Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3[1]ca+v.prez.
lucrez,, lucrai, Voi lucra,
lucram, am lucrat,
citesc, citii, Voi citi, Voi fi lucrat/citit/
Forma în Urmeaza Abia/tocmai.
lucrasem,citisem, pleca- plecat/
limba citeam, plecam, am citit, - sa…, am de curând
sem,cobo-râsem
româna plec, plecai, Voi pleca sa…,o sa /am…
coborât
coboram am plecat, am coborât
cobor coborâi Voi coborî
SING -e -ai Se va consultaSe va consultaSe va consulta-Rai
Se va consultaSe va Se va
P. I -ais
P. a II- anexa anexa anexa anexa
-es -as privindFormele privindFormele privindFormele -Ras
privindFormele consulta consulta
a -ais
P. a verbelor verbelor verbelor verbelor anexa anexa
-e -a auxiliare auxiliare auxiliare auxiliare
-Ra
III-a -ait
-ER P. I -ons -âmes privind privind
P. a II- pentrutimpuril pentrutimpuril pentrutimpuril -Rons pentrutimpuril
-ez -ions -âtes e compusesie compusesie compusesi e compusesiFormele Formele
PLURAL a
cea re-feritoarecea re-feritoarecea re-feritoare-Rez cea re-feritoare
P. a -iez
-ent -èrent la Partici-piul la Partici-piul laPartici-piul la Partici-piul verbelor verbelor
III-a
SING.
tre-cut. tre-cut. tre-cut. -Ront tre-cut.
-IR P. I -is -aient -is semi- semi-
P. a II- -is -is Se vor combina Se vor combina Se vor combina Se vor combina auxiliare
a
P. a auxiliare
-it -it
III-a asa cum asa cum asa cum asa cum
P. I -issons -îmes
s-a aratat s-a aratat s-a aratat s-a aratat
P. a II-
-issez -îtes
PLURAL a mai sus mai sus mai sus mai sus
P. a
-issent -irent
III-a
P. I -s / -x -us
P. a II-
-s / -x -us
SING. a
P. a
-t / -d -ut
-IR,- III-a
OIR,- P. I -ons
-û/ î
RE mes
P. a II- -û/ îte
PLURAL -ez / -es
a s
P. a -ent/-ont -u/ ir
III-a ent
1b
2.
FORMELE VERBELOR AUXILIARE PENTRU TIMPURILE COMPUSE
Nota :Nu în toate cazurile formele românesti sunt corespunzatoare celor ale limbii franceze. Adesea, folosirea acestora numai este impusa de
probleme specifice exprimarii în limba franceza, în functie de situatia concreta de comunicare a mesajelor. Aceasta anexa îi va ajuta pe elevi sa
foloseasca corect formele gramaticale atunci când de realizat traduceri cu cerinte stricte : puneti verbele la…(desi nu suntem de acord cu acest gen
de exercitii, pentru ca ele nu creaza posibilitatea unei exprimari libere, ci constrânse de enuntul respectiv).
3.
INFINITIF PARTICIPE
Présent Passé Présent Passé*
Forma de I,II R.inf.+ terminatii I,II R.inf.+terminatii
III R.s.+terminatii
baza din Infinitiv auxiliare + part.trecut (vezi tabelul de mai jos)
III=R.s.
dictionare
Tabel cu cele mai des folosite
A face A fi facut, dupa ce a / Facând, Facut,
AVOIR-EU
ceva, a fi fara sa fi facut / fost fiind fost
ÊTRE-ÉTÉ
I-ER Se va consulta tabelul „Participiul APERCEVOIR…….APERÇU
(fara trecut”; –ant -é
ALLER) BOIRE……………..BU
II-IR auxiliarele sunt laforma de baza: AVOIR, -issant -i
ÊTRE, dupa criteriile mentionate în CONNAÎTRE……..CONNU
III-IR,- pagina anterioara -ant(exceptii: AVOIR-ayant; ÊTRE-étant ; -i,-s,-t,-u
OIR, SAVOIR-sachant) COURIR…………..COURU
Este cerut de: après, sans ,pour:
-RE
CROIRE…………..CRU
Après avoir déjeuné , ils sont partis.
(Dupa ceau stat la masa, au plecat.). DEVOIR…………..DÛ
Înlimba româna verbele sunt la timp
trecut.
DIRE………………DIT
ÉCRIRE…………..ÉCRIT
FAIRE…………….FAIT
FALLOIR…………FALLU
LIRE……………….LU
Precedat de EN, marcheaza concomitenta a
METTRE………….MIS
doua actiuni savârsite de acelasi subiect. Se
În afara denumirii actiunii sau starii subiectului, numeste gerundiv.
OUVRIR………….OUVERT
se foloseste pentru a exprima: Marcheaza:
PARTIR*…………PARTI
-un ordin: Fermer les portes !(A se închide usile!); -timpul: Elle parle en dormant.(Ea vorbeste când Se acorda cu:
PERDRE…………PERDU
-un sfat: Agiter avant l’emploi.(A se agita înainte de doarme.) -un substantiv,
marcândcaracterist PLEUVOIR……...PLU
întrebuintare); -modalitatea: Le garçon marche en sautillant. ica;
POUVOIR……….PU
-întrebarea, nedumerirea: Que dire?(Ce sa mai zici?) (Copilul merge sarind.) -cu subiectul în
combinatii cu PRENDRE……….PRIS
Que faire?(Ce-ide -cauza: En glissant, elle s’est fait une entorse. auxiliarul Être;
facut?); RECEVOIR……...REÇU
-cu obiectul direct
(Alunecând,/ pentru ca a alunecat, a facut o
-interdictia:Ne pas se pencher en dehors! plasat în fata RENDRE…………RENDU
verbului, conjugat
entorsa.) chiar cu Avoir
(A nu se apleca / nu va RÉPONDRE…….RÉPONDU
aplecati în
-conditia: En sortant, vous pourrez dormir mieux. RÉSOUDRE…….RÉSOLU
afara!)
Daca veti iesi / iesind, veti putea dormi
ROMPRE………..ROMPU
Défense de fumer!
mai bine.
(Fumatul interzis.) SAVOIR………….SU
VENIR*………….VENU.
VIVRE……………VÉCU
VOIR……………..VU
ANEXA 3
Formele verbelor semi-auxiliare[7]
ALLER VENIR
Je vais J’allais Je viens Je venais
Tu vas Tu allais Tu viens Tu venais
Il, elle, on va Il, elle, on allait Il, elle, on vient Il, elle, on venait
Nous allons Nous allions Nous venons Nous venions
Vous allez Vous alliez Vous venez Vous veniez
Ils, elles vont Ils, elles allaient Ils, elles viennent Ils, elles venaient
FUTUR PROCHE PASSÉ RÉCENT
Structuri în Urmeaza sa… Tocmai, abia, de curând + forma Tocmai, abia, de curând + forma
Urma sa…
limba româna Am, ai, o sa… verbala la trecut verbala terminata în -sem, -sesi…
Le train vient d’arriver de
Nous allons partir. Un voisin allait venir chez nous. Bucarest. Papa venait d’arriver à la maison.
Urmeaza sa / o sa plecam. Urma sa vina la noi un vecin. Trenul a sosit de curând de la Tata tocmi sosise acasa.
Bucuresti. (abia a sosit)
ANEXA 4
Participiul
VERBUL Indicativul prezent[9] Perfectul simplu Viitorul[10] Subjonctivul prezent
trecut
Je vais Que j’aille
Ils connaissent
Je crois Je crus Je croirai cru
Qu je croie
Croire Nous croyons
Que nous croyions
Ils croient
Je dois Je dus Je devrai Que je doive
Ils disent
J’écris J’écris J’écrirai écrit Que j’écrive
Ils lisent
Je mets
Ils mettent
J’ouvre
Ils ouvrent
J’offre
Offrir J’offris J’ouvrirai offert Que j’ouvre
Nous offrons Ils offrent
Je pars
Ils partent
Je plais
Ils plaisent
Pleuvoir Il pleut Il plut Il pleuvra plu Qu’il pleuve
Pouvoir Je peux Je pus Je pourrai pu Que je puisse
Nous pouvons
Ils peuvent
Je prends
Ils prennent
Je reçois Que je reçoive
Ils reçoivent Qu'ils reçoivent
Je rends
Ils rendent
Je sais
Savoir Je sus Je saurai su Que je sache
Nous savons
Je viens Je vins Que je vienne
Venir Nous venons Nous vinmes Je vinedrai venu Que nous venions
[1] La Nr.3 sunt precizate formele verbale în cazul Concordantei timpurilor indicativului. În propozitia principala verbul declarativ trebuie sa fie la o forma a trecutului
[2] Exprima o dorinta, o formula de adresare politicoasa, o ipoteza (Pourriez-vous me dire le nom de cette rue ?-Ati putea sa-mi spuneti numele acestei strazi ?)Il pleuvrait si…(Ar
plouadaca…).Nu consideram ca exprima o conditie, deoarece elementul introductiv al acestui tip de mesaj, SI, impune niste reguli care evita folosirea conditionalului.
[3] Exprima o actiune probabila, ireala, ceruta de prezenta în fraza a unor elemente de legatura care impun folosirea acestei forme verbale, asa cum se vede în capitolele care trateaza modalitatile
de comunicare.
[5] sunt precizate formele verbale în cazul Concordantei timpurilor indicativului. În propozitia principala verbul declarativ trebuie sa fie la o forma a trecutului
[6]Se alege atunci când verbul de conjugat are un obiect direct sau indirect (se combina cu cuvintele ceva, pe cineva, cuiva. În alte combinatii se foloseste être. De exemplu :
a scrie=écrire.Combinam : a scrie ceva, cuiva. Deci verbul écrire se conjuga cu avoir :j’ai écrit, j’avais écrit etc. Verbul partir .Nu putem combina a pleca ceva, pe cineva, cuiva. Deci se va
folosi être : Je suisparti, j’étais parti etc. În felul acesta, dificultatea optiunii complement direct / indirect dispare, iar forma verbala compusa nu va fi exprimata eronat.
[7] Spre deosebire de verbele auxiliare care intra în combinatie cu participiul trecut, verbel semi-auxiliare sunt urmate de de forma de baza a verbului. Dupa cum se observa din tabel, verbul venir este
urmat de elementul de legatura de, fara ca acesta sa aiba un rol lexical, asa cum s-a observat la alte structuri lexicale în care apare )apartenenta, caracteristica etc.) Se poate afirma ca viitorul
apropiat si trecutusapropiat (recent) exprima aspecte ale actiunii / starii exprimate de verb. De aceea consideram ca sunt mai indicate denumirile de aspecte / formeverbale decât cea de timpuri.
[9] Radacinle pers. I pl. pentru Imperf. ind., iar ale pers a III-a pl. pentru formarea subjonctivului prezent (cu exceptia celor din tabel)