|



| |

 |




  !" #
 $! % "&'  

() &*+ $,!-

 .*$,/+
.. $ 

).0)$)
 !&
 .
#. &1.$+- .,/+..
 $ 
- limite şi dificultăţi în măsurarea personalităţii prin
chestionare;
-avantajele şi noile perspective ale măsurării(evaluării)
personalităţii cu ajutorul chestionarelor
- cerinţe şi etape generale.
2)!,+ $- .  $ 
- metoda intuitivă;
- metoda empirică;
- metoda analizei factoriale.
 .
3)4 $"&$ .+   $ 
- strategii generale;
- relaţia item-trăsătură;
- caracteristici de suprafaţă ale itemilor;
- caracteristici semantice;
- caracterisitici psihometrice.
()$5%"-$.,$  $
 
- 5 motive în favoarea adaptării chestionarelor de personalitate;
- 13 paşi în procesul de adaptare a chestionarelor de
personalitate;
- ghidul de adaptare a testelor realizat de Comisia Internaţională
de Teste
 #) &1.$+- .,
/+.. $ 

1.1. limite şi dificultăţi în măsurarea personalităţii prin chestionare;

1.2. avantaje şi noi posibilităţi;
1.3.cerinţe şi etape generale.
 #)#)+,$1."&-+".
 "& 6
1 ʹ abordează dimensiuni şi structuri globale ale personalităţii
(trăsăturile, tipurile, sistemul, profilul personalităţii) posibil de
a fi operaţionalizate şi scalate printr-un număr, de regulă,
mare de itemi (întrebări, afirmaţii) prin care subiectul se
. $ (îşi dezvăluie indirect modul caracteristic de a
gândi, a simţi şi a acţiona în situaţii tipice);
2 ʹ în comparaţie cu testele de aptitudini, de preformanţă,
chestionarele abordează indirect, dimensiunea de măsurat
prin . $ .5.. evaluat, (în acest sens este o
probă subiectivă) iar validitatea lor depinde foarte mult de
modul de construire a itemilor, de forma şi conţinutul
acestora.
 #)#)+,$1."&-+".
 "& 

3 ʹ  .   ! ( termenii de specialitate) în baza

cărora sunt construite chestionarele de personalitate derivă din
teoriile şi modelele psihologice ale personalităţii care sunt într-o
continuă dezvoltare şi aproximare a personalităţii reale, în toată
complexitatea şi completitudinea ei pentru fiinţa umană, vie.
 #)#)+,$1."&-+".
 "& 
- Originea chestionarelor stă probabil în necesitatea psihologului
de a realiza un interviu cît mai sistematizat al subiectului, ceea ce
implică supoziţia că fiecare răspuns trebuie considerat/ponderat
ca indiciu al existenţei/prezenţei trăsăturii avute în vedere (în cazul
interviului interpretarea răspunsului ia în consideraţie şi limbajul
nonverbal al subiectului);
- Problema ͟dezirabilităţii͟ răspunsului de faţadă al subiectului (
să aleagă un răspuns dezirabil care să-l pună într-o lumină
favorabilă în cadrul procesului de evaluare) reprezintă una dintre
cele mai mari limite ale chestionarului de personalitate.
 #)#)+,$1."&-+".
 "& 
- O problemă care diminuează capacitatea de predicţie a
chestionarelor de personalitate privind performanţa profesională
în activităţi de selecţie a personalului, este faptul că unele din
chestionarele (inventarele) de personalitate des utilizate, sunt
elaborate de  şi   !  pentru populaţia
spitalizată.
- Chestionarele cu   utilizate în selecţia profesională
au un grad mai redus de validitate, iar răspunsurile dezirabile
sunt mai evidente în acest context de evaluare.
 #)#)+,$1."&-+".
 "& 

Ä
 
     
  


  

       
     

 
  
    
Ä

Ä
 
   
     


 
      
 #)2)07, 0.%"
  $ 

1. Accelerează dezvoltarea teoriilor şi modelelor

trăsăturilor(factorilor),tipurilor şi structurilor
unidimensionale şi multidimensinale ale personalităţii;
2. Asigură fundamentarea psihologiei experimentale a
personalităţii şi validităţii modelului psihometric în
selecţia profesională a personalului;
3. Chestionarele de personalitate au devenit metoda
cheie în cadrul orietării metodologice a constructelor
psihologice în evaluarea personalităţii (creşte rolul
psihologului practician în activităţi de selecţie de
personal).
 #)2K


  
  




    


4 !
  
  
   "
  
#
#  
   

  
    

  
!$# % &Ä$Ä
'

ÒK ! "    

  " 

   
  
"  

   
"    
# 
        
 07, 0.%"
  $ 

o  
     
#

"       
   
  "  
 
   
"   #   #
"#    
" 
Ä # 

(     


 
   
 
 
    

Ä)#  

    # "  
"
  # 
     


   


 ðK 

     


    


ð 

  

 
 
# 
      

#    

 
    


*  
   
    
 

# 

   +
,# 
     

      

  
 

 

  
" #  
    

 

    
#)3 &,!- .&   $
 


Alegerea tipului de chestionar de personalitate ca  
$+*este în funcţie de :
- $1* 50.."(ce testăm? Ce
constructe psihologice- dimensiuni, trăsături, factori de
personalitate evaluăm?);

- $1$ +..$(de ce testăm, în ce

scop: consiliere vocaţională, expertiză clinică, judiciară,
psihoterapie, selecţie şi repartizare profesională? etc. ).
 #)3 &,!- .&
  $ 



à 
     
  

 
#   "  -
Ä    

   

 
"      
#   
# 
#
 #  
"     
  
 



Ä 

  



   ! 
 
 
"
   !  

      

 #)3 &,!- .&
  $ 



/+"+0 ..
.&28$.5&94'#:;(<)
Cerinţe:
1. -standardizarea corectă a instructajului de aplicare;
2. -standardizarea tipului de răspuns (dihotonic, scală Likert);
3. - formularea unei scale de ͞ validare ͞ a chestionarului în raport cu
atitudinea subiectului (supra/subdimensionarea unor simptome,
trăsături, situaţii , atitudini de faţadă, gradul de dezirabilitate,
disimulare, minciună, etc.);
4. - construirea unor exemple introductive.
 #)3 &,!- .&
  $ 



/+ + 0   .. 0, ,
0$ +"  +  prin care sunt clarificate
umătoarele aspecte:
1. Nivelul de dificultate al itemilor;
2. Repartiţia corectă a răspunsurilor ( itemilor) semnificativi pe pe
diferite scale ( precizarea grilei de corecţie);
3. Capacitatea de discriminare a itemilor pe diferite scale (legată de
omogenitatea şi validitatea acestora);
4. Eliminarea itemilor neadecvaţi pe fiecare scală.
 #)3 &,!- .&
  $ 




1. Alcătuirea formei finale a chestionarului conform concluziilor ce
decurg din etapele anterioare;
2. Standardizarea interpretării chestionarului prin procesul de
etalonare a sa;
3. Stabilirea calităţilor lui metrice prin studierea diferitelor faţete
ale validităţii acestuia ( de conţinut, relative la criteriul exterior,
etc.) în contextul aplicativ dat;
4. Continuarea cercetărilor privind calităţile metrice şi faţetele
validităţii chestionarului de personalitate, în comparaţie cu alte
instrumente de acelaşi tip, alte domenii aplicative, etc..
 2)!,+ $- .  $
 

2)#)4 $.0"
' are la bază  & "' 0$ "' a
scalelor unui chestionar de personalitate, natura relaţiei item-
scor global al scalei, percepută sau verificată de autorul
chestionarului;
- strategiile intuitive ale autorului stabilesc ce itemi, ce
conţinuturi sunt relevante pentru a traduce trăsătura
( scala) în comportamente relevante;
- la rigoare, se realizează o analiză statistică a itemilor unei
scale ( ponderea itemilor la testele de inteligenţă, coeficienţii
de corelaţie biseriali dintre răspunsurile dihotomice şi scorul
total al scalei ʹ în cazul chestionarelor de personalitate).
 2)!,+ $- .  $
 
4 $.0"0$ 5 $& "-=,
1. Selecţia intuitiv-raţională a conţinuturilor itemilor şi a
setului iniţial de itemi pe fiecare scală;
2. Administarea(aplicarea) variantei iniţiale a chestionarului de
personalitate pe un lot de subiecţi
( minimum 20);
3. Calcularea scorurilor totale pe fiecare scală a variantei
iniţiale a chestionarului;
4. Calcularea corelaţiei (validităţii interne) dintre fiecare item şi
scorul global al scalei de apartenenţă;
5. Eliminarea itemilor având coeficienţi de corelaţie mici cu
scorul global al scalei de apartenenţă
 2)!,+ $- .  $
 

2)24 $+"
Are la bază ! .. / 9 0$ /") şi se
realizează în 7 paşi:
1. Se ansamblează, pe baze raţionale sau reunind itemi din diferite
chestionare, un număr de scale cu itemii lor;
2. Se administrează varianta iniţială a chestionarului pe loturi
extreme în privinţa rezultatelor la trăsăturile vizate de
chestionar;
3. Determinarea pentru fiecare lot a frecvenţei răspunsurilor
DA/NU, Acord/Dezacord în rapot cu trăsăturile vizate;
4. Determinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor obţinute;
2)!,+ $- .  $
 
2)24 $+"
5. Itemii care diferenţiază semnificativ cele două loturi la scala
vizată sunt reţinuţi pentru aceea scală;
o. Această scală se aplică din nou loturilor- criteriu iniţiale;
7. Dacă itemii analizaţi sunt satisfăcători, scala va fi validată pe noi
loturi(contravalidare);
8. Se obţine o scală mai restrânsă ( prescurtată) şi rafinată care va fi
din nou validată după o vreme (contravalidată după o perioadă
de 3-5 ani).
Metoda empirică de confruntare cu un criteriu extern de
performanţă comportamentală conduce la construirea unor
chestionare de personalitate cu înaltă valoare predictivă în
domeniul profesional, greu de trucat ( cu o validitate aparentă,
redusă)
2)!,+ $- .  $
 

3)4 $%1 

- Pune accent pe  1.$ % .. *
0$"& * $  &.< care, odată ce descoperă un
factor care apare ca dimensiune responsabilă de variaţia
semnificativă a comportamentului, permite elaborarea unei
scale pentru a defini psihologic şi a evalua respectivul factor;
l Marea majoritate a chestionarelor de personalitate
contemporane sunt construite pe baza analizei factoriale;
l S-a depăşit structura factorială simplă, obţinându-se modele
geometrice de tip circumplex, care pot reda mai mult din
complexitatea personalităţii.
 2)!,+ $- .  $
 
3)4 $%1 -=,
1. Construirea pentru o scală, a unui set relativ mic de itemi, pe bază
deductivă, inferenţială;
2. Se administrează scala sau chestionarul iniţial pe un număr mare
de subiecţi, testaţi în paralel cu scale, chestionare deja validate
privind trăsătura sau trăsăturile vizate;
3. Se procedează la calculul de intercorelaţie a itemilor, matricea de
intercorelaţie fiind analizată factorial, rotată conform procedurilor
alese în acest scop, obţinîndu-se clusterii responsabili de
cuantumul de variaţii comportamentale al factorului;
4. Se determină încărcătura factorială a fiecărui item;
5. Se selectează itemii cu cea mai mare încărcătură factorială.
()4 $"& $ .+   $
 

' ! !* ! $ +57 ( vocabular curent,

persoanele a-I-a şi a ʹIII-a, nivelurile psihologice implicate,
etc.);
- & + >""."  &..   ! (descrieri
de reacţii, atribute ale trăsăturii, dorinţe şi trebuinţe, fapte
biografice, atitudini, reacţii ale altora, itemi bizari);
-  $ .1&"  +  ( lungimea,
complexitatea, formatul itemului)
()4 $"& $ .+   $
 

'  +  + (nivel de abstractizare,

dezirabilitate socială);

'  + (metodologia sistematică de

construire şi experimentare a chestionarului de personalitate,
aplicată la inventarele de tip Big Five tinde să devină etalon
pentru oricare alt chestionar nou).
 ()$5%"-$.,$
  $ 
4.1. -5 motive în favoarea traducerii şi adaptării
chestionarelor de personalitate;

4.2. -13 paşi în procesul de adaptare a chestionarelor de

personalitate;

4.3. - Ghidul de adaptare a testelor realizat de Comisia

Internaţională de teste.
 



? @ | 







šn literatură se conturează cel puţin 5 motive în favoarea adaptării de
teste:
1.Adaptarea testelor e considerabil mai ieftină şi rapidă faţă de
construirea unuia nou.
2.Când scopul adaptării unui test este o evaluare, un studiu
transcultural, adaptarea unui test este calea cea mai eficientă de a
produce un test echivalent într-o altă limbă.
3. Poate exista o lipsă de experienţă pentru dezvoltarea unui nou test
într-o altă limbă.
4.Există un soi de siguranţă asociată(validitate percepută, aparentă) cu
privire la testele adaptate faţă de cele noi construite, mai ales când
testul original, adaptat e bine cunoscut(recunoscut).
5. Corectitudinea examinărilor adesea rezultă din prezenţa unor
versiuni în multiple limbi.
 #35..+ .$$
 9  <

ð

    
    


 
    
   
  
 
     .

2. Decizia dacă să se adapteze un test sau să se creeze unul nou

3. Selectarea unor traducători înalt calificaţi, familiarizaţi cu teoriile

psihologice cele mai recente.

4.Traducerea şi adaptarea testului.

5. Revizuirea versiunii adaptate a testului şi realizarea obligatorie a

unei recapitulări(revizuiri).

o. Realizaţi o mică recenzie a versiunii adaptate a testului.

 ð




 



 


  

7. Realizaţi acţiuni mai ample în privinţa adaptării testului.

8. Alegerea unui design statistic în vederea conectării celor două

versiuni a testelor, sursa şi ţintă.

9. Dacă se are în vedere studiul comparativ transcultural trebuie să

existe echivalenţa de limbă a versiunilor testului

10. Realizaţi validarea cercetării.

11. šntocmirea documentelor şi pregătirea unui manual pentru

utilizatorii testului nou adaptat.
 ð




 



 


  


l 12. Pregătirea utilizatorilor

l 13. monitorizarea testului adaptat

 $.$$ 
%$
+
& "$

++,$

Cei care se ocupă de dezvoltarea, implementarea şi publicarea

testelor:

1.Ar trebui să se asigure că procesul de adaptare ia în calcul în

totalitate diferenţele lingvistice şi culturale.

2. Ar trebui să furnizeze dovada că limba folosită în instrucţiuni,

itemi în sine, ca şi în manual, este cea adecvată pentru toate
culturile, populaţiile, limbile pentru care e destinată adaptarea
instrumentului..

++,$

3. Ar trebui să facă dovada că alegerea tehnicii de

testare, formatul itemilor, regulile de testare şi
procedeele folosite, sunt familiare populaţiilor
implicate(subiecţilor testaţi).
4. Ar trebui să facă dovada familiarizării populaţiilor
implicate cu conţinutul itemilor.
5. Ar trebui să implementeze dovezi sistematice de
raţionament atât lingvistic cât şi psihologic pentru
îmbunătăţirea acurateţii procesului de adaptare şi
compilarea dovezilor de echivalenţă a tuturor
versiunilor lingvistice.

++,$
o.Ar trebui să se asigure că datele colectate permit folosirea unor
tehnici statistice adecvate pentru stabilirea echivalenţei
itemilor din versiunile lingvistice diferite ale instrumentului.
7. Ar trebui să aplice tehnici statistice adecvate pentru stabilirea
echivalenţei versiunilor şi pentru identificarea componentelor
problematice sau aspectelor inadecvate într-una sau mai
multe din populaţiile ţintă.
8. Ar trebui să furnizeze informaţii privind evaluarea validităţii în
toate populaţiile ţintă pentru care se doreşte adaptarea
testului.
9. Ar trebui să furnizeze probe statistice pentru echivalarea
întrebărilor în toate populaţiile ţintă.
10.šntrebările nonechivalente nu trebuie folosite în realizarea
unei scale comune şi în compararea acestor populaţii. Totuşi
ele pot fi utile în sporirea validităţii de conţinut a scorurilor
raportate pentru fiecare populaţie separat.
 $+

1. Cei care întocmesc testele şi le administrează(aplică) ar trebui să

încerce să anticipeze tipurile de probleme care pot apare şi să ia
măsuri adecvate de remediere a acestora prin pregătirea unor
materiale şi instrucţiuni adecvate.
2. Cei care administrează testul trebuie să fie foarte precişi în
privinţa factorilor legaţi de materialele stimul, în privinţa
procedurilor de administrare şi a modurilor de răspuns care pot
modera validitatea rezultatelor.
3. Acele aspecte ale mediului care influenţează administrarea
testului ar trebui să fie similare pe cât posibil în ambele
populaţii.
4. Instrucţiunile de administrare a testului ar trebui ca atât în limba
sursă cât şi în cea ţintă să minimalizeze influenţele unor surse
nedorite de variaţie din populaţiile implicate.
  .+&* .)
l Când un test e adaptat pentru uz într-o altă cultură, documentaţia
schimbării ar trebui furnizată înainte de dovada echivalenţei.

l Diferenţele de scor între eşantioanele de populaţie cărora li s-a

administrat testul, nu ar trebui luate de la început drept valori reale.
Cercetătorii au responsabilitatea de a fundamenta diferenţele. (de a
vedea dacă există diferenţe reale) faţă de alte studii, dovezi
empirice.
l Comparaţiile transculturale pot fi făcute doar la nivelul invarianţei
care a fost stabilit pentru scala la al cărei scor a fost raportat.

l Autorul testului trebuie să dispună de informaţii specifice şi să

furnizeze aceste informaţii pe căi în care contextele socioculturale şi
ecologice ar putea afecta performanţele la test şi să sugereze
folosirea unor proceduri pentru luarea în calcul a acestor efecte la
interpretarea rezultatelor.
 5 !1
@+5 +A"

1. ALBRECHT, Karl, (2007), Inteligenţa socială, Noua

ştiinţă a succesului, traducere din lb. engleză, ed.
Curtea Veche, Bucureşti
2. ALBU, Monica, (1998), Construirea şi utilizarea
testelor psihologice, Editura Clusium
3. BIRCH, Ann, HAYWARDS, Sheila, (1999), Diferenţe
interindividuale, trad. din lb. Engleză, Editura
Tehnică;
4. CONSTANTIN, Ticu, (2004), Evaluarea psihologică a
personalului, Polirom;
 5 !1
@+5 +A"

5. CREŢU, Romeo, Zeno, (2005), Evaluarea personalităţii, Metodele

alternative , Polirom;
o. DAFINOIU, Ion, (2002), Personalitatea, Metodele calitative de
abordare, Observaţia şi interviul, Polirom
7. DEWEY, Sadka, (2007), Teste de personalitate prin alegerea
culorilor, Alegeţi-vă culorile, schimbaţi-vă viaţa, trad. din lb.
engleză, Meteor Press
8. GOLEMAN, Daniel, (2001), Inteligenţa emoţională, traducere din
lb. Engleză, Ed. Curtea Veche, Bucureşti
9. GOLEMAN, Daniel, (2004), Inteligenţa emoţională cheia succesului
în viaţă, Ed. ALLFA
10. GOLEMAN, Daniel, (2007), Inteligenţa socială, noua ştiinţă a
relaţiilor umane, traducere din lb. engleză, Editura Curtea Veche,
Bucureşti
 Bibliografie în limba română

13. MINULESCU, Mihaela, (199o), Chestionarele de personalitate în

evaluarea psihologică, GARELL PUBLISHING HOUSE, Bucureşti
14. ROCO, Mihaela, (2004), Creativitate şi inteligenţă emoţională,
POLIROM
15. ROŞCA, Mariana, (1972), Metode de psihodiagnostic, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
1o. SEGAL, Jeanne, (1997), Dezvoltarea inteligenţei emoţionale,
Teora
17. STAN, Aurel, (2002), TESTUL PSIHOLOGIC,Evoluţie, construcţie,
aplicaţii, POLIROM
18. ŞCHIOPU, Ursula, (2002), Introducere în psihodiagnostic,
Editura Fundaţiei HUMANITAS, Bucureşti
 5 !1
@+5 +A"

19. HAVÂRNEANU, Cornel, (2000), Cunoaşterea

psihologică a persoanei, Posibilităţi de utilizare a
computerului, Polirom
20. MATHEWS, Gerald, DEARY, Ian J.,WHITEMAN,
Marta C., (2005), Psihologia personalităţii,
Trăsături, cauze, consecinţe, trad. din lb. engleză,
Polirom
 5 !1
@"+5"

1. BATARŞEV*A.B)*(1999), Testirovanie, asnovnoi

instrumentarii practiceskovo psihologhia, Izdatelstvo
ͣDELO͟, Moskva
2. BRIGGS MYERS* Isabel, (1993), Introduction to Type,
A description of the theory and applications of the
Myers-Briggs Type Indicator, Consulting Psihologists,
Press, Inc. 3803 E. Bayshore Road, Palo Alto CA94303
3. BODROV*B.A., MALKIN, V.B.*POKROVSKI B.L.,
ŞPACENKO D.I. (1984) Psihologhiceski otbor letcicov i
cosmonavtov, Tom 48, Izdatelistvo ͣNauka͟ Moskva;
 5 !1
@"+5"

4. EYSENCK, H.J., EYSENCK, B.G. Sybil, Manual of the EYSENCK,

PERSONALITY questionaire (junior &adult) University of
London Press, LTD;
5. HIRSH, Sandra Krebs, KUMMEROW, Jean M. Introduction to
Type in Organizations, second edition;
o. MARIŞCIUK, B.L. BLUDOV, Ju.M., PLANTIENKO V.A., SEROVA,
L.K. (1984), Metodiki psihodiagnostiki v sporte, Proisvescenie,
Moskva
7. MELNIKOV V.M., IAMPOLSKY L.T. (1985), Vvedenie v
experimentalnuiu psihologhiu licinostii, Proisvescenie,
Moskva
 5 !1
@"+5"

8. PLATONOV, K.K. (198o), Structura i razvitie licinostii, Nauka,

Moskva;
9. POTKAY, Charles R., ALLEN Bem P., (198o) Personality: Theory
Reserch, and Applications, Brooks/Cole Publishing Company
Monterey, California
10. RISO, don Richard, (1995), Discovering Your Personality Type,
The New Enneagram Questioaire, Hougton Miffin Company,
Boston, New York
11. RISO, don Richard, (1990), Understanding the Enneagram,
The practical guide to personality Types, Houghton Miffin
Company, Boston
12. STOLIARENKO L.D., (2000), Osnovî psihologhii practicum dlea
studentov vuzov, Fenix, Rostov-na-Dony