în alezaj. 1. Prin roti rea dornului sau a tijei se de urubeaz cap tul rupt. 2). Fig.

ale c rui dimensiuni tre buie s fie cava mai mici decât sec iunea canalului pentru pan . 3). din categoria c rora cel mai frecvent sunt folosite presele manuale. Rulmen ii nu trebuie demonta i prin lovire cu ciocanul i dornul. 4. cu gheare (fig. Când în spatele rulmentului se afl o roat din at sau o roa t de transmisie. se va proceda. Fig. iar pe capul arborelui 3 se preseaz axial cu o pres manual . la: constatarea modului de montare a rulmentului. Demontarea rulmen ilor . La demontarea subansamblurilor penele înclinate se scot prin batere cu ajutorul unui dorn. cur irea locului i subansamblurilor respective. Demontarea îmbin rilor cu pan . Dac una din piese este deplasat din loc i tiftul s -a îndoit. care se vor fixa direct pe acestea. Extractor de pan cu ac iune dinamic . Lovind de câteva ori cu greutatea 5 flan a 6 se scoate pana din loca ul ei. de asemenea. Acest dispozitiv se aplic numai atunci când arborele împreun cu rulmentul pot fi scoase din carcasa lor. Demontarea îmbin rilor cu tift i cuie spintecate. Cuiele se smulg cu ajutorul extractoarelor speciale. preg tirea sculelor i dispozitivelor de scoatere. oric rui tip de rulment. a) care se aplic pe inelul in terior al rulmentului 2. Cel mai simplu dispozitiv folosit la demontarea rulmen ilor este un man on de eava 1 (fig. Dac pana nu poate fi scoas prin acest procedeu atunci piesa se înc lze te cu o lamp de benzin sau cu un arz tor cu gaze pân la temperatura de 80 -120oC. poate fi scoas . se corecteaz filetul respectiv cu ajutorul unor tarozi de dimensiuni corespunz toare la treapta de filet imediat superioar . aplicând lovituri puternice cu ciocanul prin intermediul unui dorn. pentru c în acest caz corpurile i c ile de rulare se deterioreaz . dup ce au fost strânse cu un cle te. 4. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 48 . b). În figura 4 sunt reprezentate dou moduri de demontare a rulmen ilor de pe arbore. Capul 1 al extractorului se a eaz pe capul 2 al penei i se fixeaz cu ajutorul inelului 3 i cu urubul 4. Pana înclinat montat la cap tul arborelui. se folosesc dispozitive. tiftul conic se îndep rteaz în sensul diametrului mare. prin consultarea desenelor sau prescrip iilor. 3. În vederea demont rii.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Dup scoaterea uruburilor i a prezoanelor rupte. el se scoate dup ce piesa a fost a ezat la loc. Dup o astfel de înc lzire piesele se elibereaz relativ u or de pan . cu un extractor cu ac iune dinamic (fig.

eliberând astfel rulmentul de pe fusul 4. Demontarea rulmen ilor fixa i în buc cu extrac ie. trage buc a extractoare. iar prinderea lor în vederea demont rii se poate face mult mai u or. Fig. Piuli a se sprijin pe inelul interior al rulmentului 2 i în acela i timp. Procedee de demontare a rulmen ilor. 4. La rulmen ii demontabili.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig. 5) se demonteaz prin în urubarea unei piuli e 1 pe filetul exterior al buc ei. prin în urubare. opera ia de demontare se simplific deoarece în acest caz se poate separa inelul exterior de cel interior. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 49 . Rulmen ii monta i cu buc e de extrac ie 3 (fig. 5. Un procedeu mai perfec ionat îl constituie demontarea buc elor de extrac ie cu presa hidraulic portativ .

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 50 . F lcile 1. cu ajutorul uruburilor 3. Pentru demontarea rapid a rulmen ilor cu role cilindrice monta i direct pe fus se folose te un dispozitiv electric de extrac ie care se centreaz pe arbore i înc lze te prin induc ie) rulmentul în circa 30s. Pentru aceasta se toarn peste inelul interior ulei mineral înc lzit. Extragerea rulmen ilor din alezajele înfundate ale carcaselor se realizeaz cu ajutorul preselor de tipul celei reprezentate în figura 6. iar fusul arborelui este izolat cu azbest sau carton (dispozitivul de demontare trebuie fixat în prealabil). rulmentul este extras cu ajutorul unui arc i al unor gheare. dup ce sunt introduse în alezajul interior al rulmentului. prin deplasarea axial a bacului conic 2. dup aceea. Dup ce se înc lze te inelul interior demontarea propriu -zis se realizeaz cu unul din procedeele cunoscute. Fig. pe fus se obi nuie te s se înc lzeasc inelul interior la temperaturi de 80 -90°C. se dep laseaz pe glisiera. pân când fac contact cu pere ii inelului interior.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Pentru a u ura demontarea rulmen ilor mari i cu strângeri mari. Prin ac ionarea urubului conduc tor 4 ce se sprijin pe fundalul alezajului din carcas se scoate rulmentul. Demontarea rulmen ilor din alezaje înfundate. 6.

pentru ca aceasta s poat fi extras complet din alezajul carcasei. În primul caz. 51 . Extragerea buc ei 2 se face pe m sura în urub rii tarodului. 8. a) sau prin împingere (fig. 7. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 Fig. Distan ierele 4 trebuie s aib o în l ime egal cu cel pu in în l imea buc ei. dup ce acesta a ven it în contact cu bila. (fig. în cazul c se mai refolosesc.Demontarea lag relor cu alunecare i a buc elor. în cel de -al doilea caz. tija filetat 1. se demonstreaz cu ajutorul preselor manuale. 8) sau cu ajutorul unui tarod 1. iar dac nu se mai refolosesc. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Presele manuale folosite la demontarea buc elor pot ac iona prin tragere (fig. b). Demontarea buc elo r cu ajutorul dornurilor. cu ajutorul dornurilor. 9) i al unei bile de o el 3. Lag rele i buc ele montate prin presare. 7. 7. 9. este deplasat axial prin rotirea piuli ei 2 ce se reazem pe flan a 3. pân când buc a este eliminat de alezajul carcasei. montat cu un cap t în flan a 5. Fig. pe partea frontal a buc ei se a eaz dopul 7 asupra c ruia se ac ioneaz cu urubul 2. p reselor hidraulice i pneumatice sau cu ajutorul dispozitivelor de extrac ie. Scoaterea buc elor dintr-un alezaj înfundat. Fig. Demontarea buc elor cu ajutorul preselor manuale Buc ele care nu se mai refolosesc se pot demonta cu ajutorul dornurilor (fig.

PROCEDEE DE CUR ARE (piese mari. 6 SP LAREA I CUR IREA PIESELOR Suprafe ele ma inilor. depuneri i pelicule care trebuie îndep rtate complet în procesul de reparare pentru a permite constatarea defectelor i efectuarea lucr rilor ulterioare în condi ii corespunz toare. utilajelor i ale pieselor componente ale acestora sunt acoperite la exterior i interior de diferite impurit i. utilajelor i a pieselor componente ale acestora a bavurilor. Îndep rtarea acestor depuneri i impurit i se poate realiza prin me tode mecanice i fizico-chimice. vopselei vechi etc. METODE FIZICO-CHIMICE au la baz folosirea: ultrasunetelor bombardarea cu ioni solu iilor chimice solu ii chimice asociate cu ultrasunete sau curent electric Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 52 . oxizilor. d l i) MANUAL (jet de nisip sau bile) SABLARE (la piese mici. Metodele mecanice se preteaz îndeosebi la îndep rtarea. a).Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. de pe suprafe ele ma inilor. prin frecare) ÎN TOBE b). asigur o suprafa perfect curat i pot fi mecanizate i automatizate toate lucr rile legate de sp lare. deoarece sunt foarte productive. Principalele procedee folosite în aces t scop sunt. cu perii. Metodele fizico-chimice sunt cel mai des utilizate.

în procent de 6-8%. Sp larea în produse petroliere se face astfel: într-un vas curat se toarn produse petroliere pân ce acoper to i rulmen ii care trebuie sp la i. inelul interior se imobilizeaz . iar inelul exterior se rote te pân când c ile de rulare. dup ce în prealabil s -a f cut o cur ire grosier . piesele fiind a ezate la anod sau la catod. neutru. pân la temperatura de 80°C. activ din punct de vedere chimic i care împreun favorizeaz îndep rtarea depunerilor. Ungerea se face prin rotirea lent a rulmentului într -o baie de ulei. rulmentul se usuc i apoi se unge. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 53 . Aceast metod se bazeaz pe ac iunea curentului electric asupra unor piese montate la catod i scufundarea într -un electrolit activ din punct de vedere chimic fa de elementele ce trebu ie îndep rtate. Cur irea pieselor prin bombardarea cu ioni se aplic în scopul ob inerii unor suprafe e foarte curate la piesele cu precizie înalt . În timpul sp l rii. Rulmen ii se spal în produse petroliere sau ulei mineral fierbinte. Dup sp lare. nichelate). Sp larea în ulei fierbinte se face într-o baie înc lzit electric.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Instala iile de sp lare i cur ire electrolitic sunt folosite la îndep rtarea depunerilor de orice natur de pe piese i ca opera ie prealabil a unor procese ulterioare (cromare. Pentru aceasta. corpurile de rulare i colivia se vor cura i complet. în care se produce o desc rcare electric între doi electrozi. cu presiune sc zut . piesele sunt introduse într -un mediu gazos. Ionii care se formeaz în gazul din recipient bombardeaz piesa i înl tur toate depunerile. dup care se adaug ulei mineral sub ire. Sp larea cu ultrasunete se bazeaz pe ac iunea mecanic a ultrasunetelor care se propag într-un mediu lichid.

încovoierilor. calitatea suprafe elor. controlul cu instrumente i dispozitive speciale pentru m surarea uzurilor. gr ipajelor etc. piese la care nu se pot sau la care nu se justific . exfolierilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 54 . îns prin suprapunerea acestora unor opera ii cum sunt cele de recondi ionare printr -un procedeu adecvat i cu o tehnologie corespunz toare..Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. controlul cu instrumente i aparatur obi nuit pentru determinarea uzurilor. s fie recondi ionate. durit ii. Vor fi admise ca piese bune numai acelea care se încadr eaz strict în prescrip iile din documenta ia ma inii. uzurilor accentuate. i sunt bune de utilizat în forma respectiv f r alte interven ii. piese de recondi ionat (reparat) sau de înlocuit i piese neutilizabile. ro i din ate etc.. fisurilor care nu se v d cu ochiul liber. aceasta se afl în repara ie). segmen ilor etc. r sucirilor etc. la rulmen i. rizurilor. tirbiturilor. Constatarea defectelor pieselor se face prin : controlul vizual pentru depistarea cr p turilor. caracteristicile fizico -mecanice etc. piesele se supun procesului de constatare a defectelor i sortarea se face în: piese bune. utilajul sau instala ia respectiv (de regul . rezult piese bune de utilizat. Dup constatare pot rezult urm toarele categorii: piese care se încadreaz în prescrip iile tehnice privind dimensiun ile.. piese care nu se încadreaz în prevederile prescrip iilor tehnice. sau se introd uc cu forme de predare în magazia de piese de schimb. controlul elasticit ii arcurilor. deform rilor. din punctul de vedere tehnico economic. Piesele bune se remonteaz în ma ina.. rupturilor. din cauza gradului av ansat de uzare sau deteriorare. în vederea refolosirii lor a a cum reiese din figura 1. controlul defectoscopic nedistructiv. 7 CONSTATAREA DEFECTELOR PIESELOR DEMONTATE I SORTAREA ACESTORA Dup sp lare i uscare.

Schema bloc pentru recuperare piese i subansamble. pentru c aici. în mod corespunz tor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 55 . 1. la produc tor. activitatea de recuperare ± recondi ionare este plasat în cadrul celei de între inere i repara ii (fig. în industrie. în unit i specializate. constituie cheia activit ii de recondi ionare. 2) care. va reintra în circuitul normal ± deja cunoscut.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig. De el depinde în mare m sur succesul sau insuccesul acestei activit i. Func ionarea acestui compartiment. IMPOANT Datorit ponderii atât de însemnate a valorii pieselor de schimb în cadrul cheltuielilor totale pentru repara ia ma inilor. s e hot r te soarta unei piese ± dac aceasta va fi retopit sau. de regul . sau la t er i. i numai aici. prin recondi ionare. utilajelor i instala iilor. se desf oar în ateliere i sec ii proprii.

modul de recondi ionare i cotele la care trebuie ob inut piesa. O dat cu întocmirea schi ei se va trece în foaia de constatare natura defectului. tehnologul care face constatarea întocme te o schi în care se va ar ta prin linii groase locul ce trebuie reparat. modul de rezolvare i num rul de ordine al schi ei sau desenului.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 56 . 2. DE RE IUT Pentru piesele care necesit recondi ion ri. Schema bloc de leg turi i atribu ii. dup recondi ionar e.

se va baza pe reguli universal admise i se va adapta la condi iile i situa iile locale. în general. care se prezint astfel: precizarea i clasificarea obiectivelor întreprinderii. se succed într -o ordine logic . ca i a întreprinderii de altfel. Organizarea structurii îndepline te. sector. întocmindu -se lista tuturor lucr rilor i schema succesiunii lor. modul de execu ie. determinarea necesarului de personal pe categorii. iar liniile de activitate verticale vor fi cât mai scurte. frecven a lor. Optimul de per soane care trebuie s fie conduse de un responsabil difer în func ie de condi iile locale. definirea rela iilor din interiorul întreprinderii . sect orului.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. evaluarea structurii. urm rindu-se în primul rând atingerea obiectivelo r. Etapele generale ale procesului de elaborare a structurii organiza torice a întreprinderii. stabilirea lucr rilor necesare. 8 ELABORAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE Proiectarea organiz rii unui sector dintr -o întreprindere. i în consecin . astfel încât acestea s fie repartizate cât mai logic i mai eficient de realizat.. dup de stina ie etc. se va trece apoi la clasificarea lucr rilor dup natura i con inutul lor. în func ie de acestea se va urm ri identificarea deciziilor. precizarea sarcinilor pe persoane i gruparea acestora în com partimente (descrierea posturilor). adic stabilirea structurii organizatorice ilustrat de organigram i regle mentarea func ion rii ei prin regulamentul de organizare i func ionare. identificarea activit ilor care urmeaz s se desf oare în întreprindere. a ezarea compartimentelor în orga nigram i precizarea leg turilor (stabilirea tipului de s tructur i de organigram ). Rezultate bune se pot ob ine dac organizarea activit ii comparti mentului de între inere i repara ii va fi clar definit . inând seama de persoanele care trebuie s coopereze. elaborarea regulamentului de func ionare. a func iunilor lor i a atribu iilor conducerii. Recomandare: Organizarea trebuie s convin persoanelor pe care le cuprinde. se realizeaz prin definirea i gruparea activi t ilor. f r suprapuneri. sectorului. Se vor evita treptele care nu servesc decât la primirea d rii de seam sau la transmiterea de ordine. s fie supl i s permit îndeplinirea func iunilor într -o manier favorabil . sectorului. dou func iuni principale: elaborarea proiectului sau a mecanismului pentru coordonarea activit ii. nivelul de preg tire i specialitatea solicitat . a infor ma iilor necesare. Activitatea va fi delegat clar. în vederea stabilirii unei re ele de leg turi cât mai corespunz toare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 57 .

Natura întreprinderii. Domeniul de ac iune al compartimentului de între inere i repara ii. m rimea i complexitatea lui depind de mai mul i factori dup cum reiese din sche ma de mai jos: Pozi ia geografic a întreprinderii. care poate fi amplasat izolat sau în cadrul unui complex strâns grupat teritorial. Natura instala iilor. STRUCTURA ORGANIZATORIC i Dimensiunea întreprinderii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 58 .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Structura organizatoric a compartimentului de între inere. care influen eaz efectivul i modul de specializare al personalului compartimentului. num rul de utilaje de acela i tip i modul lor de dispersare în întreprindere Continuitatea opera iilor procedeelor tehnologice utilizate. Situa ia calific rii for ei de munc .

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Etapele elabor rii structurii organizatorice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 59 .

Recomandare: Sistemul de repara ii centralizate este utilizat i pentru întreprinderile grupate din punct de vedere teritorial sau în întreprinderile în care exist num r mare de ma ini de acela i tip. unde num rul de utilaje de reparat nu dep e te 100 la fiecare sec ie. se execut de c tre echipe ce lucreaz în instala ii i au totodat sarcina înl tur rii i prevenirii deranjamentelor. Pentru a evita dublarea func iilor de conducere pe vertical . specializarea echipelor de repara ii urm rind ca prin aceasta s se ridice productivitatea muncii la lucr rile de repara ii. gradul de complexitate al lucr rilor. etc. Înainte de a se trece la executarea centralizat a repara iilor este bine s se studieze urm toarele: evaluarea volumului lucr rilor de repara ii propuse pentru centra lizare. Opera iile de demontare i montare a echipamentelor. este necesar s se realizeze o specializare maxim a func iilor de conducere pe ve rtical i a func iilor de execu ie pe orizontal . gradul de calificare al for ei de munc . Num rul de muncitori din aceste subunit i difer de Ia unitate la u nitate i se stabile te dup mai multe criterii. diminuarea controlului i a responsabilit ilor. ce trebuie reparate. în func ie de num rul i tipurile utilajelor tehnologice. Centralizarea lucr rilor de repara ii este legat de crearea unor subun it i de repara ii specializate în cadrul atelierului mecanic. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 60 . Toate repara iile se execut în cadrul unui atelier mecanic. asigurarea execut rii pieselor de schimb centralizat.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. În cazul sectorului de repara ii de tip centralizat repara iile sunt grupate pe tipuri de lucr ri sau utilaje f r s in seama de amplasa mentul acestora. 9 ORGANIZAREA DE TIP CENTRALIZAT METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Organizarea de tip centralizat este r spândit în întreprinderile mici.

Grupa ma inilor este caracterizat prin prezen a unor organe de mi care (alternativ sau de rota ie). existen a unei rutine. înlocuiri de trasee sau realizarea de noi instala ii. În acest sistem de organizare personalul necesar lucr rilor de repa ra ii este afectat integral sectorului de între inere i repara ii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 61 . În situa ia actual când se iau numeroase m suri în vederea centra liz rii i specializ rii activit ilor de repara ii. recomand ri care s conduc la reducerea frecven ei repara iilor dat orate în special coroziunii. vibra ii. Trecerea la sistemul de organizare de tip centr alizat. trecerea de la sistemul de organizare descentralizat la sistemul de organizare centralizat. compresoare. Aceste forme de organizare trebuie s nu conduc la perturba ii în desf urarea normal a proceselor de produc ie. Ca obiectiv de lucru al specialistului în aparate este. Pe baza observa iilor f cute. fac necesar o trecere tr eptat la centralizarea acestor activit i. utilaje de separare etc. nu se poate face dintr odat . Scoaterea din func iune a aparatelor are loc în special în arma eroziunii. spargeri. având ca faz intermediar sistemul de organizare mixt. La instala ii ce cuprind arm turi i conducte apar probleme legate de coroziune. m surarea depunerilor i a grosimii pere ilor.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Recomandare: În scopul determin rii naturii i m rimii subunit ilor specializate de repara ii este necesar analizarea problemei specificului utilajelor tehnologice. acest compartiment trebuie s fac recomand ri grupelor de proiectare de utilaje. oboselii materialelor etc. În func ie de compl exitatea i natura lor aceste ma ini pot fi grupate în: pompe. elaborarea de metode pentru m surarea efectel or coroziunii. uzuri de s caune ale ventilelor etc. pe lâng ela borarea unor metode economice de repara ii. trebuie g site formele de organizare adecvate. ma ini i instala ii (care vor cuprinde arm turile i conductele). ungere. deoarece sunt de rezolvat numeroase probleme i în primul rând problema rela iilor cu sectoarele de produc ie. dar mai ales iner ia unei p r i din personal. echilibrare dinamic i static . coroziunii. practic în foarte multe situa ii . De asemenea. Utilajele se pot împ r i în trei grupe principale: aparate. Concentrarea acestui personal reprezint . a fisurilor. care au nenum rate particularit i legate de etan are. influen ei temperaturii i presiunilor înalte.

s urm reasc gradul de uzur al pieselor 2 variant apar in administrativ de importante i s noteze datele respective necesare urm ririi fenomenelor de uzur . din cadrul sectorului de între i Varianta nere i repara ii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 62 .s participe la preg tirea i efectuarea repara iilor curente i capitale de c tre între inere i repara ii Echipe cu acela i efectiv (3 ²4 echipele atelierului central. dar cu sediul tot Ia sec iile de produc ie. care poate avea sau 2 nu sediul în sec ia ce o deserve te. urm re te i recep ioneaz lucr rile terminate. De fiecare sec ie de produc ie se ocup . dar apar inând sectorului de . cu sediul curent la sec iile de produc ie respective. între inere. 1). urm toarele sarcini: 1 schimb). Efectivul echipelor se va reduce treptat. revenindu -i îns acelea i atribu ii ca la varianta anterioar . condu i de un inginer sau . Dup cum reiese din organigrama sistemului centralizat de între inere i repara ii (fig. Fig. . trecând la atelierul central. sec ia de produc ie. 1. care particip la planific rile lucr rilor de între inere i 1 repara ii. Fiecare sec ie de produc ie are un inginer sau maistru de specialitate a l Varianta sec iei respective. dar r mân cu sediul Ia sec iile de produc ie.Opera iunea de centralizare necesit parcurgerea mai multor etape: Etapa I Etapa II Etapa III Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Etapa IV Echipele din atelierele de sec ie tr ec sub conducerea sectorului de între inere i repara ii. Echipele vor avea un efectiv de Acest personal va avea de îndeplinit în Varianta 3²4 muncitori (câte unul de fiecare principal. un inginer sau maistru de specialitate.s contribuie la planificarea repara iilor preventive i a necesarului de materiale i piese de schimb în calitate de speciali ti. Organigrama sistemului centralizat.s supravegheze lucr rile de între inere i s efectueze unele lucr ri de un maistru de specialitate. Varianta muncitori) i conducere ca la prima . principalele activit i au fost divizate în compartimente.

întocmirea statisticii consumului de materiale i piese de schimb. elaborarea normativelor de repara ii. fiind direct subordonate aces teia. elaborarea documenta iei de repara ii. elaborarea planurilor tehnologice pentru recondi ionarea pieselor. actualizarea i introducerea modific rilor în eviden care rezult . elaborarea planurilor tehnologice pentru repara iile utilajelor i instala iilor. planificarea i calculul cheltuielilor atelierelor de re para ii. elaborarea bilan ului între necesar i posibilit ile existente de repara ii. efectuarea cercet rilor de exploatate. planificarea aprovizion rii cu materiale i piese de schimb. urm rirea comand rii i încheierii contractelor pentru livrarea lor i pieselor de schimb. urm rire repara ii are ca sarcin : Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II eviden a mijloacelor fixe din întreprindere. în urma repara iilor sau moderniz rii mijloacelor fixe etc. analiza economic a lucr rilor de repara ii. efectuarea cercet rilor în domeniul recondi ion rii pieselor de schimb. tipului i st rii tehnice a utilajelor i instala iilor. În func ie de specificul i de m rimea fiec rei întreprinderi. în linii generale. inerea statisticii i eviden ei în domeniul repara iilor. aceste grupe pot avea un personal mai mult sau mai pu in numeros. Atribu iile acestor grupe. sarcina lor principal trebuind s fie preg tirea concep iei i controlul activit ii de între inere fi repara ii. între altele. privind utilajele i instala iile. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 63 . elaborarea planarilor obligatorii de repara ii a utilajelor i insta la iilor. elaborarea planurilor operative de repara ii. eliberarea documenta iei pentru lucr rile executate în ateliere.. men inerea unei colabor ri strânse cu institutele de cercet ri în p rivin a problemelor între inerii i repara iilor. întocmirea fi elor de lucru. controlul stocurilor de magazie i al p str rii materialelor i pieselor de schimb. Grupa concep ie are în sarcin : elaborarea instruc iunilor de exploatare a utilajelor i instala iilor. sunt urm toarele: Grupa plan. elaborarea planurilor tehnologice pentru produc ia pieselor de schimb. întocmirea bonurilor de materiale. eviden a asupra num rului.Grupele reprezentate în partea superioar a organigramei sunt în strâns leg tur cu conducerea sectorului. elaborarea planurilor de înc rcare a atelierelor de repara ii. verificarea materialelor din magaziile întreprinderii i din scul rie în ce prive te asigurarea efectu rii sarcinilor la locul de munc .

care pot fi defalcate în urm toarele activit i: a. y d ri de seam în domeniul gospod ririi lubrefian ilor.  controlul calit ii reviziilor tehnice i a repara iilor efectuate. precum i executarea repara iilor în atelier. b. compartimentul lucr ri edilitare asigur între inerea i repara iile drumurilor. model rie. vopsitorie. privind metodele de stabilire a ma inilor i a pieselor necesare pentru repara ii. y controlul calit ii activit ii de ungere. controlul exploat rii i utiliz rii construc iilor. ma ini-unelte. În cadrul activit ii energetice i AM (aparate pentru m surare) s-a p strat divizarea existent în electro i termoenergetic (aceasta incluzând i problemele hidroenergetice).  elaborarea materialelor metodologice. compartimentul repara ii instala ii asigur echipamentele care lucreaz nemijlocit în instala ii. tinichigerie. Supravegherea ungerii: y elaborarea instruc iunilor de ungere. la care s-au ad ugat problemele legate de AM. construc iilor. Supravegherea utilajelor i instala iilor:  elaborarea normelor necesare pentru recep ia repara iilor.). Supravegherea construc iilor: participare la planificarea repara iilor cl dirilor. y aprecierea calitativ a unsorilor i uleiurilor aprovizionate. cl dirilor. p strarea documenta iei referitoare la avariile construc iilor.  p strarea documenta iei i a rapoartelor de avarie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 64 . compartimentelor le revin urm toarele atribu ii: atelierului mecanic îi revine în principal sarcina fabric rii pieselor de schimb necesare între inerii i repara iilor. terasamentelor. precum i elaborarea propunerilor care au ca scop lichidarea cauzelor avariilor. y elaborarea graficelor de ungere pe ntru echipele de ungere. de la o sec ie la alta. elaborarea normelor de recep ionare a cl dirilor dup repara ii. controlul calit ii lucr rilor de înt re inere i repara ii efectuate. Grupa transporturi are de rezolvat problemele legate de transport. y elaborarea normelor de consum pentru unsori i materiale necesare pentru între inere. compartimentul lucr ri speciale execut repara iile ma inilor.  participare la recep ia utilajelor i instala iilor noi precum i a celor reparate.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Grupa control instala ii are sarcini deosebit de importante. în cadrul întreprinderii. În cadrul activit ii mecanice. c. izola ii de tot felul i electrod epuneri. execut lucr ri de tâmpl rie. ma ini de ridicat i transportat etc. (pompe i compresoare. atât la lucr ri de între inere cât i în cazurile deosebite când se produc avarii.

AVANTAJE asigur promptitudinea interven iilor i calitatea lucr rilor efectuate prin crearea echipelor specializate.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Dispeceratul interven ii. crearea unor grupe de planificare i urm rire. Centrul de monitorizare al sectorului se recomand s se înfiin eze la momentul trecerii Ia sistemul de prelucrare automat a datelor privind între inerea i repara iile. punându-se astfel Ia dispozi ie date pre ioase pentru activitatea de viitor a sectorului. for a de munc este mai bine utilizat datorit posibilit ii mai eficiente de supraveghere i control.. reducând perioadele de oprire i ducând deci la economii în produc ie. existen a unor normative reale pentru între inere i repara ii. dintre care mai importante sunt urm toarele: optimizarea aplic rii sistemului conform condi iilor concrete din fiecare întreprindere. de tehnologie etc. se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de între inere rep ara ii prin inerea eviden ei stricte a realiz rilor i cheltuielilor. spa iile de lucru sunt folosite mai ra ional. asigur ridicarea nivelului profesional al cadrelor. realizându-se o cre tere însemnat a productivit ii muncii. dar mai ales ofer posibil itatea concentr rii unei importante for e de munc în cazul unor lucr ri dificile urgente. prin concentrarea atelierelor de între inere existente în sec iile de produc ie. ma inile i utilajele din dotarea sectorului pot fi înc rc ate la capacitatea nominal prin centralizarea lor în ateliere specializate.i extind activitatea la tot sectorul de între inere i repara ii. întâlnit mai mult în cadrul activit ii ener getice i AM se recomand s . cu condi ia s i se pun la dispozi ie mijloacele adecvate de ac iune. f r ca structura de baz s se modifice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 65 . ofer posibilitatea mecaniz rii i chiar automatiz rii prelucr rii datelor. rezolvarea problemei pieselor de schimb. se asigur asisten tehnic de calitate din partea speciali tilor sectorului pentru lucr rile mai preten ioase. poat e diferi de la o întreprindere la alta. în func ie de condi iile specifice. Recomandare: La introducerea sistemului centralizat trebuie rezolvate numeroase probleme. Organigrama prezentat i descris anterior este orientativ si.

speciali tii unei întreprinderi nu au. reprezint surse de informare limitate.i va putea permite s formeze complet. rezultatele cerce t rilor mai avansate în domeniile de lucru similare. care împiedic speciali tii întreprinderii s trateze i s rezolve o problem cu promptitudine. care s dovedeasc polivalen tehnic . cauzele lor probabile i m surile luate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 66 . fiind obligate s întrerup pentru scurt timp lucr rile în curs. Aceast situa ie conduce la utilizarea nera ional a timpului de lucru în ateliere i la scumpirea costului repara iei. un personal cu o specializare înalt . informa ii sau documenta ii suficiente privind: accidente sau avarii produse în insta la ii similare. fiecare întreprindere în parte nu . la toate nivelele tehnologice.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II DEZAVANTAJE prin centralizarea repara iilor. în cazul în care în instala ii apar deranjamente care trebuie înl turate. atelierele stat deseori solicitate s execute lucr ri minore. în general.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 67 . acestea se execut de c tre atelierele sec iilor de produc ie. unde num rul utilajelor dep e te 150 în flecare sec ie a întreprinderii. deja f cute. iar diversitatea tipurilor de utilaje este foarte mare. la unit ile care sunt r spândite pe un teritoriu vast. moder niz rile de utilaje i piesele de schimb.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Organigrama unui sistem de repara ii descentralizat. 1). Organigrama sistemului descentralizat. pentru fiecare grup i domeniu de activitate este: Fig. Aceast form de organizare este utilizat la întreprinderile mari. În atelierul mecanic central se execut numai repara iile capitale. 10 ORGANIZAREA DE TIP DESCENTRALIZAT În cazul formei descentralizate de organizare a lucr rilor de repara ii. 1. (fig. la care sunt valabile observa iile.

Aceast situa ie conduce la utilizarea nera ional a timpului de lucru în ateliere i la scumpirea costului repara iei.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II AVANTAJE muncitorii din sec ii se specializeaz în repararea utilajelor din sec ia respectiv . deoar ece personalul de între i nere i repara ii se afl mai aproape de utilaje. în cazul în care în instala ii apar deranjamente care trebuie înl turate. prin dispersarea munci torilor pe aceste puncte de lucru. se economise te timp i manoper prin eliminarea transportului pieselor de la sec ie la atelierul central. folosirea nera ional a spa iilor de l ucru. f r o bun coordonare este greoaie o colaborare între sec ii i atelierele mecanice la repara ii preten ioase. indicatori de plan nereali ai sec iilor de produc ie. limitarea asisten ei tehnice la nivel de maistru sau inginer de sec ie. interven iile sunt mai prompte. DEZAVANTAJE prin centralizarea repara iilor. SDV-uri) din atelierele de între inere i reparare i înc rcarea lor sc zut . datorit subor don rii unei p r i a personalului lor. datorit dispers rii atelierelor de între inere i reparare în sec iile de produc ie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 68 . cre te gradul de r spundere al personalului de repara ii din sec ii. datorit dispers rii munci torilor de între inere i reparare pe sec ii de produc ie. eficacitate sc zut a interven iilor în caz de avarii sau interven ii care necesit un volum important de munc . utilizarea nera ional a for ei de munc . folosirea nera ional a utilajelor (ma ini -unelte. calitatea mai sc zut a lucr rilor. fiind obligate s întrerup pentru scurt timp lucr rile în curs. atelierelor de între inere i reparare. atelierele stat deseori solicitate s execute lucr ri minore.

11 ORGANIZARE DE TIP MIXT Aceasta este o combina ie a celor dou sisteme anterioare. în func ie de m rimea i complexitatea utilajelor. s se execute mai multe lucr ri cu oameni pu ini. problemele de aglomerare sau de lips de personal calificat la anumite lucr ri sunt operativ rezolvate. precum i dispunerea lor pe teritoriul într eprinderii. etc. pot exista schimburi de experien calificat între muncitorii de la sec ii i de la atelierul central. AVANTAJE urm rirea simpl a personalului de execu ie între sec ii i atelierele cen trale func ie de complexitatea problemelor ap rute. apar greut i i del s ri în lucr rile de eviden . fie nici una . muncitorii fie c primesc dou comunic ri pentru lucru. DEZAVANTAJE solicit rile de repara ii se primesc la sediul central în loc s se primeasc la atelierele de sec ii. printr-o bun organizare. Recomandare: Unit ile industriale foarte întinse se pot împ r i pe zone de între inere de tip centralizat sau descentralizat. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 69 . se ajunge.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Se aplic la întreprinderile cu 100 ± 150 de utilaje i instala ii pe fiecare sec ie.

în func ie de parametrii nominali. ai tuturor utilajelor. oprirea simultan pentru o perioad de timp scurt (2 ± 4 s pt mâni). cu utilaje unicat f r posibilitatea cre rii de stocuri în tre fazele de fabrica ie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile).urm rirea i conducerea lucr rilor este dificil datorit propor iilor lor. . stabilit anterior (ani. executarea unor sistematiz ri de utilaje. astfel ca acestea s func ioneze normal pân la oprirea urm toare.buna utilizare a personalului. Oprirea simultan este impus de caracterul de flux continuu al fabrica iei.volum mare de piese de schimb ce trebuie aprovizionate simultan. a). Condi ii optime de acces la utilaje. TIPUL OPRIRII E alonat AVANTAJE . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 70 . func ionarea. trimestre etc. de -a lungul unei perioade de timp mai lung .repartizare în timp a activit ilor de produc ie.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. moderniz ri sau mont ri de noi utilaje etc. .).întreruperea nu deranjeaz continuitatea produc iei. Tipuri de opriri. Tipuri de opriri i caracteristicile acestora. 12 ORGANIZAREA OPRIRILOR PROCESULUI DE PRODUC IE ÎN SCOPUL EXECUT RII REPARA IILOR În întreprinderile industriale opririle pentru realizarea repara iilor se fac prin scoaterea temporar din func iune a tuturor utilajelor unei linii sau sec ii de fabrica ie. . întreg efectivul de utilaje al sec iei este adus simultan în stare de func ionare ameliorându-se uniform. înlocuirea pieselor de schimb uzate.volum mare de munc în timp scurt.întreruperea produc iei pe o perioad de timp poate conduce la perturba ii în activitatea altor sectoare. pentru o perioad de timp. Oprirea e alonat se utilizeaz în cazul întreprinderilor cu un num r mare de ma ini i utilaje similare i la care exist posibilitatea cre rii de stocuri de semifabricate între fazele procesului tehnologic. . în scopul repar rii. . Cu ocazia opririlor se execut repararea util ajelor clasice i a utilajelor f r rezerv . . DEZAVANTAJE Tabelul 1 Pericol de accidente deoarece se lucreaz în vecin tatea unor ma ini i utilaje în func ionare. Simultan .calitatea lucr rilor este stânjenit de concentrarea de for e de munc mari pe un spa iu limitat. astfel ca oprirea pentru repara i i s nu întrerup procesul de produc ie (de exemplu sec iile de produc ie din cadrul unei întreprinderi de automobile). În func ie de specificul fabrica iei i al liniilor tehnologice se adopt dou tipuri de opriri pentru efectuarea repara iilor: oprirea e alonat .

central .Executarea unei verific ri a graficelor de lucr ri i punerea în concordan a acestora cu starea tehnic a instala iilor prin completarea unor eventuale lucr ri neprev zute impuse de modific ri în timp a st rii instala iei. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 71 . aceasta se preg te te din timp (un an ± 6 luni). a între prinderii i de volumul de produc ie pe care îl condi ioneaz oprirea. modul de înc rcare al instala iilor ce furnizeaz energie electric i termic (consum de vârf 1 octombrie ² 31 martie). pentru efectuarea repara iei.Stabilirea volumului de lucr ri în ore/om pe diferite meserii i ma ini. Se analizeaz împreun cu conducerea întreprinderii studiul lucr rilor preg titoare. responsabilii de lucr ri i termenele de execu ie.. opririle pot fi: lunare. planul de aprovizionare. . trimestriale. în func ie de durata opririi. O e alonare a timpilor i opera iilor executate în cadrul preg tirii opririlor se d în tabelul 2. . Se întocme te un grafic ce este avizat de întreprindere. Opera ii preg titoare pentru executarea opririlor E alonarea în timp a opera iilor preg titoare Cu un an înaintea opririi Tipul de opera ii preg titoare Tabelul 2 Lunar Cu o lun înaintea opririi Cu o s pt mân înaintea opririi . Periodicitatea opririlor se stabile te în func ie de amploarea lucr rilor executate i de tipul instala iilor. minister. anuale. piese de schimb. . în cazul produc iei sezoniere. inând seama de factorii men iona i.Propunerea de grafic pentru oprire cuprinzând lucr rile preg titoare. utilit i et c. semestriale. la mai mul i ani. Opririle se planific din timp (de obicei cu un an înainte). planul de desfacere . oprirea se va planifica când se preconizeaz goluri de produc ie sau este asigurat o rezerv de produse finite ale întreprinderii. Astfel. Recomandare: Pentru a realiza o corelare bun cu sec iunile de plan i pentru asigu rarea unei opriri pentru repara ii eficiente. beneficiarii produselor sec iei sau întreprin derii oprite nu trebuie s aib perturba ii în planurile lor de produc ie datorit opririi. influen a anotimpurilor asupra procesului de produc ie .Stabilirea materialelor i pieselor de schimb necesare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II sunt: Factorii care condi ioneaz opririle de produc ie în vederea efectu rii repara iilor planul de produc ie. se va ine seama de posibilit ile de aprovizionare cu materiale. cu indicarea termenelor de sosire ale acestora Analiza stadiului aprovizion rii i a lucr rilor preg titoare în vederea opririi.

posibilit ilor de colaborare în vederea ob inerii de muncitori califica i. materialului 1 2 . Sec ia Tipul opririi Perioada opririi Num r de zile de oprire Observa ii Tabelul 4. Întreprinderea: ««««««««««««. desen sau proiect Executant Comand repara ie Termen livrare Obs. cu cea mai mare frecven a defec iunilor. crt. 4. Caracteristici. Necesarul de materiale de aprovizionat pentru oprirea general a sec iei. Tabelul 3.. tuturor informa iilor necesare pentru alc tuirea unui grafic realist de oprire pentru repara ii. Grafic de opriri pentru anul: «««« Nr. materialele i piesele de schimb existente. 1 2 . Tabelul 5. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 72 . Caracteristici. pieselor 1 2 .). Nr. 5 i 6 se prezint câteva date privind documenta ia necesar . lucr ri de electronic sau electrice speciale etc. Întreprinderea: ««««««««««««. se refer la necesarul de for de munc . execut rii la ter i a unor lucr ri pe ma ini -unelte.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Lucr rile preg titoare pentru executarea repara iilor în timpul opririi instala iilor. Grafic de opriri pentru repara ii. execut rii unei lucr ri de specialitate (acoperiri de protec ie. Ia sculele necesare precum i la asigurarea condi iilor de s n tate i securitate a muncii i PSI. Nr. Necesarul de piese de schimb de aprovizionat pentru oprirea general a sec iei. Denumirea crt. punctelor slabe din instala ii. Întreprinderea: ««««««««««««. poten ialul întreprinderii privind for a de munc . materiale piese de schimb. dimensiuni U/M Cantitatea Furnizor Comand repara ie Termen livrare Obs.. Acestea necesit cunoa terea: am nun it a st rii tuturor instala iilor.MateU/M tatea rial Nr. Denumirea crt. dimensiuni Canti. Recomandare: În tabelele 3..

crt. Pentru completarea echipelor de muncitori califica i reparatori. se folosesc uneori muncitorii de la instala iile oprite. comandamentul are sarcina s analizeze stadiul lucr rilor zilei precedente i preg tirea lucr rilor pentru ziua urm toare. În timpul perioadei de oprire pentru repara ii. în func ie de complexitatea i num rul lor. Orele de lucru necesare pe meserii. de comisii de SSM i PSI. la sfâr itul fiec rei zile de lucru. Conducerea lucr rilor este încredin at unui comandament a c rui activitate este sprijinit de corpuri de dispeceri pe sec ii. orei. Lucr rile pot fi urm rite în urma întocmirii unui grafic re ea. Durata opririlor generale este în general de 2 ± 5 s pt mâni. Metode folosite pentru reducerea timpului de oprire. Denumirea meseriei Ore de lucru necesare Ore de lucru acoperite cu personalul existent Necesar suplimentar Observa ii Ore lucru Num r muncitori Dup terminarea lucr rilor de preg tire se va emite de c tre direc ie un ordin de serviciu cu indicarea zilei. altele confec ionate din materiale neadecvate). În aceast perioad se utilizeaz întreaga capacitate tehnic i de execu ie a întreprinderii pentru a scurta durata de oprire a utilajului i repunerea în func iune în condi ii de siguran . programul de lucru. slaba mecanizare a lucr rilor. b). sp l ri de piese. la montaj etc. 1 2 . Pe m sur ce lucr rile sunt terminate se face o ultim verificare de c tre eful de sec ie. a modului de oprire a sec i ilor. care vor fi utiliza i la: opera ii de cur ire. dotarea necorespunz toare cu scule (lipsa unora.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Tabelul 6. constat în general: lipsa opera iilor preg titoare. Scopul introducerii metodelor rapide de repara ie este mic orarea duratei de sta ionare a utilajului i mic orarea costului lucr rilor de repara ii. în func ie de factorii enumera i anterior.. O analiz critic a cauzelor dificult ilor întâmpinate la oprirea anterioar . manipul ri de piese grele. deficien e în organizarea lucr rilor i a echipelor de repar a ii. poten ial insuficient al atelierelor de repara ii. dup care se încheie procesul verbal de recep ie. Nr. organizare insuficient a depozitelor. mecanicul de sec ie i eful de echip . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 73 . componen a comandamentului i ora de analiz a lucrului zilnic. Întreprinderea: ««««««««««««. pentru oprirea general a sec iei. Se constat astfel greut ile ivite pe parcurs i se iau m surile indicate pentru a se încadra repara ia în termen.

LUCR RI DE REPARA IE i Reglarea func ion rii utilajului. Predarea utilajului în exploatare. Repararea pieselor uzate sau cu defecte. a pieselor de schimb etc. preg tirea din timp a foilor de constatare a st rii utilajului. aprovizionarea i preg tirea tuturor mijloacelor i materiale lor necesare pentru efectuarea repara iilor. executarea repara iei pe locul de instalare a utilajului. f r de montarea de pe funda ie.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II S-a observat o reducere a timpului repara iilor prin luarea unor m suri organizatorice i tehnice cu caracter general: preg tirea locului de munc . Remedierea defectelor ap rute în urma probelor. executarea repara iei simultan cu mai multe e chipe. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 74 . preg tirea documenta iei necesare pentru executarea lucr rilor de repara ie. Sortarea pieselor demontate. sp larea utilajului i a pieselor. Demontarea. executarea repara iilor în dou sau trei schimburi i în zilele de repaos. Remontarea acestor piese asamblarea întregului utilaj. organizarea personalului ajut tor. mecanizarea lucr rilor echipelor. preg tirea proceselor tehnologice de repara ie.. Executarea încerc rilor prev zute de condi iile tehnice ale utilajului.

Recomandare: La alegerea subansamblelor care trebuie s fie preg tite se vor înde plini urm toarele condi ii: subansamblul s fie format din piese componente care s nu aib greutate prea mare care s influen eze defavorabil condi iile de transport i de montare. Aceasta const în demontarea i montarea utilajelor pe subansamble.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II METODE DE REPARA II Metoda repara iilor pe subansamble Metoda repara iilor la banc Metoda repara iilor în mai multe schimburi Metoda repara iilor pe subansamble. Metoda mic oreaz volumul de opera ii cu 30% din lucr rile de repara ie. iar scurtarea duratei de repara ie este posibil cu 30 ²50% fa de metodele obi nuite. ce se monteaz direct pe agregatul respectiv. Subansamblurile demontate se înlocuiesc cu altele reparate i preg tite în prealabil. tehnologia de montaj a subansamblelor. desenele pieselor de schimb i confec ionarea acestora. Aplicarea pe scar larg a acestei metode este adecvat în special la întreprinderile unde: exist un mare grad de uniformitate al utilajelor i al modelelor pieselor. exist un num r mare de ma ini i utilaje. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 75 . subansamblul s prezinte o combina ie de piese. care s permit îmbinarea cinematic cu alte subansamble i încercarea preala bil la banc. Metoda necesit o ajustare a pieselor la montarea lor în subansamble precum i Ia montarea subansamblelor în ansamblul utilajului sau instala iei. Pe de alt parte. în ateliere mecanice. calitatea lucr rilor este superioar . Preg tirea subansamblelor se va face de c tre personal specializat care dispune de o tehnologie nou i instrumente de control de mare precizie. normativele de lucru pentru opera iile tehnologice. deoarece repara iile se pot executa în condi ii de deplin securitate i igien i la un nivel tehnic ridicat. au fost elaborate: toate SDV-urile necesare.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 76 .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Metoda repara iilor la banc. organizarea unei supravegheri i asisten e tehnice în timpul tuturor schimburilor. Uneori este necesar completarea (pentru perioada opririi) a echipelor de repara ie cu mun citori deta a i din alte unit i. Aplicarea metodei impune: existen a unui volum mare de repara ii. Ke ² coeficient de utilizare a timpu lui de lucru de c tre mecanicii de repara ie (în general Ke = 1). corelarea lucr rilor echipelor din schimburi cu activitatea echi pelor din atelierele de repara ii pentru a se asigura frontul de lucru. Acesta const în func ionarea echipei de repara ie în dou sau trei schimburi. L ² num rul schimburilor de lucru. c). transportul lui în atelierul de repara ii i montarea agregatului de rezerv . zile. ore. cu toate c durata opririlor pentru repara ie se reduce la timpii de montare -demontare. existen a mijloacelor de transport necesare efectu rii opera iei. iar fiecare schimb execut în mod succesiv lucr ri de repara ie. Aceast metod presupune demontarea utilajului. M suri generale. manevrarea i montarea unui agregat. În afara metodelor enumerate anterior pentru mic orarea duratei opririlor de produc ie pentru efectuarea repara iilor se mai pot stabili m suri cu caracter general care deriv din formula: D = t · r / d·N·L·K n·Ke [zile lucr toare] unde: D este durata repara iei. ob inându-se scurt ri mari ale duratelor de oprire. d ² durata schimbului de lucru. t ² norma de timp pentru executarea repara iei. spa ii i c i de acces în halele de fabrica ie care s perm it demontarea. Kn ² coeficient de îndeplinire a normelor de timp de c tre echipa de repara ie. Recomandare: Metoda se poate aplica simultan cu metoda repara iilor pe subansamble. Are o aplicabilitate limitat . ore. N ² num rul mecanicilor din schimbul respectiv. r ² unit i de repara ie. Pentru utilizarea metodei sunt necesare urm toarele condi ii: existen a unor agregate de rezerv suficiente i de acela i tip. Metoda repara iilor în mai multe schimburi.

Reducerea gamei de tipuri de utilaje. M suri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru repara ii M rimea asupra c reia se ac ioneaz Nota ia Denumirea t Norma de timp pentru executarea repara iei Recomand ri pentru ameliorarea duratei opririlor Tabelul 7 r d L Kn Num rul de unit i de repara ie Durata schimbului Num rul de schimburi de lucru Coeficientul de îndeplinire a normelor de timp Coeficient de utilizare a timpului de lucru Num rul mecanicilor care lucreaz simultan într-un schimb la repararea utilajului respectiv Mecanizarea lucr rilor . cointeresarea muncitorilor care execut repara ia. Organizarea ra ionali a muncii. f r a afecta performan ele utilajului.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II În tabelul 7 sunt date câteva m suri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru repara ie. redu cerea lucr rilor de ajustare. modific ri constructive ale utilajului în vederea sim plific rii repara iilor i între inerii. organizarea corect a locurilor de munc i asigurarea lor cu scule i piese de schimb din timp. nedemontarea utilajului de pe funda ie . M rirea num rului celor care lucreaz simultan Ia repararea utilajului. Ke N Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 77 . Introducerea procedeelor cele mai noi de lucrau . aplicarea unor metode efici ente pentru descoperirea rapid a defectelor. În cazul când nu se g sesc resurse de for e de munca pentru completarea num rului de schimburi se face apel la ore suplimentare retribuite corespunz tor. M rirea num rului de schimburi de lucru pentru personalul ce execut repara iile. preg tirea prealabil a pieselor de schimb . instruirea muncitorilor pentru utilizarea aces tora.

.Remontarea motoarelor ele ctrice. de natura utilajelor i de necesitatea zonei industriale respective (este posibil ca un atelier de reparare s serveasc mai multe întreprinderi aflate în aceea i zon ). . în cadrul atelierului de repara ii se vor executa tipurile de lucr ri din tabelul 1.Repararea utilajelor de transport i înc rcare. .Ma ini de bobinat. Lucr ri de repara ie i recomand ri de utilaje Tabelul 1 Grupa Tipul de lucr ri Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Exemple de lucr ri . Lucr ri de sudur . . . Dotarea atelierului de repara ii .Agregate de metalizare. .Revizia pieselor i subansamblelor. pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului i al dimensiunilor ( Rc2).Ajustarea lag relor.Ma ini de rabotat. .Prese. grupa III cuprinde lucr ri de complexitate tehnologic deosebit care necesit utilaje specializate (Rk).Prese manuale sau mecanice.Confec ionarea bol urilor i a br rilor din o el rotund i profilat. înc rcarea cu sudur a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere. . remedierea defec iunilor medii (Rc1). cu men iunea c lucr rile din grupa II cuprinde în afara celor din tabel i lucr rile din grupa I. . .Ma ini de g urit. . I Lucr ri de forjare ± presare. 78 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . .Cur irea i îndreptarea arborilor i a axelor mici. a pieselor mici i a pieselor de contact ale aparaturii electrice.Menghine. . la fel grupa III cuprinde i lucr rile din grupa II. Lucr ri electrotehnice.Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm. În cadrul atelierului de repara ie se exe cut produc ia de piese de schimb i repara iile de tip Rc i Rk.Polizoare. L 700 ± 1500 mm. .Ciocan de forjat. se pot deosebi trei grupe de lucr ri de repara ii: grupa I cuprinde lucr rile legate de piesele supuse uzurii rapide i medii. la care se adaug cele din tabel. dar care nu necesit o complexitate tehnologic mai mare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. grupa II cuprinde lucr rile mai mari. . .Confec ionarea cuzine ilor.Polizoare.Înlocuirea i ajustarea pieselor aparatajului electric. . 13 ORGANIZAREA ATELIERELOR DE ÎNTRE INERE I REPARA II Atelierele de repara ii sunt dimensionate în func ie de m rimea întreprinderii.Sudarea lan urilor.Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instal rii lor.Agregate de sudur . .Cuptoare de uscare. .Sudarea pieselor avariate mai pu in importante. . Având în vederea aceast grupare. Din punct de vedere al con inutului lor. . .

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

Grupa

Tipul de lucr ri Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Lucr ri de forjare ± presare. Lucr ri electrotehnice.

Exemple de lucr ri - Prelucrarea la strung a pieselor turnate din font , din o el i bronz cu greut i i dimensiuni mijlocii (lag re, ro i de antrenare, etc.) - T ierea semifabricatelor pentru ro i din ate de mic precizie. - Forjarea arborilor din blocuri pân la 150x150 mm. - C lirea sculelor i pieselor mici. - Rebobinarea par ial sau total a motoarelor electrice i a transfor matoarelor. - Confec ionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mic . - Confec ionarea construc iilor metalice mai u oare. - Repararea unor asambl ri sau construc ii metalice. - Îndreptarea elementelor de construc ii metalice mijlocii. - Turnarea ro ilor din ate din font , a lag relor, a rolelor pentru transportoare i ma ini unelte, cupelor de elevator, tobelor de diferite dimensiuni, ro i de curea, sabo ilor de frân , etc. - Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru ro i din ate, ro i de fric iune i tobe mari. - Confec ionarea arborilor de dimensiuni mari. - Lucr ri de alezaj complicate. - Confec ionarea în serie a pieselor de rezerv cu durat mic de func ionare. - Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm i a semifabricatelor pentru angrenajele ro ilor din ate de dimensiuni mari i de mare precizie. - Confec ionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare. - C lirea de piese mijlocii. - Confec ionarea de piese turnate mari pentru utilaje i ma ini unelte, a construc iior metalice cu dimensiuni mijlocii, lucr rilor de repara ii i de recondi ionare a batiurilor de ma ini.

Dotarea atelierului de repara ii - Strunguri revolver. - Strunguri Carusel mici. - Ma ini de frezat ro i din ate cu module de la 2 la 8 mm. - Ma ini de g urit. - Ma ini de rectificat. - Ciocane pneumatice. - Cuptoare de înc lzire pentru semifabricate. - Ma ini de bobinat. - Cuptoare de uscare. - Tablou de for . - Ma ini de alezat. - Banc de prob . - Foarfece mecanice. - Val uri de îndreptat tabl . - Prese de îndreptat. - Agregate de sudur .

II

Lucr ri de sudur . Lucr ri de turn torie

- Cuptoare normale de topire. - Cubilou pentru topirea fontei. - Ma ini de frezat ro i din ate cilindrice i conice cu module medii i mari. - Ma ini mari orizontale de frezat i alezat. - Strunguri Carusel. - Prese hidraulice de putere mare. - Ciocane de forjare. - Prese. - Nicovale. - Cuptoare pentru tratament termic.

Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj.

III

Lucr ri de forjare ± presare i tratament termic Lucr ri de sudur i construc ii metalice

- Agregate de sudur (electric , în argon, autogen , etc.)

Corespunz tor acestor tipuri de lucr ri se apreciaz c în cadrul atelierului de repara ii se pot afla urm toarele activit i ce vor fi gru pate în cadrul unor sec ii: prelucr ri mecanice; turn torie; forj i tratamente termice; construc ii metalice i sudur ; tâmpl rie; vopsitorie; repara ii electrotehnice.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 79

Pe ling aceste sec ii, atelierul de repara ii poate con ine sec ii specializate în repara iile unor tipuri de utilaje de mare frecven în întreprinderile re spective (de exemplu sec ia repara ii pompe, compresoare), care vor cuprinde l c tu i mecanici specializa i în repararea acestora.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

În afar de suprafe ele de produc ie ale atelierului de repara ii, pe lâ ng aceste ateliere trebuie s existe :

Suprafe e auxiliare (depozite de piese de schimb, de piese recondi ionate, scul rie, sta ie de transformare, punctul termic etc.)

Suprafe e pentru scopuri social administrative (birouri, ateliere de proiectare piese de schimb, vestiare, du uri, WC-uri etc.).

Amplasarea utilajelor în atelierele de repara ii tre buie s asigure: succesiunea logic a procesului tehnologic de fabrica ie a piese lor de schimb, prin a ezarea ma inilor în ordinea opera iilor tehnologice; organizarea ra ional a locului de munc punând în func ie de destina ia sec iilor, utilajele afere nte acestora; totalitatea m surilor de s n tate i securitate a muncii; reducerea pe cât posibil a distan elor de transport, cât i frecven a transporturilor; dimensionarea corespunz toare a spa iilor de repara ie în func ie de gabaritul utilajelor; posibilitatea de a încredin a mai multe instala ii sau ma ini unui singur muncitor; posibilit ile de dezvoltare a atelierului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

80

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

FI A DE DOCUMENTARE NR. 14
ORGANIZAREA ECHIPELOR DE REPARA II

Unul din mijloacele pentru atingerea obiectivelor activit ii de între inere i de repara ii o constituie for a de munc , care este constituit în general în echipe. Acestea sunt dispuse în func ie de structura organizatoric adoptat . În general se deosebesc: echipele care execut repara iile i lucreaz în cadrul atelierelor de repara ii; echipele care între in utilajele i î i desf oar activitatea în sec iile de produc ie. Recomandare: Ponderea personalului de între inere i repara ii în cadrul unei întreprinderi variaz între 20²35% din totalul personalului utilizat pentru produc ie. Aceste valori scad spre limita inferioar în cazul când o serie de opera ii de între inere sunt preluate de c tre personalul productiv sau când repara iile sunt efectuate de o întreprindere specializat .
a). Organizarea echipelor din atelierele de repara ii. Echipele din atelierele de repara ii su nt organizate pe specialit i: mecanice, electrice, electronice, în func ie de m rimea întreprinderii sau sec iei respective. Ele execut în general lucr rile Rc1, Rc2, Rk, modific rile i îmbun t irile utilajelor. Totodat , în ateliere se execut produc ia de piese de schimb, cât i recondi ionarea pieselor de schimb uzate înainte ca acestea s intre în depozitul respectiv. În scopul execut rii repara iilor, personalul din atelier este specializat. Aceast specializare poate acea Ia baz dou criterii: organizarea echipelor specializate pe tip de repara ie ( Rc1, Rc2, Rk,); organizarea echipelor specializate pe tipuri de utilaje (compresoare, pompe, ma ini de prelucrare prin a chiere, ma ini de prelucrat prin deformare plastic , etc.). Cele dou tipuri de organizare au avantaje i dezavan taje (tabelul 1). Compara ie între cele dou moduri de organizare ale echipelor din cadrul atelierelor de repara ii.
Tip de organizare a echipelor AVANTAJE - Echipa se specializeaz într -un anumit fel de lucr ri. - Asigur o succesiune ra ional a lucr rilor de montare i demontare. - Utilizeaz mai bine di spozitivele. - Reduce durate de preg tire a personalului. DEZAVANTAJE Cunoa terea insuficient a comport rii utilajului în exploatare. - Sc derea r spunderii personale pentru lucr rile de repara ie executate, deoarece o func ionare defectuoas poate fi pus pe seama altei echipe de repara ii. - Lipsa unui control sistematic al utilajului în timpul exploat rii.
81

Tabelul 1

Pe tip de opera ie

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

Pe tip de utilaj

- Concentrarea întregii r spunderi, a tuturor felurilor de repara ii, în mâna echipei de repara ie specializat - Insuficienta cunoa tere a altor tipuri pentru utilajul respectiv. de utilaje. - Cunoa terea perfect a utilajului respectiv i supravegherea sistematic a func ion rii utilajului.

Recomandare: În general este de preferat cel de al doilea criteriu care înt re te r spun derea muncitorilor pentru executarea lucr rilor de repara ii.

b). Organizarea echipelor din sec iile de pr oduc ie. Echipele care între in utilajele în sec iile de produc ie se compun din 10 ²20 oameni în func ie de m rimea i complexitatea sec iei i au sarcina de a între ine instala iile i utilajele din sec iile de produc ie precum i executarea unor repara ii simple. În unele întreprinderi în sarcina acestor echipe cade i demontarea echipamentelor ce urmeaz s fie reparate. Echipa asigur asisten a tehnic pe linie de între inere i repara ii în toate schimburile în care exist activitate de produc ie. În cadrul echipelor respective se pot adopta specializ ri pe tipuri de utilaje. Personalul specializat trebuie s urm reasc utilajul în exploatare, s identifice eventualele perturba ii în func ionare i s ia hot râri cu privire la m surile corespunz toare.

Recomandare: Pentru utilajele unice, lucr rile de repara ii curente se pot executa de obicei în pauzele de prânz, iar lucr rile pe ansamble de utilaj se pot executa în zilele de repaos (la utilajele cu func ionare discontinu ) pentru a se evita întreruperile de produc ie i pentru men inerea st rii ini iale a uti lajului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3

82

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II

FI A DE DOCUMENTARE NR. 15
ORGANIZAREA ACTIVIT II DE PIESE DE SCHIMB

Una dintre opera iile preg titoare pentru executarea repar rii i între inerii utilajelor se refer la activitatea de piese de schimb. Problemele care se pun în organizarea activit ii de piese de schimb necesare pentru între inerea i repararea utilajelor în tr-o întreprindere, se refer la: stabilirea necesarului de piese de schimb; organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor; organizarea depozit rii i circula iei pieselor de schimb.
a). Stabilirea necesarului de piese de schimb. Necesarul de piese de schimb trebuie s fie stab ilit cât mai aproape de nevoile reale, deoarece: subdimensionarea necesarului conduce la prelungirea duratei repara iilor i deci oprirea nejustificat a produc iei; supradimensionarea necesarului atrage cheltuieli inutile i pro voac stocuri mari în magaziile de piese de schimb. În general, necesarul de piese de schimb depinde de durata lor de func ionare, de produc ia anual i de durata de folosire a ma inilor. Durata de func ionare a pieselor este în func ie de gradul lor de uzur . Piesa se înlocuie te când uzura sa a atins o anumit valoare numit uzur critic . Este recomandabil ca piesele s aib valori ale uzurii apropiate uzurii critice, de i în realitate, datorit condi iilor de exploatare neuniforme, uzura pieselor este diferit . Produc torul de utilaj are obliga ia s indice în catalogul ma inii, piesele de schimb i duratele lor de func ionare.

Recomandare: Atunci când nu dispunem de astfel de date din catalogul fabricantului de utilaj, se poate aplica metoda de mai jos cu urm toarea struct ur ; pe baza urm ririi statistice a consumului de piese i uzurii pe o perioad de timp mai îndelungat , se grupeaz piesele care au uzur critic apropiat . Piesele din aceea i grup de uzur critic se vor înlocui simultan; se stabilesc duratele de func ionare, într-un schimb, pentru fiecare grup de piese cu aceea i uzur critic (tabelul 1 ). Aceast grupare se bazeaz pe dou cerin e economice i anume: men inerea piesei în func iune pân la atingerea uzurii critice, iar pe de alt parte, mic orarea nu m rului de repara ii la un utilai; se identific cauzele care conduc la uzura pieselor, fapt ce permite înl turarea acestora prin stabilirea unor m suri concrete de exploatare sau de reproiectare a anumitor repere; se stabile te necesarul de piese, inând seama de num rul pieselor dintr -o grup , num rul grupelor de piese, num rul agregatelor de acela i tip i num rul de schimburi în care func ioneaz ma ina.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 83

.. în fiecare întreprindere este indicat s se întocmeasc i s se utilizeze un nomenclator de piese de schimb. Întreprinderea«««««««. Pentru nevoile interne..... respectiv dup alte grup ri decât cele din clasificarea general . Sec ia . P ² num rul pieselor de schimb de acela i tip dintr -un agregat. 1 2 Piesa Nr.... desen Durata de func ionare Grupa de uzur Cauza Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Necesarul de piese de schimb se mai poate evalua prin stabilirea duratei de func ionare pe baza datelor referitoare la consumul real de piese pe o perioad determinat .. Nr.. d ² durata planificat . Necesarul de piese de schimb pe o perioad de timp planificat cu planul de repara ii) se stabile te la o func ionare într -un schimb: N = P·d / D unde: N este necesarul de piese de schimb pe o perioad de timp plani ficat . de acel a i tip. în luni...... contract «««««««« Nr. Astfel durata de func ionare în luni a pieselor de schimb. în buc i.. Duratele de func ionare i grupele de uzur ale pieselor ... în buc i. diferite de sistemul clasific rii generale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 84 (de obicei corelat .. n ² num rul de luni din perioada determinat ... sau când eviden a proprie reclam informa ii mai detaliate sau de alt natur ... Piesele care se înlocuiesc datorit avariilor nu se iau în considerare. crt.Tabelul 1.. Datorit num rului mare i a diversit ii pieselor de schim b.... în buc i... buc i Nr.. A ² num rul agregatelor de acela i tip pe care se monteaz piesele respect ive.. atunci când prin aceasta se realizeaz o mai bun utilizare a echipamentelor de calcul. se determin cu ajutorul rela iei: D = n·A·P / C unde: D este durata de func ionare a unei piese de schimb. în luni. întrep rinderile pot folosi sisteme proprii de clasificare i codificare a produselor i serviciilor. D ² durata de func ionare a pieselor de schimb.. în buc i. în buc i... Piesele de schimb se codific dup un sistem care s fac posibil identificarea i urm rirea operativ a lor. P ² num rul pieselor de schimb de acela i tip dintr -un agregat. C ² consumul total al pieselor de schimb în cursul perioadei de timp n.. în luni... Utilajul««««««««««. economie de munc i alte avantaje.

Pentru piesele de uzur recondi ionabile se organizeaz în atelierele de între inere i repara ii grupe de recondi ionare unde aceste piese se repar .). pre ul unitar i echivalent. în cadrul atelierelor de repara ii se disting trei tipuri de piese: bune recondi ionabile. unde aceste piese recondi ionate se grupeaz în subansambl e ce se depun în magazii ca subansamble de schimb. se controleaz i se reintroduc în circuitul pieselor de schimb degrevând în acest fel importante capacit i de produc ie în atelierele de realizare ale pieselor de schimb. În afara pieselor de schimb care sunt confec ionate în atelier. nerecuperabile. prelucr ri mecanice. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II b). exist suprafe e de înmagazinare pentru aceste subansamble. Activitatea de producere a pieselor de schimb se bazeaz pe colabo rarea între grupele de concep ie i execu ie a pieselor din cadrul compartimentului de între inere i repara ii. fig.). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 85 . greutatea aproximati v i materialul piesei. Aceast metoda se poate folosi cu succes acolo unde: exist un num r mare de utilaje de acela i tip (pompe. num rul desenului de execu ie. durata de repara ie este mai lung decât diferen a de timp între demontarea i montarea subansamblului. (FD 7. iar probabilitatea de defectare a unei grupe de piese este mare. Recomandare: Pentru utilaje care condi ioneaz procesul de produc ie în mod impor tant. utilajul la care se folose te. se reco mand o mare aten ie pieselor ce au fost utilizate. Nomenclatorul de piese de schimb trebuie s furnizeze urm toarele informa ii: codul. etc. este posibil s se adopte sistemul de schimbare la repara ie a unui întreg subansamblu asamblat din organe de ma ini ajustate în prealabil. siguran a în func ionare i durata de oprire minim sunt hot râtoare pentru rolul utilajului respectiv. denumirea pieselor. 1 i 2). stocul minim. unitatea produc toare. num rul de piese în func iune i norma de consum pe an. forj ri. Dup gradul de uzur . ma ini unelte etc. Atelierul de execu ie a pieselor de schimb este organizat pe grupe d e specialit i (turn tori. Organizarea producerii de piese de schimb i a aprovizion rii lor.Sistemele proprii de clasificare i codificare vor fi ins alc tuite astfel încât s permit transpunerea u oar a informa iilor interne în sistemul de clasificare general a produselor i serviciilor.

se utilizeaz un compartiment de aprovizionare a pieselor de schimb. dup nomenclatorul pieselor de schimb. cât i cele aprovizio nate din afar se p streaz în depozite.) Pentru aprovizionarea lor. L ± necesarul lunar de piese de schimb ce corespunde consumului mediu. Pentru fiecare reper. în luni.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II De multe ori printre piesele de schimb figureaz pozi ii ce se g sesc în comer (rulmen i. Compartimentul de aprovizionare are urm toarele sarcini: întocmirea împreun cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu pies e de schimb din ar i import. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiec rei tip de piese) s lanseze comand de aprovizionare. Aceste stocuri se calculeaz conform tabelului 2. Tabelul 2 Stocul Minim Formula de calcul Nmin = T·L Observa ii T ± Durata ciclului de produc ie corespunz toare confec ion ri i lotului pieselor de schimb (inclusiv perioada de timp necesar pentru efectuarea tuturor formalit ilor în leg tur cu lansarea comenzii i introducerea ei în plan). c). M rimea acestui compartiment poate varia în func ie de m rimea întreprinderii de la 1 ± 3 oameni. Atât piesele confec ionate în atelierele propr ii. cât i pentru aprovizionarea unor materiale cu specific pentru acti vitatea de între inere i repara ie. Se stabilesc dou stocuri: stoc minim la atingerea c ruia se tie când trebuie s fie lansat comanda c tre executant pentru un nou Iot de piese de schimb i stocul maxim care reprezint limita superioar a cantit ii de piese ce se admite a fi în stoc. Maxim Nmax = (3«4)L Recomandare: Piesele a c ror durat de serviciu este mult mai m are decât perioada de func ionare între dou repara ii curente succesive i egal cu. aprovizionarea pieselor de schimb prin stabil irea de contracte cu furnizorii (întreprinderi sau organe de comer ). organe de asamblare etc. Dimensionarea depozitelor de piese de schimb se face pe baza stocu rilor necesare. urm rirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. Organizarea depozitului de piese de schimb. în buc i. Stocul minim i maxim de piese de schimb.5 ± 2 ani nu se recomand s fie inute în magazie în stocuri minime. 1. se stabile te cantitatea de piese care trebu ie s fie depozitat . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 86 .

Primul sistem se utilizeaz pentru piesele de schimb a c ror lips este absolut inadmisibil . Pentru a realiza o aprovizionare ritmic . în func ie de condi iile existente în sec ii. const în faptul c în siste mul cu stoc intermediar. Piesele de schimb din depozite se vor împ r i în trei grupe. Deosebirea între primul sistem i cel de al doilea.Piesele de schimb din comer i piesele utilizate în cantit i mari (rulmen i. Piesele foarte grele se vor depozita în apropierea utilajelor respective. la atingerea stocului intermediar se lanseaz comand pentru executarea unui nou lot de piese de schimb. se lanseaz comanda la atingerea stocului minim. l zi. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 87 . pe ba za observa iilor experimentale.) i echipamente de eviden computerizat . în func ie de gradul lor de utilizare: piese cu întrebuin are mare i consum regulat. garnituri) trebuie s se g seasc în magazii în cantit i mai mari care se vor corecta în primele luni de folosire. cabluri. Pentru aceasta depozitele vor fi dotate cu inventarul necesar î nmagazin rii pieselor de schimb (stelaje. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II În afara pieselor i subansamblelor finite. se poate asigura centralizat la o întreprindere: varia ia stocului de piese de schimb la sec iile unit ii. stocurile se pot modifica prin sc deri u oare. reducerea la minim a opera iilor de manipulare etc. care se afl de obicei în stoc timp mai îndelungat. Pentru piesele de schimb din grupele a doua i a treia. în func ie de experien a acumulat . date referitoare la varia ia produc iei de piese de schimb la unit ile de fabrica ie. maxime i intermediare. utilizarea în bune condi ii a suprafe ei de depozitare. Distribuirea rapid a materialelor i a pieselor de schimb se realizeaz . stocul minim este o rezerv care se utilizeaz numai în cazuri accidentale. situa ia pieselor de schimb care nu s-au mi cat un num r mare de luni. rafturi etc. dac se adopt : un plan de aranjare. Recomandare: La piesele din grupa a doua i a treia. piese de întrebuin are mai rar . curele. dispozitive i scule utilizate în confec ionarea pieselor de schimb. cu piese de schimb din prima grup a echipelor de între inere i repara ii se procedeaz în felul urm tor: pentru fiecare pies se stabilesc stocurile minime. o reperare a amplasamentelor. palete. în dep ozitele de piese de schimb mai sunt stocate i diferite materiale care sunt semifabricate pentru produc ia de piese de schimb. Prin trecerea pe calculator a supravegherii pieselor de schimb. piese utilizate în caz de avarii.

În cele ce urmeaz se d un exemplu de sistem de leg turi ale depo zitului de piese de rezerv . s se fac u or . depozitarea pieselor de schimb pe grupe de ma ini (cu excep ia pieselor lungi: axe. Sistem de leg turi ale depo zitului de piese de schimb. uruburi conduc toare). toate piesele de schimb trebuie s fie conservate i prot ejate împotriva coroziunii. depozitarea pieselor uzate nu trebuie s se fac în aceea i magazie pentru a nu da na tere la confuzii care s provoace grave avarii în func ionare. eviden a organizat la depozitele de piese de schimb trebuie s permit : eviden ierea stocurilor i a circula iei pieselor de schimb. piesele trebuie sp late i unse din nou. depozitarea se va face astfel ca accesul la piesele de schimb ce se folosesc mai des. piesele recondi ionate vor fi introduse în magazie numai dup ce vor fi controlate sau încercate. Pe m sura usc rii unsorii de conservare sau a murd ririi. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 88 . care se vor depozita separat în stelaje speciale. piesele grele se vor depozita în partea de jos a stelajelor. comandat de calculator.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Recomandare: Pentru o mai bun organizare a depozitelor se va avea în vedere. iar piesele mai u oare în partea de sus.

m resc perioada dintre repara ii i reduc cheltuielile pentru efectuarea acestora. Pentru desf urarea coerent a acestor activit i este nevoie s existe o repartizare judicioas a volumului i felului activit ilor realizate de fiecare unitate în parte. pentru alte lucr ri. pentru producerea i distribuirea diferitelor SDV-uri necesare procesului de produc ie de baz .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. paralel cu asigurarea acestora de c tre unit i proprii ale întreprinde rii. Defini ie: Repara ia este lucrarea efectuat în scopul men inerii în stare de func ionare a utilajelor. un num r mare de muncitori califica i. Se creeaz posibilitatea ca activit ile auxiliare i de servire specializate s execute lucr ri standard pentru mai multe unit i economice. eliberând. utilajelor i instala iilor necesit cheltuieli importante. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 89 . O întreprindere de produc ie pentru a func iona în mod ritmic i cu eficien economic ridicat . UTILAJELOR I INSTALA IILOR. Depistarea din timp i eliminarea cauzelor care provoac ie irea prematur din uz a organelor de ma ini au rezultate economice importante: mic oreaz opririle neproductive. Repararea i între inerea în continuare a ma inilor. la lucr rile de repara ii particip un numeros personal muncitor cu înalt calificare. IMPORTANT În prezent se contureaz tot mai mult tendin a existen ei unui proces mixt de asigurare a întreprinderilor cu activit i auxiliare i de servire de c tre întreprinderi specializate în realizarea acestor activit i. în plus. urm rind ca activit ile specifice fiec rei întreprinderi în parte s fie executate de unit i propriii auxiliare i de servire. prin care se înl tur defec iunile constatate în func ionare i se realizeaz înlocuirea total sau par ial a acelor componente care au o durat mic de func ionare în compara ie cu altele. Acestea se constituie în unit i specializate în între inerea i repararea utilajelor. 16 IMPORTAN A REPAR RII MA INILOR. pentru producerea i distribuirea diferitelor feluri de energie. sau pentru asigurarea proceselor de transport i depozitare. necesit existen a al turi de unit ile de produc ie de baz a unui ansamblu de unit i de produc ie auxiliare i de servire.

alegerea necorespunz toare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafe ele în frecare. precum i din cauza a azisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului. rezisten a i rigiditatea insuficient a pieselor i montarea sau reglarea incorect a ma inii. a i b). 1. iar în unele cazuri i din cauza strivirii. Organele ma inilor. metalul se distruge datorit uz rii i oboselii stratului superficial. În cazul rul rii f r alunecare (fig. e). batiurile. d). c). meselor etc. uruburilor conduc toare. se observ exfolierea particulelor de metal datorit oboselii straturilor superficiale. 1. cât i unor defecte constructive sau repara iilor defectuoase. utilajelor i in stala iilor pot fi distruse i scoase din uz datorit cauzelor ar tate mai sus. din cauza coroziunii sau din alte cauze. Dintre piesele care sunt distruse în urma oboselii straturilor superficiale ale metalului fac parte cuplajele cu gheare. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale i a unui tratament termic care nu corespund condi iilor de exploatare a pieselor. În cazul mi c rii de rota ie (fig. în cazul unei durit i insuficiente a materialului i al unor presiuni mari. În cazul interac iunii suprafe elor în contact f r deplasare relativ (fig. 1. Schema celor mai caracteristice interac iuni dintre dou suprafe e. etc. buc ele. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 90 . utilajului sau instala iei. reazeme etc. suprafe ele se distrug. f). care se produce atât în procesul de frecare cât i în cazul lipsei unei mi c ri relative. de obicei. discurile cuplajelor de fric iune i ale frânelor. utilizarea unei metode nera ionale de îmbinare a pieselor. 1. mesele. distrugerea suprafe elor are loc mai ales datorit uz rii i strivirii. Acest fapt este caracteristic pentru îmbin rile cu pan . 1. rulmen ii etc. pentru tifturile cilindrice. utilajelor i instala iilor au suprafe e active insuficient protejate (ghidajele batiurilor. cu caneluri. distrugerea suprafe elor începe în urma strivirii lor. ca urmare a strivirii.Multe piese importante ale ma inilor.) fiind supus în acest fel unei uz ri abrazive intense. În cazul rostogolirii. 1. sau rectilinii alternative (fig. alegerea incorect a jocurilor i a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor. c rucioarele. În aceste condi ii func ioneaz majoritatea organelor de ma ini. utilaje i instala ii: lag rele cu alunecare. cu filet. datorit abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor în frecare. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig. are loc în acela i timp i strivirea. Adeseori. caracteristic angrenajelor (fig. Cele mai caracteristice aspecte ale interac iunii dintre dou suprafe e în contact sunt reprezentate în figura 1.

Întocmirea desenelor care vor sta la baza execut rii pieselor de schimb. utilajelor i instala iilor. dintre care mai importante sunt urm toarele: de o serie de activit i Inventarierea utilajelor se efectueaz în scopul de a stabili num rul. Activitatea de reparare a utilajelor este precedat preg titoare. în condi ii normale de exploatare ma inilor. m rirea rezisten ei la uzare a pie selor. modernizarea subansamblurilor. felul i starea func ional a utilajelor care urmeaz a fi reparate. mese. controlul uz rii principalelor îmbin ri. care serve te drept criteriu pentru declasarea pieselor. Aceasta se refer în primul rând la piesele principale ca: batiuri. Gruparea utilajelor care urmeaz a fi reparate pe grupe de acela i fel. Durata de serviciu a pieselor este determinat de m rimea uzurii limit . de blocare i a limitatoarelor de curs . de starea sistemelor de siguran . depinde de durata de serviciu a pieselor princip ale ale acestora. mecanismelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 91 . arbori principali etc. Durata perioadele dintre repara ii. de care depind precizia i calitatea execu iei. etc. Cre terea duratei de serviciu a pieselor ma inilor.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Prevenirea ruperii diverselor piese depinde. în cazul în care acestea nu se execut în cadrul întreprinderii. atunci când acestea se execut în cadrul întreprinderii. utilajelor i instala iilor se realizeaz i prin perfec ionarea metodelor de reparare. în mare m sur . utilajelor i instala iilor. se recomand aprovizionarea din timp a acestora. Ob inerea unei produc ii de o bun calitate este condi ia obligatorie pentru stabilirea m rimii uzurii limit a organelor componente ale ma inilor. Stabilirea tehnologiei lucr rilor de repara ii. în cadrul acestei activit i se stabile te felul opera iilor care se vor executa cu ocazia efectu rii activit ii de între inere i reparare a utilajelor.

Tipuri de defecte. Defec iunile pot fi împ r ite du p diferite criterii îns cel mai important este acela al provenien ei defectului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 92 . la care nu exist documenta ie pentru rezolvarea teoretic a problemelor pe care le pune proiectarea sau datele experimentale pe baza c rora a fost conceput utilajul sunt insuficiente. în vede rea înl tur rii cauzei care la produs. care trebuie s pun Ädiagnosticul" utilajului sau organului de ma in defect.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. la ma inile de tip constructiv recent. În atelierele slab dotate cu utilaje. în general. apelându -se în general la cercet tori sau cadre didactice din înv mântul su perior. Aceste cuno tin e permit efectuarea unor calcule de control i comparative. Aceast caracterizare cade în sarcina maistrului sau inginerului de între inere. 17 DETECTAREA DEFECT RII UTILAJELOR I INSTALA IILOR La apari ia unui defect se pune problema caracteriz rii defectului din punct de vedere al provenien ei acestuia. Defectele de concep ie apar. 1. Defectele de execu ie apar în urma neglij rii condi iilor tehnice prescrise i a nerespect rii disciplinei tehnologice în timpul fabrica iei. cu SDV-uri necorespunz toare i personal insuficient calificat se produc frecvent asemenea defecte. Dup acest criteriu pot fi de patru tipuri: DE CONCEP IE DE EXECU IE DE MONTAJ DE EXPLOATARE Defectele de concep ie sunt greu de descoperit i necesit cunoa terea bazelor teoretice care au stat la baza construc iei respective.

. .ipoteze gre ite. .tehnologie de turnare necorespunz toare. Depozitarea pieselor necorespunz toare. .raport necorespunz tor între cotele de gabarit. . .gre eli mecanice. . . coroziune. . .cavita ie (prin ocuri.propriet i specifice. utilajelor i instala iilor. Tabelul 1 Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Construc ie neadecvat De concep ie Alegerea necorespunz toare a materialului Ungere necorespunz toare. Tehnologie necorespunz toare. etc.rezisten mic (întindere. . De execu ie Prelucrare incorect . . . greu controlabile.demont ri i mont ri defectuase. . . Defectele de montaj apar datorit interven iilor manuale.grosimi necorespunz toare.vibra ii. .duritate necorespunz toare. . gripare).Principalele cauze ale defectelor. compresiune. De montaj A ezare gre it a pieselor. . etc. . .tip de lubrifiant gre it ales. Suprasolicit ri mecanice.coroziune (chimic .evacu ri insuficiente de c ldur . . . . . conicit ate. care poate corecta anumite defecte în timpul execu iei. circula ii).procedeu necorespunz tor.cur iri necorespunz toare.cantitate i calitate necorespunz toare de lubrifiant. dar totodat poate provoca i deranjamente. .modific ri de jocuri. electrochimic ). .eroziune (abraziune. cavita ie.rigiditate sau elasticitate necorespunz toare.). De exploatare Suprasolicit ri termice.necoaxialitate. Ungere necorespunz toare.rugozitate necorespunz toare. . . . Aceste defecte depind de cuno tin ele i con tiinciozitatea montatorului. Manipul ri necorespunz toare.). precum i exemplific ri sunt prezentate sugestiv în tabelul 1. Tipul defectului Cauze Calculul necorespunz tor Exemple de defecte curente .rotunjiri de muchii. Cauzele defectelor utilajelor i instala iilor.rezolvare teoretic gre it .reglare gre it a sistemului de ungere.protejare insuficient . .r cire insuficient . Modificarea macrogeometriei Uzuri ale suprafe elor de alunecare. . rupere.sistem de ungere necorespunz tor. oboseal .grosime neuniform a pere ilor. în timpul montajului.deterior ri ale suprafe elor. . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 93 . Deteriorarea suprafe elor func ionale.dep iri de tura ii i sarcini nominale.ambalare necorespunz toare.zgârieri ale suprafe elor. . .filtrare necorespunz toare. .jocuri necorespunz toare.sudur i tratament neadecvat.procedeu de ungere neadecvat.presiuni locale. . .defecte de form (ovalitate. .

referitor la carac teristicile produc iei. vibra iile fiind rezultatul unor defecte minore datorate materialului i fabrica iei. Vibra iile pot fi o consecin a echilibr rii incomplete a pieselor rotative sau a apari iei oscila iilor autoexcitante a c ror frecven nu corespunde cu frecven a tura iei de regim i a c ror intensitate este foarte mare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 94 . încât s fie necesar un minim de cheltuieli pentru între inere. ca urmare a suprasolicit rilor de orice fel. iar în cazul ideal chiar nici o cheltuial . vibra iile i deranjamentele provocate de oboseala materialului. m surile constructive pentru a pune ma inile i aparatele în stare de func ionare i de siguran în serviciu. inând seama de între inerea lor i pentru l mu rirea cauzelor avariilor la utilaje. paralel cu suprafa a acestuia. Pe de alt parte. proiectarea i fabricarea utilajelor de produc ie trebuie create astfel d e condi ii. proiectan ii de ut ilaje trebuie s se consulte cu personalul de între inere pentru a mic ora cheltuielile de între inere a utilajelor i a prevedea eventualele posibilit i de defectare. în timpul planificat pentru durabilitatea ma inii. Dintre cauzele enumerate anterior. metodele de analizare a ma inilor i aparatelor. subansamble sau chiar dispozitive care trebuie s satisfac necesit ile produc iei întreprinderii. de timp pentru între inere i de cheltuieli de între inere. Prevederea defec iunilor utilaj ului din activitatea de proiectare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Defectele de exploatare sunt cauzele frecvente ale avari ilor i influen eaz hot râtor siguran a în func ionare a utilajului. sunt deosebit de importante pentru coordo natorul activit ii de între inere. De aceea. Apari ia deranjamentelor datorit oboselii în urma suprasolicit rilor poate avea dou variante: apari ia unor fisuri perpendiculare pe suprafa a de lucru care se propag în direc ii neregulate la supr afa : propagarea fisurilor în grosimea peretelui piesei. La alegerea. 2. Odat cu cre terea vibra iilor un defect minor este pe cale s devin un deranjament. Este normal ca o ma in s vibreze. În mod normal proiectarea trebuie s satisfac cerin ele între inerii urmând s in seama de: m surile constructive care sunt necesare pentru a proiecta i construi ma ini care într-o anumit perioad de utilizare s aib minimum de uzur fizic . Fisurile sunt l rgite i transformate în cr p turi de uleiul care p trunde în ele i care d un efect de pan . Compartimentul de între inere este pus în situa ia de a proiecta piese de schimb. v ibra iile sunt considerate ca un instrument util de diagnosticare a st rii ma inilor.

Aceasta u ureaz alc tuirea ciclurilor de repa ra ii. trebuie s se urm reasc câteva elemente practice legate de facilitatea opera iilor de între inere i repara ii: dimensiunea pieselor sau a subansamblelor trebuie s fie f cut astfel ca durabilitatea. piesele electrice s fie plasate în spa ii separate i protejate contra vibra iilor.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Recomandare: Când se studiaz un proiect al unui nou aparat sau utilaj. ghidaje etc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 95 .. demont rii i mont rii pieselor. organe de înz vorâre etc. accesibilitatea bun la locurile de lubrifiere. cum sunt cuplajele de alunecare. fluxul corect de agent de r cire. lor s fie aproximativ egal sau un multiplu al durabilit ii celei ma i mici. prevederea unor dispozitive de siguran încorporate. accesibilitate bun la toate piesele în scopul descoperirii defectelor. num rul cât mai mic de locuri de gresare. utilizarea de preferin a organelor de ma in identice decât a celor diferen iate. durabilitatea pieselor plasate în locuri mai greu accesibile trebuie s fie mai mare ca a pieselor mai u or de înlocuit. prevederea unor deschideri i capace care s dea o bun vizibilitate i s nu necesite scule speciale pentru interven ii. care nu cer supraveghere i au posibilit i simple de control. în func ie de schema constructiv .. marcarea pieselor constructive. sistemul de ungere adoptat s permit o între inere u oar . între inerea i prevederea pieselor de schimb. disjunctoarele de protec ie. darea formei adecvate organelor de ma in astfel ca acestea s fie ferite de murd rire. tifturile forfecabile. folosirea de lag re. pulveriz rii uleiului etc. materialele utilizate în construc ia utilajului trebuie s realizeze un echilibru între costul acestuia i cheltuielile de între inem i exploatare. prafului. ale sistemelor hidraulice i electrice u ureaz descoperirea defect rilor. sistemele hidraulice s fie echipate cu clapete de verificare în toate locurile unde sunt necesare verific ri pentru a constata existen a defec iunilor.

ventile etc. Descoperirea defec iunilor i stabilirea cauzelor acestora. jocurile la rulmen i. din cuplaj. etan eitatea conductelor i furtunelor. De aceea ne vom limita la indicarea câtorva reguli simple în c utarea defec iunilor. se verific : mi carea de rota ie. func ionarea sistemului de ungere i lubrifiantul. ventilele de reglare. func ionarea ventilelor de reglaj.) se verific : modul cum ajunge uleiul la consumatorii de energie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 96 . c). temperatura rulmen ilor arborelui principal.. supapelor ventilelor. pomp . cuplaje. sc p rile în sistem. modul de func ionare al cuplajului. b). sensul de rota ie i starea motorului. organele consumatoare de energie func io neaz . siguran ele. existen a grip rilor.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 3. se verific : starea curelelor. ambreiajelor. angrenajelor. Dac sursa de energie este în general un motor electric se urm re te: func ionarea motorului (zgomote suspecte. Dac transmisia se face prin curea. de determinare a cauzelor defec iunilor nu este posibil datorit diversit ii utilajelor. func ionarea ventilelor. sensul corespunz tor al rota iei. starea garniturilor. existen a unor zgomote anormale i vibra ii. lan uri. Elaborarea unor procedee cu valabilitate general . pe lâng motor electric. îmbin rile. echilibrarea ma inii. furtune.1. solu iilor constructive adoptate i condi iilor de func ionare deosebite. reguli ce pot servi ca ghid pentru alc tuirea unor instruc iuni proprii pentru utilajul sau grupa de utilaje respectiv . angrenajelor. sistemul de conducte hidraulice i pistonul pentru a constata dac nu exist aer în sistem. Dac transmisia energiei este asigurat de instala ii hidraulice (conducte. Se va urm ri dac : sursa de energie func ioneaz . Defec iuni Ia utilaje. tura ia corespunz toare. se urm re te: presiunea i debitul fluidul ui. starea filtrelor. angrenaje etc. ungerea ghidajelor. transmisia energiei este asigurat . Dac sursa de energie este constituit . rulmen ii i fusurile arborilor. 3. sisteme de reducere a presiunii i de siguran . cuplajelor etc.. Dac consumatorul de energie nu con ine elemente hidraulice. a). Dac consumatorul de energie con ine elemente hidraulice se verific : modul de circula ie al uleiului pân la pistoane. indicii c merge în dou faze).

înc lzire etc. Defec iuni la organe de ma ini. a faptului c deranjamentul sa produs dup un num r de repara ii i ore de func ionare. verificarea tuturor îmbin rilor.2. In vederea depist rii eventualelor modific ri care au survenit dup montarea utilajului. a frecven ei defec iunii. la circuitele electrice este necesar s se lucreze cu schema în fa . a supapelo r.). Studierea i completarea instruc iunilor de între inere i func io nare a utilajelor ce con in lag re în vederea prevenirii eventualelor defec iuni. Electricianul trebuie s ra ioneze logic i s aplice o metod care s -i permit s divizeze un sistem în numeroase circuite i s verifice pe fiecare din ele în mod corect. sunt hot râtoare pentru siguran a în func ionarea ma inilor.. Controlul st rii sistemului de ungere i a modului s u de func ionare prin: verificarea critic a schemei de ungere. Cercetarea aspectelor avariei. 3. controlul coresponden ei schemei de ungere cu situa ia de pe utilaj. Ini ial se examineaz sursa de energie i nu se demonteaz o parte din sistem f r a ti motivul precis pentru care o demont m (evi tam astfel deterior rile în timpul interven iei). zgomote. relativ simple. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 97 .). Se procedeaz în felul urm tor: Constatarea st rii ma inii înainte de apari ia defec iunii. controlul fiec rei conducte. a condi iilor de exploatare în care s-a produs avaria. organe de ma ini. Determinarea st rii pieselor din apropierea lag rului propriu -zis (arbore etc. Un astfel de exemplu îl constituie lag rele de alunecare radiale i axiale. se poate verifica partea electric simulând mi c rile mecanice (rotiri manuale etc. când este posibil ca s func ioneze ma ina f r s se pun în mi care motorul.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Recomandare: este necesar s se urm reasc energia de la surs la elementele care consum i s se descopere unde este întrerupt lan ul cinematic. precum i a sistemelor care trebuie s semnalizeze defectarea lag rului sau modificarea condi iilor de func ionare ale acestuia. În cele ce urmeaz se va prezenta un exemplu de diagnosticare a unor defec iuni ap rute la lag re dar se poate generaliza la diferite organe de ma ini. R spunsurile la aceste întreb ri vor trebui interpretate critic de c tre personal cu experien . Avarierea lor poate ap rea i la utilaje noi sau dup repara ie i perturb considerabil procesul de produc ie. prin întreb ri adresate salaria ilor care exploateaz utilajul respectiv privind fenomene care au precedat defec iunea (trepida ii. În unele cazuri. dispozitivelor de dezaerare etc.).

utilaj sau instala ie pe aceast perioad formeaz : Planul anual de repara ii IMPORTANT La întocmirea planului.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. întâmpl tor. propunerile sec iilor i sectoarelor care exploateaz ma ina. Repara iile se planific pentru o perioad de un an calendaristic. timpul de sta ionare în repara ii. anual de repara ii se ine seama de: starea tehnic a utilajului rezultat din constat rile f cute cu ocazia ultimului control planificat. durata de serviciu normat (ani/mii ore). varia de la o repara ie la alta i de la o societate comercial la alta. Timpul de sta ionare în repara ie (zile lucr toare) pe fel de opera ii este orientativ. ultima repara ie executat . 18 PLANIFICAREA REPAR RII UTILAJELOR I INSTALA IILOR. În normative sunt prev zute pentru fiecare ma in . felul produc iei (de unicate. în func ie de posibilit ile i preg tirea repara iei de care dispune unit atea de in toare. denumirea categoriei grupei. Aceast activitate presupune rezolvarea a dou probleme: determinarea datelor calendaristic e la care va avea loc fiecare interven ie tehnic asupra utilajului considerat. Pentru executarea repara iilor prin sistemul de repara ii preventiv planificat întreprinderile de produc ie industrial întocmesc un plan de repara ii. nu m rul de schimburi. Planul anual este apoi transpus în graficul anual în care cuprinde toate repara iile ma inilor. Pe baza planific rii cuprinse în p lanul anual se elaboreaz planurile lunare. ciclul de repara ie i intervalul dintre interven ii (în ore de func ionare). Repara iile accidentale nu se includ în planul de repara ii întrucât orice accident este un fenomen ocazional. în serie sau în mas ) i precizia cerut . costul i intervalul în care se fac repara iile. precum i termenele de începere i de terminare a acestor repara ii. utilajelor i instala iilor într -un an. utilajul sau instala ia. categoria i durat . condi iile de exploatare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 98 . poate. num rul de schimb ri. De asemenea. utilaj i instala ie în parte codul de clasificare. iar stabilirea. întocmirea structurii ciclului de repara ii a unui utilaj. repara iilor necesare fiec rei ma ini. subgrupei i a tipului de fond fix. se indic num rul de ore necesar repara iilor. costul în procente al repara iilor din valoarea de înlocuire (exemplific ri în tabelul 14).

pân la prima repara ie capital . Ciclul de repara ii. dit reprezint durata de timp între dou interven ii de acela i fel. Nit reprezint num rul interven iilor de acela i fel. inclusiv durata uneia dintre ele. Odat stabilit num rul de interven ii tehnice de acela i fel se poate trece la întocmirea structurii ciclului de repara ii (fig. în general. 1). între dou repara ii capitale. de obicei ultima. inân d cont de num rul interven iilor de acela i fel i de duratele de timp dintre acestea. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 99 . sau. 2 -3 repara ii curente de gradul 2. în func ie de tipul produc iei. în care: Rk este interven ia pentru repara ia capital . rela ia de calcul a num rului de interven ii de acela i fel se determin cu rela ia: Nit = Dcr / dit ± Nit · dit / dit în care: Dcr reprezint durata ciclului de repara ii.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Ciclul de repara ii reprezint perioada de timp. felul i succesiunea diferitelor interven ii tehnice în cadrul unui ciclu de repara ii. 1. în ore lucrate. utilaj sau instala ie în normative de repara ii în func ie de orele de func ionare. Rc2 este interven ia pentru repara ia curent de grad II. Fig. Pentru a întocmi o structur a unui ciclu de repara ii este nevoie s se stabileasc mai întâi num rul de interven ii de acela i fel. Durata ciclului de repara ii este stabilit pentru fiecare tip de ma in . Rt este interven ia pentru revizia tehnic . Structura ciclului de repara ii reprezint num rul. utilajul sau instala ia nou de la darea lor în exploatare. Rc1 este interven ia pentru repara ia curent de grad I. Porn ind de la faptul c orice interven ie de grad superior le con ine pe toate celelalte inferioare ei. pentru ma ina. un ciclul de repara ii cuprinde o repara ie capital . 6 -12 repara ii curente de gradul 1 i 27 -72 revizii tehnice.

± celelalte nota ii au acelea i semnifica ii ca i în rela ia precedent . K ± coeficientul planificat de îndeplinire a normelor. exprimat în ore. începând cu ziua când a avut loc ultima interven ie tehnic în anul precedent. Pentru fiecare interven ie tehnic care urmeaz a fi executat pentru anul pentru care se întocm e te planul de repara ii. Nm ± num rul de muncitori din forma ia de lucru care ex ecut interven ia tehnic .Pentru întocmirea planului de repara ii este necesar s se determine durata ciclului de repara ii în zile calendaristice. ns ± num rul de schimburi. de la ultima interven ie din anul precedent pân la o anumit interven ie din intervalul precedent. H ± timpul de func ionare al utilajului între dou interven ii consecutive. în zile. exprimat în ore. Ds este durata unui schimb de lucru. inând cont de data calendaristic la care a avut loc ultima interven ie tehnic în anul precedent. în zile calendaristice. se determin intervalul de timp. Acest interval de timp se determin în zile calendaristice dup urm toarea rela ie: Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II T = (H·n / Ds · Ns + tsi )· Kcld în care: T este intervalul de timp. Ns este num rul de schimburi. ni este num rul de interven ii de acela i fel din cadrul ciclului de repara ii. Rela ia dup care se determin durata ciclului de repara ii este urm toarea: Dcr = (TRK / Ds · Ns + tsi · ni)· Kcld în care: TRK este timpul de func ionare al utilajului între dou repara ii capitale. Planul de repara ii se întocme te pentru fiecare utilaj în parte. în ore. în zilele lucr toare. tsi este timpul maxim admis de sta ionare în fiecare interven ie tehnic . tsi ± timpul total de sta ion ri ale utilajului în interven iile precedente în anul pentru care se întocme te planul de repara ii. Kcld este coeficientul de transformare din zile efective în zile calendaristice. în ore. rela ia: Durata de execu ie a unei repara ii exprimat în zile calendaristice este dat de D = tn / Nm·ds·ns·K în care: tn este timpul normat. ds ± durata unui schimb. pentru executarea unei anumite interven ii la un anumit utilaj. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 100 .

2. Odat cu aceasta. 2). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 101 . Cmz ± consumul mediu zilnic de piese de schimb pentru activitatea de repara ii. între dou repara ii curente de gradul 2 se efectueaz trei repara ii curente de gradul 1. o aten ie deosebit trebuie acordat stocurilor de piese de schimb. Pe toat durata de serviciu. Nz ± num rul de zile lucr toare din cadrul unei luni. i de la ultima repara ie capital pân la casarea ma inii respective i se fac dou repara ii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. Ciclul de repara ii pentru un strung revolver. a executantului i a termenelor de realizare a acestora. Pân la prima repara ie capital . 0 cu o durat de serv iciu normat de 120 000 de ore este prezentat în figura 2. conform normativelor ( FT 1). Un exemplu practic de stabilire a ciclului de repara ii pentru un strung revolver codificat în normative 405. strungului revolver i se fac trei repara ii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de func ionare (fig. Rela ia care stabile te m rimea stocului de piese de schimb este urm toarea: Sps = Df · Cmz / Nz în care: Df este durata ciclului de fabricare a pieselor de schimb sau de aducere a lor de la furnizor. necesare bunei desf ur ri a lucr rilor de între inere i reparare a utilajelor. se va acorda aten ie respect rii graficelor de realizare a reviziilor tehnice i a repara iilor curente. (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu i patru revizii tehnice ( Rt) la 1 250 de ore de serviciu dup fiecare repara ie curent de gradul 1. În vederea îmbun t irii activit ii de organ izare a lucr rilor de între inere i reparare a utilajelor se recomand nominalizarea prin planurile anuale a tuturor repara iilor capitale necesare.023. între acestea.Împreun cu desf urarea acestor activit i. cu precizarea necesarului de piese de schimb. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Fig.

utilajul sau instala ia se repar atunci când nu mai pot fi men inute în exploatare. DEZAVANTAJE necunoa terea datei de scoatere din func ie a utilajului care poate avea i caracter de avarie cu consecin e grave. au fost elaborate mai multe sisteme de între inere i reparare a utilajelor: SISTEME DE REPARA II DUP NECESITATE PE BAZA CONSTAT RILOR CU PLANIFICARE RIGID PREVENTIV PLANIFICAT Sistemul de repara ii executate dup necesitate este cel mai simplu sistem de organizare a repara iilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 102 . determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea repara iilor. varia ii însemnate în capacitatea de lucra a utilajelor. ma ina. reducerea duratei de serviciu a utilajului i volum sporit de repara ii. i numai din cauza uz rii avansate a pieselor. cre terea cheltuielilor de rep ara ii de 1. în vederea preg tirii materialelor. stabilirea din timp a felului repara iilor ce trebuie efectuate i a duratei de execu ie.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. deci neplanificat. datorit uzurii sporite a organelor de ma ini. utilajelor i a for ei de munc necesare. neeconomice asupra produc iei. 19 SISTEME DE ORGANIZARE A REPAR RII Pentru a se evita uzura excesiv a utilajelor i a preveni ie irea accidental din func iune a acestora. au fost elaborate sisteme de între inere i reparare a utilajelor.5²2 ori fa de cheltuielile în sistemul de repara ii preventiv planificate. ale c ror obiective principale sunt: cunoa terea datei calendaristice a scoaterii din func iune a utilajului pentru repara ii. Dup acest sistem. Pornind de la aceste cerin e.

pe baza c reia se va stabili starea lor de func ionare. inându-se cont de importan a serviciilor de între inere i reparare.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Recomandare: Acest sistem este considerat învechit i neeconomic nu se mai recomand s fie aplicat. precum i de dinamica i specificul întreprinderilor. se stabile te i termenul la care se face revizia urm toare. volumul i termenele repara iei planificate depind de starea ma in ii. data intr rii în repara ie a utilajului. La acest sistem de repara ii. independent de starea lor tehnic . Acest sistem const în stabilirea datelor de oprire a utilaj elor pentru intrarea în repara ii. cu ocazia unei revizii executate la un utilaj. Pe baza acestor uz ri i în raport cu limitel e maxime de uzuri admise pentru fiecare organ. utilajelor i instala iilor. Sistemul de repara ii preventiv-planificat se bazeaz pe determinarea cât mai exact a varia iei uz rilor în timp. În urma constat rilor efectuate. utilajul sau instala ia va fi scoas din serviciu pentru repara ii (structura ciclurilor de repara ii). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 103 . piesele i elementele ma inilor. Sistemul de repara ii pe baz de constat ri este sistemul prin care. precum i con inutul acestora. felul repara iilor ce trebuiesc executate. precum i repararea sau înlocuirea pieselor i organelor componente la terme nele stabilite. în urma unei supravegheri atente a modului de func ionare a utilajelor de c tre personal specializat. utilajului i a instala iei. precum i volumul repara iei preg tindu -se din timp piesele de schimb i materialele necesare. pies sau element în parte se determin duratele de func ionare corespunz toare între dou repara ii exprimate în num r de ore de func ionare. fi e ce va con ine informa ii despre: felul defec iunilor constatate. pentru executarea repara iilor la anumite perioade stabilite. la toate organele. utilajelor i instala iilor din func iune. Sistemul de repara ii cu planificare rigid prevede scoaterea obligatorie a ma inilor. Sistemul de repara ii pe baza constat rilor. rezultatele acestora se vor trece în cadrul unei fi e întocmite pentru fiecare utilaj în parte. mai nou în practic se folosesc doar dou sisteme. Aceste durate de func ionare sunt folosite pentru stabilirea terme nelor la care ma ina.

efecte nefavorabile asupra calit ii repara iilor i a costurilor aferente acestor activit i. AVANTAJE repara iile se fac în timp scurt i predeterminat . Planificarea se face în mod rigid având la baz normative de repara ii care sunt realizate avându-se în vedere condi iile exploat rii utilajelor exis tente din întreprinderea respectiv . Tehnologia aplicat i elaborat anticipat. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 104 . pentru o perioad mai mare de timp. care au fost preg tite din timp. piese de schimb. la perioadele planificate este posibil înlocuirea automat a pieselor i subansamblelor uzate cu elemente noi sau recondi ionate. limitele de uzur ale utilajului se men in acelea i. apar greut i în comandarea i confec ionarea pieselor de schimb i în folosirea ra ional a for ei de munc . se creeaz condi ii favorabile pentru planificarea exact a cheltuielilor efectuate (materiale. Sistemul prevede scoaterea obligatorie din func iune a utilajelor i instala iilor care urmeaz s intre în repara ii la anumite perioade. iar exploatarea lor se face în condi ii identice. Sistemul poate fi aplicat în condi ii bune la întreprinderile care au un num r mare de ma ini de acela i tip. DEZAVANTAJE nu permite elaborarea unui plan de repara ii . Sistemul de repara ii cu planificare rigid . stabilite independent de starea tehnic a pieselor componente.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II AVANTAJE cunoa terea din timp a datei de intrare în repara ie i felul repara iilor ce trebuie executate. un timp îndelungat . Astfel. a utilajelor. posibilitatea comand rii din timp a pieselor de schimb necesare activit ii de între inere i reparare. metodele aplicate pot fi ra ionalizate i corectate pe baza observa iilor sistematice a repara iilor efectuate. manoper ) . Recomandare: Acest sistem se aplic acolo unde siguran a în func ionare trebuie men inut cu orice pre . stabi le te precis opera iile de repara ii ce urmeaz s fie executate.

deoarece este cel mai modern sistem de repara ii. func ionare îndelungat sau pe perioade scurte cu parametri ridica i etc. când se produc varia ii mari ale regimurilor de func ionare (m rirea sau mic orarea num rului de schimburi.tiin ifice. urm re te men inerea în stare de func ionare a utilajelor o perioad de timp cât mai mare. Prin elaborarea acestui sistem s-a urm rit asigurarea unui dublu caracter întregului ansamblu de m suri de între inere i reparare. norma de repara ie se modific . Sistemul de repara ii preventiv -planificat. cu motivarea corespunz toare. datorit c reia utilajul s fie scos din func iune înainte de expirar ea duratei normale de func ionare. Caracterul planificat este dat de faptul c diferitele lucr ri de între inere i reparare pe care le con ine sistemul. Sistemul admite i impune modificarea continu a termenelor de repara ie în raport cu rezultatul verific rilor i ale controlului planificat al ma inii. Caracterul profilactic rezult din faptul c acest sistem prevede adoptarea unor m suri de între inere i control. utilajului sau instala iei din func iune i în posibilitatea unei mai bune organiz ri i preg tiri a repara iei i a planific rii lucr rilor de repara ie pentru orice termen. la intervale de timp bine det erminate. y caracter planificat. Avantajele principale ale acestui sistem constau în evitarea ie irii neprev zute a ma inii. prin care s se previn posibilitatea apari iei unei uzuri premature. utilajului sau instala iei. în cazul în care se constat c la termenul respectiv nu este nevoie s se fac repara ia programat .) se produce fie consum nejustificat de piese de schimb i materiale pentru repara ii. influen ând pozitiv asupra calit ii repara iilor. se efectueaz la date calendaristice stabilite dinainte. control i reparare care: se efectueaz în mod periodic. fie avarii datorit uzurii pronun ate a unor piese. a duratei de execu ie a acestora i a costurilor de produc ie. sau reparti ia poate fi înlocuit printr -o repara ie mâi mic sau mai mare. fapt ce conduce la efectuarea repara iilor la termene necorespunz toare: fie prea devreme (cheltuieli ridicate). i anume: y caracter profilactic. CONCLUZIE Sistemul de între inere i reparare preventiv -planificat este un ansamblu de m suri de între inere. fie cu întârziere (posibilitatea sc zut de recuperare cu acelea i cheltuieli a parametrilor ini iali ai utilajului).Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II DEZAVANTAJE lipsa unor normative privind ciclurile de repara ii adaptate situa iei reale d in întreprindere. bazat pe existen a normelor tehnico . Aceste dou caracteristici ale sistemului preventiv-planificat imprim sistemului o superioritate evident fa de sistemul pe baza constat rilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 105 . Astfel. Sistemul a fost introdus în toate întreprinderile din ara noastr . urm re te prevenirea uzurii excesive i a apari iei avariilor.

Metode de organizare a repar rii. ridic nejustificat costul repara iilor. evitându -se executarea repara iilor la acele utilaje unde starea lor tehnic nu impune acest lucru. 20 METODE DE ORGANIZARE I EXECUTARE A REPAR RII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT 1. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 106 . categoriile de repara ii (FT 2). Metoda dup revizie const în faptul c volumul i con inutul repara iilor se determin în urma unei revizii tehnice. Pentru stabilirea felului repara iilor ce vor fi executate se întocme te mai întâi ciclul de repara ii al fiec rei categorii de utilaje în parte. Conform normelor în vigoare. care se execut în cadrul sistemului repara iilor p reventive planificate. indiferent de starea de func ionalitate a utilajului în momentul intr rii în repara ie. pentru fiecare din acestea în parte. DEZAVANTAJE necesit un volum mai mare de munc pentru întocmirea documenta iei tehnice necesare aplic rii metodei. Metoda standard const în faptul c fiecare utilaj sau instala ie intr în repara ii la intervale de timp dinainte stabilite. Sistemul de între inere i reparare preventiv -planificat se poate efectua cu ajutorul a dou metode: metoda standard. metoda dup revizie. AVANTAJE permite efectuarea repara iilor pe baza unei documenta ii bine întocmite. volumul i con inutul repara iilor care vor fi efectuate au un caract er standard. la acele utilaje pentru care se execut activit i de repara ii. Avantajul metodei const în faptul c permite constatarea gradului de uzur a utilajului. cu ocazia efectu rii reviziei tehnice. potrivit unei documenta ii tehnice.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. În cadrul activit ii de între inere i supraveghere zilnic se urm re te înl turarea micilor defec iuni ale utilajului. sunt urm toarele: Între inerea i supravegherea zilnic se execut de c tre persoanele care lucreaz pe utilajele din sec iile de produc ie. f r ca starea lor tehnic s impun acest lucru. este u or de aplicat. are eficien ridicat pentru întreprinderile care au în dotare un num r mare de ma ini i utilaje. Felul. sau de c tre persoane specializate în executarea acestor opera ii. f r a se face înlocuiri de piese.

La repara iile curente de gradul 2 volumul lucr rilor este mai mare. par ial a unor subansambluri uzate. Totodat se verific instala iile de comand . verificarea i repararea pieselor motorului electric. Repara ia curent (Rc ) (FT 2) reprezint ansamblul de m suri luate pentru înlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate ale ma inilor. în cadrul reviziei tehnice. verificarea i repara ia dispozitivelor de ungere i r cire. În func ie de m rimea intervalului de timp d e func ionare între repara ii. de importan a lucr rilor ce se execut i volumul pieselor i subansamblurilor reparate. recondi ionarea sau înlocuirea pieselor uzate de mic importan . r zuirea loviturilor. în scopul determin rii st rii tehnice a ma inii. de pe suprafe ele de ghidare i ajustarea penelor i a adaosurilor. în scopul înl tur rii uzurii materiale sau a unor deterior ri locale prin repararea. repara iile curente se împart în :  repara ii curente de gradul 1(Rc1). înaintea unei repara ii curente sau capitale. recondi ionate sau înlocuite. precizia de func ionare etc. urm toarele opera ii: repararea sau înlocuirea lag relor sau a rulmen ilor. reglajul echipamentului electric. sistemul de ungere i de r cire. schimbarea uleiului. sp larea. utilajului sau instala iei i a principalelor. utilajelor i instala iilor în vederea men inerii caracteristicilor func ionale ale acestora. reglarea sistemului de comand electric i hidraulic. se pot executa i unele opera ii de reglare i consolidare a unor piese i subansambluri. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 107 . opera ii ce urmeaz a se efectua cu ocazia primei repara ii planificate. asigurându -se func ionarea normal a ma inii pân la prima repara ie planificat .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II CATEGORII DE REPARA II ÎNTRE INERE I SUPRAVEGHERE REVIZIE TEHNIC (Rt) REPARA IE CURENT (Rc) REPARA IE CAPITAL (Rk) GRADUL I (Rc1) GRADUL II (Rc2) Revizia tehnic Rt (tabelul 1) cuprinde opera iile ce se execut . vopsirea. Repara ia curent cuprinde lucr rile ce se execut periodic.  repara ii curente de gradul 2 (Rc2). repararea sau înlocuirea aparatajului de pornire. recondi ionarea sau înlocuirea unor piese componente sau chiar înlocuirea. în mod planificat. pentru a se asigura în continuare func ionarea normal a acestuia. Aceste revizii tehnice fiind de scurt durat este indicat s se execute când ma inile sunt oprite (în schimburile nelucr toare). La repara iile curente de gradul 1 se execut urm toarele opera ii: repara ia ap r torilor. sp larea pieselor provenite de la mecanismele demontate i remedierea defectelor de suprafa . executându -se în afar de lucr rile de mai sus i. Pe lâng determinarea st rii tehnice.

). reglaje.De cele mai multe ori nu necesit oprirea instala iei. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 108 . utilajului sau instala iei. montarea pe funda ie. Când se face Zilnic i s pt mânal Cum se face Cur ire. înlocuirea sau repara ia echipamentului electric. lan uri. care nu mai pot func iona în condi ii de siguran i precizie. curele etc. S constate i s elimine cauzele care ar putea conduce la apari ia unor eventuale defec iuni. de importan mare pentru fabrica ie. în scopul men inerii parametrilor nominali i preîntâmpin rii ie irii ma inii sau utilajului din func iune înainte de termen. vopsirea suprafe elor exterioare. ungerea i reglajul. probele i rodajul mecanic (atun ci când este cazul). Se execut la cererea unit ii de produc ie când utilajul a început s se abat de la parametri ini iali sau dup o ins pec ie general . Tabelul 1 Tipul opera iei Examinare Ce urm re te S constate i s elimine cauzele care ar putea produce o func ionare necorespunz toare. .Aceast inspec ie permite ob inerea unui mare volum de informa ii care trebuie consemnate i utilizate la întocmirea programelor de inspec ie. demontarea par ial sau total . . supraveghere. sau subansambluri componente ale ma inii. cu cost mai mare de func ionare. pe lâng lucr rile prev zute la repara iile curente se execut : demontare de pe funda ie. 6 luni ± 2 ani Controlul de calitate Prevederea opririlor i defec iunilor. remontarea.Se face cur irea. În cadrul repara iei capitale. Repara ia capital (Rk) (FT 2) reprezint gama de lucr ri ce se execut în mod planificat. care trebuie s lucreze în condi ii foarte dure. jocurile vizibile. verificarea preciziei de lucru. . Descoperirea defec iunilor înainte ca acestea s afecteze calitatea produsului. dup expirarea ciclului de fun c ionare prev zut în normativ. Mica inspec ie 2 ± 6 luni Inspec ie general Constat i remediaz defec iunile mici. respectiv a unuia sau mai multor agregate. ungere. r zuirea pieselor supuse la frecare.Necesit oprirea instala iei cu acordul compartimentului de produc ie pentru a nu periclita realizarea planului de produc ie. i redarea în func iune.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Con inutul i modul de executare a reviziilor tehnice. înl turarea micilor defec iuni. Se urm re te zgomotele anormale în timpul func ion rii. . . iar cele s pt mânale de persoane specializate.Se execut asupra ma inilor cu indice mare de utili zare. etc. repararea batiurilor sau a pieselor de baz . recondi ionarea sau înlocuirea par ial sau total a pieselor uzate. .Cele zilnice se fac de operator. uzuri ale echipamentelor de antrenare (came.

inunda ii. repara iile neexecutate la timp. etc. între inerea necorespunz toare. utilajului sau instala iei respective. îns valoarea acestei repara ii nu trebuie s dep easc 60% din valoarea de înlocuire a ma inii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 109 . elasticitate etc. repara iile de avarii. în cadrul întreprinderilor se mai execut i alte tipuri de interven ii tehnice cum sunt: repara iile accidentale. se recomand i efectuarea unor lucr ri de modernizare a utilajului.).Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II IMPORTANT Cu ocazia repara iilor capitale se pot înlocui circa 50% din pie sele componente. repara iile executate necorespunz tor. Repara iile de avarii se execut de fiecare dat când utilajele se defecteaz ca urmare a proastei utiliz ri sau între ineri sau din cauza unor calamit i naturale: cutremure. repara iile de renovare. incendii. exploatarea neglijent . O dat cu efectuarea repara iilor capitale se pot aduce unele îmbun t iri i moderniz ri. Cauzele accidentelor pot fi: oboseala materialelor care provoac schimbarea structurii materialelor i deci a caracteristicilor mecanice (rezisten . Repara iile de renovare se efectueaz la utilajele care au trecut prin mai multe repara ii capitale i au un grad ridicat de uzur fizic . Cu ocazia acestor repara ii. fiind impuse de scoaterile neprev zu te din func iune a acestora datorit unor c deri accidentale. În afara interven iior tehnice cuprinse în sistemul preventiv -planificat. Repara iile accidentale (Ra) sunt interven iile care se efectueaz la intervale de timp nedeterminate. inclusiv cheltuielile pentru îmbun t iri i moderniz ri s nu dep easc valoarea maxim de mai sus. cu condi ia ca valoarea total a repara iei capit ale.

se poate mic ora precizia de la lucru etc. Metoda execut rii repara iilor în timpul repausului se aplic la executarea repara iilor ma inilor. Metoda lucrului în schimburi continue este metoda în dou sau trei schimburi. se aplic în cazurile când exist mai multe ma ini i utilaje identice. Înlocuirea subansamblurilor gata reparate aduce o scurtare sim itoare a duratei repara iilor. repara ia se execut în repausul dintre schimburi. repara ia se execut par ial. Subansamblurile demontate se recondi ioneaz în atelierele de repara ii i se p streaz devenind astfel subansambluri de rezerv pentru viitoarele repara ii. deterior ri. sau a c ror deplasare este costisitoare. Metoda aceasta se poate aplica îns i pentru ma inile i utilajele mici de ateliere. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 110 . astfel: când utilajul este exploatat într-un schimb sau dou . se pot întâmpla accidente. Opera iile desf urându -se în paralel se scurteaz sim itor timpul total de repara ie. Metoda lucr rilor simultane const în defalcarea lucr rilor de repara ii pe mai multe grupe de opera ii i se încredin eaz fiecare grup de opera ii unei echipe specializate. în raport cu volumul lucr rilor de executat i condi iile de execu ie. deoarece ma ina. Cre terea calit ii lucr rilor de repara ii i reducerea duratei de execu ie a acestora depinde foarte mult de metoda utilizat în executarea activit ii de între inere i reparare a utilajelor. pe subansambluri. pentru a c ror deplasare nu exist mijloace de transport necesare. la care este o rganizat deplasarea echipelor reparatoare împreun cu sculele necesare la locul de amplasare a lor în plus. utilajelor i instala iilor mari. Metoda necesit îns o tehnologie bine întocmit pentru a se evita suprapunerile dintre opera ii. Metode de executare a repara iilor. Pentru fiecare fel de repara ie. iar când utilajul este exploatat în trei schimburi. Aceast metod permite o specializare a personalului muncitor în executarea unor anumite opera ii i aplicarea unei tehnologii unitare de reparare.). utilajul sau instala ia în repara ie se scoate din func iune numai în perioada necesar pentru demontarea i montarea subansamblurilor respective. Repara ia se execut în repausul programului de munc . Avantajul acestei metode const în aceea c suprim cheltuielile i intervalele de timp consumate cu transportul utilajelor de la locul de produc ie pân la atelierul de repara ii. În acest fel se poate aproviziona un stoc minim de subansambluri care pot fi montate atunci când este nevoie. transportului i al reintroducerii pe funda ie. utilajelor i instala iilor care nu pot fi scoase din procesul de produc ie. deregl ri.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 2. utilajului sau instala iei s se realizeze într-un termen foarte scurt (accidente. Metoda repara iilor prin înlocuirea de su bansambluri. se vor putea alege una din urm toarele metode de repara ii: Metoda repara iilor pe loc. strangul ri în produc ie etc. care se aplic ori de câte ori trebuie ca repara ia ma inii. care se aplic în general la reparar ea ma inilor. în timpul scoaterii de pe funda ie. astfel c în fiecare repaus se repar un subansamblu.

teoria uzurii aleatoare folose te o gam larg de indicatori de uzur aleatoare. No iuni de optimizare. 21 AC IUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVIT 1. Cheltuieli minime de între inere i reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVIT II DE ÎNTRE INERE I REPARARE Siguran a în func ionare Durate minime de men inere în repara ii În acest sens. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 111 . II DE ÎNTRE INERE I REPARARE Defini ie: Prin optimizarea activit ii de între inere i reparare se în elege un ansamblu de m suri care trebuie adoptat pentru asigurarea func ion rii utilajelor d in dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . Func ia de supravie uire v(t) exprim ponderea utilajelor r mase în func iune la momentul t din totalul utilajelor puse în func iune la momentul 0. Acest indicator se determin cu rela ia: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este func ia de supravie uire. n(0) ± num rul utilajelor puse în func iune la momentul 0. mortalitatea.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. dintre care cei mai utiliza i sunt urm torii: func ia de supravie uire. durata medie de via . probabilitatea condi ionat de avarie. probabilitatea de avarie. n(t) ± num rul utilajelor r mase în func iune la momentul t. datorit ie irilor accidentale din func iune. probabilitatea de a avea o înlocuire sau mai multe în locuiri într-o perioad de timp.

1. (fig. (fig.t. Probabilitatea de avarie p(t) exprim ponderea utilajelor scoase din func iune în intervalul (t-1. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 112 . b). sau urmeaz o Fig. n(t) ± num rul utilajelor la momentul t.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Pe baza cunoa terii func iei de sup ravie uire se poate determina probabilitatea contrar I(t).t) fa de num rul utilajelor puse în func iune la momentul 0. Acest indicator se determin cu rela ia : I(t) = 1 ± v(t) Mortalitatea utilajelor m(t) exprim num rul utilajelor ie ite din func iune între dou momente consecutive de timp (t-1. t). Rela ia de calcul este urm toarea: p(t) = n(t-1) ± n(t) / n(0) Probabilitatea condi ionat de avarie p c(t) exprim ponderea utilajelor scoase din func iune în perioada (t-1.t) fa de num rul utilajelor existente în func iune la momentul t. acest indicator se determin dup rela ia: m(t) = n(t-1) ± n(t) în care: n(t-1) este num rul utilajelor la momentul t-1. v(t) = 0. Rela ia de calcul este urm toarea: pc(t) = [n(t-1) ± n(t)] / n(t-1) Uzura utilajelor poate fi aproximativ constant lege de distribu ie exponen ial v(t) = e. 1. a). Reprezentarea grafic a func iei de supravie uire. 1. care exprim ponderea utilajelor scoase din func iune la momentul t fa de momentul 0.

sau cu alte cuvinte a acelui moment de la care func ionarea utilajului nu mai este eficient . A ± reprezint cheltuielile de achizi ie a utilajului la ultima achizi ionare. între inere i func ionare actualizate. între inere i reparare pe o perioad de timp. Acest moment optim se determin cu ajutorul urm toarei rela ii de calcul: Cn+1 > (A + Cj ) / j-1 în care: Cn+1 ± reprezint cheltuielile de între inere i reparare a utilajului în anul n+1 de func ionare. Rezult c tipul optim de utilaj care va trebui achizi ionat va fi dat de criteriul costului mediu mini m de achizi ie. = 1 /1+d. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II O politic optim de între inere i reparare a utilajelor trebuie s rezolve i problema înlocuirii utilajului scos din func iune. din mai multe tipuri de utilaje cu caracteristici tehnologice asem n toare. 3. cu altul nou ceea ce presupune alegerea tipului optim de utilaj care-l va înlocui pe cel scos din func iune. se alege utilajul cu costul mediu minim de achizi ie. fapt ce determin scoaterea lui din func ionare i înlocuirea cu un utilaj nou. între inere i reparare este urm toarea: k = ( Ai + Cij ) / m·n în care: Ai sunt cheltuielile de achizi ionare a utilajului la achizi ia i. Rezult c momentul optim de înlocuire este dat de anul anterior celui pentru c are cheltuielile de între inere i reparare dep esc suma cheltuielilor de achizi ie. deoarece de la un moment dat uzura fizic a acestuia impune efectuarea unor cheltuieli cu între inerea i func ionarea acestuia foarte mari. prin costurile de între inere i reparare i prin duratele lor medii de via . folosit în scopul actualiz rii cheltuielilor. Func ionarea în condi ii de eficien a utilajelor este limita t în timp. Aceste utilaje cu caracteristici t ehnologice asem n toare difer între ele prin costurile lor de achizi ie. Rela ia costului mediu de achizi ie. Cj ± reprezint cheltuielile de între inere i reparare în anul j de func ionare al ultimei achizi ii. n este num rul de ani de folosire a utilajului între dou achizi ion ri. Se pune deci problema a legerii momentului optim de înlocuire. Cij sunt cheltuielile de între inere i reparare a utilajului în achizi ionarea i i în anul j de func ionare. Alegerea momentului optim de înlocuire a utilajelor. între inere i reparare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 113 . m este num rul de achizi ion ri ale utilajului. Dup stabilirea costului mediu pentru fiecare utilaj care ar putea fi achizi ionat. unde d reprezint procentul de taxe i dobânzi cumulate.2. Alegerea tipului optim de utilaj care urmeaz s fie înlocuit.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 114 . se verific dac lan urile de trac iune i curelele sunt bine întinse. verificarea sistemelor de ungere. utilajele i instala iile se supun probelor de încercare i recep ie. la instala iile hidraulice se verific dac pompele de ulei au debit. radiatoare). se verific dac motoarele electrice i pompele de ulei au sensul de rota ie corect. utilajul va fi ferit de orice surs de c ldur (raze solare. aparatele i dispozitivele de control vor fi inute în aceea i înc pere înainte de folosire. verificarea preciziei de prelucrare sau de l ucru a utilajului. dac filtrele sunt corect montate i supapele func ioneaz . precum i a deplas rilor relative ale organelor de ma ini. de r cire i a sistemelor hidraulice i pneumatice. verificarea formei i dimensiunilor. pentru a avea aceea i temperatur cu piesele utilajului. care constau în urm toarele verific ri: racordarea corect la instala ia de for sau electric . ferit de curen ii de aer i varia ii de temperatur . 22 RECEP IA UTILAJELOR I INSTALA IILOR DUP REPARA II Dup ce au fost supuse unor opera ii de reparare. se verific dac func ioneaz corect comenzile utilajului. se verific pozi ionarea orizontal a utilajului folosindu -se o nivel cu bul de aer (abaterea acceptat la aceast verificare este de 0. verificarea leg turilor electrice ce trebuie s fie conectate conform schemei constructive a utilajului. Aceste probe constau în: verificarea geometric a dimensiunilor. Înainte de pornirea utilajului trebuie luate o serie de m suri de siguran .02 mm/1000mm) .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FI A DE DOCUMENTARE NR. Verificarea preciziei geometrice a unui utilaj se face respectând urm toarele condi ii: într-un loc ferit de trepida ii. utilajul va func iona cel pu ino or la tura ie maxim pentru ca elementele sale s ating temperatura apropiat de temperatura de regim.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 115 . Rodajul este o etap obligatorie în scopul cercet rii defectelor de micro . respectarea regimurilor de lucru. înc lzirea lag relor. Folosirea abraziunii controlate.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Prima verificare a unui utilaj const în controlul de mers în gol. prin uzura produs în condi ii mai u oare decât cele normale. Perioada de rodaj este o necesitate deoarece eliminarea defectelor de form este f cut controlat. precum i jocurile existente. Scurtarea timpului de rodaj se face prin: Folosirea coroziunii controlate limitate la punctele calde.sau macrogeometrie ale pieselor conjugate. dureaz cât mai pu in. precum i asupra duratei de func ionare a ma inii sau utilajului. Rodarea utilajelor este opera ia ini ial de func ionare ce are o influen h ot râtoare asupra comport rii ulterioare. evitarea mont rii pieselor care au microfisuri pe suprafe e. Folosirea unor lubrifian i cu putere de ungere mare. prin care se urm re te: verificarea nivelului de prelucrare a suprafe elor în contact. Rodajul nu las urme dac sunt respectate condi iile: evitarea procedeelor de prelucrare pentru remedierea pieselor care favorizeaz formarea microfisurilor. vibra iile. Evitarea grip rii se face prin reducerea temperaturii i a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu antigripan i sau cu depuneri de grafit pe suprafe ele în contact. Un rodaj corect îndepline te urm toarele condi ii: evit griparea. La probele de lucru ale unui utilaj se execut cel pu in dou piese pentru opera ia executat pe acel utilaj. modul de pornire al utilajului. zgomotul. nu las urme care afecteaz durata de func ionare sau pe rforman ele utilajului. Rodarea cu aditivi. acoperirea suprafe elor cu straturi superficiale.

a)«««««««««««««««. b)«««««««««««««««..Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR FI DE LUCRU LUCRA I CÂTE DOI Timp de lucru: 20 minute 1. Identifica i avantajele frec rii fluide. provoac înc lzirea i ruperea filmului de lubrifiant.. b) O elurile aliate au o slab rezisten la uzur . Scrie i în dreptul afirma iilor de mai jos: litera A dac adev rat . Enumera i factorii care contribuie la uzura pieselor: a)««««««««««««««««««««««« b)««««««««««««««««««««««« c)««««««««««««««««««««««« d)««««««««««««««««««««««« e)««««««««««««««««««««««« f)«««««««««««««««««««««««. c) Durabilitatea unei piese scade odat cu cre terea durit ii. e)«««««««««««««««. În cazul când considera i c Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 116 . d) Jocurile. g)««««««««««««««««««««««« h)««««««««««««««««««««««« 2. aprecia i c afirma ia este afirma ia este fals . 3. c)«««««««««««««««.. a) A chierea cu peste 15 m/min duce la îmbun t irea rezisten ei la uzur . litera F dac aprecia i c afirma ia este fals transforma i-o în una adev rat . dintre piesele ce formeaz ajustaje. d)«««««««««««««««...

R spunde i cerin elor de mai jos: 1. c) «««««««««««««««««««.. c) înainte i dup producerea uzurii.. Completa i în tabelul de mai jos obiectivele între inerii i repara iei utilajelor: Obiectivele între inerii i repara iei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: 3. d) «««««««««««««««««««. 2. b) «««««««««««««««««««. Sarcinile sectorului de între inere i reparare trebuie s se fac sim ite: a) înainte de producerea uzurii.. Indica i principalele mijloace de care trebuie s între inere pentru atingerea obiectivelor: a) «««««««««««««««««««. Defini i sistemul de între inere i reparare . 2.. Încercui i litera r spunsului considerat corect: se foloseasc compartimentul de 1. e) «««««««««««««««««««. a unui utilaj. se face prin: a) modernizarea utilajului existent. b) dup producerea uzurii.NECESITATEA LUCR RILOR DE ÎNTRE INERE I REPARARE FI Timp de lucru: 15 minute DE LUCRU LUCRA I CÂTE DOI Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II I.. II. c) folosirea în caz de necesitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 117 . Înl turarea uzurii morale. b) folosirea intensiv a acestuia.

.. Documenta ia de între inere con ine «. lucr rile de între inere se execut i u tilajul permanent ± 2. i complexitate. lista de referin e la piesele de rezerv i alte «.(2)«. ma ina i periodic ± de c tre «.(4)«. în conformitate cu normele prev zute pentru fiecare ma in . II... c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««« d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. care pot fi elaborate în faza premerg toare.. În func ie de importan de c tre personalul «.. Pentru a organiza activitatea de între inere este nevoie de: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. R spunde i cerin elor de mai jos: 1.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II MANAGEMENTUL ÎNTRE INERII PREVENTIV-PLANIFICATE FI Timp de lucru: 20 minute DE LUCRU LUCRA I CÂTE DOI I. scopul este de a elabora instruc iuni cu privire la: 2. e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««..(3)«...(1)«. Completa i spa iile lips cu cuvinte astfel încât afirma iile s fie adev rate: 1. de între inere. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. f) «««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. În activitatea de concep ie a activit ii de între inere . utilaj sau instala ie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 118 .

....... 2....FI DE EVALUARE LUCRA I INDIVIDUAL Numele i prenumele elevului:......... Dup criteriul provenien ei defectului. Defectele de exploatare sunt influen ate în mic m sur de vibra ii i oboseala materialului.. II.. Clasa a .. Scrie i în dreptul afirma iilor de mai jos: lite ra A dac adev rat ... 5. Defectele de execu ie sunt greu de depistat în timpul fabrica iei.. 3. de depozitarea (2 puncte) aprecia i c afirma ia este (5 puncte) Defectele de concep ie sunt greu de descoperit........... Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 119 . Timp de lucru: 15 minute I. Completa i în acest sens schema de mai jos: (2 puncte) 2. defectele pot fi de patru tipuri. R spunde i cerin elor de mai jos: (4 puncte) 1. 4..DETECTAREA DEFECT RII UTILAJELOR I INSTALA IILOR Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II .. La proiectarea i fabricarea utilajelor de produc ie trebuie create astfel de condi ii încât s fie necesar un maxim de cheltuieli pentru între inere i reparare. Defectele de montaj depind de cuno tin ele i con tiinciozitatea lucr torilor.. litera F dac aprecia i c afirma ia este fals ... Indica i dou exemple de defecte de execu ie cauzate necorespunz toare a pieselor: a) «««««««««««««««««««««««.... .. b) «««««««««««««««««««««««. 1. Not : Un punct se acord din oficiu...

care stau la baza optimiz rii activit ii de între inere completând schema de mai jos: i reparare. n(t) «««««««««««««««««. prin costurile de între inere i reparare i prin duratele lor medii de v ia . cost ce poate fi calculat. explica i termenii utiliza i: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) ««««««««««««««««««. n(0) «««««««««««««««««« 4. Fiind dat rela ia de mai jos. Reda i rela ia costului mediu de achizi ie. Defini i conceptul de optimizarea activit ii de între inere spa iul liber de mai jos: i reparare completând în Defini ie: 2. cu altul nou ceea ce presupune o alegere. Aceste utilaje cu caracteristici tehnologice asem n toare difer între ele prin costurile lor de achizi ie. O politic optim de între inere i reparare a utilajelor trebuie s rezolve i problema înlocuirii utilajului scos din func iune. CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVIT II DE ÎNTRE INERE I REPARARE 3. k= Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 120 .. între inere i reparare pe o perioad de timp. Indica i criteriile. între inere i reparare.AC IUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVIT FI Timp de lucru: 20 minute Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II II DE ÎNTRE INERE I REPARARE DE LUCRU LUCRA I PE GRUPE R spunde i cerin elor de mai jos: 1.. Rezult c tipul optim de utilaj care va trebui achizi ionat va fi dat de criteriul costului mediu minim de achizi ie.

(5 puncte. 2. zgomotelor. 1.. Demontarea penelor înclin ate (cu cioc) se poate face: a) prin batere. 4. c) num rul desenului. pentru piesele ce se vo r recondi iona. demontarea. b) prin înc lzire la 120 oC. 1. constatarea defectelor i sortarea. b) zgomotelor. c) sp larea. Opera iile preg titoare care se efectueaz în vederea repar rii utilajelor sunt : a) primirea pentru reparare... câte 0. 5. UTILAJELOR I INSTALA IILOR PENTRU REPARARE FI DE EVALUARE LUCRA I INDIVIDUAL Timp de lucru: 15 minute Elevul«««««««««««««««« I. demontarea. natura i m rimea defectului . Constatarea st rii tehnice prin metoda m sur rilor speciale const în m surarea : a) vibra iilor. b) natura defectului. presp larea.. Încercui i litera r spunsului considerat corect. c) ««««««««««««««««««. b) ««««««««««««««««««. vitezei i a presiunii de lucru.. Indica i metodele prin care se face constatarea st rii tehnice a utilajelor co mpletând urm toarea schem : Constatarea st rii tehnice a utilajelor i instala iilor se face prin urm toarele metode: 2. b) folosind mai multe locuri de munc . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 121 . demontarea. c) folosind acela i loc de munc în cazul demont rii complete. Not : Un punct se acord din oficiu.. b) presp larea. temperaturii. Preciza i care sunt cele patru elemente care stau la baza metodelor fizico -chimice a) ««««««««««««««««««. d) ««««««««««««««««««« II. constatarea defectelor i sortarea pieselor. presiunii de lucru i a cantit ii de lubrifiant consumat . Odat cu întocmirea schi ei. vitezei i a presiunii de lucru. sp larea i constatarea defectelor. c) vibra iilor. c) cu extractoare cu ac iune dinamic . cur irea. modul de rezolvare i num rul desenului .5 puncte pentru fiecare r spuns corect). se va trece în foaia de constatare: a) num rul pieselor. cur irea. num rul pieselor i locul unde se afl defectul . Demontarea utilajelor i instala iilor prin utilizarea metodei pe band se realizeaz : a) folosind acela i loc de munc . 3.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II PREG TIREA MA INILOR. câte un punct pentru fiecare r spuns corect). R spunde i cerin elor de mai jos: (4 puncte.

În func ie de specificul fabrica iei i al liniilor tehnologice se adopt dou tipur i de opriri pentru efectuarea repara iilor: oprirea e alonat . b) nu exist for de munc suficient . c) orientativ. Încercui i litera r spunsului considerat corect.. 3. Metoda repara iilor la banc se utilizeaz atunci când: a) se cere o remediere urgent . d) ««««««««««««««. c) utilajele sunt relativ mici. Indica i 5 (cinci) avantaje ale sistemului centralizat: a) ««««««««««««««.«««««««««««««««««««. Preciza i când se utilizeaz fiecare tip de oprire. R spunde i cerin elor de mai jos: 1. Indica i metodele de organizare a activit ii de între inere completând diagrama de mai jos: METODE DE ORGANIZARE i reparare a utilajelor 2. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 122 . 1.«««««««««««««««««««... b) ««««««««««««««.ORGANIZAREA ACTIVIT Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II II DE REPARARE A UTILAJELOR LUCRA I PE GRUPE .. Organizarea repara iilor de tip centralizat se folose te.«««««««««««««««««««.... în gen eral. oprirea simultan .FI Timp de lucru: 15 minute DE LUCRU I. b) în func ie de cerin ele beneficiarului. 2. e) ««««««««««««««.. c) mari (mai mult de 150 utilaje). c) ««««««««««««««. Timpul de sta ionare în repara ie este: a) bine stabilit.«««««««««««««««««««. b) mijlocii. 3. în întreprinderile: a) mici (mai pu in de 100 utilaje). II..«««««««««««««««««««..

Scrie i în dreptul afirma iilor de mai jos: litera A dac aprecia i c afirma ia este adev rat . c) desf urarea lucr rilor în serie i paralel. c) rezultatul verific rilor i al controlului planificat. 2. Metoda repara iilor pe loc se aplic . La Rc1 se execut urm toarele opera ii : a) sp larea.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II SISTEME I METODE DE ORGANIZARE I EXECUTARE A REPAR RII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT . repararea pieselor de mic importan . din valoarea de înlocuire a ma inii. îns valoarea acestei repara ii nu trebuie s dep easc «. Metoda repar rii prin lucr ri simultane const în : a) desf urarea lucr rilor în serie. Not : Un punct se acord din oficiu. câte un punct pentru fiecare r spuns corect): 1. b) recondi ionarea sau înlocuirea lag relor sau rulmen ilor. utilajului sau instala iei respective. la reperarea ma inilor. recondi ionarea sau repararea pieselor de mic importan . Sistemul de repara ii preventiv-planificat admite modificarea continu a termenelor de repara ie în raport cu: a) statistica defect rii utilajelor. Felul. volumul i con inutul repara iilor ce se fac la metoda standard se stabilesc cu ocazia efectu rii repara iilor curente.. b) Rc i demontarea de pe funda ie. Cu ocazia repara iilor capitale se pot înlocui circa «. (2 puncte): 1. c) Ra i demontarea par ial . în general. utilajelor sau instala iilor care : a) au fost defectate accidental.FI Timp de lucru: 15 minute DE EVALUARE LUCRA I INDIVIDUAL Elevul«««««««««««««««« I. 2. Încercui i litera r spunsului considerat corect. 2. reglarea sistemului de comand . II.(1)«. litera F dac aprecia i c afirma ia este fals . b) rezultatul verific rilor zilnice. din piesele componente. c) sp larea. 4. Completa i spa iile libere cu cuvinte astfel încât afirma iile s fie adev rate. Repara iile de avarii se execut de fiecare dat când utilajele se defe cteaz ca urmare a proastei utiliz ri sau între ineri sau din cauza unor calamit i naturale .(2)«. III. (2 puncte): 1. i con inutul repara iilor se determin în urma unei «. 3. c) sunt de neînlocuit în sistemul de produc ie. b) desf urarea lucr rilor în paralel. b) au gabarit foarte mare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 123 . (5 puncte. În cadrul R k se vor efectua i lucr rile prev zute la : a) Rt i înlocuirea par ial sau total a pieselor uzate. Metoda de executare a repara iilor dup revizie const în faptul c «. 5.(4)«.(3)«.

2. se poate calcula cu rela ia: a) N max = (1«3)L. necesare pentru buna desf între inere i reparare.. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« 2.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II ORGANIZAREA ACTIVIT II DE PISE DE SCHIMB . Completa i spa iile libere cu cuvinte astfel încât afirma iile s fie adev rate . b) N max = (3«4)L. b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««.. dispozitive i ma ini unelte folosite la produc ia de piese de schimb. dispozitive i semifabricate folosite la produc ia de piese de schimb. lor de func ionare. 2. În afara pieselor i subansamblelor de schimb în depozite mai sunt stocate: a) scule.(1)«.(2)«.. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 124 urare a activit ii de . b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. O pies se înlocuie te când uzura sa a atins o anumit valoare numit uzur «..FI Timp de lucru: 10 minute DE LUCRU LUCRA I INDIVIDUAL I. Încercui i litera variantei de r spuns considerat corect : 1. Produc torul de utilaj are datoria s indice în catalogul ma inii piesele de schimb i «. b) scule. Indica i sarcinile compartimentului de aprovizionare din cadrul sectorului de între inere i reparare: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««... c) dispozitive i instala ii auxiliare. Preciza i care sunt cele trei probleme ce se pun în organizarea activit ii de piese de schimb: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. c) N max = (4«7)L. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« II... R spunde i cerin elor de mai j os: 1. III. 1. Stocul maxim de piese de schimb.

. pe suprafe ele în contact. aprecia i c afirma ia este Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 125 .. Scrie i în dreptul afirma iilor de mai jos: litera A dac adev rat . Preciza i condi iile pe care trebuie s le îndeplineasc un rodaj executat corect: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.(1)«. 2.. UTILAJELOR I INSTALA IILOR DUP REPARARE .. La probele de lucru ale unui utilaj se execut cel pu in dou piese. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««...(2)«.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II RECEP IA MA INILOR. Rodajul este o etap obligatorie în scopul corect rii defectelor de form ale suprafe elor pieselor.. const în controlul de mers în sarcin . sau cu depuneri de «. dup repararea unui utilaj. R spunde i cerin elor de mai jos: 1... Evitarea grip rii se face prin reducerea «.(3)«. Prima verificare. i a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu «. II. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. 2. litera F dac aprecia i c afirma ia este fals . 1. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.FI Timp de lucru: 20 minute DE LUCRU LUCRA I PE GRUPE I. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. III. Dup ce au fost supuse unor opera ii de reparare.. Completa i spa iile libere cu cuvinte astfel încât afirma ia s fie adev rat . 3. Afirma iile false se vor transforma în afirma ii adev rate... ma inile utilajele i instala iile se supun unor probe de încercare ce constau în: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.

autoevaluarea.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 8. iar ca metode de evaluare recomand m: observarea sistematic a comportamentului elevilor. modul de organizare a ideilor i a materialelor într -un proiect. cât i cea de tip sumativ. cu pondere sporit pe activit ile de înv are i nu pe cele de predare. portofoliul. pe activit ile practice i mai pu in pe cele teoretice. fi e de autoevaluare. a materialelor i a instrumentelor. investiga ia. recomand m ca în procesul de înv are ± predare s se utilizeze cu prec dere metode bazate pe ac iune . acurate ea reprezent rilor tehnice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 126 . ca instrument de evaluare flexibil. poate conduce la dobândirea de c tre elevi a competen elor specifice calific rii. complex. realizarea i interpretarea unor schi e. prin care elevul compar nivelul la care a ajuns cu obiectivele i standardele educa ionale i î i poate impune/modifica programul propriu de înv are. Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la elevi a competen elor vizate de parcurgerea modulului. interactiv i centrat pe elev. scheme i fi e de lucru. ca o modalitate de înregistrare a performan elor colare ale elevilor. atitudinilor lor fa de o sarcin dat . metoda exerci iilor practice Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fi e de observa ie i fi e de lucru. capacit ilor. teste de evaluare. miniproiectul ± prin care se evalueaz metodele de lucru. SOLU II ALE ACTIVIT Sugestii metodologice ILOR Pentru dobândirea de c tre elevi a competen elor prev zute în SPP -uri. corelat cu crite riile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Preg tire Profesional corespunz tor calific rii. integrator. Îndrum ri privind modalit ile de evaluare Evaluarea continu a elevilor va fi realizat de c tre cadrele didactice pe baza unor probe care se refer explicit la criteriile de performan i la condi iile de aplicabilitate din SPP . a programelor Power Point i a altor programe de grafic i prezentare a diferitelor materiale. activitate care permite evaluarea conceptelor. observarea independent ). utilizarea corespunz toare a bibliografiei. Evaluarea trebuie s fie de tip continuu. SUGESTII METODOLOGICE. Utilizarea metodelor explorative (observarea direct . În parcurgerea modulului. cum ar fi: realizarea unor miniproiecte din domeniul calific rii citirea.uri. activit ile de înv are ± predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. se va utiliza atât evaluarea de tip formativ.

îndreptate în scopul men inerii în stare de func ionare o perioad cât mai mare de timp formeaz sistemul de între inere i reparare. b) ± F. 3. între inere i reparare a utilajelor. c) ± F.Totalitatea activit ilor de revizie. Transformare în adev rate: b) O elurile aliate au o mare rezisten la uzur . c) Durabilitatea une i piese cre te odat cu cre terea durit ii. Obiectivele între inerii i repara iei utilajelor : Obiectivele între inerii i repara iei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: men inerea st rii utilajului la parametrii care s asigure cantitatea. control. g) Mediul i regimul de exploatare. e) for ele i presiunea de contact. limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucr rile de între inere i repara ii. b) calitatea materialelor prelucrate.Solu ii pentru fi ele de lucru/laborator/evaluare Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Activitatea 1 ± Fi de lucru 1. asigurarea func ion rii utilajelor în condi ii de securitate deplin în exploatare. a) ± A. calitatea i continuitatea produc iei. c) calitatea lubrifian ilor. datorit avariilor. e) economie de lubrifian i. d) ± A. h) felul frec rii. Avantajele frec rii fluide sunt: a) mic orarea uz rii suprafe elor de frecare. 127 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . d) viteza relativ a pieselo r în frecare. b) reducerea consumului de energie prin frecare. 2. 1. reducerea timpilor neproductivi în scopul mic or rii cheltuielilor pe unitatea de produs. Activitatea 2 ± Fi de lucru I. evitarea întreruperilor de produc ie. Factorii care contribuie la uzura pieselor sunt: a) gradul de prelucrare a pieselor. f) jocurile dintre piesele în frecare. d) m rirea siguran ei în func ionare. c) m rirea sarcinilor admisibile. 2.

(2) = documente. 2 ± a. s se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. II.g sirea rela iei optime . (3) = ce deserve te. e) personal disponibil pentru a executa lucr rile conform programului. II. astfel ca s se asigure func ionarea utilajelor prin respectarea programelor. cur irea i tergerea p r ilor exterioare. 1 ± c. f) conven ie cu personalul calificat care s îndeplineasc aceste sarcini. metodelor i echipamentelor noi.i organizeze disponibilul de piese de schimb în func ie de necesit i. cu sau f r instruc iuni detaliate. 1.posibilit ile de eliminar e . 2. Pentru a organiza activitatea de între inere este nevoie de: a) formulare ale documentelor standard (tip). i între inerea preventiv . în domeni ul materialelor. 1. b) descrierea de rutin privind modul de utilizare a formularelor. (1) = instruc iuni. d) instruc iuni privind executarea diferitelor activit i preventive. scopul este de a elabora instruc iuni cu privire la: . s eviden ieze i s studieze con tinuu cauzele avariilor i s pre vad remediile. înlocuirea unui reper. se execut urm toarele opera ii: sp larea. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 128 . s . Activitatea 4 ± Lucrare de laborator 1. (4) = echipele de între inere. Activitatea 3 ± Fi I. la motoarele electrice.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 3. s lucreze în strâns colaborare cu celelalte compartimente. s elaboreze un program de lucru bine conceput. În cadrul reviziilor tehnice . sp larea pieselor provenite de Ia mecanismele de montate i remedierea defectelor de suprafa înlocuirea pieselor uzate. de lucru În activitatea de concep ie a activit ii de între inere. c) instruc iuni de m surare a diferi ilor parametri.modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre între inerea corectiv momentului optim pentru tendin a s se repete. 2. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de între inere trebuie s se foloseasc de principalele mijloace: s se constituie într-un organism propor ional dimensionat cu cadre i bine organizat în func ie de specificul întreprinderii.

.verificarea i repararea dispozitivelor de ungere. . Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 2. . .Reglarea ap s rii periilor pe inelele colectoare. . ungerea elementelor ce formeaz ajustaje. .Înlocuirea elementelor de rezisten defecte i a ploturilor în caz de deteriorare. a uruburilor i piuli elor de la mecanismul de ridicare a periilor. a uruburilor cutiilor portlag r. Opera iile ce se execut în cadrul repa ra iilor curente.Revizia fix rii pinionului.Cur irea aparatului f r demontare. .Verificarea leg turii la p mânt.Controlul uruburilor de funda ie. a portperiilor. a ungerii.Cur irea contactelor i înlocuirea lor. vopsirea par ial .Înlocuirea papucilor în cazul deterior rii. . la motoarele electrice asincrone: Organul de ma in sau subansamblul la care se ac ioneaz Opera ii executate în cadrul interven iei Subansamblul motor . .Revizia leg rii la p mânt. a uruburilor capacelor de la lag re. . a cuplajului i a ro ii de curea. . a bobinajelor.Verificarea func ion rii f r zgomot a lag rului.Verificarea jocului între lag re.M surarea rezisten ei la izola ie. . . . .Cur irea inelelor colectoare.M surarea rezisten ei la izola ie. . a canalelor de ventila ie în locurile accesibile i a p r ii exterioare a carcasei.Cur irea exterioar a reostatului i a plot urilor. . .Reglarea portperiilor.Înlocuirea pieselor defecte. a modului de func ionare a inelelor de ungere. .Verificarea uzurii pinionului i înlocuirea lui dac este necesar. .Înlocuirea periilor uzate. schimbarea lubrifiantului. .Strângerea piuli elor. Organe de asamblare: uruburi i piuli e Sistemul de transmisie Perii i portperii Lag re Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 129 .lefuirea periilor.Verificarea înc lzirii contactelor.

. Înlocuirea pieselor defecte. . .fixarea contactelor i reglarea presiunii pe contacte. organelor de transmisie defecte.cur irea canalelor de ventila ie. pl ci de borne i transmisiilor. Reglarea portperiilor. cur irea acestuia i a contactelor. . . Asamblarea motorului electric. a ploturilor i a rezisten elor defecte.l cuirea bobinajelor.prinderea pe funda ie i strângerea îmbin rilor. i a Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Cur iri i demont ri.m surarea i verificarea întrefierului dintre rotor i stator. . papucilor defec i ai cablului de alimentare. Verificarea compatibili t ii siguran elor fuzibile i a releelor termice cu intensitatea curentului.demontarea i cur irea reostatului i a ploturilor.lefuirea periilor i reglarea ap s rii lor.verificarea izola iei i a leg turii la p mânt. Verificarea final .încercarea în sarcin a motorului electric.cur irea i sp larea lag relor. Con inutul lucr rii M surarea întrefierului între sta tor i rotor. . inelelor colectoare. Con inutul lucr rilor efectuate pentru repara ii capitale ale motoarelor electrice asincrone este: Tipul lucr rii M sur tori înainte de demontare. periilor uzate.reglarea intersti iului dintre portperie i inel.verificarea îmbin rii i a func ion rii. Verificarea i repararea reostatului. . . a reostatului i a aparatajului de pornire. de evaluare DE CONCEP IE DE EXECU IE Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 DE MONTAJ DE EXPLOATARE 130 . a bobinajelor. . . portperiilor. . Verificarea i repara rea aparatajului de pornire Verificarea i reglarea protec iei. a jocului între lag re rezisten ei de izola ie. . Înlocuirea rulmen ilor uza i. . 1. Activitatea 5 ± Fi I. .demontarea aparatajului.fixarea pieselor de transmis ie.înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei). cuzine ilor lag relor. .3.repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare.

1 ± A.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 2. 4 ± F. 4. 5 ± F. b) ambalare necorespunz toare. de lucru Defini ie: Prin optimizarea activit ii de între inere i reparare se în elege un ansamblu de m suri care trebuie adoptat pentru asigurarea func ion rii ut ilajelor din dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . 2. n(t) ± num rul utilajelor r mase în func iune la momentul t. Activitatea 6 ± Fi 1. n(0) ± num rul utilajelor puse în func iune la momentul 0. II. 3 ± A. 2 ± F. a) protejare insuficient . Cheltuieli minime de între inere i reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVIT II DE ÎNTRE INERE I REPARARE Siguran a în func ionare Durate minime de men inere în repara ii 3. între inere i reparare este. k = ( Ai + Cij ) / m·n Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 131 . Reda i rela ia costului mediu de achizi ie. v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este func ia de supravie uire.

Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Activitatea 7 ± Fi I. 4 cicluri Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 132 . 5 ± c. 3 ± b. Num rul interven iilor: Rt = 12 Rc1 = 9 Rc2 = 2 Rk = 1 Nr. 2 ± 2. i de la ultima repara ie c apital pân la casarea ma inii respective i se fac dou repara ii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. 30000 ore 3. utilajelor i instala iilor se face prin urm toarele metode: Metoda examin rilor Metoda testelor Metoda m surilor M sur ri speciale 2. b) ultrasunetelor. c) bombardarea cu ioni. între dou repara ii curente de gradul 2 se efectueaz trei repara ii curente de gradul 1. 1 ± c. de lucru Constatarea st rii tehnice a ma inilor. strungului revolver i se fac trei repara ii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de func ionare (fig. 2). d) solu ii chimice asociate cu ultrasunete sau curent electric II. Pân la prima repara ie capital . 4 ± b. orelor / ciclu = 30000 2. Metode fizico-chimice au la baz folosirea: a) solu iilor chimice. conform normativelor ( FT 1). (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu i patru revizii tehnice (Rt) la 1 250 de ore de serviciu dup fiecare repara ie curent de gradul 1. Activitatea 8 ± Lucrare de laborator Pe toat durata de serviciu. 1. între acestea. 1.

dar mai ales ofer posibilitatea concentr rii unei importante for e de munc în cazul unor lucr ri dificile urgente. Diagrama completat arat astfel: METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 2. ma inile i utilajele din dotarea sectorului pot fi înc rcate la capacitatea nominal prin centralizarea lor în ateliere specializate. se asigur asisten tehnic de calitate din partea speciali tilor sectorului pentru lucr rile mai preten ioase. for a de munc este mai bine utilizat datorit posibilit ii mai eficiente de supraveghere i control.Reprezentarea grafic cerut . Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 5. 1. Durata de serviciu 4. 133 . prin concentrarea atelierelor de între inere existente în sec iile de produc ie. Structura ciclului Activitatea 9 ± Fi de lucru I. spa iile de lucru sunt folosite mai ra ional. Avantajele sistemului centralizat: asigur promptitudinea interven iilor i calitatea lucr rilor efectuate prin crearea echipelor specializate. realizându -se o cre tere însemnat a productivit ii muncii. reducând perioadele de oprire i ducând deci la economii în produc ie.

Prese manuale sau mecanice. . .Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm.Cuptoare de uscare.Strunguri Carusel mici.Polizoare. .Menghine. .Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instal rii lor. . cu utilaje unicat f r posibilitatea cre rii de stocuri între fazele de fabrica ie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile). 1 ± a.Revizia pieselor i subansamblelor.Polizoare. . L 700 ± 1500 mm. 2 ± c. I Lucr ri de forjare ± presare.Agregate de metalizare. Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Activitatea 10 ± Lucrare de laborator Exemple de lucr ri i dotarea minim a atelierului de repara ii este redat în tabelul 1.Ajustarea lag relor. . punându -se astfel Ia dispozi ie date pre ioase pentru activitatea de viitor a sectorului. ofer posibilitatea mecaniz rii i chiar automatiz rii prelucr rii datelor.Ma ini de bobinat. . . II. . . etc. 3 ± c. . astfel ca oprirea pentru repara ii s nu întrerup procesul de produc ie (de exemplu sec iile de produc ie din cadrul unei întreprinderi de automobile). . înc rcarea cu sudur a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere. . . Tabelul 1. 3. . Precizarea utiliz rii tipului de oprire: Oprirea e alonat se utilizeaz în cazul întreprinderilor cu un num r mare de ma ini i utilaje similare i la care exist posibilitatea cre rii de stocuri de semi fabricate între fazele procesului tehnologic.Înlocuirea i ajustarea pieselor aparatajului electric. .Prelucrarea la strung a pie selor turnate din font .Ma ini de rabotat.Prese.se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de în tre inere repara ii prin inerea eviden ei stricte a realiz rilor i cheltuielilor. .Confec ionarea cuzine ilor.Remontarea motoarelor electrice.) Dotarea atelierului de repara ii . . . a pieselor mici i a pieselor de contact ale aparaturii electrice. .Repararea utilajelor de transport i înc rcare. asigur ridicarea nivelului profesional al cadrelor. Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Exemple de lucr ri .Ma ini de frezat ro i din ate cu module de la 2 la 8 mm.Sudarea pieselor avariate mai pu in importante. Lucr ri electrotehnice.Confec ionarea bol urilor i a br rilor din o el rotund i profilat.Cur irea i îndreptarea arborilor i a axelor mici. .Ma ini de g urit. .Agregate de sudur . . din o el i bronz cu greut i i dimensiuni mijlocii (lag re.Sudarea lan urilor. Oprirea simultan este impus de caracterul de flux cont inuu al fabrica iei.Ciocan de forjat. . ro i de antrenare. 134 II Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 . . Lucr ri de sudur . Grupa Tipul de lucr ri Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj.Strunguri revolver.

Lucr ri de turn torie Lucr ri de prelucrare mecanic i montaj. Lucr ri electrotehnice.Rebobinarea par ial sau total a motoarelor electrice i a transfor matoarelor. .Ma ini de g urit. . .Confec ionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mic .Confec ionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare. ro i de curea. . Lucr ri de sudur . a construc iior metalice cu dimensiuni mijlocii. .Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm i a semifabricatelor pentru angrenajele ro ilor din ate de dimensiuni mari i de mare precizie. etc.Strunguri Carusel. 1 ± b.Cuptoare pentru tratament termic. .C lirea de piese mijlocii. . 4 ± 60%. 4 ± b. . etc.Ma ini de frezat ro i din ate cilindrice i conice cu module medii i mari. . II.Ma ini de bobinat.C lirea sculelor i pieselor mici.Ma ini de rectificat.Forjarea arborilor din blocuri pân la 150x150 mm. . . Lucr ri de forjare ± presare. . . . . . .Banc de prob . . lucr rilor de repara ii i de recondi ionare a batiurilor de ma ini. .Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru ro i din ate. tobelor de diferite dimensiuni.Îndreptarea elementelor de construc ii metalice mijlocii. . .Prese. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 135 . în argon. .Cubilou pentru topirea fontei. 5 ± c. autogen . . 3 ± 50%.Ciocane de forjare.Turnarea ro ilor din ate din font . 1 ± F.Lucr ri de alezaj complicate. .Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Grupa Tipul de lucr ri Exemple de lucr ri Dotarea atelierului de repara ii . .Confec ionarea arborilor de d imensiuni mari.Foarfece mecanice.Cuptoare normale de topire.Nicovale. . . sabo ilor de frân . . 2 ± revizii tehnice. .Prese de îndreptat. . . III. 2 ± a.Repararea unor asambl ri sau construc ii metalice.Ma ini de alezat. .Val uri de îndreptat tabl . spa ii libere: 1 ± volumul.Cuptoare de înc lzire pentru semifabricate.Agregate de sudur .) Activitatea 11 ± Fi de evaluare I. . ro i de fric iune i tobe mari. 2 ± A. .Cuptoare de uscare. III Lucr ri de forjare ± presare i tratament termic Lucr ri de sudur i construc ii metalice . . . cupelor de elevator. .Ciocane pneumatice.Confec ionarea construc iilor metalice mai u oare. .Tablou de for .Confec ionarea de piese turnate mari pentru utilaje i ma ini unelte.Prese hidraulice de putere mare.T ierea semifabricatelor pentru ro i din ate de mic precizie. a lag relor. 3 ± b.Agregate de sudur (electric .Confec ionarea în serie a pieselor de rezerv cu durat mic de func ionare. a rolelor pentru transportoare i ma ini unelte.Ma ini mari orizontale de frezat i alezat. .

II. Rodajul este o etap obligatorie în scopul corect rii defectelor de micro sau macrogeometrie a suprafe elor pieselor. 2 ± a. II. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiec rei tip de piese) s lanseze comand de aprovizionare. III. 3 ± grafit. 2 ± F.Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II Activitatea 12 ± Fi de lucru I. III. c) organizarea depozit rii i circula iei pieselor de schimb. dup repararea unui utilaj. 3. Dup ce au fost supuse unor opera ii de reparare. Activitatea 13 ± Fi de lucru I. 1. 1 ± b. const în controlul de mers în gol. utilajele i instala iile se supun probelor de încercare ce constau în: a) verificarea geometric a dimensiunilor. 2. Problemele care se pun în organizarea activit ii de piese de schimb necesare pentru între inerea i repararea utilajelor într-o întreprindere. c) aprovizionarea pieselor de schimb prin stabilirea de contracte cu furnizorii . Prima verificare. b) verificarea formei i dimensiunilor. b) nu las urme care afecteaz durata de func ionare sau performan ele utilajului. 1. b) urm rirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. precum i a deplas rilor relative ale organelor de ma ini. 2 ± antigripan i. Completare de cuvinte: 1 ± temperaturi. Un rodaj corect îndepline te urm toarele condi ii: a) evit griparea. c) dureaz cât mai pu in. 1 ± A. Sarcinile compartimentului d e aprovizionare sunt: a) întocmirea împreun cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu piese de schimb din ar i import. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 136 . sunt: a) stabilirea necesarului de piese de schimb. c) verificarea preciziei de prelucrare sau de lucru a utilajului. 2 ± duratele. 2. Transform ri în afirma ii false: 2. b) organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor. 3 ± F. 1 ± critic .

ÎNTRE INEREA I REPARAREA MA INILOR I INSTALA IILOR. . Badea. .forus. . 6. Bucure ti. . a.google. Editura didactic i I ÎNTRE INERII UTILAJELOR ± pedagogic .. 4. a. a. ± SISTEME DE ORGANIZARE A PRODUC IEI ± Biblioteca digital . ± ÎNTRE INEREA I REPARAREA UTILAJELOR I INSTALA IILOR DIN INDUSTRIA CHIMIC . a. 2. ± UTILAJUL I TEHNOLOGIA MESERIEI ± MECANIC MONTATOR ÎNTRE INERE Editura didactic 5. F. Bucure ti.. Bucure ti. I REPARA II ÎN CONSTRUC IA DE MA INI. Pagini Web i soft-uri educa ionale utile: www. i pedagogic . a. ± ORGANIZARE REPAR RII Biblioteca digital . a. N. RA. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru între inere i repara ii Nivelul: 3 137 . F. ± MA INI I UTILAJE INDUSTRIALE. Banescu.ro.ro. Constantin. 2002. www. Bucure ti. 1975. A. 3.ro. Editura All. 7.usv. . Badea.Pentru scurtarea duratei repara iil Modulul: LUCR RI DE ÎNTRE INERE I REPARA II 1. Huzum. N. Editura Tehnic . 1996. Huzum. M. ± ASAMBLAREA. . http://stud. 1983.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->